tipuri de organizatii internationale

7/25/2019 Tipuri de Organizatii Internationale

1/49

TIPURI DE ORGANIZATII

INTERNATIONALE - NATO referat

1. DELIMITARI CONCEPTUALE.TIPURI DE ORGANIZATII INTERNATIONALE

Suprematia statelor in reol!area "i#eritelor pro$leme %u %are se %on#runta %omunitatea

internationala este pusa la in%er%are "e e&istenta unui numar important "e or'aniatii

internationale. (orta %u %are se mani#esta or'aniatiile internationale in preent %ontri$uie in mo"

semni#i%ati! la su$minarea autoritatii statelor in reol!area pro$lemelor %u %are se %on#runtalumea "e ai.

E&ista "oua tipuri "e or'aniatii internationale) organizatii interguvernamentale *a%elea ale

%aror mem$rii sunt statele+, organizatii neguvernamentale *a%elea ale %aror mem$rii suntpersoane parti%ulare sau anumite 'rupuri "e persoane ori institutii pri!ate+.

1.1. Organizatii interguvernamentale si neguvernamentale

Desi ni%i unul "intre a%este "oua tipuri "e or'aniatii nu a aparut in se%olul pe %are il

in%-eiem totusi perioa"a "e ma&ima intensitate si e#i%a%itate a a%ti!itatii a%estora se situeaa"upa anul 1/00.

Uniunea Or'aniatiilor Internationale %are mentine o e!i"enta a%tualiata permanent in

le'atura %u am$ele tipuri "e or'aniatii internationale arata %a numarul a%estora a %res%ut rapi" inse%olul al nouaspree%elea ast#el in%at in anul 1/0/ e&istau 2 "e or'aniatii inter'u!ernamentale

si 123 "e or'aniatii ne'u!ernamentale.

In se%olul urmator %resterea a #ost si mai rapi"a ast#el in%at in anul 1/30 e&istau 145 "eor'aniatii inter'u!ernamentale si 1644 "e or'aniatii ne'u!ernamentale iar in 1//2 numarul

a%estora a7unsese la 630 si respe%ti! 4526.

In interpretarea ten"intelor %e %ara%terieaa e!olutia or'aniatiilor internationale tre$uie sa se

tina %ont %a nu este usor sa se i"enti#i%e si sa #ie e!aluate "i#eritele tipuri "e or'aniatiiinternationale.

In prin%ipiu or'aniatiile inter'u!ernamentale sunt "e#inite nu numai "e #aptul %a mem$rii lor

sunt statele "ar "e asemenea si "e %ara%terul lor "e permanenta a a%ti!itatii si "e pro%e"urileinstitutionaliate pe %are le utilieaa. Or'aniatiile inter'u!ernamentale se intrunes% la inter!ale

relati! re'ulate si au pro%e"uri spe%i#i%e "e luare a "e%iiilor pre%um si un se%retariat ori un

%artier 'eneral si un se"iu. Cu toate a%estea ele nu au a%%es "ire%t la %ele mai multe "intreresursele materiale pe %are le pot utilia statele. Da%a a%este %riterii "e %lasi#i%are a or'aniatiilor


2/49

internationale ar #i #ost mai elasti%e #ara in"oiala %a numarul or'aniatiilor inter'u!ernamentale

ar #i "epasit %u mult pra'ul "e 630 %itat anterior asa %um se intampla %u numarul or'aniatiilor

ne'u!ernamentale. In preent in%a 1420 "e or'aniatii aspira la statutul "e or'aniatiiinter'u!ernamentale iar alte mai mult "e /30 "e aso%iatii la a%ela "e or'aniatii

ne'u!ernamentale a!an" %ara%teristi%i asemanatoare a%estora.

A%easta %restere e&traor"inara a numarului "e or'aniatii transnationale si a mem$rilora%estora a 'enerat o retea %omple&a %e se suprapune si se intrepatrun"e. In anul 1//3

apro&imati! 600 "e state si teritorii a!eau in total mai mult "e 14.000 "e "i#eriti "ele'ati %e le

repreentau la toate or'aniatiile internationale atat %ele inter'u!ernamentale %at si la %elene'u!ernamentale.

Cooperarea in %a"rul a%ti!itatii a%estei 8retele "e inter"epen"ente9 %um o numes% unii analisti

a%opera intre' "omeniul unor pro$leme 'lo$ale) s%-im$uri e%onomi%e aparare "earmare si

%ontrolul armamentului "e!oltare e%onomi%a a'ri%ultura sanatate "repturile omului arta si%ultura %om$aterea tra#i%ului si %onsumului ile'al "e "ro'uri turism piata mun%ii "repturile

#emeilor e"u%atie a%ti!itatea #inan%iara prote%tia me"iului %riminalitatea a7utor umanitar

'estionarea %rielor tele%omuni%atii stiinta #enomenul 'lo$aliarii imi'ratia si #lu&ul "e

re#u'iati si in%a multe altele.In preent mai mult "e /3: "in totalul or'aniatiilor internationale sunt ne'u!ernamentale

"ar %elelalte 5: sunt mult mai importante "eoare%e mem$rii lor sunt statele.Or'aniatiile inter'u!ernamentale putine la numar pe %are tarile le %reeaa isi !or mentine in

%ontinuare suprematia si importanta atata timp %at statele insele !or e&ista "eoare%e or'aniatiile

inter'u!ernamentale sunt importante prin insusi #aptul %a sunt aso%iatii ale statelor "inautoritatea %arora i!oraste si autoritatea pe %are o e&er%ita or'aniatiile inter'u!ernamentale

arata unii autori.

Or'aniatiile inter'u!ernamentale sunt toate %ompuse "in state "ar !ariaa #oarte mult in %eea

%e pri!este s%opul si o$ie%ti!ele propuse si numarul "e mem$rii. Dupa unii %er%etatori numaioptspree%e or'aniatii inter'u!ernamentale pot #i in%a"rate in %ate'oria or'aniatiilor %e

urmares% o$ie%ti!e 'enerale iar "intre a%estea numai O.N.U. este o or'aniatie %u %ara%ter

mon"ial. Toate %elelalte a"i%a mai mult "e /2: "in totalul or'aniatiilor internationale sunt#oarte limitate in %eea %e pri!este numarul "e mem$ri si o$ie%ti!ele propuse. Di#erentele "intre

a%este or'aniatii sunt #oarte mari mai ales in %eea %e pri!este a%ele or'aniatii %e urmares%

realiarea unui sin'ur o$ie%ti! si apli%a %onstran'eri re#eritor la primirea "e mem$ri. Dee&emplu Or'aniatia Tratatului Atlanti%ului "e Nor" *N.A.T.O.+ este in primul ran" o alianta

militara in timp %e altele %a "e e&emplu Or'aniatia Statelor Ameri%ane *O.A.S.+ sau

Or'aniatia Statelor "in Asia "e Su";Est *A.S.E.A.N.+ au "rept o$ie%ti!e "e!oltarea e%onomi%a

si re#orme politi%e.In preent multe or'aniatii inter'u!ernamentale sunt an'a7ate intr;un "omeniu in'ust "e

a%ti!itate urmarin" o$ie%ti!e e%onomi%e si so%iale %um ar #i #a%ilitatea s%-im$urilor e%onomi%e

a transporturilor sau alte tipuri "e %ooperare e%onomi%a. Din a%easta perspe%ti!a or'aniatiileinter'u!ernamentale sunt in a%elasi timp !e%tori "ar si o re#le%tare a puterni%elor inter"epen"ente

%e sunt reultatul a%ti!itatilor trans#rontaliere "in %e in %e mai semni#i%ati!e.

Di#erente #oarte mari e&ista si in %eea %e pri!este or'aniatiile ne'u!ernamentale. Datoritanumarului lor mare si a "i!ersitatii "eose$ite este mult mai "i#i%il sa #ie %ara%teriate si

%lasi#i%ate "e%at or'aniatiile inter'u!ernamentale. In 1//2 Uniunea Aso%iatiilor Internationale

%ara%teria 10: "intre or'aniatiile internationale ne'u!ernamentale %a a!an" !o%atie mon"iala

in timp %e %elelalte /0: erau %ara%teriate %a a!an" !o%atie inter%ontinentala sau re'ionala.


3/49

Din pun%t "e !e"ere #un%tional or'aniatiile internationale ne'u!ernamentale a%opera pra%ti%

toate aspe%tele si %omponentele a%ti!itatii politi%e so%iale si e%onomi%e intr;o lume ale %arei

ten"inte spre o 'lo$aliare "in %e in %e mai a%%elerata sunt e!i"ente mai ales in "omenii pre%umpreo%uparea pentru sanatatea planetei noastre me"i%ina istorie si %ultura "rept eti%a teolo'ie

se%uritatea nationala si internationala.

Este util %a or'aniatiile internationale ne'u!ernamentale sa #ie pri!ite si %onsi"erate "reptor'aniatii interso%ietale %are #a%iliteaa in%-eierea "e intele'eri si tratate intre state in pro$leme

%e pri!es% marea masa a populatiei. Multe "intre or'aniatiile ne'u!ernamentale %oopereaa si

%-iar intera%tioneaa %u or'aniatiile inter'u!ernamentale. De e&emplu mai mult "e o mie "eor'aniatii internationale ne'u!ernamentale se a#la in relatii "e %ooperare si "e %onsultare %u

"i#eritele a'entii ale sistemului "e institutii al O.N.U. mentinan" $irouri "e le'atura in mai mult

"e o suta "e lo%alitati. Parteneriatul "intre or'aniatiile ne'u!ernamentale si %ele

inter'u!ernamentale "a posi$ilitatea am$elor tipuri "e or'aniatii "e a lu%ra impreuna "e a se%onstitui uneori intr;un sin'ur 'rup "e interese sau "e presiune in urmarirea unor politi%i si

pro'rame %omune sau asemanatoare.

Cu toate %a sunt #oarte raspan"ite "in pun%t "e !e"ere 'eo'ra#i% or'aniatiile

ne'u!ernamentale sunt mult mai a%ti!e in emis#era nor"i%a un"e se a#la ma7oritatea statelor"e!oltate "in pun%t "e !e"ere e%onomi% si %are $ene#i%iaa "e un sistem politi% matur si un

re'im politi% "emo%rati%. A%easta situatie se "atoreaa so%ietatii "es%-ise $aate pe pluralismpoliti% in %are %etatenii pot parti%ipa #ara restri%tii la a%ti!itatile unor institutii spe%i#i%e so%ietatii

%i!ile. Printre institutiile spe%i#i%e so%ietatii %i!ile se numara si or'aniatiile ne'u!ernamentale.

O %lasi#i%are a or'aniatiilor inter'u!ernamentale)

Natura geografica a scopului siobiectivelor organizatiei

Tipul o$ie%ti!elor urmarite

Obiective multiple Un singur obiectiv

Mon"iale *'lo$ale+ ; Or'aniatia Natiunilor Unite

; Or'aniatia Mon"iala aComertului

; UNESCO

; Or'aniatia Con#erintei Islami%e

; Or'aniatia Mon"ialaSanatatii

; Or'aniatia Mon"iala

; (on"ul Monetar Intern

; Uniunea Postala Uni!

Inter%ontinentale re'ionale si ; Uniunea Europeana ; A'entia Europeana pe


4/49

su$re'ionale

; Or'aniatia pentru Se%uritate si

Cooperare in Europa

; Or'aniatia Statelor Ameri%ane

; Or'aniatia Unitatii A#ri%ane

; Li'a Ara$a

; Aso%iatia Statelor "in Asia "e Su"

Est

Spatiul Cosmi%

; Or'aniatia Tratatului

Atlanti%ului "e Nor"

; OPEC

; Comisia Dunarii

In%a "in anti%-itate oamenii au urmat "oua %ai pentru a o$tine si preer!a pa%ea. Calea realista

*asa isa Real politi


5/49

se%uritate

Cara%teristi%ile intera%tiunii "intre a%tori) %ompetitie si %on#li%t

Preo%uparea permanenta a a%torilor) se%uritatea nationala

Prioritatile statelor) asi'urarea %apa%itatii militare

Pra%ti%a %urenta a statelor) #ortele armate sunt utiliate pentruspri7ini "iplomatia %oer%iti!a

A"eptii %aii li$erale promo!eaa patru instrumente in s%opul asi'urarii pa%ii a se%uritatiinationale si internationale) "reptul international, or'aniatiile internationale, inte'rarea,

"emo%ratiarea. Deoare%e toate a%este instrumente pun a%%entul pe utiliarea unor institutii

promotorii a%estui %urent mai sunt numiti si 8institutionalisti neoli$erali9. Toti teoreti%ienii %aii

li$erale impartases% a%eeasi teama "e ten"inta istori%a a statelor "e a purta ra$oiul "ar nu au un

pun%t "e !e"ere %omun asupra mo"ului in %are ar tre$ui asi'urata se%uritatea internationala inse%. al ==I;lea. Ei sunt in 'eneral preo%upati "e #aptul %a atat timp %at nu e&ista un "rept

international %u %ara%ter imperati! si uni!ersal nu e&ista o autoritate suprema la ni!el planetar sini%i un me%anism "e impunere a "reptului international ori%e s%-im$are in %a"rul sistemului

international poate #i la #el "e usor apro$ata sau respinsa "e %atre ori%e stat.

Teoreti%ienii li$erali si neoli$erali %onsi"era %on#li%tul armat "rept un reultat al "e#i%ientelorinstitutiilor nationale si internationale.

Ei %onsi"era "e asemenea %a a%tuala stare anar-i%a a sistemului international este prin%ipala

pro$lema %u %are ne %on#runtam astai. Ei arata %a sla$i%iunea institutiilor internationale mareste

%ostul asi'urarii se%uritatii nationale si internationale iar $unastarea 'lo$ala este in%asu$or"onata $unastarii nationale. Pentru a s%-im$a a%easta situatie a"eptii %aii li$erale soli%ita

sta$ilirea unor meto"e institutionaliate si $aate pe "rept pentru a re#orma a%ele re'imuripoliti%e ne"emo%rati%e in%a e&istente in unele state. Ei %onsi"era %a sistemul international estein%a insu#i%ient "e!oltat si stru%turat si este ne%esara o ree!aluare a rolului si lo%ului institutiei

statului su!eran in %a"rul a%estui sistem a #un%tiilor si instrumentelor utiliate "e state ast#el

in%at un nou tip "e stat sa poata asi'ura eliminarea %auelor ra$oaielor. S%-im$arile "eamploare 'lo$ala %e au lo% in sistemul international !or %ontinua lor a"au'an"u;se in !iitor

pro$a$il noi pro!o%ari la a"resa pa%ii si se%uritatii internationale.

Se mani#esta o suprapunere "in %e in %e mai mare a intereselor nationale ale statelor si a


6/49

responsa$ilitatilor internationale pe %are a%estea le au. Misiunea instrumentului "iplomati% al

puterii nationale este "e a #a%e #ata si "e a reol!a prin meto"e politi%e spe%i#i%e %onse%inte unor

e!enimente "i!erse si uneori nepre!aute "e a utilia %u e#i%a%itate si e#i%ienta parta7arearesponsa$ilitatilor si intarirea parteneriatului %u alte state.

Marile pro$leme ale lumii "e ai nu pot #i reol!ate in mo" unilateral numai "e %atre unele

state in primul ran" "atorita #aptului %a pro$lemele %u %are ne %on#runtam au un %ara%tertrans#rontalier a#e%tan" %on%omitent mai multe state.

In %aul unor a%ti!itati pre%um %omertul international prote%tia me"iului lupta impotri!a

SIDA ori %-iar in %aul unui %on#li%t armat pentru a putea 'asi solutii a%%epta$ile pentru toatepartile impli%ate si %are toto"ata sa %on"u%a si la o e#i%ientiare a e#orturilor #a%ute este e!i"ent

ne%esara %ooperarea multilaterala a unor "i!erse institutii 'u!ernamentale si ne'u!ernamentale

"in "i#erite state "in %e in %e mai mult in %on"itiile 'lo$aliarii.

Cu toate a%estea %ontri$utia numarului "in %e in %e mai mare "e or'aniatii internationale%reate in se%olul == la mentinerea pa%ii si se%uritatii internationale nu a #ost #oarte semni#i%ati!a

pana "e %uran". In %iu"a unor a$or"ari teoreti%e promitatoare si a unor e#orturi "e %ele mai multe

ori lipsite "e e#i%a%itate pra%ti%a a "emonstrat %a in se%olul pe %are;l in%-eiem %on#li%tele armate

au #ost #re%!ente. A%easta nu tre$uie sa ne surprin"a intr;un sistem in %are in urma %u "oar %ati!aani la mi7lo%ul anilor nouae%i statele lumii alo%au in me"ie "e #ie%are lo%uitor mai putin "e "oi

"olari S.U.A. pentru e#orturile O.N.U. "estinate reol!arii unor %rie umanitare si unor situatii "eur'enta 'enerate "e %on#li%tele armate in timp %e totalul %-eltuielilor militare ale a%elorasi state

a7un'ea la ni!elul impresionant "e /30 "e miliar"e "e "olari S.U.A..

Cu toate a%estea reultatele e#orturilor "e pre!enire si limitare a %on#li%telor armate mai alesin ultimii ani nu tre$uie minimaliate.

In unele situatii or'aniatiile parti%ulare ori pri!ate nu sunt alt%e!a "e%at pioni ai puterii

politi%e si slu7itori ai am$itiilor nationale. Or'aniatiile internationale insa luan" in %onsi"erare

atat tre%utul %at si situatia lor a%tuala repreinta o #orta a %arei ten"inta este o %autare sistemati%aa unor mi7loa%e politi%e tot mai e#i%a%e si e#i%iente in a #a%e planeta noastra "in %e in %e mai

si'ura pentru noi lo%uitorii sai.

Pro%esul organizarii internationale se "es#asoara %on%omitent si insepara$il le'at "e %el alinte'rarii *re'ionale si su$ re'ionale "eo%am"ata+. Am$ele pot "a 'res unele or'aniatii

internationale pot "isparea in timp "ar "a%a se !alori#i%a situatia %reata in preent prin

a%umulari %ontinue in spe%ial "e;a lun'ul intre'ului se%ol == se poate a7un'e in !iitor la otrans#ormare ma7ora a relatiilor inter;umane pe planeta noastra %are sa 7usti#i%e intr;o perioa"a

in%a ne"e#inita "e timp a#irmatia %a lumea !a "e!eni 'u!erna$ila si %a umanitatea in ansam$lul

sau poate "e!eni o %omunitate %apa$ila sa promo!ee 7ustitia sa spri7ine un anumit tip "e or"ine

so%iala si sa sta$ileas%a %on"itiile ne%esare $unastarii %are ar tre$ui sa #ie o$ie%ti!ul "e $aa ala%ti!itatii politi%e prin a"ministrarea puterii. Unii teoreti%ieni li$erali;institutionalisti arata %a

puterea si atri$utiile statelor ar tre$ui limitate mai mult "e%at sunt in preent "eoare%e statele

su!erane nu isi reol!a pro$lemele pe %are le au pe plan intern si international intr;un mo"satis#a%ator %a%i "e;a lun'ul timpului statele au #ost in primul ran" instrumente pentru a "u%e

ra$oiul impotri!a altor state. In ilele noastre su#i%ient "e multe 'u!erne ale statelor sunt pe "e

o parte ine#i%iente in a pre!eni i$u%nirea ra$oaielor %i!ile iar pe "e alta parte nu reuses% sa;siasi'ure loialitatea %etatenilor proprii in primul ran" "atorita proastei a"ministrari a puterii.

8Cria 'lo$ala "e in%re"ere9 in 'u!erne %e se mani#esta in ilele noastre s;a materialiat in unele

situatii in "einte'rarea unor state a#late in situatie "e %ria politi%a e%onomi%a si militara

%on%omitent %u mani#estarea ten"intei anta'oniste "e stran'ere a le'aturii "intre state "e


7/49

%restere a inter"epen"entei "intre a%estea in %a"rul unei %omunitati re'ionale si %-iar 'lo$ale.

Statele au ten"inta "e a se uni #orman" ast#el institutii re'ionale si mon"iale pentru a se

autoprote7a impotri!a amenintarilor %omune %arora tre$uie sa le #a%a #ata. (rontierele marile sio%eanele %are le "espart un pot sa iolee insa statele si ni%i sa le prote7ee "e amenintarile la

a"resa se%uritatii lor %are pot #i "oar tinute su$ un %ontrol pre%ar si relati! "atorita unui e#ort

%ole%ti!. A%easta este "e #apt %aua %onstituirii multora "intre or'aniatiile internationaleinter'u!ernamentale. Persistenta unor amenintari %ole%ti!e "eterminate "e 'lo$aliarea %ontinua

si a%%elerata a relatiilor internationale si a pro%eselor so%iale in ansam$lul lor asi'ura

"ura$ilitatea or'aniatiilor inter'u!ernamentale. Pe masura %e 'lo$aliarea este #a%ilitata "in %ein %e mai mult "e a!ansarea in era in#ormationala %e su%%e"e erei in"ustriale iar permea$ilitatea

*sau "upa unii autori 8spiritualiarea9+ #rontierelor se a%%entueaa putem pro'noa o a%%entuare

a importantei %aii li$erale "e preer!are a pa%ii si se%uritatii internationale.

Or'aniatii internationale>Or'aniatiile internationale si 'lo$aliarea

Capitolul pre%e"ent Cuprins Capitolul urmator In"e& Cursuri

1.6. Or'aniatiile internationale si 'lo$aliarea

(on"ul Monetar International a "e#init 'lo$aliarea "rept inte'rarea internationala %res%an"a a

pietelor atat pentru $unuri si ser!i%ii %at si pentru %apital. Termenul "e 8'lo$aliare9 este utiliat

pentru a e&pli%a si a "a sens %ontinutului spe%i#i% al %apitalismului %ontemporan "esi nu toatepro%esele %e sunt parti %omponente ale 'lo$aliarii sunt noi. O mare atentie este a%or"ata in

%a"rul 'lo$aliarii apli%arii noilor te-nolo'ii *in %ea mai mare parte utilian" %u%eririle

re!olutiei in#ormationale+ in pro%esul "e pro"u%tie "ar si s%-im$arilor %e au lo% %on%omitent inor'aniarea mana'ementul si %omuni%area la ni!elul unitatilor e%onomi%e al statului si

institutiilor sale si al intre'ii so%ietati in 'eneral.

Conta%tele "in %e in %e mai e&tinse *in plan e%onomi% politi% so%ial si %ultural+ "in%olo "e

#rontierele statelor sunt elemente %ara%teristi%e ale 'lo$aliarii si %on"u% la re"u%erea rolului "e$ariere pe %are a%este #rontiere statale le in"eplines%.

Politolo'ii iau in %onsi"erare "oua posi$ile ten"inte "e e!olutie a pro%esului 'lo$aliarii) o

ten"inta optimista si una pesimista.

Con#orm s%enariului optimist sustinut "e teoria neoli$erala su!eranitatea nationala !a #i "in

%e in %e mai restransa pe masura %e 'lo$aliarea pietelor si a %i!iliatiilor !a "epasi #rontierele'eopoliti%e "e astai si !a ero"a puterni% i"entitatea nationala %rean" 8%etateni 'lo$ali9 %are !or

asimila interesele 'enerale ale intre'ii umanitati.

Celalalt s%enariu $aat pe teoria realista pro'noeaa %a statele !or e&a%er$a %ompetitia in

%are se a#la unele %u altele to%mai "atorita #enomenului 'lo$aliarii in%er%an" sa preia %ontrolulasupra noilor ten"inte. A%easta %ompetitie !a re%on#i'ura "istri$utia mon"iala a puterii "u%an"

la %resterea $o'atiei si sta$ilitatii unora "intre state si "impotri!a la sara%irea si mai a%%entuata si

la %resterea insta$ilitatii in tarile "e7a sara%e ast#el in%at "atorita 'lo$aliarii "e%ala7ele "intretarile $o'ate si %ele sara%e se !or a%%entua.


8/49

In luna martie 1//2 la Sal$ur' in Austria s;a "es#asurat %el "e;al 40;lea Seminar

International "e Stiinte Politi%e %onsa%rat analiei !iitorului institutiei statului #ata "e

trans#ormarile pro"use "e 'lo$aliare.

Prin%ipala intre$are %are a #ost pusa la a%easta "e$atere a #ost "a%a statul si in spe%ial %el

national se a#la la s#arsitul 8%arierei9 sale lun'i "e apro&imati! 400 "e ani %a urmare a'lo$aliarii e%onomiei a ri!alitatilor etni%e si reli'ioase si a re%on#i'urarii mon"iale a %entrelor

"e putere. Raspunsul pe %are l;au "at a%estei intre$ari pro!o%atoare repreentanti "in 6 "e stateatat "e!oltate si puterni%e %at si mai putin "e!oltate si puterni%e a #ost ?uasi;unanim ne'ati!.

8Mai a!em in%a ne!oie "e stat9 au aratat in luarile lor "e %u!ant a%esti repreentanti pentru a

"a i"entitate oamenilor pentru a %ole%ta impoitele si ta&ele pentru a #a%e sa #un%tioneesistemul "e prote%tie si se%uritate so%iala pentru a asi'ura prote%tia si %onser!area me"iului si

pentru a asi'ura %el putin sta$ilitatea si se%uritatea interna.

S%-im$arile %e au lo% in preent in sistemul mon"ial sunt "atorate in primul ran" 'lo$aliarii.

Comuni%atiile in timp real "atorita re!olutiei in te-nolo'ia in#ormati%a 'enereaa noi relatii siun nou tip "e e%onomie mai putin %ontrolat "e 'u!ernele statelor.

Corporatiile multinationale pro"u% $unuri in #a$ri%i situate in nenumarate tari pe %ontinente

"i#erite si "i!ersi#i%a 'ama ser!i%iilor o#erite trans#rontalier *asistenta 7uri"i%a si #inan%iara

re%lame implementarea retelelor in#ormati%e et%.+. Pietele #inan%iare "e asemenea s;au'lo$aliat. De un"e pana nu "emult $an%ile %entrale *si "e%i statele+ erau %ele %e sta$ileau ratele

"e s%-im$ ale mone"elor nationale a%um spe%ulatorii pri!ati *"e e&emplu Geor'e Soros+

%ontroleaa #lu&urile si pietele #inan%iare la un ni!el me"iu "e 1 miliar"e "olari S.U.A. pe i.

Pentru a putea #a%e #ata tuturor a%estor pro!o%ari statele au %reat institutii supranationale %a "e

e&emplu Or'aniatia Natiunilor Unite Or'aniatia Mon"iala a Comertului (on"ul MonetarInternational si @an%a Mon"iala. (ie%are institutie "intre a%estea si;a %reat propria politi%a *%e

poate #i insa in#luentata "e statele mem$re+ "ar si propriul %orp "e %a"re %are nu "epin" insa "eni%i un 'u!ern national. In paralel %u a%est pro%es se %onstata o %restere a in#luentei or'aniatiilor

internationale ne'u!ernamentale %e a%tioneaa in plan 'lo$al intr;un spe%tru lar' al "omeniilor

"e a%ti!itate "e la Green Pea%e *or'aniatie e%olo'ista+ la Amnest International *or'aniatie %e

monitorieaa respe%tarea "repturilor omului+ sau or'aniatiile %e promo!eaa "repturileanimalelor. Toate a%este or'aniatii internationale ne'u!ernamentale au primit o re%unoastere

o#i%iala "in partea O.N.U. la reuniunea la ni!elul se#ilor "e state si "e 'u!erne %e a a!ut lo% in

anul 1//6 la Rio "e Baneiro in @railia in or'aniarea O.N.U. si a #ost %onsa%rata pro$lemelor "eprote%tie a me"iului. In preent multe "intre or'aniatiile internationale ne'u!ernamentale si;au

unit e#orturile pentru a ne'o%ia %u Or'aniatia Natiunilor Unite "e pe o poitie unitara in

!e"erea o$tinerii "reptului "e repreentare o#i%iala in %a"rul pro%esului "e "eli$erare si luare a"e%iiilor propriu or'aniatiei mon"iale.

Ca si marea ma7oritate a %ompaniilor multinationale marea ma7oritate a or'aniatiilor

internationale ne'u!ernamentale isi au ori'inea si sunt $aate in Europa si Ameri%a "e Nor"

a%tionan" in sensul sta$ilirii "e stan"ar"e internationale #inantan" %er%etarile in "omeniulte-nolo'iilor "e !ar# pe %are apoi le utilieaa in a%ti!itatea proprie #ara a #i ne!oite sa soli%ite


9/49

apro$arile "e ri'oare "in partea 'u!ernelor statelor in %are isi "es#asoara a%ti!itatea asa %um ar

#a%e;o or'aniatiile inter'u!ernamentale %u pro#il similar "e a%ti!itate.

Pro%esul "e 'lo$aliare %reeaa un imens pro#it si %on"u%e la a%umularea unor $o'atiimateriale apre%ia$ile. Totusi tarile nepre'atite "in pun%t "e !e"ere te-nolo'i% pentru a #a%e #ata

%u su%%es a%estui pro%es *%ea mai mare parte a statelor "in A#ri%a "e e&emplu si intr;o oare%aremasura si unele state "in alte re'iuni+ !or #a%e #ata in %uran" unui pro%es "e mar'inaliare "e

iolare %-iar "e a%%entuare a sara%iei en"emi%e.

Din a%este moti!e multi politolo'i si politi%ieni unele or'aniatii internationale

ne'u!ernamentale au aratat %a noua or"ine mon"iala %e este pe %ale "e a #i intronata su$

impulsul pro%esului "e 'lo$aliare !a #i prea %ru"a si lipsita "e morala prea e&%lusi!ista inpro%esul "e mana'ement al puterii. De a%eea se impune %a o %on"itie esentiala a a!ansarii

pro%esului "e 'lo$aliare asi'urarea unei 8#ete umane9 a%estuia reorientarea 'lo$aliarii prin

umaniarea sa punerea in %entrul sau a #iintei umane %u intre'ul sau $a'a7 "e ne!oi spirituale

temeri si sus%epti$ilitati.

In paralel %u eroiunea "in e&terior %areia ii #a% #ata statele %a urmare a pro%esului "e

'lo$aliare ele tre$uie sa reiste si unui pro%es "e eroiune interna. Multe state mai tre$uie sa

'aseas%a un raspuns a"e%!at %riti%ilor %e sunt a"use 'u!ernului %entral "e %atre "i!erse re'iuni

sau pro!in%ii %e se arata nemultumite "e inertia $iro%ratiei si lipsa "e initiati!a a 'u!ernelor%entrale. Partianii se%esiunii intrastatale "au %a mo"ele in%ununate "e su%%es statele asa;ise

8ti'ri asiati%i9) Taian Sin'apore si on';Fon' *%-iar unit %u C-ina+. C-iar in Statele Unite ale

Ameri%ii patru "intre statele %omponente ale uniunii au "e%is %a este mai e#i%ient sa;si repreinteinteresele in mo" "ire%t la Or'aniatia Internationala a Comertului un"e au repreentanti

o#i%iali in a#ara %elui al 'u!ernului #e"eral ameri%an. O alta #orta %entri#u'a o repreinta unele

'rupuri etni%e rasiale si reli'ioase %e lupta pentru in"epen"enta autonomie ori %el putin o

re%unoastere o#i%iala si in mo" impli%it pentru a parti%ipa la a"ministrarea puterii in "i#erite#orme. S#arsitul ra$oiului re%e a mar%at re"esteptarea unei multitu"ini "e tensiuni nationaliste.

In anul 1//1 O.N.U. a!ea 133 "e mem$ri. In anul 1/// a!ea 14. Cate "intre noile state se !or"o!e"i !ia$ile in timpH Care !a #i atitu"inea statelor puterni%e "e!oltate "in pun%t "e !e"ere

e%onomi% #ata "e statele a7unse in stare "e %olaps %a urmare a neputintei "e a se a"apta

#enomenului 'lo$aliariiH Care !a #i !iitorul lo%uitorilor "in Somalia Sierra Leone sau Li$eriaH

Este posi$il %a utilian" mo"elul Uniunii Europene sa ia #iinta noi stru%turi re'ionale in AsiaAmeri%a "e Su" ori A#ri%a pentru a asi'ura un raspuns a"e%!at #enomenului 'lo$aliarii.

De$aterea in le'atura %u 'lo$aliarea si e#e%tele sale este pe s%urt un 8"ialo' al surilor9. Pe

"e o parte e%onomistii in%-isi intr;un a"e!arat 8turn "e #il"es9 %lameaa $ene#i%iile pe %are

'lo$aliarea le a"u%e intensi#i%arii %omertului international #a%ilitarii in!estitiilortrans#rontaliere i'noran" insa %osturile so%iale impli%ite a%estora.

Pe "e alta parte %riti%ii li$eraliarii %omertului international si a pietelor "e %apital nu

"o!e"es% o %unoastere a"e%!ata a me%anismelor si pro%eselor e%onomi%e "ar "e!in "in %e in %emai a%ti!i *"e e&emplu serioasele in%i"ente "e stra"a %e au a!ut lo% la Seattle in S.U.A. in luna

#e$ruarie 6000 %u o%aia summit;ului Or'aniatiei Internationale a Comertului si la Zri%- in

El!etia %u o%aia Sesiunii (on"ului Monetar International.


10/49

Pro$lema esentiala in "is%utia "espre 'lo$aliare este a%eea a eti%ii moralei si 7ustitiei in

%a"rul noii or"ini internationale si nu a%eea a $ene#i%iilor li$ertatii %omertului pe %are atat tarile

$o'ate %at si %ele sara%e le re%unos% %autan" in a%elasi timp sa %u%ereas%a o parte %at mai mare apietei internationale. Do!eile in le'atura %u %osturile prea mari in spe%ial "in pun%t "e !e"ere

so%ial impuse "e 'lo$aliare si "impotri!a %u $ene#i%iile a%esteia sunt %ontra"i%torii si

interpreta$ile "eoare%e se re#era la #enomene "i#erite iar reultatele a%estora sunt "es%-ise unorinterpretari la ran"ul lor "i#erite %-iar %ontra"i%torii in #un%tie "e anumite interese si "e

o$ie%ti!itatea relati!a a analiei e#e%tuate.

Se pare totusi %on#orm unor analisti ai #enomenului 'lo$aliarii %a in realitate e%onomiile

nationale mentin in%a un 'ra" important "e autonomie in raport unele %u altele *%ontrar opiniilor'eneral a%%eptate "espre ten"inta %resterii inter%one%tarii a%estora+ iar #a%torii "e "e%iie politi%a

la ni!el national se $u%ura "e mai multa autonomie "e%at a#irma ma7oritatea analistilor in

"omeniu. In a%elasi timp este "e remar%at %a in ultimii treie%i "e ani "atorita %resteriiimportantei s%-im$urilor e%onomi%e internationale 'ama "e%iiilor politi%e la in"emana

%on"u%erii politi%e a statelor s;a in'ustat %ontinuu.

E&ista #ara in"oiala o %orelatie %u e#e%t poiti! intre "e%iiile "i#eritelor state "e a li$eralia

s%-im$urile e%onomi%e si ni!elului %-eltuielilor alo%ate pro'ramelor so%iale pe %are a%este statesi le permit. Inte'rarea e%onomi%a internationala ri"i%a o "ilema importanta) 'lo$aliarea mareste

ne!oia o$ie%ti!a a unei prote%tii so%iale mai lar'i a populatiei re"u%an" in a%elasi timp

%apa%itatea statului "e a raspun"e e#i%a%e a%estei %ereri. In %onse%inta pe masura %e 'lo$aliarease a"an%este si se lar'este %onsensul national ne%esar asi'urarii si mentinerii li$eraliarii

s%-im$urilor e%onomi%e internationale se ero"eaa. Multe aspe%te ale 'lo$aliarii sunt in%a

ne%lare "ar %eea %e este si'ur este %a 'lo$aliarea nu este un #enomen "in %are toti parti%ipantii

sa iasa in!in'atori.

Glo$aliarea re"u%e %apa%itatea "e a e&er%ita puterea politi%a asupra "omeniilor in %areopereaa %ompaniile pri!ate. A%easta pier"ere 'ra"uala "ar %ontinua a %ontrolului "e %atre

institutiile statului semni#i%a o "es#iintare a monopolului statului asupra su!eranitatii nationalestare %e este 'arantata "e "etinerea %ontrolului asupra teritoriului national.

E&istenta %ompaniilor nationale proli#erarea lor si tre%erea in patrimoniul a%estora a unei parti

"in %e in %e mai mari "in a!utia nationala a "i#eritelor state mi%soreaa in mo" %orespunator

%apa%itatea statelor "e a;si e&er%ita prero'ati!ele "e su!eranitate in e'ala masura %u re"u%ereain"epen"entei nationale %a urmare a inte'rarii politi%e in institutii suprastataleH A%este s%-im$ari

"epose"eaa su!eranitatea statelor "e !aloarea sa #un%tionala. Dupa unii autori se !a a7un'e %-iar

la situatia %a su!eranitatea statelor sa nu mai ai$a !aloare "in pun%t "e !e"ere #un%tional in

%a"rul relatiilor e&terne pe %are statele le an'a7eaa %u a%tori "e a%elasi tip sau %u a%tori nonstate%e a%tioneaa in arena internationala.

Re'imurile internationale pre%um a%elea aparute "upa %el "e;al "oilea ra$oi mon"ial %are au

#ost e#i%iente in promo!area unor masuri 'lo$ale in "omeniul politi%ii monetare si in a%ela alli$eraliarii %omertului pot "e!eni la #el "e e#i%iente si in reol!area "e o maniera satis#a%atoare a

pro!o%arilor 'enerate "e 'lo$aliare. O pro$lema esentiala !a #i 'asirea "e %atre state a unui

lim$a7 %omun si a unor pun%te "e re#erinta %are sa %onstituie #un"amentul unor norme 'eneral


11/49

a%%epta$ile pe $aa %arora sa se poata e"i#i%a o %ooperare e%-ita$ila si mutual a!anta7oasa.

Teoreti%ienii li$erali %are a%%entueaa posi$ilitatea tuturor statelor "e a %asti'a "in %ooperarea

internationala sunt in 'eneral optimisti %u pri!ire la perspe%ti!ele pe %are 'lo$aliarea le o#eraumanitatii. Teoreti%ienii #a%an" parte "in %urentul realist sunt mai pesimisti aratan" %a multe "in

aparentele %asti'uri sunt #oarte relati!e raportate la !alorile #un"amentale ale so%ietatii.

A%easta !iiune tre$uie raportata si la un alt aspe%t %ontro!ersat al 'lo$aliarii) impa%tul

asupra me"iului 'lo$al. Este ne%esar sa #ie luate masuri pentru %a posi$ilitatea "e a "istru'ee%-ili$rul #ra'il al e%osistemului planetar sa nu se materialiee su$ impa%tul %resterii a%%entuate

a %onsumului ener'eti% si a "i#eritelor materii prime si resurse naturale. Cresterea a%%elerata a

populatiei "epaseste posi$ilitatea "e a"aptare %orespunatoare a pro"u%tiei "e -rana in multe "instatele su$"e!oltate %u %onse%inte "ramati%e in plan so%ial %rean" a"e!arate %rie umanitare.

Cresterea "ramati%a a populatiei Terrei in se%olul == este #ara pre%e"ent in istorie. A #ost

ne!oie "e 6 milioane "e ani pana %an" populatia planetei a a7uns la 1 miliar" in anul 105. Al

"oilea miliar" a #ost atins in 1/62 %el "e al treilea in 1/30 al patrulea in 1/25 al %in%ilea in

1/2 iar %el "e;al saselea %-iar la in%eputul anului 6000.

Impa%tul %resterii populatiei asupra "e!oltarii e%onomi%e a se%uritatii alimentare si a %alitatii

me"iului este "e mai mult timp un su$ie%t "e "isputa si %ontinua sa ramana asa.

E&ista in preent "oua 'rupuri "e teoreti%ieni %are a$or"eaa a%este pro$leme "e pe poitii"iametral opuse.

Luan"u;si numele si orientarea "o%trinara "e la T-omas Malt-us *autorul lu%rarii "e!enite

%lasi%e 8Eseu "espre prin%ipiul populatiei9 aparuta in anul 12/+ neo;malt-usienii %re" %a

populatia lumii "es#asoara o a%ti!itate %are in 'eneral "u%e la epuiarea resurselor naturale ale

planetei noastre re"u%an" pe i %e tre%e %apa%itatea umanitatii "e a #a%e #ata %erintelor propriei'eneratii si in spe%ial ale %elor %e !or urma.

Multi neo;malt-usieni "intre %are multi sunt %eea %e se mai numeste e%olo'isti;umanisti arata

%a in preent e&ista intrunite un set "e %on"itii ale starii me"iului natural %are arata o "eteriorarerapi"a a %alitatii a%estuia. Ast#el se apre%iaa %a "e la aparitia lu%rarii lui Malt-us si pana in

preent populatia lumii s;a marit "e sase ori in timp %e %antitatea "e ener'ie utiliata in #ie%are an

s;a multipli%at "e o suta "e ori. Supra#ata a%operita "e pa"uri s;a re"us %u o treime iar%ompoitia atmos#erei a #ost "eteriorata %a urmare a a%ti!itatii umane. Sute "e milioane "e

oameni su#era "e malnutritie si mai multe milioane "e persoane mor "e #oame in #ie%are an in

tarile su$"e!oltate. Sute ori %-iar mii "e spe%ii "e plante si animale au "isparut iar multe altele

sunt pe %ale "e "isparitie.

In %ontrast %u !iiunea pesimista a neo;malt-usienilor !iiunea pe %are o preinta %elalalt 'rup

"e teoreti%ieni %el al 8optimistilor %resterii9 pune a%%entul pe ten"inte 'lo$ale %omplet "i#erite.

Speranta "e !iata 'lo$ala s;a "u$lat in %ursul se%olului al ==;lea a7un'an" in preent la 35 "e

ani in timp %e mortalitatea in#antila a s%aut "e la 120 "e %opii nas%uti morti la 1000 "e nasteri in


12/49

1/40 la "oar 30 in 1//0. Cresterea rapi"a a populatiei se "atoreaa in primul ran" re"u%erii

mortalitatii si nu %resterii ratei natalitatii.

In %iu"a unei triplari a populatiei lumii in %ursul se%olului al ==;lea pro"u%ti!itatea mun%ii a%res%ut intr;o proportie mult mai mare iar starea "e sanatate a populatiei s;a ameliorat

%onsi"era$il. Oamenii ilelor noastre se -ranes% mai $ine pro"u% mai mult "ar si %onsuma maimult "e%at in tre%ut.

Suprapopularea este o notiune %are a #ost prost "e#inita si prost inteleasa in !iiunea a"eptilor8optimistilor %resterii9 termenul "e 8suprapopulare9 nu are o "e#inire stiinti#i%a si un %ontinut %lar.

Pro$lemele %are in mo" uual sunt aso%iate notiunii "e 8suprapopulare9 %a "e e&emplu

#oametea supraa'lomerarea onelor ur$ane sunt "e #apt pro$leme %auate "e starea "e sara%ie si

nu "e 8suprapopulare9.

Desi e&ista su#i%iente !o%i %are au 'asit %aua "i!erselor %atastro#e si "eastre %e au lo!it in

ultimul timp unele "intre %ele mai sara%e tari ale lumii in realitate se pare %a pentru multe "intrea%estea !ina tre$uie %autata in politi%ile si pra%ti%ile %urente ale "i#eritelor 'u!erne si ale #ortelor

politi%e pe %are a%estea le repreinta.

Este "i#i%il "e spus %are "intre %ele "oua 'rupari neo;malt-usienii ori 8optimistii %resterii9 au

"reptate %a%i istoria nu o#era in%a un raspuns %lar la a%este pro$leme.

Di#erenta a$soluta "intre !eniturile populatiei "in tarile "e!oltate si %ele su$"e!oltate

%ontinua sa %reas%a "ar "i#erenta stan"ar"elor "e !iata "intre %ele "oua %ate'orii "e tari are oten"inta opusa "e re"u%ere. Situatia e%onomi%a a unora "in tarile sara%e s;a ameliorat in ultimul

timp %a%i pro"usul intern $rut a %res%ut mai repe"e "e%at numarul populatiei. Totusi numarul

populatiei %e traieste in %on"itii "e sara%ie a$soluta %ontinua sa %reas%a.

Nu populatia in sine este %aua pro$lemelor %u %are se %on#runta lumea "e ai, ea este insa un#a%tor %e a'ra!eaa alte pro$leme printre %are o proasta a"ministrare politi%i 'u!ernamentale

ina"e%!ate insta$ilitate politi%a %onsum e&a'erat "e resurse utiliarea unor te-nolo'ii

ina"e%!ate.

O pro$lema "eose$it "e importanta %e este in a%elasi timp o %omponenta "e $aa as%-im$arilor pro"use "e 'lo$aliare o repreinta se%uritatea me"iului in%on7urator. Toto"ata nu

tre$uie pier"ut "in !e"ere %a o multitu"ine "e or'aniatii internationale "in am$ele %ate'orii

a"i%a inter'u!ernamentale si ne'u!ernamentale se o%upa in mo" %urent si %u o$stinatie "e

monitoriarea a%estui aspe%t %autan" solutii spre a preer!a %eea %e a!em.

Con%eptul tra"itional "e se%uritate a e!oluat "e;a lun'ul ra$oiului re%e intele'an" se%uritatea

"rept o #un%tie a %ompetitiei in %are erau an'a7ate statele lumii pentru e&er%itarea puterii.

Se%uritatea me"iului in%on7urator este o a$or"are %u totul "i#erita a %on%eptului "e se%uritate.

Se%uritatea me"iului are "oua %omponente) pre!enirea mo"i#i%arii #a%torilor "e me"iu %a urmare


13/49

a %on#li%telor armate si impa%tul "e'ra"arii 'lo$ale a me"iului natural asupra $unastarii 'enerale

a so%ietatii umane si asupra e%onomiei 'lo$ale si a %elei nationale.

In plus tre$uie luata in %onsi"erare si ipotea i$u%nirii unor %on#li%te armate inter sauintrastatale %a urmare a "e'ra"arii %on"itiilor "e me"iu intr;o anumita re'iune.

In'ri7orarea %auata "e "eteriorarea se%uritatii me"iului natural se $aeaa pe realitatea

re"u%erii sensi$ile a resurselor naturale pre%um apa pota$ila solul #ertil pa"urile resursele

pis%i%ole pre%um si a "i!ersitatii $iolo'i%e %a urmare a "isparitiei a nenumarate spe%ii spe%i#i%e#lorei si #aunei. De asemenea se pro"u%e o "eteriorare %ontinua a me"iului "e !iata pre%um

stratul "e oon %lima atmos#era o%eanul planetar "rept reultat al a%%elerarii a%ti!itatii

e%onomi%e 'lo$ale. Pe termen lun' toate a%este mo"i#i%ari pot a!ea e#e%te "ramati%e in lipsaunor masuri luate la timp si %are sa !iee inlaturarea %auelor si nu numai e#e%tele "eteriorarii

%alitatii me"iului. In %a %ontrar este posi$il %a unele "intre mo"i#i%ari sa "e!ina ire!ersi$ile.

(ie%are "intre amenintarile "e natura e%olo'i%a la a"resa $unastarii 'lo$ale este insa

%ara%teriata "e un 'ra" ri"i%at "e in%ertitu"ine.

A%easta in%ertitu"ine poate #i %-iar %omparata %u a%eea aso%iata unor amenintari "e naturamilitara. Plani#i%area a%tiunilor militare se realieaa "e re'ula luan" in %onsi"erare situatiile

%ele mai "i#i%ile in %are ar putea #i pusa or'aniatia militara si stru%turile %omponente ale

a%esteia to%mai pentru a asi'ura sanse mai mari "e reusita %ontra%ararii in%ertitu"inii.

Spe%i#i% se%uritatii me"iului in%on7urator este %ara%terul trans#rontalier al a%esteia.Amenintarile la a"resa me"iului natural "e !iata sunt tot atat "e importante pentru !iitorul

omenirii %a si amenintarea repreentata "e posi$ilitatea pro"u%erii unei %atastro#e nu%leare.

Deoare%e "e'ra"area me"iului a#e%teaa $unastarea populatiei si per#ormantele e%onomiilornationale %at si a %elei 'lo$ale 'u!ernele "i#eritelor state "e!in preo%upate "e amploarea a%estui#enomen.

Gu!ernele si or'aniatiile inter'u!ernamentale si ne'u!ernamentale "e!in "in %e in %e mai

"ispuse la %ooperare in !e"erea 'asirii unor solutii #ea$ile si a%%epta$ile lu%ru %are %u %ati!a aniin urma nu se intampla 'u!ernele si or'aniatiile internationale ne'u!ernamentale 'asin"u;se

"e re'ula pe poitii "iametral opuse in a$or"area pro$lemati%ii se%uritatii me"iului.

Un e!eniment ma7or in a$or"area pro$lemati%ii se%uritatii me"iului il repreinta Summit;ul "e

la Rio "e Baneiro "in 1//6 %unos%ut su$ "enumirea "e Con#erinta O.N.U. asupra Me"iului si

De!oltarii *U.N.C.E.D.+ %are a a"unat impreuna mai mult "e 140 "e state 1500 "e or'aniatiine'u!ernamentale si aproape opt mii "e iaristi. Pro'ramul "e a%tiune asupra %aruia s;a %aut "e

a%or" la Rio "e Baneiro 8Pro'ramul 619 "a %onsistenta unor "e%iii politi%e re#eritoare la

se%uritatea me"iului si la "e!oltarea e%onomi%a. Inainte "e a%easta %on#erinta pro$lemati%ame"iului si %ea a "e!oltarii au #ost a$or"ate in mo" separat si "e multe ori pri!ite %a #iin" in

%on#li%t una %u %ealalta su$ moti!atia %a "e!oltarea "u%e ine!ita$il la "e'ra"area me"iului.


14/49

A%um "upa lansarea termenului "e 8%apa%itate "e sustinere9 o multitu"ine "e pro$leme

re#eritoare la me"iu si "e!oltare sunt a$or"ate in %omun.

Re%unoasterea ne%esitatii unei a$or"ari 'lo$ale a pro$lemati%ii $unastarii a #ost mar%ata si laCon#erinta Internationala asupra Populatiei si De!oltarii %e a a!ut lo% la Cairo in 1//5 un"e

pro$lemele spe%i#i%e "emo'ra#iei intr;un %onte&t %are sa sustina "e!oltarea au #ost a$or"ate"intr;o perspe%ti!a 'lo$ala in inter%on"itionare %u interesele spe%i#i%e #ie%areia "intre tarile

parti%ipante.

Preo%uparea pentru 'asirea unor reme"ii 'lo$ale la pro$lemele me"iului a #ost a#irmata si la

summit;ul 8Rio Plus (i!e9 o noua %on#erinta internationala "es#asurata la Rio "e Baneiro in

1//2.

Ma7oritatea spe%ialistilor in pro$leme "e me"iu apre%iaa %a urmatorii %in%ie%i "e ani !or%onstitui perioa"a "e timp in %are se !a "e%i"e %at "e sanatoasa !a #i planeta noastra in se%olele

%e !or urma. Este ne%esar %a in a%easta perioa"a sa #ie armoniate mo"ul nostru "e !iata %u

te-nlo'oiile "e %are "ispunem si %u intrea'a populatie in intrea'a sa "i!ersitate.

6. ORGANIZATII INTERGUJERNAMENTALE

(iin" pro"use ale a%ti!itatii statelor or'aniatiile inter'u!ernamentale re#le%ta si promo!eaa

interesele a%estora utilian" instrumente spe%i#i%e. Nu ne;am propus sa preentam in mo"

e&-austi! or'aniatiile inter'u!ernamentale %i "oar pe %ele mai repreentati!e luan" in

%onsi"erare !o%atia si o$ie%tul "e a%ti!itate al a%estora %at si numarul "e mem$ri.I$u%nirea %elui "e;al "oilea ra$oi mon"ial a mar%at in mo" e!i"ent ese%ul #inal al So%ietatii

Natiunilor %e se in#iintase in 1/1/ %a urmare a %elor sta$ilite la Con#erinta "e Pa%e "e la

Jersailles.Ni%i ma%ar nu s;a in%er%at utiliarea me%anismului So%ietatii Natiunilor spre a preintampina

%ea "e;a "oua %on#la'ratie mon"iala.

Insu%%esul So%ietatii Natiunilor nu a %ompromis insa i"eea "e or'aniatie internationala%onsa%rata %ooperarii in !e"erea asi'urarii pa%ii si pro'resului umanitatii. A%easta i"ee %apata

%onsistenta in%a "in primii ani ai %elui "e;al "oilea ra$oi mon"ial.

2.1. Constituirea Organizatiei Natiunilor Unite

Prima "e%laratie "e prin%ipii pri!in" pa%ea !iitoare Carta Atlanti%ului semnata "e primulministru $ritani% si "e prese"intele S.U.A. la 15 au'ust 1/51 si %on#irmata apoi "e De%laratia

Natiunilor Unite "in 1 ianuarie 1/56 poarta semnaturile repreentantilor Marii @ritanii S.U.A.

U.R.S.S. si a in%a 6 "e state "e pe toate %ontinentele. A%easta "e%laratie se re#era intre altele lane%esitatea instituirii unui sistem mai lar' si permanent "e se%uritate 'enerala.

Ne%esitatea unei %ooperari mai lar'i a#irmata in anii urmatori a #ost e&primata si in De%laratia

Con#erintei "e la Te-eran "in 6 noiem$rie 1 "e%em$rie 1/5.Dupa o pre'atire preala$ila in %ursul %areia %an%elariile S.U.A. U.R.S.S. si Marii @ritanii au


15/49

ela$orat mai multe !ariante ale !iitoarei or'aniatii s;a %on!o%at reuniunea "e la Dum$arton

Oa


16/49

o#i%iale ale %on#erintei au #ost sta$ilite) #ran%ea en'lea rusa spaniola si %-inea in %are

tre$uiau sa #ie pu$li%ate toate "o%umentele iar %a lim$i "e lu%ru en'lea si #ran%ea *in %are au

tre$uit tra"use "is%ursurile tinute in alte lim$i+.In #orma ei #inala Carta a #ost a"optata "e plenul %on#erintei la 64 iunie 1/54 si semnata "e

"ele'atii la %eremonia "e in%-i"ere "in 63 iunie 1/54.

A"optarea Cartei a %onstituit un e!eniment istori% o mani#estare a %on!in'erii popoarelor intr;o or'aniare a relatiilor intre state %are sa permita trium#ul marilor !alori pa%ea se%uritatea

pro'resul e%onomi% si so%ial asupra #ortei "ominatiei si inapoierii.

Te&tul Cartei %ompus "in 111 arti%ole apare su$stantial im$unatatit si %ompletat #ata "epropunerile "e la Dum$arton Oa


17/49

General pentru Tari#e si Comert *G.A.T.T.+. In anul 1/26 Romania "e!ine mem$ra a "oua

or'anisme #inan%iare "in Sistemul Natiunilor Unite) @an%a Internationala pentru Re%onstru%tie si

De!oltare *@.I.R.D.+ si (on"ul Monetar International *(.M.I.+.In preent Romania #a%e parte "in toate institutiile spe%ialiate "in sistemul Natiunilor Unite

in %a"rul %arora "es#asoara o ampla a%ti!itate "e %ooperare %u toate statele lumii.

Consemnarea in "o%umentele $ilaterale in%-eiate "e tara noastra %u "i!erse alte state aatasamentului #ata "e prin%ipiile si s%opurile Natiunilor Unite si a !ointei "e a re%ur'e la

me%anismele O.N.U. pre%um si a%or"area "e %atre mass me"ia romaneas%a a unor spatii lar'i

a%ti!itatii "es#asurate "e O.N.U. o'lin"es% si ele lo%ul important pe %are;l o%upa O.N.U. inansam$lul politi%ii e&terne romanesti si in per%eptia opiniei pu$li%e "in tara noastra.

Consiliul "e Se%uritate al O.N.U. a %aut !i%tima intr;un timp #oarte s%urt ra$oiului re%e

mai e&a%t ri!alitatilor %auate "e a%esta si a preluat tensiunile e&istente intre marile puteri

initiatoare ale O.N.U. "e!enite a%um %ompetitori.Ast#el intre 1/54 si 1/44 U.R.S.S. si;a e&er%itat "reptul "e !eto "e saptee%i si sapte "e ori

pentru a pre!eni a"optarea "e "e%iii in pro$leme asupra %arora ea nu era "e a%or". In ansam$lu

U.R.S.S. a e&er%itat "reptul "e !eto in trei s#erturi "in %ele 15/ "e %auri "e !eto e&primate in

primii 0 "e ani "e !iata ai O.N.U.. O$stru%tiile nu au !enit insa numai "inspre U.R.S.S.. Inperioa"a #ormarii si %onsoli"arii O.N.U. S.U.A. nu au a!ut ne!oie sa;si e&er%ite "reptul "e !eto

"eoare%e puteau %on!in'e o parte "in mem$rii permanenti ai Consiliului "e Se%uritate sa nu!otee o anumita reolutie e!itan" ast#el situatia 7enanta "e a e&er%ita "reptul "e !eto. In plus

S.U.A. a!eau "estula in#luenta pentru a "etermina o parte su#i%ienta a %elorlalti mem$ri

*nepermanenti+ ai Consiliului "e Se%uritate sa e&er%ite un !ot #a!ora$il intereselor sale.Atun%i %an" numarul mem$rilor or'aniatiei a %res%ut S.U.A. nu si;au mai putut asi'ura

spri7inul ne%esar ast#el in%at a%est stat a in%eput el insusi sa o$stru%tionee anumite "e%iii

pro%e"eu pe %are nu %u mult timp in urma il %on"amnase. Pana la s#arsitul ra$oiului re%e S.U.A.

si;au e&er%itat "reptul "e !eto "e saptee%i si "oua "e ori "ar in perioa"a "e "upa 1/33 S.U.A. au#a%ut a%est lu%ru "e "oua ori mai mult "e%at toti %eilalti mem$ri permanenti ai Consiliului "e

Se%uritate la un lo%.

Drept reultat a%ti!itatea Consiliului "e Se%uritate a #ost "e numeroase ori paraliata atun%i%an" unul sau altul "intre mem$rii permanenti isi e&er%itau "reptul "e !ot impie"i%an" ast#el

O.N.U. sa intreprin"a a%tiuni %ole%ti!e. La a%este o$stru%tii s;au a"au'at %riele #inan%iare

repetate %auate "e re#uul %elor "oua superputeri "e a;si plati %ontri$utia #inan%iara.In ansam$lu %on#li%tul i"eolo'i% "in timpul ra$oiului re%e a re"us su$stantial %apa%itatea "e

a%tiune a O.N.U. pe %are %reatorii sai o proie%tasera.

Cresterea numarului "e mem$ri a re"us "e asemenea %apa%itatea "e a intreprin"e a%tiuni

%on%ertate. Pe masura %resterii numarului "e mem$ri or'aniatia a "e!enit "in %e in %e mai putinomo'ena. A%est pro%es s;a a%%entuat o"ata %u %ea "e a %in%ispree%ea A"unare Generala in

1/30 %an" saptespree%e state au #ost a"mise in O.N.U. ma7oritatea #iin" state a#ri%ane.

In 1/4 mai mult "e 7umatate "in statele mem$re erau "in A#ri%a si Asia in timp %e in 1/54 la%onstituire mai putin "e un s#ert erau tari "e pe a%este "oua %ontinente. Dupa 1/4 a%est pro%es

s;a a%%entuat in %ontinuare ast#el in%at tarile 8lumii a treia9 au "e!enit prepon"erente numeri% in

%a"rul or'aniatiei mon"iale 'eneran" o noua "isputa %ea intre Nor"ul "e!oltat si Su"ulsu$"e!oltat.

S#arsitul ra$oiului re%e a usurat %aua uni!ersalitatii O.N.U. atun%i %an" in 1//1 Lituania

Letonia Estonia Coreea "e Nor" si Coreea "e Su" au #ost a"mise in a%easta or'aniatie pentru

%a anul urmator toate statele reultate "in "emem$rarea U.R.S.S. sa "e!ina si ele mem$re. In


18/49

anul 1//5 o"ata %u a"miterea %a mem$ru a minus%ulului stat Palau O.N.U. a a7uns la 14 "e

mem$ri numar %are este posi$il sa %reas%a in %ontinuare "a%a !or #i reol!ate %ontro!ersele

re#eritoare la statusul posi$ililor noi mem$ri.Cele trei prin%ipale o$sta%ole in %alea per#ormantei O.N.U. *ri!alitatea "intre marile puteri

insu#i%ienta #on"urilor si lipsa "e unitate+ au #ost oare%um re"use o"ata %u s#arsitul ra$oiului

re%e.Cel putin marile puteri mem$re permanente ale Consiliului "e Se%uritate au lasat la o parte

ri!alitatile "intre ele si au "e!enit mai %ooperante in pro%esul mentinerii pa%ii internationale.

Cat "e "eparte a putut mer'e %ooperarea "intre U.R.S.S. si S.U.A. a #ost #oarte %lar in 1//0atun%i %an" Ira?;ul a pro!o%at %ria "in Gol#ul Persi% in!a"an" un stat in"epen"ent Fuait;ul.

E#ortul multinational or%-estrat "e S.U.A. pentru a "etermina Ira?ul sa respe%te normele

"reptului international nu ar #i #ost posi$il #ara o %ola$orare e#e%ti!a intre %ele "oua superputeri.

Dupa %e Rusia a "e!enit un stat %u un re'im pluripartit iar %omunistii au pier"ut puterea%limatul "e %ola$orare a "e!enit si mai #a!ora$il e&er%itarii #un%tiei "e mana'ement al %rielor

pe %are tre$uie sa o e&er%ite Consiliul "e Se%uritate. Noua atitu"ine %ooperanta a %elor "oua

superputeri #oste anta'oniste "ar a#late in%a in stare "e %ompetitie a "us la un pro%es "e

reinnoire a e#orturilor Natiunilor Unite "e a asi'ura o e#i%ienta sporita mentinerii or"iniimon"iale si promo!arii prosperitatii. Pentru a%easta atat S.U.A. %at si Rusia au soli%itat %a

pro%esul "e luare a "e%iiilor in %a"rul Consiliului "e Se%uritate sa se #a%a prin %onsens si "easemenea am$ele a%este state "epun e#orturi pentru a intari rolul Comitetului Militar.

Dupa 1//1 premisele pentru realiarea unei Or'aniatii a Natiunilor Unite mai e#i%a%e si mai

e#i%ienta apar promitatoare a!an" la $aa %apa%itatea Consiliului "e Se%uritate "e a initia masuri%ole%ti!e esentiale pentru mentinerea pa%ii in %a"rul unei noi or"ini mon"iale. Cu toate a%estea

in%etineala si uneori lipsa "e e#i%a%itate a operatiilor "e mentinere sau "e impunere a pa%ii

"es#asurate su$ man"at O.N.U. in "i#erite one ale 'lo$ului in%lusi! %ele "in @al%ani ilustreaa

imensele o$sta%ole %arora tre$uie sa le #a%a #ata un raspuns or%-estrat la pro!o%arile a"resate%omunitatii 'lo$ale mai ales a%elor pro!o%ari %e %onstau in intensi#i%area si raspan"irea tot mai

mare a !iolentei interetni%e %ulminan" %u %on#li%tul armat si 'eno%i"ul %e se mani#esta in multe

state a#late in %ria. C-iar #ostul se%retar 'eneral al O.N.U. @outros @outros G-ali arata in 1//4)8Oriun"e a%tionam ne %on#runtam %u %ultura si %ultul mortii9.

Desi speranta %resterii e#i%ientei si e#i%a%itatii O.N.U. in%a persista se pare %a limitele

#un%tionale ale or'aniatiei rei"a in insasi or'aniarea sa a%tuala %are nu %orespun"e intrutotulo$ie%ti!elor sale am$itioase si %u %ara%ter "e uni!ersalitate.

2.2. Scopurile si principiile Cartei Organizatiei Natiunilor UniteOr'aniatia Natiunilor Unite este o or'aniatie inter'u!ernamentala %u !o%atie uni!ersala. In

plus ea urmareste atin'erea unor s%opuri si o$ie%ti!e multiple. A%estea se re'ases% in Carta asa

%um a #ost ea a"optata la San (ran%is%o la 63 iunie 1/54.A%este s%opuri sunt urmatoarele)

sa mentina pa%ea si se%uritatea internationala. In a%est s%op O.N.U. !a lua masuri %ole%ti!e

e#i%a%e pentru pre!enirea si inlaturarea amenintarilor impotri!a pa%ii si pentru reprimarea

ori%aror a%te "e a'resiune sau altor !iolari ale pa%ii si !a in#aptui prin mi7loa%e pasni%e si in%on#ormitate %u prin%ipiile 7ustitiei si "reptului international aplanarea sau reol!area

"i#eren"elor sau situatiilor %u %ara%ter international %are ar putea "u%e la o !iolare a pa%ii,


19/49

sa "e!olte relatii prietenesti intre natiuni intemeiate pe respe%tarea prin%ipiului e'alitatii in

"repturi a popoarelor si "reptului lor "e a "ispune "e ele insele si "e a lua ori%e alte masuri

potri!ite pentru %onsoli"area pa%ii mon"iale,sa realiee %ooperarea internationala reol!an" pro$lemele internationale %u %ara%ter

e%onomi% so%ial %ultural si umanitar promo!an" si in%ura7an" respe%tarea "repturilor omului si

li$ertatilor #un"amentale pentru toti #ara "eose$ire "e rasa se& lim$a sau reli'ie,sa #ie un %entru in %are sa se armoniee e#orturile natiunilor %atre atin'erea a%estor s%opuri

%omune.

Pa%e se%uritate %ooperare 7ustitie "rept international relatii pasni%e intre toate natiunilee'alitate in "repturi a popoarelor si "reptul lor "e a;si -otari soarta respe%tul "emnitatii omului

sunt !alori %omune ale tuturor natiunilor pe %are O.N.U. %entrul %oor"onator al a%tiunilor

internationale este %-emata sa le promo!ee. In a%est s%op este ne!oie sa #ie respe%tate

prin%ipiile %uprinse in arti%olul 6 al Cartei mi7lo%ul %el mai si'ur pentru atin'erea unor o$ie%ti!ema7ore urmarite "e omenire "e;a lun'ul se%olelor.

I"enti#i%am ast#el un numar "e %on%epte %are "e la a"optarea Cartei O.N.U. %u mult mai mult

"e%at inainte s;au in%orporat in #iloso#ia umanista a ilelor noastre. Este o #iloso#ie intemeiata pe

in%re"erea in posi$ilitatea pro'resului omenirii in posi$ilitatile ei "e a %la"i un !iitor mai $un pe!irtutile ratiunii e%-itatii si intele'erii intre popoare pe e&istenta unor interese %omune tuturor.

Carta repreinta ast#el un e#ort al ratiunii umane "e a instaura o noua or"ine in relatiileinternationale in armonie %u a%este %on%epte #un"amentale.

(iloso#ia Cartei %are %on#era "o%umentului o unitate or'ani%a lo'i%a nu este o utopie.

Prin%ipiile ei si;au %asti'at respe%tul in lumea "e ai. Stru%tura %on%eptuala a s%opurilor siprin%ipiilor Cartei nu %onstituie o in%er%are "e mo"elare ar$itrara a realitatii %i o sintea "e

ten"inte %u e&istenta o$ie%ti!a in !iata internationala in"i#erent "e animoitatile si %ara%terul

%ontra"i%toriu al e!enimentelor in %urs "e "es#asurare.

Ne%esitatile "e or"in e%onomi% si politi% %are "etermina "e;a lun'ul istoriei inmultirea si"i!ersi#i%area relatiilor "intre state %e nu pot trai iolate unele #ata "e altele re%lama %rearea si

respe%tarea in relatiile internationale a unor re'uli "e %on"uita "e ma&ima 'eneralitate si

o$li'ati!itate prin%ipiile relatiilor "intre state. (ara e&istenta si apli%area unor asemeneaprin%ipii relatiile "intre state ar sta su$ semnul ar$itrarului al "omniei %elui mai tare si a le'ilor

7un'lei. Prin%ipiile "upa %are statele tre$uie sa se %alaueas%a in relatiile "intre ele nu sunt numai

pre%epte politi%e si morale. Ele au in a%elasi timp #orta o$li'atorie a normelor "e "rept%onstituin" prin%ipii #un"amentale "e "rept international %are "etin lo%ul %entral si pre"ominant

in sistemul normelor a%estui "rept.

Carta O.N.U. a%or"a un lo% primor"ial prin%ipiilor relatiilor "intre state. Pe lan'a un arti%ol in

%are se pro%lama e'alitatea su!erana reol!area pasni%a a "i#eren"elor respe%tarea o$li'atiilorasumate prin Carta a$tinerea "e la amenintarea %u #orta si "e la #olosirea ei neinter!entia in

tre$urile "e %ompetenta nationala a statelor in Carta sunt #ormulate prin%ipii atat in pream$ul %at

si in alte te&te. Sunt pre!aute pe par%ursul Cartei e'alitatea statelor mari si mi%i e'alitatea in"repturi si "reptul natiunilor "e a;si -otari sin'ure soarta respe%tul o$li'atiilor internationale

o$li'atia "e a %oopera in !e"erea pa%ii si pro'resului *a se !e"ea "e e&emplu %ontinutul

arti%olelor 144 si 25 "in Carta O.N.U.+.(aptul %a prin%ipiile %onstituie osatura Cartei apare e!i"ent si "in pre!e"erea %are %onsa%ra

uni!ersalitatea prin%ipiilor su$liniin" %a or'aniatia !a asi'ura %a statele %e nu sunt mem$re ale

O.N.U. sa a%tionee in %on#ormitate %u a%este prin%ipii in masura ne%esara mentinerii pa%ii si

se%uritatii internationale.


20/49

De asemenea o$li'atia mem$rilor O.N.U. "e a;i "a spri7in "eplin in ori%e a%tiune intreprinsa

"e ea in %on#ormitate %u pre!e"erile Cartei si "e a nu a%or"a spri7in statului impotri!a %aruia

or'aniatia intreprin"e o a%tiune pre!enti!a sau "e %onstran'ere pune puterni% in luminane%esitatea apli%arii prin e#orturile tuturor a prin%ipiilor Cartei in pre!enirea sau reprimarea %u

a7utorul me%anismelor pre!aute in ea a ori%aror a%tiuni %are in%al%an" prin%ipiilor tul$ura ori

!ioleaa pa%ea si se%uritatea internationala.Uni!ersalitatea prin%ipiilor Cartei "emonstreaa uni!ersalitatea si uni%itatea "reptului

international %ontemporan ale prin%ipiilor sale 'enerale "emo%rati%e. A%easta inseamna %a %eea

%e este interis in temeiul prin%ipiilor Cartei nu poate #i permis in numele !reunor alte re'uli "e"rept in relatiile unui stat %u un alt stat.

In"i!ii$ilitatea pa%ii are "rept %orolar in"i!ii$ilitatea le'alitatii internationale una si a%eeasi

pentru toate statele.

In %a"rul O.N.U. atentia a%or"ata prin%ipiilor Cartei a sporit "e;a lun'ul anilor tre%an"u;se "ela in!o%area lor 'lo$ala sau a unui anumit prin%ipiu in pream$ulul "i!erselor reolutii la

re%oman"ari #a%ute statelor "e a le in#aptui in relatiile lor sau a"optan"u;se %-iar "e%laratii %u

pri!ire la unele "intre ele.

Prin%ipiile Cartei sunt inter%on"itionate ele al%atuies% un tot or'ani%.E'alitatea su!erana a statelor e'alitatea in "repturi a natiunilor si "reptul lor "e a;si -otari

sin'ure soarta au %a o$ie%ti! intemeierea relatiilor "intre state pe respe%tul re%ipro% al "emnitatiisi personalitatii lor. In#aptuirea lor e&%lu"e ameste%ul in pro$lemele "e %ompetenta nationala a

statelor #olosirea #ortei sau amenintarea %u #orta impotri!a inte'ritatii lor teritoriale si a

in"epen"entei politi%e si impune reol!area pasni%a a "i#eren"elor internationale %a sirespe%tarea o$li'atiilor armate in %on#ormitate %u Carta prin%ipii "estinate sa 'arantee

su!eranitatea si e'alitatea in "repturi impotri!a ori%aror stir$iri.

Analia su$stantei si %ontinutului "i#eritelor prin%ipii ale Cartei in!e"ereaa #inalitatea lor

%omuna) instaurarea intre state a unor relatii %u o stru%tura "eose$ita %are sa asi'ure in#aptuireaintereselor proprii si %omune ale popoarelor "e a "e!olta in mo" li$er si pe pi%ior "e e'alitate

%ooperarea pasni%a si %onstru%ti!a pentru pro'resul #ie%aruia si al tuturor.

In enumerarea prin%ipiilor Cartei un lo% %entral tre$uie a%or"at egalitatii suveraneamem$rilor or'aniatiei %a prin%ipiu pe %are se intemeiaa insasi O.N.U.. Consa%rarea e'alitatii

su!erane in Carta nu se mar'ineste ast#el la raporturile in %a"rul or'aniatiei. Este !or$a "e un

prin%ipiu uni!ersal !ala$il intru%at su!eranitatea este $aa relatiilor internationale in lumea "eai.

Su!eranitatile spre a #i %u a"e!arat su!eranitati tre$uie sa #ie e'ale iar e'alitatea nu poate

e&ista "e%at intre state pe "eplin su!erane. Sunt i"eile pe %are le e!o%a e&presia 8e'alitatea

su!erana9 menita sa su$liniee sim$ioa %elor "oua notiuni "e e'alitate si su!eranitate.Apli%area e'alitatii su!erane in pri!inta Or'aniatiei Natiunilor Unite o stru%tureaa %a o

#orma "e %ooperare intre state %a un %a"ru pentru "iplomatia multilaterala in !ariate "omenii

politi% e%onomi% so%ial umanitar et%. %a un #or al e'alilor %a un %entru "e armoniare ae#orturilor statelor %are le pune la "ispoitie mi7loa%ele "e "e$atere si "e a"optare a unor "e%iii

pentru reol!area pro$lemelor "e interes %omun.

(iin" intemeiata pe e'alitatea su!erana or'aniatia nu are si nu poate a!ea in %on%eptiaCartei un %ara%ter supranational *asa %um !om !e"ea %a au alte or'aniatii internationale+. In

a%easta pri!inta Curtea Internationala "e Bustitie or'anul 7u"i%iar prin%ipal al O.N.U. a

in!e"erat intr;un a!i %onsultati! "at in 1/5/ %a O.N.U. nu este un stat si %u atat mai putin un

suprastat.


21/49

Egalitatea in drepturi a popoarelor si dreptul lor de a-si otari singure soarta este un alt

prin%ipiu %onsa%rat in Carta in!estit %u !aloare 7uri"i%a si repreentan" o %ontri$utie su$stantiala

la "e!oltarea "reptului international %ontemporan.Carta nu se mar'ineste la a interi%e inter!entia in tre$urile statelor si natiunilor. Ea o$li'a

statele mem$re "e a se a$tine in relatiile lor internationale "e la amenintarea %u #orta sau "e la

#olosirea ei impotri!a inte'ritatii teritoriale sau a in"epen"entei politi%e a ori%arui stat sau inori%e alt mo" in%ompati$il %u Carta.

Ca urmare a inter"i%tiei "e a se re%ur'e la #orta sau la amenintarea %u #orta ra$oiul "e

a'resiune nu numai %a nu este permis %i %onstituie o %rima impotri!a pa%ii. Statele au o$li'atia"e a se a$tine "e la propa'an"a in #a!oarea ra$oiului "e a'resiune "e la a%te "e pre'atire a unui

asemenea ra$oi pre%um si "e la a%te "e represalii %are impli%a utiliarea #ortei. Statele sunt "e

asemenea o$li'ate sa se a$tina "e la in%ura7area or'aniarii unor #orte nere'ulate sau "e

!oluntari ori "e $an"e inarmate in%lusi! mer%enari pentru in%ursiuni pe teritoriul unui alt stat.Sunt %auri insa %an" potri!it Cartei se poate re%ur'e la #orta si anume pe $aa unei "e%iii a

Consiliului "e Se%uritate apelan" la me%anismul pre!aut "e Carta in !e"erea reprimarii a%telor

"e a'resiune pre%um si in e&er%itarea "reptului le'itim la autoaparare in"i!i"uala sau %ole%ti!a a

statelor impotri!a unui ata% armat.Pre!e"erea %a 8toti mem$rii in s%opul "e a asi'ura tuturor "repturile si a!anta7ele "e%ur'an"

"in %alitatea "e mem$ru !or in"eplini %u $una %re"inta o$li'atiile asumate in %on#ormitate %uCarta9 tre$uie inteleasa in lumina pream$ulului la Carta in %are se arata %a popoarele Natiunilor

Unite isi e&prima -otararea "e a sta$ili %on"itii pentru %a 7ustitia si respe%tul pentru o$li'atiile

"e%ur'an" "in tratate si alte i!oare ale "reptului international sa poata #i asi'urate.(ormularile utiliate in a%este te&te se %u!in a #i interpretate %a re#erin"u;se la o$li'atiile "e a

respe%ta si in"eplini %u $una %re"inta prin%ipiile ins%rise in Carta si intr;un inteles lar' normele

"reptului international si an'a7amentele luate prin tratate.

@una %re"inta inseamna o %omportare a statelor %on#orm prin%ipiilor eti%ii si "reptului oatitu"ine s%rupuloasa si %ore%ta loiala si sin%era #ata "e o$li'atiile asumate.

A%este o$li'atii tre$uie sa #i #ost asumate "e state in mo" li$er si pe $aa e'alitatii in "repturi

%u respe%tarea prin%ipiilor si re'ulilor 'eneral re%unos%ute ale "reptului international.Consa%rarea in Carta a prin%ipiilor #un"amentale ale "reptului international e!i"entiaa rolul

O.N.U. in intarirea le'alitatii internationale in asearea relatiilor "intre state pe %oman"amentele

"reptului in stimularea pe a%easta $aa a %ooperarii internationale in !ariate "omenii. A%esteprin%ipii %alaues% #erm politi%a e&terna a tarii noastre si %onstituie o trasatura a %ontri$utiei pe

%are o a"u%e la respe%tarea si "e!oltarea "reptului international la promo!area ratiunii si

7ustitiei in raporturile interstatale.

2.!. Sistemul si structura Natiunilor Unite

Sistemul Natiunilor Unite %uprin"e totalitatea stru%turilor or'aniatori%e si #un%tionaleinstituite "e Carta si %reate pe $aa ei in%lusi! or'aniatiile %one&e *institutiile spe%ialiate+.

Sta$ilirea unui 7ust e%-ili$ru intre ne!oile reale ale or'aniatiei %orespunatoare e&i'entelor

puse "e %ooperarea internationala "e situatia politi%a mon"iala si o rationala %on#i'urare a

sistemului Natiunilor Unite se ins%rie pe traie%toria %e ar tre$ui urmata "e or'aniatie in !iitor pelinia maririi e#i%ientei sale.

E&istenta unui sistem al Natiunilor Unite %u o stru%tura or'aniatori%a %u s%opuri si #un%tii


22/49

pre%iate in Carta %u mi7loa%e #inan%iare proprii alo%ate in !e"erea realiarii a%estora o

"e#ineste %a a!an" personalitate 7uri"i%a internationala "eri!ata si limitata spre "eose$ire "e

state. Re%unoasterea a%estei %alitati nu s%-im$a %u nimi% %ara%terul "e or'aniatieinter'u!ernamentala $aata pe prin%ipiul e'alitatii su!erane.

Carta mai arata %a or'aniatia se !a $u%ura pe teritoriul #ie%arui stat mem$ru "e %apa%itatea

7uri"i%a ne%esara pentru in"eplinirea #un%tiilor si realiarea s%opurilor sale. De e&emplu O.N.U.poate %umpara sau in%-iria imo$ile si ori%e alte $unuri ne%esare a%ti!itatii sale.

(ara sa #ie pre!aut in Carta statele mem$re au trimis misiuni permanente pe lan'a O.N.U. la

se"iul sau "in Ne or sau simpla+ in a"optarea "e%iiilor*re%oman"ari si -otarari+ si nu %erinta unanimitatii %u e&%eptia Consiliului "e Se%uritate

%al%ulan"u;se numai !oturile %elor preenti si !otanti a$tinerile ne#iin" so%otite in numarul

!oturilor.

"dunarea #enerala este sin'urul or'an prin%ipal al Natiunilor Unite %are se %ompune "in totimem$rii or'aniatiei.

A"unarea Generala este o %on#erinta "iplomati%a permanenta ne#iin" insa un or'an le'islati!


23/49

%a%i nu este %ompetenta sa emita le'i. Este un #or "e "eli$erare in %are ori%e stat mare sau mi%

poate sa;si #ormulee i"eile sa "is%ute o pro$lema sa propuna o reolutie. A"unarea 'enerala a

"o$an"it "in %e in %e mai mult o poitie "e supra!e'-ere 'enerala asupra a%ti!itatiloror'aniatiei.

Carta a intentionat sa %on#ere A"unarii Generale rolul "e %el mai repreentati! or'an al

Natiunilor Unite sa;i %on#ere #un%tii "intre %ele mai %uprinatoare esentiale pentru a%ti!itateaor'aniatiei. Ast#el A"unarea Generala poate "is%uta ori%e pro$leme sau %-estiuni %are intra in

%a"rul Cartei sau %are se re#era la puterile si #un%tiile ori%areia "in or'anele pre!aute in ea si

poate #a%e re%oman"ari mem$rilor or'aniatiilor si Consiliului "e Se%uritate in toate a%estepro$leme. Celelalte pre!e"eri ale Cartei re#eritoare la puterile si #un%tiile A"unarii %onstituie o

%on%retiare in "i!erse "omenii a %ompetentei 'enerale atri$uite a%estui or'an prin%ipal.

Asemenea puteri si #un%tii ar putea #i impartite #ara a "a %lasi#i%arii un %ara%ter ri'i" in) a+ %ele

le'ate "e %ola$orarea statelor mem$re pentru realiarea s%opurilor Cartei, $+ %ele pri!in" $una#un%tionare a or'aniatiei si %ompunerea "i!erselor or'ane.

a+ Printre #un%tiile A"unarii Generale le'ate "e realiarea s%opurilor O.N.U. Carta le "e#ineste

mai intai pe %ele re#eritoare la mentinerea pa%ii si se%uritatii internationale si la %ola$orarea

politi%a in 'eneral. Pe s%urt asemenea #un%tii in%um$a) e&aminarea prin%ipiilor 'enerale "e%ola$orare pentru mentinerea pa%ii si se%uritati internationale, "is%utarea ori%aror pro$leme

pri!itoare la a%est "omeniu, sesiarea Consiliului "e Se%uritate asupra situatiilor %are ar puteapune in prime7"ie pa%ea si se%uritatea internationala, initierea "e stu"ii si #ormularea "e

re%oman"ari in s%opul "e a promo!a %ola$orarea internationala in "omeniul politi%, solutionarea

pasni%a a "i#eren"elor internationale ,$+ Printre atri$utiile A"unarii Generale in le'atura %u stru%tura si #un%tionarea or'aniatiei

sunt o$li'atia Consiliului "e Se%uritate si a %elorlalte or'ane prin%ipale "e a;i preenta rapoarte

%eea %e su$liniaa rolul A"unarii Generale "e supra!e'-ere 'enerala a a%ti!itatilor Natiunilor

Unite. Este important pentru #un%tionarea or'aniatiei %a toti mem$rii sa primeas%a in#ormatiire#eritoare la #elul %um isi in"eplines% atri$utiile toate or'anele si sa;si e&puna pun%tul "e !e"ere

in le'atura %u a%easta.

Dintre rapoartele primite "e A"unarea Generala %el mai %uprinator este raportul anual alse%retarului 'eneral *%are tre%e in re!ista toate a%ti!itatile or'aniatiei si pro$lemele "e interes

'eneral preentat A"unarii *inainte "e in%eperea #ie%arei sesiuni+.

Consiliul "e Se%uritate supune A"unarii Generale rapoarte anuale si spe%iale %are tre$uie sa%uprin"a o "are "e seama %u pri!ire la masurile luate "e a%esta in !e"erea mentinerii pa%ii si

se%uritatii internationale.

Dis%utan" rapoartele A"unarea Generala poate #a%e re%oman"ari e&priman"u;si in"ire%t

nemultumirea #ata "e #elul %um un or'an a a%tionat intr;o anumita pro$lema propunan" unelemasuri noi sau atra'an" atentia asupra #elului in %are a%easta pro$lema a #ost tratata "e A"unare.

Un lo% "e prim or"in are A"unarea Generala in %eea %e pri!este atri$utiile #inan%iare. Cartapre!e"e %a A"unarea Generala e&amineaa $u'etul or'aniatiei il apro$a apoi mem$rii suporta

%-eltuielile a%esteia prin %ontri$utiile lor potri!it unor repartitii. In a#ara "e a%easta A"unarea

Generala e&amineaa si apro$a a%or"area "e a7utoare #inan%iare si $u'etare prin institutiilespe%ialiate si e&amineaa $u'etele lor a"ministrati!e in s%opul "e a le #a%e re%oman"ari.

In pra%ti%a #ata "e %resterea %ontinua a %-eltuielilor or'aniatiei in"eplinirea atri$utiilor in

"omeniul $u'etar pro!oa%a "i#i%ultati sporite. O alta %ate'orie "e atri$utii ale A"unarii Generale

pri!in" #un%tionarea or'aniatiei sunt %ele in le'atura %u a"miterea "e noi mem$ri la


24/49

re%oman"area Consiliului "e Se%uritate si ale'erea statelor intran" in %ompunerea altor or'ane

prin%ipale.

A"unarea Generala ale'e mem$rii nepermanenti ai Consiliului "e Se%uritate statele %areal%atuies% ECOSOC si o parte "in mem$rii Consiliului "e Tutela.

Paralel %u Consiliul "e Se%uritate A"unarea Generala ale'e 7u"e%atorii Curtii Internationale "e

Bustitie si numeste se%retarul 'eneral la re%oman"area Consiliului "e Se%uritate.(orma "e lu%ru in %are A"unarea Generala isi e&er%ita atri$utiile o %onstituie sesiunile.

Sesiunile anuale or"inare in%ep in %ea "e;a treia i "e marti a lunii septem$rie la se"iul

or'aniatiei. La in%eputul #ie%arei sesiuni A"unarea #i&eaa "urata ei. Ea poate "e%i"e ointrerupere temporara a lu%rarilor si reluarea lor la alta "ata. Pe lan'a sesiunile or"inare ale

A"unarii Generale Carta a pre!aut si posi$ilitatea intrunirii unor sesiuni e&traor"inare %are

sunt %on!o%ate in termen "e 14 ile "e la primirea unei %ereri in a%est sens "e %atre se%retarul

'eneral. In pra%ti%a s;au a"au'at la sesiunile e&traor"inare sau spe%iale si %ele "e ur'enta %arese %on!oa%a "e %atre se%retarul 'eneral in 65 "e ore "e la primirea %ererii "in partea Consiliului

"e Se%uritate sau a ma7oritatii mem$rilor.

La sesiunile A"unarii Generale #ie%are stat mem$ru trimite o "ele'atie %ompusa "in 4

repreentanti %u lo%tiitorii lor insotiti "e %onsilieri si e&perti.Or"inea "e i a A"unarii Generale are urmatoarele %apitole) a+ raportul se%retarului 'eneral

asupra lu%rarilor or'aniatiei, $+ rapoartele %elorlalte or'ane prin%ipale ale or'anelor su$si"iareale A"unarii si ale institutiilor spe%ialiate *"a%a sunt pre!aute in a%or"urile in%-eiate %u a%ele

institutii+, %+ pun%tele sta$ilite "e A"unarea Generala la sesiunea anterioara si reins%rise "e ea pe

or"inea "e i a respe%ti!ei sesiuni, "+ toate pun%tele propuse "e alte or'ane prin%ipale, e+ toatepun%tele propuse "e statele mem$re, #+ pun%tele pri!in" $u'etul pe anul !iitor si "area "e seama

"e e&e%utare a $u'etului pe anul %e e&pira, '+ pun%te propuse "e state %are nu sunt mem$re in

O.N.U. in le'atura %u "i#eren"e la %are sunt parti.

Numarul pun%telor "e pe or"inea "e i a A"unarii Generale a %res%ut an "e an !ariin" "eo$i%ei intre /0 si 100.

Cu e&%eptia ale'erilor "e mem$ri in "i!ersele or'ane %are se #a% prin !ot se%ret prin

%ompletarea unor $uletine %u numele statului respe%ti! !otul este "es%-is prin ri"i%area mainii"e o$i%ei a %artoanelor %u numele statului %aruia ii apartine "ele'atia.

Impotri!a prin%ipiului un stat;un !ot pre!aut in Carta %a apli%are a e'alitatii su!erane s;au

#ormulat "e;a lun'ul timpului o serie "e %riti%i pretinan"u;se %a nu ar #i e%-ita$il si realist %a unstat %um ar #i "e e&emplu sau unul "intre %ele mai re%ent a"mise state in or'aniatie Palau sa

ai$a a%eeasi putere "e !otare %u S.U.A. C-ina Rusia sau Germania. Ine'alitatea in #apt a

statelor mem$re su$ aspe%tul intin"erii teritoriale numarului populatiei puterii e%onomi%e si

militare et%. ar tre$ui sa "u%a la a"optarea unui sistem "e !ot 8pon"erat9. S;au #ormulat "i#eriteasemenea sisteme "e !ot pon"erat luan"u;se "rept %riterii marimea %ontri$utiilor #inan%iare

numarul populatiei et%.. Unele "intre propunerile "e a%est #el sustin si trans#ormarea A"unarii

Generale intr;o a"unare le'islati!a "upa mo"elul parlamentelor interne "in tarile an'lo;sa&one.Este a"e!arat %a sistemul "e !ot pon"erat "upa marimea %ontri$utiilor #inan%iare este apli%at

in %a"rul (on"ului Monetar International *(.M.I.+ @an%ii Mon"iale %at si @an%ii Internationale

pentru Re%onstru%tie si De!oltare *@.I.R.D.+ institutii spe%ialiate "in #amilia O.N.U. %a si inme%anismul Uniunii Europene un"e %riteriul este numarul populatiei. Apli%at "e A"unarea

Generala a O.N.U. %eea %e ar impli%a o re!iuire a Cartei !otul pon"erat ar insemna

su$or"onarea or'aniatiei unui 'rup "e puteri.

In %ele "in urma A"unarea Generala se in#atiseaa %a o !asta arena "iplomati%a. In %a"rul ei


25/49

se "e!olta "iplomatia multilaterala %reatie a se%olului == le'ata "e e&istenta or'aniatiilor

internationale %u !o%atie uni!ersala si "eose$ita "e "iplomatia $ilaterala %lasi%a sau tra"itionala.

Diplomatia multilaterala in %a"rul O.N.U. are un %ara%ter "e %ontinuitate prin e&istentamisiunilor permanente trimise "e state pe lan'a or'aniatie. Asemenea misiuni in"eplines% un rol

util in "e!oltarea relatiilor "iplomati%e si in e&primarea poitiei statelor in pro$leme insemnate

ale !ietii internationale. O a%ti!itate sustinuta in a%easta "ire%tie este "es#asurata "e misiuneapermanenta a Romaniei pe lan'a O.N.U.. Prin interme"iul ei s;au inlesnit %onta%tele %u state %u

%are tara noastra nu intretinea la un moment "at relatii "iplomati%e %eea %e a "es%-is %alea spre

sta$ilirea a%estora *atat in timpul re'imului %omunist "e e&emplu %u R.(. Germania %at si "upa1// "e e&emplu %u Coreea "e Su" si A#ri%a "e Su"+. Poitia Romaniei #ata "e e!enimentele

internationale %e au inter!enit in perioa"ele "intre sesiunile A"unarii Generale a #ost #ormulata in

note a"resate O.N.U. "e misiunea permanenta %ir%ulan" %a "o%umente ale or'aniatiei.

Pentru unele tari in %urs "e "e!oltare misiunile lor permanente la O.N.U. tin lo%ul %elor pe%are nu sunt in masura sa le trimita in "i!erse state. Or'aniatia Natiunilor Unite si A"unarea

Generala a a%esteia %onstituie lo%ul in %are #ie%are natiune poate a!ea %onta%te %u !e%inii sai

toate statele #iin" !e%ine in %onte&tul 'lo$aliarii.

Dialo'ul se mentine intot"eauna pro$lemele insolu$ile nu sunt impinse la pun%tul in %are arameninta %i!iliatia. Este lo%ul un"e "iplomatia 'aseste lar' %amp "e apli%are stiut #iin" %a asa

%um spunea un %unos%ut "iplomat #ran%e Bules Cam$on %el mai $un instrument la "ispoitiaunui 'u!ern %are "oreste sa %on!in'a un alt 'u!ern !or ramane %u!intele spuse "e un om la lo%ul

lui.

Consiliul de Securitate. Consiliul "e Se%uritate are un lo% aparte in sistemul or'anelorprin%ipale ale O.N.U.. El este in!estit %u raspun"erea prin%ipala pentru realiarea primului s%op

al Natiunilor Unite mentinerea pa%ii si se%uritatii internationale. Consiliul "e Se%uritate a!an"

#un%tii %ir%ums%rise stri%t a%estui "omeniu are puteri spe%iale "e "e%iie si a%tiune in pre!enirea

si reol!area %on#li%telor internationale.Ca or'an "estinat sa #a%a #ata %rielor internationale nu numai prin ne'o%ieri si meto"e "e

reol!are pasni%a %i si prin a%tiuni prompte si e#i%a%e %ompunerea sa tre$uie sa in"eplineas%a o

"u$la %erinta) "e a #i limitata la un numar mi% "e state si "e a %uprin"e o$li'atoriu si permanentmarile puteri a %aror %ooperare a #ost %onsi"erata "e%isi!a pentru preintampinarea si stin'erea

#o%arelor "e tul$urare a pa%ii.

Ca atare Consiliul "e Se%uritate a a!ut initial in %ompunerea sa 11 mem$ri "intre %are 4mem$ri permanenti in"i%ati e&pres in Carta *C-ina %are a #ost repreentata intre 1/5/ si 1/2/

"e Taian (ranta U.R.S.S. Re'atul Unit al Marii @ritanii si Irlan"ei "e Nor" si S.U.A.+ si 3

mem$ri nepermanenti. Pe $aa unui amen"ament al Cartei a"optat "e A"unarea Generala in

1/3 si intrat in !i'oare la s#arsitul anului 1/34 numarul mem$rilor nepermanenti ai Consiliului"e Se%uritate a sporit la 10 ast#el in%at a%est or'an are in total 14 mem$ri. A%easta mo"i#i%are s;a

impus %a urmare a %resterii %onsi"era$ile a numarului "e mem$ri. Mem$rii nepermanenti sunt

alesi pe o perioa"a "e 6 ani *%u e&%eptia primelor ale'eri %an" mem$ri nepermanenti au #ostalesi pe o perioa"a "e numai un an+. Mem$rul al %arui man"at e&pira nu !a putea #i reales

ime"iat re'ula urmarin" o rotatie %at mai mare a statelor mem$re in %omponenta %onsiliului.

Criteriile "e %are A"unarea Generala tre$uie sa tina seama in atare impre7urari sunt sta$iliteprin Carta) a+ in primul ran" %ontri$utia mem$rilor or'aniatiei la mentinerea pa%ii si se%uritatii

si la in#aptuirea %elorlalte s%opuri ale or'aniatiei si $+ o repartitie 'eo'ra#i%a e%-ita$ila. In 1/3

o"ata %u mo"i#i%area numarului "e lo%uri "e mem$ri nepermanenti ai Consiliului "e Se%uritate s;

a #i&at si "istri$utia 'eo'ra#i%a a lo%urilor) %in%i lo%uri pentru statele a#ro;asiati%e, unul pentru


26/49

statele "in Europa rasariteana, "oua pentru statele "in Ameri%a Latina si "oua lo%uri pentru

statele "in Europa O%%i"entala si alte state.

Puterile si #un%tiile Consiliului "e Se%uritate "e#inite in linii 'enerale in pre!e"erile%apitolului J al Cartei *Consiliul "e Se%uritate+ sunt e&pli%ate in "oua "ire%tii in %apitolele

urmatoare ast#el)

a+ atri$utiile Consiliului in solutionarea pasni%a a "i#eren"elor internationale *%ap. JI+. In $aa%ap. JI "in Carta se "es#asoara operatiile *militare+ "e mentinere a pa%ii su$ man"at O.N.U. ori

numai autoriate "e O.N.U.,

$+ atri$utiile Consiliului in %a"rul a%tiunilor %e pot #i intreprinse in %a "e amenintari %ontrapa%ii !iolari ale ei si a%te "e a'resiune impli%an" si apli%area unor masuri "e %onstran'ere #ara

#olosirea #ortei armate si %u #olosirea a%esteia *%ap. JII+.

In $aa pre!e"erilor %ap. JII se "es#asoara a%tiunile "e impunere a pa%ii. Prima a%tiune "e

a%est tip a #ost initiata "e Consiliul "e Se%uritate in 1/40 impotri!a R.P.D. Coreene %a urmare ain!a"arii "e %atre a%est stat a Coreei "e Su". Alte a%tiuni similare au #ost intreprinse in 1//0;

1//1 impotri!a Ira?ului *Operatiile Desert S-iel" si Desert Storm+,

%+ atri$utiile Consiliului "e Se%uritate in raporturile "intre O.N.U. si or'aniatiile ori

a%or"urile re'ionale a!an" %a o$ie%t mentinerea pa%ii si se%uritatii internationale intr;o anumitare'iune 'eo'ra#i%a *%ap. JIII+. In a%easta %ate'orie se ins%rie operatia impotri!a sar$ilor $osnia%i

"in 1//4 "es#asurata %u autoriatia O.N.U. si su$ man"atul a%esteia "ar e&e%utata "e oor'aniatie re'ionala N.A.T.O..

Tre$uie o$ser!at %a raspun"erea prin%ipala a Consiliului "e Se%uritate in mentinerea pa%ii si

se%uritatii internationale nu re"u%e raspun"erea in a%est "omeniu a A"unarii Generale %a or'an#ormat "in toate statele si %aruia Consiliul "e Se%uritate "upa %um pre!e"e Carta tre$uie sa;i

preinte spre e&aminare rapoarte anuale si %an" este %aul rapoarte spe%iale.

In a#ara #un%tiilor pri!in" "ire%t mentinerea pa%ii si se%uritatii internationale Carta a %on#erit

Consiliului "e Se%uritate mai multe atri$utii a"itionale. Consiliului i s;a in%re"intat in"eplinirea%u a7utorul Consiliului "e Tutela a #un%tiilor O.N.U. re#eritoare la 8onele strate'i%e9 *teritorii

"in O%eanul Pa%i#i% puse su$ man"at 7apone "e %atre So%ietatea Natiunilor si tre%ute "in 1/52

su$ tutela S.U.A.+.Re#eritor la #un%tionarea or'aniatiei Consiliul are atri$utia "e a #a%e re%oman"ari %u pri!ire

la a"miterea "e noi state "e suspen"are a unui mem$ru impotri!a %aruia intreprin"e o a%tiune "e

%onstran'ere si "e e&%lu"ere a %elui %are a in%al%at sistemati% prin%ipiile Cartei. Numirease%retarului 'eneral "e %atre A"unarea Generala se #a%e la re%oman"area Consiliului "e

Se%uritate.

Consiliul "e Se%uritate are si #un%tii re#eritoare la Curtea Internationala "e Bustitie) ale'e

7u"e%atorii a%esteia *%are se #a%e separat si "e %atre A"unarea Generala+ a"opta re%oman"ari saumasuri pentru e&e%utarea -otararilor %are nu sunt a"use la in"eplinire "e %atre o parte in liti'iu

re%oman"a A"unarii Generale %on"itiile ne%esare a"erarii la statutul Curtii Internationale "e

Bustitie a statelor nemem$re O.N.U. *"e e&emplu a El!etiei+.Cel mai important aspe%t al pro%e"urii Consiliului "e Se%uritate %onsta in sistemul "e !otare.

Carta pre!e"e urmatoarele re#eritor la a%easta materie) 1. (ie%are mem$ru al Consiliului "e

Se%uritate "ispune "e un !ot. 6. otararile Consiliului "e Se%uritate in pro$lemele "e pro%e"ura!or #i luate %u !otul a#irmati! a / mem$ri. . otararile Consiliului "e Se%uritate in toate

%elelalte pro$leme !or #i luate %u !otul a#irmati! a / mem$ri in %are sunt %uprinse !oturile

tuturor mem$rilor permanenti. Se mai pre%ieaa in Carta %a in %aul in %are un stat mem$ru al

Consiliului este parte intr;un "i#eren" supus a%estuia el se !a a$tine "e la !ot.


27/49

De%i Carta sta$ileste prin%ipiul unanimitatii marilor puteri mem$re permanente in Consiliul

"e Se%uritate in pro$lemele "e #on" pe %are a%esta este %-emat sa le reol!e ast#el in%at un

mem$ru permanent prin !otul sau ne'ati! asa numitul 8!eto9 poate $lo%a ori%e -otarare "e#on" a Consiliului "e Se%uritate in%lusi! %ele pri!in" intreprin"erea unei a%tiuni in %a "e !iolare

a pa%ii si a a%telor "e a'resiune.

Da%a intre mem$rii Consiliului "e Se%uritate e&ista neintele'eri %u pri!ire la "eterminarea%ara%terului "e #on" sau "e pro%e"ura a unei pro$leme se %ere un !ot %are sa in%lu"a pe %el al

mem$rilor permanenti.

Consiliul Economic si Social $ECOSOC% este al treilea or'an prin%ipal al O.N.U.. El a #ostinstituit prin Carta pentru in"eplinirea #un%tiilor in "omeniul %ooperarii e%onomi%e si so%iale

%uprinan" si %ooperarea in "omeniul sanitar al %ulturii e"u%atiei si altele asemanatoare.

ECOSOC este un or'an %u %ompunere relati! restransa.

El a %uprins initial 1 mem$ri iar "in 1/3 %uprin"e 62. In #ie%are an se ale' / state mem$repe o perioa"a "e ani "ar mem$rul al %arui man"at e&pira poate #i ales ime"iat.

Desi Carta nu a pre!aut !reun %riteriu pentru ale'erea mem$rilor ECOSOC in pra%ti%a

mem$rii permanenti ai Consiliului "e Se%uritate sunt %ontinuu realesi iar pentru restul lo%urilor

se urmeaa prin%ipiul repreentarii re'ionale.(un%tiile ECOSOC sunt sta$ilite in arti%olele 36;33 "in Carta O.N.U.. A%este #un%tii pot #i

impartite in mai multe %ate'orii.O prima %ate'orie o repreinta #un%tiile in"eplinite in %a"rul Consiliului) stu"ii rapoarte si

re%oman"ari in pro$lemele %ooperarii e%onomi%e so%iale %ulturale e"u%ati!e sanitare,

re%oman"ari in s%opul "e a promo!a respe%tarea e#e%ti!a a "repturilor omului si a li$ertatilor#un"amentale, ela$orarea "e proie%te "e %on!entii in "omenii "e %ompetenta sa spre a #i supuse

A"unarii Generale, %on!o%area "e %on#erinte internationale in a%ele "omenii.

O a "oua %ate'orie "e #un%tii se re#era la institutiile spe%ialiate) in%-eierea "e a%or"uri in %are

sa se pre!a"a %on"itiile prin %are a%estea !or #i le'ate "e or'aniatie a%or"urile urman" a #isupuse apro$arii A"unarii 'enerale, %oor"onarea a%ti!itatii a%estor institutii #olosin" in a%est

s%op %onsultari ori re%oman"ari a"resate lor A"unarii 'enerale si statelor mem$re.

O a treia %ate'orie "e #un%tii se re#era la a%ti!itatea or'anelor prin%ipale ale O.N.U.) in#ormatiisi spri7in a%or"ate la %ererea Consiliului "e Se%uritate, a%or"area "e spri7in Consiliului "e Tutela

in pro$lemele "e %ompetenta ECOSOC.

O ultima %ate'orie "e #un%tii se re#era la in"eplinirea "e ser!i%ii %u apro$area A"unariiGenerale la %ererea mem$rilor or'aniatiei sau a institutiilor spe%ialiate #un%tie %e se

%on%retieaa in !ariate pro'rame "e asistenta te-ni%a in "omenii "i!erse "estinate in primul

ran" tarilor in %urs "e "e!oltare.

Or'anele su$si"iare ale ECOSOC sunt %omisii in "omeniul e%onomi% si so%ial %a si pentruin%ura7area "repturilor omului. Numarul a%estor or'ane su$si"iare a %res%ut pe masura %e

orientarea ECOSOC in "ire%tia %ooperarii e%onomi%e si so%iale a "e!enit tot mai pre'nanta.

Unele "intre %omisiile ECOSOC au %ara%ter te-ni% sau #un%tional in timp %e altele au %ara%terre'ional. Uneori se re%ur'e la 'rupuri "e e&perti %e se %onstituie in %omisii a";-o%.

ECOSOC se intruneste in #ie%are an in "oua sesiuni. Prima in luna aprilie la Ne or< iar %ea

"e a "oua in iunie la Gene!a "upa un pro'ram "e lu%ru in %are %-estiunile "e pe or"inea "e isunt sistematiate pe 'rupuri "e pro$leme. Lu%rarile sunt %on"use "e un $irou %ompus "intr;un

prese"inte si trei !i%eprese"inti %are %on"u% #ie%are lu%rarile %elor trei %omitete ale sesiunii

*e%onomi% so%ial si "e %oor"onare+ si sunt alesi in #ie%are an. De$aterile se "es#asoara "upa

pro%e"ura #olosita in A"unarea 'enerala. Toate "e%iiile se a"opta %u ma7oritatea simpla "e


28/49

!oturi a mem$rilor preenti si !otanti.

Con#orm Cartei ECOSOC poate lua masuri pentru %onsultari %u or'aniatii

ne'u!ernamentale atat internationale %at si nationale.Or'aniatiile ne'u!ernamentale %u o %ompetenta lar'a au statut %onsultati! A %ele %u

%ompetenta mai restransa au statut %onsultati! @ iar altele sunt "oar ins%rise intr;o e!i"enta

tinuta "e se%retarul 'eneral. Dupa %um #i'ureaa intr;o %ate'orie sau alta or'aniatiilene'u!ernamentale au "repturi mai

tipuri de organizatii internationale

Documents