(psiho) - georgescu matei - introduce re in consilierea psihologica

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

MATEI GEORGESCU

Introducere

in consilierea psihologica

EDITURA FUNDATIEI, ROMANIA DE MAINE

, Lucrari aparute inEditura Fundatiei Romania de Maine,

Aurelian BondreaSOCIOLOGIA OPINIEI PUBLICE ~I A MASS-MEDIA (editia a II-a)

Aurelian BondreaSOCIOLOGIA CULTURII (editia a IV-a)

Nicolae Radu, Carmen Furtuna si colab.PSIHOLOGIE SOCIAIA '

Mihaela Minulescu

TEORIE ~I PRACTICAiN PSIHODIAGNOzA

Mihaela MinulescuPSIHOLOGIA MODERNAChestionarele de personalitate

Nicolae LunguPSIHOLO,GIE EXPERIMENTALA

Mihai GoluFUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI (editia a II-a) (vol. I ~i II)

Nicolae Radu, Laura Goran, Angela lonescu, Diana VasilePSIHOLOGIA EDUCATIEI

Monica Delicia Avramescu _DEFECTOLOGIE~I LOGOPEDIE

Gratiela SionPSIHOLOGIA VARSTELOR

loana OmerPSIHOLOGIA MUNCII

loana OmerPSIHOLOGIA MUNCII. Caiet de seminarii

ISBN 973-582-958-4 83.000 Lei

EDITURA FUNDATIEI, ROMANIA DE MAINE

MATEI GEORGESCU

INTRODUCERE iNCONSILIEREA PSIHOLOGICA

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomanieiGEORGESCU, MATEI

INTRODUCERE IN CONSlLIEREA PSIHOLOGICA /

Matei Georgescu - Bucure~ti:Editura Funda~ei Romania de Maine, 2004

Bibliogr.192 p. 23,5 cm.

ISBN 973-582-958-4159.922.7

© Editura Fundatiei Romania de Maine, 2004ISBN 973-582-958-4

UNIVERSITATEA SPIRU BARETFACULTATEA DE SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE

MATEI GEORGESCU

INTRODUCERE iNCONSILIEREA PSIHOLOGICA

EDITURA FUNDA TIEl ROMANIA DE MAINEBucure~ti,2004

CUPRINS

CUV ANT INAINTE 9

DOMENIUL GENERAL AL

CONSILIERII PSIHOLOGICE 11

CONSILIEREA PSIHOLOGICA -

UN CONTUR CONCEPTUAL 12

FUNCTIA CULTURALA ~I ORIGINILE CONSILIERII. 14

CONSILIERE ~I PSIHOTERAPIE 20

SPECIFICUL CONSILIERII. 21

SPECIFICUL PSIHOTERAPIEI. 22

OBIECTIVELE CONSILIERII. '" 23

FUNDAMENTE TEORETICE ALE CONSILIERII 27

FUNDAMENTE GENERALE 28

FUNDAMENTE FILOSOFICE ALE CONSILIERII.. 28

FUNDAMENTE SOCIOLOGICE ALE CONSILIERII. 30

FUNDAMENTE PSIHOLOGICE ALE CONSILIERII. 31

FUNDAMENTE ETICEALE CONSILIERII 36

FUNDAMENTE ETNOPSIHOLOGICE ALE CONSILIERII. 37

FUNDAJVIENTE PSIHANALITICE ALE CONSILIERII 44

RELA TIA DINTRE CLINICA ~I TEORIE 45

TEORIA PSIHANALITICA. 49

MECANISME DE APARARE , 57

DEFENSELE IMPOTRIV A AFECTELOR 71

6 MATEl GEORGESCU

FUNDAJ\!IENTELECONSILIERII DIN

ABORDARILE DE TIP AFECTIV .

TERAPIA CENTRATA PE CLlENT .

PERSPECTlV A GESTALTlSTA '" .

TERAPIA EXISTENTlALlSTA. .

FUNDAMENTELE CONSILlERII DIN

ABORDARILE COGNITIVO-COMPORTAMENTALE .

ABORDAREA RATIONAL-EMOTlV A .

CONSILlEREA COMPORT AMENT ALA. '" .

PERSPECTlV A TRANZACTIONALA. .

ABORDAREA HOLISTlCA IN CONSILIERE .

ELEMENTE DE PERATOLOGlE .

HOLlSMUL IN CONSILlERE '"

RAPORTUL DINTRE FUNDAMENTELE TEORETlCE 51

PERSONALIT ATEA CONSILIERULUI.. .

PERSONALlTATEA CONSILlERULUL .

ELEMENTE DE AXIOLOGIE .

ELEMENTE DE EPISTEMOLOGIE .

CADRUL GENERAL AL CONSILlERIL .

ELEMENTE DE CADRU .

CADRUL FIZIC SPATIAL '" .

CADRUL FIZIC TEMPORAL. .

CADRUL ALlANTEI DE INTERVENTIE .

CADRUL DEONTOLOGIC AL CONSILlERIL .

PRIMA INTALNIRE , .

ADRESAREA CLlENTULUl UNUl ALT CONSILlER .

REAL SIIMAGINAR IN ROLUL CONSILlERULUL .

75

75

78

80

83

83

86

88

93

93

100

104

104

III113

122

122

122

124

124

127

129

130

131

LVTRODUCERE !NCOiVSILlEREA PSJHOLOGIC4

CONSILIEREA DE GRUP .

TEHNICI FUNDAMENT ALE IN CONSILIERE .

RELATIA DE TIP SUPORTIV ,.

COMUNICAREA NON- VERBALA .

CARACTERISTICI ALE UNEI COMUNICARI EFICIENT£...

PRACTICI CU EPECT NEGATIV IN COMUNICARE .

TEHNICI DE CONSILIERE .

TEHNICA INTEROGATIV A.. .

TEHNICA ASCUL TARII. .

TEHNI CA TACERII .

TEHNICA REFLECTARII .

TEHNICA SUMARIZARII. .

IDENTIFICAREA TEMEI .

EXPRIMAREA AFECTELOR .

MODELAREA AFECTELOR .

INTERPRET AREA .

CONFRUNTiillEA CU FLUXUL REPREZENTATIV .

REZOL VAREA DE PROBLEME .

PERSONALIZAREA DISCURSULUI. .

TRANSFORMAREA INTREBARILOR IN AFIRMATII .

ASUMAREA RESPONSABILITATII : .

JUCAREA ROLULUI PROIECTAT .

SCAUNUL GOL .

DESENSIBILIZAREA SISTEMATICA.. .

CONTRACTUL COMPORTAMENT AL. .

MODEL AREA SOCIALA.. .

DIRECTn ALE OPTIMIZARII PERSONALE .

7

134137137138140144145145147148149150150151151152153153157158158158158158159160160

8 MATEr GEORGESCU

ELEMENTE DE CONSILIERE

IN SITUA TII SPECIFICE , 163

ANGOASA , 164

PROBLEMA TICA SEXUAL.\. 165

PERSOANE CU NEVOI SPECIALE 166

EMIGRANTI '" 167

SlTUATIA DE CRIZA. 169

SlTUA TIA DE PIERDERE : 171

SlTUATIA DE BOALA. 177

SITUATIA DE CONFLICT 181

STRATEGII DE REZOL V ARE A CONFLICTULUI. 186

Cuvant inainte

Quidquid recipitur ad modumrecipientis recipitur1

Problema esentiala a unui curs introductiv in domeniul consilierii consta nu atat inrealizarea celei mai reu:jite inventarieri a fundamentelor teoretico-elinice aleconsilierii, ci in analiza modalitapi in care actualul aspirant, viitontl consilier seraporteaza la cOlpusul teoretico-tehnic. Consilient! eficient este cel care redlizeaza 0sinteza a teoriei:ji a tehniciiftira aface dinteorieun spatiu de refugiu infata realitatiielientului :ji nici din aplicarea tehnicii un obiectiv in sine.Elementul esential de eficienta il reprezinta personalitatea consilientlui. 'De aceeaconsideranl foarte utila formarea consilierului intr-unul din domeniile psihoterapiei,asifel incat so. i:jipoata gestiona dinamica personala infolosul elientului:ji nu in cel alrepetarii involuntare, in cadrul consilierii, a unor comportamente disfill1ctionale.Nevoia de autocunoa:jtere, de:ji 0 deelarape situata in domeniul dezirabilului, este 0condipe necesara (nu szificienta) pentru a putea sustine :ji intelege realitatea deseoribulversanta a elientului. Grice problema de dinamica psihica a consilientlui va aveadrept consecinta crearea unei ni.$ede comunicare deficitara cu elientul sau.Chiar daca se poate realiza 0 diferenta specifica intre psihoterapie :ji consiliere lanivel tehnic, din punct de vedere fOl71zativ parcugerea unei psihoterapii este 0recomandare consistenta adresata oricanti aspirant la statutlll de consilier.Una dintre caracteristicile ata.$ate consilierii psihologice este aceea a llnui demers

facil, raponal, de suprafata, asociat psihoterapiilor SClirte. Aceasta caracteristica aredrept posibila consecinta reprezentarea consilientllli ca profesionistul care parcllrgerapid procesul f0I711ativ. Caracterizarea consilierii ca demers rational :ji de suprqfataeste utila in incercarea de conturare a specificului sau in raport ClI psihoterapia, insatrebuie avut in vedere faptul co. suspnerea elientului :ji developarea mesajlllui sau nlleste un proces fill1damentat exelusiv in palierul rational. Pentru a putea relevaproblematica la nivel rational, consilientl trebuie so. aiba competenta in domeniuldecriptarii mesajuilli latent, de profimzime. Tehnici fimdamentale de comunicarenecesita acest gen de competenta care se dobiinde:jte printr-o f0I711are sustinuta.in incercarea de "imparpre a ape lor " intre domeniile consilierii psihologice :jipsihoterapiei trebuie so. se aiba in vedere :ji caracteristicile spatiului epistemic in carese opereaza. Cele doua paliere - nomotetic :ji idiografic - sunt complementare :jiindispensabile zll1ui demers de cllllOa:jtere adecvat. Daca din punctul de vedere alpracticianului lucrurile sunt mai difzcil de elasat in ordinea conturarii domeniuluiconsilierii, din punct de vedere al obiectivelor :ji al subiectului interventiei, diferentelesunt palpabile. Asifel, granitele domeniului consilierii psihologice pot fi aproximate in

1 Grice este prim it, este primit conform naturii celui care prime:jte - este un enuntscolastic care pune problema relatiei dintre realitatea de cunoscut ~i subiectul cunoscator.Subiectul cunoscator va cunoa~te in functie de modul sau de existenta.

10 MATEl GEORGESCU

spatiul nomotetic. in special in raport ClI obiectivele sale :ji cu modalitatea in care esteinteles clientului.Glisarea spre palierul idiografic, cel specific practicianului :ji relatiei de consiliere,pune problema dijerentierii tehnicilor psihoterapeutice de cele specifice consilierii.Aceasta cu atat mai mult cu cat personalitatea psihologului consilier (saupsihoterapeut) este determinanta: consiliere sau psihoterapie, .fiecare psiholog vapeljonl1a modalitatile de relatie pe care Ie poate aswna, con,tine, intelege; acest faptsus,tine ideea ca, pe fond, se poate vorbi mai curand despre consilien' decat despreconsiliere, despre psihoterapeu,ti decat despre psihoterapie.Eyista tehnici care se reclama specifice domeniului consilierii in sensul in care nu potfi revendicate, cu drept de exclusivitate, de nici 0 direc,tie psihoterapeutica. Aceasta nufnseamna fnsa ca nu sunt utilizate fn psihoterapie. Problematica este dificil de lamuritin situa,tia (recomandata a) consilierului format in psihoterapie. F onnarea riguroasaa consilientlui in domeniului psihoterapiei ii va cO/lleri psihologului 0 buna"competen,ta" de rela,tie in consiliere. putand atinge obiectivele specifice consilieriifntr-o maniera eficienta. Pe de alta parte, prin fonnare (fn psihoterapie), consilierulva dispune de anumite tehnici specifice. in demersul consilierii vaface apel implicit latehnicile de,tinute prinfonnarea sa, iar incercarea de a cliva fnll10d riguros realitatearela,tiei cu clientul intr-una specifica psihoterapiei sau consilierii nu va avea decatfinalita,ti defensive.Consideram ca principalul obiectiv al unui text introductiv in consiliere este acela de apune aceste probleme :ji nu de a oferi algoritmi :ji re,tete ale raportului pe careconsilierea il are cu necesitate cu celelalte domenii. Obiectind nostru este de a

contura campul de reflectie :ji de traire necesar intelegerii demersului consilierii subvariile sale aspecte :ji oricum nu ca 0 Cel1ll:jareasa a interventiei de tippsihoterapeutic.Perspectiva introductiva fn domeniul consilieriipe care 0 propunem este marcata deorientarea dinamica. in ciudafaptului ca apw'ent orientarile dinamice par a se deta:j'ade specific~tl consilierii, consideram ca perspectiva psihanalitica sustine un demel'S deconsiliere nu doar sub aspect conceptual. A face consiliere 1111este echivalent cu afacepsihoterapie psihanalitica, dar competenta de comunicare :ji sim,tul clinic obtinut prinformarea in acest domeniu confera consilierului eficienta. Capacitatea empatica,tehnica intelpretarii, a reflectarii sunt cateva exemple de competente necesareconsilienilui care sunt plenar exercitate fn psihoterapia psihanalitica.Am considerat utila punerea domeniului consilierii :ji fntr-o perspectiva antropologica(jilosofica :ji culturala), fntrucat, in mod esential, cOlpusul teoretico-tehnic alconsilierii constituie una din modalitatile in care este inteleasa figura Celuilalt, casubiect al unui "model de interventie ". Candidatulla statuutl de consilier este pus, dinaceasta perspectiva, in fata modalitatii fn care se re-prezinta pe sine fn raportulcomplex cu teoria, Cll teO/'file, Cll tehnicile :ji mai ales cu maniera in care Ie articuleazafn realitatea relatiei cu clientul.

Autorul

INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGIC4

DOMENIUL GENERAL AL CONSILIERII PSIHOLOGICE

11

RezumatConsilierea nu este un demers orientat de palierul rational, din caretrairea afectiva este exclusa sau minimizata. Formarea in consiliere

presupune refleqia asupra modalitatii de reprezentare a consilierii inraport eu psihoterapia. Consilierea se define~te ca relatia dintre unpsiholog (format) ~i un client fundamentata pe un camp teoretic ~iorientata printr-un instrumentar tehnic avfmd drept obiective sustinereaclientului in cunoa~terea diferitelor aspecte ale vietii sale cu impact inrezolvarea problemelor pe care i Ie ridica mediul familial, social,profesional. Consilierea reprezinta, din perspectiva antropologica araportului dintre cultura ~i binomul normalitate-boala mentala, un modelde interventie care urmare~te mentinerea individului in cadrul modelelorexpresive oferite de cultura ~i in afara modelelor de inconduita.Demersul consilierii, ca model de interventie, este rezultatul unui mediusocio-cultural caracterizat printr-o consistenta dinamica ~i nevoie deeficienta. De aceea s-a impus initial in societatea nord-americana, lainceputul secolului XX.Consilierea, chiar daca se recomanda din punct de vedere tehnic caorientata spre demersul rational, eficient, al suprafetelor, nu excludefactorul irational, al profunzimilor. Consilierul trebuie atentionat asuprariscului de a deveni un agent al rationalitatii prin defensa de planulirational ~i eludare a conceptului fiintei umane integrale. Domeniulconsilierii este tangent celui al psihoterapiei. Consilierea poate ficonsiderata un demers de psihoterapie focala. Obiectivele sale sunt mairestranse fata de cele ale psihoterapiei, centrate pe actualitate ~idezvoltare.

Concepte reprezentative:=? model de interventie: mijloace institutionalizate prin care 0 cultura

cauta sa mentina individul in limita modalitatilor prescrise dedescarcare a tensiunilor psihice ~ia regulilor specifice;

=? model expresiv: mijloace institutionalizate prin care 0 culturapermite descarcarea tensiunilor provocate prin represia specifidi;

=? model de inconduita: model prin care subiectul transgreseazaregulile sociale intr-o maniera prescrisa, fie anodina, fie prestigioasa.

12 MATEl GEORGESCU

Consilierea psihologica - un contur conceptualVom face un scurt inventar al definitiilor consilierii psihologice in scopulde a surprinde diferentele sale specifice:Conform Asociatiei Britanice de resort, consilierea reprezinta utilizareaintr-o maniera abila ~i principiala a relatiei dintre consilier ~i client inscopul de a sustine ~i favoriza cunoa~terea de sine, autoacceptarea,maturizarea ~i dezvoltarea resurselor profesionale.Consilierea consta din ansamblul actiunilor pe care consilierul Ieintreprinde in scopul de a-I ajuta pe client sa se angajeze in activitatilecare il vor conduce la rezolvarea problemelor sale.Conceptul de consiliere se refera la 0 relatie interumana de ajutor dintreo persoana specializata, consilierul, ~i 0 aIm persoana care solicitaasistenta de specialitate, clientue. Relatia dintre consilier ~i persoanaconsiliata este una de alianta, de participare ~i colaborare reciproca3.Obiectivul consilierii consta in a ajuta clientul sa in!eleaga ~i sa-~iclarifice modalitatea in care i~i percepe viata, sa inve!e sa i~i atingascopurile esentiale prin decizii fundamentate ~i prin rezolvareaproblemelor de natura afectiva sau interpersonala4.Consilierea consta in aplicarea tehnicilor specifice consilierii saua altora conexe, din campul ~tiinfelor comportamentului, pentru asusfine invafarea modalitafilor prin care se pot rezolva probleme sau sepot lua decizii care privesc cariera, dezvoltarea personaM, casnicia,familia etc.5

Relatia de consiliere este 0 relatie in care consilierul ofera sus!inere ~iajutor clientului. Sustinerea ~i ajutorul pot opera numai in conditiile incare este solicitat de cafre client. Relatia prin care se ofera ajutor esteprecizata din punct de vedere temporal ~i se raporteaza la anumiteobiective.

Demersul consilierii se centreaza atat pe dimensiunea preventiva atulburarilor afective ~i comportamentale, cat ~i pe cea a rezolvarii deprobleme, a dezvoltarii ~i optimizarii personale. Procesul consilierii pune

2 G. Egan, The Skilled Helper: A s.vstematic Approach to Effective Helping, Monterey,CA, Brooks-Cole, ]990.3 A. E. Ivey, M. B. Ivey, Intentional Interviewing and Counseling: Facilitating ClientDevelopment in ivlulticultural Society, CA, Brooks-Cole, 1994.4 Burks, H. M., Stefflre, B., Theories of counseling, New York, McGraw-Hill, 1979, p.14.

5 American Personnel and Guidance Ass~ciati(jn, Licensure Committee Action Packet,Washington D. C., ]980, p. 23.

INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA 13

problema modaliHitilor de invatare, cat ~i a conditiilor in care 0personalitate se poate dezvolta in mod optim.Nivelul de dezvoltare ~i optimizare personaHi este indicat de:capacitateade deschidere spre noi experiente, sentimentul de valorizare apotentialului propriu, capacitatea de auto-reflexie, percepereaschimbarilor de sine pozitive, eficienta, flexibilitate, creativitate,respingerea rutinei6• Atingerea unui nivel optim al dezvoltarii personalepresupune:,

~ perceperea de sens In viata: prin integrarea experienteitrecutului, prin capacitatea de traire a prezentului ~i gestiuneaviitorului;~ acceptarea de sine: atitudine pozitiva fata de sine,acceptarea calitatilor ~i defectelor;~ autonomie: caracterizata prin independenta, hotarare,rezistenta la tensiune, imagine de sine consistenta ~i stabila;~ control: capacitate a de control a propriului destin;~ capacitatea de a avea relatii pozitive, caracterizate prinincredere, prin nevoia de a primi ~i oferi afectiune.

Observam faptul ca orice incercare de definire a consilierii psihologicese sustine pe urmatoarele elemente:

~ relatie interumana, alianta, colaborare;~ consilier - detinatorul unei formari profesionale, persoana care

sustine un mediu specific;~ client - subiectul interventiei, persoana care solicita ajutorul ~i

este motivata pentru a-I obtine;~ obiective specifice privind personalitatea clientului

autocunoa~tere, dezvoltare personala, rezolvarea situatiilor deviata problematice;

~ utilizarea de tehnici din campul ~tiintelor comportamentului.Observam faptul ca aceste elemente definitorii nu au 0 inalta putere deseparare a domeniului consilierii de celelalte modele de interventie,precum psihoterapia. Elementele cu potential separator sunt:

~ subiectul interventiei, denumit client ~i nu pacient;~ tehnicile folosite in atingerea obiectivelor.

Dificultatea de conturare conceptuala a consilierii rezida in functiaculturala pe care 0 are. Pentru a pune problema acestei dificultati este

6 A. Bahan, coord., Consiliere educa{ionalii, Cluj-Napoca, 200 I, p. 18.

14 MATE 1 GEORGESCU

necesara perspectiva unei antropologii culturale asupra onglll11consilierii psihologice sustinute de dinamica mediului socio-cultural.

Functia culturalii ~i originile consilieriiNici un domeniu al cunoa~terii ~i interventiei nu se na~te ~i dezvolta Tarasa fie detenninat de factori socio-culturali. Fiecare cultura ~i societatepune la dispozitia individului atat modele expresive de gestiune atensiunii specifice provocate de cultura, cat ~imodele de inconduita.Conceptul de cultura expresiva este propus de John Robens in 1959 ~i serefera la existenta de mijloace institutionalizate prin care 0 culturapermite descarcarea tensiunilor provocate prin represia specifica. Robertsilustreaza conceptul sau prin relatia dintre contextul socio-cultural ~ijocurile practicate in societatea respectiva. Considera ca jocurile sunt"modele expresive" prin care se gestioneaza simbolic relatiile cu sferasociala, naturala sau supranaturala. De aceea, complexitatea ludica vacorela cu cea sociala:

=? jocurile de strategie se regasesc in societatile complexe, custratificare sociala ~i integrare politica;

=? jocurile de noroc se afla in raport cu credinta in entitatisupranaturale ~i cu caracterul acestora (punitiv sau gratificant);

=? jocurile de abilitati, fizice sunt determinate de raportulindividului (pozitiv sau negativ) cu mediul inconjurator.

In ordinea cercetarilor ~colii eultura ~i personalitate s-a pus problemarelatiei dintre modalitatile educative ~i predilectia pentru 0 anumitacategorie de jocuri. Jocul copilului este un model expresiv care permiteexersarea de comportamente reprimate cultural ~i expresia simbolica aconflictului. Sutton-Smith impreuna cu Roberts arata ca jocurile:

=? de strategie coreleaza cu educatia prin obedienta;=? de noroc coreleaza cu inculcarea responsabilitatii;=? de abilitati, cu valorizarea performantei.

Modelul expresiv - jocul este necesar structurii ~i dinamicii sociale:luptele de coco~i din Insulele Bali (studiate de Clifford Geertz in 19571958) sunt reprezentative pentru stilul de viata al acestei societati, dupacum maratonul reflecta stilul de viata al functionarilor publici saufotbalul societatea europeana. Fotbalul condenseaza caractt'ristici alesistemului socia-cultural european ~i resorturile contradictorii ale reu~iteiindividuale ~i colective:

=? avantajele democratiei - orice jucator poate deveni vedeta;

INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGIC4 15

=> valoarea muncii in echipa, a solidaritatii ~i a planificariicolective;

=> rolul ~ansei, al jocului incorect, al justitiei discutabile.Alaturi de joc, ritul de inversare este un alt exe'mplu de model expresivexistent in toate culturile care permite inversarea (limitata ~i reversibila)a regulilor stabilite de societate (ierarhie sociala inversata, judecatamoral a suprimata).Cultura produce prin enculturatie ~i socializare conflicte specifice pentrucare propune modele expresive de descarcare simbolica a tensiuniloracumulate.

Modalitatile expresive sunt supape de siguranta ale ordinii sociale, sunt 0forma de "comentariu meta-social" care codifica tensiunile societatii.In cazul in care modelele expresive sunt depa~ite, iar tensiunile nu maipot fi descarcate prin mijloacele compensatorii oferite de cultura, fiecaresocietate dispune de 0 prescriptie psihopatologica ~i de mijloaceinstitutionalizate de marginalizare a individului "nebun".Modelele psihopatologice sunt activate in urma e~ecului celor expresive~i sunt definite de Ralf Linton ca modele de inconduita. Grice entitatepsihopatologica - fie din sistemele etiologice traditionale, fie din celemodeme- este un model prin care subiectul transgreseaza regulilesociale intr-o maniera prescrisa, fie anodina, fie prestigioasa.Sanatatea mentala a unei societati este definita de balansul dintremodalitatile represive ~i cele expresive. Interventia institutionalizataasupra individului-modelul de interventiese situeaza la confluentadintre modelul expresiv ~i cel de inconduita. Prin modelul de interventiese incearca mentinerea individului in cadrul modelului expresiv ~ipreventia modalitatilor de inconduita. Desigur, sfera modelului deinterventie este larga, ceea ce ne intereseaza este includerea consilierii ~ia psihoterapiei in acest cadru. Consilierea ~i psihoterapia reprezintademersuri necesare, preventive sau reparatorii ale prejudiciilor aduseindividului de existenta intr-un spatiu cultural, cu nonnele, valorile ~irestrictiile sale. Din acest punct de vedere, consilierea ~i psihoterapiaexista sub diferite forme din momentul initiator al culturii. Triada modelexpresiv, model de inconduita, model de interventie este constitutivaoricarei societati ~i culturi. Ceea ce astazi numim consiliere ~ipsihoterapie reprezinta varianta actuala a masurii, nevoii ~i puteriiindividului actual de interventie asupra sa insu~i in relatia pe care 0

16 MA TEl GEORGESCU

poarta eu figura eomplexa a alter-ului. Domeniul psihoterapiei, preeum~ieel al consilierii este, in conseeinta, dinamic.Una din mutatiile evidente suferite de psihoterapie in evolutia sa dinsecolul treeut a fost determinata de nevoia de "lmpachetare" ademersului, care se cerea mai rapid, mai dinamic, in corelatie cudinamica sociala specific a unui secol al vitezei sau al informatiei.In epoca devenita treptat cea afast-food-ului individul ~i societatea nu i~imai permit - din pricina costurilor - sa zaboveasca prea mult asuprainterioritatii profunde, iar aceasta epoca debuteaza in societatea nordamerieana a sfar~itului de secol XX.Cazul neurasteniei este ilustrativ in acest sens. George M. Beard izoleazain 1869 (pentru a publica doua monografii pe tema - 1880, 1887) 0entitate nosografica, un gen de "ma1adie a civilizatiei" caracterizataprintr-o "slabiciune iritativa", "hiperestezia organelor de sim!" ~i "iritatiespinala". Tulburarea apare ca specifica unei societati cu evo1utie rapidain care valorile traditiona1e tind sa se dizolve rapid. De aceea, aceastatulburare ii afecteaza in special pe reprezentantii clasei mijlocii, ceisupu~i ritmului rapid al schimbarilor. Intrucat neurastenia apare ca unsemn a1 angajarii totale in munca aducatoare de modemitate, boalacapata un caracter "prestigios", care legitimeaza suprasolicitareacetateanului. Din America, neurastenia migreaza in:

::::? Europa: pe masura ce "cultura suprasolicitarii" piitrunde pecontinent. Freud redefine~te chipul european al neurasteniei subforma nevrozei de angoasa;

::::? Japonia: neurastenia devine in nosografia psihiatrica japonezatulburarea shinkeishuijaku. Shoma Morita (anii '20) este cel careva studia "varianta japoneza" a neurasteniei ~iva determina tipulde personalitate cu risc neurastenic -shinkeishitsu- caracterizataprin introversie, perfectionism, tendinte hipocondriace ~ihiperestezie.

::::? China: conceptul este introdus incepand cu anii '20. Neurasteniadevine, prin influente pavloviene, shenjingshuairou = slabiciunea nervilor. Varianta shenjingshuairou a neurasteniei va constituipentru chinez:i illcepand cu anii '50 0 modalitate de exprimare aconflictului politic, social~i fizic. De aceea, una din sarcinile departid ale speeiali~tilor in sanatate mentala a fost eradicareaacestei tulburari.


Maladia mental a, modelul de inconduita, poate fi privit ~i inteles - dupamodelul tluxului ~i retluxului - ca 0 entitate care se constmie~te intr-uncontext socio-cultural ~i in raport cu acesta se deplaseaza spre altezone ~i dispare.Prototip pentm modelul de inconduita ~i determinismul socio-cultural alacestuia este excursia prin timpuri ~i culturi intreprinsade maladiaisterica. Excursia acestui model de inconduita este deja terminata ~i, inconsecinta, ne putem imagina ,,0 piatra funerara" pe care sa fie gravat:"Maladia isterica: 2000 i.Chr. - 1980 d. Chr.". $i aceasta intmcat suntpeste 20 de ani de candManualul pentru diagnosticul §i statisticatulburarilor mentale, editia a III-a, a desfiintat-o.Maladia isterica, proto tip al modelului de inconduita, a traversat multe"timpuri culturale" ~i forme de existenta. Din Egiptul faraonic, odata cupapimsul Kahoun, in juml anului 2000 i.Chr. ~i pana astazi, isteria sepoate repera, in decursul celor 4000 de ani de istorie, ca 0 tulburare cuevolutie cultural a care, in ciuda diversitatii simptomatologice, ~i-a pastrato anumita unitate. Afirmatia lui Galen, din sec. II, este semnificativa inacesta sens - "isteria este doar un cuvant, dar diverse ~i nenumarate suntformele pe care Ie ia,,7. Mult timp a fost considerata 0 maladie specificfeminina. Acest lucm pare a fi sustinut de chiar etimologia termenului.Insa originea etimologica reala este husteros, hysteros ~i nu a termenuluicare a consacrat-o - hustera, hystera. In limba greaca tennenul isterieare doua fonne gramaticale - una substantivalii - hystera (cusemnificatia de matrice, uter) ~i cealalta fonna, adjectivala - hysteros(semnificand "cel ce vine dupa, urmeaza", "mai tarziu, postum", "aprescoup"). Adjectivul hysteros a fost termenul originar, din care a derivatsubstantivul hystera8• ldentificarea cu semnificatia secundara adeterminat prejudecata care alatura isteria, cu necesitate, femininului ~idetermina ceea ce se poate numi, in istoria cercetarii acestei maladii,curentul uterin9•

Conceptu1 de maladie isterica dispare 0 data cu intregul curent medicalnaturalist, in momentul instaurarii doctrinei augustiniene, cu a sainapetenta pentru sexualitate, atribuita figurii raului. Extazu1 apolinic al

'G. Hal1l.ls-Revidi, L 'hyster/e. P.U.F., Paris. 1997, p. 8.~Cf. H. ?vlangriotis-Caracosta, ,'Vote erymolog/qlle Sill' I'hyster/e.

9 De la Hipocrat ~i pana astazi patru curente ~i-au disputat supremalia in studiul isteriei:curentul uterin. curentul cerebral ~i neurologic, curentulmedicinei generale ~i curentulpsihologic.

18 MA TEl GEORGESCU

antichitatii se nume§te acum posesiune diabolica, iar manifestarilesomatice spectaculare ale isteriei sunt interpretate ca marca satanei. Deasta data maladia isterica este salvata de Paracelsus, in secolul XVI, careevoca pentru prima oara, pat"alel cu "interpretarea diabolica"augustiniana, originea psihologica a maladiei isterice pe care 0denume§te "chorea lasciva".Un aport important in studiul isteriei este cel al lui Jean Martin Charcot.Datorita lui Charcot isteria nu mai este asimilata cu necesitatefemininului - exista §i 0 isterie masculina, cu 0 semiologie precisa.Descoperirea lui Charcot pare a fi fost determinata de hazard, prindezafectarea unei c1adiri din Salpetriere, constituirea "cartieruluiepilepticilor simpli" §i reunirea epilepticilor cu istericii. Chiar dacaCharcot a demontat prejudecata relatiei necesare isterie-feminin, clirentuluterin §i-a continuat nestingherit existenta. Dificultatea de simetrie a"drepturilor" asupra isteriei intre masculinitate §i feminitate este indicatachiar de panoul care se gase§te astazi in "Cartierul Charcot" din SpitalulUniversitar Salpetriere. Aici se afla 0 reproducere a celebrului tablou allui Andre Brouillet (1857-1920), 0 lectie clinica la SalpetriiTe. Estereprezentata una din celebrele §edinte ale "c1inicilor de vineri", iarpacientul lui Charcot este 0 femeie ... faimoasa Blanche Wittmann.Charcot prezinta asistentei sale un caz de mare criza isterica. In spatelesau se afla Joseph Babinski (cel care ii va distruge teoria §i va intemeianeurologia modema). Babinski 0 sustine pe Blanche care era pe punctulde a cadea de pe 0 brancarda.In 1980, odata cu aparitia ]l.1anualuluipentru diagnosticul ,~istatisticatulburarilor mentale, editia a III-a, maladia isterica i§i inceteazaexistenta fiind "dezintegrata" din spatiul cultural nord-american intr-oserie de diagnostice cuprinse in categoriile tulburarilor somatoforme §iale tulburarilor disociativeiO (tulburarea de conversie, tulburarea desomatizare, personalitatea multipla, amnezia psihogena etc.).Sa revenim la raportul dintre modelele de inconduita §i cele deinterventie. Specificul dinamicii sociale determina specificul modelelorde inconduita §i al modelelor de interventie preventiva sau reparatorie-.Perioada efervescentelor schimbari sociale din societatea nord-americanaeste cea care a condus la aparitia modelului de inconduita al neurasteniei,dar §i a modelului de interventie a consilierii. Pentru a fi adecvat §i a

10 Manualul pentru diagnosticul ,i statis(ica tulburiirilor men tale, Ed. AsociatiaPsihiatrilor Liberi din Romania, 1993, pp. 271 - 293.

INTRODUCERE iN CONSILlEREA PSIHOLOGICA 19

r

3.

:1

a

mentine individul in granita modelelor expresive ale culturii, acestatrebuie pregatit nevoilor ~i dinamicii sociale printr-o interventieeducationala adecvata.In 1898, Jesse B. Davis a fost unul dintre primii care a practicat, intr-unliceu din Detroit, ceea ce astazi se nume~te consiliere ~colara. Interventiain domeniul educational poate fi operata numai in conditiile cunoa~teriispecificului dezvoItarii individului. Astfel, Clifford Beers, venind dindomeniul sanatatii ~i igienei mentale, a publicat in 1908 lucrarea A MindThat Found Itself. Textul sau a atras atentia asupra unei alte modalitatide a intelege copilul in perspectiva dezvoltarii ~ia nevoilor sale.Jesse Davis este urmat, in Boston, de Frank Parsons care fondeaza, in1908, un birou vocational care duce, in 1913, la constituirea AsociatieiNationale de Ghidare Vocationala (National Vocational GuidanceAssociation). Eficienta profesionala poate fi atinsa numai daca individuleste orientat spre domeniul in care dimensiunile personalitatii sale se potcat mai bine exprima. Stanley Grandville Hall a introdus in psihologiaeducationala din SUA perspectiva freudiana. Este cel care il va invita peS. Freud sa conferentieze la Clark University, Worcester, unde Hall apredat din 1889 pfma in 1920. Intr-o intensa ~i continua activitateeditorial a Hall a fondat in 1887 American Journal of Psychology, dar ~iPedagogical Seminary care va deveni Journal of Genetic Psychology.Acest gen de studii au permis relevarea importantei psihogenezeitimpurii in structura personalitatii ~i in sanatatea mental a a adultului. Inanii '20, ca urmare a rezultatelor muncii 1ui G. Stanley Hall, cercetareas-a axat pe conditiile care sunt necesare unei vieti echilibrate incepand cuperioada copilariei.Datorita dezvoltarii sustinute a institutiei consilierii, putemica APA(American Psychiatric Association) creeaza in 1945 0 sectie separataintitulata Divizia de cOl1silierepsihologica.Chiar daca origineaza in cadrul educational ~i vocational, demersulconsilierii a fost adoptat in numeroase alte domenii:- consilierea geriatrica - specifica problematicii imbatranirii ~ibatranului;- consilierea matrimoniala - centrata pe problemele de cuplu;- consilierea familiala - problematic a familiei;- consilierea recuperatorie - vizeaza personalitatea cu nevoi speciale deordin fizic sau psihic.In perioada postbelica apar ~i alte tipuri de consiliere, cum ar fi:

- consilierea pentru situatia de criza;

20 MATEr GEORGESCU

- consilierea pentru situatii de pierdere;- consilierea pentru emigranti.In Europa, interventia sistematica, organizata ~i institutionalizata princonsiliere dateaza din perioada interbelica. In Elvetia este deschis, in1917-1918, Biroul de consihere a parin{ilor:;i tinerilor. Faptul cainstitutia consilierii piltrunde in Europa dupa ce va fi rucut-o in societateanord-americana este graitor pentru dialectica existentii intre palieruldinamicii sociale ~i cel al modelului de preventie ~i interventie. Aceastadialectica ne indica faptul ca orientarile dinamice ale psihoterapiei - celemai "lente" - au fost supuse cu precadere unor presiuni de remaniere.Psihanaliza, spre exemplu, nu ~i-a mai putut mentine alura standard, inspecial in spatiul nord-american - ~i a generat 0 variantii de interventiemai apropiata contingentelor actualitatii - psihoterapia psihanalitica.

Consiliere ~i psihoterapieDiferentele dintre consiliere ~i psihoterapie sunt dificil de operat in modabsolut din cauza faptului ca demersul consilierii este tangent (in special)celui al psihoterapiilor scurte, de suprafata.Incercarile de conturare neta a limitelor celor doua domenii au indicat

faptul ca psihoterapia ~i consilierea se afla intr-o relatie asociativa. Deaceea, unicullucru asupra caruia exista consens este ca nu se poate faceo distinctie netii intre consiliere ~i psihoterapie - unii psihoterapeutipractica ceea ce un consilier considera a fi consiliere psihologica, in timpce unii consilieri folosesc tehnici care apartin in mod evidentpsihoterapiei.Daca procesul consilierii ~i psihoterapia se considera a fi tennenisinonimi, 0 distinqie poate fi observatii la un nivel al practicienilor:numai 0 parte dintre consilieri sunt psihoterapeuti fonnati. In virtute arecomandarii noastre de fonnare a consilierului intr-unul din domeniilepsihoterapiei, aceasta diferenta devine ins3.,pe fond, nesemnificativa.

c

consiliere

p

Consilierea se aflii intr-un raport asociativ cu psihoterapia, raport careajunge, conform anumitor autori, pana la identitatea celor doua domenii.

INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA 2]

Gfmdite sub forma polarelor unui continuum, se contureaza un modelcare pare a oferi cea mai buna masura a relatiei controversate dintreconsiliere ~i psihoterapie. Se observa, la extremele intervalului, 0 zonaspecifica fiecarui domeniu, iar in spatiul median, 0 zona de confluenta.Modelul este dinamic, astfel incat in zona mediana este indicatainteraqiunea, interpolarea dintre cele doua domenii: procesul deconsiliere poate trece intr-unul de psihoterapie, iar cel de psihoterapiepoate contine elemente specifice consilierii.Diferentele dintre cele doua domenii pot fi operate dupa urmatoarelecriterii:

=> obiective;=> gradul de severitate a problemelor subiectului;=> natura problemelor subiectului;=> metode ~itehnici.

Specificul consilieriiDemersul de consiliere urmare~te in special dezvoltarea unui ansamblu deobiective care sa reflecte nevoile clientului. Clientul este sustinut indezvoltarea comportamentului de tip intentional, flexibil ~i, in consecinta,productiv. Existenta de obiective adecvate determina orientarea subiectuluispre viitor, spre oportunitatile care ii confera sens in viata.Subiectul consilierii nu se considera a avea probleme mentale, fiindconsiderat client ~inu pacient. Clientul este considerat a fi capabil in a-~ialege scopurile, a lua decizii ~i a-~i asuma responsabilitatea propriuluicomportament ~i a evolutiei personale. Consilierul nu este 0 ipostaza aautoritatii, ci un partener al clientului impreuna cu care vizeaza obiectivecomune. Consilierul se focalizeaza pe schimbarea comportamentului ~inu pe facilitatea insight -ului 11. Demersul consilierii este orientat peunnatoarele dimensiuni:

=> prezent ~iviitor;=> normalitate:=> spatiul dez\oltarii;=> actualitate;=> termen scurt;=> con~tientizare;=> educatie;

i Blocher. D. H, De1·elopmental counseling New York, Ronald Press. 1966, p. 80,

22 MATEl GEORGESCU

=> vocatie;=> suport;=> rezolvare de probleme.

Specificul psihoterapieiPsihoterapia se define~te ca aqiune psihologica sistematica, planificata ~iintentional a, fundamentata pe un sistem teoretic, exercitata de catre unpsihoterapeut calificat12. Obiectivul principal al psihoterapiei consta in aopera modificari in cadrul personalitatii subiectului care sa aiba dreptconsecinta adaptarea eficienta a acestuia la mediul familial, social,profesional. Psihoterapia se adreseaza simptomului dezvoltat in:

=> sfera persoilalitatii ~ diferite dizarmonii;=> psihogenii - stari reactive ~inevroze;=> perioada intercritica ~i de remisiune psihotica;=> afectiuni psihosomatice;=> reactia la boli cronice organice.

Psihoterapia trece insa dincolo de simptom ~i se adreseaza palieruluiprofupd al personalitatii. In acest sens psihoterapia se poate adresa ~ipersoanelor care nu acuza 0 problematic a aparte, ci doresc atingereapotentialului optim adaptativ.Obiectivele psihoterapiei:

=> diminuarea sau stingerea simptomului;=> restructurarea personalitatii;=> intarirea Eului;=> echilibrarea identitatii personale, a imaginii de sine.

Psihoterapia este centrata pe:=> patologie (nevroze);=> trecut;=> termen lung;

. => reconstructie;=> problematic a profunda.

Specificul confluentei dintre consiliere ~i psihoterapieCaracteristicile relatiei consilierii nu pot fi ferm separate de cele alepsihoterapiei. Atat in psihoterapie, cat ~i in consiliere este yorba despre 0relatie orientata spre scopul diminuarii sau inlaturarii dificultatilor

12 Apud L Holdevici, Elemente de psihoterapie, Ed. All, Bucure~ti, 1996. p. 2.


existentiale ale individului. Consilierea poate fi considerati:i un procesterapeutic. Consilierea ~i psihoterapia au in comun atat un anumit spatiuteoretic, cat ~i1-mele tehnici. Diferenta dintre cele doua domenii estegraduala: consilierea difera de psihoterapie prin nivelul scazut deseveritate a problemelor cu care se confrunta subiectul.Domeniul psihoterapiilor scurte, care se aproprie maximal de cel alconsilierii, este cel care pune cele mai multe probleme incercarii deconturare a specificului consilierii in raport cu psihoterapia. Este yorbade psihoterapiile scurte, limitate temporal, ale caror obiective sunt bineprecizate prin centrarea pe 0 anume problematica. Psihoterapia scurtaeste un demers focal, centrat pe adaptarea clientului la mediul externactual. Terapeutul "focal" este activ ~i i~i planifica riguros interventia.Astfel, consilierul poate fi reprezentat ca un psihoterapeut "focal".Caracteristicile distinctiei dintre consiliere ~ipsihoterapie sunt acelea~i ~iin cazul relatiei pe care consilierea 0 are cu psihologia clinic a,preocupata de fenomenul· psihopatologic~ Distinctia dintre consiliere ~ipsihologia clinica a devenit mai putin ferma pe masura ce consilierul ainceput sa se implice in problemele afective cronice ale clientului, intimp ce psihologul clinician s-a implicat mai ml\lt in identificarea ~isustinerea strategiilor care tin de dezvoltarea personala a pacientului.Intrucat domeniile ~i tehnicile consilierii, psihoterapiei ~i psihologieiclinice nu pot fi ferm separate, s-a facut propunerea de integrare aacestora intrc.llllcamp mai larg denumit servicii psihologice.

Obiectivele consilieriiCel mai frecvent obiectiv al consilierii este ajutorul acordat individului inscopul de a negocia cu sarcinile pe care Ie impune dezvoltarea personalaspecifica unei anumite varste, in raport cu mediul familial, profesionalsau social, in genere.Obiectivele consilierii, comparativ cu cele ale psihoterapiei, sunt:

=? mai restranse;=> centrate pe cre~terea personala ~ipe contextul imediat;=? axate pe suportul acordat individului in scopul de a functiona

adaptat in statusul ~i rolul sau actual.Obiectivele consilierii pot fi dispuse in trei categorii:

1. promovarea starii de bine ~ia sanatatii clientului;2. dezvoltarea personala a clientului;

24 MATEl GEORGESCU

3. preventia situatiilor care aduc atingere starii de bine ~1

dezvoltarii personale a clientului.Fie ca se refera la promovarea starii de bine, fie ca sunt obiective caresustin dezvoltarea personala, acestea trebuie sa fie:- precizate in functie de client;- masurabile;

- compatibile ~i nu identice cu valorile consilierului.Desigur, consilierul va indica posibile directii de actiune in conformitatecu propriile expectante ~i nevoi, dar alegerea caii pe care clientul se vaangaja va fi rezultatul dialogului dintre client ~i consilier.Dincolo de tipurile de consiliere ~i de expectantele clientului se potidentifica anumite categorii comune de obiective ale procesuluiconsilierii 13:

1. Schimbarea comportamenta1a - este 0 conditie a optimizariipersona1e, a posibilitatii de a trai mai bine in mediul familial,profesional §i social. Clientul este ajutat sa gaseasca modalitati1e incare sa traiasca mai bine, sa functioneze la un nivel mai bun deperformanta, sa dobandeasca mai mult, sa aiba un potential mairidicat.

2. Dezvoltarea capacitatilor adaptative. Pe parcursul psihogenezei,fiecare etapa de dezvoltare pune subiectu1 in fata anumitor sarcinispecifice §i expectatii. Nerealizarea acestora determina statuareaunor comportamente care, de~i constituie cea mai buna solutie pentruetapa psihogenetica respectiva, se dovedesc ulterior a fi ineficiente.De aceea, adaptarea la noile situatii, la situatiile de viata actuale,presupune reactivarea capacitatilor adaptative ~i remanierea unoI'comportamente dobandite in trecut.

3. Dezvoltarea capacitatilor decizionale. Consilieru1 nu va lua decizii inlocul clientului, ci il va sustine pentru a lua cea mai buna decizie.Clientul va invata sa inteleaga cum ~i de ce angajeaza 0 decizie, saaproximeze cat mai bine consecintele in termeni de risc, timp,costuri, energie. Scopul consilierii consta in a identifica factoriiafectivi, rationali ~i de personalitate care interfereaza cu procesuldecizional §i maniera in care 0 fac.

4. Imbunatatirea relatiilor interpersonale. Majoritatea indivizilorintampina dificulti3.ti in relatiile lor cu ceilalti, cu efecte nedorite in

13 G. Rickley, C. Therese, Counseling, theOl}"am! practice, Prentice Hal!. New Jersey.1990, pp. 6-8.


contextul familial, de cuplu, profesional etc. Dificultatile au cauzevariate, printre care imaginea de sine joaca un rol important intrucatdetennina modalitati defensive de relatie. De aceea, consilierea se vacentra atat pe imbunat1itirea relatiilor cu ceilalti, dar ~i cu sine.

5. Dezvoltarea potentialului clientului. Se centreaza pe invatareamodalitatilor prin care clientul sa-~i poata folosi maximal abilitatilede care dispune. Aceasta presupune intarirea libertatii de manifestarea clientului in cadrul sau specific ~i totodata a capacitatii de control aacestui mediu. Consilierea intervine in situatii de adictie prininvatarea modalitatilor de optimizare a propriului organism,prevenind stresul, depresia, angoasa.

Intrebari de verificareCare sunt elementele pe care se sustine definitia consilierii psihologice ?In ce consta functia ~i determinarea culturala a consilierii psihologice camodel de interventie ?In ce mediu socio-cultural a aparut ~i s-a dezvoltat consiliereapsihologica ~i in ordinea carui detenninism ?Care sunt domeniile in care s-a impus consilierea psihologica ?Care sunt diferentele esentiale dintre consiliere ~ipsihoterapie ?Care sunt similitudinile dintre consiliere ~ipsihoterapie ?In ce tip de relatie se afla consilierea cu psihoterapia ?Care sunt principalele categorii de obiective ale consilierii psihologice ?

Bibliografie selectiva:Bahan A., coord., Consiliere educa{ional6, Cluj-Napoca, 2001.Blocher, D., H., Developmental counseling, New York, Ronald Press,1966.Burks H., ~I., Stefflre B., Theories of cOlinseling, New York, McGrawHill. 1979.

Egan G., The Skilled Helper: A 5.rstematic Approach to EffectiveHelping, Monterey, CA, Brooks-Cole, 1990.Epopeea lui Ghilgal71e:;, Editura pentru literatura universala, Bucure~ti,1966.

26 MATEl GEORGESCU

Ivey A., K, Ivey M., B., Intentional Interviewing and Counseling:Facilitating Client Development in Multicultural Society, CA, BrooksCole, 1994.Jung, C., G., in lumea arhetipurilor, Ed. Jumalul literar, Bucure~ti,1994.Koestler A., Les Racines du Hasard (The roots of coincidence),Calmann-Levy, 1972.Rickley G., Therese C., Counseling, Theory and Practice, PrenticeHall, New Jersey, 1990.

INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA

FUNDAMENTE TEORETICE ALE CONSILIERII

27

RezumatConsilierea psihologica se fundamenteaza teoretic pe domeniuldiferitelor ~tiinte umane ~iumaniste.Din cadrul filosofiei, individualismul recomanda individul ca valoaresuprema, in timp ce esentialismul pune problema raportului'dintre esenta~i fenomen ~i a consecintelor unei perspective universaliste asupravalorilor. Progresismul releva importanta experientei ~i specificulindividual, iar existentialismul indica unicitatea existentelor. Acesteperspective filosofice deschid cflmpul de refleqie necesar unei interventiiadecvate de consiliere.

Sociologia permite consilierului intelegerea determinismului ~i apresiunii pe care societatea 0 opune individului. Consilierul va avea caobiectiv sustinerea clientului in gasirea modalitatilor de gestionare af0rtelor din campul social careji fa:ciliteaza dezvoltarea.Psihologia fenomenului perceptiv indica necesitatea intelegeriimodalitatii in care clientul percepe lumea. Din perspectiva psihologieiinvatarii, consilierul va decela situatiile care au condus la intarireacomportamentelor. Teoriile cognitiviste indica posibilitatea deinterventie la nivelul comportamentului clientului prin strategii deinvatare. Consilierul trebuie sa ia in considerare etapa de deZivoltare incare se afla clientul ~i specificul acesteia. Conceptul de imagine de sinepermite consilierului intelegerea raportului dintre Eul corporal ~i celpsihic (afectiv ~i cognitiv). Interventia va avea in vedere reducereadiferentei dintre Eul psihic real ~i Eul psihic ideal, care va avea ca efectcre~terea stimei de sine.Etica permite studiul raportului dintre morala heteronoma a Eului ideal ~imoral a autonoma a Eului real. Sarcina consilierului consta in sustinereaclientului in instituirea moralei autonome a Eului real.Etnopsihologia indica raportul dintre cultura~i binomul boalanormalitate. Consilierul va J:ntampina clientul prin intermediul propriuluicod cultural ~i al incon~tientului sau etnic.

Concepte reprezentative:- imagine de sine: ansamblul (auto) percePtiei abilitatilor, atitudinilor ~icomportamentelor proprii;- ell somatic: organizator ~i integrator al corporalitatii:

28 MATEl GEORGESCU

- eu psihic real: organizator al ansamblului reprezenHirilor ~i afeetelordeterminate de personalitatea aetuala, reala a clientului;- eu psihic ideal: organizator al ansamblului afeetelor ~i reprezentariloreonstituite prin identifiearea eu idealurile propuse de mediul cultural;- stima de sine: rezultatul distantei dintre Eul somatic ~i cel psihic;- morala heteronoma: morala a datoriei, operationala prin dominatiaautoritatii;- morala autonoma: morala reflectata, determinata de realitate;- incon~tient etnic: palier al incon~tientului alcatuit din elemente refulateprin presiunea mediului cultural.

Fundamente generaleTeoria consilierii s-a structurat la interferenta disciplinelor umaniste ~iumane, precum filosofia, sociologia, psihologia, etnopsihologia, care i-auconferit fundamentele neeesare.

Fundamente filosofice ale consilieriiOrice metoda ~tiintifica este sustinuta de premise filosofice. Filosofia,perspectiva general a asupra lumii ~i a vietii, este cu deosebire utiladomeniului consilierii. Trecem in revista, cu titlu de exemplu, catevacurente ale gandirii filosofice cu recul in planul fundamenteloreonsilierii:

- lndividualismul. Scopul consilierii consta in atingerea potentialuluioptim al personalitatii, prin dezvoltarea unei viziuni consistente asupralumii. Perspeetiva care propune acest scop este individualismul.Individualismul afirma demnitatea, libertatea ~i valoarea individului.Individualitatea este valoarea suprema din care sunt deduse celelaltevalori ~i nonne. Individul nu se poate realiza deeat daea renunta lagandirea speculativa (specifica filosofiei modeme).- Esen{ialismul. Omul este unica fiinta dotata cu ratiune ~i cu capacitateade a cunoa~te lumea. Adevarul este universal ~i absolut, iar scopulfiecarui destin individual este de a deseoperi adevarul ~i a discriminaintre esential ~i accidental. Esentialismul postuleaza existenta valorilorabsolute de bine, adevar ~i frumos. Esenta transcende fenomenul, esteinvariabila ~i neafectata de dinamica fenomenala. Cautarea valorilorabsolute este universala. Karl Popper considera ca sarcina ~tiintei nu estede a cauta esenta lucrurilor. Perspectiva esentialista a incetinit, din acestpunct de vedere, demersul eunoa~terii in ~tiintele sociale, in raport eu


fizica, domeniu care s-a fondat pe nominalism (doctrina care sustineexistenta reala numai a lucrurilor individuale). Universalismul acesteiperspective pune probleme procesului consilierii: dadi exista valoriabsolute la care consilierul adera in termeni de bine ~i rau, adevar ~i fals,frumos ~i unit, in ce masura ii mai poate lasa c1ientului libertatea dealegere? In ce masura consilierul a dobandit cunoa~terea absoluta aacestor valori ?

-Progresisl11ul intelege ~i abordeaza, lumea intr-o mameraexperimentalista, pragmatica ~i instrumentala. Aceasta abordare pome~tede la imposibilitatea existentei unei teorii care sa ofere 0 explicatiegeneral a ~i finala asupra lumii ~i, de aceea, se considera necesaraoperarea cu probleme specifice la care sa se ofere raspunsuri precise.Principala premisa a progresismului nu este legata de universalitateaadevarului, ci de specificul ~i particularitatea experientelor. Faptele suntvalorizate pentru utilitatea lor ~i nu pentru universalitatea acestora. Deaceea, valorile nu au 0 existenta in sine, ci tin de individ. Adevarul estedinamic, intrucat tine de 0 lume in continua mi$care. Actiunile suntconsiderate in funqie de consecin!ele lor. Aceasta perspectivafundamenteaza ~i behaviorismul: valoarea pragmatic a este importanta,ceea ce funqioneaza este pastrat, in timp ce se renunta la ceea ce nu esteadecvat.

Progresismul pune problema sanqionarii aqiunilor cu consecintenegative. Maturitatea poate fi "masurata" in raport cu capacitatea deadaptare ~i de confonnare la grup. De aici rezulta un spatiu redus acordatindividului ~i autonomiei sale.- Existentialisl11ul: realitatea cea mai plina de semnificatii este oferita depropria existenta. Individul uman este abordat prin perspectivaatitudinilor ~i nevoilor sale ~i nu in rapOli cu un grup. Esenta naturiiumane consta in experienta identitatii personale.Consilierul care abordeaza clientul intr-o maniera existentialista se vacentra pe a-i permite acestuia experimentarea situatiilor care ii provoacaangoasa. Fiecare persoana are 0 ascendenta care ii confera 0 experientaunica. Clientul este responsabil pentru aqiunile sale. 0 viatasemnificativa este rezuItatul dezamorsarii situatiilor generatoare deangoasa.

30 MATEl GEORGESCU

Fundamente sociologice ale consilieriiComportamentul uman este influentat intr-o mare masura de grupulsocial, de interactiunea sociala ~i de conditiile care controleaza viatasociala. Aceste conditionari tind sa se organizeze in paternuri stabile derelatie.Sarcina consilierului consta in identificarea modului in care

conditionarile sociale determina relatiile sale, intr-o maniera pozitiva sauprin producerea de conflict. Consilierul va avea ca obiectiv analizamodalitatilor de actiune a controlului social in diferitele spatii deexistenta ale clientului. Controlul social se instituie ~i exercita datoritaprocesului de socializare prin care se transmite ansamblul de valori ~iscopuri specifice grupului de apartenenta. Procesul socializarii are caprimi determinanti pe cei ai grupului ~i nu pe cei ai individului. Prinenculturatie sunt transmise scopurile grupului in timp ce scopurileiridividului se constituie la incidenta cu cele ale grupului deja dobilndite.De aceea, procesul socializarii poate aduce atingere identitatii clientului.lndividul supus procesului socializarii capata sensul identitatii personale,a valorilor ~i scopurilor emergente experientei sale. Procesul socializariiregleaza comportamentul ~i ofera contextul in care sa se dezvolteidentitatea ~i con~tiinta de sine.Cei doi versanti ai relatiei: individ - societate trebuie identificati deconsilier in scopul de a intelege sensul dezvoltarii ~i alegerileindividuale. Este yorba despre obiectivele ~i valorile familiei, ale ~colii,ale grupului care intra in conflict cu cele care confera clientului sensulpersonalitiitii sale. Pentru a identifica modalitati de conciliere, consilierulse va centra pe identitatea ~i nevoile clientului ~i in mod secundar pecerintele grupului. Cerintele societatii au fost adresate personalitatiiclientului in termeni de conformism ~i directivitate. Consilierul va cautanu atilt modalitatile prin care clientul sa se opuna cerintelor societatii, cimodalitatile de negociere cu acele forte care ii pot sustine dezvoltareapersonalitatii. Va identifica manierele de dezvoltare a valorilor personalein jurul carora se organizeaza personalitatea clientului.Consilierul trebuie sa aiM in vedere relatia dintre cultura, societate ~ipersonalitate, pentru a putea intelege valorile care opereaza in anumitegrupun.


Fundamente psihologice ale consilieriiVom discuta cateva din conceptele sau teoriile cu incidenta asupraconsilierii:

Conceptul de percep!ie. Studiile asupra procesului perceptiv au condusspre ideea conform careia comportamentul este determinat in maremasura de modalitatea in care individul percepe lumea. Daca, spreexemplu, 0 situatie este perceputa ca periculoasa, individul se va temeinitial de acea situatie, apoi de realitate in ansamblu ~i se va comportadefensiv.

Ce anume determina modul in care individul percepe 0 situatie ?Mediul natural are - pe langa eel cultural - 0 influenta evidenta. Studiilede psihologie transculturala au demonstrat relativitatea perceptiei inraport cu modal itatea de experimentare ~i adaptare la mediul fizic. Inurma unui studiu realizat pe 14 societati diferite s-a constatat ca iluziaMiiller-Lyer are efect in societatile in care spatiul este "locuit" princonstructii rectangulare, iar indivizii sunt fort:ati sa se adapteze la unmediu diferit geometrizat de spa!iul natural in care nu sunt privilegiateaceste forme 14. Iluzia functioneaza in mediul care privilegiaza formelerectangulare, intrucat atunci cand se apreciaza lungimile celor doua linii,se face "corectia" perceptiva bazata pe faptul ca atunci cand doua obiectepar de aceea~i lungime, eel mai indepartat este mai mare. Subiectii caretraiese in soeietati in care se eonstruie~te in forme predominant rotundeapreeiaza eoreet lungimea relativa a celor doua linii. Aeeea~i iluzie nufunetioneaz3. niei in eaml in care subiectii sunt erescuti in' mediu cusuprafete vaste, desehise, obi~nuiti eu apreeierea de la distanta aobiectelor. In acest caz "eorectia" pe care se construie~te iluzia nu maiopereaz3..Gestaltismul clasic a pus bazele studiului fenomenului pereeptiv.Percep!ia nu este 0 suma de senzatii, ei este organizata integral.Wolfgang Kohler lanseaza no!iunea de camp ~i define~te trei tipuri decamp izometriee:

=> campul fizie al earui eehilibru este asigurat de dimensiunilerelative ale obiectelor componente;

=> campul cerebral alcatuit din exeitatiile senzoriale proiectate pediferitele zone eortieale;

14 William F. Price, Richly H. Crapo, Cross Cultural Perspectives in IntroductoryPsychology, Westem Publishing Company, 1992.

32 MATEl GEORGESCU

:::? campul perceptiv.Organizarea ~i semnificarea stimuli lor se face dupa urmatoarele legi:1. intrinseci (stimulului - se refera la modul de organizare al stimulului):

:::? legea unificarii - formele cu 0 buna unitate se "inchid" mai facil;:::? legea inclusivitatii - cand forma este "inchisa", elementele

constitutive nu mai sunt decelabile;:::? legea continuitatii - formele mai bune sunt cele cu conturul

continuu (in raport cu cele cu conturul discontinuu);:::? legea proximitatii - proximitatea a doua forme creeaza

asamblarea acestora intr-o unica forma;:::? legea similitudinii similitudinea elementelor permite

reorganizarea formelor;2. legi extrinseci (stimulului - se refera la contributia subiectului inorganizarea campului perceptiv):

:::? legea montajului - starea de expectanta, starea de pregatiredetermina forma perceputa;

:::? legea lui G. Murphy - perceptia este determinata de experientasubiectului ~i de starea sa afectiva.

Sarcina consilierului consta in a intelege specificul perceptiv alclientului, in special actiunea legilor extrinseci. Schimbarea poate fiprodusa la nivelul campului perceptiv plecand dinspre campulreprezentativ, respectiv prin intermediul relatiei dintre reprezentarearealitatii ~iperceptia acesteia.Conform legii lui G. Murphy, individul percepe ceea ce "poate" ~idorqte sa perceapa. AtunCi 'cand nevoile individului nu sunt satisIacuteperceptia devine rigida. De aceea, pentru a opera 0 schimbare la nivelulcampului perceptiv, este necesara restaurarea unui anumit nivel degratificare a trebuintelor.Cercetarile asupra fenomenului perceptiv au condus spre teorii aleinvatarii. Teoriile campului au ca obiect reorganizarea formei ~i ainsight-ului ca forma complexa de invatare. Din punctul de vedere alteoriei lui Kurt Lewin exista trei campuri supraordonate compuse atat dinvariabile psihologice, cat ~i din variabiie tara int1uenta asupracomportamentului:

:::? campul psihic;:::? campul grupal;:::? campul social.

INTRODUCERE iN CONSlLIEREA PSIHOLOGICA 33

Pentru Lewin schimbarea comportamentaIa este determinata de 0schimbare de camp psihic produsa intr-o anumita situatie. Consilierul vaasista clientulin schimbarea de elemente ale campului psihic.

Teoriile fnva{arii. Pentru Burrhus F. Skinner procesul invatarii este 0actiune de reglare a comportamentului prin discriminare ~i intarire.Comportamentele gratificate vor fi intarite ~i vor avea 0 mai mareprobabilitate de a fi repetate, in timp ce penalizarea va conduce larestrangerea comportamentala. Sarcina consilierului consta inidentificarea situatiilor care au condus la diferitele intariri - pozitive saunegative - ale comportamen!ului clientului.

Teoriile cognitiviste. Se afla in continuarea teoriilor campului. Invatareaeste inteleasa ca un proces de restructurare activa a perceptiei ~iconceptelor. Intarirea comportamentala este vazuta in special cagenera toare de feedback ~i nu ca motivatie comportamentala. Proceselementa Ie - strategiile de invatare folosite in procesarea informatiei - suntcele determinante in perceperea ~i explorarea mediului. Consilierul vaaqiona prin intermediul unar strategii de invatare care vor permiteclientului restructurarea comportamentala.

Psihologia dezvoltarii. Facilitarea dezvoltarii individului constitmescopul major al consilierii, de aceea conceptele avansate de acestdomeniu al psihologiei sunt de maxima importanta. Consilierul trebuiesa inteleaga procesele complexe prin care se modifica ~i se constituiecomportamentul uman. Dezvoltarea poate fi inteleasa ca un complex deprocese psihice, sociale ~i fiziologice care permit existenta individului inmediul dat.

Imagine de sine ~i stima de sine. Imaginea de sine cuprinde ansamblul(auto) percePtiei abilitatilor, atitudinilor ~i comportamentelor proprii.Prin imaginea de sine este reprezentata propria persoana - cine sunt eu sub forma unei structuri coerente de informatii declarative despre sine cuefect la nivel comportamental - ceea ce pot face eu.Disfunqii ~i incongruente la nivelul imaginii de sine vor avea ca efectdisfunctii la nivelul modalitatilor fundamentale de relatie ~i al atitudiniiglobale in fata vietii, prin proieqia problematicii personale asupradiferitelor obiecte. Intrucat structurarea imaginii de sine este un proces

34 MATEl GEORGESCU

ancorat inca din debutul psihogenezei in diferitele medii, nu exista 0relatie de determinism intre realitatea fizica a unei persoane ~i imagine ade sine a acesteia. Deficientele imaginii de sine pot sa fie rezultatul:

=> unei permanente critici parentale prin raportarea la standardeinalte (care produce nevoia de a fi "perfect");

=> lipsei unei relatii parentale adecvate.Imaginea de sine reune~te:

=> dimensiunea fizica a personalitatii - organizata de Eul,somatic,personalitatea a~a cum este perceputa de ceilalti;

=> dimensiunea psihica (afectiva ~i cognitiva), personalitatea a~acum este imaginata de subiect sub aqiunea diferitelorconditionari - organizata de Eul psihic real ~i de eel ideal.Capacitatea de dezvoltare ~i optimizare personala estedeterminata de structura Eului ideal. Discrepantele prea mariintre Eul psihic real ~i idealul sau pot conduce la blocarearesurselor ~i dezvoltarii.

Imaginea de sine are 0 dubHi dimensiune: con~tienta ~i incon~tienta.Dimensiunea incon~tienta are valoare de echilibrare ~i compensare acelei con~tiente. Dimensiunea incon~tienta se distribuie atat la nivelulEului somatic, cat ~i la nivelul celui psihic.

Eul somatic: reflecta modalitatea in care a fost integrata propriacorporalitate. Eul somatic se structureaza la confluenta manierei ill careindividul se autopercepe in raport cu perceptia (auto-aproximata) acelorlalti. Modalitatea de (auto)perceptie este determinata de idealurileinduse de mediul socio-cultural. Discrepantele majore intre idealulcorporal-somatic propus de mediu ~i (auto) perceptia corpului au efectenegative la nivelul de ansamblu al imaginii de sine.

Eul psihic real ~i Eul psihic ideal sunt alcatuite dintr-o dimensiuneafectiva ~i una cognitiva. Eul psihic real organizeaza ansamblulreprezentarilor ~i afectelor conexe personalitatii actuale, reale aclientului. Eul psihic ideal organizeaza ansamblul afectelor ~ireprezenUirilor constituite in psihogeneza prin identificarea cu idealurilereprezentate ~i prezentate de catre persoanele semnificative din istoriasubiectului.

Dimensiunea afectiva a Eului psihic reune~te totalitatea afectelordeterminate de sine ~i lume. Eul psihic este determinant pentru

INTRODUCERE iN CONSILlEREA PSIHOLOGIC4 35

stabilitatea imaginii de sine. In raport cu coerenta, cu nivelul de angoasatrait in fata diferitelor obiecte, clientul i~i define~te modalitatea decomunicare afectiva. Nivelul de angoasa este indicat de maniera in careeste trait Eul real in raport cu cerintele Eului ideal.Eul afectiv, real ~i ideal, se construie~te prin relatiile semnificative pecare clientul le-a avut de-a lungul istoriei sale. Capacitatea de a traidiferite afecte ~i de a Ie exprima explicit se afla in relatie directa cu seriaidentificarilor clientului cu modelele familiale, culturale, sociale. Eulideal poate genera trairi negative in rapOlt cu imperfectiunile Eului real.Dimensiunea cognitiv-reprezentativa a Eului psihic organizeazacontinuturile informationale despre sine ~i lume. Aceste continuturi suntsustinute energetic de palierul afectiv. 0 sursa de angoasa consta indiscrepanta dintre afect ~i reprezentare. Procesul de interventie inconsiliere se desIa~oara in special prin mijlocirea dimensiunii cognitive aEului psihic. In cadrul consilierii sunt supuse analizei reprezentari alepersonalitatii clientului ~i raportul acestora cu palierul afectiv. Esteimportanta sustinerea trairilor diferitelor afecte care investescreprezentarile dimensiunii cognitive a Eului. Dificultatile consilierului inraport cu clientul ~i necesitatea unei bune formari profesionale suntexplicite la acest nivel. Dimensiunea afectiva a Eului consilieruluitrebuie sa aiba capacitatea de a contine afectele generate de client.Uneori 0 modalitate de aparare in fata dimensiunii afective consta inrefugiul in dimensiunea cognitiva.Dezvoltarea personala presupune punerea in rapOlt a Eului real cu celideal. La incidenta dintre Eul real cu cel ideal se define~te starea viitoarea Eului - obiectivul procesului consilierii. Starea viitoare a Eului seconstituie prin negocierea dintre Eul ideal ~i cel real. Eul ideal este celcare impune Eului real imperativul, comandamentul. Clientul cu un nive!important de angoasa nu mai poate trai coerent Eul sau real intrucat estein permanenta constrans de imperativele Eului ideal.Rezultatul interactiunii dintre Eul real ~i cel ideal este stima de sine.Stima de sine este vectorul care organizeaza raportul dintre Eul somatic~i cel psihic. Se operationalizeaza prin atitudinea fata de sine, prinansamblul afirmatiilor publice sau private despre sine. Un bun nivel alstimei de sine este indicat de:

=> sentimentul de autoapreciere;

=> incredere in propriile capacitati;=> asumarea de responsabilitati;

36 MATEl GEORGESCU

=> comportament independent;=> capacitate de expresie afectiva;=> capacitatea de a oferi suport celorlalti.

Deficiente ale stimei de sine sunt indicate de:=> sentimentul non-valorii ~i al ratarii;=> senzatia de abandon;=> nemultumire de sine;=> fuga de afecte;=> nepasare sau rebeliune;=> incapacitatea de implicare;=> delegarea responsabilitatii;=> dependenta.

Aceste deficiente pot antrena urmatorul tip de problematic a:=> la nivel afectiv - angoasa ~i depresie pi'ma la intensitatea

nevrotica;=> la nivel comportamental - agreslvltate, diferite adictii,

comportament sexual deficitar sau deviant, tulburari alecomportamentului alimentar.

Un nivel scazut al stimei de sine este rezultatul unei discrepanteimportante dintre Eul ideal ~i cel real. Interventia consilierului consta indiscutarea mesajului transmis clientului de Eul sau ideal, mesaj de tipulDaca nu te comporfi astfel ... nu te mai iubesc, trebuie sa fii astfel, ~ideconstruirea imperativului, pentru a rezulta mesaje de tipul Te iubesca~a cum e~ti. De aceea, stima de sine se afta in relatie cu mesajelepozitive provenite de la persoanele semnificative ale psihogenezei:acordarea atentiei ~i afectiunii, incurajarea ~i lauda, respectul pentru sinea~a cum este.

Fundamente etice ale consilieriiFaptul moral poate fi surprins prin modelarea raportului dintre ceea ceeste - starea de fapt, actuala, reala - ~i ceea ce trebuie sa fie - stareaviitoare, necesara, posibila, ideala. Domeniul lui trebuie sa fie reune~tenorme care nu apartin individului, ci grupului, fiind din acest punct devedere abstracte. Norma se opune prin caracterul ei abstract, ideal,universal, concretului, realului ~i unicului individual. Domeniul luitrebuie sa fie limiteaza, pericliteaza, anuleaza libertatea individului.Procesul de constituire a Eului ideal se sustine pe domeniullui trebuie safie, pe valoarea relativa a idealurilor mediului familial, social ~i cultural.


In ordinea unei etici psihologice explicative, esenta procesuluienculturatiei ~i al socializarii consta in predominarea imperativuluitrebuie sa fie asupra afirmativului este. Morala heteronoma a lui trebuiesa fie (ca morala a datoriei operationala prin dominatia autoritatii) estecea care se opune moralei autonome a lui este (ca morala reflectata),morala heteronoma a Eului ideal se opune moralei autonome a Euluireal. Geneza Eului ideal indica modalitatea de interiorizare necritica a

comandamentelor care vor da continut moralei heteronome: interdictiaeste preluata ca atare, prin interiorizarea comandamentului. Moralaheteronoma se opune moralei autonome prin faptul ca Eul idealnormeaza a priori ~i supune Eul realla comandamente neconditionate desituatia defacto. Morala Eului real, de cealalta parte, permite judecata devaloare ~i alegerea libera, determinata de realitate, -rara a mai impunesupunerea neconditionata.Consecinta suprematiei moralei heteronome a Eului ideal este ~iutilizarea exclusiva, de catre client, a categoriilor de bine ~i rau. Sarcinaconsilierului consta in deconstructia moralei heteronome prin sublinierearelativitatii imperativului trebuie sa fie. Aparitia lui trebuie sa fie va fisubliniata de fiecare data cfmd apare in discursul clientului ~i va fiinlocuit cu elemente ale domeniului afirmativului este: eu sunt, eudoresc.

Fundamente etnopsihologice ale consilieriiChiar daca boala psihica nu este un obiect al demersului consilierii(existfmd insa consilierea in situatia de boala), raportul dintre cultura ~ipersonalitate este mai bine pus in evidenta in cadrul psihopatologic.Normalitatea fiind un concept care se contureaza prin vecinatate cupatologia, consideram utila 0 scurta incursiune in domeniuletnopsihologiei.

Boala psihica ~i normalitatea - produse socio-culturaleRelatia dintre nebunie, normalitate ~i cultura este specifica directieitransculturale, antropologice, etnopsihiatrice in cadrul careia nosografiapsihiatrica este pusa in relatie cu fenomenul cultural.Problema relatiei dintre cultura ~i nebunie a fost pusa inca dinAntichitate. In lucrarea lui Hipocrat Tratat despre aer, ape ~i locuri segase~te descrierea "maladiei scitilor" (Rusia de sud): "Cand e~ueazapentru prima data in raporturile lor cu femeile, ei [scitii) nu se

38 MATEl GEORGESCU

nelini~tesc, ci i~i pastreaza calmul. Dupa doua, trei sau mai multetentative nereu~ite, crezand ca au gre~it fata de divinitatea dlreia iiatribuie nereu~ita, imbraca rochiile femeilor, marturisindu-~i neputinta.Apoi imita vocea femeilor ~i indeplinesc, alaturi de acestea, muncilelor". Autorul tratatului hipocratic cauta argumente rationale pe care Ieopune unei cauzalitati divine sau magice; astfel "maladia sacra" a scitilorcapata 0 cauzalitate fizica. Pentru ca tulburarea parea a fi propriecavalerilor bogati, autorul considera ca practicarea zilnica a echitatieialtera caile seminale ~iprovoca 0 impotenta sexuala.Maladia scitilor este explicata diferit de Herodot: tulburarea are 0 originesacra. Zeita Afrodita a trimis maladia descendentilor scitilor vinovati dea fi j.efuit templul de la Ascalon, din Palestina.Disjunctia intre cauze naturale ~i cauze genealogice, intre perspectivamedicala ~i cea istorica, filogenetica se regase~te intre directia psihiatrica

.~i cea psihanalitica de abordare a fenomenul1Ji psihopatologic. In timp ceFreud repeta gestul lui Herodot ~i regasea tragedia greaca ~i metaforaelenistica in familia victoriana, Emil Kraepelin, asemenea lui Hipocrat,cauta sa i~i valideze nosografia proaspat elaborata in culturi indepartate(Singapore ~i Java). In perspectiva universalista psihiatrica maladiascitilor devine transsexualism sau paranoia, iar cursa de amok amalaezienilor stare maniac ala, episod delirant.Care este raportul in care se afla boala (normalitate) cu mediul cultural?Este boala psihica (normalitatea) determinata universal ? Raspunsuletnopsihologiei este negativ. Tulburarea mentala este un constructcultural: perceptia ~i conceptia despre boala mental a este supusaevolutiei ~i schimbarilor uneori radicale. Normalitatea este distribuita infunctie de "cerintele" ~i de structura societatii. Exemplul neurastenieieste graitor: "produs american" devine pe rand nevroza de angoasa,shinkeishuijaku ~i shenjingshuairou in functie de contextul cultural ~isocial. Se pune problema unitatii acestor "tipuri culturale de neurastenii"in perspectiva globalismului care ataca ~i sfera psihopatologiei.Problema pusa de Kraepelin care dorea sa i~i incerce in Singaporenosografia este inca actuala sub forma disputei dintre 0 psihopatologieuniversalista ~i una relativista. Specificul cultural al tulburarilor mentaleinclude atat etiologia, cat ~i terapia (ca model de interventie). In ciudaacestui fapt, editiile manualului statistic ~idiagnostic incearca 0 unificarenosografica finala, prin care sa se poata diagnostica orice tulburarepsihica de pe glob.


In ce consta determinarea culturaUi care poate juca festepsihopatologului?La aceasta intrebare cauta sa raspunda etnopsihiatria care are ca obiectde studiu articularea conceptului de cultura cu binomul normalitateanormalitate.Exista 0 nebunie universala sau tulburarea mentaHi este relativacontextului ?

Raspunsulla intrebare se distribuie in raport cu cele doua perspective:Emicii (abordare interioara fenomenului). Grice cultura i~i elaborea,zasisteme de reprezentare a tulburarilor mentale ~i modele terapeutice caredelimiteaza nebunia. Diagnosticul trebuie sa aiM in vedere semnificatiacultural a a simptomului. Exista tulburari specifice unei culturi care nupot exista in alta cultura. Normalitatea presupune adaptarea subiectului lanormele psiho-sociale ~i culturale prescrise, iar nebunia transgresareaacestora.Etic(i (abordare exterioara a fenomenului prin criterii extrinseci).Limitele nebuniei sunt universale, criteriile normalitatii transcendculturile (prevalenta tulburarii afective este aceea~i in orice cultura).Cele" doua perspective pot fi utilizate concomitent, prin conceptele deautononnalitate, autopatologie - definite emic - ~i heteronormalitate,heteropatologie, definite etic (de ex. ~amanul este autonormal ~iheteropatologic ).George De~vereux a fost primul care a studiat concertat maladiilementale, in diversitatea lor cultural a, incerdind 0 dubla rap011are atatetica, cat ~i emica. A fost de asemenea primul care a reu~it 0 sinteza intrefreudismul de tip american ~i ~coala franceza de antropologie (de laMarcel Mauss la Claude Levi-Strauss). Principiul prezent in opera saeste acela al complementarismului, enuntat in colectia de texte editata in1972 sub titlul de Etnopsihanalizii complementaristii. Dupa cum arata inintroducerea acestei lucrari, orice fenomen uman trebuie explicat in celputin doua moduri complementare. Fiecare explicatie este completa incadrul ei dar, pentru a explica fenomenul, este necesar un dublu discurs.Spre exel11plu, etnopsihanaliza trebuie sa propuna 0 dubla analiza: incadrul etnologiei, pe de 0 parte, ~i in cadrul psihanalizei pe de alta parte(un subiect trebuie observat din "interior" de un psihanalist ~i din"exterior" de catre un sociolog). Acest model ii pennite lui Devereux sacritice in acela~i til11p etnocentrismul ~i universalisl11ul abstract, caredore~te sa adune totul intr-o explicatie unica, cat ~i culturalismul, care

40 MATEl GEORGESCU

dizolva universalul in particular. Este adeptul unei metode metaculturaleprin care sa se stabileasca unele "specificitati" etnice care sa fie integratestructurii universale. in lucrarea Normal et anormal (1956) din Essaisd'ethnopsychiatrie generale, Devereux incearca acest deziderat ~ipropune 0 tipologie etnopsihiatrica a tulburarilor de personalitate carearticuleaza mai bine conceptul de cultura cu diada psihiatriei,normalitate-anormalitate. Taxonomia se refera la tulburari tip, raportatela structura sociala, tulburari etnice, raportate la modelul cultural specifical grupului, tulburari "sacre" de tip ~amanic ~i tulburari idiosincretice.Devereux considera ca materialul refulat, originar con~tient, se poateincadra, din punct de vedere cultural, in doua categorii1):

1. incon~tientul idiosincretic;2. segmentul incon~tient al personalitatii etnice.

Daca primul topos incon~tient este compus din elemente pe careindividul a fost constrans sa Ie refuleze sub actiunea unor factori unici ~ispecifici, cel de-al doilea reprezinta un incon~tient cultural ~i non-rasial,alcatuit din acel fragment al incon~tientului "total" pe care il are incomun cu majoritatea membrilor culturii sale. lncon:}tientul etnic are incompunere tot ceea ce fiecare generatie invata sa refuleze, raportat laexigentele fundamentale ale culturii respective, determihandu-~idescendentii sa se comporte, din acest punct de vedere, in acela~i mod.Devereux nu se indeparteaza de perspectiva freudiana privind raportuldintre presiunea cultural a ~i personalitate. Pentru Freud civilizatia este 0

. ,,~coala" in care "individul este fortat sa realizeze toate refuHirile care aufost realizate inaintea lui,,16. in aceea~i ordine se afla sintagma"vizitatorii Eului" propusa de Alain de Mijolla. Este yorba despre un felde "genealogie a fantasmei" prin care subiectul se inscrie in istoriapersonala prin preistoria sa.Materialul care alcatuie~te incon:}tientul etnic este refulat prin

mecanisme de aparare specifice, constituite prin presiunile culturale alegrupului. De aceea, produsele fantasmatice ale unei populatii au uncaracter unitar intrucat decurg din acelasi sector - etnic - al dinamiciiintrapsihice. Devereux incearca sa conserve viziunea freudiana 0 data cuglisarea in specificul cultural. in destinul cultural sunt implicate toate

15 G. Devereux, Normal et anormal, in Essais d'ethnopsychiatrie generale, Gallimard,Paris, 1977, pp. 4-7.16 S. Freud, Les premiers psychanalystes, Minutes (III) de la Societe Psychanalytique deVienne (du 5-10-1910 au 20-12-191J), Gallimard, 1979, p. 175.

INTRODUCERE ill[ CONSILIEREA PSIHOLOGICA 41

mecanismele de aparare folosite de ascendenta pentru a elabora saurefuza realitatea psihica a traumatismelor trecutului 17.

Devereux propune urmatoarea nosografie etnopsihiatrica::::? tulburari tipice;:::? tulburari etnice;:::? tulburari sacre;:::? tulburari idiosincretice.

Tulburari tipice. Este yorba despre tulburari psihice produse de unanumit tip de structura sociala. Structura sociala privilegiaza un anumittip de relatie sociala care determina anumite traumatisme ~i repertoriupsihopatologic.Singura c1asificare valida a structurii sociale totale este Gemeinschaft Gesellschaft. Dihotomia este dezvoltata de sociologul german FerdinandTonnies pentru a marca trecerea de la comunitate la socie.tate.Gemeinschaft este un tip de structura sociala in care relatiile suntpredominant personale, inform ale, traditionale, bazate pe rudenie. InGesellschaft relatiile sunt impersonale, utilitare, specializate,reglementate.Devereux considera ca tulburarea specifica Gemeinschaft, intrudit existao constningere catre socializare, este isteria. In Gesellschaft, individuleste izolat ~i risca sa'devina schizofren.Tulburari etnice. Criza de amok a malaezienilor poate fi catalogata dreptraptus anxios dad se eludeaza functia sa culturala. Criza de amok esteun model de inconduita numai pentru un malaezian, nu ~i pentru unindian. Tulburarea etnica presupune elaborarea culturala a simptomelormodel care sunt urmate de subiect. Astfel, comportamentul subiectuluiatins de tulburarea "prescrisa" devine previzibil.Amok-ul este 0 forma defitror teutonicus in care subiectul, in mod nemotivat,inarmat cu 0 sabie SCUM ekris),fuge imprevizibil prin multime ~iomoara peoricine intalne~tepana, de regula, este omorat. Malaezienii au conceput un tipde sulite lungi, neascutite ~ibifurcate la extremitate, cu ajutorul carora sa poatatine la distantii individul aflat in criza de amok. Sulite1eerau a~ezatela fiecarecolt de strada pentru a permite populatiei sa se apere (pentru a se apara deamok, armata americana a schimbat dotarea soldatilor din pistoale de calibrul38 in cele de calibrul 45. Individul aflat in criza era astfel rasturnat ~inu maiputea continua cursa).

p G. Diatkine, Surmoi culturel. In Revue Fra/1i;aise de psychal1a~vse, tome LXIV, nr. 5,Special congres, P.U.F., Paris, 2000, p. 1570.

42 MATEr GEORGESCU

Criza de amok seamana cu bersek-ul, tulburarea vechilor scandinavi saucu cea a indienilor de campie, cainele-nebun-care-vrea-sa-moara. Acestgen de tulburare i~i are originea in valorizarea cultural a a razboinicului.Modelul razboinicului este deformat prin modelul de inconduita carepastreaza insa prestigiul modelului initial. Subiectul care se exprima prinacest model de inconduita atrage asupra sa prestigiul pe care il aveaurazboinicii.

Specificul tulburarilor etnice consta in posibilitatea de expresie atensiunilor provenite din varii conflicte printr-un complex simptomaticunic (de ex: criza de amok poate sunreni pe fondul unei stari febrile, inurma unei agresiuni verbale, in urma unui ordin ierarhic, sau pe un fondsubdepresiv).Un alt exemplu este tarantismul, in Halia, in sudul peninsulei ~iin Sicilia.Se considera ca este provocata de 0 intepatura de paianjen. Subiectul esteo femeie care danseaza pe 0 muzica ritual a, inconjurata de multime.Tarantismul are aparenta unei mari crize isterice: exista 0 faza de luptacu imaginarul, in care femeia se rostogole~te pe pamant, i~i sfa~iehainele, urla etc. Sunt puse in act nu numai fantasmele subiectului, ci ~iale comunitatii care participa la simptom "prin delegatie".Conceptul de dublu cultural propus de Tobie Nathan se articuleaza cu

'tulburarea etnica. Simptomul etnic este unul codat cultural ~i de aceeareprezintil un conflict specific.Tulburari sacre. Specificul tulburarilor sacre este ca pot fi delimitatedoar de membrii populatiei din care face parte subiectul. Samanul esteatat bolnav cat ~inormal, dar nu se incadreaza in:

~ normalitate prin faptul ca 0 credinta cultural a este transformatain experienta subiectiva;

~ patologie prin faptul ca structureaza conventional conflictul ~iprin aceasta ofera membrilor comunitatii mecanisme de apararecultural acreditate. Samanul reproduce atat procesul morbid(adresat bolnavilor), cat ~i pe cel de insanato~ire (adresattuturor).

Tulburari idiosincretice. Sunt tulburarile care au cauze specifice, uniceindividului. Pentru Devereux miturile ~i alte productii culturale similareconstituie "mijloace de aparare" cu efect in special asupra tulburariloridiosincretice ( desigur, este valabil ~i reversul - miturile sunt produseale unor mijloace de aparare). Aceste productii culturale furnizeaza unfel de camera rece, impersonala, unde fantasmele individuale (prea


indircate de afect pentru a putea fi refulate ~iprea ego-distonice pentru aputea fi recunoscute ca apart inand subiectului), suscitate de conflict, potfi articulate. Reglarea acestor fantasme in cadrul camerei reciculturalepennite, arata Devereux, nu numai asocierea acestora unui caractergeneral, abstract ~i inserarea lor in corpusul impersonal al culturii, ci ~j

retinerea lor de la circulatia idiosincretical8.

Intrebari de verificare

Care sunt principalele curente ale gandirii filosofice care fundamenteazademersul consilierii ?

In ce consta obiectivul esential al consilierului din perspectivasocio1ogiei ?Care sunt conceptele psihologiei cu interes pentru consilier ~i care suntobiectivele pe care trebuie sa Ie aiba in vedere in raport cu acestea ?In ce raport se afla imaginea de sine cu stima de sine?Ce dimensiuni reune~te imaginea de sine?Definiti conceptele de Eu somatic ~i Eu psihic.Care sunt indicatorii nivelului stimei de sine (pozitiva sau negativa) ?Din punct de vedere al eticii care este obiectivul principal al consilierii ?Care sunt tipurile de tulburari delimitate de G. Devereux in nosografia saetnopsihiatrica ?

Bibliografie selectiva:Devereux, G. Normal et anormal, in Essais d'ethnopsychiatrie generale,Gallimard, Paris, 1977.Kunzmann P., Burkard F.-P., Wiedmann F., Atlas de la philosoph ie,Le Livre de Poche, 1994.Morar, V., Etidi ~ifilosofze, T.U.B., 1992.Price \V. F., Crapo R. H., Cross Cultural Perspectives in IntroductoryPsychology, Western Publishing Company, 1992.Zamfirescu, V. Dem., Etica ~i psihanaliza, Ed. $tiintifica, Bucure~ti,1973.

18 G. Devereux, Normal et anonnal, in Essais d'ethnopsychiatrie generale, Gallimard,Paris, i977,p. i2.

44 MATEl GEORGESCU

FUNDAMENTE PSIHANALITICE ALE CONSILIERII

Rezumat:

Psihanaliza ofera consilierului un important camp de reflectie. Un primaport este modalitatea in care este inteles mesajul implicit pe care iltransmite clientul prin determinantii incon~tienti. Psihanaliza ofera unmodel al constructiei tehnicii in raport cu realitatea subiectului. Tehnicase remaniaza ~i adapteaza dupa noile experiente ale relatiei cu subiectul:de la hipnoza, la metoda catharctica, la metoda asociatiei impuse, lametoda asociatiei libere. Relatia dintre teorie ~i clinica este caracterizata,in psihanaliza, prin remanierile tehnicii analitice ~i avansul conceptual(din perioada preanalitica ~i cea analitica timpurie). Perspectivametapsihologica, teoria analitica prin excelenta, consta in studiulfenomenului psihic dintr-un triplu punct de vedere: dinamic, economic ~itopic. Cunoa~terea principalelor mecanisme de aparare, dupa cum suntintelese de psihanaliza, permite intelegerea necesitatilor structurantedefensive ale clientului. Sentimentul de culpabilitate este efectulraportului dintre Eu ~i Supraeu ~i indica forta Supraeului. Refularea esteoperatia prin care sunt respin~i ~i mentinuti in incon~tient reprezentantipulsionali. Proiectia este operatia prin care subiectul expulzeaza din sine~i localizeaza in altul calitati, sentimente, dorinte, chiar "obiecte" pe carenu Ie cunoa~te sau Ie refuza in sine il1su~i. Introiectia este mecanismulprin care obiectele sunt trecute, in mod fantasmatic, din "exterior" in"interior". Anulaiea retroactiva este mecanismul prin care subiectulanuleaza, prin revenire ulterioara, reprezentari, cuvinte, acte infiiptuite cuajutorul unor reprezentari, cuvinte sau ganduri opuse. Izolarea estemecanismul prin care reprezentari, cuvinte, comportamente sunt izolatede lanturile lor asociative. Formatiunea reactionala este 0 atitudine,comportament, trasatura de caracter opusa dorintei refulate, constituita careactie impotriva acesteia.

Concepte reprezentative:- metapsihologie: dimensiune maximal teoretica a psihologiei freudienebazata pe 0 tripla perspectiva dinamica, economica, structurala;- punct de vedere dinamic: perspectiva in care fenomenele psihice suntintelese ca rezultat al conflictului de origine pulsionala;- punct de vedere economic: perspectiva in care fenomenele psihice suntanalizate conform specificului circulatiei energiei pulsionale;

INTRODUCERE iN CONSIL1EREA PSIHOLOGICA 45

- punct de vedere topic: perspectiva care modeleaza aparatul psihic insisteme interactionale;- Se: polul pulsional, energetic al personalitatii, aflat in conflict cu Eul ~iSupraeul;- Eu: polul defensiv al personalitatii, mediator intre Se ~i Supraeu;- Supraeu: polul ofensiv al personalitatii, avand functia de con~tiintamorala, autoobservare ~i ideal;- mecanisme de aparare: ansamblul operatiilor incon~tiente care au dreptscop reducerea sau anularea efectelor pericolului extern sau pulsional.

Relatia dintre clinica ~i teorieDin punct de vedere al tehnicii imprumutul din psihanaliza este redus,dar consistent, tinand cont de faptul ca tehnica psihanalitica se insu~e~tela finalul unui temeinic demers formativ. Tehnicile de comunicare cum

ar fi empatia avansata, interpretarea, reflectarea sunt numai cateva dincele care pot fi adecvat sustinute de un consilier cu formare inpsihanaliza. Aceste tehnici sunt fundamentale pentru relevarea mesajuluiimplicit adresat de client. Chiar daca demersul consilierii se dore~tecentrat "pe suprafete", pe palierul cognitiv, comunicarea este blocatadaca nu se are in vedere ~i mesajul potential; non-verbal. Din punct devedere al palierului cognitiv, tacerea poate fi interpretata ca 0 deficientamajora de comunicare. Ascultarea analitica a clientului releva valenteleesentiale, pline de semnificatie ale tacerii. Sustinerea tacerii clientului,tara a fi contrazisa de nevoia de "a afla", "a fi eficient", "a trece peste ...",este una din probele importante pe care consilierul trebuie sa 0 treaca. Deaceea, formarea consilierului este determinanta ~i este cu atat mai utiladaca se inscrie intr-una din directiile psihoterapiilor psih( analitice).Dincolo de competenta de tip "afectiv" pe care este de dorit sa sefundamenteze tehnicianul consilierii, domeniul psihanalizei ofera indiciiteoretice importante. Este yorba despre conceptele prin care Freudteoretizeaza dialectica relatiei terapeutice, despre modalitatile in careeste inteles conflictul psihic ~i despre abilitatile consilierului, dobanditeprin formare.Metoda psihanalizei este dezvoltata din clinica ~i cercetare empirica.Avand in vedere specificul constructiei sale, modelul psihanalitic alpsihismului are 0 dinamica redusa. Modelul teoretic construit de Freud afost in permanenta remaniat in raport cu observatia clinica. Grice criticaa modelului trebuie sa ia in considerare modalitatea in care acesta a fost

elaborat ~i sa se fundamenteze pe un bogat material clinic.

46 MATEl GEORGESCU

Epistemologia psihanalitidi imparte domeniul psihanalizei in patm spatii:=> clinicaltehnica;

=> teoria;

=> istoria psihanalizei;

=> psihanaliza aplicata.Consideram de interes pentm consiliere primele doua spatii aledomeniului psihanalizei.Modalitatea in care Freud a conceput ~i remaniat tehnica analitica, in ~iprin raport cu teoria sa, este ilustrativa pentm rapOltul in care se aflaconsilieml cu tehnica §i teoria sa. Teoria §i tehnica sunt modalitati incare subiectul cunoa§terii "constmie§te" realitatea celuilalt.Trecem in revista pe scurt repere ale aventurii freudiene deconceptualizare §i remaniere tehnica in scopul de a pune viitomluiconsilier problema modului in care intelege raportul dintre teorie,"realitatea" clientului ~i personalitatea sa (cu imaginaml teoretic specific).Freud s-a considerat un hipnotizator mediocm. Aceasta I-a condus spre adiuta 0 alta cale de a intelege trauma. Pornind de la experimentele desugestie post-hipnotica ale lui Hippolyte Bernheim (persoana executa, laie§irea din stare a hipnotica, comenzile administrate in transa rara a puteaspune motivul), Freud se concentreaza pe motivele pentru care subiectuluita evenimentele traumatice. In Despre etiologia isteriei (1896) nespune: "Nu am reu~it niciodata sa ii impun unui bolnav 0 scena la carema a§teptam, astfel incat acesta sa treaca prin ea cu toate senzatiileadecvate; poate ca altora Ie reu§e§te mai bine,,19. Intrebarea pe care §i-opune Freud - §i orice practician - este:Cum este adecvat sa comunicam unui client constatarile §i fondul cauzalal problematicii sale?Cum este adecvat pentm client sa intre in raport cu planul profund,cauzal al problematicii sale?Este oare suficienta comunicarea directa a ipotezei pe care consilieml 0are despre problematica sa ?Pentm Freud, cu siguranta, raspunsul este negativ, insa alti autori,preocupati de modalitatea in care profesionistul interventiei poate induceschimbarea, au raspuns afirmativ. Acest raspuns pune din nou problemamodalitatilor predominant rationale sau irationale care faciliteazaschimbarea.

19 S. Freud, Despre etiologia isteriei, in Freud, Opere V, Inhibi{ie, simptom, angoasa, Ed.Trei, Bucure~ti, 2001, p. 62.


Freud, impreuna cu Breuer, a folosit metoda catharctica. Aceasta metodaconsta in faptul ca pacientul era "interogat" sub hipnoza, pentru a diutaelementul originar traumatic ~i a-I lega de afectele specifice pentru aprovoca abreactia. Freud insa remmta la hipnoza ~i folose~te sugestiasimpla, in combinatie cu presarea fruntii pacientului, pentru a convingepacientul ca va gasi amintirea patogena. Din indicatia pe care Freud ne-ofumizeaza in 1896 intelegem raportul complex dintre teorie ~ipersonalitatea creatorului sau. Acesta renunta la hipnoza dinconsiderente legate de caracteristicile relatiei sale cu pacientii: nu puteaimpune subiectului ipoteza privind prob1ematica csa. Pentru Freudpalierul rational, cel definit prin "a impune", a devenit secundar indemersul schimbarii.

In consecinta, incepe sa stimu1eze amintirile pacientilor. Lucreaza astfelcu Miss Lucy ~i cu Elisabeth von R. Tehnica folosita se poate numiasocia{ie impus6. Acest moment tehnic este, din punct de vedere alraportului dintre directivitate ~i non-directivitate in relatia cu subiectul,compozit. Pacientul este liber in a asocia, insa Freud ii impune tema.Prin asociatia impusa Freud intelege mecanismul uitarii traumei:amintirile nu sunt rememorate pentru ca sunt fie dureroase, dezagreabile,fie in contradictie cu etica. In timpul curei cu Elisabeth este martorulfenomenului uitarii - exista 0 fODacare se opune rememorarii.Astfel descopera rezisten!a - ceea ce in momentul traumei conditionaseuitarea, acum conditioneaza rezistenta. Rezistenta este un fenomenomniprezent in cabinetul consilierii. Functia rezistentei este constitutivamomentului de echilibru homeostazic al psihismului. Grice schimbareinseamna reorganizare ~i, in consecinta, afectarea momentului deechilibru in care se instalase psihismul clientului. Rezistenta este indicataprin faptul ca discursul pacientului este deformat de catre Eul sau, prinabsenta legaturilor dintre idei sau prin derivarea mediata areprezentarilor refulate.Rezistenta se manifesta prin varii forme ~i depinde de dinamica fiecaruiclient. Tacerea nu este neaparat 0 forma de rezistenta. Poate indica ~i 0stare de bine legata de prezenta terapeutului. Bavardajul (a comunicafoarte multe pentru a nu spune nimic) poate fi 0 forma de rezistenta, darpoate fi totodata determinat de angoasa sau de incercarea de seductieadresata terapeutului sau. Rezisten!a se manifesta ~i prin flatareacontinua a consilierului. Re1atarea de intamplari ~i nu de trairi este 0forma de rezistenta. Atacul 1a persoana consi1ieru1ui indica angoasa

48 MATEl GEORGESCU

importata ~i incercarea clientului de a domina consilierul (pentru caacesta sa nu-l poata "ataca").Dorinta de a rememora ~i dorinta de a uita coexista. Din pncmafenomenului rezistentei ~i a funqiei sale, asociatia impusa nu mai puteafi, pentru Freud, 0 tehnica utila in drumul spre trauma. De aceea, renuntala ultimul bastion al directivitatii ~i invita subiectul sa vorbeasca liber.Urmatoarea remaniere a tehnicii, care avea sa marcheze definitivpsihanaliza, a fost initiata de 0 pacienta. Freud nu a facut dedit sa invetede la pacient (lucru, de altfel, pe cat de util, pe atat de dificil). EI11I11}' vanN., in timpul unei ~edinte din 1 mai 1889, reactioneaza vehement latehnica asociatiei impuse: "Nu va mi~cati .' Nu mai vorbiti .' Nu maatingeti.'''. Prin "interventia" lui Emmy, Freud a putut trece de laasociatie impusa la asociatia libera. Parintele psihanalizei a trebuit sa nui~i mai atinga fizic, pe frunte, pacientii pentru a intelege semnificatiaatingerii - dar a unei atingeri in plan psihic - cea intre cuvant ~i afect ..Astfel, de la asociatia impusa, centrandu-se pe conceptul de rezistenta larememorare, Freud ajunge la regula princeps a tehnicii analitice asociatia libera. Prin metoda asociatiei libere Freud descopera noifactori: teoria traumei ~i a rememorarii este inlocuita cu teoriasexualitatii. in Despre etiologia isteriei, Freud arata: "nici un simptomisteric nu pome~te doar dintr-o singura experienta reala, ci de fiecaredata amintirea trezita prin asociatie aqioneaza impreuna cu 0 experientamai timpurie in calitate de cauza determinativa a simptomului";"indiferent de la ce caz sau de la ce simptom pomim,in final ajungem petaramul trairii sexuale"20.

Conflictul se poarta acum nu intre uitare ~i rememorare, ci intre forterepresive ~i forte pulsionale. Freud descopera in continuare sexualitateainfantila, complexul Oedip, fenomenul transferului etc. Interpretareadevine acum instmmentul tehnic fundamental. Pentru a recuperaamintiri, nici metoda catharctica ~i nici asociatia impusa nu necesitauinterpretare. Interpretarea reprezinta 0 elaborare a analistului realizata incadrul curei pentru a reconstitui istoria infantila ~i incon~tienta asubiectului.

Teoria traumei a fost dezvoltata in doua direqii:=> incon~tientul care determina rezistenta, legile incon~tientului

(condensare, deplasare), teoria libidoului;

20 S. Freud, Despre etiologia isterie!, in Freud, Opere V, Inhibitie, simptom, angoasQ, Ed.

Trei. Bucure~ti. 2001. p. 56-57.


=? teoria transferului ~i modalitatea de definire a relatieiterapeutice.

Teoria transferului permite reformularea relatiei terapeutice. Transferulse poate manifesta eu claritate ~ipoate fi analizat. Analistul trebuie sa fieca 0 oglinda care sa reflecte ceea ee vede. Pentru ea aeeasta oglinda sanu deformeze, Freud a invatat ea paeientul nu poate fi invitat lasandwieh-uri cu pqte afumat ~i eeai, a~a cum a Iaeut-o cu Omul cu§·obolani.Consideram utila evocarea periplului teoretico-tehnie freudian dinurmatorul motiv: niei 0 teorie ~i nici 0 tehnica nu poate fi c1ivata decreatorul sau, fiind produsul emergent al personalitatii sale. Din aeestpunct de vedere, comuniearea ~i translarea unei teorii de la un autor laaltul - mi~care necesara oricarei teorii pentru a avea earacter ~tiintific se fundamenteaza pe similitudini de dinamica psihiea. Preluam 0 teoriepentru ea raspunde determinatiilor con~tiente ~i ineon~tiente in caredecupeaza, explica ~i construiese realitatea. Consecinte ale acestui fapt:

=? exista in primul rand consilieri ~i psihoterapeuti ~i in modsecundar teorii ~i fundamente teoretice;

=? prin unicitatea dinamicii psihice globale, niei un consilier saupsihoterapeut nu poate considera ca detine in exc1usivitate teoria~i tehnica adeevata, ci ea acea tehniea este potrivita proprieidinamici psihice.

Teoria psihanalitidiDimensiunea maximal teoretica a psihologiei creata de Freud estemetapsihologia. Metapsihologia reprezinta produsul de excelenta a]cunoa~terii psihanalitice ~i este constituita dintr-un ansamblu de modelecare refleeta intr-o maniera speculativa c1iniea sub forma aparatuluipsihic eu instantele ~iproeesele sale.in Incon~tientul (1915), Freud arata: ,,0 data cu admiterea sistemelorpsihiee [Ics, Pes, Cs], psihanaliza a Iacut un pas mai departe fata depsihologia deseriptiva a con~tiintei [... ]. Ea se deosebe~te de psihologiein principalprintr-o conceptie dinamica a proceselor psihice; la aceast<l;se adauga faptul ca ea ia in consideratie ~i topica psihica21".

21 S. Freud. lncon!jtientul, In Freud, Opere 3. Psihologia incon!jtientului, Ed. Trei,Bucure~ti, 2000, p. 99.

50 MATEl GEORGESCU

Prineipalele serieri eu earaeter metapsihologie sunt: Formulari asupracelor doua principii ale fimCfionarii psihice (1911), Dincolo deprincipiul ptacerii (1920), Eul :jiSe-ul (1923).Explieatia metapsihologiea este eompleta numai daca abordeazafenomenul psihic sub treiaspecte: dinamic, economic ~i topic-structural.

Punctul de vedere dinamic. Fenomenele psihice sunt considerate carezultat al conflietului ~i interactiunii forte1or de origine pulsionala. Inviziunea freudiana conflictul constituie esenta dinamicii psihice.Conflictul este constitutiv pentru functionarea psihismului uman fie ca sedesfii~oara intre dorinta ~i defensa, intre sistemele ~i instantele psihice,intre pulsiuni sau este yorba despre conflictul oedipian. Simptomulreprezinta prototipul conflictului, ca forrnatiune care reune~te exigentelecelor trei instante psihice. Tipul de conflict predilect pentru psihanaliza,conflictul nevrotic, presupune confruntarea dintre exigente internecontrare. Confruntarea se poate desfii~ura intre 0 tendinta:

=> de descarcare ~iabolirea tensiunii determinata de presiuneapulsionala;

=> cu origine intern a §i reprimarea descarcarii, operata de Eu subimperiul amenajarilor Supraeului.

Psihanaliza se fundamenteaza pe modelele oferite de biologie. Psihismulse construie§te pe §i In raport cu funqiile somatice - Se-ul esterezervorul energetic al psihismului, iar pulsiunea - fenomen exemplarpentru Se - indica granila dintre somatic §i psihic.Functionarea psihismului poate fi inteleasa dupa acelea~i legitati cu celeale sistemului nervos. Spre exemplu, confoml modelului actului reflex.Actul reflex se refera la un tip de relatie: 0 excitatie extern a primitaprintr-un neuron senzitiv provoaca 0 tensiune interioara organismuluicare este descarcata prin actiuni motrice, excretoare etc. In Proiect depsihologie (1895), Freud postuleaza "principiul inertiei", folosindmodelul arcului reflex: neuronii tind sa evacueze complet energia.In afara utilizarii modelelor din biologie, Freud s-a inspirat ~i din fizica .

.Modelul dinamic al organismului este ordonat de principiul echilibruluiintre forte Ie aflate in interactiune. Este yorba despre modeleletermodinamicii, principiul II al termodinamicii: In interiorul unui sisteminchis, diferentele de nivel energetic tind spre egalizare astfel incat stare afinala a sistemului este echilibrata energetic. Dificultatea de translatare a


modelului termodinamic consUi in faptul ca organismul psihic nu este unsistem inchis.

Aparatul psihic tinde, in dinamica sa, spre momentul de echilibm. Astfela rezultat principiul constantei: aparatul psihic tinde sa mentina la unnivel cat mai scazut sau cat mai constant cantitatea de excitatie pe care 0contine (inaintea lui Freud, Fechner a propus un principiu al stabilitatii).Principiul freudian al constantei a fost raportat la principiul homeostazieipropus de Cannon.In construqia metapsihologica din 1920, Dincolo de principiul placerii,Freud a avut in vedere prototipul principiului constantei. Organismultinde spre 0 stare de echilibru energetic, pe care va fi dobfmdit-o intr-unmoment din existenta sa. Insa intrucat procesele vitale inseamnadescarcarea energetic a pe trasee mediate, prototipul echilibruluienergetic il constituie starea anorganica, stare de zero excitativ. Inaceasta ordine Barbara Low a propus principiul Nirvana: organismulpsihic tinde spre absenta completa a tensiunii psihice.Descarcarea tensiunii poate fi inhibata. Studiul fortelor de inhibitie, aloriginii lor ~i efectelor inhibitiei constituie punctul de vedere dinamic almetapsihologiei. Fenomenele psihice sunt intelese ca rezultatul complexal interaqiunii forte lor de excitatie ~i inhibitie.Explicatia de tip dinamic este 0 explicatie structurata diacronic care serefera la originea f0rtelor ~i contrafortelor psihice, la modalitateatemporala de interaqiune. Punctul de vedere dinamic este fundamentatpe 0 perspectiva genetica-evolutionista, specific a biologiei.Freud a fost adeptul perspectivei lui Darwin, Lamarck, Haeckel,perspectiva evolutionista reflectandu-se in teoria filogenetica sustinuHide Freud. In acest sens, psihanaliza este 0 disciplina a originarului, incare concepte ca stadiu, fzxafie, regresie au 0 importanta valoareexplicativa.Pulsiunea cere intotdeauna descarcare. Ansamblul proceselor psihicecare definesc individul uman ca fiinta cultural a se opun descarcariiimediate. Fiinta umana culturala este un derivat al dinamicii pulsionale,al descarcarii, inhibij:iei ~i retentiei.Comparativ cu antropoidele, omul nu mai are perioade de rut. Pulsiuneasexuala cere desdircare permanenta, iar descarcarea nu poate sa seproduca imediat, ci mediat prin normele culturale retentive.

52 MA TEl GEORGESCU

Punctul de vedere ecollomic. Nevoia descardhii imediate a excitatiei estefacil observabila In cazul individului uman. Educatia consta instructurarea anumitor procese retentive in funqie de realitatea exterioara,sociala, culturala. Principiul realitatii §i testarea realitatii sunt funqii aleEului care se dobandesc treptat. Principiul realitatii nu este exc1usivprivativ: prin capacitatea de a controla exteriorul se obtine placerejUllclionala.Se-ul este rezervorul energetic din care provine energia pulsionala .

. Energia psihica nu poate fi cuantificata, dar modalitatea sa de descarcareeste observabila. Lipsa sau excesul de reactivitate a individului uman inanumite situatii sunt ilustrative.Energia psihica poate fi inhibata prin opunerea de forte egale, deplasatasau condensata. Energia se dispune in serviciul instantelor aparatuluipsihic.Perioadele de remaniere dinamica ale organismului ilustreazaspecializarea energiei psihice. Pubertatea aduce cu sine 0 dezvoltareexploziva care tulbura echilibrul psihic. Eul nu poate face fata pulsiuniisexuale care se manifesta cu multii forta. Menopauza aduce in discutieacelea~i situatii ~i posibile decompensari. Eul funqioneaza antialeator,incercfmd sa ordoneze curentele de investitie. Insa ca ~i in cazulpubertatii sau menopauzei exista perioade in care individul se simtedebordat de fluxul excitativ psihic.Elaborarea ~i legarea energiei psihice sunt esentiale pentru funqionareaEului ~i existenta starii de con~tiinta. Depa~irea unor limite excitativeproduce alteriiri ale con~tiintei. In situatia in care Eul nu poate prelucraexcitatia, starea de con~tiinta este suspendata. In cazul in caredescarcarea este imediata ~i masiva con~tiinta dispare. Originile starii decon~tiinta se afla in procesele inhibitorii prin care descarcarea imediatanu a mai fost posibilii. In ordinea starii de con~tiinta, ca semn al niveluluide structurare a Eului, critica simptomului este un semn pozitiv. In starilecritice din psihoza functiile Eului sunt suspendate.Principiul constantei gestioneaza functionarea psihismului impreuna Cll

cel al placerii. Cre~terea tensiunii psihice genereaza neplacere, in timp cedescre~terea produce placere. Avand in vedere raportarea la sistemulpsihic ~i inversa acestei afirmatii este valabila.Energia poate sa fie descarcata controlat, sub incidenta funqionariicursive a Eului, poate fi descarcata exploziv, in pusee, sau menfinuta instare latenta, incon~tienta, prin opunerea de forte de contrainvestitie;


Punctul de vedere topic (structural). Se refera la diferenrierea aparatuluipsihic in subsisteme cu caracteristici §i funqii diferite, aflate in raporturicomplexe.Meritul initierii perspectivei structurale in psihanaliza il are Josef Breuer.De~i este schitata inca din 1895, prima topidi freudiana este prezenta incapitolul VII allnterpretarii vise lor (I900). In prima topid exista treisisteme (incon~tient, precon~tient, con~tient) intre care se afla "cenzura".A doua topica este lansata in 1920.

Se-ul preia 0 parte din continuturile incon~tientului (in timp ce alta parteeste transferata ~i asupra Eului ~i Supraeului) din prima topid, pre cum ~imodalitatea sa de funqionare (procese primare, organizare complexuala,dialectica fortelor pulsionale).Se-ul este polul pulsional al personalitatii. Continuturile sale, formate dinreprezentanti psihici ai instinctelor ~i din refulat (tendinte pulsionalerespinse de instantele socializate), sunt atat ereditare, cat ~i dobandite incursul psihogenezei.Eul este instanta centrala a personalitatii. Trebuie sa faca un compromisintre cerintele pulsionale, cele ale Supraeului ~i cele ale realitatii. Esteorganizat in jurul con~tiintei, care este nueleul Eului. Contine totodataprecon~tientul, care este in mare parte inglobat in Eu, cat ~i incon~tientul,intrucat majoritatea operatiilor defensive sunt incon~tiente. Prinextinderea notiunii de Eu spre palierul incon~tient, ii revin funqiidiverse: controlul motricitatii ~i perceptiei, testarea realitatii (distingerearealitatii psihice de cea exterioara) ~i modificarea realitatii, anticiparea,ardon area diacronica a proceselor mentale, controlul pulsional,subordonate in esenta autoconservarii. Alterarea functiei de testare arealitatii se inscrie in patologia severa (pusee delirante, halucinatorii).Supraeul este instanta cenzor dobandita prin socializare. Supraeulindepline~te trei funqii: autoobservare, con~tiinta moralii ~i funqia deideal22.

Delirul de observare este a alterare a funqiei Supraeului. Observareaeste preliminarii pedepsei aplicatii Eului.In cazul melancoliei funqia con~tiintei morale este exacerbatii ~iaqioneazii prin auto-culpabilizare, Supraeul ataca ~i maltrateazii severEu!'

22 S. Freud. La decomposition de 1a pers0I171a1ite psychiqlle. il1 /I'ollvel1es co'?ferei1ceS

d'imrodllction clla pS1'chanahsc, Gallimard. 1995, p. 93.

54 MATEl GEORGESCU

Psihopatii antisociali au un Supraeu excesiv de sever, sunt rauTacatoridin sentiment de culpabilitate.Supraeul propune Eului un ideal pe care acesta sa-l realizeze. Astfel,Supraeul aproba Eul ~i-i confera protectie.Conceptele de Eu ideal ~i de Idealul eului au fost folosite de Freud inteoria Supraeului, Tara insa a Ie conferi funqii aparte. Unica precizaredintre aceste concepte 0 gasim in Descompul7erea personalita!z'i psihice(] 93]), cand Freud subordoneaza Idealul eului structurii Supraeului, cauna dintre funqiile sale.Pomind de la Freud, disjunqia dintre cei doi termeni s-a dezvoltat sprestructuri ~i funqii diferite. S-a conturat, in prima instanta, binomulIdealul eului - Supraeu ca opus conceptului de Eu ideal.Ulterior binomul s-a repolarizat ~i a rezultat cuplul Eu ideal - Idealuleului. Prin acesta se construie~te ceea ce Dominique Scarfone nume~tecircuit, regim sau camp narcisic23. Gimpul narcisic este alcatuit din doipoli:1. regrupat spre lumea interioara, narcisic, atotputemic ~i magic - Eulideal;2. deschis spre lumea exterioara, spre raportul cu celalalt - Idealul eului.Eul ideal reprezinta 0 stare de conformism non-ambivalent ~i nonculpabil in raport cu celalalt. Pentru Eul ideal lucrurile se petrec ca ~icum celalalt ~i Supraeul nu exista. Eul ideal este paradoxal: refuzaalteritatea, dar nu poate exista dedt daca se raporteaza la un obiect pecare 11ia ca ideal. Eul ideal, prin caracterul sau atotputemic magic ~inarcisic, seamana cu eul-placere-purificat descris de Freud in Formularidespre cele doua principii ale jill1c{ionarii psihice (1911): "Eul placerenu poate face altceva decat sa doreasca sa lucreze pentru obtinereaplacerii ~i sa evite neplacerea"24.

Psihogeneza instan{e!or psihicis. In textul Eu! :;i Se-u! (1923) estedescrisa geneza celor trei sisteme. Se-ul se afla la origine, in timp ce Eul~i Supraeul se formeaza prin "telescopare" din Se.Starea narcisica primara (in care exista exclusiv subiect) este depa~ita

23 D. Scarfone, "Formation d'ideal et Sunnoi culturel", in Revue Fra/1l;aise depsychanalyse, tome LXIV, nr. 5, P.U.F., Paris, 2000. pp. 1591-1592.24 S. Freud, Formulari despre cele doua principii ale junc/ionarii psihice, in Freud.Opere 3, Psihologia incon~tientului, Ed. Trei, Bucure~ti, 2000, p. 19.2S Cf. M. Georgescu, Ipostaze ale mor{ii intr-un timp al dorin{ei, Ed. Paideia, Bucure~ti,2003.

INTRODUCERE 1M CONSILIEREA PSIHOLOGICA 55

prin exigenta pulsiunilor de viata. Libidoul narcisic trece in libidoobiectual. In aceasta perioada arhaica, in care Eul incepe sa fie schitat,investirea este echivalenta cu identificarea, iar limita subiect-obiectintermitenta. De-a lungul psihogenezei, Eul se constituie prin identificarisuecesive cu obiectele istoriei sub forma unui precipitat al relatiilor deobiect.

Cerintele libidinale ale Se-ului nu pot fi satistacute in relatia eu obiectul- pulsiunea nu poate fi stinsa. De aceea, obiectul este introiectat ca partea Eului, fapt care permite Se-ului renuntarea la obiect. Tendinta Euluieste, astfel, de a se impune Se-ului ca obiect unic, preluand prinintroiectie caracteristicile obiectuale. Eul se identifica cu obiectul ~i serecomanda Se-ului in locul acestuia, dirijand asupra sa libidoul Se-ului.Relatia libidinala narcisica (secundara) astfel constituita presupunetransformarea libidoului prin sublimare. Freud presupune ca aricesublimare se realizeaza prin intermediul Eului care transforma libidoulobiectual intr-unul narcisic26.Forn1area Supraeului presupune un proces de identificare. Initial Freudse referea la identificarea cu tatal. Ulterior Supraeul se va forma directprin identificarea cu Supraeul paterno Structura rezultata din identificarea~i introiectia parintelui de sex opus, corespondenta fazei oedipiene, nupoate intra in alcatuirea Eului. Este yorba despre aspecte alepersonalitatii parintelui de sex opus, incarcate negativ (prin mi~careainitiala de proiectie a agresivitatii copilului) ~i aflate in conflict cu Eulsubiectului printr-un eontinut reactional. Prin urmare, se constituie 0formatiune aparte, care va pastra caracteristicile obiectului originar,interdictia.Intr-un text ulterior, Freud arata ca: "inclinatiile libidinale ce apartincomplexului Oedip vor fi in parte desexualizate ~i sublimate, ceea ce seintampla la fiecare transpunere in identificare, in pmie inhibate in Taportcu scopul ~i transfonnate in impulsuri tandre"27.Pentru ea Supraeul s-a nascut prin identificare cu prototipul (Supraeul)parental ~i pentru ca identificarea ~i introiectia presupun desexualizare,sublimare, se produce 0 polarizare pulsionala: dupa sublimare,componenta erotica nu mai are forta de a imobiliza toate elementele

26 S. Freud ..• Eul ~i Se-ul", in Freud, Opere 3, Psihologia incon!jtientului. Ed. Trei,Bucure~ti. 2000, p. 233.27 Idem, Declimrl c01l1plexului Oedip. in Freud. Opere 6, Studii despre sexualitate, Ed.Trei. Bucure~ti. 2001. p. 215.

56 MATEl GEORGESCU

distructive ale Supraeului, care i~i manifesta din plin aceasta tendinta.Prin interventia precoce a Supraeului se salveaza investitia in obiect ~i serenun!a totodata la acesta.Instalarea individului uman in cultura este operata prin functiileSupraeului, prin sublimare, ca destin al pulsiunii ~i prin idealizare, cadestin al obiectului. Evolutia culturala are drept principal resorttransformarea destinului pulsional ~i de aceea sublimarea ~i nuidealizarea este adevaratul resort al evolutiei culturale. Sublimareapresupune devierea scopului sexual al pulsiunii intr-unul non-sexual carevizeaza obiecte socialmente valorizate.

Sublimarea se opune in mod paradoxal travaliului Erosului, fiind dublucaracterizata prin faptul ca se afla in serviciul:• evolutiei culturale. Prin sublimare Supraeul devine dominat de"cultura pura a instinctului mortii". Sublimarea pulsiunii determinainteriorizarea unui "rezervor thanatic". In aceasta ordine, culturareprezinta 0 defensa in fata mortiferului sau, cu alte cuvinte, procesulcultural este un derivat al travaliului pulsiunii de moarte;• pulsiunii de moarte, prin desexualizarea operata asupra obiectuluiintroiectat.Desexualizarea consecutiva sublimarii implica de-legarea, in timp cecrearea relatiei sociale, activitate socialmente dezirabila, implica legareade obiect. Sublimarea pune problema articularii complexe dintreinvestirea narcisica ~i cea obiectuala28.Nevroticul are tendinta de a suplimenta refularea concomitent cu areduce capacitatea de sublimare. De aceea, capacitatea sublimativa seafla in relatie cu dimensiunea narcisica a Eului. Prin sublimare, libidoulobiectual devine libido narcisic. Supraeul este atat un reprezentant allumii exterioare, cat ~i unul al Se-ului, din ale carui nevoi pulsionale s-aformat.

Procesul sublimator realizeaza un aliaj intre narcisic ~i obiectual princare individul este pus in fata alteritatii. Prin procesul de sublimareSupraeul interiorizeaza comandamente specifice, sprijinindu-se pe ofertaculturala condensata in idealul populatiei de origine. Procesul sublimatorse confunda cu efortul Eului de a-~i atinge idealuf9. Poate ca tocmai

28 C. Janin, "Les sublimations et leur destins", in Revue Fram;aise de psychana(vse. tomeLXII, nr. 4, P.u.P. Paris, 1998, p. IOn29 J.-L. Donnet, "Processus culturel et sublimation", in Revue Fram;aise de psychana(vse,tome LXII, 1998, P.U.P., Paris, pp. 1057-1058.


consecintele dialecticii dintre narcisic ~i obiectuall-au facut pe Freud sanu fie multumit de textul metapsihologic dedicat sublimarii ~i sa-ldistruga.

Mecanisme de aparareReprezinta ansamblul operatiilor incon~tiente care au drept scopreducerea sau anularea efectelor pericolului extern sau pulsional.Aceste concepte sunt utile pentru consilier in masura in care ii ofera uncamp problematic ~i explicativ asupra diferitelor situafii aparute incabinet.

Mecanismele de aparare fac parte din sistemul Eului. Aceasta inseamnaca depind de nivelul de dezvoltare al Eului. In aceste conditii, istoriaevolutiei Eului este ~i istoria capacitatilor sale defensive.Diferitele clasificari se constituie pe criterii precum:

=> stadiul de dezvoltare;=> simptomul determinat;=> tipul de conflict psihic.

In demersul consilierii cunoa~terea mecanismelor de aparare este utila inordinea intelegerii surselor care provoaca defensa.Care sunt principalele categorii de situatii in care mecanismele deaparare intra in functiune?Aceste situatii sunt determinate de etapa evolutiva in care se aflasubiectul:

=> presiunea tendintelor pulsion ale specifica ontogenezei timpurii.In acest caz, factorul represiv este anturajul;

=> perioadele evolutive in care intensitatea pulsionala este maxima(adolescenta, climacteriu);

=> presiunea tendintelor pulsionale neacceptate de Supraeu.Apararea Eului, de~i este imperios necesara, are consecinte negativeasupra personalitatii:

=> restrange domeniul con~tiintei, ca nudeu al Eului;=> oculteaza sau falsifica realitatea;=> miqoreaza competenta Eului.

Reu~ita procesului de aparare are drept efecte:=> mentinerea in afara con~tiintei a reprezentantilor pulsiunii

interzise;=> evitarea neplacerii;=> stingerea angoasei.

58 MATEI GEORGESCU

Mecanismele de aparare sunt constitutive ~i necesare existenteiindividului uman in cadrul cultural - exista 0 defensa culturalastructuranta.

Trecem in revista principalele fenomene psihice rezultante din represiapulsionala instalata de cultura, operate prin mecanismele de aparare:

Sentimentul de culpabilitate. Reprezinta efectul raportului dintre Eu ~iSupraeu. Sentimentul de culpabilitate trimite spre iminenta uneicatastrofe inteme, spre pierderea armoniei inteme ~i a senzatiei deprotectie. Intrucat Supraeul are origine parentala, culpabilitatea seconstituie pe retragerea iubirii, cu efecte negative asupra campuluinarcisic. In cadrul patologic, melancolia este consecinta atacului virulental Supraeului asupra Eului care a introiectat obiectul caruia ii suntadresate acuzele. Astfel, suportul narcisic este periclitat. Viduldepresivului este expresia incetarii sustinerii narcisice, prin pierdereadragostei Supraeului.Fundamentul aparitiei pericolului interior 11 constituie tensiuneatraumaticii legata de foame, specifica stadiului oral. Clinica depresieiprobeaza acest lucru prin lipsa apetitului pacientului depresiv.Remu~carile depresivului trimit spre sadismul oral distructiv. Putemcontura trei etape ale constituirii simptomului melancolic:

1. privarea de hrana ~i de afectiune (suport narcisic) producesentimentul de anihilare;

2. pe masura dezvoltarii Eului, acest sentiment de anihilare estefolosit ca semnal. Se semnaleaza initial pericolul extem.Penalizarea unui comportament imoral se face prin pierdereaafectiunii anturajului, cu consecinte negative asupranarcisismului. Dupa formarea Supraeului, se semnaleazapericolul intern. Comportamentul imoral este penalizat prinpierderea dragostei Supraeului;

3. puseul melancolic. Semnalul de anihilare nu a fost suficientpentru a mobiliza Eul in elaborarea cerintelor pulsionaleconform comandamentului Supraeului.

Capacitatea de extemalizare a conflictului dintre Eu ~i Supraeu este unindicator pozitiv. Comandamentul Supraeului este proiectat pe diferiteautoritati, iar Euli~i poate apara pozitia.

lNTRODUCERE iN CONSlLIEREA PSIHOLOGICA 59

Dezgustul. Sexualitatea adulta 0 integreaza pe cea infantila, majoritateapulsiunilor partiale sunt subordonate sexualitatii genitale. Exista insareprezentanti ai pulsiunii partiale supu~i refularii, coneomitent eurefularea pulsiunilor sexuale. Pracesul soeializarii ~i aceesul la eultura,operat prin represiune pulsionala, ii are ca obieet ~i pe reprezentantiipulsiunii partiale copra file: "Cultura in aseensiune a omului aduee 0refulare a vietii sexuale ~i ~tim, de mult timp, cat de legat este, inorganizarea animala, instinctul sexual de miros"30. Refulareareprezentantilor pulsiunii partiale eoprofile este rezultatul proximitatiiaeesteia fata de pulsiunea sexuala. Momentul aparitiei dezgustului este 0etapa importanta in pracesul hominizarii. Pentru Freud momentul estecel al treeerii la pozitia bipeda: "partile coprofile ale pulsiunii s-audovedit ineompatibile eu eultura estetica, probabil de cand, prin mersulvertical, ne-am ridicat de la pamant organul nostru 01factiv,,31.Din acelmoment ~i-a facut aparitia dezgustul.Senzatia de dezgust are ca pratotip 0 defensa fiziologica automata:reflexul de voma. Eul folose~te senzatiile de voma in sens anticipativ easemnal al unei posibile stari traumatice. Eul folose~te aeeste reflexe eadefensa impotriva tendintelor copra file refulate.Crizele de voma isteriea indica faptul ca Eul este depa~it de exeitatii ~i easemnalul antieipativ nu a fost sufieient pentru a mobiliza eontrainvestitia.

Ru~inea. Ru~inea reprezinta 0 defensa dirijata impotrivaexhibitionismului ~i a voaiorismului. Evolutia eulturala a adus cu sinerefularea reprezentantilor aeestor pulsiuni partiale. Aeoperirea progresivaa eorpului este, pentru Freud, un rezultat al eontributiei eulturale afemeii. in Continuare la prelegerile introductive de psihanaliza (1932)Freud arata: "Estimam ea femeile au contribuit foarte putin ladeseoperirile ~i inventiile istoriei eulturii, dar poate ea au inventat totu~io tehniea, eea a impletitului ~i a tesutului,,32.Seopul seeundar al aeoperirii corpului feminin este eel al mascarii.Tesatura trebuie sa aseunda lipsa femeii - eastrarea - ~i consecinteleaeestei lipse. Lipsa devine, eu ajutorul tesiiturii, 0 "eomoara aseunsa".

30 S. Freud, .,Remarci asupra unui caz de nevroza obsesionala", in Freud, Opere 7,NevrozcI, psihoZQ,perversiune, Ed. Trei, Bucure~ti, 2002, p. 92.31 S. Freud .. ,Contributii ]a psiho]ogia vietii erotice", in Freud, Opere 6, Studii despresexualitate, Ed. Trei. Bucure~ti, 200 I. p. 181.32 S. Freud .. ,La ±eminin§". in NOllvelles conferences d'introduction (/ la psychanalvse,Gallimard, 1996. p. 177.

60 MATEl GEORGESCU

Penelopa este prototipul eroinei "care ascunde": timp de trei ani, panadnd va fi tradata de 0 servitoare, tese ziua ~i destrama noaptea linto1iulpentru Laerte, tata1lui Ulise. Tesatura menita sa acopere, dnd va fi sosittimpul, corpu1 tata1ui barbatului sau trebuie destramata pentru ca menireaacesteia este alta - legata de corpul tesatoarei. Tesatura are menirea de aacoperi corpul sexuat: "acoperirea progresiva a corpului 0 data cucivilizatia mentine treaza curiozitatea sexuala, care tinde apoi saintregeasca obiectu1 sexual prin dezvelirea partilor ascunse ...,,33.

Mentinerea curiozitatii sexuale este consecinta nevoii de a acoperi uncorp sexuat imperfect. Penelopa de~ira numai in registrul noctum, semnca in ordinea relatiei socia1e femeia are functia de a de-lega.

Refitlarea. Operatia prin care sunt respin~i ~i mentinuti in incon~tientreprezentanti pulsionali. Este un proces psihic universal, deoarece se afla1aoriginea incon~tientului ca domeniu separat de restul psihismu1ui.Conditia refularii este ca scopul pulsiona1 sa provoace nep1acere in locde placere. Satisfacerea pulsiunii supusa refularii este posibila ~iproduceplacere, insa genereaza neplacere in raport cu alte exigente. Devinemotiv al refularii neplacerea care are 0 forta mai mare dedt placereasatisfaceri i.

Refularea nu este un mecanism care exista ab initio. Aceasta nu aparepana cand nu s-a produs 0 separare intre activitatea con~tienta ~i ceaincon~tienta. Natura refu1arii consta in respingerea ~i tinerea la distanta acon~tientului.Din punct de vedere dinamic, refularea presupune 0 dubla tendinta:

~ de atractie din partea refulatu1ui;~ de respingere din partea con~tiintei.

Etape ale refu1arii:~ orzgznara (ca prima faza) reprezentantul psihic34 al

reprezentarii pu1siunii nu are acces in con~tient; 0 data cu aceastaapare fixatia. De acum, reprezentantul ramane neschimbat, iarpu1siunea legata de el;

33 S. FreuiI, "Trei eseuri asupra teariei sexualita!ii", in Freud, Opere 6, Studii despresexualitate, Ed. Trei, Bueure~ti, 2001, p. 56.34 Tennen care desemneaza elementele sau procesele prin care pulsiunea se exprima. Estesau sinonim eu reprezentant-reprezentare sau are 0 aeeeptiune mai larga, ingloband ~iafectul.

INTRODUCERE Iii[ CONSILIEREA PSIHOLOGICA 61

::::? propriu-zisa, secundara, care prive~te reprezentantul derivatuluirefulat sau lanturi de gfmduri care au ajuns intr-o relatieasociativa cu ele;

::::? fntoarcerea refulatului. Are loc sub forma de simptome, acteratate, vise, fantasme, reverii diume care rev in in permanentaspre con~tiinta. In ciuda refularii, reprezentantul pulsiudiicontinua sa se organizeze in incon~tient, sa produca derivati ~i sastabileasca noi legaturi. Refularea nu impiedica accesul incon~tiinta al derivatilor refulatului originar, daca ace~tia s-auindepartat suficient de reprezentantul refulat (prin deformari ~iintermedieri). De aceea refularea este activa in functie dedistanta reprezentarilor fata de refulatul originar. In terapie,pacientul produce derivati ai refulatului care pot trece cenzuraprin departare ~i deformare. Simptomele nevrotice sunt, deasemenea, derivati ai refulatului.

Caracteristici ale refularii:

1. Este specifica. Nu se poate determina gradul general de deformare ~iindepartare de refulatul originar necesar trecerii in con~tiinta. Fiecarederivat are destin propriu ~i ii este necesara 0 deformare "optima" (niciprea mica, nici prea mare).Reprezentantul originar al pulsiunii se poate diviza. In acest caz, 0 parteeste refulata, iar una idealizata (feti~ul); de aceea, idealurile provin dinreprezentari detestate.2. Este un proces continuu. Nu este un eveniment unic, ci reprezinta uncontinuu efort. Refulatul exercita 0 presiune continua asupra Eului careeste obligat sa mentina constanta presiunea de echilibrare. In timpulsomnului contrainvestitia prin care se mentine refularea este retrasa; inacest mod apar visele.Obiectul refularii nu este pulsiunea ~i nici afectul, ci reprezentantiipulsiunii sub forma reprezentarilor asociate pulsiunii: idei, imagini,amintiri.

Factorul care decide asupra refularii unui reprezentant este dimensiuneainvestitiei - factorul cantitativ (cuantumul de afect). Chiar dacareprezentarea are un continut incompatibil, dar investitia este mica,aceasta va putea intra in con~tiinta. Daca investitia reprezentarii seintensifica, atunci va fi refulata. Cre~terea energiei de investitieaqioneaza ca ~i apropierea de con~tiinta, iar scaderea acesteia, ca ~ideformarea sau indepartarea. Destinul cuantumului de afect este mai

62 MATEI GEORGESCU

important decat eel al reprezentarii, pentm ea aeesta (factoml cantitativ)activeaza procesul de refulare.Refularea in nevrozele de transfer:

1. Isteria de angoasa. Vom lua exemplul fobiei de animale. Mi~careapulsionala refulata este 0 pozitie libidinala fata de tata, combinata cuangoasa in fata acestuia. Dupa refulare, tatal nu mai este obiect allibidoului. Ca substitut al tatalui se alege un animal, care devine obiect alangoasei. Formatiunea substitutiva a reprezentarii (de la tata la animal) s-aformat prin deplasare, de-a lungul unei conexiuni. Partea cantitativa s-atransformat in angoasa fata de animal (in loc de solicitare de iubire fatade tata). In fob ie, refularea ar trebui caracterizata drept fundamentale~uata. Refularea inlatura ~i substituie reprezentarea, nu inlatura angoasa.De aceea, travaliul nevrozei continua prin timpul doi: elaborarea

strategiilor de evitare, fobia propriu-zisa.2. Isteria de conversie. Aici se reu~e~te disparitia completa a cuantumuluide afect - bolnavul manifesta in fata simptomelor "la belle indifferencedes hysteriques" (Charcot). Simptomul se creeaza pe 0 putemica inervaresomatica. Locul inervat este un fragment al reprezentantului pulsiuniicare a fost refulat. Acest fragment atrage prin condensare intreagaenergie de investitie.Refularea este reu~ita din perspectiva descarcarii cuantumului de afect.Procesul de refulare in isteria de conversie este finalizat prin formarea desimptom (nu continua printr-un alt timp).Fenomenul de conversie poate fi un simptom frecvent invocat de client.Poate lua fonTIa tulburarilor de somatizare, dupa cum sunt inventariateincepfmd cu DSM IIIR.3. Nevroza obsesionala. Nevroza obsesionala se bazeaza pe presupozitiaunei regresii prin care 0 tendinta sadica vine in locul uneia tandre.Tendinta sadica este supusa refuli'irii. Intr-o prima faza refularea aresucees, eontinutul reprezentarii este eliminat, iar afectul ocultat. Ca

formatiune substitutiva, apare 0 alterare a Eului, 0 formatiunereactionala35 (de ex. sporirea con~tiinciozitatii).Refularea, initial reu~ita, nu ramane fenna. Prin transformare, afectuldispamt (tendita ostila) se intoarce in con~tiinta sub forma angoaseisociale, a repro~urilor. Astfel, reprezentarea respinsa este substituita, prin

35 Atitudine de sens opus unei dorinle refu]ate ~i constituita ca reaqie contra acesteia.Economic = contrainvestirea unui element con~tient, de fortii egala, ~i direqie opus ainvestirii con~tiente.


deplasare pe un element minor. Nereu~ita refularii factorului afectivproduce, ca ~i in fobie, mecanismul de fuga.Refularea se manifesta clinic printr-o intrerupere brusca a asocierii.

Proiecfia. Este un tip de aparare arhaidi reprezentand operatia prin caresubiectul expulzeaza din sine ~i localizeaza in altul caliHiti, sentimente,dorinte, chiar "obiecte" pe care nu Ie cunoa~te sau Ie refuza in sine~ ·36msu~l .

Termenul de proiectie este introdus in circuitul psihanalitic 0 data cuincercarea de conturare a nevrozei de angoasa, viitoarea isterie deangoasa, la finele anului 1894: jn psihic se dezvolta afectu1 de angoasaatunci cand este incapabil sa lichideze 0 sarcina care provine din exterior(pericol) printr-o reactie corespunzatoare; se ajunge la nevroza deangoasa atunci dnd nu poate egaliza excitatia (sexua1a) de origineendogena. Se comporta ca ~i cum ar proiecta aceasta excitatie spreexterior,03 7.

Statutul clinic al conceptului este introdus 0 dat? cu manuscrisul K trimislui Fliess ~i cu Noi observafii asupra psihonevrozelor de aparare (1896):"Exista trei tipuri de psihonevroze de aparare dupa natura refularii:conversie = isterie, substitutie = nevroza obsesionala, proiectie =paranoia,,38.Intr-o scrisoare din 12 decembrie 1897, Freud se refera la mitologiaendopsihica: "Perceptia interna obscura a subiectului asupra propriu1uiaparat psihic suscita iluzii care, fire~te, se gasesc proiectate in afara ~iintr-o maniera caracteristica In viitor sau intr-un dincolo. Imortalitatea,recompensa dh ~i viata de dincolo sunt conceptii ale psihicului intern ...este 0 mito-psihologie,,39.In textu1 Credinfa In hazard ~i superstifie din Psihopatologia viefiicotidiene (1901), Freud revine cu aceste idei ~i arata faptul caperspectiva mitologica despre lume, care anima pana ~i religiile cele maimoderne, nu este altceva dedit 0 psihologie proiectata in lumea

36J. Laplanche, J. Pontalis, Vocabularul psihanalizei, Ed. Humanitas, Bucurqti, 1994, p.308.

37 S. Freud, "Qu'il est justifie de separer de la neurasthenie un certain complexesymptomatique SOliS Ie nom de nevrose d'angoisse", In Nevrose, psychose et perversion,P.D.F., Paris, 1974, p. 54.38 S. Freud, "Nouvelles remarques sur les psychonevroses de defense", In Oeuvrescompletes. vol. III. P.D.F., Paris, 1989, p. 137.39 S. Freud. La naissance de la psychanalyse, P.U.F., Paris, 1973, p. 210.

64 MATEl GEORGESCU

exterioara: "Eu cred - spune Freud - in hazardul exterior (real), dar nucred in cel interior (psihic). In cazul superstitiosului se producecontrariul. Acesta proiecteaza in afara 0 motivatie pe care eu 0 caut ininterior. Ceea ce acesta considera a fi ascuns, corespunde, din punctulmeu de vedere, palierului incon~tient. Si aceasta intrucat superstitiosulnu-~i cunoa~te motivatia propriilor actiuni accidentale; pentru ca aceastamotivatie cauta sa i se faca cunoscuta, el este obligat sa 0 deplaseze,situand-o in lumea exterioara" 40.

Cazul Dora ii ofera prilejul de a reveni asupra functiei pe care 0 areproiectia in special in paranoia: "Proieqia asupra celuilalt a repro~ului,cu schimbarea continutului ~i, in consecinta, prin adaptarea la realitate,se manifesta in paranoia, care este un proces de form are a delirului,,41.o data cu Mint! Hans (1909) ~i precizarea specificului apararilor inisteria de angoasa, fobia este explicata ca proieqia unui pericolpulsional.Cazul prqedintelui Schreber (1911) reprezinta 0 explicitare a lumiiparanoicului ~i a formarii delirului structurat. Lumea lui Schreberreprezinta 0 transformare a realitatii pentru a deveni suportabila: "ceea celuam drept productia bolii, formarea delirului, este in realitate incercareade vindecare, reconstructia dupa catastrora,,42. Delirul paranoic seconstruie~te pe 0 dorinta homosexuala refulata ~iproiectata: ,,0 perceptieinterioara este reprimata, iar ca inlocuitor apare continutul sau, dupa ce asuferit 0 anumita deformare, devenind con~tient ca 0 perceptie dinexteri or,,43.

In Totem §i tabu, proieqia intervine in superstitie, mitologie, animism;elementele proiectate sunt dorinte ~i afecte pe care subiectul nu Ieaccepta. Freud arata ca "proiectia in exterior a perceptiilor interne este unmecanism la baza caruia se subsumeaza de exemplu ~iperceptiile noastresenzoriale, care in mod normal detin cea mai mare parte in configurarea

40 S. Freud, "Credinta in hazard ~i superstiTie", in Psihopatologia vietii cotidiene, Ed.Didactica ~i Pedagogica, R,A., Bucure~ti, 1992, p. 569.4] S. Freud, "Fragment d'une analyse d'hysterie (Dora)", in Cinq psychana(vses, P.D.F.,Paris, 1975, pp. 23-24.42 S. Freud, "Observa!ii asupra unui caz de paranoia (Dementia Paranoides) descrisautobiografic", in Freud, Opere 7, Nevroza, psihoza, perversizme, Ed. Trei, Bucure~ti,2002, p. 166.43 Idem, p. 163.


lumii noastre externe,,44. In perioada lucrarii Totem :;i tabu (1912-1913)Freud se refera la mecanismui primei forme de religie, animismul:"Proieqia in demoni a propriilor mi~cari rele este doar 0 parte dintr-unsistem. care a devenit conceptia despre lume ~i viata a primitivilor[ ... ]"4).

In Motivul alegerii casetei (1913) revine asupra mecanismului formariimiturilor: "nu credem, asemeni unor cercetatori ai miturilor, ca acesteaau cobonit din cer, ci mai cunind imparta~im opinia lui O. Rank, ca eleau fost proiectate pe cer, dupa ce s-au nascut altundeva, in conditii purumane,,46.

In textul Incon:;tientut7 (1915), Freud reliefeaza implicatiilemetapsihologice ale fenomenului proiectiei. In acest sens, intregulmecanism de aparare, in fobie, este 0 proieqie in afara a pericoluluipulsional. Eul se comporta ca ~i cum pericolul dezvoltarii angoasei nu 11ameninta pornind de la mi~carea pulsionala, ci de la perceptie, ~ireactioneaza prin evitarea fobica.In aceea~i serie de texte, in Completare metapsihologidi la tem'ia visului(1917), Freud conchide: "un vis este a~adar ~i 0 proiectie, 0 exteriorizarea unui proces intern,,48.Visui arata faptul ca se petrece un eveniment carear fi putut intrerupe somnul, dar intreruperea este evitata. In loculrevendicarilor interne, se impune 0 traire exterioanl, a carei revendicareeste rezolvata.In Dincolo de principiul placerii (1920), Freud explica proiectia prinintermediul modelului desorginte fizicalista al "organismului psihic",asupra caruia ne-am oprit mai sus: sfera de substanta psihica excitabiIa[organismul psihic] capata, 0 data cu afluxul continuu de stimuli dinexterior, 0 suprafata de proteqie, para-excitant, insa ramane rara apararein fata stimularilor interne care produc neplacere. Organismul este astfelobligat sa foloseasca mecanismele de aparare, unicele disponibile, ~i satrateze excitatiile interne ca ~i cum ar proveni din exterior.

44 S. freud, "Totem ~i tabu", in Freud, Opere IV, Studii despre societate :ji religie, Ed.Trei, Bucure~ti, 2000, p. 268.45 Idem, p. 265.46 S. freud, ,.Motivul alegerii casetei", in Freud, Opere I, Esew'i de psihanalizii aplicata,Ed. Trei, Bucure~ti, 1999, p. 172.47 S. freud, "Incon~tientul", in Freud, Opere III, Psihologia incon:jtientului, Ed.Trei, Bucure~ti, 2000, pp. 95·129.48 S. freud, "Completare metapsihologica la teoria visu!ui", in Freud, Opere Ill,Psihologia incon:jtientului, Ed. Trei, Bucure~ti, 2000, p. 134.

66 MATEl GEORGESCU

Esenta proieqiei consHi in faptul di ne refuzam anumite continuturipsihice. Conflictul intrapsihic este partial externalizat pentru ca 0amenintare intern a sa devina externa. Lupta impotriva unui pericolextern este mai u~oara ded.t impotriva unei amenintari interne.Continuturile proiectate se afla la jumatatea drumului dintre realitateapsihica interna ~i cea externa. Proiectia poate fi eficienta daca functia detestare a realitatii este deficitara.

Introiectia. Mecanismul prin care obiecte1e sunt trecute, in modfantasmatic, din "exterior" in "interior". Limita dintre exterior ~i interiorare ca proto tip corpul. De aceea, introieqia se fundamenteaza peincorporare, ca prototip corporal al mecanismului. Introiectia nu seopre~te insa la limita corporala, ci se refera la intregul aparat psihic sunt aduse in Eu obiecte externe. In melancolie mecanismul introiectieieste cel privilegiat.La nlndul sau, introiectia reprezinta prototipul identificarii (carepresupune asimilarea unui aspect al obiectului ~i transformarea pe bazasa).

Anularea retroactiva

Mecanismul prin care subiectul anuleaza prin revenire ulterioarareprezentari, cuvinte, acte infaptuite cu ajutorul unor reprezentari,cuvinte sau g<'"mduriopuse. Anularea este un comportament de tip"magic" prin care un act actual poate anula efectul unui act din trecut,intr-un timp reversibil.Acest mecanism are ca obiect realitatea unui act care trebuie suprimat.Este yorba despre un comportament reparatoriu, dispus difazic, menit sastopeze un altul. In urma unei actiuni care exprima 0 tendinta vine 0 altaactiune care 0 opre~te sau anuleaza pe prima. Atat primul, cat ~i cel de aldoilea timp sunt produse ale apararii. Exemplul clasic al acestei apararisunt ritualurile obsesionale.E~ecul anularii care se obiectiveaza in:

=> cre~terea numarului de repetitii rituale;=> extinderea ~i crearea de noi ritualuri de asigurare ~i reasigurare;=> indoielile ~i rumatii suplimentare obsesive.


Izolarea

Mecanism prin care reprezenHiri, cuvinte, comportamente sunt izolate delanturile lor asociative. Toate procedeele care indue 0 intrerupere insuccesiunea reprezentarilor sunt folosite pentru a izola: pauze in fluxulgandirii, ritualuri, formule consacrate. Este un mecanism tipic nevrozeiobsesionale. In acest caz, subiectul izoleaza reprezentarile printr-o pauzain care perceptia sau activitatea este suspendata. Se poate izolaconsilierea sau terapia de restul existentei.In cura analitica regula liberei asocieri presupune oprirea contrainvestiriicare sustine izolarea. Asocierea libera este dificil de realizat de catreobsesionali - asociatiile vor fi logice ~i rationale.Izolarea este un mod arhaic de aparare contra pulsiunii prin interdictiaatingerii. Prin izolare, interdictia atingerii, care era initial atingereacorporaIa, iradiaza asupra atingerii reprezentarilor. Subiectul nu permiteanumitor ganduri sa intre in contact asociativ cu altele. Subiectul i~iaminte~te 0 situatie traumatica, dar nu ~i afectele traite. Grice incercarede recorelare intre eveniment ~i afect este sortiffi e~ecului, prin forta uneicontrainvestitii.Separarea dintre eveniment ~i afect este specifica functionariiobsesionale (subiectul are numeroase amintiri), in timp ce functionareaisterica presupune lipsa amintirilor privind evenimentele traumatice ~ideplasarea libera a afectelor corespondente pe alte reprezenffiri.Sub acest aspect izolarea este similara cu procedeele de concentrare princare se depa~e~te fluxul mental.Izolarea apare in mod frecvent intre curentul tandru ~i eel senzual. Inaceste situatii exista 0 separare intre iubire ~i dorinta sexuala: persoananu poate iubi pe cine dore~te ~i nu poate dori pe cine iube~te. Aceastaizolare fundamentala se poate manifesta mascat prin separarea dintreviata familiala ~icea ~colara sau profesionaIa.Prin mecanismul izolarii se poate ajunge la dedublarea personalitatii,fragmentarea Eului: urmele mnezice ale unui eveniment neplacut suntizolate de restul amintirilor.

Prin izolare se rezolva ~i conflictul de ambivalenta: subiectul iube~teexclusiv sau ura~te exclusiv obiectul.Prototipul normal al izoIarii il constituie gandirea logica. Rationamentuleste expresia izolarii dintre asociatiile reactionale ~i cele afective (agandi "la rece").

68 MATEI GEORGESCU

Forma{iunea reac{ionala. Formatiunea reactionala este 0 atitudine,comportament, trasatura de caracter opusa dorintei refulate, constituita careactie impotriva acesteia (pudoarea exagerata vs. tendinte exhibitionisterefulate). Pentru a se putea opune dorintei refulate, formatiuneareactionala - ca un contrasimptom - trebuie sa beneficieze de un curentde investitie de fotta egala cu cel al dorintei refulate.Comportamentul compulsiv de curatenie este 0 reactie a dorintei demurdarie.

Formatiunea reactionala desavar~e~te opera refularii, pe care 0 intare~tesub forma unoI' trasaturi definitive, a unei aparari mereu activate - este 0contrainvestire permanenta.Formatiunea reactionala fundamenteaza formarea majoritatii trasaturilorde caracter (cel mai specific fiind caracterul obsesional). Personalitatileaccentuate sunt definite de caractere patologice care au drept scopmentinerea refulatului. Trecem in revista entitatea psihopatiilor, caelement de interes al consilierului in ordinea decelarii acestui tip depersonalitate.Psihopatiile sunt un grup polimorf de dezvoltari psihopatologice alepersonalitatii caracterizate printr-o insuficienta capacitate de integrarearmonioasa ~i supla in conditiile mediului familial, profesional, social.Este specifica nerecunoa~terea propriilor defecte structurale ~i explicareainsucceselor personale prin atitudinea celorlalti, intr-o manierarevendicativa. Psihopatii sunt nemultumiti de pozitia oferita de societatedupa criterii de obicei obiective. Termenul de psihopatie nu a fostconsiderat potrivit pentru categoria de tulburari desemnam ~i a fostpropusa inlocuirea sa cu:

=> sociopatie - intrucat individul are 0 capacitate redusa deintegrare sociala;

=> caracteropatie - intrucat deficientele sunt structurate caracterial.Tipuri de psihopatii:

=> excitabili sau explozivi (alcatuiesc 70-80% din ansamblulpsihopatiilor);

=> instabili;=> astenici;=> psihastenici;=> isterici;=> timopati;=> paranoizi;


::::? personalitati cu impulsuri psihopatice (toxicomani, alcoolici,perver~i sexual).

Psihopatiilor Ii se recunoa~te 0 determinare constitutionala ~1 unapsihogena.Categorii de psihopatii:1. necaracteriopatice. Sunt personalitati anormale, care nu prezinta 0alterare grava a capacitatii de judecata morala sau tulburari de caractermajore. Psihopatia necaracteriopatica poate fi:

::::? astenica;::::? psihastenica;::::? timopata (depresiva, euforica, mixta);::::? schizoida.

2. caracteriopatice. Sunt personalitatile psihopatice propriu-zise:::::? psihopatia impulsiva (dromomania, cleptomania, piromania

etc.);::::? psihopatia paranoica (procesomania, tendinta spre reclamatie ~i

scandal);::::? psihopatia instabila (indisciplina, furt, minciuna);::::? psihopatia exploziva (agresiv excitabila cu tendinta spre acte

medico-legale );::::? psihopatia polimorra (incapacitate de adaptare sociala).

3. psihopatii perver~i sexual ~i tulburari de identificare a genului4. alcoolismul ~i toxicomaniile psihopatice:

::::? cu abuz ~i dependenta de alcool;::::? cu dependenta de droguri.

5. simularile patologice:::::? simulantii cu simptome psihologice;::::? simulantii cu simptome fizice.

6. tulburari de personalitate legate de ciclurile de dezvoltare bio-psihosociala:

::::? criza de originalitate juvenila (de adaptare a copilului);::::? criza adaptativa a adultului;::::? criza adaptativa a varstnicului.

7. starile psihopatoide (pseudopatiile sau psihopatiile secundare). Sunttulburari psihice asemanatoare psihopatiilor consecutive unor sindroamecerebrale remise sau unor pusee psihotice:

::::? stari psihopatoide lezionare;

70 MATEl GEORGESCU

=> sttiri psihopatoide posttraumatice (sindrom post-comotional,post-lezional);

=> stari psihopatoide post-infectioase (post meningite, encefalite);=> stari psihopatoide postoperatorii (sindromullobotomizatilor).

In ordinea unei perspective analitice conceptul de psihopatie se distribuiein:Nevroza de caracte/9. Nevroza in care conflictul defensiv nu producesimptome izolabile, ci doar trasaturi de caracter, tipuri de comportamentsau 0 organizare patologica a personalitatii in ansamblu. Defensa de tipcaracterial se deosebe~te de cea prin simptom prin integrarea sa partialain cadrul Eului. Aceasta conduce la nerecunoa~terea aspectului patological trasaturii de caracter.In cadrul nevrozei de caracter se afla 0 forma de nevroza obsesionala;formatiunea reactionala este predominanta, in timp ce simptomeleobsesive sau compulsive sunt sporadice.Aici se pot include ~i "raurucatorii din sentiment de vinovatie"so.

Nevroza de e§ec. Termenul introdus de psihiatrul francez Rene Laforguese afla, din punct de vedere clinico-nosografic, la limita dintre psihopatie~ipsihogenie-nevroza.E~ecul este inteles ca 0 consecinta a dezechilibrului nevrotic ~i ca unadeclan~atoare. In nevroza de e~ec, e~ecul nu este produsul supraadaugatal simptomului, ci constituie simptomul. Desemneaza categoria desubiecti cu structura psihopatologica ce par sa fie responsabili de proprialor nenorocire sau nu pot suporta sa obtina ceea ce i~i doresc intens (veziCateva tipuri de caracter din practica psihanalitidi, cap. "Cei caree~ueaza din cauza succesului"sl). Subiectul nu suporta satisfactia intr-undomeniu precis, legat de 0 dorinta incon~tienta. Posibilitatea oferita derealitate pentru satisfacerea dorintei este intolerabila ~i declan~eaza 0"frustrare intema" din cauza careia subiectul i~i refuza satisfactia.Pentru Freud nu constituie 0 forma de nevroza, ci modalitatea dedeclan~are a acesteia.

49 Vezi S. Freud, "Psihopa1ii pe scena", In Freud, Opere I, Eseuri de psihanalizaaplicata, Ed. Trei, Bucure~ti, 2000, pp. 10-15.50 Idem, "Ciiteva tipuri de caracter din practica psihanalitica", In Freud, Opere I, Eseuride psihanaliza aplicata, Ed. Trei, Bucure~ti, 2000, pp. 239-240.51 Idem, "Cateva tipuri de caracter din practica psihanalitica", In Freud, Opere I, Eseuride psihanaliza aplicata, Ed. Trei, Bucure~ti, 2000, pp. 223-239.


Nevroza de destin. Poate fi considerata 0 specie a nevrozei de e~ec ~idesemneaza 0 forma de existenta caracterizata prin revenirea unorinlantuiri identice de evenimente cu efecte negative. Evenimentele carese repeta apar ca 0 fatalitate exterioara, careia subiectul ii este victima.

Formatiunea reactionala poate sa apara §i in structura personalitatiihistrionice. Daca persoana cu caracter obsesional va reprimaagresivitatea fata de toate obiectele sale, personalitatea histrionica va fielectiva in aceasta privint,~i.0 mama "falica" i§i va iubi exagerat copilul(reactional, contra agresivitatii pe care 0 resimte fata de copil), dar vaputea fi agresiva cu alte obiecte.Mecanismul formatiunii reactionale utilizeaza, in efortul de mentinere arefulatului, tendintele scopurilor pulsionale originare. Comportamentulhomosexual poate avea ca scop refularea celui heterosexual, precum §iinvers, cel heterosexual poate fi reactional in scopul mentinerii refulate ahomosexualitatii. Comportamentul pasiv-receptiv al agresivitatii poateavea ca scop mentinerea refulata a agresivitatii, in timp ce poate existaun compOrtament reactional agresiv cu scopul de a mentine refulareatendintelor pasiv-receptive.

Defensele 'impotriva afectelorScopul oricarei aparari consta in evitarea neplacerii, concretizata princulpabilitate sau angoasa. Daca sentimentele de culpabilitate suntrefulate, pot sa apara cvasiproieqii sau proieqii (care lucreaza pentrurefulare) atunci dnd:

=> trebuie justificate motivele indeplinirii unor acte reprobabile.Actul este comis dintr-o vina comuna sau din vina altuia.

Partajul culpabilitatii aqioneaza ca factor de relatie in grup;=> evenimentul care a provocat culpabilitate este povestit pasional,

astfel incat sa stameasca admiratie §i nu repro§uri;=> m1istul i~i imparta~e~te fantasma cu altii.

Defensa contra afectelor se poate face prin:Modificare calitativa. in aceasta situatie afectul se transforma in angoasa(conform primei teorii asupra angoasei) sau se poate transforma incontrariu.

Forma{iunea reac{ionala a afectelor. Consta in ata~area de reprezentarea afectului opus. Astfel, curajul poate fi 0 formatiune reaqionala a fricii,

72 MATE! GEORGESCU

pudoarea 0 formatiune contra exhibitionismului, insolenta contraculpabilitatii etc.Blocajul sau refularea afectelor. Apararea de afect este consecinta uneisituatii initiale in care Eul a fost debordat de excitatie. Mecanismele deaparare lucreaza in directia constituirii ~i perfectionarii uneicontrainvestitii prin care dezvoltarea de angoasa sa poata fi stapanita.Consecinta procesului de aparareeste blocarea la nivel incon~tient aafectelor, chiar daca afectul este un proces de descarcare care nu poate firefulat ca reprezentarea. Astfel, exista afecte incon~tiente - sentimentede culpabilitate.Amanarea descarcarii afectelor. Consta in descarcarea treptata ~iintarziata a afectului. Situatiilespecifice se refera la descarcareaagresivWitii ~i durerii psihice. Doliul reprezinta 0 modalitate dedescarcare amanata a afectului. In cazul situatiilor extreme, pericoliminent, descarcarea afectiva este blocata ~i realizata ulterior, pentru afacilita 0 reactie eficienta.Deplasarea afectelor. Afectul legat de un obiect este descarcat in raportcu un altul. Afectul trece de la 0 reprezentare la alta prin:

:::;> asociatiile existente intre cele doua;:::;> faptul ca cea de a doua reprezentare este investita mai slab decat

pnma.Descarcarea prin echivalen{e. Operatia de aparare are ca scop disociereaafectului de reprezentare. De aceea, apararea este eficienta atunci candsubiectul atribuie altui eveniment, altei reprezentari, afectul pe care-ltraie~te. Astfel, descarcarea este permisa prin mijlocirea unei altesemnificatii. In ordinea terapeutica se urmare~te legarea afectului dereprezentarea care I-a generat. Afectul se poate descarca prin echivalentesomatice, mecanism care pune bazele modelului psihosomatic.

Intrebari de verificarePrin ce este utila intelegerea raportului dintre teorie ~i tehnicapsihanalitica ?Care sunt consecintele raportului dintre teorie ~i personalitateasubiectului cunoscator ?

Care sunt etapele parcurse de tehnica freudiana pana a ajunge la regulaasociatiei libere ?In ce consta punctul de vedere dinamic ?In ce consta punctul de vedere economic?


In ce consta punctul de vedere topic?Care este scopul mecanismelor de aparare ?Care sunt etapele refularii ~i caracteristici1e acesteia ?In ce consta mecanismu1 proiectiei ?

Bibliografie selectiva:Freud, S., "Dincolo de principiul placerii", in Freud, Opere 3,Psihologia inconfjtientului, Ed. Trei, Bucure~ti, 2000.Freud, S., "Eul ~i Se-ul", in Freud, Opere 3, Psihologia incon§tientului,Ed. Trei, Bucure~ti, 2000.Freud, S., Formulari asupra celor doua principii ale functionarii psihice,in Freud, Opere 3, Psihologia inconfjtientului, Ed. Trei, Bucure~ti, 2000.Freud, S., "Incon~tientul", in Freud, Opere 3, Psihologiainconfjtientului, Ed. Trei, Bucure~ti, 2000.Freud, S., "La decomposition de la personnalite psychique", illNouvelles conferences d'introduction if la psychana(vse, Gallimard,1995.

Freud, S., "Pulsiuni ~i destine ale pu1siunilor" (1915), ill Freud, OpereIII, Psihologia incon§tientului, Ed. Trei, Bucure~ti, 2000.Freud, S., "Refularea", in Freud, Opere 3, Psihologia inconfjtientului,Ed. Trei, Bucure~ti, 2000.S. Freud, "Cateva tipuri de caracter dill practica psihanalitica", in Freud,Opere 1, Eseuri de psihanaliza aplicata, Ed. Trei, Bucure~ti, 2000.Freud, S., "Contributii 1a psihologia vietii erotice", ill Freud, Opere 6,Studii despre sexualitate, Ed. Trei, Bucure~ti, 2001.Freud, S., "Trei eseuri asupra teoriei sexualitatii", ill Freud, Opere 6,Studii despre sexualitate, Ed. Trei, Bucure~ti, 2001.Freud, S., "Remarci asupra unui caz de nevroza obsesiona1a", in Freud,Opere 7, Nevroza, psihoza, perversiune, Ed. Trei, Bucure~ti, 2002Freud, S., Freud, Opere 9, Interpretarea vise/or, Ed. Trei, Bucure~ti,2003.

Freud, S., "Declinu1 complexu1ui Oedip", in Freud, Opere 6, Studiidespre sexualitate, Ed. Trei, Bucure~ti, 2001.Gorgos, C., Vademecum in psihiatrie, Ed. Medica1a, Bucure~ti, 1995.

74 MATEl GEORGESCU

Ionescu, ~., Jacquet M.-M., Lhote Claude, lvfecanismele de aparare,Polirom, Bucure~ti, 2002.Laplanche, J., Pontalis, J.-B., Vocabularul psihanalizei, Humanitas,Bucure~ti, 1994.Predescu, Y., coord., Psihiatrie, vol. I ~i II, Bucure~ti, 1989-1998.~andor Y., Psihopatologie psihanalitica, note de curs, UniversitateaTitu Maiorescu, Bucure~ti, 1998.Zamfirescu, V. Dem., lntroducere inpsihanaliza, Ed. Trei, Bucure~ti, 2003.

INTRODUCERE iN CONSIL1EREA PSIHOLOGICA

FUNDAMENTELE CONSILIERII DIN ABORDARILE DE TIP AFECTIV

75

RezumatPerspectiva rogersiana permite consilierului intelegerea importanteiexperimentarii in cadrul consilierii. Clientul experimenteaza, prinsenzatia de securitate imanenta cadrului, realitatea relatiei cu sine ~i cucelalalt. Prin deschidere spre experienta ~i aprecierea adecvata a sa inrelatie cu celalalt (consilierul), distanta dintre Eul real ~i cel ideal semiqoreaza, autoperceptia se imbunatate~te.Perspectiva gestaltista remarca valoarea curativa a momentului aici-~iacum, precizand caracterul defensiv al centrarii pe trecut prin careclientul i~i deroga responsabilitatea. Anxietatea este determinata detrairea decalajului intre momentul actual ~i cel trecut sau ulterior.Experienta persoanei alcatuie~te un Gestalt atunci cand se tranziteazacursiv intre experientele semnificative din trecut ~i experienta actual&.Perspectiva existentialista arata sursa anxietatii (existentiale):condamnarea la libertatea de alegere ~i consecintele acesteia pe fondulunui timp limitat de actualizare a potentialului.

Concepte reprezentative- camp fenomenal: lumea experientei personale a individului;- camp de referinta: ansamblul senzatiilor, perceptiilor ~i reprezentarilordisponibile con~tiintei;- momentul aici-$i-acum: momentul in care este posibila auto-realizarea;- culpa existentialii: senzatia de vinovatie determinata de nerealizareapotentialului individual;- anxietate existentialii: rezultat al nevoii de alegere ~i al limitarilordeterminate de decizie.

Terapia centrata pe clientLucrarile clasice in care Carl Rogers W dezvolta sistemul terapeutic suntConsiliere $i psihoterapie (1942), Terapia centrata pe client (1951) ~iDespre devenirea unei persoane (1961).Trecem in revista principalele idei rogersiene cu utilitate pentruconsilier:

1. lndividul este in centrul unei lumi a experientei aflata incontinua schimbare. Rogers denume~te camp fenomenal lumeaexperientei personale (con~tiente ~i incon~tiente) a fiecarui

76 MATEl GEORGESCU

individ. Numai individul i~i poate percepe complet lumeapropriei experiente. Nimeni nu poate intelege experientaceluilalt, modalitatea in care este perceputa ~i traita.

2. lndividul reactioneaza la campul sau fenomenal dupa cum 11percepe ~i experimenteaza. Campul perceptual constituie pentruindivid realitatea. lndividul reaqioneaza la realitate inmodalitatea sa unica. De aceea, pentru interventia de consiliereeste necesara intelegerea perspectivei clientului.

3. Comportamentul este orientat spre satisfacerea necesitatilor dupacum sunt percepute ~i traite in campul fenomenal. Realitatea,dupa cum este testata ~i confirmata de ceilalti, este secundarapentru individ care se orienteaza dupa propria perceptie arealitatii.

4. Cea mai productiva perspectiva in intelegerea compOliamentuluieste campul de referinta al individului. Acest camp este alcatuitdin senzatii, perceptii, reprezentari disponibile con~tiintei.Patrunderea in campul de referinta subiectiv inseamnaintelegerea prin empatie a realitatii subiective a individului.Perceperea individului ca subiect - in maniera obiectiva, nonempatica - determina apelul la realitatea exterioara acestuia,respectiv la realitatea obiectului care percepe - la realitateacercetatorului. Chiar ~i atunci cand referintele de realitate aleconsilierului sunt apropiate ~i aproximeaza pe cele ale clientuluiva exista 0 diferenta importanta intre realitatea clientului ~i cea aconsilierului. Perceptia indivizilor ~i a situatiilor determinacomportamentul fata de realitate. De aceea, schimbareacomportamentala implica in primul rand 0 schimbare perceptiva.

5. Majoritatea comportamentelor individului se afla in relatie dedeterminare cu imaginea de sine. lmaginea de sine este alcatuitadin modalitatea in care individul se percepe pe sine ~i dinmodalitatea in care se percepe pe sine in relatie cu ceilalti,impreuna cu setul subiacent de valori. Aceasta imaginecomplexa nu se afla mereu la nivel con~tient, dar este accesibilacon~tiintei. lmaginea de sine este 0 stare tranzienta ~i nu 0structura fixa.

6. Distanta dintre dorintele con~tiente ale individului ~icomportamentul sau este rezultatul clivajului dintre imaginea desine ~i experienta individului. lmaginea de sine se construie~te la


confluenta dintre nevoia de percepere pozitiva a individului decatre ceilalti ~i nevoia de auto-percepere pozitiva. De aceea,pentru a nu pierde componente ale imaginii de sine - iubireapersoanelor semnificative - unele dorinte nu sunt exprimatecomportamental, iar experienta acestora este blocata.

7. Cand distanta dintre imagine a de sine experienta (experienta desine) este importanta, intervine anxietatea. Anxietatea poate ficonceputa ca rezultatul incongruentei dintre eul ideal ~i cel real.Aceasta diferenta produce nemultumire de sine pentru caindividul considera ca ceilalti 11 vor percepe neajutorat ~iinferior.

8. Reducerea anxieta!ii se face prin apropierea imaginii de sine deexperienta individului (a se experimenta pe sine). Aceastaconduce la reducerea distantei dintre eul real ~i cel ideal.Experimentarea eului presupune crearea de catre consilier a unuimediu suportiv care sa permita asimilarea experientelor negativeale sinelui, in contextul unui raspuns din parte a consilierului caresa ii permita clientului trairea pozitiva a sinelui.

Consilierea centrata pe client este 0 abordare de tipul dadi, atunci. Dacasunt indeplinite anumite conditii, atunci este determinat un proces deschimbare a comportamentului sau personalitatii clientului. Conditii incare se poate opera schimbarea:Contactul psihologic: relatia este privita ca interactiune bilaterala ~i nuca 0 situatie in care consilierul face ceva pentru client.Anxietatea minima necesara: clientul trebuie sa resimta anxietate,vulnerabilitate, nelini~te. Cu cat aceasta stare este mai ampla, cu atat~ansele de succes ale consilierii cresco Starea de anxietate constituiemotivatia schimbarii.Congruenta In relatie :ji autenticitatea consilierului: consilierul trebuiesa fie real ~i autentic in relatie - trairile consilierului in raport cu clientultrebuie comunicate (intr-o anumita forma) acestuia. Consilierul estecon~tient in raport cu trairile suscitate de client.Atitudine pozitiva neconditionata: in raport cu trairile ~i experienteleclientului. Consilierul, rara a evalua, respecta valorile ~i personalitateaclientului a~a cum este acesta, asigurand astfel conditii de schimbare ~idezvoltare pentru client.

78 MATEI GEORGESCU

intelegere empatidi: din interiorul campului de referinta al clientului,tinand cont de faptul ca intelegerea total a este imposibila. Consilierulramane el insu~i ca ~icum ar fi in situatia clientului.Percep{ia clientului: clientul trebuie sa perceapa atitudinea pozitivaneconditionata a consilierului. Acceptarea ~i intelegerea sunt efectivenumai din momentul in care clientulle poate percepe.Scopurile consilierii sunt stabilite de client care este motivat indezvoltare ~i i~i cunoa~te directia fundamentala de evolutie. Fixarea dinexterior, de catre consilier, a scopurilor va interfera cu nevoile dedezvoltare reale ale clientului. Scopul consilierului consta in realizareacadrului necesar clientului pentru a-~i continua procesul de dezvoltare, aelimina obstacolele survenite. Consilierea reprezintii procesul deeliberare a fortelor existente ~inecesare dezvoltarii individuale.Ca urmare a intrunirii conditiilor necesare cadrului, clientul devine maiputin defensiv ~i deschis experientelor sale. Astfel, se creeaza conditiileprin care clientul poate deveni mai obiectiv in aprecierea experientelorsale - distanta dintre eul ideal ~i cel real se miqoreaza. Eul ideal devinerealizabil ~i, in consecinta, autoperceptia se amelioreaza. Centrul deinteres se modifica din ce face consilierul in ce este acesta. Importantiidevine relatia de consiliere determinata de abilitatile consilierului,tehnicile fiind secundare, ca modalitati de expresie ~i comunicare.Relatia de consiliere este privita ca 0 relatie aici ~i acum. Momentulactual este reprezentativ pentru intreaga evolutie ~i istorie a clientului.Aceasta abordare inlocuie~te diagnosticul care se fundamenteaza pe 0atitudine normativa extema individului - clasarea acestuia intr-o

categorie. Numai clientul i~i poate diagnostica dificultatile.Cunoa~terea rationala nu ajutii clientul, de aceea demersul consilierii seaxeaza pe 0 cunoa~tere afectiva. Prin cadrul consilierii se ofera clientuluiposibilitatea de a trai relatia cu consilierul ~i relatia pe care 0 are cu sine.

Perspectiva gestaltistaCurent terapeutic dezvoltat de Frederich Perls (care infiinteaza in Africade Sud, in 1935, Institutul Sud African de Psihanaliza) urmare~teasistenta clientului in scopul autointegrarii ~i al descoperirii modalitatilorde cre~tere, dezvoltare ~i actualizare.Individul uman este inteles intr-o maniera fenomenologica:

=> individul este un ansamblu ale carui parti nu capata coerentadedt in contextul personalitatii sale;


=> personalitatea individului este, la randul ei, parte din mediulsocio-cultural, in afara diruia nu poate fi inteligibila;

=> individul i~i alege raspunsul in fata stimulilor externi ~i interni actioneaza (nu re-actioneaza);

=> individul are capacitatea de a fi con~tient de ansamblulsenzatiilor, reprezentarilor ~i afectelor sale, in functie de carepoate face alegeri, i~i poate conduce destinul;

=> unicul timp care poate fi experimentat este cel prezent.Scopul esential al personalitatii umane este autorealizarea, toate celelaltescopuri ~inevoi sunt consecinte. Momentul autorealizarii este cel prezent~i nu cel viitor: personalitatea reala exista atunci cfmd experientapersoanei alcatuie~te un intreg semnificativ - Gestalt ~i exist a 0 tranzitiecursiva intre seturile de experiente actuale ~i cele semnificative. Scopulterapeutic consta in crqterea capacitatii de con~tientizare a sinelui.Abordarea gestaltista este centrata pe conceptul de acum: a devenicon~tient de ceea ce se intampli'i acum ~i a lasa experienta sa sedesta~oare. Procesul natural de autoreglare - permis prin traireamomentului - se opune manipularii constrictive a mediului.Perspectiva gestaltista subliniaza valoarea abordarii aici-~i-acum aconsilierii.

Anxietatea este inteleasa ca decalaj existent intre momentul aici ~imomentul trecut sau ulterior. Individul parase~te securitatea momentuluiacum pentru a se preocupa de momentul trecut sau ulterior resimtit cainsecurizant. Mentinerea departe de timpul actual consuma energianecesara operarii reamenajarilor necesare. Prezentarea trecutului ca unicresponsabil pentru problemele actuale reprezinta 0 modalitate de aderoga responsabilitatea fata de timpul actual. Aducerea trecutului inprezent se face prin intermediul imaginatiei, prin asocierea momentelortrecute cu cel prezent. Este necesara reexperimentarea situatiilor (nu doarla nivel cognitiv) din trecut in care clientul nu a putut sa i~i exprimeafectele.

Maturizarea este definita ca procesul prin care se trece de la alo-sustinerela auto-sustinere - este un proces niciodata complet intrucat va ramaneintotdeauna un rest de integrat.Consilierul va cauta sa asiste clientul in procesul revenirii in prezent taraa-i provoca dependenta. Energia alocata sustinerii de roluri va firedireqionata spre integrarea experientei.Categorii de probleme ale clientului:

80 MATEl GEORGESCU

Defect de con~tientizare: decalaju1 dintre sine ~l lmaginea de smedetermina pierderea capacitatii comportamentale de a experimenta.Lipsa auto-responsabilitii{ii: este produsa de defectu1 de con~tientizare ~iia forma nevoii de a manipu1a mediul ~i nu de a se intoarce asuprasine1ui.Pierderea contactului cu mediul: individul fie respinge orice gen deinput venit din mediu ~i totodata nevoile determinante, fie accepta oriceinput a1mediului in nevoia de a contine tot ceea ce ofera mediul.Inabilitatea de a completa Gestaltul: imposibi1itatea de a fi raspunsafectiv 1a situatii din trecut are efect asupra capacitatii de experimentarea prezentului.Delegarea nevoilor: prin negarea neVoi1orperson ale (de ex. nevoia de afi agresiv).Dihotomizarea atributelor sinelui: clientu1 tinde sa se considere intr-ounica tendinta - exclusiv negativa sau pozitiva.Scopul perspectivei gestaltiste este de a ajuta indivizii in a-~i asumaresponsabilitatea propriei persoane ~i nu in a face din conformarea laexpectatiile ce10rlalti scopu1 esential a1existentei.Consilieru1 se va centra pe experimentarea momentu1ui actual. Nu vaadresa intrebari de tipu1 "de ce", intrucat incurajeaza intelectualizarea, ciintrebari de tipul "cum", "ce" care se centreaza pe functionarea actuala.Abordarea gestaltista in demersul consilierii este utila in centrareaclientului pe timpul actual ~i pe experienta cadrului, evitand astfelrefugiu1 defensiv in trecut sau viitor, fuga de responsabilitate ~icontro1area evolutiei personale in special de factorii exteriori.

Perspectiva existentialistaTeoriile existentialiste, care origineaza in curentul filosofic, se centreazape conditia umana ~i constituie mai curand 0 atitudine (decat 0 tehnica)prin care se urmare~te intelegerea acesteia.In PSihologia existen{ialistii, Rollo May (1961) define~te individu1 supusexistentei prin urmatoarele caracteristici:

=> individul uman este centrat pe sine. Nevroza reprezinta una dinmodalitati1e prin care individu1 i~i protejeaza propriul centruexistential;

=> individu1 are nevoie sa i~i protejeze centru1 existential;


=> indivizii au posibilitatea de a glisa intre auto-centrare ~i alocentrare cu alti indivizi. Trecerea de la auto-centrare la alocentrare implidi riscuri;

=> con~tiinta este posibila prin intermediul auto-centrarii. lndividulpoate fi subiectiv con~tient in situatiile de alo-centrare;

=> indivizii umani beneficiaza de 0 forma speciala de con~tiinta con~tiinta de sine. lndividul uman se caracterizeaza prinanxietate - sentimentul unei forte a carei actiune poate conducela distrugerea propriei fiinte;

=> forta esentiala a individului este cautarea sensului. Fiecare fiintaare un sens specific ~i unic, realizabil numai de individ (V.Frankl).

Libertatea individului ~i capacitatea sa de decizie se afla in relatie cunivelul sau de con~tiinta. Destinul uman nu este conditionat de forteexterioare, ci de catre individ. Con~tiinta conditiilor existentei, a libertatii~i a necesitatii de a alege, a consecintelor deciziei, produc anxietateaexistentiala. Anxietatea este determinata ~i de con~tiinta limitelor, deperspectiva mortii. Perspectiva mortii subliniaza semnificatiamomentului - exista un timp limitat de actualizare a potentialului. Culpaexistentiala este rezultatul e~uarii in realizarea potentialului individual.Intrucat nimeni nu i~i poate realiza potentialul in mod absolut, culpaexistentiala este universal a ~i reprezinta 0 forta pozitiva care conducespre umilinta ~i spre sensibilitate in relatiile interpersonale.Scopul esential al consilierii consta in extinderea lumii individului. Incadrul consilierii lumea clientului este dezvaluita in scopul de a 0intelege ~i cauta noi posibilitati de experienta. Tehnica este secundarascopului - orice tehnica este utila. Unica indicatie tehnica esteflexibilitatea in alegerea oricarei tehnici utile. Viktor Frankl, fondatorulvariantei existentialiste a logoterapiei, propune tehnica "intentieiparadoxale" in care cere pacientului sa doreasca situatia de care se teme~i sa 0 abordeze intr-o maniera pozitiva.Consilierul existentialist se prezinta clientului cu personalitatea sa r.eala.Abilitatea consilierului de a se prezenta sub aspectul sau real reprezintaun model pentru client. Calitatile umane ale consilierului il ajuta peclient sa i~i regaseasca propriile calitati. Pentru majoritatea consilierilorexistentiali~ti divizarea personalitatii clientului intre con~tient ~iincon~tient este secundara, intrucat aceasta disjunctie poate constitui 0rationalizare a lipsei de implicare ~i decizie.

82 MATEr GEORGESCU

Scopul esential al consilierii de tip existentialist consta in sustinereaclientului in descoperirea de noi semnificatii ale vietii cu consecinta inreducerea anxietatii asociate pericolului non-existentei. Consiliereapresupune doua etape:

l. recunoa$terea libertatii de alegere, a capaeitiltii de a $ti ce estebine pentru destinul personal, lasand deoparte alegerile Iacute deanturaj in numele clientului;

2. aeceptarea responsabilitatii deeiziei $i a eonseeintelor decizieiasupra existentei personale.

Intrebari de verificareCare sunt principalele idei utile in consiliere enuntate de C. Rogers?Care sunt conditiile in care se poate opera schimbarea din perspectiva luiRogers?Cum este inteles individul uman de F. Pearls?Care sunt categoriile de probleme din perspectivil gestaltistil ?Cum este definit individul din punet de vedere existentialist?Care sunt etapele eonsilierii din perspeetivil existentialista ?

Bibliografie selectiva:May R., Existential psychology, Random House, New York, 1996.Perls F., Gestalt therapy verbatim, Real People Press, Moab, Utah.Rogers c., Client Centred Therapy; It's Current Practice, Implicationand Theory. Constable, London, 1992.Rogers C., Counseling and ps.vchotherapJ', Houghton Mifflin, Boston,1990.

Rogers c., On becoming a person. Houghton Mifflin, Boston, 1994.


FUNDAMENTELE CONSILlERII DIN ABORDARILE COGNITIV-COMPORT AMENT ALE

RezumatDin perspectiva rational-emotiva schimbarea se opereaza la nivelulgandirii: fericirea este 0 consecinta a gfmdirii rationale. Gandireairationala continuta in auto-verbalizare determina tulburari afective ..Sarcina consilierului consta in deconstruqia ideilor irationale.Din perspectiva comportamentalista clientul este un produs al experienteisale inteleasa in sensul raportului dintre comportamentele adaptative ~icele non-adaptative. Comportamentul este rezultatul istoriei intaririlor ~ial unui stimul declan~ator.In perspectiva tranzactionala eul contine trei stari: Copil, Adult, parinte.Consilierul va identifica interaqiunile care au loc la nivelul eului inscopul realizarii schimbului social. Comportamentul adaptat este·rezultatul interventiei celor trei stari ale eului in raport cu situatia.

Concepte reprezentative- eveniment activator - situatie care contribuie, dar nu produce 0tulburare psihica;- credinte ira{ionale: set de credinte disfunctionale privind un evenimentcare determina 0 tulburare psihica;- fntarire sociala: manipularea stimuli lor de mediu in sensulrecompensarii anumitor comportamente pentru a cre~te frecventa demanifestare a acestora;- control comportamental: scop terapeutic, al interventlel de tipcomportamental, care presupune cunoa~terea conditiilor care permitmodificarea comportamentului;- stare a eZilui: structura din alcatuirea eului cu efect direct observabil in

relatiile de schimb social ale clientului.

Abordarea rational-emotivaA fost dezvoltata de Albert Ellis (practician al psihanalizei) prin decentrarea din palierul afectiv ~i centrarea pe cognitie, judecata, decizie ~ianaliza.

Individul gande~te, simte ~i actioneaza intr-o maniera simultana. Celetrei paliere: gandirea, simtirea ~i actiunea se conditioneaza reciproc.

84 MATEr GEORGESCU

Pentru a schimba cele trei paliere este suficienta modificarea unuia - prininteractiunea ~i interdependenta lui ~i celelalte se vor modifica.Caracteristici ale individului in perspectiva rational-emotiva:

individul este atat rational, cat ~i irational. Atunci cand gande~te~i se comporta rational este eficient, fericit ~i competent;tulburarile afective sunt determinate de gandirea irationala;gandirea irationala origineaza in ilogismul invatarii timpuriigenerat de procesul enculturatiei. In cadrul acestui procesindividul invata sa diferentieze ceea ce este bine de ceea ce esterau. Cele doua categorii axiologice sunt invatate prin asociereacu afecte pozitive ~inegative;cognitiile sunt posibile prin intermediul limbajului ~i alsimbolului. Cognitiile disfunctionale persista atat timp catpersista tulburarile afective. Comportamentul ilogic estementinut prin verbalizarea interna de idei irationale;tulburarile afective sunt rezultatul verbalizarii interne, care esteprodusul atitudinii fata de evenimentele externe incorporate inpropozitii intemalizate. Nu evenimentele in sine producanxietate, ci raspunsul individului fata de eveniment;individul nu este 0 victima pasiva a conditionarilor. Individul areresurse importante prin care i~i poate actualiza potentialul,intelege limitarile, schimba atitudinile fundamentale acceptatenecritic in perioada timpurie;cognitiile negative ~i defensive trebuie deconstruite prinreorganizarea perceptiei ~igandirii in sensul de a deveni logica ~irationala.

Scopul consilierii consta in demonstrarea faptului ca auto-verbalizarilesunt sursa tulburarilor afective, intrucat sunt ilogice ~i irationale.Tulburarile afective sunt rezultatul ideilor ilogice despre anumite situatii.Fiecare individ dispune de un set de idei irationale majore care 11determina sa fie defensiv:

este esential pentru orice individ sa fie iubit ~i aprobat de fiecarepersoana semnificativa din anturajul sau;este necesar ca fiecare individ sa fie maximal competent, adecvat~i sa se realizeze in toate ariile preocuparilor sale;unii oameni sunt rai, slabi ~i infami; ace~ti oameni trebuieblamati ~i pedepsiti (ideea contrazice faptul ca nu exista unstandard absolut al binelui ~i raului);


este catastrofal atunci cand lucrurile nu decurg dupa cum dore~teindividul (frustrarea este normala, dar persistenta intr-o staresubdepresiva este irationala);nefericirea este 0 consecinta a evenimentelor care scapacontrolului individului (nefericirea nu decurge din evenimente,ci din reaqia individului fata de acestea);individul trebuie sa se gandeasca in mod constant la posibilitateade a fi implicat intr-o situatie periculoasa (a anticipa 0 anumitasituatie nu schimba continutul acesteia; a anticipa 0 situatie curise nu inseamna a dezvolta un comportament adaptativ);este mai u~or sa fugi de responsabilitate ~i dificultati decat sa teimplici, sa te confrunti cu acestea (evitarea dificultatilor vaantrena comportamente defensive ~i costuri psihice importante);indivizii au nevoie sa depinda de ceilalti ~i sa fie condu~i decineva cu autoritate, mai puternic (dependenta este normal a dacanu este maximalizata pana la a conduce spre pierdereaindividualitatii);evenimentele din trecut determina comportamentul prezent ~i nupot fi schimbate (ideea irationala care constituie fundamentulrezistentei la schimbare);individul trebuie sa se preocupe ~i sa fie implicat in problemelecelorlalti (fiecare individ are competenta in propriile probleme);exista intotdeauna un raspuns precis ~i corect la orice problema~i este catastrofal sa nu il gase~ti (ideea este irationala pentru canu exista solutie perfecta pentru 0 problema).

Ellis propune un "ABC" al tulburarilor afective ~i urmat de modalitaticorective:

A - evenimentul extern-activator al problemei (de ex. examenul delicenta);B - credintele individului - interpretarea, evaluarea, pe care 0 daevenimentului (interpretare irationala: "Nu voi putea lua licenta";interpretare rationala: "Examenul este dificil de luat, in consecinta voiinvata foarte bine");C - consecintele comportamentale sau afective ale modalitatii deinterpretare a evenimentului activator. Interpretarea irationala are dreptconsecinta 0 stare subdepresiva, nemultumire de sine. Interpretarearationala mobilizeaza resursele de performanta. Se constata faptul ca Anu este determinant pentru C;

86 MATEl GEORGESCU

D - se disputa argumentele ~i contraargumentele care sa disloceinterpretarile irationale (de ex. contraargument "Nu voi putea lua licentapentru ca este imposibil sa invat bine intregul material"; argument "Amputut sa iau examene foarte grele, in consecinta voi putea lua ~i acesteXalnen");E - identificarea cognitiilor rationale, a filosofiei eficiente, in rapOrt cuevenimentul (De ex. "Nu suport e~ecul, dar voi putea sa accept riscul").Obiectivele consilierii din perspectiva rational-emotiva constau in:

1. identificarea cognitiilor ilogice;2. indicarea relatiei pe care 0 au cu tulburarile comportamentale ~i

afective;3. sustinerea clientului in a negocia ~i schimba cognitiile ilogice;4. discutarea, dincolo de ideile irationale ale clientului, a filosofiei

sale de viata.In vederea obtinerii schimbarii consilierul trebuie sa:

fie activ-directiv discutfmd ~i explicand;confrunte clientul direct cu problemele sale;ajute clientul sa gandeasca;faca apel la capacitatearationala a clientului ~i nu la afectelesale;foloseasca umorul ~i situatiile penibile pentru a confruntaclientul cu cognitiile irationale.

Una din tehnicile specifice este tema pentru acasa: clientului i se dausarcini specifice prin care sa incerce comportamente ~i situatii de care seteme, sa i~i asume riscuri, sa e~ueze in mod voluntar.Aceasta abordare subliniaza relatia dintre cognitie ~i afect. Limita saesentiala consta in directivitatea consilierului - este posibil transferul devalori dinspre consilier spre client.

Consilierea comportamentaHiIn ciuda includerii treptat mai pregnante a elementului cogmtlv Inmaniera de interventie, abordarile comportamentale continua sa prezinteinteres pentru domeniul consilierii.In perspectiva comportamentala individul este inteles in urmi'ttoareamaniera:

=> este un organism capabil de a experimenta, dotat cu potentialpentru orice tip de comportament;

INTRODUCERE ill! CONSILIEREA PSIHOLOGICA 87

=> este capabil sa i~i reprezinte ~i controleze propriulcomportament;

=> este capabil sa dobandeasca noi comportamente;=> este capabil atat sa influen!eze comportamentul celorlalti, cat ~i

sa fie influentat.Pentru consilierul comportamentalist clientul este un produs alexperientei sale. Comportamentele nonadaptative sunt comportamenteinvatate. CompOliamentul nu poate fi apreciat dupa un nivel generic deadaptare, ci dupa modalitatea in care individul resimte situatia. Gricecomportament care conduce spre rezultate placute sau Ie reduce pe celeneplacute va fi repetat. Paradigma stimul-raspuns este esentiala pentrucompOliamentali~ti: arice reactie comportamentala este predictibiHi dacaeste cunoscut stimulul ~i istoria experientei ~i intaxirilorcomportamentale.Consilierea de orientare comportamentala se centreaza pe uncomportament specific ~inu pe trairea acestuia, prin stabilirea de scopuriterapeutice precise observabile ~imasurabile.Consilierii comportamentali~ti sunt mult mai putin preocupati deprocesul consilierii. Interesul se centreaza pe scopurile consilierii, alesede client sub asistenta consilierului. Dupa stabilirea scopurilor se trece lacrearea de noi conditii pentru invatare. Schimbarea comportamentului seface prin sustinerea clientului in stingerea compOliamentele neadecvate~i intarirea celor dezirabile. Aceasta se realizeaza prin:

=> identificarea comportamentului care trebuie schimbat ~]operationalizarea acestuia;

=> construirea fundamentului noului comportament;=> arganizarea situatiei in care noul comportament sa fie testat;=> identificarea factarilor ~i evenimentelor care pot intari

compOliamentul dezirabil;=> intarirea comportamentului dezirabil prin aproximari succesive

ale acestuia;=> evaluarea efectelor procedurii.

Pentru a se opera modificarea compOliamentala trebuie sa se ia inconsiderare determinismul care precede ~i succede comportamentulvizat. Astfel se au in vedere trei elemente:

=> antecedente compOliamentale. Pot fi factori interni (dorinte,credinte etc. De ex. "Vreau ca persoanele puternice sa ma

88 MATEl GEORGESCU

pladi") sau externi (persoane, situatii etc. De ex. "TatsJ meu macerta mereu");

=> comportamentul tinta (De ex. jn prezenta ~efului ma comportstupid");

=> consecintele comportamentului, care pot actiona ca factor deintarire (De ex. ,,$eful ma considera un functionar de duzina").

Pentru identificarea acestor elemente, comportamentul va fi monitorizat.Se vor obtine informatii care sa permita analiza comportamentului:

=> contextul de aparitie;=> frecventa;=> intensitatea;=> maniera de manifestare;=> timpul de latenta la declan~are (intervalul de timp dintre perceperea

stimulului declan~ator ~imanifestarea comportamentului);=> durata de la declan~are la stingere.

Consilierea comportamentala subliniaza importanta obiectivariiprogresului consilierii. Schimbarile survenite in comportamentulclientului pot fi observate atat de beneficiar cat ~i de anturaj, ceea cereprezinta un alt factor de intarire.Limita consta in lipsa de creativitate a clientului in procesul consilierii,care risca sa fie "depersonalizat".

Perspectiva tranzactionaHiDezvoltata de Eric Berne (analiza personala cu Paul Federn), secentreaza pe interactiunea dintre indivizi ca generatoare de simptom ~idificultati. Berne propune 0 teorie a personalitatii care are dreptprincipali factari trei stari ale Eului:Eul parental (exteropsyche) - este structurat pe valori, pe comandament~i comportamente ale persoanelor semnificative internalizate. Eulparental limitativ, critic, este centrat pe reguli interdictive. De aceeapoate fi asociat cu imperativul trebuie. Eul parental protectiv se refera laansamblul afectiv ~i comportamental centrat pe relatia protectiva a~acum este traita de parinte in raport cu copilul. Clientul este dominat deEul parental atunci dind are tendinta sa:

=> dea ardine, sa impuna, sa foloseasca un comportament autoritar;=> judece, sa ameninte, sa blameze;=> emita reguli univoce;

INTRODUCERE iN CONSILlEREA PSIHOLOGIC{ 89

:::;> (supra)protejeze; :::;> consoleze;(] ~

Palier axiologic ~i

comportamental

G~

Palier cognitiv

G~

Palier afectiv

Eul adult (neopsyche) - este centrat pe a face ~inu pe a trai, pe estimareaprobabilitatii ~i pe procesul decizional prin testarea realitatii. Poate fiasociat cu intrebarile de tipul cine, ce, cum .Ji dind. Prin intermediulEului adult:

:::;> intelege;:::;> invata;:::;> comunica;:::;> evalueaza;:::;> compara;:::;> analizeaza;:::;> decide;:::;> rezolva;:::;> negociaza.

Mediaza ~i regleaza relatia dintre Eul parental ~iEul copil.Eul copil (archeopsyche) - nu se refera la partea infantila din fiecareindivid, ci la partea copilaroasa, antrenata in joc ~ibucurie. Segmentul detip copil din eu are urmatoarele forme: Eul copil natural (care sedesIa~oara lntr-o total a libeliate - contine impulsulnatural spre dragoste,afectiune, creativitate, agresiune, spontaneitate ~i rebeliune), Eul copil

90 MATEl GEORGESCU

adaptat (care a descoperit modalitatile de expresie nereprimate de Eulparinte - consecinta consta in aparitia de trairi precum vinovatia, mania,frustrarea) ~i Eul copil rebel (care se opune conditionarilor parentale).Pentru Eul copillumea se construie~te confom1lui doresc, fmiplace.Prin Eul copil clientul:

=> se bucura ~i rade;=> se intristeaza ~iplange;=> are fantezii ~ipreferinte;=> este nelini~tit;=> se infurie;=> nu se controleaza;=> este egocentric;=> manipuleaza.

Analiza relatiilor cu ceilaIti poate fi structurala sau tranzaqionala.Analiza structurala presupune studiul descriptiv al starilor eului.Presupune analizarea ~i recunoa~terea int1uentei pe care 0 aucomponentele eului individului asupra gandirii ~i comportamentului.Intrucat individul i~i poate activa oricare din starile eului, se poateobserva care este activa ~i executiva in anumite situatii. Prin identificareastarii activate a eului individul i~i poate intelege comportamentul sau ~ipe cel al celorlalti in diferite contexte.Tranzactia reprezinta unitatea actiunii sociale. Analiza tranzaqionala secentreaza pe identificarea starilor eului prin care se realizeaza un schimbsocial. Obiectivul consta in obtinerea controlului asupra tendintelorindividului de a manipula sau de a fi manipulat.Tranzac!ia complementara - vectorii sunt paraleli - se realizeaza cand secomunica intre starile complementare ale eului Adult-Adult, ParinteParinte, Copil-Copil sau Copil-Parinte, parinte-Copil. Raspunsultranzactional este in cazul tranzactiei complementare adecvat ~iexpectabil, aflandu-se in ordinea relatiilor umane sanatoase.Ex. "Vrei sa ma ajuti sa aranjez lucrurile in camera ?", "Da, cu placere".Tranzac!ia fncruci$ata - vectorii nu sunt paraleli - comunicarea esteintrerupta ~i se ajunge la un punet mort. Stimulul provine de la starea deAdult, iar raspunsul provine de la Eul parental prin intennediul Euluieopil. Una dintre parti se va simti neinteleasa, manioasa sau ranita.Ex. "Vrei sa ma ajuti sa aranjez luerurile in camera ?", "De ce ma intrebiintotdeauna pe mine ?".


Tranzactia ulterioarii - cand doua stari ale Eu1ui se afla In dialogsimultan -In acest caz, comunicarea Adult-Adult este dublata.Ex. "Plimbarea a fost foarte placuta", "Vrei sa urci pfma 1a mine?","Desigur".

r=\~.......•r=\~~, ~~\\~.8~;,:~e

Comportamentul clientu1ui este detenninat de raportul ~i dinamica celortrei stari ale Eului, de tipul de echilibru in care se afla. In cazulpersonalita!ii echilibrate, cele trei stari ale Eului pot interveni ~idetennina comportamentul In funqie de situa!ie. C1ientul poate fi Insadominat, in raportul sau cu consilierul, de 0 unica stare a Eului. Aceastava fi reprezentativa pentru comportamentu1 general al clientului.C011silierul va reflecta comportamentul clientului ~i Ii va permiteacestuia asocierea teoretica aferenta. Clientul este sustinut 111a-~i exercitatoate cele trei stari ale Eului.

Intrebari de verificareCare sunt caracteristicile individului din perspectiva ra!io11al-emotiva?Care sunt ideile irationale majore identificate de abordarea rationalemotiva?

In ce consta ABC-ul tulburarilor afective propus de Ellis?Care sunt obiectivele consilierii din perspectiva rational-emotiva ?Cum este inteles individul in abordarea comportamentala ?Cum se realizeaza schimbarea comportamentala ?

92 MATEl GEORGESCU

Care sunt informatiile prin care se realizeaza analiza unmcomportament?Care sunt cele trei stari ale Eului definite de abordarea tranzactionala ?Care este funqia Eului parental?Care este functia Eului adult ?Care este functia Eului copil ?Care sunt tipurile de tranzaqii ?

Bibliografie selectiva:Berne E., Transactional Analysis in Psychotherapy, Grove Press, NewYork, 1963.Ellis A., Rational-Emotive theory, in A. Burton coord., OperationalTheories of Personality, Brunner/Mazel, New York, 1974.Holdevici I., Elemente de psihoterapie, Ed. All, Bucure~ti, 1996.Ionescu G., Psihoterapia, Ed. $tiintifica, Bucure~ti, 1990.

INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA

ABORDAREA HOLISTICA IN CONSILIERE

93

Rezumat

Fundamentele consilierii pun problema factorului predilect prin care esteantrenata schimbarea. In maniera ireductibila, fundamentele consilieriidistribuie factorul determinant al interventiei intre palierul irational,afectiv, de profunzime ~i cel rational, cognitiv, al suprafetelor.Orice teorie care fundamenteaza demersul consilierii intemeiaza 0

peratologie ~i intra totodata in spatiul de interes al unei antropologiifilosofice care are ca obiect de studiu limitele ontologice ale fiinteiumane.

Raportul dintre irational ~i rational este exprimat de raportul cosmogonicdintre haos ~i cosmos. Limita dintre haos ~i cosmos, trasata de mitulcosmogonic, este determinata cultural. Cultura ~i societatea actualatraseaza limita fiintei umane intre palierul rational ~i cel irational.Irationalul este lasat in afara umanitatii definita de cultura actual a avitezei ~i a informatiei. Chiar dadi este 0 consecinta a mediului sociocultural, consilierul trebuie sa aiM in vedere riscul pe care 11presupuneexcluderea irationalului din orizontul de interes al teoriei ~i practicii.Consilierea holistica sustine drepturile egale ale celor doua paliere,rational ~i irational, in recuperarea fiintei umane in intregul sau, lainterferenta dintre soma ~ipsyche.

Concepte reprezentative-peratologie: ~tiinta care are ca obiect de studiu limita;- consiliere holistica: abordare teoretica ~i practica ce vizeaza restituireafiintei umane, a clientului, in intregul sau care se construie~te prindialectica irational-rational.

Elemente de peratologieDefinirea domeniului consilierii ~i conturarea fundamentelor sale aduc indiscutie in mod esential modalitatea in care este inteleasa schimbarea,prin modelul de interventie al consilierii. Ceea ce am denumit genericfundamente generale, psihanalitice, afective ~i comportamentaleinfati~eaza interventia generatoare de schimbare prin actiunea predilectaasupra anumitor spatii ale psihismului. In maniera extensiva schimbareaeste posibila pornind de la:

palierul inter-subiectiv, relational;

94 MATEl GEORGESCU

palierul axiologie;palierul afeetiv;palierul rational;palierul eomportamental.

In maniera ireductibila posibilitatea de sehimbare este inteleasa eadistribuindu-se intre palierul afeetiv (i-rational) ~i cel rational (cognitiv).Avand in vedere ordinea de structurare filogenetica a celor doua paliere,ordine enuntata in special de perspectivele dinamice, binomul in discutiegliseaza in cel dintre psihismul de profunzime, afectiv, irational ~ipsihismul suprafetelor, cel rational - in sensul in care gandirea rationala(auto)reflexiva este 0 achizitie filogenetica relativ tarzie (dupa cum este~i eul ~i personalitatea). Fiecare perspectiva teoretica, pentru a-~i defiilimaniera de interventie, trebuie sa de-limiteze factorul predilect mediatoral interventiei.In consecinta, acest factor devine definitor pentruindividul uman. Teoreticianul re-prezinta, "construie~te" fiinta umanaprin trasarea unei limite specifice, recomandand umanitatea ca predilectdefinita fie prin factorul rational, fie prin eel irational.Limita dintre palierul rational ~i irational, dintre sinele profund ~i eulsuperficial - ca sedii predilecte ale celor doua categorii - este maiadecvat inteleasa prin instrumentele unei antropologii filosofice.Antropologia filosofica trebuia sa fie 0 ~tiinta a limitelor ontologice aleumanului, chemata tocmai in a justifica nelimitarea umanului, in ordineaunui al treilea infinit (alaturi de infinitul mare ~i de infinituJ mic).Incercarea de a cunoa~te omul in intregul sau conduce in mod paradoxalcatre trasarea limitelor sale. Gasirea ~i asumarea limitelor poate ficonsiderata ca 0 constanta a traseului initiatic al oricarei recuperari, fieea individuala sau sociala. Fara 0 ~tiinta a limitelor, Tara 0 peratologie,omul i~ijoacii inca un paradox: se indeparteaza de sine Taraa se putea infapt indeparta, in~elat de cuprinsul atotintinderii umanitatii sale.Dramele, caderiie, tragi cui existentei umane sunt pretutindeni insotite detreeerea in rezerva a propriilor limite.Ghilgame~ i~i cauta nemurirea ~i incearca sa-~i depa~easca conditia,denaturi'md-o.

eel care a vazut totul pana la marginea lumii, eel care a itiut totul Ji acunoscut totul.

Ghilgamq, a patruns totodata ii taina tuturor lucrurilor.£1 s-a fmpartaiit din toate! fntelepciunea lumii;a vazut ceea ce era tainuit ii a cunoscut ceea ce a ramas asclins

oamenilor.

INTRODUCERE iN CONS1LIEREA PS1HOLOG1CA 95

A dat in vi/eag vremile dinaintea Potopului.A trudit:j.f a suferit strabatand Drumul eel Lung.A sapat pe 0 stela toate fi'amantiirile sale.El afost eel eare a poruneit sa se ridice zidul Urukului-eelui-imprejmuit:jiSfanta piata a saerului Eanna (marele templu din Uruk).Prive,~tezidul de dinafara a earui eorni:japare de arama;Cata spre zidul de dinauntru eare-ifara pereehe pe lume,Treei peste pragul sau, adus de pe meleaguri indepartate,Apropie-te de Eanna, laea:jul zeitei l:jtar. (zeita dragostei ~i a razboiului).

Ingradirea ora~ului Uruk reprezinta un gest antropologic crucial ~iaproprierea propriei umanitati.Robinson Crusoe l~i inalta In prima instanta gardul, care nu avea cedemarca In afara limite lor sale. De aceea perversiunea robinsonianareprezinta cu deosebire un act al nonnalitatii umane: a masura Intindereaprin trasarea limitei.Considerarea categoriei tragicului In ordinea celor trei registre ale fiinteise poate dovedi utila In incercarea de a discuta dateIe de continut ale unei"geografii a fiintei": intre animalitatea ca limita care nu se cunoa~te pesine ~i supra-umanul care este con~tiinta care nu cunoa~te Iimita, omulreprezinta atat limita, cat ~i con~tiinta limitei'2.In ordinea raportului dintre rational ~i irational, tragi cuI, categoriedeterminata de con~tiinta limitelor ~i de imposibilitatea de a Ie depa~i; sesprijina pe exilarea irationalului, a incon~tientului ~i pe limitareaumanitatii la ~iprin instrumentele ratiunii.Dadi problematic a limitelor ontologice ale umanului pune In discutielocul ~i rolul con~tiintei, al ratiunii, In trasarea limitelor umanitatii,atunci peratologia (ca teorie a limitei considerata In raportul ei eucon~tiinta) se afla intr-o profitabila relatie cu antropologia filosofidl.Stramutand "geografia fiintei umane" in telmenii relatiei dintre rational~i irational, sa ne centram demersul spre domeniul incon~tientului, alhtonicului irational, In rapOli cu cel al con~tiintei, al rationalitatiineobosite.

Raportul dintre rational ~i irational este continut de raportul dintre haos~i cosmos, dintre lumea veche ~i cea noua, dintre ne-Iume ~i lume, raportal limitei prin excelenta. Insa raportul, dupa cum observam, suporta 0inversiune - inainte de cosmos a fost haosul, in consecinta enumerareafenomenal corecta este irational ~i rational.

52 G. Liiceanu. Tragiczt!. Humanitas. Bucurqti. 1993. p. 47.

96 MATEl GEORGESCU

Trecerea de la irationalla rational este figurata in mitul cosmogonic, mital intemeierii "lumii noi", prin de-limitarea de "lumea veche". Oricecosmogonie construie~te lumea ~i pentru ca lumea nu exista dedit inraportul cu subiectul cunoscator - orice cosmogonie indica ~i reperepsihogenetice. Mitul cosmogonic, (institufie secundara) aflat laconfluenta dintre psihismul individual ~i cel colectiv, este un conceptilustrativ pentru dialectica dintre cultura ~i individ, dintre cultura ~ipersonalitate, in raportul cu irationalul ~i rationalul. De altfel, intregulperiplu al lui Carl lung prin mitologie pome~te de la problema relatieidintre (des)structurare psihica, mit, ratiune ~i irational. Este yorba despredelirul unui schizofren paranoid care i-a atras atentia marelui ganditor instagiul petrecut intr-un spital guvemamental din Washington, in 1906.Bolnavull-a tras pe lung spre geam ~i i-a spus: "Nu se poate sa nu vedetipenisul soarelui: cand imi mi§c capul incoace §i-ncolo, se mi§ca §i el §iastfel se na§te vantul". Filologul §i istoricul Albrecht Dieterich publica in1903 traducerea papirusului grecesc din Biblioteca Nationala din Paris,liturghia lui Mithra. Dupa un timp de la intoarcerea sa din America, lung.este frapat de asemanarea dintre cele doua materiale. In traducerea luiDieterich putem citi: "Cu fata la soare inspira de trei ori cat de adanc poti~i vei vedea ca te ridici §i pa§e~ti spre inalt, a~a incat poti crede ca te afliin mijlocul oceanului aerian ... drumul zeilor vizibili va fi aratat de zeulsoare, tatal meu: tot astfel va deveni vizibil §i a§a numitul tub, origineavantului de serviciu, caci vei vedea atamfmd din discul solar ceva ca untub: §i anume, cand este indreptat inspre regiunile de vest, apareintotdeauna vantul de est; cand este produs celalalt vant, datoritaorientarii spre regiunile de est, vei vedea in mod asemanator duparegiunea aceluia intoarcerea (mi§carea in continuare) chipului." Acestmoment a pregatit fundamentele teoriei §i ale practicii analitice.Intrarea §i ie~irea din puseul psihotic discordant sunt ilustrative pentrumodalitatea de constructie a limitelor lumii. Spatiul oferit de mitulcosmo gonic este unul al psihogenezei §i reprezinta modalitatea in care 0cultura i§i construie§te ~i legitimeaza individualitatea prin delimitarea dehaos, de irational. Limita dintre ratiune §i irational este insa stabilita decultura. Raportul dintre lumea veche §i cea noua este distribuit in functiede spatiul cultural §i de "timpul" cultural. Pentru a demonstra afirmatiasa trecem in revista cateva situatii53.

53 Cf. Mihiiilescu, Y., Fascina!ia diferenfei, Paidea, Bucure~ti, 1999.


1. India ~i 1imita flexibiHiTvastr, tatal lui lndra, a omis sa-l invite pe fiul sau la un sacrificiu ritualrama. lndra reu!je!jtesa se apropie de locul sacrificiului !ji sa ia cu fortarama. Furios, Tvastr arunca pe foc restul de rama, strigand: "Cre!jti !jidevii dU!jmanullui lndra!". Astfel s-a nascut !jarpele primordial Vritra.Acesta a fnceput sa-i fnghita pe zeii Agni !ji Soma, fnspaimantand celelaltezeita{i. Vritra tinea legate apele. Tvastr fi fnmaneaza atunci lui lndrafidgerul. Cu ajutorul fulgerului lndra reu!je:jtesa-l fnvinga pe Vritra.invins, Vritra fi spune lui lndra: "Nu ma lovi, caci tu e!jti acum ceea ceeram eu ". lndra salveaza universul, despartind lumea diurna de ne-lumeavirtualului ofidian !ji inaugureaza 0 noua generatie divina.

Efortu1 culturii indiene consta in a degaja un principiu unic de exp1icarea 1umii printr-o perspectiva in care contrarii1e se resorb ~i opozitiile seanu1eaza.

2. Grecia ~i 1imita "laxa"La fnceput a fost haosul cel ve:jnic, fara de sfar!jit !ji cufimdat fn bezna.Totul a purces din haosul cel nemarginit. Din haos s-a zamislit .'ji zeitaGeea, adica Pamantul, iar fn adancurilefara sfar!jit ale Pamantului, lafelde departe de noi cum e cerul cel necuprins .'jiplin de lumina, s-a nascutfntunecatul Tartar. Din haos a luat na!jtere.'ji Eros !ji fntunericul cel ve:jnicErebos .'ji noaptea neagra, Nix. Pamantul puternic !ji fmbel.'jugat daduna!jtere Cerului albastru de necuprins, Uranos, !ji acesta se fntinsedeasupra pamantului. Falnici se ridicara pana la el muntii cei fnalti,zamisliti de pamant. Geea nascu Caul, Muntii .'jiMarea .'ji toate aces tealaolalta tata nu au. Uranos fnvalui lumea fntreaga. El f!ji lua de sOfie peGeea, datatoare de roade. Uranos!ji Geea avura .'jasefii !ji tot atatea fiice,toti titani de temut .'jiputernici. Uranos s-a maniat pe copiii lui .'ji i-afnchis fn bezna adanca, adica fn pantecele Geei. Geea, mama copiilor,suferea cumplit, caci groaznica povara ascunsa fn pantecele ei 0 cople.'jea.Atunci ea fi chema pe copiii ei, pe titani, !ji-i fndemna sa se razvrateascafmpotriva tatalui lor; dar ei se temeau sa ridice mana asupra lui. Numaicel mai mic dintre ei, vicleanul Cronos, se razvrati .'jil!ji rasturna tatal depe tron !ji-l castra. Cronos se gandea ca .'ji copiii lui se VOl'razvratifmpotriva-i !ji-l VOl'osandi, a!ja cum .'jiel f!jiosandise tatal. Atunci poruncisotiei sale Rhea sa-i aduca copiii cand se na!jteau !ji-i fnghitea fara mila.Rhea nu voi sa piarda !ji ultimul copil. Merse fn Creta unde, fntr-o pe!jteraadanca, dadu na!jtere lui Zeus. in locul lui Zeus fi dadu lui Cronos safnghita un bolovan. Zeus crescu mare !ji voinic. El se razvrati fmpotrivatatalui sau !ji-l sili sa readuca la /tunina copiii fnghitifi. impreuna cufratiisai porni lupta fmpotriva lui Cronos .'jia titanilor. Geea se manie pe Zeuspentnl ca fi azvarlise fiii In fntunecatul Tartar. Se casatori cu Tartar !jinascu pe monstrul Typhon, balaur cu 0 suta de capete. Zeus se napusti

98 MATEl GEORGESCU

asupra lui Typhon ~i-i prefacu in cenu~a cele 0 suta de capete §'i il aruncain Tartar.

3. China ~i limita dinamicaLa inceputul timpului era numai haosul intunecat in tot universuI. in acestmare intuneric - ce avea forma unui ou - s-a nascut Pangu, primacreatura vie. Pangu dormea adapostit in oul sau. Dupa multi ani, dind acrescut ~i s-a transformat intr-un gigant, Pangu s-a trezit, a cutremurat ~ia crapat oul. Partea pura, luminoasa ~i u~oara a oului s-a ridicat ~i afacut cerul, partea grea, impura, s-a scufundat ~i afacut pamantul. Acestaafost inceputulfortelor Yin ~i Yang. Pangu se temea ca cerul ~i pamantuls-ar putea reuni ~i s-a plasat intre aces tea, impingand cu capul cerul ~ipresand cu picioarele pamantuI. Pangu a continuat sa creasca, timp de18000 de ani ~i distanta dintre cer ~i pamant s-a marit. Cand distan,ta aajuns la 30000 mile, Pangu a cazut epuizat intr-un somn din care nu s-amai trezit. La moartea sa diferitele par,ti din corp s-au transformat inelemente naturale.

4. Romania ~i limita ciclicaintr-un timp anumit, mai ales vara sau toamna, mai multi ~eJpi se aduna ~ise bat, se lupta, incep sa sujle ~i safaca a spuma ~i 0 piatra pretioasa sauun diamant iese deasupra. Unul dintre ~eJpi, mai rau, mai mare, maiindrazne,t, 0 inghite, 0 tine in gura ~i devine balaur, ii cresc aripi ~i seurca la ceruri, unde poarta ploile, iar dupa 0 vreme, cade sau este rapusde Solamonar.

In mitul cosmogonic autohton al pietrei pretioase se regase~temultiplicitatea, indiferentierea, haosul primordial: "mai multi ~erpi". Eisufla unul spre altul, se bat, pentru a face 0 spuma din care sa iasa 0piatra nestemata. Unul dintre ~erpi inghite nestemata, se fecundeaza pesine ~i trece din starea potentiala in cea manifesta, din registrul haosuluinocturn in cel al cosmosului. ~arpe1e devine Balaur, trece dintr-unregistru in altul, prin auto-fecundare. Di'/initatea astfel nascuta este unzeu al vegetatiei, al carui principal atribut este de a stapani ploile, apele,viata. Sub aceasta a1catuire, divina, ramane ambivalent, putand sa aducasau sa opreasca ploaia, provocand seceta sau exces de apa, furtunidevastatoare sau aducand fertilitate. Divinitatea-balaur este, succesiv,"balaurul ploii" ~i "balaurul secetei". Balaurul este 0 entitate ofidianacare nu se opune registrului nocturn al virtualului, suprimandu-l definitiv~i integral, precum Zeus, dar nici nu se resoarbe intr-o identitate ultimacu lumea originara a ~arpelui, ca in cazul consubstantialitatii dintre Indra~i Vritra. Raportul dintre ~arpe ~i Balaur, ca termeni ai cosmogenezei,


este acela al unei permanente oscilari intre lume ~ine-Iume, intre rational~i irational.Mitul cosmogonic romanesc nu pune in opera opozitia dintre haos ~icosmos, de-limitarea dintre lumea veche a irationalului ~i cea noua arationalului, precum in cosmogonia greaca. Nu realizeaza nici identitateaultima intre rational ~i irational, precum in cosmogonia orientala, ciindica ciclicitatea ~i oscilatia dintre cele doua "lumi".In lumea greaca, intre cele doua personaje ale cosmologiei, Zeus ~iTyphon, nu exista nici un fel de identitate de esenta, ca in cazul fratrieidintre Indra ~i Vritra, ci 0 opozitie totala ~i detinitiva. Rapunerea luiTyphon de catre Zeus, uciderea monstrului otidian este conditia necesarainstituirii noii ordini, posibila prin delimitarea ferma de cea veche. Noualume greacii, a cosmosului, a ordinii rationale nu mai pastreaza, spredeosebire de cea indiana, nici 0 legatura cu ordinea irationala, esteinchisa in sine ~i suficienta sie~i, excluzand irevocabil reflexele vechiiordini, a haosului, a irationalului.Lumea chineza este construita pe principiul armoniei contrariilor, Yin ~iYang, coexistand intr-o stricta ~i normativa interdependenta de lainceputurile Lumii.

India GreciaChinaRomania

Vritra ~i IndraTyphon ~iYin ~iYangSarpele ~i

ZeusBalaurul

IrationalulIrationalulIrationalulCo- Irationalul

cosubstantialopuscosubstantialcosubstantial

rationaluluirationaluluirationaluluirationalului

LimWi laxaLimita tareLimita dinamicaLimita ciclica

Observam raportul relativ in care ratiunea se afla cu irationalul ~i faptulca in cultura greaca, poate cea care a determinat in mod definitivdecursul istoric al societatii ~i culturii europene, irationalul - ca factor alvechii lumi - este proscris din ordinea rationala actuala.Domeniul con~tiintei, al ratiunii neobosite, urma~ al (de)limitarii "tari"de irational, este cel raspunzator cu asumarea limitelor proprieiumanitati. Dovada 0 constituie chiar textul de fata in care este cercetatraportul dintre rational ~i irational prin chiar instrumentele oferite delogica ratiunii - sarcina ingrata pentru 0 ,judecata" onesta, care sa nuprejudicieze domeniul irationalului. Limita umanitatii noastre, trasata in

100 MATEr GEORGESCU

raportul dintre rational ~i irational, este precizata de ratiunea ferma ~iautoreflexiva - ferma in calea magmaticului irational ~i autoreflexiva inordinea incercarii de a pastra 0 obiectivitate mereu in~elatoare.Rezistenta la irational este sustinuta de nevoia de protectiein fata"caderilor narcisice": daca irationalul intra in alcatuirea actuala a fiinteiumane, ~ansele de a controla riguros destinul sunt reduse.Senzatia ~i uneori certitudinea ca exista un "dincolo de noi" care neconduce, dar care in fapt ne apartine, constituie esenta raportului dintrerational ~i irational. Consecinta hazardata sustinuta de explozivasocietate a informatiei, in care lumea actual a devine 0 oglinda a ratiunii,consta in redefinirea irationalului ca out-sider al umanitatii. Din aceastaperspectiva, configuratia fiintei umane ne apare ca un spatiu dincolo deale carui granite se afla misterul cu caracter accidental, un mister care vafi cu necesitate invins ~i relevat.Exista insa 0 nevoie perena pentru mister, semn al irationalului caremarcheaza granitele aricarei ratiuni. Se spune ca intreaga filosofiegreceasca va fi fost 0 incercare de restabilire a misterului desfiintat decatre Oedip. Omul este mai presus decat destinul sau, dar, iata, maiprejos decat misterul sau.

Holismul in consiliereSocietatea ~i mediile culturale supuse dinamicii sociale bulversante par anu-~i mai permite relevarea ~i developarea factorului irational. Aceea~isocieta!e pare a nu i~i mai permite demersuri de lunga durata, deprofunzime, a carol' "eficienW' nu este normata de timpul ~i economiapsihica, ci de economiile ~i institutiile publice. Epoca actuala a pus indiscutie, din nou, raportul dintre rational ~i irational Iacand, prinrealitatea ~i realizarile tehnicii mereu mai seductive ~i mai aproape deindivid, elogiul ratiunii ~ial rationalitatii, aruncand, inca 0 data ~i cat maideparte pe Typhon in intunecatul Tartar. Tendintele de a inIati~aindividul uman sub forma unui compus fizico-chimic sunt ilustrative inacest sens. De aceea, ceea ce tine de irational trebuie cu necesitateindepartat din orizontul preocuparilor care au pretentia de a-~i pastra,daca nu caracterul ~tiintific, macar cel adaptat, adecvat spiritului actual.Demersul consilierii se recomanda in acest context ca garant al nevoilarsocietatii actuale in care subiectul interventiei nu i~i mai permite sa fiepacient, ci client. Relatia economiei publice pare a se muta in cea aeconomiei psihice. Consilierul nu este departe de "a vinde" un produs


clientului sau. Statutul de pacient deranjeaza 0 societate care trebuie sai~i marcheze foarte limpede modelele de inconduita.Nebunia, maladia psihica, asociate in special notiunii de pacient trebuiearuncate la granita ordinii unei societati (ca modele de inconduita) carese vrea protejata de furiile profunzimilor psihismului, de fiintele ofidieneaducatoare de haos.

Consilierea se dore~te un demers de tip focal normat mai mult de "timpulcomunitar" decat de cel al individului,pe cand psihoterapiile, cele dinamice inspecial, incearca sa i~i gestioneze demersul in special printr-un "timp alindividului".

Este probabil ca dificultatile de separare a domeniilor consilierii ~ipsihoterapiei sa fie determinate pe fond tocmai de oscilatia individului, apracticianului intre nevoile dictate de sinele sau profund aflat intr-unspatiu din ce in ce mai clivat de realitatea socio-culturala tehnicista ~i eulsau de suprafata prins in valtoarea vitezei ~ia informatiei.Trebuie insa mereu subliniat pericolul produs prin trasarea absoluta agranitei dintre personalitatea profunda, topos al irationalului ~i cea desuprafata, intre interventia specific a profunzimilor ~i cea adecvatasuprafetelor.Perspectiva holistica asupra personalitatii umane poate fi mult maiprofitabila sub aspectul restituirii umanitatii individului in intregul sau.Modelul cosmogonic profitabil, din acest punct de vedere, este celpropus de cultura chineza. Yin este necesar-complementar lui Yang noaptea incepe in miezul zilei, puterea irationalului incepe sa creasca inchiar cea mai ordonata lume a ratiunii.Riscul acestui clivaj asociat domeniului - consilierea adresandu-sesuprafetelor, iar psihoterapia profunzimilor - antreneaza separareapersonalitatii intre doua paliere: cel cognitiv-rational ~i cel afectivirational. Or, tocmai aici se afla pericolul - consilierul sa devina exclusivun agent al rationalitatii ~iun refugiat al afectivitatii ~i irationalitatii sale.De aceea, consideram ca a face consiliere nu inseamna, sub nici 0 forma,a sustine clientul exclusiv intr-un spatiu cognitiv.Abordarile de tip comportamental pot fi considerate in anumite situatiiunica solutie eficienta, insa, pe fond, trebuie avut in vedere faptul capalierul afectiv este subiacent oricarui demers de interventie clinica. Dinaceasta perspectiva a face consiliere pare a fi opus cu a aborda subiectulIntr-o maniera (psih)analitica sau de tip afectiv, din demersul consilieriifiind exclus factorul irational. 0 asemenea perspectiva asupra consilierii

102 MA TEl GEORGESCU

consideram ca nu este adecvata fenomenologiei subiectului beneficiar alinterventiei de consiliere.Recomandarea holismului se refera in special la considerarea(intelegerea ~i trairea) comportamentului subiectului atat din perspectivarationala, cat ~i sub aspectul irationalitatii sale, prin aplicarea concertataa abordarilor de tip afectiv cu cele de tip comportamental. Trebuie tinutcont de faptul ca tehnici fundamentale de comunicare in consiliere,precum empatia, interpretarea, reflectarea, nu pot fi aplicate tara recursulla factorul afectiv ~i irational.Solutia tensiunii ~i oscilatiei dintre rational ~i irational este oferita ~i depunctul de referinta. Din punctul de vedere al consilierului, clientultrebuie inteles atat sub aspectul specificului sau cognitiv, dar in specialsub cel al determinantilor afectivi ~i irationali. Din punctul de vedere alclientului, consilierul ii va oferi acestuia pe langa sustinerea conditiilorsale afective, indici rationali asupra comportamentului sau.Consilierea holistica reprezinta 0 abordare multidimensionala ~i prinfaptul ca:

=> se centreaza pe factorul preventiv in sensul atingerii ~imentineriismrii de sanatate fizica ~ipsihica pentru trairea deplina a vietii;

=> utilizeaza majoritatea perspectivelor prezente in consiliere.Consilierea holistica se folose~te de modalitati de prevenire a stresului,de incurajare a bunei forme fizice, de educatie in domeniul nutritiei, dedezvoltare a vietii spirituale. Este yorba de identificarea unui stil de viatacare sa satisfaca individul din diferite puncte de vedere.Obiectul consilierii este personalitatea totala a clientului, care integreazadimensiunea corporala ~i cea psihica intr-un stil de viata adaptat atatmediului fizic, cat ~i mediului socio-cultural. Obiectivul principal alperspectivei holistice ramane insa abordarea clientului printr-un judiciosbalans intre irational ~irational, intre afect ~i cognitie.

Planulinterventiei

comportamental

Problematidi

deficiente ale controlului impulsivitate

Tehnici deinterventie

modelare sociala,contract

comportamental


Planul ProblematicaTehnici deinterventiei

interventieafectiv

angoasa program pentrugestl.unea angoasei,expnmarea ~lmodelarea afectelor,empatie,

dificultati in rezolvarea de

interpretare

cognitivsustinerea

probleme, la nivelul decizieiprocesului rezolutiv

imagine de sine

nivel sdizut al stimei de sineinlocuirea luitrebuie cu este

relatii

dificultati de relatie la nivelantrenament asertivintei-personale

socialfizic

oboseala, lipsa tonusuluiprC!gramde exercitiifizic general

fizlce

Intrebari de verificareCare este utilitatea unei perspective antropologice in discutarea abordariiholistice a consilierii ?

Este limita dintre haos-cosmos, irational-rational instituita cultural?Ce indica in mod esential mitul cosmogonic ?In ce raport se afla societatea actuala cu factorul irational ?Care este pericolul excluderii factorului irational din campul consilierii ?In ce consUlabordarea holistica ?

Care este principala recomandare pe care 0 face perspectiva holistica inconsiliere ?

Bibliografie selectivii:Jung, c., G., Arta prelungirii vietii, Cartea con$tiintei $i a vietii,traducerea din chineza R. Wilhelm, Ed. Trei, Bucure~ti, 1996.Khun, N., A., Legendele ~i miturile Greciei Antice, Ed. Stiintifica,Bucure~ti, 1964.Liiceanu G., Tragicul, Humanitas, Bucurqti, 1993.Mihiiilescu, V., Fascinatia diferentei, Paidea, Bucure~ti, 2000.Whittaker c., An Introduction to Oriental l\1yth0logy, Grange Books,1995.

104 MATEl GEORGESCU

RApORTUL DINTRE FUNDAMENTELE TEORETICE SI PERSONALITATEACONSILIERUL VI

RezumatPersonalitatea consilierului reprezinta instrumentul esential alinterventiei, fiind modelul implicit de gestiune a situatiilor problematicede viata. Capacitatea de gestiune afectiva ~i cognitiva a consilierului estereflectata de capacitatea de a-~i accepta propriile experiente, deatitudinea pozitiva, de capacitatea de angajare in relatie, de a se lasaperceput de ceilalti a~a cum este, de a accepta responsabilitatea pentrupropriul comportament, de a avea aspiratii realiste ~i de a-~i con~tientizasistemul de valori. Valorile consilierului nu pot fi total reprimate intrucatsunt exprimate atat de elementele de cadru, cat ~i de reactia consilieruluila continutul problematicii. Valorile consilierului nu pot fi con~tientexprimate intrucat aduc atingere procesului de autoevaluare necesarindividuarii clientului. Analiza ~i sinteza corpului teoretico-tehnic se faceprin personalitatea consilierului care "construie~te" realitatea clientului.

Concepte reprezentative-personalitatea consilierului: element esential de cadru, filtrul ~i factorulintegrativ al ansamblului tehnico-teoretic al consilierii;- valorile consilierului: modalitate in care consilierul pretuie~te obiectesau fapte, ceea ce exercita 0 anumita influenta asupra cadrului consilierii.

Personalitatea consilieruluiEficienta consilierului se distribuie in functie de urmatoarele dimensiuni:

=> structura ~i dinamica personalitatii;=> modalitate de raportare la corpusul teoretico-tehnic.

Eficienta consilierului este rezultatul:flexibilitatii consilierului in abordarea problematicii clientului;capacitatii de implicare non-defensiva in relatie;capacitatii consilierului de a realiza 0 sinteza teoretico-tehnicaadecvata. Sub acest aspect trebuie sa avem in vedere ponderea pecare 0 are domeniul teoretico-tehnic in care este format consilierul.In situatia in care consilierul a fost beneficiarul unei formaririguroase intr-unul din domeniile psihoterapiei, va utiliza cuprecadere instrumentele dobandite cu aceasta ocazie. lnstrumentarulde care dispune in urma propriei formari va fi considerat ca maximal


eficient, cu adaptilrile necesare pentru a fi util in domeniulconsilierii, iar consilierul va folosi doar intr-o maniera aditionala altedomenii teoretico-tehnice.

Eficienta nu trebuie inteleasa ca 0 mi~care oscilatorie intre teorii ~itehnici. Recomandarea holismului se refera in special la flexibilitateanon-defensiva a consilierului care nu creeaza dintr-o teorie sau tehnica 0

redlita in care se simte securizat in fata diferitelor tipuri de interactiunecu clientul. Consilierul eficient este cel deschis, relaxat ~i apt spre agandi ~i actiona tehnic conform celei mai bune solutii.Tabelul de mai jos reda diferitele comportamente ale consilierului ~i

'4eficienta acestora) .

Atribupi Consilier eficientConsilier ineficient

a) elaboreaza definitii

a) accepta definitia

detlnireaoferiti.\.de client ca

1.comportamentu1ui

alternative;atare;

problema

b) selecteaza 0 definitieb) este incapabil sade lucru defineasca singur

alege un anum it tip

este incapabil sa

focalizarea

de definire aaleaga 0 anumita

2.

demersului de problemei ~i incepe ,.definire a problemei ~i

consiliere

sa lucreze asupratrece Taranici un fel deacesteia impreuna cu

directionare de la unclientul

subiect la altula) raspunde in mod

a) poseda un modelflexibil clientului;b) se bazeaza pe

standard de a

activitate

diferite teorii pentru araspunde clientilor;

3.creatoare elabora noi posibilitatib) aplica acela~i set de

tehnici indiferent dede actiune; problemele pe care Iec) face apella tehnicicreative pentru a stimula

ridica clientii

,~ Dupa 1.Holdevice, Elemente de psihoterapie. Ed. All, Bucure~ti, 1996, pp. 216-217.

106

4 IProcesul. decizional

5.lfact?ri "conJuncturah

6 Imodifid'iri. posibile

MATEl GEORGESCU

a) direqioneaza clientulspre adoptarea de solutiicreative;b) focalizeaza demersulterapeutic conform unuimodel bazat pe teoriadeciziei

a) define~te problematinand cont atat de factoriipersonali, cat ~ide ceiconjuncturali;b) ia in considerareprejudecatile sociale

a) lucreaza asuprasubiectului;b) lucreaza pentru amodifica ~iunele conditiide mediu

a) elaboreaza 0 singuraaltemativa desolutionare aproblemei;b) se invarte~te lara rostinterogand c1ientul, laraa se centrape adoptareaunei decizii

a) considera caproblema este doarindividuala;b) ignora conjuncturasocio-economicil ~ialtifacton de natura psihosociala

lucreaza doar asupraindividului

modalitatea

7.1efectiva delucru

a) se bazeaza pe 0a) modifica sistemul ~ conceptie teoreticateoretic pe care se bazeaza unica"

in funqie de situatie; b) utilizeaza un ~e~b) alege un set adecvat de standard de tehlllCl;tehnici de lucru;. c) ia in considerarec) genereaza nO! doar ceea ce spuneperspective asupra c1ientul cu privire laproblemei;" ". problema sa; ..d) initiaza dlscutll d) initiaza discutlldeschise rigide


a) sustine clientul.ina) elaboreaza doar 0

solutie;elaborarea de multiple b) lliasa pe client sasolutii; se descurce singur in8.

rezolvareab) elaboreaza un planceea ce prive~teproblemeiconcret de actiune;

implementarea solutiei;c) elaboreaza problema c) trece imediat lainainte de a fumiza prezentarea solutiilorposibile cai rezolutive Taraa analiza suficientaderent non-conflictual, bazat peschimbare non-9. stilul decizional vigilent conflictuala, defensiv-evitanta sauhipervigilenta

Nu s-au putut izola intr-o maniera precisa calitatile personale aleconsilierului, intrucat nu s-a putut preciza 0 metodologie universalacceptata a demersului de consiliere. Cea mai buna aproximare are invedere urmatoarele calitati:

=> capacitatea de a accepta;=> deschidere;=> caldura;=> flexibilitate;=> sinceritate55.

Asociatia Nationala de Ghidare Vocationala (National VocationalGuidance Association) a indicat, in 1949, urmatoarele calitati necesareconsilierului:

=> interes pentru oameni;=> rabdare; I=> empatie;=> obiectivitate;=> capacitatea de a inspira incredere ~i respect;=> stabilitate afectiva. Consilierul trebuie sa se gaseasca intr-un bunraport cu sine, cu viata sa afectiva ~i experientele sal~ emotionale.

55 Rick1ey G., Therese C, Coul1seling.TheOlY and Practice. Prentice Hall, New Jersey,1990, pp. 12.

108 MATEl GEORGESCU

In 1964, Asociatia pentru Fonnarea ~i Supervizarea Consilierilor (TheAssociation for Counselor Education and Supervision) s-a referit launnatoarele ~ase calitati necesare:

=> capacitatea de a acorda incredere fiecarui individ;=> respectarea valorilor individuale;=> interes pentru lume;=> deschidere;=> intelegere de sine;=> dedicare profesionala.

Dincol0 de diferitele calitati ale consilierului ~i de tehnicile detinute,elementul esential al demersului consilierii este personalitateaconsilierului inteleasa ca instrument care pennite dezvoltareapersonalitatii clientului.Eficienta procesului este sustinuta totodata in mod special de atitudineaconsilierului fata de client. Succesul este obtinut in masura in care:

=> clientul este perceput ca independent, capabil de reu~ita ~ide a-~iorienta viata;=> consilierul se percepe pe sine ca non-dominant ~i altruist.

Personalitatea consilierului este unul dintre elementele de cadru esentialeintrudit se constituie intr-un model pentru client. Mesajul de fond pe careil emite personalitatea consilierului se refera la chiar problematicaconstituita in obiect al consilierii: consilierul a reu~it sa i~i negociezediferitele probleme personale. Intrucat a putut sa i~i orienteze viata spresensul unei existente eficiente, poate sa se indice ca ghid pentru client. Inacest plan reiese, din nou, importanta factorului afectiv ~i a raportului cucel rational. Capacitatea consilierului de a fi putut depa~i problemelespecifice existentei sale presupune un b1ln indice de flexibilitate atat lanivel afectiv (irational), cat ~i rational.Din punct de vedere rational, al modalitaW de gestiune a ipotezelorprivind problemele aduse in discutie de client consilierul poate adoptaunnatoarele atitudini:

aderare de tip non-conflictuala. Consilierul adopta 0 unica ipoteza delucru sau sistem teoretic dupa care i~i orienteaza demersul.Consilierul este consecvent orientarii initiale pe care 0 pastreazaindiferent de evolutia clientului;schimbare de tip non-conflictuala. Consilierul schimba ipotezele delucru ~i fundamentele teoretice indiferent de evolutia relatiei ~i aclientului;


atitudine defensiv-evitanta. Este consecinta nevoii consilierului de aevita anumite problematici pe care nu este pregatit sa Ie negocieze(cu sine). Atitudinea defensiv-evitanta va genera 0 abordareseductivaa c1ientului care va bloc a avansul demersului;atitudinea hipervigilenta-hiperperseverenta. Este specifica uneipersonalitati de tip anxios a consilierului care nu poate sa faca 0selectie, din ansamblul de tearii ~i ipoteze, a celor care sunt adecvaterealitatii clientului. Consilierul ramane in expectativa din nevoia dedistantare ~ineimplicare in relatia cu clientul;atitudinea vigilenta. Consilierul detine un optimum motivational caresa-i permita eficienta cognitiva (sustinuta afectiv), lara a avea nevoiede perfectionism.

Din perspectiva rationala, ceea ce am denumit "atitudine vigilenta" esterecomandata unei interventii eficiente.Eficienta este determinata i'nsa de personalitatea consilierului inansamblul sau ~i este indicata de urmatoarele elemente56:1. Capacitatea de a accepta propriile experienre. Se refera la

persoanele care nu i'ncearca sa i~i reprime reactiile afective ~i i'~iaccepta viata afectiva a~a cum este. Sunt deschise spre ele i'nsele,lara neaparat a se descoperi. Educatia determina individul sa sei'ndeparteze ~i sa i'~ireprime expresia afectiva - furia, resentimentul,frustrarea, melancolia. Acceptarea acestor afecte permite existentaunui comportament relaxat ~i neconstrans. Consilierul este astfel inmasura sa decida con~tient moduli'n care sa se manifeste ~i nu sa fiestapanit intr-o maniera incon~tienta de propriile afecte. Capacitateade acceptare a propriilor afecte este determinata de existenta i'n viatapersonala a unar modele de acceptanta ~i inexistenta unor situatiipunitive determinate de acceptarea afectelor. Consilierul are un efectbenefic asupra clientului atunci cand cel din urma simte ca Ii suntacceptate sentimente, chiar daca acestea sunt negative. Acardareadreptului de a resimti sentimente negative are efecte mai bune decatargumentarea lipsei de eficienta a trairii sentimentelor negative.

2. Gdndire # at{tudine pozitiva fata de fume. Este 0 consecinta acapacitatii consilierului de a-~i gestiona eficient propriul destin, de aavea 0 imagine de sine congruenta ~i stabila. Acest tip de atitudine seobtine prin travaliul formativ necesar consilierului eficient.

56 Rickiey G., Therese c.. Counseling, Theory Gnd Practice. Prentice Hall, New Jersey,1990, pp. 14-16.

110 MATEl GEORGESCU

3. Capacitatea de angajare fn relafie. Consilierul are capacitatea de atriii ~i aceepta Intr-o maniera neposesiva sau evaluativa sentimentele~i opiniile clientului. Personalitatea clientului este aeeeptata eu 0minima eonditionare. In majoritatea cazurilor personalitatea eeluilaltdetermina senzatii de diseonfort sau angoasit. Exista teama diexperimentarea libera a emotiilor produse de eelalalt poate fipericuloasa intrueat "cineva poate profita de noi, ne poate rejecta".De aeeea, atitudinea eomuna este aeeea de a pastra distanta.Consilierul este mai putin reaetiv la riseurile angajarii in relatiiintrueat cunoa~te avantajele valorilor ca~tigate prin intermediuleeluilalt. Astfel exista 0 mare libertate in alegerea ~i dezvoltarearelatiilor.

4. Capacitatea de a se lasa percepufi de ceilalfi a~a cum sunt. Aeeastaeste 0 consecinta a acceptarii propriilor sentimente ~i nevoi.Persoanele autentice sunt cele care nu mai au nevoie sa impunacelorlalti reprezentari de sine care nu Ie apartin. Nu trebuie sapretinda cunoa~tere acolo unde nu ~tiu, nu trebuie sa fie amabileatunci cand resimt ostilitate, nu trebuie sa para inerezatoare atuncicand se simt nesigure. Sunt libere sa i~i exprime atitudinile ~isentimentele a~a cum sunt. Sustinerea unei imagini de sine care estediferita de cea reala are importante costuri energetice. Energiaconsumata in mentinerea unor false imagini de sine poate ficanalizata spre rezolvarea de probleme. Consilierul eficient estecongruent cu sine prin concordanta dintre comportament ~i atitudini,dintre afecte ~i valori. Decalajul dintre gandire ~i traire este perceputde client care devine, la randul sau, defensiv. Sentimentul deautenticitate pe care il inspira consilierul permite construirea uneirelatii suportive cu clientul.

5. Capacitatea de a accepta responsabilitatea pentru propriulcomportament. Acceptarea propriilor sliibiciuni ~i e~ecuri permiteconsilierului sa nu mai atribuie celorlalti responsabilitatea pentrupropria viata. Chiar daca viata este determinata de factori care nu potfi supu~i controlului, consilierul se considera, in mare parte, agentulpropriului destin. Cunoscandu-~i puterea ~i limitele in determinareaimprejurarilor de viata, consilierul este liber in a-~i alegecomportamentul, a se conforma sau nu anumitor norme. Consilierulpoate accepta critica intr-o maniera constructiva ~inedefensiva.


6. Capacitatea de a avea aspira{ii realiste. In mod obi~nuit succesulgratificil ~i cre~te nivelul de aspiratie, in timp ce e~ecul il scade, inscopul de a proteja individul de realizari prea facile sau de e~ecurirepetate. Deseori acest mecanism nu este operativ ~i individul nu i~iapreciaza corect scopurile, fixand obiective prea inalte, foarte greurealizabile sau prea modeste, cu mult sub capacitatile reale. Inambele cazuri rezulta e~ecul. Consilierul poate sa i~i fixeze scopurilecu obiectivitate,fiind con~tient de propriile calitati.

7. Con:;tientizarea sistemului de valori. Consilierul i~i cunoa~tepropriile standarde ~i poate decide in raport cu sistemul sau devalori. Con~tientizarea propriului sistem de valori permite orientareaeficienta a vietii ~ievitarea comportamentelor cu efect negativ.

Elemente de axiologieAxiologia este disciplina filosofica interesata de studiul genezei,interactiunii, ierarhizarii valorilor. Valoarea se intemeiaza pe relatiasociala, prin raportarea ~i corespondenta obiectelor sau faptelor cutrebuintele mediului socio-cultural. De aceea, criteriile axiologice suntdinamice ~i determinate de evolutia mediului pe care il sustin.Valorile servesc mediului socio-cultural, in genere, ~i cadruluiconsilierii, in speta, drept puncte de referinta in decizie ~i actiune.Sursele valorilor sunt diverse ~i necesita, pentru a-~i exersa influenta,perioade indelungate de timp, se structureaza ~i consolideaza peparcursul vietii in procesul enculturatiei.La nivel generic, valorile sunt echivalente: nici un set de valori nu poatefi considerat a fi superior altui set de valori. Cu toate acestea, consilieruldetine propriul sistem axiologic care se exprima in procesul consilierii.Procesul consilierii este eficient in conditiile in care exista un anumitgrad de asonanta axiologica intre consilier ~i client - un optimum deasonanta intre sistemele axiologice. In situatiile extreme in care fiesistemele axiologice sunt foarte apropiate, fie foarte indepartate, procesulconsilierii nu este eficient.

Pozitiile consilierului in raport cu sistemul axiologic se distribuie pe axarepresiv-expresiv:1. Represie axiologica pentru a nu periclita capacitatea auto-evaluativa

a clientului: consilierul este neutru axiologic, nu impune nici 0valoare. In consecinta, vor fi avute in vedere exclusiv valorilec1ientului, in timp ce consilierul nu i~i va reve1a pozitia in nici 0

112 MATEl GEORGESCU

situatie. In procesul consilierii clientul trece de la 0 evaluareexterioara a situatiei, operata de ceilalti, la una interioara, la autoevaluarea situatiei. De aceea, orice valoare impusa de consilier poatemarca negativ procesul auto-evaluativ.

2. Expresie axiologica in vederea contracararii deviatiilor clientului:consilierul i~i indica explicit valorile. Neutralitatea axiologica esteinteleasa, in aceasta situatie, ca 0 defectuoasa sustinere a clientului inorice fel de intreprindere, chiar in cele aflate la limita legalitatii. Inconsecinta, clientul poate intelege faptul ca este sustinut de consilierin orice tip de comportament, implicit ~i in cele socialmenteinacceptabile.

3. Represia axiologica este imposibiIa, iar expresia trebuiecon~tientizata: schimbul de valori intre consilier ~i client esteimplicit ~i antrenat de continutul demersului consilierii, denecesitatea producerii unei schimbari, inclusiv la nivel axiologic.Clientul va fi sustinut in con~tientizarea valorilor sale, cu masura incare consilierul a reu~it sa intre 'in raport cu sistemul sau axiologic.Important este nu sistemul axiologic in sine, ci raportul individuluicu acesta. Daca valorile sunt con~tientizate, c1ientul, cat ~iconsilierul, sunt liberi sa refuze sau sa accepte orice perspectivaasupra vietii.

4. Represia axiologica este imposibila, dar influenta produsa prinexpresie nu trebuie sa fie deliberata: dincolo de continutuldemersului consilierii, valorile consilierului sunt exprimate la nivelde cadru in etica profesionala, in scopurile ~imetodele procesldui. Inconsecinta, neutralitatea axiologica este imposibila, iar sistemul devalori al clientului va fi influentat ~i modificat 'in raport cu eel alconsilierului. Influenta nu va fi sustinuta de consilier intr-o manieradeliberata, ci se va produce implicit.

Principala valoare necesara consilierului este libertatea, valoare carepermite alegeri creative ~i responsabile.Acceptarea clientului reprezinta premisa oricarui demers de schimbare,dezvoltare ~i optimizare. Capacitatea de acceptare a clientului, elementesential al demersului consilierii, se 'intemeiaza pe un just raport alconsilierului cu sistemul sau axiologic. Consilierul respecta valoareaindividuala a clientului Tara a-I conditiona ~i aduce la un alt sistem devalori: "Iti recunosc valoarea dad ...". Clientul nu se va simti acceptat insituatia in care consilierul se raporteaza defensiv la acesta prin ignorarea,


izolarea sau tolerarea anumitor aspecte dificil de aprobat de consilier.Capacitatea de acceptare a clientului este 0 consecinta a perceperii ~ireprezentarii clientului ca individ uman valoros ~i pozitiv in esenta sa,care are capacitatea de a alege, decide ~i conduce viata in mod voluntar.Clientul este acceptat pentru ceea ce reprezinta in sine: un individ unicprin maniera in care gfmde~te ~itraie~te lumea.In consecinta, recunoa~terea, demnitatea ~i valoarea personala aclientului se fundamenteaza pe perceperea personalitatii acestuia inintregul sau cu:

calitatile ~i defectele sale;atitudinile sale concordante sau discordante cu cele aleconsilierului;trairile sale adaptative sau defensive.

Elemente de epistemologieIn analiza modalitatii de raportare a consilierului la corpul teoreticotehnic este utila 0 perspectiva epistemologica. Epistemologia, ~tiinta acunoa~terii ~tiintifice, propune urmatoarele interogatii:Cum putem cunoa~te realitatea ?Care sunt resorturile prin care avem acces la realitate ?Consideram ca in incercarea de conturare a unui raspuns este necesaraexpunerea principiilor pe care se construie~te demersul. In cazul de fata,in care ne referim la modalitatile de cunoa~tere nu a realiHitii in genere,ci a realitatii clientului in special, este util apelulla:

principiul auto-referintei - orice teorie este 0 incercare de"constructie" a lumii, in care este exprimata dinamicapersonalitatii subiectului cunosditor;principiul ignorantei - cunoa~terea tinde intotdeauna asimptoticspre realitatea obiectului de cunoscut;principiul incertitudinii - nu pot fi cunoscute simultan la acela~inivel mai multe elemente;principiul relativitatii - orice teorie ~i perspectiva este relativa ~ifalsificabila.

In aventura cunoa~terii, fiinta umana, subiect al cunoa~terii, a parcursdiferite etape ale decentrarii ~i pierderii treptate a statutului de axismundi. Rupturile epistemice ~i abruptele schimbiiri paradigmatice audevenit evenimente obi~nuite in avansul teoretic. Acest fapt a pusproblema modalitatii in care individul uman "construie~te" realitatea,

114 MATEl GEORGESCU

intrucat realitatea obiectiva nu poate fi de cat aproximata, ramanandintotdeauna un important rest. Si aceasta cu atat mai mult, cu catinstrumentul cunoa~terii este insu~i psihismul nostru, situatie in careorice stare de fapt (in acceptiunea lui Ludwig Wittgenstein57) estetranspusa, in procesul cunoa~terii, intr-un eveniment psihic. Psihismul,lumea intema a individului, reprezinta sursa oricarui model al realitatii.Urmatoarea intamplare, atribuita lui Bertrand Russell, pune problemalimitelor cunoa~terii ~i a modelelor realitatii58. Dupa ce cunoscutulganditor a conferentiat pe tema sistemului solar, 0 respectabila doamna aavut urmatoarea reactie: "Prostii, lumea este sustinuta pe spatele uneibroa~te testoase gigantice". Russell intreabii: "Si broasca testoasa pe cesta 7". "Sunteti perspicace, tinere!" raspunde doamna: "Broasca testoasacare sustine pamantul sta pe aha broasca testoasa ~ia~a panajos". Istoriane stame~te zambete, intrucat ne consideram astazi aparati de asemeneaerori in cunoa~terea lumii.Suntem oare atat de departe de modele de tip "broasca testoasa" 7

Care este diferenta de fond dintre modelul "broasca testoasa" ~i cel al bigbang-ului 7

Se schimba 0 reprezentare cu aha, ambele putand fi clasate intr-un viitordictionar al ignorantei. Desigur, cea de a doua reprezentare, sprijinita pemodelele fizicii actuale, poate fi, sub anumite aspecte, mai ferm sustinutade proba realitatii.Proba realitatii unui model este instrumentatii prin intermediul intelectului facultatea prin care individul uman percepe §i fnlelege realitateainconjuditoare. Logica specifidi intelectului este cea simbolica. Limbajulsimbolic se refera la realitatea imediat inconjuriitoare, la obiectele care segasesc reciproc in relatii alcatuind stari de fapt. Insa pe masura cecunoa§terea iese din granite Ie perceptiei stlliilor de fapt, pentru a trece plinteritoriul raliunii, allogicii traditionale §i allimbajului notional (care nu serefera la obiecte, proprietati §i relatii, ci la ceea ce sunt aceste obiecte, laesentele lor), intram pe teritoriului speculaliunii59. Logica speculativa §ilimbajul categorial nu se mai refera la obiecte §i stari de fapt sau la ceea ceacestea au fost, sunt §i vor fi, ci la procesualitatea lor.

57 Ipostaza in care un obiect considerat nedetenninat i~i dobande~te 0 anumitadeterminatie sau i se recunoa~te 0 anumita determinatie, respectiv ealitate sau 0 anumitarelatie eu alte obieete, se nume~te fapt, stare de fapt.58 St. Hawking, Une brefe histoire du temps, Flammarion, 1989, p. 12.59 A. Surdu, Logica speculativa, Ed. Paideia, Bueure~ti, 200 I.

INTRODUCERE iN CONSIL1EREA PSIHOLOGICA 115

Ambele modele, cel al broa~tei testoase ~ial big bang-ului, sunt sustinutede logica speculativa §i de limbajul categorial, al cami obiect depa§e§tesau transcende timpul §i spatiul actual.Diferitele teorii despre psihism se situeaza atat in zona logicii notionale,cat §i a celei speculative, intmcat incearca sa aproximeze atat esentaobiectelor, cat §i procesualitatea acestora. Ceea ce ne intereseaza insasunt consecintele situarii teoriilor pe care se fundamenteaza domeniulconsilierii in speta in zona logicii speculative. Teoriile fundament aleconsilierii sunt teorii in care subiectul cunoa§terii este §i obiect alcunoa§terii. Anumite teorii (spre exemplu cea psihanalitica), transcendtimpul §i spatiul intmcat incearca sa ofere un model al categoriei despaliu-timp. Psihanaliza, pentm a continua unul dintre exempleleposibile, indica faptul ca spaliul §i timpul exista la nivelul proceselorsecundare ale Eului, care este responsabil §i cu testarea realitatii, in timpce procesele primare ale Se-ului transcend timpul, spatiul, in genereprincipiile nOlionale.Consecinta de interes a situarii teoriilor fundament ale consilierii in zonalogicii speculative pune problema modalitatii in care consilierul adera lasau respinge modelul teoretic. ~i aceasta, cu atat mai mult, cu cat trebuieavuta mereu in vedere limit a oricarei teorii. Relatia de incertitudinepostulata de Werner Heisenberg in microfizica este ilustrativa in acestsens: a cunoa§te mai adecvat caracteristicile unui anumit obiect inseamnaa determina imprecis caracteristicile unui alt obiect din campulcunoa§terii.Teoria furnizeaza date §i aproximeaza prin generalizare, faciliteazaintelegerea fenomenelor complexe, prezice acolo unde limitele psihice(afective §i cognitive) ale cercetatomlui (consiliemlui) intervin. Teoria ~imodelul teoretic reprezinta un tip de abordare sistematica a problemei.Teoria propune principii, discurs metaclinic. Saltul din palierulspeculativ al teoriei in cel al starii de fapt, al obiectului - in speta alclientului - este abmpt. Realitatea clientului este frecvent dificil deinteles. Consilierul "construie§te" personalitatea clientului din sursele deinformatie diferite oferite de acesta. Este yorba despre informatiifactuale, explicite §i de informatii de profunzime care sunt receptate pecanale implicite care nu mai tin de capacitati1e rationale. Cand experientarealitatii nu face inteligibil un subiect, consilieml recurge la teorie inscopul de sprijin nomotetic, categorial. Efectele acestui recurs suntevidente: palierul nomotetic, categoria este repulsiva specificului,

116 MATEl GEORGESCU

individualului, individului. In arborele neoplatonicianului Porphyrios"sufletul individual", individul, se afla la extrema "sufletului universal",a categoriei.Avand in vedere aceasta bre~a (care de altfel este dramatic resimtita destudentul in domeniul psihologiei), ne intrebam- prin intermediul caruideterminism alege consilierul 0 teorie, respinge integral 0 alta indemersul de cunoa~tere ~i sustinere a clientului?Se pot identi£1ca circa 0 suta de direc!ii ~i perspective psihoterapeuticecare exercita 0 influenta teoretica sau tehnica asupra consilierii. Procesulconsilierii, in perspectiva multitudinii aporturilor tehnico-teoretice, apareca un domeniu heteroclit di£1cilde uni£1catprin multitudinea de scopuri,concepte sau fundamente £1loso£1ce.Acest fapt a concurat, desigur, ladi£1cultatea a£1rmarii consilierii ca domeniu independent al ac!iuniipsihologice.Diversitatea aporturilor tehnico-teoretice poate constitui un avantaj insensul in care efortul de sinteza se inscrie in sprijinul direqieiidiogra£1ce, al relatiei cu individul inteles in unicitatea sa. In masura incare direqiile teoretice sunt integrate ~i aplicate in mod complementar ~iadecvat, procesul consilierii poate ca~tiga autonomia ~i locul singular incadrul demersului psihologic. Dar acest enunt pare de domeniuldezideratului.

In demersul de sinteza a teoriilor este u~or de operat cu similitudini.Dincolo de diferentele speci£1ce, teoriile care fundamenteaza consiliereaprezinta elemente comune precum:- posibilitatea de a sustine schimbarea;- necesitatea rezolvarii conflictelor aparute in trecut;- importanta modalitatii de raportare la viitor.Cum pot £1insa integrate teorii care "separa" realitatea ?Sa luam exemplul modalitatii in care diferitele teorii care fundamenteazadomeniul consilierii aproximeaza natura umana. Perspectivaexistentialista ofera 0 imagine mai consistenta a naturii umane decatreiese din perspectiva comportamentala. Perspectiva existentialisti'iinfati~eaza individul ca £1indliber inalegere ~i comportament, in timp ceperspectiva compOliamentala 11 indica drept dependent ~i conditionat defactorii extemi.

Efortul preluarii anumitor elemente din fiecare teorie, in sensul uneiabordari holistice, este in aceste conditii di£1cil de sustinut. Tendin!aindreptatita a cercetatorului ~i in spe!a a consilierului este de a-~i centra


interesul spre anumite teorii. Acest fapt este pozitiv in masura in carealegerea nu este una de tip defensiv, marcata de calea cea mai simplaspre domeniu, dar ~i in acest caz modelul, idealul teoretic va fideterminant.

Grice teorie a fost conceputa de un individ ~i se inscrie in modalitatea in 'care acesta a re-construit lumea, construqie acceptata la un moment dat~i de alti indivizi, subieqi ai cunoa~terii din acel domeniu. Resorturileimaginarului epistemic, ~tiintific, sunt reglate de psihismul con~tient, darin special de cel incon~tient. Insight-ul, momentul "aha!" poarta marcareorganizarii informatiei la nivelurile profunde ale personalitatii.Apetenta pentru 0 anumita teorie se afla in relatie cu gradul deasemanare dintre structura ~i dinamica psihica a creatorului de teorie cucea a beneficiarului, a aspirantului la cunoa~terea acelei teorii. Cu altecuvinte ~i in cazul formarii in domeniul ~tiintei modelul ~i idealul suntelemente determinante. Consilierul va prelua teoriile care ii parconsistente sub aspect cognitiv, dar care in fapt sunt sustinute destructura ~i dinamica personalitatii sale in ansamblu prin similaritati cupersonalitatea creatorului de teorie, devenit ideal.Personalitatea consilierului reprezinta filtrul ~i factorul integrativ esentialal teoriei ~i tehnicii importate in domeniul consilierii. Eficientaconsilierului se afla in directa relatie cu existenta unui punct de vederesistematic ~i integrativ asupra fundamentelor ~i tehnicii consilierii sistematica reprezentativa in ultima instanta pentru structura ~i dinamicapersonalitatii sale.Eficienta consilierii are ca premise capacitatea consilierului de a intelege~i ordona 0 mare cantitate de informatie: modalitatea in care clientul sepercepe, sentimentele ~i cognitiile sale. Acest demers este orientat deteoria prin care consilierul intampina realitatea clientului.Procesul constituirii propriei teorii este un demers permanent prinremanierile operate prin experienta cu clientul ~i prin tranzientapersonalitatii consilierului.Prima etapa, cea analitica, in construirea propneI teorii se refera lafamiliarizarea cu diferitele perspective asupra demersului consilierii, pe[ondul propriei experiente formative (recomandate in domeniul uneipsihoterapii).Etapa sintetica presupune alegerea ~i asimilarea diferitelor elementeteoretico-tehnice considerate consistente prin faptul ca sunt potrivitestilului cOl1silierului. Desigm" fiecare consilier i~i va structura propria

118 MATEr GEORGESCU

teorie prin motivatii situate la niveluri profunde ale personalitatii. Luareain considerare a acestui fapt este necesara. Din acest punct de vedere nuexista sinteze teoretice bune sau rele, ci sinteze teoretice potrivite cupersonalitatea consilierului. Nevoia de detinere a celei mai bune tehniciteorii este una defensiva. Dupa cum ~i nevoia de a indica ~i impunesolutii pentru probleme clientilor este un fenomen comun dificultatilorintampinate de consilierul aflat la inceput. 0 astfel de gre~eala producedependenta clientului ~iblocheaza procesul de individuare.Intrucat sinteza ~i integrarea elementelor de teorie ~i tehnica se realizeazaprin specificul personalitatii consilierului, este deosebit de utila trecereain revista, con~tientizarea modalitatii de raportare la realitate. Este utilareflectia asupra:

modalitatii in care este inteleasa natura umana - tendinteleinerente, libertatea individuala, rolul trecutului in starea actuala, ainvariantilor personalitatii, capacitatea de schimbare, relatia dintretraire, gandire ~i actiune;

propriei personalitati - necesitatea unui demers psihoterapeuticpersonal. Personalitatea consilierului este factorul determinant inreu~ita procesului - de aceea este necesar un anumit nivel decoerenta in funqionarea ~i structura personalitatii. In situatia in careclientul este structurat de un set de valori diferit de cel alconsilierului, abilitatea de relatie poate fi pusa sub semnul intrebarii.Consilierul trebuie sa poata contine la nivelul relatiei structuri depersonalitate diferite.

motivatiei ~iscopurilor care orienteaza consilierul in activitatea sa;modalitatii de raportare la sarcinile ~i rolul consilierului;stilului de consiliere care determina integrarea diferitelor

elemente teoretico-tehnice.Stilul personal al consilierului se constituie la confluenta dintrefundamentele teoretice ~ipersonalitatea sa.Stilul de consiliere nu este niciodata unul pur, ci poate fi regasit lainterferenta a doua stiluri polare: cel directiv ~icelnon-directiv.1. Stilul directiv. Este caracterizat printr-o pozitie de putere aconsilierului care evalueaza ~i conduce demersul. Acest stil este unul detip autoritar in care clientul este determinat sa se modeleze conformpersonalitatii consilierului. Stilul autoritar al consilierii poarta reflexelerelatiei de tip autoritar constituita intre parinte ~i copil, stil reflectat lanivelul social-politic de anumite perioade istorice ~i regimuri. Stilul


directiv-autoritar sustine implicit un model de relatie coercitiva cuvalente punitive.Stilul directiv-autoritar este unul de forta, istoric aflat la origineaevolutiei directiilor terapeutice, prin modelul hipnozei. Problematicatrecerii de la stilul directiv-autoritar la cel non-directiv este de interesantropologic.In spatiul anglofon $coala antropologica modema s-a afirmat, lainceputul secolului XX, pe fondul reactiei fata de darwin ism $ievolutionism. Astfel, Malinowski, Rivers, Seligman, au paras it tezeleevolutioniste ale lui Morgan $i Frazer, adoptand perspectivefunctionaliste $i difuzioniste. Principalul fondator al $colii americaneeste Franz Boas (1858-1942). In textele sale a criticat tezele referitoare laopozitia dintre primitiv $i civilizat, salbatic $i copil, animal $i uman,schitate de evolutionism. Acest tip de demers se precizeaza, incepand din1896, prin atitudinea "reactiva" fata de Morgan $i Tylor $i prin criticametodei comparative. Ruptura fundamentala de vechea paradigmapracticata de Boas se refera la anti-evolutionism, anti-etnocentrism, antibiologism $i la determinism cultural.Declaratia programatica a relativismului cultural contine ideea potrivitcareia, prin unicitatea sa, 0 cultura nu poate fi evaluata in modcomparativ, ci doar in raport cu propriile valori $i norme. Grice credintasau expresie a acesteia este lipsita de semnificatie $i validitate in afaracontextului sau specific. Noua paradigma sustine faptul ca nu exista 0realitate, ci multiple realitati determinate cultural prin socializare.Antropologia, inteleasa in sens larg, se recomanda ca studiu al alteritatii- a-i gandi pe ceilalfi. Travaliul re-prezentarii celuilalt a inceput cunecesitate printr-o mi$care auto-centric a - a-i gandi pe ceilalfi pentru ase gandi pe sine - $i s-a desIa$urat asimptotic spre 0 pozitie alo-centrica- a-i gandi pe ceilalfi pentru a-i infelege in sine.Trecerea de la stilul directiv la cel non-directiv este sustinuta deabordarea relativism a clientului. Lumea c1ientului este consideratadiferita de cea a consilierului. In consecinta, interventia directiva,conforma personalitatii consilierului, nu este adecvata, intrucatmascheaza realitatea diferita a clientului.Trecerea de la stilul directiv la cel non-directiv este exemplar conturatade constituirea tehnicii psihanalitice. Psihanaliza, ca stil non-directiv, serecomanda ca 0 terapie care functioneaza per via di levare, pentru afolosi sintagma freudiana ocazionata de studiul lui Leonardo da Vinci,

120 MATEl GEORGESCU

comparativ cu celelalte abordari terapeutice grupate sub indicatia per viadi porre. Mai precis, psihanaliza origineaza intr-un demers non per via diporre pentru a deveni 0 tehniea per via di levare. Aceasta a insemnattrecerea de la 0 relatie terapeutica in care mesajul pacientului era"acoperit" de eel al terapeutului intr-o maniera directiva, dupa cum seintampla in inductia hipnotica. Dupa cum am vazut, aceasta schimbaremajora nu ar fi fost posibila lara predilectia parintelui psihanalizei: inDespre etiologia isteriei (1896), lucrare de debut a perioadei analitice,Freud i~i declina competenta demersului de tip per via di pore.Orice terapie ~i consiliere, demers care presupune 0 schimbare inpsihismul pacientului, va fi orientata, eel putin fundamental, de un modelsau structura in care psihologul se inscrie pentru a functiona. Acest lucrueste valabil ~i pentru modelul tehnic psihanalitic care este unul implicit(in raport cu orientarile non-dinamice). In psihanaliza, chiar daca nuexista indicatii terapeutice directe, analistul ofera pacientului 0peratologie a propriului Eu.Cu alte cuvinte, trecerea de la stilul directiv la eel non-directiv. nuprive~te aspectele de profunzime ale relatiei. Momentul unei de-centrarifundamentale a oricarui demers de interventie, chiar abordat intr-omaniera analitiea, se lasa a~teptat. A in{elege in sine pe celalalt varamane cu necesitate a-l in{elege prin propriul sine - relativismuldemersului se poate asculta numai la nivelul tipului de relatie (per via dilevare) - dar ceea ce se "descopera" va fi orientat, prin repereuniversaliste, intr-o subtila operatie per via di porre.Stilul directiv se conserva la nivelul impactului dintre personalitateaconsilierului ~i cea a clientului. Influenta personalitatii consilierului varamane per se directiva, chiar daca metoda folosita este non-directiva.Esenta caracterului directiv consta in faptul ca personalitateaconsilierului actioneaza ca un model asupra clientului care va preluainvata diferite elemente de dinamica sau continut.2. Stilul non-directiv. Consilierul, chiar daca nu se situeaza pe 0 pozitiesimetrica celei a clientului, i~i conduce interventia conform sintagmeiper via di levare. Mesajul clientului este sustinut ~i developat de catreconsilier. Relatia capata valente suportive prin care este sustinutaexpresia personalitatii clientului a~a cum este aceasta.Dincolo de stilul personal, care pe fond W mentine anumite elemente deconstanta, este necesara flexibilitatea in abordarea clientului. Interventiade consiliere va fi sustinuta de patemurile de relatie esentiale ale


clientului, modele de relatie care se desIa~oara pe intregul ambitus alcapacitatii de relatie a consilierului.In formarea consilierului este necesara analiza stilului personal de relatiein scopul con~tientizarii modalitatilor esentiale de raportare la client.

intrebari de verificarePe ce factori se fundamenteaza eficienta consilierului ?Care sunt caracteristicile comportamentului eficient al consilierului ?Care sunt calitatile necesare consilierului ?Care sunt atitudinile rationale pe care Ie poate avea consilierul ingestiunea ipotezelor de lucru sau a sistemului teoretic ?Prin ce se caracterizeaza personalitatea consilierului eficient ?Care sunt pozitiile consilierului in raport cu sistemul sau axiologic ?Care sunt principiile utile in abordarea realitatii clientului, dinperspectiva epistemologica ?Care este functia epistemologica a personalitatii consilierului ?In ce consta trecerea de la stilul directiv la cel non-directiv ?

Bibliografie selectiva:Cazenave, M., coord., Aux frontieres de la science, Ed. Albin Michel,1998.

Freud, S., Despre etiologia isteriei, in Freud, Opere V, Inhibilie,simptom, angoasa, Ed. Trei, Bucure~ti, 2001.Gheorghe T., Consilierea ~i orientarea in ~coala, Bucure~ti, Casa deEditura ~i Presa Viata Romaneasca, 1999.Lisievici P., Teoria ~i practica consilierii, Ed. Universitatii dinBucure~ti, 1998.Rickley G., Therese C., Counseling, Theory and Practice, PrenticeHall, New Jersey, 1990.Wrenn, c., Crisis in Counseling: A Commentary and Contribution, inJ. McGowan, ed., Counselor Development in American Society,Washington: U. S. Department of Labor and U. S. Office of Education,1965.

122 MATEr GEORGESCU

CADRUL GENERAL AL CONSILIERII

RezumatModalitatea in care este stabilit cadrul consilierii determina eficientademersului. Cadrul fizic spatial se refera la ansamblul conditiilormediului ambiant in care se desIa~oara consilierea. Cadrul fizic temporarse constituie din modalitatea de raportare a consilierului la durata. Cadrulalianteide interventie este constituit din personalitatea consilierului §iinfluenta acesteia asupra clientului. Personalitatea consilierului §imodalitatea in care este perceputii de client vor influenta alianta deinterventie stabilita intre consilier §i client in vederea atingeriiobiectivelor demersului. Cadrul deontologic al consilierii aduna principiinecesare reglementarii relatiei cu clientul.Obiectivul de fond al primei intalniri cu clientul consta in evaluareamotivatiei pentru consiliere ~i in testarea modalitatilor de relatiespecifice clientului, in timp ce obiectivul specific se refera la continutulproblematicii. In raport cu prima intalnire clientul poate fi adresat unuialt consilier. Rolul consilierului se constituie la interferenta dintreexpectatiile clientului ~i comportamentul sau real. Consilierea de grupeste un cadru alternativ care se poate folosi in functie cu specificulproblematicii clientului.

Concepte reprezentative- cadrul consi/ierii: ansamblul elementelor care reglementeaza ~i sustinrelatia dintre consilier ~i client: cadru fizic spatial §i temporal, cadrulaliantei de interventie §i cadrul deontologic.

Elemente de cadruCadrul consilierii este constltmt din ansamblul elementelor care

reglementeaza ~i sustin relatia dintre consilier ~i client in sensul atingeriiobiectivelor specifice. Cadrul general al consilierii este structurat decadrul fizic, cadrul deontologic §i cadrul "aliantei" de interventie.

Cadrul fizic spatialCadrul fizic al consilierii consta in spatiul in care se desIa§oaraconsilierea ~i modalitatea de "locuire" a acestuia. Spatiul fizic alcabinetului i§i marcheaza influenta la nivelul interferentei dintresemnificatia culturala ~i simbolistica personala a organizarii spatiale. In

lNTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA- 123

alegerea modalitatii in care se organizeaza cadrul fizic al consilierii se vaavea in vedere semnificatia ~i functia fiecarui element. Spre exemplu,amplasarea unui birou in cabinet poate semnifica cultural un spatiulucrativ, care sa sprijine statutul de client al subiectului. Totodata poatesimboliza, din perspectiva clientului, (simbolul - ca cea mai bun amodalitate de a numi ceea ce nu poate fi numit) locul de desIa~urare arelatiei cu autoritatea.

In ~legerea ~i organizarea spatiului se va tine cont, de asemenea, dedateIe oferite de proxemica. In spatiul nostru cultural se remarcaurmatoarele zone ale relatiei:

zona intima - intre 15 ~i45 de cm. Este zona revendicata personal incare subiectul permite exclusiv accesul persoanelor semnificative aleistoriei sale;zona personala - intre 45 cm ~i 1,2 m. Este zona rezervatapersoanelor apropiate care este deschisa ~i situatiilor sociale cucaracter ceremonial;zona sociala - 1,2 m ~i 3,6 m. Este distanta de siguranta pastrata inrelatie cu persoanele necunoscute care induc un anum it nivel deangoasa;zona publica - mai mult de 3,6 m. Este spatiul necesar subiectuluipentru a intra in relatie cu grupurile de indivizi.

Studiile realizate pe spatiul zonei sociale indica faptul ca in camerelemici, in care zona sociala se reduce la minim, clientul i~i reduce numarulde auto-referinte pozitive. Spatiul de dimensiuni reduse este preferat declientii dominanti. Relatia cu clientii dependenti se structureaza mai binela limita maxima a zonei sociale, clientul reclamand in ordineadezvoItarii sale nevoia de deta~are ~i individuare.Izolarea fonica a cabinetului este un indiciu al respectariiconfidentialitatii.Una dintre variantele de organizare a spatiului fizic recomandaamplasarea celor doua fotolii la 0 distanta situata in zona sociala: 2,5 - 3metri, in conditiile in care nu se interpune nici un element de mobilier.Amplasarea intre cele doua fotolii a unui birou sau a altui element demobilier poate fi securizanta pentru clientii anxio~i, dar poate constitui ~isemnul unei bariere in comunicare.

Este preferabila crearea unei atmosfere destinse: fotolii comode, luminaindirecta, culori calde. Nevoia excesiva de a crea 0 atmosfera destinsa

124 MATEl GEORGESCU

tnmlte spre nevoia consilierului de a nu frustra clientul, ceea cereprezinta 0 disfunctie de atitudine.

Cadrul fizic temporalFactorul timp este un element de cadru variabil in raport cu ansamblulteoretico-tehnic sintetizat de consilier. Clientul poate incerca fortareaduratei ~edintelor prin:

intarziere;intrarea in problematica reala spre finalul ~edintei;compactarea discursului spre finalul ~edintei pentru a fi dificil deintrerupt.

Este importanta respectarea oricarui element de cadru stabilit de comunacord cu clientul. In consecinta, durata va fi respectata prin:

anuntarea timpului ramas: "mai sunt IO minute, ce anume doriti samai discutam ?".intreruperea clientului: "bine, continuam data viitoare".

Functia elementelor de cadru este de a facilita comunicare ~i atingereaobiectivelor, orice exagerare avand un efect contrar. In consecinta, nueste indicata normarea rigida a timpului prin consultarea frecventa aceasului. In acest caz, excesul de rigoare va avea caracter defensiv.In finalul ~edintei, consilierul poate rezuma ~edinta ~i invita clientul sarevina sumativ asupra principalelor teme, afecte ~i comportamentediscutate.Formulele de incheiere trebuie sa aiM un caracter neutru:

"Bine, ne oprim aici"."Continuam data viitoare".

Cadrul aliantei de interventieElementul esential de cadru al consilierii este personalitatea consilierului~imodalitatea in care acesta poate construi relatia cu clientul.Relatia de cadru se constituie intr-un tip de "alianW' intre client ~iconsilier orientat de obiectivele comune. Alianta de interventie, elementnecesar progresului ~i succesului consilierii, este determinata depersonalitatea consilierului, de modul in care consilierul este perceput declient, de nivelul de incredere acordat. Clientul introduce in relatiemodalitatile sale de raportare la alter, la autoritate. Acest lucru va regIanivelul de incredere acordat consilierului, acceptarea acestuia de catreclient ca agent al schimbarii, masura in care se simte securizat in cadru.


Relatia de consiliere este rezultatul interactiunii complexe dintre:perspectiva consilierului asupra clientului exprimata de sintagma:"Eu sunt aici pentru ate sustine in ...";perspectiva clientului asupra sa: "Eu nu pot sa ...";perspectiva clientului asupra consilierului: "El este aici pentru a maajuta. Poate oare sa 0 faca ...7";

perspectiva consilierului asupra sa: "Eu resimt rata de client .... Potsa 11contin ?".

Interactiunea complexa a celor patru perspective ale relatiei esteexprimata dintr-o dialectica reprezentativa pentru relatia ego-alter atat aclientului, cat ~i a consilierului60:

Consilier ClientRelatia mea cu tine, client

Eu, clientOptiunile mele

Optiunile taleDaca sa te aiut

Daca sa discut probleme meIeCum sa ma comport

Cand~1cumsaimiexpun

problemeleCe tehnica ~imetoda sa folosesc

Pot oare sa am incredere

Ce simt acum fata de mine inMa poate intelege ?

raport cu tine Gandurile ~i lumea mea interioaraTrairile tale in raport cu tine insuti

si discursul tau catre mineLimitele pe care Ie stabilesc inActiunile tale fata de mine

raport cu tine Daca pot sa lucrez Cll tineDaca sa vin la sedinta unnatoare

I Cum sa procedezCum sa te comporti intre ~edinte

Clientul va experimenta ~i testa raportul sau cu consilierul in pnmaintalnire, prin comportamente implicite care vizeaza:

gradul de acceptanta al consilierului. Dubiul clientului privindoportunitatea de a face confidente consilierului indica nevoia de atesta nivelul de acceptanta al consilierului - intrebarea "Mil poateoare accepta a~a cum sunt, cu aspecte pe care eu insumi mi Ie punsub semnul intrebarii ?";

60 R. Nelson-Jones. Prac!icd Coullseling and Helping Skills. Cassel. London, 1990, p. 58.


capacitatea de a impune limite. Capacitatea consilierului de a impune~i conserva limite ~i reguli este probata de client prin solicitarea defavoruri. Limita ~i regula este constructiva cat timp nu are caracterdefensiv ~i este folosita intr-o maniera inflexibila. Impunerea ~iacceptarea de reguli este un exercitiu al relatiei de consiliere cuefecte intrinseci de optimizare. Cererea de intalniri in afara cadrului,cererea de intalniri neprogramate sau a permisiunii de absentaneanuntate sunt modalitati prin care clientul i~i exprima prostulraport cu autoritatea ~i nevoia de a domina cadrul. Prin reactia de"aducere in cadru" consilierul i~i indica, la randul sau, raportulpersonal cu autoritatea ~i cu clientul aflat in raport concurential.Reactia optima a consilierului in acest caz consta in transmitereamesajului de acceptare a nevoii de dominare a clientului ~iinterpretarea acesteia in contextul cadrului;interesul personal al consilierului. Este yorba despre interesulprofesional, dar in special cel personal. Clientul va testa modalitateain care este perceput de consilier. Nevoia de a ie~i din cadru princererea de interes ~i afectiune personala, de a fi un client privilegiat,se poate constitui intr-o bariera in comunicare ~i trebuie interpretata;interesul material al consilierului. Onorariul are 0 functie importantain sustinerea aliantei de interventie. Stabilirea tarifului este unindicator specific al imaginii profesionale ~i generic al imaginii desine a consilierului. Pentru consilier este importanta reflectia asupramotive lor prin care i~i stabile~te cuantumul onorariului. Cuantumulonorariului este rezultatul unei ecuatii complexe care are ca factori:momentul in care se afla consilierul din punct de vedere al evolutieisale profesionale, costurile necesare intretinerii cadrului fizic alconsilierii, modele preluate de consilier prin formarea saprofesionala, gradul de solicitare al consilierului. Plata ~edintelor seva face cu regularitate ~iin mod direct, la finalul ~edintelor;onestitatea consilierului. Clientul va testa atat onestitatea

profesionala - modul in care consilierul se percepe ~i recomandaclientilor, cat ~i onestitatea personala - capacitatea de a transmitemesaje coerente ~i sintonice prin diferitele canale de comunicare,capacitate simtita de client intr-o maniera globala. Clientul va adresain acest sens intrebarile directe. Acestea pot avea ca obiectpersonalitatea consilierului, starea sa civila, familia sau experientasa. Intrebarile directe vor oferi consilierului indicii asupra:


nevoii clientului de a testa nivelul autostimei consilierului;nevoii clientului de a minimaliza sau idealiza personalitatea

consilierului;dificultatilor de raportare la autoritate;nevoii clientului de a cerceta sau pune la indoiala competenta

consilierului intr-o problematica specifica.Rezistenta clientului de a se angaja in procesul de consiliere este unfenomen frecvent. Se recomanda discutarea rezistentei prin cautareasurselor, a semnificatiei sale ~i interpretarea acesteia.

Cadrul deontologic al consilieriiIn activitatea sa, consilierul va fi ghidat atat de drepturile clientului, deetica profesionala, cat ~i de standarde morale, valori individuale ~iculturale specifice clientului. Regula fundamentala a oricarui cod eticprofesional se intemeiaza pe ideea ca individul trebuie respectat ~iprotejat, ceea ce devine posibil numai in conditiile in care consilierul esteonest, integru ~i obiectiv in relatia sa cu clientul.In ordinea eticii profesionale ~i a respectarii drepturilor clientului,consilierul trebuie sa fie ghidat de urmatoarele principii:Primum non nocere. Interventia consilierului se va construi pe ideea de anu se aduce prejudicii clientului. Consilierul poate avea tendinta de a-~idovedi eficienta patrunzand intr-o maniera intruziva in psihismulclientului. Acest gen de atitudine trebuie cu necesitate evitat intrucatpoate aduce prejudicii c1ientului.Je Ie pensay, Dieu Ie guerit. Consilierul nu se poate substituivindecatorului miraculos. Pentru aceasta este necesara asumarea de ci'itre

consilier a propriilor limite. In ordinea unuifitrror curandis, consilierulin special cel aflat la inceputul activitatii sale - poate avea tendinta de ase considera atotputemic. Atitudinea de atotputemicie a consilieruluireprezinta un pericol major pentru client. Aceasta atitudine, daca nuconduce la indepartarea c1ientului, poate determina agravarea conditieiacestuia.Vis medicatrix naturae. Principiu aflat 'in continuarea celui anterior.Consilierul va sustine clientul 'in sensul inlaturarii blocajelor aflate incalea tendintei naturale de vindecare ~i dezvoltare, rara a se substituiacesteia.

Confidenfialitatea - pastrarea caracterului confidential al infonnatiilorfumizate de client. Acest principiu a generat, in variile situatii ale

128 MATEI GEORGESCU

activitatii de consiliere, 0 serie de dileme morale care au condus lainstituirea urmatoarelor norme de aplicare6J:

aplicarea principiului confidentialitatii este relativa avfmd invedere anumite situatii care-l suspenda;principiul se aplica in raport cu natura materialului. Dacainformatia este deja publica sau poate deveni publica, iese de subincidenta confidentialitatii;materialul care nu poate aduce atingere clientului nu 11constdinge pe consilier la confidentialitate;materialul care este necesar consilierului sau institutiei, pentru afunctiona eficient, iese din cadrul confidentialitatii;principiul confidentialitatii se aplica in scopul respectariidrepturilor clientului privindintegritatea ~i reputatia sa. Acestedrepturi pot fi protejate de catre consilier chiar impotrivadispozitiilor legale;aplicarea principiului confidentialitatii este limitata ~i dedrepturile consilierului, in ordinea pastrarii reputatiei ~iintegritatii sale;principiul confidentialitatii este determinat de drepturile uneiterte parti implicate ~i de drepturile comunitatii.

Rezumativ, principiul confidentialitatii este invalidat de urmatoarelesituatii:

informatia este deja publica;clientul este de acord cu publicarea informatiilor;aplicarea principiului sustine explicit sau implicit incaIcareadrepturilor oricarei persoane implicate direct sau indirect.

Relevanta. A nu solicita clientului detalii irelevante. Principiul urmare~tereglementarea accesului la zonele personale ale vietii clientului in scopulde a se evita atitudinile de tip pervers. Consilierul va solicita informatiiin ordinea atingerii obiectivelor stabilite ~i nu pentru gratificarea unortrebuinte personale. Trasarea universala a limitei dintre obiectivitateaprofesionala ~i curiozitatea personala (de tip pervers) este dificila. Deaceea, unica masura a principiului relevantei ramane personalitateaconsilierului.Simetria. Clientul va fi tratat de consilier numai in maniera in care

consilierul ar accepta sa fie tratat. Este un principiu etic general care

61 G. Rickley, C. Therese, Counseling, TheOl)' and Practice, Prentice Hall, New Jersey,]990, p. 270.


guverneaza relatiile in spatiul cultural. Aplicat in consiliere, reprezintii 0forma a garanHirii drepturilor clientului prin proiectarea consecintelororicarei interventii asupra consilierului.

Prima intalnirePrima intalnire este indicativa pentru decursul relatiei. In acest momentse condenseaza specificul interactiunii care va guverna relatia dintreconsilier ~i client. Prima reactie, de natura afectiva, pe care 0 are atatconsilierul cat ~i clientul este relevanta. Aceasta reactie ofera informatiabruta, ne-elaboratii (in maniera represiv-culturala), privind personalitateaceluilalt a~a cum "poate" fi perceputa.In deschiderea primei intalniri trebuie sa se aiba in vedere nivelul deangoasa al clientului. Primele minute vor fi alocate gestiunii angoaseideterminate de noutatea situatiei. Atitudinea suportiva ~i prezenta aconsilierului este necesara. Clientul va incerca sa i~i reduca angoasa prinintrebari care privesc personalitatea consilierului sau cadrul de lucru.In cazul in care clientul este adresat consilierului de 0 tertii persoananivelul sau de angoasa poate fi ridicat ~i poate opune 0 importantarezistentii interviului. Este posibil ca motivatia pentru consiliere sa fie"delegata" prin client de un tert. Clientul consulta consilierul dinmotive Ie prezentate de persoana care I-a adresat, motive care suntextrinseci personalitiitii sale. Se va discuta motivatia pentru consiliere aclientului ~i raportul sau cu teqa persoana.Consilierul poate introduce clientul in problematic a prin formule degenul:

"avem circa 45 de minute pentru a discuta. Ma intreb ce anume vaaduce aici";"avem 45 de minute in care sunt interesat sa ascult tot ceea ce doritisa imi spuneti".

Este importantii sustinerea libertiitii de discurs a clientului. Prin oferta delibertate, consilierul poate obtine informatii despre modalitatea in careclientul se adapteaza la situatii noi.Indiferent de abordare, obiectivul esential al primei ~edinte consta inevaluarea motivatiei pentru consiliere ~i in testarea modalitatilor derelatie specifice clientului. In scopul atingerii acestui obiectiv specificprimei intalniri se poate folosi anamneza. Anamneza devine astfelinstrumentul prin care se intra in rapOrt cu clientul in ordinea testariimodalitatilor de relatie specifice ~i a motivatiei in contextul istoriei de

130 MATEr GEORGESCU

viata ~i nu un scop in sine. Folosita ca scop in sine, clientul poate simtipresiunea unei abordari de tip interogatoriu, ceea ce compromite relatia.Categoriile de informatii sunt orientative, in functie de tipul consilierii ~ide client:

1. date de identificare - nume, sex, varsta, profesie, loc de mundi;2. motive Ie pentru care solicita asistenta;3. antecedente personale: dezvoltare psihomotorie, achizitia limbajului,evolutie ~colara, evolutia relatiilor interpersonale in cadrul grupului devarsta, date privind viata sexuala;4. antecedente heredocolaterale: varsta parintilor, profesia ~i ocupatia,tulburari de orice natura aparute in familie, daca este cawl locul infratrie ~i relatiile cu parintii ~iintre frati;- se va incerca stabilirea particularitatilor perioadei in care au aparutprimele problemele;5. traseul profesional: profesii exercitate, motivatie ~i optiuniprofesionale, daca au existat mai multe locuri de munca, motivatiaparasirii institu!iilor, date privind relatia cu colegii;6. modul de viara actual: starea civila, familia de origine, relariianterioare ~i istoria de relatie, motivaria cautarii relariilor, nivelulveniturilor in raport cu cel al cheltuielilor, modalitatea de viata cotidiana(obiective, planuri, aspirarii).In functie de expectatiile clientului, consilierul va folosi prima ~edinra ~iin scop informativ. Se vor oferi clientului indicii asupra cadruluideontologic ~i al celui al aliantei de interventie: rolul consilierului,scopurile procesului, durata ~edintelor etc.In anumite cazuri, evaluarea problematicii clientului poate necesita maimulte intalniri (doua sau trei). La finalul interviului de evaluare se vareveni asupra regulilor care sustin cadrul consilierii.Finalul consilierii este in general decis impreuna cu clientul. Existasituatii in care consilierul este eel care decide momentul terminariirelariei. In acest caz consilierul va explora nevoia clientului de a continua~edinrele. In situaria in care clientul dore~te sa termine prematurprocesul, consilierul va interpreta comportamentul lara insa a fortaclientul in continuarea intftlnirilor.

Adresarea clientului unui alt consilier

Consilierul are sarcina de a-I sustine pe client in con~tientizareaaltemativelor, alegerea ~iurmarea celei mai bune modalitati de rezolvare


a problemelor sale. In virtutea acestui enunt, exista situatii in careclientul trebuie adresat unui alt consilier. Adresarea poate fi perceputa declient ca derogare a competentei. Decizia de adresare a clientului estesustinuta de 0 buna imagine profesionala a consilierului. Acesta i~icunoa$te capacitatile sale ~i poate alege cea mai indicata solutie pentruclient, chiar daca aceasta inseamna intreruperea relatiei de consiliere.Procedura de adresare se desra~oara in virtutea principiului simetriei, arespectului pentru client.Este insa necesara analiza motivelor pentru care consilierul nu seconsidera indicat sau eficient. In unele cazuri poate fi rezultatul uneidefense masive, care conduce la refuzul problematicii clientului. Dincolode aceasta situatie, clientul poate fi adresat dad:

problema depa~e~te competenta consilierului;diferentele structurale intre personalitatea c1ientului ~i cea a

consilierului ar putea aduce atingere procesului ~i relatiei deconsiliere;

clientul este 0 cuno~tinta a consilierului;clientul nu poate discuta problemele sale cu consilierul din

diferite motive;dupa un numar de ~edinte consilierul considera ca relatia

constituita nu este eficienta.

Adresarea se va face prin informarea clientului asupra noului consilier.Un element determinant al procedurii de adresare este motivatiaclientului. De aceea, cererea de continuare a consilierii (cu noulconsilier, recomandat) trebuie racuta de client.

Real ~i imaginar in rolul consilieruluiRolul consilierului in cadru este rezultatul interaqiunii dintre expectatiileclientului, modalitatea in care este fantasmat ~i comportamentul sau real.Aproximarea cat mai buna a personalitatii reale a consilierului arevaloare de optimizare. Astfel, cunoa~terea rolului real al consilierului decatre client este premisa unei relatii eficiente. Consilierul trebuie sa i~idefineasca rolul ~i limitele sale rara a incerca sa "seduca", atraga saumentina clientul in afara nevoilor de sustinere reala ale acestuia.In cazul in care consilierul este angajatul unei institutii rolul sau poateinterfera cu cel al institutiei. Institutia va cere consilierului sa iireprezinte interesele, situatie care poate afecta raportul cu clientul. Deaceea, in situatia in care se recomanda din partea unei institutii,

132 MATEl GEORGESCU

consilierul are datoria de a preciza clientului implicatiile apartenenteisale.

Indiferent de statutul institutional consilierul indepline~te urmatoareleroluri62:

sa sustina clientul intr-un mediu de incredere reciproca;sa furnizeze alternative in auto-intelegerea ~i in directiile deactiune ale clientului;sa ofere sustinere in dezvoltarea unui mediu psihic sanatos alclientului;sa i~i mentina 0 atitudine vigilenta in vederea avansuluiprocesului consilierii.

Un factor important care structureaza rolul consilierului ~i ridicaprobleme este legat de reactiile acestuia fata de client. Reactiile puterniceindica dificultati de relationare ~i pot determina consilierul sa adopte unrol ineficient: fie 0 atitudine excesiv neutra, fie una reactiva prin care sai~i reprime sau exprime trairile puternice suscitate de client.Expectanta clientului fata de consilier sau proces este un factor cuinfluenta asupra relatiei de consiliere. Intelegerea gre~ita a naturiiconsilierii determina e~ecul oriciirei intreprinderi. De aceea, clientultrebuie informat asupra:

=> duratei ~edintelor;=> modalitatii de programare a ~edintelor;=> duratei estimate a procesului;=> limitelor ~ivalentelor consilierii.

Anumite expectatii pot influenta negativ des:fa~urarea procesului deconsiliere. Una dintre acestea consta in idealizarea consilierului: clientul

confera fantasmatic consilierului statutul de vizionar atotputernic.Consilierul atotputernic va avea, in imaginarul clientului, urmatorulcomportament:

ii va face "cadouri" pe parcursul ~edintelor;va lua, in numele sau, deciziile care se vor impune pe parcursulprocesului;va avansa solutiile necesare;ii va indica relatiile in care sa se implice;ii va garanta reu~ita intr-o situatie concurentiala;

62 Wrenn, c., Crisis in Counseling: A Commentary and Contribution, in J. McGowan,ed., Counselor Development in American Society. Washington: U. S. Department ofLabor and U. S. Office of Education, 1965, p. 327.

INTRODUCERE iN CONSIL1EREA PSIHOLOGIC4 133

ii va garanta solutionarea unei imprejurari de viata nefaste(fantasma comuna in situatia in care clientul apeleaza la consilierin situatia de criza);ii va garanta reu~ita oricarei schimbari produse in viataprofesionala.

Consilierul va informa clientul asupra rolului sau de subiect alinterventiei caruia ii va reveni sarcina de:

a decide;a solutiona;a actiona;a reu~1.

in orice situatie in care clientul opune functiei consilierului diversereprezentari se vor discuta expectatiile ~i fastasmele adiacente.Trecerea de la personalitatea fantasmata, atotputemica, la cea reala aconsilierului poate fi perceputa dificil de client. Este yorba desprediferenta dintre a-~i gestiona propriul destin ~i a continua sa fiedependent de celalalt, de aceasta data sub figura consilierului.Clientul i~i poate deci lansa cererea de tutela, de dependenta printr-opozitie regresiva de neajutorare. Aceasta pozitie poate determinaconsilierul sa se situeze intr-o pozitie protectiva (a compatimi, a ingrijietc.).in general, idealizarea consilierului reprezinta 0 etapa situata in debutulrelatiei de consiliere. Idealizarea consilierului poate genera dificultatidaca este sustinuta de consilier. Consilierea, privita din perspectivateoriilor invatarii, reprezinta un proces de restructurare comportamentalain care personalitatea consilierului are ralul unui model. La nivelulrelatiei, idealizarea aqianeaza ca factor de stagnare. Consilierul cu 0imagine de sine deficitara poate sustine clientul in aceasta atitudine,resimtita ca gratificanta. Refugiul intr-un rol profesional supracalificat ~iprezentarea ca atare in fata clientului este un indicator al dubiilorprofesionale ale cansilierului ~i al unar marcate dificultati de relatie.Consilierul poate fi perceput de client ~i intr-o maniera agresiva, ca 0persoana in care nu poate avea incredere. Clientul este reticent, pasivagresiv, critic, respinge interventiile cansilierului. Este a atitudinedefensiva care determina consilierul la precautii treptat mai impartante.Consilierul devine frustrat ~i prin senzatia de a fi incapabil de a acardaasistenta acestui client. In cele din urma, prin frustrare consecutiva,consilierul poate sa resimta astilitate fata de client. Acest scenariu indica

134 MATEl GEORGESCU

dificultatea consiliemlui de a intelege ~i interpreta mesajul transmis declient. Clientul are nevoie sa-i fie continuta agresivitatea.

Consilierea de grupDe~i consilierea de gmp este un concept relativ raspfmdit, nu s-a ajuns laun consens teoretic asupra acestei tehnici. Gmpul se constituie incepandcu trei membr} care se influenteaza reciproc ~i sunt influentati la randullor de mediu. In consecinta, in orice gmp exista influente reciproce, insaspecificul gmpului de consiliere consta in faptul ca efortul de a influentatdiirea, gandirea ~i comportamentul este deliberat. Astfel, in consiliereade gmp, interactiunea dintre indivizi este folosita in scopul de a facilitalntelegerea de sine ~i schimbarea comportamentala.In acest cadm se recomanda organizarea de gmpuri care sa contina intrecinci ~i zece clienti. Rolul consiliemlui consta in a crea un mediusecurizant in care fiecare membm al gmpului sa poata sa i~i expunapreocuparile privind diferitele aspecte ale vietii sale: familie, relatiiinterpersonale, imagine de sine etc.Consilierea de gmp se recomanda in special in cazul deficientelorimaginii ~i stimei de sine. Nu este prescrisa in situatia in care:

clientul se afla intr-o situatie de criza;incalcarea principiului confidentialitatii poate pune in pericolclientul;clientul are probleme majore in sfera relatiilor interpersonale,ajungand pana la imposibilitatea de a comunica;clientul se apara masiv de trairile ~icomportamentele sale;clientul este masiv dependent, iar situatia de gmp, prindistributivitatea sa, nu ii ofera mediul propice.

Consilieml are sarcina nu doar de a asculta ~i intelege fiecare membm algmpului, dar ~i de a observa patemuri de comunicare (la nivel verbal saunon-verbal) ~iroluri asumate in gmp.Obiective ale consilierii de gmp din punctul de vedere al clientului63:

sa-~i dezvolte 0 atitudine deschisa ~i onesta;sa diminueze comportamentul manipulativ;sa invete sa acorde incredere ~i sa-~i acorde incredere;sa tinda spre autenticitate;sa devina mai putin conditionat de comandamente;sa i~i consolideze capacitatea de acceptare, rura a mai fiperfectionist;

63 G. Rickley, C. Therese, Counseling, Theory and Practice, Prentice Hall, New Jersey,1990, p. 207.


sa-~i recunoasca ~i accepte anumite polaritati;sa se conduca nu dupa expectatiile celorlalti, ci in conformitate cuale sale;sa invete sa se confrunte cu ceilalti direct, onest, adecvat ~i cu grija;sa invete sa intrebe direct ceea ce dore~te celalalt ~i sa afirme directacest Iucru;sa se perceapa mai adecvat ~i sa ii fie mai u~or sa aleagA ~i saactioneze;sa poata face diferenta intre a avea un afect ~i a actiona conformacestuia;sa poata recunoa~te faptul ca ~i ceilalti sunt agresivi;sa-~i clarifice valorile, daca ~i cum sa Ie modifice;sa-~i creasca nivelul de toleranta la ambiguitate ~i sa poata lua deciziiintr-o lume dinamica;sa gaseasca modalitati de rezolvare a problemelor din sferapersonala;sa-~i exploreze potentialul ~i creativitatea;sa-~i consolideze capacitatea de a oferi ajutorul;sa devina mai sensibilIa nevoile ~i sentimentele celorlalti.

Avantajele acestui tip de cadru se refera la:64:

eficienta - pennite lucrul simultan cu mai multi clienti;context social - cadrul consilierii de grup ofera un context in care sepot analiza problemele de natura interpersonala. Una din tehnicileconsilierii de grup este antrenamentul asertiv, utiI in cazulpersoanelor cu dificultati asertive in situatii particulare.Comportamentul asertiv presupune expresia directa ~i onesta atrairilor, care are drept consecinta cre~terea autostimei. Clientul estesprijinit in a-~i sustine drepturile sale tara a Ie incalca pe alecelorlalti membri ai grupului;imparta~irea unei problematici - clientii pot intelege ce anume iiaseamana ~i ce ii diferentiaza de ceilalti la nivelul problemelor careIe afecteaza viata;sustinere interactiva - fiecare client beneficiaza de suport ~i ajutordin partea membrilor grupului, dar ofera in acela~i timp suport ~iajutor;experimentarea de noi compOliamente ~imodalitati de comunicare.

Limitari in consilierea de grup:

64 G. Rick1ey. C. Therese. COlillselling, Them)' and Practice, Prentice Hall, New Jersey,1990. p. 205

136 MATEl GEORGESCU

nu este potrivita pentru orice client. Pentru a putea functiona inconditii de grup, unii clienti necesita ajutor individual;rolul consilierului in situatia de grup este mai difuz in raport cucadrul individual. Consilierul trebuie sa se distribuie pe fiecareclient, pe interactiunile sale, dar ~i pe dinamica emergenta grupului.Comparativ cu cadrul individual, consilierul va aparea mai putin"prezent" fiedirui membru;dinamica de grup poate distrage sau impiedica expresia anumitorproblematici ale clientului;anumiti clienti pot intampina probleme in a dobandi incredere inmembrii grupului, ceea ce conduce la blocarea comunicarii;nu se poate afla cu siguranta ce gen de problematica se abordeazamai eficient in grup, in raport cu cadrul individual.

Intrebari de verificareIn ce consHi cadrul fizic al consilierii ?Care sunt recomandarile principale privind amenajarea cadrului fizic alconsilierii ?

~um poate forta clientul cadrul temporal al consilierii ?In ce consta cadrul aliantei de interventie ?Care sunt perspective Ie care interactioneaza in relatia de consiliere ?Ce vizeaza comportamentele prin care clientul testeaza personalitateaconsilierului ?Care sunt principiile deontologice ale consilierii ?Care sunt normele de aplicare a principiului confidentialitatii ?Care este obiectivul esential al primei intilniri cu clientul ?In ce conditii poate fi adresat c1ientul unui alt consilier ?Care este rolul consilierului ?Cum este imaginat consilierul "atotputernic" ?In ce situatii nu este prescrisa consilierea de grup ?Care sunt obiectivele consilierii de grup ?Care sunt limitarile consilierii de grup ?

Bibliografie selectiva':Blocher D.H., The Professional Counselor, Macmillan, New York, 1987.Nelson-Jones R., Practical Counseling and Helping Skills, Cassel,London, 1990.Rickley G., Therese C., Counseling, Theory and Practice, PrenticeHall, New Jersey, 1990.


TEHNICI FUNDAMENTALE iN CONSILIERE

Rezumat

Relatia de tip suportiv constituita in cadrul consilierii este 0 relatieintensa ~i dinamica sustinuta in special de palierul afectiv alconsilierului. Abilitatea in domeniul comunicarii non-verbale este un

factor necesar consilierului eficient. Sunt prezentate caracteristicileunei comunicari eficiente (empatie, autenticitate, neutralitatebinevoitoare, specificitate) ~i practici care afecteaza comunicarea.Sunt reprezentate tehnici fundamentale folosite in consiliere: tehnicainterogativa, tehnica ascultarii, tehnica tacerii, tehnica reflectarii,tehnica sumarizarii, identificarea temei, exprimarea ~i modelareaafectelor, interpretarea, confruntarea cu fluxul reprezentativ, rezolvareade probleme, tehnici gestaltiste (personalizarea discursului,transformarea intrebarilor in afirmatii, asumarea responsabilitatii,jucarea rolului proiectat, tehnica scaunului gol), tehnicicomportamentale (desensibilizarea sistematica, contractulcomportamental, modelarea sociala) ~i directii ale optimizariipersonale.

Concepte reprezentative- tehnici de consi/iere: totalitatea procedeelor aplicate de consilier intr-uncadru specific pentru a sustine ~i favoriza cunoa~terea de sine,autoacceptareaafectiva, maturizarea ~i dezvoltarea resurselor necesare indiferite domenii ale vietii clientului;- relafie de tip suportiv: relatie in care clientul este sustinut inexplorarea senzatiilor ~i trairilor sale.

Relatia de tip suportivRelatia de tip suportiv este specifica psihoterapiei suportive, insa esterecunoscuta ca dimensiune esentiala a demersului consilierii. De aceea,OMS (1994) a considerat ca sinonim termenul de consiliere cu eel depsihoterapie suportiva. Desigur, psihoterapia suportiva are ca subiectpersonalitatea instabila, Eul slab structurat ~i, in consecinta, nevoiamarcata de dependenta a subiectului, in timp ce clientul consilierii nueste exclusiv aflat in aceasta zona a disfunctiei, aflandu-se ~i in arianevoii de optimizare. Psihoterapia suportiva urmare~te in specialfunctia protectiva a demersului in ordinea restabilirii unui echilibru


psihic. In zona comuna cu consilierea, psihoterapia suportiva are eaobiectiv adaptarea la mediul social prin imbunatatirea abilitatilor denegociere ~i gestionare a conflictului. Relatia de tip suportiv este utilain situatiile de criza - clienti cu diferite adiqii, cu dezadaptare masiva,cu problematicii psihosomatica.In ordinea consilierii, relatia de tip suportiv este 0 relatie prin careconsilierul ofera suport clientului in demersul schimbarii. Acest tip derelatie se centreaza mai mult pe palierul afectiv decftt pe cel cognitiv.Presupune explorarea senzatiilor ~i trairilor. Se caracterizeaza prinexersarea intregului ambitus afectiv al clientului: altemarea confortuluicu anxietatea, a exaltarii cu subdepresia.Relatia de tip suportiv este:=? intensa, intrucat se discuta deschis reaqiile ~iperceptiile reciproce;=? dinamica, intrucat faciliteaza schimbarea in sensul dezvoltarii.Valoarea acestui tip de relatie consta in faptul ca oglinde~te modul incare clientul intra in relatie eu celalalt - in speta cu consilierul.Relatia de tip suportiv este conditionata de increderea reciproca.Increderea este 0 conditie necesara oricarui demers de consiliere,intrucat compenseaza ~i orienteaza efortul clientului in sensul depa~iriistarilor negative, disfunqionale in vederea obtinerii schimbarilordezirabile.

Consilierul nu judeca personalitatea clientului. Grice proces deschimbare are ca premise capacitatea clientului de a se accepta pe sine.Capacitatea de acceptare de sine se construie~te ~i intare~te prinatitudinea de acceptare a consilierului.

Comunicarea non-verbaHiProblematica ridicata de nivelul comunicarii non-verbale este subiectde analiza pentru majoritatea orientarilor teoretice sau tehnice carefundamenteaza demersul consilierii.

lnteresul se centreaza pe raportul complex dintre comunicarea verbala~i cea non-verbala in sensul de a intelege conditiile unei comunicariglobale eficiente in care mesajele nu sunt dublate ~i invalidate reciproc.Consilierul transmite clientului un important mesaj non-verbal prinspecificul:

eontaetului vizual- continuu, punctual etc.;privirii - fixa, goala etc.;aparentei tegumentare - palida, ro~ie, transpirata etc.;


posturii - centripeta, centrifuga;mimicii - indicator afectiv principal;gesticii - redusa sau ampli:l;comportamentului auto-stimulativ - joaca cu degetele, unghiileetc.;comportamentelor repetitive - mi§cari ale membrelor, atingeriale hainelor etc.;comportamentelor de comanda - ridicarea degetului, indicareacu degetul, privire directa dezaprobatoare etc.;vestimentatiei.

Informatia non-verbala este continuta §i in elementele formale alecomportamentului verbal:

tonul discursului - monoton, puternic, slab, ezitant;dinamica discursului -lent, rapid;volumul vocal - tare, incet.

Mesajul non-verbal al consilierului este 0 consecinta a dinamiciipersonalitatii sale §i este determinat de palierul afectiv. De aceea,controlul rational al mesajului non-verbal este dificil §i oricumineficient prin caracterul defensiv. Comportamentul non-verbal are atatdeterminatii culturale, cat §i specific individuale de care se va tine contin interpretare.Sustinerea clientului de catre consilier se face §i prin mesajul nonverbal. Mesajul non-verbal emis de consilier este important §i sestructureaza intr-un "comportament de prezenta" caracterizat prin:

atitudine naturala, relaxata. De aceea, 0 atitudine incordata vasugera clientului dificultati de relationare;

postura deschisa. Chiar daca postura este relativa §i poate fiinterpretaHi intr-o maniera idiografica, in ordineacomportamentului specific al clientului exista posturi universalata§ate defensei. De aceea se recomanda evitarea posturilorcentripete, inchise (de ex. picioarele sau mainile incruci§ate). Insituatia in care consilierul i§i observa nevoia de a intra in posturicorp orale inchise i§i va analiza comportamentul in raport cumesajul clientului;

pozitionare fata in fata, non-defensiva. Cadrul fizic trebuieamenajat astfel incat intre consilier §i client sa nu se interpuna unelement de mobilier;

contact vizual continuu, intr-o maniera naturala.

140 MATEI GEORGESCU

Componenta non-verbala permite reperarea starii afective a clientului ~ia unui domeniu de informatie complementar celui verbal.

Caracteristici ale unei comunicari eficienteChiar daca demersulconsilierii se refera la eficienta, aceasta nu trebuieinteleasa in termenii unei dinamici impuse clientului. Comunicareaeficienta se face exclusiv in "timpul psihic" al clientului, in ritmul sau.Dorinta consilierului de a imprima un ritm mai alert discursuluiconstituie 0 bariera majora in comunicare. Clientul se va simti presat deintentia de accelerare a ritmului sau. lndicatori ai unei comunicarieficiente pot fi decelati din faptul ca subiectul:

se refera la sine intr-o maniera directa;personalizeaza discursul;i~i asuma afecte, reprezentari ~i comportamente.

Eficienta in comunicare este determinata de capacitatea consilierului dea fi empatic, autentic, neutru binevoitor ~i specific in comunicare.

Empatie. Intelegerea empatica se fundamenteaza pe un proces deidentificare, prin adoptarea cadrului de referinta intern al clientului.Presupune un raspuns senzitiv, adaptat ~i non-evaluativ la sentimentele~i trairile clientului. Empatia consta esential in capacitatea detranspunere in situatia clientului, tara a fi insa un efect al incercarii deidentificare cu acesta. Nevoia de identificare poate indica un defect deimagine de sine a consilierului, care se apara de client prin incercareade preluare a modului sau de gandire ~i traire. Un indicator alidentifidirii masive cu clientul ~i al unei pozitii non-empatice estecompasiunea. In acest caz, consilierul va trebui sa reevalueze atitudineasa fata de client, in raport cu propriile probleme.Pentru a preciza pozitia empatica putem construi ambitusul tipurilor decomunicare posibile intr-o relatie:1. consilierul se afla intr-o pozitie defensiva in care intervine pentru a-~idiminua propria angoasa suscitata de client;2. consilierul reflecta comportamentul clientului in palier rational(afectul este minimal prezent);3. consilierul reflecta trairile clientului;4. consilierul interpreteaza trairile clientului.Empatia presupune capacitatea de continere a clientului prin situarea"Eului observator" al consilierului intr-o pozitie mediana fata de sine ~i


client. Chiar dadi in prima situatie exista schimb de mesaj, intruditclientul transmite angoasa sa consilierului, acesta din urma nu se aflaintr-o pozitie empatica intrudit nu se poate situa suficient de "departe"de propriile trairi (angoasa) pentru a Ie contine. In situatia urmatoareexista deficiente de empatie in sensul in care consilierul este incadefensiv in rata trairilor sale prin faptul ca Ie elaboreaza printr-unraspuns rational - este cazul in special al clientilor cu structuraobsesionala. Reflectarea ~i interpretarea sunt indicatori ai pozitieiempatice.Reactia empatica presupune deschiderea unui nou camp de explorareprin intermediul perceptiei adecvate a intregii personalitati a clientului.Pozitia empatica permite avansarea de ipoteze privind starea sau fondulpersonalitatii clientului.De ex. Client: "Ma straduiesc sa obtin rezultate cat mai bune in muncamea, dar ftira rost. Tot rau iese."Consilier (l): "Va straduiti ftira rost ~i aceasta va provoaca frustrare."Consilier (2): "Munciti mult ~i vi se pare a fi in van. Este ca ~i cumsunteti victima unei persoane care va vaneaza gre~elile, ceea ce vablocheaza" .

Pentru a putea avea "spatiul psihic" necesar perceperii ~i intelegeriiclientului ca persoana distincta ~i reala este necesara situarea fata declient intr-o pozitie mediana, "nici prea aproape, dar nici prea departe"de client. Distantarea optima de client permite desfti~urarea proceselorcognitive ~i afective ale consilierului in scopul de a putea functionaintr-o maniera eficienta. Situarea optima in apropierea propriului "Euobservator" permite receptia de informatii esentiale demersului. Inaceasta "pozitie" empatia devine atitudinea de a fi impreuna cupersoana clientului, ftira afi persoana clientului.Pozitia empatica a consilierului va produce, in campul psihic alclientului, senzatia de acceptare ~i intelegere.In cazul in care consilierul simte nevoia de a avea 0 interventie deurmatorul tip, este semn al deficientei de situare empatica in raport cu .clientul:

intrebari de genul "De ce";intreruperea brutal a a clientului;normarea, etichetarea, moralizarea: "E~ti rigid, e~ti neserios, nu

este suficient ceea ce faci";

142 MATEI GEORGESCU

interpretare hazardata: "Imposibilitatea de a cauta un altserviciu este legata de relatia ta cu tatal";

interventie tangentiala sau paralela;interventii cli§eu.

Autenticitate. Consilierul nu este defensiv in raportul cu clientul. Esteresimtit in relatie ca 0 persoana autentica. Autenticitatea reprezintacapacitatea consilierului de a fi el insu§i, mra a avea nevoie sa se apereprintr-o atitudine rigida. Este consecinta congruentei dintre reaqiileinterne §i atitudinea externa. In situatia in care consilierul nu poatecontine reactii afective ale clientului comunicarea se blocheaza, iarprocesul consilierii e§ueaza. Exista grade ale autenticitatii care variazade la 0 atitudine impersonala §i folosirea timpului trecut la raportulpersonal cu consilierul §i folosirea timpului prezent.

Clientul vorbe§te despre sentimentele pe care 0 persoana Ie arefata de alta:

Iti spun ceea ce a simtit Ion fata de Maria;Iti spun ceea ce simte Ion fata de Maria.

Clientul relateaza ceea ce simte despre 0 terta persoana:Iti spun ce am simtit fata de Maria;Iti spun ce simt fata de Maria.

Clientul vorbe§te despre ceea ce simte fata de consilier:Iti spun ceea ce am simtit fata de tine;Iti spun ceea ce simt fata de tine.

Neutralitate binevoitoare. Consilierul are 0 atitudine de acceptareneutru binevoitoare, non-posesiva sau directiva. Atitudinea pozitivacreeaza clientului senzatia ca este acceptat de consilier in modneconditionat de sistemul de valori sau comportament. Capacitatea deacceptare a clientului sustinuta de 0 atitudine pozitiva non-posesiva, deneutralitate binevoitoare, este simetrica nivelului de acceptare de sine§i auto-respect al consilierului. Atitudinea pozitiva se refera lacapacitate a consilierului de a percepe clientul ca pe 0 persoana dotatacu calitatile necesare rezolvarii problemelor. Aceasta atitudine permiteclientului demontarea §i reconstruqia modalitatilor de aparare,autenticitatea in relatie. In cazul in care consilierul nu poate sustineatitudinea de neutralitate binevoitoare procesul consilierii este blocat.


Neutralitatea binevoitoare adoptata formal poate sa devina 0 atitudineconstruita prin represia trairilor consilierului.Obstacole ale atitudinii neutru binevoitoare:

probleme afective ~i comportamentale ale consilierului;lipsa informatiilor despre client;confuzia imaginari:i a clientului cu persoane semnificative dinviata consilierului;dificultati ale consilierului la nivelul imaginii de sine determinaproiectia pe client a propriului sistem axiologic, mentinerea deprejudecati despre client ~i incapacitatea de a respecta clientul.

Specificitate. Se refera la capaClitatea consilierului de a da expresiespecific a trairilor clientului. Capacitatea de a "pune in cuvant" intr-omaniera adecvata afectele, reprezentarile suscitate de procesul deconsiliere este determinanta pentru succesul consilierii.

Practici cu efect negativ in comunicareClientii pot pune in dificultate consilierul prin problematica saumodalitatea de relationare. In situatia in care este resimtita existentaunui obstacol major in comunicare, clientul va fi sustinut in elaborareaproblemei aparute. Spre exemplu, nevoia de control a clientului,tendinta clientului de a controla singur procesul. Clientul se consideraunicul responsabil in demersul in care s-a angajat. Supraresponsabilizarea ~i controlul este 0 modalitate de expresie a rezistenteila schimbare sub forma nevoii de a controla desla~urarea ~i rezultateleprocesului. Consilierul va interpreta atitudinile clientului fata de cadru~l proces.Chiar daca in materie de comunicare exista practici recunoscute canegative, facem un scurt inventar al acestora. Practicile cu efect negativin comunicare au caracter defensiv. lndicatori ai unui comportamentdefensiv al consilierului65:

=> a da sfaturi ~i solutii: "De ce nu faci a~a ...";=> a evalua, a invinovati: "Aici gre~e~ti cu siguranta...";=> a moraliza: "Trebuia sa faci asta ~i asta ...";=> a interpreta, a analiza: "Ceea ce ai tu nevoie este ...";=> a eticheta: "E~ti prost pentru ca ai lacut...";

65 dupi'iA. Bi'iban, coord., Consiliere educationala, Cluj-Napoca, 2001, pp. 23-24.


~ a comanda, a fi directiv: "Trebuie siL.";~ a lauda: "Ai 100% dreptate. ";~ a pune intrebari de genul "De ce ai mcut ....";~ a simpatiza, a acorda suportulla modul general: "Totul va fi

bine ...";~ a ameninta, a avertiza: "Daca se mai intampla sa....";~ a evita: "Hai sa uitam asta. ..";~ a conditiona "Te voi aprecia numai daca vei ...";~ a patrona: "Aceasta este directia buna ...";~ a impune reluarea unui subiect: "Sa vorbim despre ...".Revenim asupra unor comportamente defensive:A da sfaturi. Clientul dore~te sa i~i delege responsabilitatea astfel incatconsilierul sa fie presat sa ia decizii in locul sau. Aceasta practicaproduce dependenta ~i blocheaza tendinta de cre~tere ~i individuare.A oferi solutii. Consilierul nu se poate substitui c1ientului ~i nu poatecontine toate aspectele necesare procesului decizional. Pe de alta parte,problema prezentata de client este de multe ori secundara, in spatele eiaflandu-se realele probleme. Rezolvarea de catre consilier a acesteiprobleme, de suprafata, va avea ca efect mentinerea problemelorconsistente in afara cadrului consilierii. Relatia creata intre client ~iconsilier reprezinta 0 premisa a gasirii solutiilor intr-un tempo adecvat,mra a face din acest lueru un seop primar ~i presant. Nevoia de a gasirapid solutii estedefensiva.A norma etic. Normarea comportamentului clientului produce acestuiavinovatie ~i stare de inadecvare. Consilierul nu poate impune propriulsistem de valori morale clientului sau.

A judeca ~i critica. Prin critica este negata lumea clientului.A analiza $i diagnostica. Presupune abordarea c1ientului intr-operspectiva extema cadrului sau de referinta. Clientul trebuie intelesintr-o maniera idiografica. Raportarea statistic a va bloca relatia prinreferinte exterioare.A da acordul ~i a evalua pozitiv. Acceptarea clientului se face printr-oatitudine neutra. Consilierul poate raspunde prin reactii pozitive insituatiile de cre~tere din consiliere. Raspunsul evaluativ pozitiv nonneutral, explicit poate impinge problemele in afara cadrului.A fncuraja. Este 0 modalitate de a nega trairile ~i problemele clientului.Pe de alta parte, a spune clientului ca problema sa este comuna ~i ca vaputea sa 0 rezolve foarte u~or inseamna a ie~i din cadrul de referinta al


relatiei. Relatia suportiva in sine contine 0 modalitate de incurajare.Orice reactie adaugata de acest fel va fi resimtita de client ca defensa aconsilierului.

Tehnici de consiliere

Tehnica interogativaModalitatea de adresare a intrebarilor este un element important princare consilierul faciliteaza sau blocheaza procesul de comunicare.In utilizarea acestei tehnici fundamentale este utila considerareaurmatoarelor aspecte: '

~ clientul are tendinta de a modifica intrebarea sau sensulacesteia;

~ referintele generale sunt interpretate intr-o acceptiune mairestransa;

~ in cazul intrebarilor lungi clientul i~i va formula raspunsulconform debutului acestora;

~ clientul poate avea tendinta de a raspunde in spiritul intrebarii~i nu in litera acesteia;

~ posibilitatea ca 0 intrebare sa nu fie inteleasa este proportionaHicu volumul ~i incarditura sa informationala;

~ in situatia in care clientul nu a auzit un segment al intrebarii, ilva reconstrui conform partii auzite;

~ intrebarile inchise sunt mai securizante pentru client.In consecinta este indicata:

~ utilizarea de intrebari scurte, fara desfa~urari logice sustinute;~ repetarea intrebarii in cazul in care uu a fost inteleasa sau

reformularea acesteia;~ folosirea judicioasa a intrebarilor, in nici un caz dupa fiecare

raspuns.Folosirea excesiva a acestei tehnici uu este eficienta intrucat poatedeturna relatia prin:

modificari de dinamica: clientul nu mai initiaza discutia, cia~teapta de la consilier urmatoarea intrebare;

faptul di subiectul este impiedicat din efortul elaborativ: delegaraspunderea relevarii continutului mesajului asupra consilierului;

clivarea afectului de reprezentare: continutul se departeaza deafect ~i devine unul eminamente cognitiv.

146 MATEl GEORGESCU

Tipuri de fntrebariintrebari care produc raspuns justificativ. Sunt cele care incep cu "Dece ?" Acest tip de intrebare creeaza clientului impresia de interogatoriu§i inducerea unei atitudini defensive, specifice relatiei cu autoritatea.Raspunsurile vor fi justificative §i cantonate in sfera unei argumentatiilogice.intrebari fnchise. Sunt cele care determina acordul sau dezacordul

clientului prin raspuns afirmativ sau negativ. Intrebarile inchise risca sablocheze comunicarea daca sunt folosite in cadrul structurat. Sunt utile

in discutiile preliminare in care se urmare§te obtinerea de informatiipunctuale.intrebari deschise. Spre deosebire de intrebiirile inchise, determinaraspunsuri orientate in special de afecte §i nu de fapte. De aceea nu serezuma la afirmare sau negare. Acest tip de intrebare poate:

deschide discutia;sustine clientul in efortul elaborativ, in explorarea de atitudini,

valori §i comportamente;orienteaza clientul asupra trairilor sale.

deschis

Despre ce vrei sa vorbim astazi ?Ce simti despre aceasta situatie ?Vorbe§te-mi desore aceasta intamulare.

intrebari tip !ista. Consilierul "prezinta" clientului 0 lista de variantede raspunsuri din care clientul alege pe eel mai potrivit. Sunt utile incazul:

precizarii relatiei dintre cauzele posibile;unor puternice rezistente;unor stari subdepresive.

intrebarile ipotetice. Permit prospectia unor alternative comportamentale:,,Daca aifi ... cum crezi ca ... " . Se folosescpentru discutarea consecintelorunor posibile actiuni.


Tehnica ascuWirii

In tehnica ascuWlrii active clientul este pus in relatie directa cu fluxultrairilor ~i reprezentarilor sale. Pe aceasta tehnica se fundamenteaza unstil eficient de consiliere prin care:

clientul se simte esential inteles;discutia ramfme focalizata pe trairile clientului.

Ascultarea activa presupune "reflectarea" mesajului transmis de client.Mesajul clientului va fi de cele mai multe ori codificat sau distantat deinformatia nucleara. Ascultarea presupune capacitatea de a reflectacontinutul ~i afectele corelate, determinand clientului senzatia ca esteinteles. In viata sociala ascultarea de acest tip este un fenomen rar individul asculta in general in ordinea schimbului, pentru a putea fi, larandul sau, ascultat.Factori care sustin ascultarea activa:

:::} comunicarea nonverbala adecvata continutului ~i starii afectivea interlocutorului;

:::} contact vizual cu interlocutorul;:::} verificarea intelegerii mesajului "Imi spuneti ca ...";:::} capacitatea consilierului de a nu se centra asupra interventiei pe

care urmeaza sa 0 aiba;:::} sustinerea clientului prin afirmatii de genul "hmm", "da",

"inteleg";:::} capacitatea consilierului de a nu depa~i un nivel al prezentei

sale in dialog;:::} capacitatea consilierului de a nu evalua ~i categoriza;:::} capacitatea consilierului de a nu selecta informatiile, ci de a

asculta distributiv.Bariere in ascultarea activa:

:::} a nu putea urmari mesajul;:::} a asculta superficial;:::} a auzi mra a intelege ~i a solicita precizari;:::} a repeta mental urmatoarea intrebare;:::} a intrerupe clientul in mijlocul unei fraze;:::} a nu putea contine valorile clientului.

148 MATEI GEORGESCU

Tehnica Hicerii

Tacerea sau ascultarea pasiva reprezinta 0 tehnica fundamental a princare se permite clientului explorarea sentimentelor, atitudinilor,valorilor §i comportamentelor. In conditiile programarii riguroase atimpului in cadrul consilierii, tacerea poate fi considerata caneproductiva. De aceea, consilierul poate simti nevoia de a umple curapiditate "golurile" din cadru. Aceasta nevoie invalideaza formaintegrala a mesajului clientului.Grice mesaj este alcatuit din momente de tacere care actioneaza caorganizator al mesajului explicit. In consecinta este necesara preluareamesajului clientului ca atare, inclusiv cu momentele de tacere.Sustinerea tacerii permite clientului:

sa comunice clientului faptul ca este adecvat ~i acceptat;ca este ascultat §i i se permite experimentarea relatiei actuale

cu consilierul tara a i se impune constrangeri;se comunica clientului faptul ca este capabil sa negocieze cu

propria experienta;sa inteleaga faptul ca responsabilitatea ii apartine;sa nu se simta presat in a verbaliza imediat fiecare senzatie sau

gand;sa exploreze reprezentari, afecte, comportamente ~i implicatiile

acestora.

Tacerea se poate constitui §i intr-o bariera in comunicare. Acest cazindica:

rezistente masive;anxietate sau neplacere;incercarea de manipulare a consilierului;impas in relatie.

Functia tacerii (benefica sau negativa) va fi inteleasa de consilier incontext. In general nu este recomandata intreruperea tacerii, cisustinerea non-verbala a clientului. La nivel verbal, interventiaconsilierului va fi reflectiva: "Sunteti tacut, ma intreb daca prin aceastanu doriti sa imi repro~ati ... ".Clientul poate cere consilierului prin tacere sa fie mai prezent.Consilierul va raspunde acestei nevoi in masura in care nu va contribuiinvoluntar la evitarea relevarii problemei reale.


Functii negative ale tacerii:rezistenta la perspectiva schimbarii;afecte putemice, pozitive sau negative, de natura eroticasau agresiva;reactie defensiva la personalitatea consilierului resimtitaautoritara ~i rigida.

In ordinea functiei negative se afla ~i situatia opusa tacerii: bavardajul.Clientul se apara de propriile trairi printr-un discurs compulsiv. Inaceasta situatie consilierul va sustine clientul astfel inctit sa se simtasecurizat.

Indiferent de modalitatea in care este perceputa tacerea consilierului,aceasta va fi trait a anxios de catre client. De aceea, consilierul vacompensa !ipsa interventiei explicite, verbale, printr-o atitudine deascultare indicata non-verbal.

In situatia in care tacerea este de durata, se poate apela la tehnicadesenului:

- clientul este invitat sa i~i deseneze starea actual a;- consilierul deseneaza ~i il invita pe client sa povesteasca ceeace vede in desen.

Tehnica reflectariiEste 0 forma avansata a tehnicii parafrazarii. Parafrazarea consta inintoarcerea mesajului clientului intr-o maniera prin care acestasesizeaza faptul ca a fost "procesat" ~i, in consecinta, inteles deconsilier. Consilierul introduce mesajul prin formule de tipul "Imi spuifaptul ca ...", "Altfel spus ...". Reflectarea este 0 tehnica adresata atiltcontinutului, cat ~i afectelor.Rejlectarea continutului. Clientului ii este intors, intr-o manierareformulata, mesajul pe care I-a transmis. Prin aceasta metoda:

clientul observa efortul consilierului de a-I intelege;este confirmata intelegerea acurata a mesajului transmis de

client;se subliniaza anumite aspecte ale mesajului.

De ex. mesajul "Imi este foarte greu sa mai suport personalitatea~efului" este reflectat prin "Ati ajuns la limita capacitatii de a vastapilni reactii1e fata de ~ef'.


Metoda trebuie folosiHi cu precautie, intrucat poate conduce la uncontinut circular, de suprafata al discursului.Rejlectarea afectelor. Continutul discursului. este reflectat princentrarea pe afectele clientului. Se are in vedere nu atat ceea ce clientulrelateaza, ci modul in care 0 face.De ex. "Parintii se certau foarte des. Atunci cand erau impreuna, maa~teptam sa aiba 0 discutie care sa degenereze in cearta". Formareflectata "Erati speriat ~i doreati ca parintii sa nu se mai certe".

Tehnica sumarizariiInterventia de tip sumativ se poate adresa atat continutului, cat ~1afectului.

Sumarizarea continutului. Este tehnica prin care consilierulcondenseaza esenta discursului clientului. Sumarizarea presupuneunnarirea discursului clientului la nivel global ~i identificareaelementelor reprezentative. Permite clientului continuarea explorarii ~iii ofera 0 masura a intelegerii. Se folose~te::::::> daca se dore~te structurarea discutiei, in situatia in care discursul

clientului a fost dispus arborescent, pe numeroase dimensiuni;:::::> cand se intentioneaza precizarea unui aspect de importanta pentru

des:Ia~urarea discutiei;:::::> in finalul ~edintei.Sumarizarea afectelor. Consilierul condenseaza reactia afectivageneral a a clientului.

Identificarea temeiIn cadrul unei ~edinte se pot discuta mai multe teme, dispusearborescent pe 0 tema principala. Identificarea temei este un demers desinteza prin care consilierul ordoneaza materialul heterogen distribuitin diferitele teme pentru a intelege mesajul esential transmis de client.De ex. clientul vorbe~te despre dificultatile pe care Ie are la serviciu, inspecial cuunul dintre ~efii sai. Apoi se refera la impozitele nedrept demari pe care trebuie sa Ie dea in fiecare an. Trece apoi la problemele pecare Ie are cu parintii sai varstnici ~i in special cu tatal sau. Temaprincipala, mesajul esential consta in raportul clientului cu autoritatea.Teme frecvente:

maniera de auto-perceptie;dependenta;

INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICi 151

nevoia de aprobare;nevoia de a fi aprobat ~i iubit de toata lumea;dificultati relationare;nevoia de control;raportul cu autoritatea;nevoia de a manipula;nevoia de securitate;dificultatea de a trai aici ~i acum.

Exprimarea afectelorExpresia afectiva este una dintre experientele dificil de realizat de uniiclienti. Clientul va evita expresia afectiva, chiar daca este negativa saupozitiva, ault fata de situatiile discutate, cat in special fata depersonalitatea consilierului. Clientul va discuta mai mult despre fapte,intamplari, dar nu despre trairile suscitate. Consilierul va identificareactiile afective ale clientului in realitatea cadrului, Ie va puncta ~i vasustine expresia acestora.

Modelarea afectelorConsta in relatarea trairilor fata de situatii sau persoane. Este 0 tehnicacu efect suportiv care trebuie folosita cu precautie. Consilierul i~i poaterevela trairile actuale fata de client in scopul de a-i oferi acestuia unmodel de expresie. Consilierul poate sa evoce situatii similare cu celein care este implicat clientul. Astfel, este stimulata expresia afectivaprin modelul expresiv al consilierului: Ex. "Daca eu a~ fi trait 0asemenea situatie, a~ fi..." sau "Cand mi s-a intamplat situatia ... amsimtit ca...". Unul din efectele colaterale negative ale tehnicii poate fiminimalizarea problemei. Clientul poate intelege interventiamodelatoare a consilierului sub forma "nu este nici 0 problema, oricui ise poate intampla". In consecinta clientul poate simti ca reactia sa nueste adecvata. Alt efect negativ poate fi centrarea discutiei asupraconsilierului. De aceea, interventia consilierului trebuie sa fie de scurtadurata. Revelarea de sine a consilierului poate conduce la intarirearelatiei de consiliere, clientul ii poate mai bine aproxima personalitatea,ceea ce ii va diminua angoasa. Trebuie avut in vedere faptul ca in oriceinterventie este nevoie de un anumit nivel de angoasa. Se vor evitaformule, precum: "Stiu ce simti". Se pot utiliza sintagme, precum "Paria fi iritat".


InterpretareaPermite relevarea de semnificatii comportamentale, afective,atitudinale etc. de care clientul nu este con~tient. Tehnica depinde defundamentele in care se circumscrie consilierul. Este esential cainterpretarea sa se faca in momentul oportun, atunci dnd relatia a ajunsin punctul in care clientul poate integra acest gen de mesaj. Dacainterpretarea survine prea devreme, va constitui un motiv de defensapentru client. Abuzul tehnic, suprainterpretarea reprezinta 0 modalitatede aparare a consilierului ~i blocheaza mesajul clientului.Metode interpretative:1. clarificarea: consilierul are ca scop clarificarea semnificatiilor unui

comportament, afect etc. al clientului comentat de acesta. De ex."Nu este clar cine de cine depinde", "E~ti mai curfmd furios deditnelini~tit" ;

2. confruntarea: reprezinta 0 metoda cu impact consistent asupraclientului care consta in punerea clientului in raport direct cuproblematica analizata. De aceea, trebuie utilizata cu precautie, cusimtul momentului ~i al receptivitatii clientului. Metoda se aplicaatunci dnd relatia este bine structurata ~i in nici un caz ca trebuintaagresiva a consilierului. Se pun fata in fata discrepante dintre:confruntarea de tip "afect-ratiune" - intre gandire ~i traire (se simtedeprimat ~i singur, dar gande~te ca totul este bine);confruntarea de tip "declaratie-comportament"- ceea ce clientulafirma ~i cum se comporta (se considera stapan pe sine, dar estedependent);confruntarea de tip "sine-tu" - intre imaginea de sine ~i perceptiacelorlalti (se considera mult prea slab, iar ceilalti considera ca aratabine);confruntarea de tip "cred-este" - intre ceea ce clientul crede ca este~i ceea ce este in realitate (a reu~it sa i~i construiasca 0 cariera, darse considera ratat);

Prin confruntare se propune clientului un alt dmpde referinta carepermite 0 mai buna aproximare a realitatii ~i integrarea in prezent:relatia dintre client ~i consilier este semnificativa pentru modalitatea derelationare a clientului. Consilierul permite clientului, folosind spatiu1relatiei, sa exploreze strategiile sale de relationare (dependenta,manipulare etc.).

lNTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGIC4 153

Confruntarea eu fluxul reprezentativFluxul reprezentativ este constituit din activitatea fantasmatica: scenariiimaginare in care subiectul este reprezentat ~i prin care suntsimbolizate dorinte ale acestuia. Fantasma contine elemente de limbaj,rationament ~i imagine organizate in jurul nevoilor subiectului ~i inraport cu "resturi" din realitate. In fluxul reprezentarilor sunt testatediferite situatii, subiectul reaqioneaza ~i aqioneaza intr-o manieradiferita in raport cu comportamentul sau real. Situatii reale, din viatacotidiana a clientului, sunt reluate ~i restructurate conform dorinteloracestuia. Confruntarea cu fluxul reprezentativ se refera nu la incercareade reprimare a acestuia, ci la con~tientizarea nevoilor pe care subiectulIe lanseaza in desIa~urarile mentale.Analiza fluxului reprezentativ este recomandata pentru a intelegemodalitatea de raportare a subiectului la un viitor eveniment: obstacole,strategii, expectante.In viata cotidiana, raportul cu situatiile viitoare este "pregatit" de clientla nivel mental prin proiectarea de modalitati comportamentaleeficiente sau deficiente, de e~ec.Consilierul va sustine restructurarea fluxului reprezentativ anticipativprin discutarea elementelor de e~ec. Clientul va proiecta viitorulcomportament prin aqiuni simple, ordonate, gestionand angoasaaferenta.

Rezolvarea de problemeProblema consta dintr-un complex de situatii, dificil de inteles ~l

rezolvat, cu care clientul este obligat sa negocieze in perspectivadezvoltarii personale. Pot exista probleme, spre exemplu, la nivelulabiliHitii de relationare sau al capacitiitii de comunicare in situatii deconflict. In mod esential problema se define~te prin distanta care separastarea de fapt (realii) de 0 stare dezirabila. Incercarea de reducere adiscrepantei ~i de transformare a starii reale conform dorin!ei clientuluieste impiedicatii de obstacole (externe, obiective sau interne).Depa~irea obstacolelor se face prin alegerea ~i sus!inerea unor direc!iicomportamentale, prin decizie.Nucleul problemei este determinat de blocarea accesului clientului spresatisfacerea nevoilor sale vitale. Fortele care blocheaza accesul sunt


alte categorii de trebuinte (frecvent incon~tiente). Dificultatearezolutiva este consecinta conflictului dintre trebuinte.Modalitatea in care clientul se confmnta cu problema constltUle unindicator al dinamicii sale psihice ~i al nivelului atins in dezvoltareapersonala, sub multiple aspecte: nivel de asertivitate, capacitate deplanificare ~i gestiune a vietii, imagine ~i stima de sine. Capacitatearezolutiva permite travers area adaptata a situatiilor de criza ~i in specialevitarea direqiilor comportamentale cu risc important. Evitarea,negarea, fuga de probleme conduce la blocarea cailor de optimizarepersonala, prin reprimarea unor direqii comportamentale importantepentm orizontul de viata al clientului.Sarcina initiala a consiliemlui consta in sustinerea clientului inidentificarea problemelor. Identificarea problemelor se face prinindicatori de ordin comportamental, cognitiv ~i afectiv:

:::::> comportamentul indicativ pentm 0 problema este cel resimtitstraniu, nefamiliar, cel care detennina strategii de evitare;

:::::> cognitiile indicative pentm 0 problema sunt cele nerealiste(vreau sa fiu ...) ~i negativiste (nu pot sa fiu ...);

:::::> afectele indicative pentru 0 problema sunt cele de mareintensitate, cu aparitie frecventa ~i persistenta, care nu suntadecvate situatiilor.

Caracteristic pentm 0 problema, dupa cum este infati~ata de client, estecaracteml slab definit ~i, in consecinta, dificultatea de intelegere ~iinterpretare a situatiei. Slaba definire a problemei ii determina aparentainsolvabila. Primul pas consta in re-prezentarea problemei astfelincatsa poata avea 0 solutie.Sub aspect cognitiv procesul rezolutiv se fundamenteaza pe capacitateade a:

I. genera alternative, de a putea renunta la fixitatea fiqionala incautarea solutiilor. Metode:Preluarea unei solufii de la 0 problema similara care a fost rezolvata.Analogia intre situatii nu trebuie ins a fortata. Punerea in raport a celordoua situatii problematice se va face in scopul evaluarii eficienteitransfemlui vechii solutii in noua situatie ~i pentm a evita repetarea neadaptata a unui comportament considerat in mod grqit ca transpozabil.Brainstorming. Clientul este sustinut in lansarea de idei fara a i'ncercasa Ie evalueze. Este un exercitiu care vizeaza minimizareastereotipurilor ~i rigidWitii.


Modificarea cadrului de referinfa. Este modificaHi perspectiva din careeste evaluaHi problema:2. de a anticipa consecintele solutiilor alternative pe termen mediu ~ilung;3. de a stabili criterii privind eficacitatea actiunilor program ate inordinea monitorizarii comportamentului. Se va evalua raportul dintreefectele reale ~i cele anticipate. Daca distanta dintre acestea este mare,se reia procesul rezolutiv.Structura oricarei probleme este trinominala: stare actual a (initiala),stare obiectiv (finala), factori restrictivi. Orice proces rezolutiv trebuiesa inceapa prin precizarea celor trei elemente structurale. Oricareelement lasat intr-o maniera slab precizata, neclara poate conduce ladificultati majore in gasirea ~i implementarea solutiilor. De aceea,clientul va fi sustinut in transformarea:

problemei slab definite intr-una bine definita;problemei generale in mai multe probleme specifice.

Astfel, un prim pas in procesul rezolutiv consta in:1. Definirea problemelor. Clientului i se va explica importanta definiriiproblemei ~i faptul ca este un obiectiv comun. Se va lucra asupratendintei clientului de a utiliza termeni vagi, impreci~i, de ageneraliza situatia, de a exagera ~i de a nega capacitatile salerezolutive. In vederea definirii problemei se va operationalizacomplexul situational. Se va avea in vedere palierul comportamental,cognitiv ~i afectiv. Faze ale operationalizarii:=> identificarea problematicii globale;=> identificarea problematicii specifice, asupra careia se centreaza

interventia: "Dintre nemultumirile legate de ... care crezi ca estecea mai mare ~i mai urgent de discutat ?". Se va preciza faptul cainterventia asupra unui segment comportamental va produce ~imodificarea celorlalte. Problematica specifica este analizata inraport cu criteriul importantei. Stabilirea problemelor "majore"care necesita rezolvarea in mod prioritar se face in functie decapacitatea clientului de a controla factorii implicati, facilitatea desolutionare, avantaje provenite din solutie. Se va tine cont inierarhizare de:

o problema care produce cele mai mari neplacerisubiectului ~i anturajului;

156 MATEl GEORGESCU

o problema a carei solutionare nu poate fi amanata princonsecintele sale;

o problema care poate fi cel mai facil rezolvata;=> identificarea valorilor ~i scopurilor. Sunt examinate valorile ~i

scopurile clientului astfel incat solutiile sa fie sustinute de acestea;=> stabilirea de scopuri realizabile. Problemele reprezinta forte

restrictive, in timp ce scopurile sunt forte constructive. Rezolvareade probleme se refera la capacitatea de a propune scopuri-solutii ~ide a Ie atinge;

=> identificarea ~i examinarea altemativelor prin alcatuirea unei listecu solutii. Fiecare solutie este discutata sub aspectul implicatiilorsale, al probabilitatii de reu~ita (prin intermediul experientelorcunoscute ~i al tendintelor actuale). Este discutat impactul solutiilorasupra valorilor personale;

=> identificarea mijloacelor care sustin atingerea scopurilor.Mijloacele trebuie sa fie sintonice cu valorile clientului.

Atitudinea fata de problema este 0 consecinta a atitudinii generale aclientului in fata vietii. Consilierea in procesul rezolutiv are incidentaasupra sistemului atitudinal al clientului. Transformarea problemei subaspectul nivelului de definire, de generalitate ~i importanta va fipremisa prin care clientul sa-~i reprezinte problema ca una dintresituatiile obi~nuite de viata. Pentru ca problema sa fie perceputa ca unadintre situatiile de viata clientul va fi sustinut in a66;

considera ca problemele sunt componente obi~nuite ale vietii ~inu sunt indicatorul unor deficiente comportamentale;

considera ca fiecare problema are 0 solutie. Perceptia dramatic aa problemelor ca situatii fara ie~ire este consecinta reactiei fata derealitate (problema) ~i nu a realitatii problemei. Clientul tinde sapersevereze in starea actual a, refuzand comportamentele rezolutivedin cauza diferitelor conditionari ale mediului in istoria evolutieisale;

i~i asuma responsabilitatea propriului destin. Consilierul nupreia ~i nu rezolva problema clientului, ci 11sustine pe acesta inconfruntarea cu situatia;

i~i asuma limitele propriei persoane ~i ale capacitatilor sale deactiune. Fuga de problema ~i solutie se poate intemeia ~i pe

66 J. Bedell, S. Lennox, Handbookfor Communication and Problem Solving SkillsTraining, John Wiley, New York, 1997.


deficiente ale imaginii de sine. Un client cu eul expandat, care i~iasuma cu mare dificultate limitele ~i considera ca poate sustinearice gen de activitate, va avea dificultati in a stabili scopurirealiste ~i va prefera sa evite decizia;

considera ca solutia problemei nu incalca interesele ~idrepturile altor persoane.

Consilierul va cere clientului precizarea afectelor, a situatiilor in raportcu actualitatea ~i cu posibilitatile clientului de a gestiona situatia.2. ldentificarea factorilor de formare ~i men!inere a problemei. Deregula, factorii determinanti ai problemelor sunt multipli. Inidentificarea cauzelor se va avea ca spatiu de referinta mediulclientului. Nu se vor folosi etichete ~i termeni cu conotatii peiorative.Se vor folosi intrebari deschise ~i ascultarea activa. Factorii careactiveaza ~i men tin problema se opun formarii unor atitudini sauabilitati eficiente. Se va proceda la:- descrierea comportamentelor actuale asociate problematicii specifice.Clientul este sustinut in precizarea comportamentelor care necesitainterventia ~i a modalitatii in care sunt traite ~i reprezentate;- descrierea antecedentelor comportamentelor actuale, a evenimentelorcare preced trairile negative;- descrierea consecintelor comportamentelor actuale.3. Modalitatea de interven!ie. Planul de interventie va contine:a) obiective de lunga durata cum ar fi imagine a de sine, capacitatea dea gestiona angoasa;b) obiective specifice, in funetie de componentele comportamentale,cognitive sau emotionale ale problemei.

Personalizarea discursului (tehnica gestaltista)Un discurs marcat prin formule de tipul "mi se spune, se va face,trebuie" indica dificultati de raportare la personalitatea consilierului.Impersonalizarea este 0 modalitate de defensa care trebuiedeconstruita. Este recomandat a se preciza clientului aspectul personalal relatiei de consiliere. Clientul este incurajat in utilizarea pronumeluipersonal eu in loc de pronumele impersonal se. Prin aceasta clientuleste sprijinit in asumarea propriului comportament, propriei trairi ~i a.....propnel opmll:

"mi se spune" va fi personalizat in "eu iti spun";"trebuie sa fac" in "eu vreau sa fac";


"este greu de acceptat" in "eu nu accept";"se spune ca este foarte greu" in "eu spun ca este foarte greu";"se va face" in "eu voi face".

Transformarea 'intrebarilor 'inafirmatii (tehnica gestaltista)Clientul este sustinut in a-~i afinna opiniile pe care Ie fonnuleazaindirect sub forma interogativa: "Chiar crezi aceasta?" estetransformata in "Eu nu cred acest lucru".

Asumarea responsabilitatiiClientul este cel care i~i detennina comportamentul ~i nu mediul.Pentru a-~i putea determina comportamentul, un pas esential esteasumarea responsabilitatii. Clientul incearca sa evite raspundereapropriului comportament prin delegarea extema a cauzelor. Aceasta seface prin evitarea conjunctiei. De aceea: "vreau sa nu mai fumez, darfumez tot atat de mult" va fi reformulat "vreau sa nu mai fumez ~ifumez tot atat de mult". Prin inlocuirea lui "dar" cu ,,~i" esteverbalizata responsabilitatea ~i surprinsa nevoia clientului de a nuraspunde pentru sine.

Jucarea rolului proiectat (tehnica gestaltista)Cand clientul proiecteaza sentimente pe consilier, consilierul 11invitape client sa se transpuna in rolul sau ~i sa exprime senzatiile pe care Ieincearca in acel rol. De ex., clientul ii spune consilierului ca nu ilagreeaza. Consilierul il invita pe client sa se puna in locul sau ~i saspuna ce ar simti despre clientul care i-ar spune acest lucru.

Scaunul gol (tehnica gestaltista)Clientul i~i proiecteaza trairile neacceptate (refulate) atribuindu-le altorpersoane. Clientul este invitat sa exprime aceste trairi prin rolul uneiterte persoane care ar fi a~ezata pe un al treilea scaun. Se poateverbaliza astfel conflictul dintre diferitele parti ale personalitatiiclientului. Se pun in dialog persoana care este a~ezata pe scaunulclientului cu cea virtual a~ezata pe scaunul gol.

Desensibilizarea sistematica (metoda comportamentala)Este 0 metoda utila in cazul clientilor anxio~i ~i fobici. Se va alcatui 0lista ierarhica cu situatiile care provoaca anxietatea.


Desensibilizarea urmarqte deconstruirea raspunsurilor anxioase prinintermediul unor comportamente incompatibile cu anxietatea, cum ar firelaxarea profunda (procedeul se nume~te contraconditionare). Se valucra impreuna cu clientul comportamentul de relaxare muscularaprogresiva: incordare ~i destindere alternativa a grupelor musculare pefondul sugestiilor de caldura, calm ~i senzatii pozitive. Se potadministra ~i sugestii personalizate. Dupa ce clientul ~i-a insu$itcomportamentul de relaxare, se va trece la procedura desensibilizarii.Clientul se relaxeaza conform comportamentului de relaxare invatat,iar psihologul Ii sugereaza imaginea celei mai slabe situatii anxiogene(conform listei alcatuite initial). Dupa ce aceasta prima situatie din listanu mai genereaza anxietate, se trece la urmatoarea situatie din listaierarhica. Cand clientul resimte tensiune, psihologul inlocuie~teimaginea anxiogena cu 0 reprezentare relaxanta.

Contractul comportamental (metoda comportamentala)Metoda se intemeiaza pe specificarea comportamentului dezirabil $i afactorilor care-l intaresc. Tehnica este eficienta pentru modificareacomportamentelor precum: probleme cu gestiunea timpului, dificultatide control comportamental, incapacitate de sustinere motivationala acomportamentelor, hiperactivitate.Tehnica permite anticiparea schimbarilor comportamentale prinreprezentarea consecintelor pozitive ale noului comportament.Contractul este scris (de obicei) sau oral $i este rezultatul uneinegocieri intre parti; este acceptat $i nu impus clientului. Contineconditiile fundamentale care trebuie respectate de cele doua parti,clientul ~i consilierul sau clientul $i personajul semnificativ din viataclientului. Contractul va fi incheiat in termeni pozitivi, avand in vederefinalitatea sa. Obiectivul contractului consta in facilitarea

con~tientizarii comportamentului, in genere, ~i a segmentelorneadecvate, cu consecintele specifice. Cuprinde urmatoarele categoriide informatii:

comportamentul actual, neadecvat;comportamentul tinta. Se va descrie in termeni preci$i tara

echivoc. Se va stabili calitatea, durata $i frecventa de manifestare acomportamentului. Se vor specifica modalitatile de observare ~imasurare a comportamentului tinta, astfel incat sa fie cunoscute deambele parti;

160 MATEl GEORGESCU

precizarea consecintelor (a inHiririlor ~i penaliHitilor) vechiuluicomportament (neadecvat) ~i ale noului comportament (adecvat).Gratificarile comportamentului tinta vor fi negociate din repertoriulcomportamental preferat al clientului intrucat trebuie sa fie putemicinvestite pozitiv. Penalitatile se vor stabili clar ~i pot consta dinpierderea reciproca a unor privilegii. Gratificarile se vor acordaimediat.

Scopurile de invatare comportamentala:sunt proiectate pe termen scurt ~i prelungite in raport cu

succesul interventiei;sunt accesibile clientului.

Modelarea sociaHi (metoda comportamentala)Metoda bazata pe ideea imitatiei in invatarea comportamentala.Procedura de modelare sociala poate fi uneori mai eficienta decatintarirea comportamentului. Clientul este antrenat in a trece de laobservarea unui comportament la (re)producerea acestuia. Modelulpoate fi preluat numai daca are consecinte adaptative. Modelul poate fiunul:

real - personaje semnificative pentru client - parintii,profesorii, prietenii, persoane publice etc.;

simbolic - personaje de fictiune.Factori care faciliteaza modelarea:

similaritatea - exista un optimum de similaritate necesar pentru camodelul sa poata fi preluat. Discrepante majore vor conduce lasepararea de model;nivelul de recompensa - pentru a se putea identifica cu modelul,clientul trebuie sa con~tientizeze avantajele aduse de noulcomportament;relevanta - schimbarile operate prin noul comportament sa poata ficlar proiectate de client.

Directii ale optimizarii personaleSuslinerea individuatiei. lndividuatia reprezinta un proces dediferentiere prin care individul se construie~te ca fiinta distincta deceHilalt. Franarea acestui proces este determinata de reglementarileexcesive pe care persoanele semnificative ale ontogenezei clientului

INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA' 161

Ie-au impus. De aceea, sarcina consilierului va consta in identificareafactorilor blocanti ai individuatiei in planul familial, prin analizadistantei pe care clientul 0 are fata de normele ~i valorile care i-au fostimpuse. Se vor identifica modalitatile de raportare reactiva la acestenorme ~i incercarile de dobandire a autonomiei prin refuz ~i opozitie.Dupa analiza factorilor blocanti sub forma normelor ~i valorilor care nureprezinta clientul se va trece la identificarea aspiratiilor care ilreprezinta pe client. Prin intermediul acestor aspiratii clientul va fireconectat la procesul de individuatie care va avea ca obiectivecre~terea autonomiei, asumarea riscului ~i a responsabilitatii inalegerile personale.

Identificarea sensului evolutiei personale. Sensul evolutiei personale seexprima in diferite planuri. Consilierul va putea aborda initial pe eelprofesional. Se vor discuta factorii motivationali care sustin clientul inactivitatea sa ~i se vor cauta alternative de expresie ale acestor factoriin planul profesional. Se vor identifica factorii de alta natura care sunttransferati in motivatia profesionala ~i influentele acestora(problematica familiala, sociala etc.). Avand in vedere faptul caalegerea profesiei se face intr-o perioada in care subiectul se afla subincidenta unor multiple conditionari, se va analiza distanta existentaintre profesie ~i hobby (ca reflectare adecvata a campuluimotivational).

Intrebari de verificareCare sunt caracteristicile relatiei de tip suportiv ?Care sunt canalele prin care se comunica non-verbal?In ce consta "comportamentul de prezenta" al consilierului ?Care sunt caracteristicile unei comunicari eficiente ?In ce consta atitudinea empatica a consilierului ?Care sunt indicatori ai deficientei in atitudinea empatica ?La ce se refera caracteristica autenticitatii consilierului ?Care sunt obstacolele abordarii unei atitudini neutru-binevoitoare ?

Care sunt practicile cu efect negativ in comunicare ?Care sunt principalele tipuri de intrebari folosite in tehnicainterogativa ?Care sunt factorii care sustin ascultarea activa ?Care sunt funqiile pozitive ~i negative ale sustinerii tacerii clientului ?


In ce consta tehnica reflectarii ~i a sumarizarii ?Care sunt temele frecvent abordate de clienti ?In ce consta exprimarea ~i modelarea afectelor ?Care sunt principalele metode interpretative?In ce consta tehnica confruntarii cu fluxul reprezentativ ?Care sunt metodele de generare a solutiilor alternative in cadrulrezolvarii de probleme ?Pe ce capacitati cognitive se bazeaza procesul rezolutiv ?Care sunt etapele procesului rezolutiv ?Care sunt principalele tehnici gestaltiste folosite in consiliere ?Care sunt principalele tehnici comportamentale folosite in consiliere ?Care sunt direqiile principale ale optimizarii personale ?

Bibliografie selectiva:Baban A., coord., Consiliere educationala, Cluj-Napoca, 2001.Bedell J., Lennox S., Handbook for Communication and ProblemSolving Skills Training, John Wiley, New York, 1997.Oancea c., Tehnici de sfatuire/consiliere, Bucure~ti, 2002.

INTRODUCERE iN CONSILJEREA PSIHOLOGICA 163

ELEMENTE DE CONSILIERE IN SITUATII SPECIFICE

Rezumat

Sunt prezentate elemente de teorie ~i tehnidi utile in situatii specificedeconsiliere. In situatia angoasei sunt expuse principalele etape aleinterventiei. Consilierea pe probleme de sexualitate are ca obiect atatpreventia, cat ~i remedierea anumitor probleme. Conditia initiala aeficientei in consilierea pe probleme de sexualitate este un bun raport alconsilierului cu propria sexualitate. In consilierea persoanelor cu nevoispeciale se vor avea in vedere atat conditiile de care c1ientii au nevoie,cat ~i perceptia nerealista a acestora care are un impact negativsupraadaugat pe imagine a de sine ~i determina comportamente supradeficitare. In consilierea pentru emigranti obiectivul principal consta inintelegerea diferentelor culturale dintre mediul de provenienta ~i celactual al c1ientului ~i interferenta dintre cele doua culturi. Obiectivulprincipal al interventiei de criza consta in evitarea consecintelor majore~i stabilirea unui moment de echilibru in dinamica personalitatiic1ientului. Sunt prezentate etapele interventiei de criza. Consiliereapentru situatia de pierdere se refera la toate situatiile in care c1ientuleste separat de un obiect investit. De aceea, situatia de pierdere serefera atat la evenimentele traite negativ, cat ~i la cele traite pozitiv.Sunt discutate cele doua categorii importante de pierdere, doliul ~idivortul, ~i elemente de interventie. In consilierea c1ientilor aflati insituatie de boala somatica se va avea in vedere modalitatea in care esteimaginata boala ~i mecanismele de aparare activate, regresia ~idenegarea. Sunt prezentate elemente ale consilierii situatiei de conflict,funqiile acesteia, roluri in negociere, strategii de rezolvare aconflictului ~i erori de argumentare.

Concepte reprezentative- criza: situatie in care individul ~i-a epuizat resursele adaptative ~ipoate angaja comportamente cu efecte negative, ireversibile aHit asuprasa, cat ~i a mediului sau de viata;- pierdere: orice situatie, traita negativ sau pozitiv, de catre subiect,detenninata de separarea de un obiect investit;- reactie la boala somatica: ansamblul modificarilor dinamice prin careindividul traie~te ~i i~i reprezinta afectiunea;

164 MATEl GEORGESCU

- conflict: componenta a procesului de comunicare care indicanecesitatea operarii de schimbari in dinamica relatiei.

AngoasaPsihiatric se face diferenta dintre angoasa ~i anxietate: angoasa esteanxietate eu aeompaniament somatic (constrictie laringiana, toraeica,algii precordiale). Angoasa are un conti nut psihofiziologic, in timp ceanxietatea unul psihic.In DSM IIIR in cadrul starilor anxioase se disting:=> tulburari anxioase generalizate. Prezenta unor trairi anxioase de cel

putin 0 luna in care anxietatea acuta variaza cu cea difuza;=> tulburari de tip panic. Anxietatea difuza este intrerupti'i de atacuri

de panica insotite de palpitatii, transpiratie abundenta, ameteala,le~in, paloare, polurie.

In travaliul asupra atigoasei cu care se confrunta clientul se vor avea invedere urmatoarele etape67:

1. ldentificarea surselor de angoasa. Sursele de angoasa sunt diverse,explicite ~i implicite. Se va face un inventar al situatiilor ~i perioadelorcare provoaca angoasa in vederea realizarii unui plan de aetiune.Printre posibilele situatii generatoare de angoasa se regasesc:- existenta unei relatii conflictuale;- diferite probleme de cuplu sau maritale;- divort sau separare;- decesul unei persoane apropiate;- na~terea unui copil;- probleme financiare;- situatia de boala a subiectului sau a unei persoane apropiate;- schimbarea domiciliului;- adictia unei persoane apropiate;- ~omajul sau perspectiva ~omajului;- penslOnarea.2. Con~tientizarea semnelor angoasei. Se va face prin identificarea ~iexprimarea afectelor, a cognitiilor, a reactiilor comportamentale ~ifiziologice ill contextul anticiparii mentale a evenimentului. Se va treceapoi la identificarea tendintelor neadaptative in raport cu evenimentul~i cu sine pentru a se reevalua, in final, evenimentul sub aspectulvalentelor pozitive.

67 A. Baban, coord., Consiliere educationala, Cluj-Napoca, 2001, p. 173.


3. Dezvoltarea unor abilitiifi $i comportamente de gestiune a angoasei.Se are in vedere:

- dezvoltarea asertivitatii;- dezvoltarea comunicarii pozitive cu ceilalti;- dezvoltarea capacitatii de a refuza;- identificarea ~i rezolvarea conflictelor in momentul aparitiei;- invatarea unor metode de relaxare;- invatarea metodelor de rezolvare a problemelor ~i de luare adeciziilor.4. Stabilirea $i menfinerea unui suport social adecvat. Se realizeazaprin sustinerea clientului in:- solicitarea ~i acceptarea ajutorului;- dezvoltarea ~i intretinerea relatiilor de prietenie.5. Dezvoltarea unui sti! de viafii adecvat. Se refera la personalitateaglobala a clientului care este sustinut in:- mentinerea unei greutati normale;- dobandirea unei alimentatii sanatoase;- practicarea de exercitii fizice;- practicarea de exercitii de relaxare;- renuntarea la comportamente adictive.6. Dezvoltarea stimei de sine. Se face prin:- stabilirea prioritatilor ~i limitelor personale;- participarea la activitati care dezvolta stima de sine;- stabilirea de obiective realiste.

Problematica sexualaProblematic a existenta in campul sexualitatii este de maXimaimportanta in explicarea ~i gestiunea diferitelor disfunctii de relatie.Atitudinea in raport cu viata sexuala este determinata de sistemulaxiologic ~i de personalitate in ansamblul sau. Clientul este tentat sadiscute in consiliere probleme legate de planificarea familiala, avortsau disfunctii sexuale. Rolul consilierului cuprinde atat preventia, cat ~iremedierea diferitelor problemele aparute in acest camp (tara a intra incampul sexologului). Daca remedierea se face prin demersul consilierii,preventia se poate face prin implementarea de programe de educatiesexuala.

166 MATEr GEORGESCU

Prin consiliere, individul este ajutat sa i~i operationalizeze educatiasexuala primita din mediul sau in comportamente sexuale adaptate ~iresponsabile.Pentru a fi eficient in sustinerea problematicii clientului, consilierultrebuie sa:

fie intr-un raport confortabil cu propria sexualitate. Problematicasexuala poate fi transferata in relatia de consiliere. Acest fapt poateconstrange consilierul la 0 reactie defensiva, prin care sa cautestoparea erotizarii relatiei. In situatia in care consilierul nu are 0viata sexuala satistacatoare, nu va putea intelege ~i gandi nevoile ~idificultatile clientului intrucat vor interfera cu dificuhatile sale;poata sustine discutarea problematicii sexuale cu deschidere ~iadecvare. Rezistenta clientilor la discutarea caracteristicilor vietiisexuale este importanta, de aceea consilierul trebuie sa fie receptiv~i sa sesizeze problematica situata chiar la nivel implicit. Esterecomandata introducerea directa in problematica, tara a daclientului senzatia ca este 0 zona tabu. Consilierul va evitaexpresiile argotice sau perifrastice ~i va folosi tennenii specificiceruti de sfera sexualitatii;probeze initial nivelul educatiei sexuale a clientului in situatia incare acesta este adolescent;cunoasca elemente de anatomie, fiziologie ~i contraceptie;nu se substituie sexologului in situatia in care clientul prezintadisfunctii sexuale;poata sustine discutarea problematicii sexuale a unui clienthomosexual. Unul dintre punctele importante se refera ladiscriminarea clientilor gay ~i la deficientele de comunicare indomeniul sexualitatii. Consilierul se va centra asupra comunicariiinterpersonale, cat ~i asupra familiei, prietenilor, serviciului sau aproblematicii legale.

Persoane ell nevoi specialeUna din principalele probleme ale acestei categorii de clienti consta insenzatia de izolare pe care 0 resimt acut. Prin dizabilitatile de naturafizica, afectiva sau cognitiva, aceasta categorie de clienti este izolata caefect al etichetarii, atribuirii, stereotipului ~i a imposibilitatii de abeneficia de facilitatile oferite de comunitate. Din acest punct devedere consilierul trebuie sa fie informat in privinta conditiilor de


mediu social in care tr[iie~te clientul cu nevoi speciale. Unul dintreefectele de aceasHi natura consta ~i in adresabilitatea mai redusa spreserviciile de consiliere.

Clientii cu nevoi speciale sunt perceputi distorsionat in mediul social.Caracteristicile anumitor cazuri sunt generalizate ~i atribuite tuturorclientilor. Consecinta consta in perceperea clientilor cu dizabilitati camarcati de limite importante, altele dedit cele care decurg dinproblematica specifica. Acest efect ingreuneaza accesul clientilor laresursele oferite de mediul social.

Clientul cu nevoi speciale se confrunta cu trei categorii de problemecare se determina reciproc:

conditiile ~i nevoile sale speciale;perceptia nerealista a diferitelor persoane din mediul social,profesional;impactul perceptiei nerealiste asupra imaginii de sine.

Aceste trei categorii de probleme au ca afect diminuarea capacitatilorreale ale clientilor ~i dezvoltarea unui comportament supra-deficitar,conform atribuirii realizate de mediu. Obiectivul specific al consilieriiconsta in decelarea influentelor negative ale mediului ~i izolareafactorilor supraadaugati de nevoile reale, specifice, ale clientilor.Eficienta in domeniul consilierii persoanelor cu nevoi speciale esterezultatul cunoa~terii:

legislatiei, a programelor, facilitatilor, a resurselor specifice alocateacestei categorii de populatie;metodelor de diagnostic ~i de clasificare a dizabilitati1or;caracteristicilor diferitelor etape ale dezvoltarii ~i impedimenteintampinate de persoanele cu nevoi speciale;modele lor invatarii in cazul persoanelor cu dizabilitati ~i resurselenecesare aplicarii acestora.

EmigrantiStilul cultural se poate repera cu u~urinta chiar in cazul in careconsilierul opereaza intr-o relatie intraculturala. Spre exempluconsilierul poate adopta un model cultural in care este valorizataobedienta. Va solicita in acest caz explicit sau implicit clientului 0pozitie obedienta, care va avea ca efect 0 relatie de dependenta.Consilierul poate, de asemenea, sa opereze cu un model in care relatia

168 MATEl GEORGESCU

se structureaza pe principiul independentei, al non-conformismului, alcreativitatii.In spatiul inter-cultural se constata faptul ca minoritatile culturale,rezultate din imigratie, se adreseaza mai put in consilierului, iarprocesul este frecvent intrerupt prematur. De aceea, este necesarapregatirea consilierului in sensul intelegerii resorturilor caregestioneaza raportul dintre cultura ~i normalitate.Consilierea emigrantilor este un demers intercultural realizat in relatiain care clientul nu imparta~e~te cu consilierul acela~i fond cultural,norme, valori ~i modalitati de comunicare.Problema care se pune apasat in consilierea intercultural a se refera laraportul in care se afla consilierul cu valorile sale ~i modul dereprezentare al comportamentului uman. Conditia minimala, pentru aputea trece in dimensiunea interculturala, este asumarea coerenta apropriilor valori ~i capacitatea de acceptare a unor valori departate decele personale.Consilierul eficient in cadrul intercultural trebuie:

sa fie con~tient de diferitele modalitati in care diferentele culturaleafecteaza relatia ~i procesul consilierii;sa cunoasca modificarile de dinamica ale personalitatii care trece inalt spatiu cultural decat cel de origine.

Tehnicile de consiliere sunt construite conform unui "cod cultural" carese adreseaza relatiei dintre doi indivizi care apartin aceluia~i mediucultural. Tobie Nathan, creatorul primului centru de consiliereetnopsihologica (pentru emigranti) din Franta, indica prezenta unui"dublu cultural" al individului care organizeaza atat modelele expresivein domeniul normalitatii cat, mai ales, simptomul in cazul apelului lamodelele de inconduita68•

Semnul ~i impactul pe care dublul cultural 11are in comunicare suntindicate de faptul ca un client provenit dintr-o alta cultura blocheaza,printr-un proces subtil, fluxul mental al consilierului, intrucat este multprea "indepartat" in anumite privinte ~i prea "apropiat" prin cruditateareprezentarilor lor69.

In folosirea modelelor de interventie, trebuie avut in vedere faptul caacestea sunt rezultatul unei prescriptii culturale specifice ~i unui tip decod cultural.

68 T. Nathan, Sperma diavolului, Ed. Jumalul Literar, Bucure~ti, 1999.69 T. Nathan, Lafolie des autres, Dunod, Paris, 1996, p. 4.


Clientul care solicita consilierea este cel care a parasit fizic un spatiucultural pentru a deveni membru al altuia. Problematica sa, reunita subtitulatura de "criza emigrantului", este determinata de impactul dintrecele doua coduri culturale, cel de origine ~i cel actual. Nu este necesarca individul sa fi trait ~i sa fi parasit fizic cultura de origine. Codulcultural originar se transmite cu pregnanta de la generatia ascendenta.Obiectivul principal al consilierii emigrantilor este determinareaspecificului interferentei dintre cele doua culturi. Interferenta poateprovoca situatii conflictuale chiar dad "distanta cultural a" dintrecultura de origine ~i cea actuala este minimala. Pentru atingerea acestuiobiectiv, consilierul trebuie sa detina informatii despre codul culturalexistent in cultura de origine. Interventia se poate realiza prin folosireaaltemativa a celor doua coduri culturale, pentru a developa naturaconflictului.

Situatia de crizaConfruntarea cu situatia de criza este frecventa in activitateaconsilierului, cu atat mai mult cu cat clientul apeleaza frecvent laajutorul calificat numai atunci cand nu mai poate gestiona situatia.Criza este perceputa de client ca generatoare de consecinte cu efectcatastrofal asupra vieW sale individuale ~i familiale. Efectele crizeisunt corespondente modalitatii perceptive distorsionate in care situatiicotidiene capata dimensiuni majore. Printre efectele crizei se afla:

angoasa masiva sau paroxistica;tulburari de somatizare;sentimentul de inadecvare ~i neajutorare;inchidere in sine sau agitatie;eficienta scazuta in activitatea cotidiana.

Interventia de criza este concentrata ~i presupune lucrul intensiv ~i descurta durata cu clientul, prin centrarea pe situatia concreta. Din acestpunct de vedere presupune un tip de interventie care poate frustrapracticianul ~i ii poate crea senzatia de inadecvare. Consilierul nu poatefi sigur, prin nevoia de "impachetare" a demersului, daca a inteles la unnivel adecvat problematica. Presiunea resimtita de consilier este legatade posibilitatea ca pana la urmatoarea ~edinta clientul sadecompenseze, sa adopte un comportament extrem, familia sa sa sedestructureze. In acest sens obiectivul principal al interventiei consta inevitarea catastrofei. lndividul ~i familia trebuie mentinuti in afara

170 MATEl GEORGESCU

acestui gen de pericol pana cand se recompune un alt moment deechilibru.

In gestionarea situatiei de criza consilierul trebuie sa aiba in vedereurmatoarele elemente:

realitatea - perspectiva clientului va fi centrata pe elemente derealitate ~i actualitate, ceea ce-i va permite sa (re)gaseasca aspectepozitive ale unor posibile modalitati rezolutive;schimbarea ~ reactia la criza va fi folosita ca motor, motivatieadecvata, a schimbarii;nevoia de a acorda ajutor presiunea acestei nevoi va frustraconsilierul, impiedicandu-l sa fie eficient;angoasa ~ interventia in criza poate produce angoasa supraadaugataproblematicii initiale;reactii secundare - anticiparea reactiilor care pot surveni dupaie~irea clientului din criza.

Etape ale interventiei de criza:a) Obiectivul initial consta in a intelege prin ce anume trece clientul,

ce simte ~i gande~te: frica, pericol, lipsa sperantei ~i a sensului etc.Clientul aflat in situatia de criza va testa consilierul ~i i~i vaexprima dubiile in privinta capacitatii acestuia de a-I ajuta.Consilierul va sustine clientul in nevoia de incercare a capacitatiisale de gestiune a crizei. Relevarea problemei care genereaza crizava necesita trecerea dincolo de aspectele de suprafata pe carefrecvent clientul Ie va prezenta drept esentiale. Dupa identificareaproblemei de esenta, consilierul va prezenta clientului modalitateain care s-a constituit criza, pornind de la cauza generatoare ~iproblemele secundare detenninate.

b) Stabilirea de comun acord a celei mai bune solutii. Trecerea la eeade a doua etapa trebuie sa fie lina, ca rezultat al explorarii adecvatea problemei generatoare. De aceea, problema va fi suficientexplorata, sumarizata ~i revazuta ea modalitate in care clientul 0reprezinta. Consilierul se va asigura in privinta unei perceptiiacurate asupra crizei ~i a capacitiitii clientului de a aborda posibilemodalitati de schimbare.

c) Discutarea alternative lor de implementare a solutiei convenite. Sevor explora resursele ~i suportul imediat de care dispune clientul,capacitatea de toleranta a clientului, mediul personal sauinstitutional care poate sustine clientul (prieteni, colegi, grup etc.).


Dupa ce alternative Ie au fost explorate in raport cu suportul aferent,clientul va decide calea cea mai buna de actiune. Clientul se vaangaja in respectarea caii de actiune care trebuie sa reprezinte uncomportament claro

Situatia de pierdereIn aceasta sfera tematica nu trebuie incluse numai reactia la deces saula separare. Fenomenologia pierderii ~i reactia la pierdere estedeterminata de investitia pe care subiectul (clientul) a Tacut-o in obiect~i nu de valoarea pe care societatea 0 confera obiectului. De aceea,pierderea unor obiecte care din perspectiva exterioara subiectului suntlipsite de importanta (un lucru personal, un animal etc.) poate fiexperimentata dureros ~i sa necesite un travaliu de separare, de doliu.Pierderea nu trebuie considerata ca determinata numai de situatii1enegative de viata. Se poate experimenta pierdere ~i in situatiile de viatapozitive, cum ar fi: a absolvi, a fi promovat, a schimba locuinta, a aveaun copil. Evenimentele care implica ~i sustin dezvoltarea personalasustin ~i 0 dimensiune necesara de pierdere.Tabelul urmator este util in identificarea ~i definirea situatiei depierdere 70.

Nivel de PierderePierdere dreptPierdere

recunoa~tereaparentaconsecinta a

inaparentaschimbariiDecesul Divortpersoanei iubite Inversare de

Casatorie

Pierdere laSeparareroluri

Na~terea unui

nivelulpermanentaImplicare

copil

relatieifor(:ata deintensa

Terminarea

imprejurariSeparareunei terapii.

Incest MutareRealitateDisparitieA cumpara ~i aA putea

externaDistrugerevinde obiectecumpara orice

Serviciu nou

70 G. Rickley, C. Therese, Counseling. Theory and Practice, Prentice Hall, New Jersey,1990, p. 192.

172 MATEI GEORGESCU

Nivel de PierderePierdere dreptPierdere

recunoa~tereaparentaconsecinta a

inaparentaschimbariiDezastre

Schimbare aA trai in medii

Mediu

naturalefactorilor de"ideale"

(cutremur,mediu (zgomot,A trai intr-un

inundatie)spatiu etc.)mediu omogen

E~ec

Schimbare aPromovareConcediereroluluiAbsolvireSine

ViolParasireaSuccesArestare locuinteiCreativitateBoala cronicaPensionare

Boala

Pubertate

Procese Ranire,Menopauza,Maturizare

naturaleandropauzaRevelatie

handicap. Imbatranire

Excluderea din campul con~tiintei a pierderilor generate deevenimentele pozitive afecteaza constant viata clientului. Consiliereasituatiei de pierdere presupune in primul rand identificareaconsecintelor negative ale schimbarilor pozitive survenite in viataclientului.

In situatia de pierdere prin deces, consilierul trebuie sa aiba in vedereatat rolul, cat ~i functia sociala a doliului. Studiile privind evolutiariturilor de separare indica faptul ca in societatea actuala moarteaincepe s~ fie exclusa din dreptul sau de fapt social, printr-o mi~caregradata de anulare a perspectivei doliului, a momentul mortii, apropriei morti. Doliul devine incompatibil cu societatea actuala in careexprimarea publica a durerii este perceputa ca patologie. "Omuldepresiv" actual suporta cu dificultate moartea ~i de aceea trebuie cafunqia publica a doliului sa fie renegata. In acest fel,nu mai exista niciun subiect al mortii. In societatea thanatofoba nimeni "nu mai moare",iar daca moartea survine "accidental" este necesara discretia, pentru camoartea este indecenta ~i inconvenabila71.Geoffrey Gorer a fost primul autor care a incercat sa inteleaga motivele

71 M. Georgescu, Ipostaze ale mortii intr-un limp al dorintei. Ed. Paideia, Bucure~ti,2003,p.24


supnmarn do1iu1ui din societatea actuala. Gorer a intreprins aceststudiu ca urmare a propriilor experiente de doliu. Studiu1 sociologicpub1icat in 1965 sub titlul Death, Grief and Mourning in ContemporaryBritain, a confirmat tendin!a recesiva a practicii doliului, tendin!a pecare autoru1 a trait-o personal prin trei evenimente funeste: in 1910,decesul tatalui, in 1948, decesul unui prieten ~i, in 1961, decesulfratelui sau.

Consilierul va avea in vedere faptul ca, prin minimizarea ritului dedoliu, fenomen prezent ~i in societatea noastra, trairea doliului ~isepararea de persoana decedata devine treptat mai dificila.Rituri1e ~i conduitele funerare sunt construite prin constante universale

.• 72expnmate prm :

functia comunionala - orice rit funerar este un rit al vieW care sedesIa~oara intr-un cadru social. Acest tip de socia1izare "prinobligatie", intrudit subiectul doliului nu poate in faza initiala sainvesteasca ~i sus!ina relatii, este 0 moda1itate de gestiune aangoasei provocate prin separare ~i de canalizare a trava1iului dedoliu73;

functia de teatralizare - prin ritu1 funerar se retrage treptatinvestitia in persoana decedata pentru a se reporta asupra ritualu1ui.Ritul ofera un spa!iu scenic care permite exteriorizarea durerii74 ~irevitalizarea colectiva compensatorie;functia tempora1a - ritul cuprinde 0 succesiune de etape repartizatein episoade punctate de aqiuni ~i de cuvant. Succesiunea rituluipermite reinscrierea subiectu1ui in timp ~i scoaterea treptata dinnon-timpul doliu1ui;funqia de identificare - prin respectarea ritului subiectu1 serecomanda ca membru a1 filia!iei sale. Fiecare ascendent a1subiectului a fost actoru1 unui rit funerar, acum este randulsubiectu1ui care se (re)inscrie astfe1 in 1inia sa de rudenie.

Sarcina consi1ierului consta in a sus!ine travaliu1 de do1iu dezinvestirea treptata a persoanei disparute ~i reinvestirea obiectelor

72 M. Georgescu, "Le rite funeraire, Ie lien social et Ie masculin", Anmwire de la Societed'Anthropologie Culture lie de Roumanie, Ed. Paideia, Bucure~ti, 2001, p.3.73 L. V. Thomas, "Preface", Ie sens cache des rites mortuaires, in Bayard 1. -P., Ed.Dangeles, 1993, p. 22.74 G. Rubin, "Fonctions structurantes et contenantes des rituels de deuil", RevueFram;aise de psychana~vse, tome LX, P.U.F., Paris, janvier-mars 1996, p. 213.

174 MATEl GEORGESCU

actualitatii. Procesul este de durata ~i necesita tehnici de comunicare,pre cum empatie, reflectare, sustinerea expresiei afective.Situatia de pierdere prin divort devine treptat mai frecventa insocietatea actuala. Divortul produce asupra individului un raspunsafectiv complex care poate fi inteles prin modelul propus de KublerRoss. Faze ale trairii situatiei de divort in cadrul consilierii:

negare: este reactia initiala a unuia dintre parteneri care refuza saaccepte realitatea situatiei. Dificultatea rationala de separare estedeterminata de investitia de afect, timp, energie, resurse materialefacuta in cuplu. Este etapa in care clientul apara re1atia ~i trebuiesustinut in a putea aprecia atatpunctele tari, cat ~i cele slabe alere1atiei;furie: clientul i~i protejeaza investitia afectiva prin comportamenteostile fata de partener. In aceasta etapa sunt implicati ~i copiii caresunt obligati sa se ralieze unei anumite pozitii - postura cu efectetraumatice;negociere: este etapa cea mai complexa in care partenerii folosescstrategii manipulative. Se incearca reconcilierea, dar daca problemade fond nu a fost solutionata, pactu1 nu are efect de durata;depresia: dupa ce clientul realizeaza ca nici furia ~i mai alesincercarea de negociere nu au efect, intra intr-o stare depresiva.Clientul experimenteaza urmatoare1e trairi:

pierderea interesu1ui ~i a p1acerii;sentimente de inutilitate, incapacitate, culpabilitate;inapetenta;diminuarea ~i superficializarea somnului;

acceptarea: reprezinta scopul procesului consilierii, dupa ce s-auparcurs etapele anterioare. Clientul accepta pierderea relatiei ~idevine capabi1 sa se adapteze schimbari10r determinate de nouasituatie. Clientii trebuie sa invete sa functioneze in manieraindividuala, ca persoane divortate.

Redam in continuare perspectiva psihanalitica asupra fenomenuluipierderii, ilustrat prin ce1e doua tipuri comune de pierdere - decesu1 ~isepararea. Melancolia (forma a depresiei) este inteleasa de Freud, in1917, in raport cu doliul. Textul este premergator constructiei celei de adoua topici, dar melancolia ~i doliul patologic (alaturi de delirul deobservare) au constituit, pentru Freud, elemente pe baza carora a ganditSupraeul. In Doliu ~i melancolie, se evidentiaza rolul ambivalentei in


cadrul melancoliei, acela~i ~i pentru doliu: "cauzele melancolieidepa~esc de cele mai multe ori cazul clar al pierderii datorate mortii ~icuprind toate situatiile de insulte, neglijari ~i dezamagiri, prin care seintroduce In relatie 0 opozitie Intre iubire ~i ura sau prin care poate fiIntarita 0 ambivalenta deja existenta"75. Accentul cade pe mecanismulidentificarii (Incorporarii) ~i pe interpretarea acuzatiilor aduse deobiectul Incorporat ca fiind auto-acuzatiile celui Indoliat. Eul seidentifica cu obiectul pierdut, astfel Incat Supraeul I~i acuza dur Eulsau dupa cum ar fi facut-o cu persoana disparuta. Se contureazadiferente Intre doliu, melancolie ~i depresie:

• travaliul doliului indica dificultatea de a Inlocui obiectulpierdut (iubit) cu un altul;

• melancolia este determinata de pierderea obiectului iubirii;• depresia indica imposibilitatea de a regasi iubirea In obiect.

Depresia reprezinta un fel de "cripta pentru altulln sine Insu~i", dupaexpresia lui Pierre Fedida. Lentoarea psiho-motorie a depresivului esteprodusa prin restrangerea masiva a capacitatilor sublimatorii. In puseuldepresiv major subiectul pare a se proteja de lume prin retragerealibidoului din obiecte. Regresia depresiva este masiva, iar zona defixatie se situeaza chiar inainte de faza sadic-anala precoce. Pierdereaobiectelor este echivalenta cu distrugerea acestora, dupa cum eraresimtita In stadiul anal precoce. Pierderea obiectului prin disparitia saeste urmata de introiectie - aceasta este varianta normala a doliului.Introiectia din melancolie este insa rezultatul perturbarii fundamentalea relatiei cu obiectul. Me1ancolia este marcata prin conflictul deambivalenta rezolvat de Eu prin preluarea ostilitatii fata de obiect. Dinpricina ambivalentei, iubirea poate fi oricand inlocuita prin ura. Para aexista 0 motivatie obiectiva, melancolicul I~i poate oricand Inlocuicurentul de investire pozitiv cu unul negativ. Actualizarea investiriinegative conduce in cele din urma la renuntarea la obiect. Renuntarease face progresiv ~i poate fi expandata la Intreaga lume externa, Astfeleste retras interesul de la viata sa familiala, profesionala, sociala etc.M. Klein 76este cea care semnaleaza existenta, In cursul primului an deviata, a unei faze care se aseamana cu sindromul depresiv. Starea

75 S. Freud, "Doliu ~i melaneolie". in Freud, Opere III, Psihologia incon:jtientului, Ed.Trei, Bueure~ti, 2000, p. 155.76 M. Klein, ,,0 eontributie la psihogeneza starilor maniaeo-depresive, Doliul ~i relatia saeu starile maniaeo-depresive". in Iubire, vinovatie, reparatie, Ed. S. Freud, Cluj, 1994.

176 MATEl GEORGESCU

depresiva se fundamenteaza pe cea schizo-paranoida ~i va contineelemente de angoasa specifice pozitiei depresive. Notiunea de pozi{iedepresiva a fost introdusa de Klein in 1934, pentru a desemna 0modalitate de relatie cu obiectul, ulterioara pozitiei schizo-paranoide.Pozitia depresiva intervine in jurul celei de a patra luni de viata, pentrua fi depa~ita in cursul primului an ~i reactualizata ulterior in doliu sauin starile depresive. In cursul acestei perioade este introiectat in Euobiectul suficient de bun, pentru a depa~i momentul pierderii mamei caobiect partial. Prin introiectarea in Eu a obiectului bun, clivajul seatenueaza, obiectul devine total (~i bun ~i rau) ~i nu sau bun sau rau, iarambivalenta se instaureaza. Mi~carile pulsionale erotice sau agresive seraporteaza la acela~i obiect. Astfel se depa~e~te punctul de fixatiepsihotic, cu posibile evolutii ulterioare spre paranoia sau depresie, desentimente de neajutorare ~i aparari diverse specifice pozitieidepresive. Pentru Klein, pozitia depresiva este un punct cheie indezvoltare, pe care se sustine capacitate a subiectului de a intretinerelatii de obiect gratificante.Un mecanism prezent in melancolie este, dupa Klein, reparatiaobiectului. Prin identificarea cu obiectul bun ~i atacurile sadiceindreptate asupra obiectului rau (distrugeri fantasmatice aduseparintilor, scena primitiva perceputa sadic-distructiv), Eul se simteobligat la actiuni reparatorii. Eul (obiect bun) se simte constantamenintat ~i, de aceea, depresivului ii este team a ca obiecteleintroiectate pot fi oricand distruse.Problematica depresiei in termeni kleinieni este legata de genezaSupraeului. Dupa Klein, Supraeul se constituie inca din perioadaarhaica. M. Klein descrie viata fantasmatica precoce a copilului intermenii unei extreme agresivitati, considerata ca expresia manifestariidialecticii pulsionale viata-moarte. In aceasta perioada in limbajulincon~tientului a obtine inseamna a devora77. Emergenta precoce ~iputernica a sadismului oral este proba mi~carilor pulsionalecompensatorii dintre Eros ~i pulsiunea de moarte78. Datorita pericoluluide a fi distrus de fractiunea din pulsiunea de moarte ramasa inorganism, apare in Eu 0 tensiune excesiva, resimtita de acesta ca

77 P. Grosskurth, Melanie Klein, Her World and her Work, Ed. Alfred A. Knopf, NewYork, 1986, p. 331.78 M. Klein, 1932, The Psycho-Analysis of Children, trad. A. Strachey, OelacortePress/Seymour Lawrence, 1975, USA, p. 124.


angoasa, care se constituie In piatra de temelie a dezvolHiriiSupraeului 79 - angoasa de a fi devorat ~i de a devora (corespondent alangoasei de castrare). Fantasmele care fundamenteaza depresia suntdupa Klein:

• teama de a nu putea recompune un obiect Imbucatatit;• teama de a nu putea separa obiectul bun de cel rau;• teama de a nu putea "aduce la viaW' obiectul reasamblat, din

cauza amenintarilor obiectelor rele.Renne Spitz propune conceptul de depresie analitica. Depresivultrebuie sa I~i "sprijine" existenta pe celalalt. Nu poate sa traiasca singursau Intr-o lume a nuantelor, pentru di celalalt sau exista sau nu. Deaceea, depresivul, daca fiu obtine totul, refuza totul. Atunci, subiectulcauta In sine obiectul idealizat pe care ar fi dorit sa 11aiM. Regresia seface spre starea narcisica prin fuga de afectele oedipiene. Depresiapresupune 0 repliere In fata unei genialitiitiincapabile de a j.uca un rolorganizator.

Situatia de boaliiConsilierea clientilor aflati In situatia de boala (somatica) reprezinta undemers de criza. Boala aduce In discutie Intregul univers de viala alclientului, personalitatea ~i identitatea acestuia. In funqie de gravitateaafeqiunii, resimtita atat la nivel somatic, dit In special la nivelimaginar (funclia diagnosticului In negocierea cu boala), boala pune Indiscutie ~i orizontul social al clientului.Unul din obiectivele demersului de consiliere consta In analiza teorieietiologice pe care clientul 0 are despre boala sa. Ne yom referi lafunqia teoriei etiologice ~i yom trece In revista un inventar al teoriiloretiologice. George Peter Murdock a ordonat teoriile etiologice din 139de culturi cuprinse In "Atlasul etnografic":1. etiologie natural a, de tip:

~ infectie - boala este rezultatul invadarii organismului de catremicrobi;

~ stress - boala este cauzata de expunerea la presiuni fizice ~ipsihice;

~ deteriorare organic a - boala este provocata de declinulcapacitatilor organismului;

79 R.D. Hinshelwood, Dic{ionarlll psihanaTizei kleiniene, trad. B. Ora~anu, F. Vladescu,E.S.F., Binghamton & Cluj, 1995, p. 105.

178 MATEr GEORGESCU

=? accident;=? agresiune umana directa.

2. etiologie supranaturala, de tip:=? mistic - boala este 0 consecinta imediata a unei experiente, act

al subiectului aflat in raport impersonal cu boala (destin,contagiune, incalcarea tabuului);

=? animist - boala este atribuita unui agent supra-naturalpersonalizat (suflet, fantoma, spirit). Convingerea ca cinevaeste posedat de 0 alta persoana, spirit sau entitate, poate fi unsimptom al tulburarii de personalitate multipla. Personalitateamultipla se caracterizeaza (cf. DSM III R) prin existenta maimultor stari de personalitate distincte, cu memorie,comportament ~i tip de relatii specifice. Agentul care "poseda"este personalitatea alternativa. Posesiunea poate fi ~i 0 ideedeliranta psihotidi. Sistemul cultural distinge spatiiconceptuale specifice intretinute de membrii grupului. Daca unlocuitor al Coastei de Filde~ va dezvolta 0 "nebunie agitata"sau "nebunie virila", caracterizata prin reactii explozive fata demembrii familiei, etiologia sugerata de ghicitor se va referi lainteractiunea cu un spirit. Individul a fost "palmuit" de un duhpentru faptul ca a calcat in picioare plantatiile din jungla sau aluat apa din rezerva sa. Conform lui T. Nathan, teoriileetiologice traditionale despre boala reinstaureaza 0 cauzalitatecronologica ~i permit descrierea evenimentului patologic subforma unei istorii cu deznodamant. Aceste teorii transforma un

non-eveniment, 0 criza, intr-o istorie mitica, susceptibila de a fipovestita grupului. In Maghreb, sistemul cultural sustineexistenta unei lumi inversate a Djinilor (sub pamant, inmla~tini, canalizari, cursuri de apa, case abandonate, ruine).Djinii sunt spirite simetrice fiintei umane, cu organizare socialasimilara. Daca intr-o secventa de posesiune percepem douapersonalitati distincte, a individului ~i a spiritului, atuncicredinta devine un dat de experienta. Teoriile etiologice permitdiscriminarea spatiului cultural intr-o forma concreta;

=? magic - boala este determinata de actiunea explicita a unuiagent uman rauvoitor care uzeaza de tehnici magice. Trebuiefacuta diferenta dintre magie ~i vrajitorie. Magia este actiuneavoluntara a unui subiect, ajutat sau nu de 0 persoana abilitata

INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA ]79

(~aman, magician). Vrajitoria este actiunea voluntara sauinvoluntara a unui subiect cu capacitati (malefic e) Innascute. Inbazinul circum-mediteranean vrajitoria este mult mai frecventadecat magia. Studiile realizate pe datele din Human RelationsArea Files arata faptul ca practica magiei coexista cu cea avrajitoriei doar in 8 din cele 139 de culturi, in timp ce restulcoreleaza negativ. Practica vrajitoriei este frecventasemnificativ in societatile caracterizate prin:

• stratificare sociala, integrare politica, sistem descriere elaborat, mediere a schimbului prin bani;• descendenta patrilineal a, rezidenta patrilocala,sistem de plata al miresei fixat de comunitate;• model educativ centrat pe obedienta.

Practica magiei este frecventa semnificativ in societatile caracterizateprm:

• complexitate sociala, politica ~i culturalareduse;• model educativ care nu induce obedienta inraporturile ierarhice.

Un studiu realizat de Vintila Mihailescu pe datele HRAF indica faptulca vrajitoria coreleaza cu un grad inalt de putere masculina in familie ~icu un "indice de monoteism" (existenta unei divinitati supreme careeste prezenta in viata comunitatii). Vrajitoria este un atributpredominant feminin frecvent in societatile in care exista 0 dominatieneta masculina. Vrajitoria ca teorie despre boala este 0 "supapa" oferitade cultura pentru compensarea constrangerilor.Vrajitoria pare a fi determinata de controlul social masculin, indicatprin inducerea obedientei fat a de Mrbat ~i a centralismului religios.Producerea bolii devine dreptul categoriei sociale marginalizate femeia. Statutul femeii este afectat prin controlul excesiv ~i prinscoaterea din sistemul sau de rudenie ~i plasarea intr-un mediu strain,determinata de descendenta patriliniara ~i rezidenta patrilocala.

Dimensiunea imaginara a reactiei fata de boala este esentiala. A nega, afi manios, a simti neintelegerea, neincrederea, frica sunt cateva dinstarile afective prezente. Clientul bolnav nu mai functioneaza conformdinamicii psihice actuale. Clientul confruntat cu problematica boliirevine la modalita!i de dinamica psihica specifice unor etape anterioare


ale dezvoltarii. Pentru a putea negocia cu situatia de boala clientuluzeaza de anumite mecanisme de aparare:Regresia. Conceptul de regresie este cel mai bine developat in spatiulpsihanalizei. Psihanaliza propune 0 perspectiva genetica. Freud i~iintemeiaza perspectiva pe teza caracterelor dobandite, sustinuta deJean-Baptiste Lamarck ~i preluata atat de Charles Darwin, cat ~i demedicul ~i zoologul german Ernst Heinrich Haeckel. Acesta din urmaformuleaza lege a biogenetica ~i 0 face cunoscuta in special prinlucrarea de popularizare Enigmele universului (1899). 0 consecinta aperspectivei genetice 0 constituie modelul dialectic al progresiei ~iregresiei in dezvoltarea mentala. Atat individul, cat ~i produsele saleculturale sunt supuse unei mi~ciiri oscilatorii de avans ~i recul.Freud distinge trei tipuri de regresie, intricate ~i considerate dupacriteriul topic, temporal ~i formal al dezvoltarii:

1. topidi, la nivelul unei instante psihice (de ex. la nivelul Seului). Se remarca in vis (in maniera completa), in patologie(halucinatia);

2. temporala, in care este posibila 0 regresie la nivelul obiectului(obiectului matern), a stadiului libidinal (oral, anal) sau astadiului Eului (stadiul animist);

3. formala, prin faptul ca modurile de expresie actuale suntinlocuite prin cele primitive (de ex. functionarea conformproceselor prima,re).

Conceptul corelativ celui de regresie este fixatia.Fixatia. Fenomenul stoparii dezvoltarii, denumit fixatie, se produceintr-o perioada din psihogeneza in care: .1. psihismul a fost supus unui aflux excitativ debordant. Frustrareaantreneaza in acest caz refularea. Acceslil unor reprezentanti pulsionalieste din acest moment interzis de Eu, iar defensa trebuie men tinuta inpermanenta;2. conditiile de dezvoltare sunt "mult prea bune". Datorita latenteipsihismului, determinata de nevoia sa de echilibru, pozitia libidinaHicare confera satisfactie maximalii este pastrata. Conservarea acesteia seface pe considerentul dificultatii de a se atinge acela~i nivel desatisfactie intr-o organizare ulterioara. In situatia in care intr-un stadiuulterior de dezvoltare se intampina conditii traumatice, psihismul cautasa elaboreze excitatia printr-o mi~care regresiva la momentul in caretensiunea putea fi gestionata corespunziitor; excitatia va fi elaborata


conform cihlor disponibile in perioada anterioariL Factorii care conducspre fixatie sunt fie dobanditi (familie, specific traumatic), fieconstitutionali (structura pulsionaUi);3. satisfactia excesiva alterneaza cu frustrarea. Satisfactia pulsionala, camod reu~it de organizare, contribuie la refularea unor reprezentantipulsionali. Satisfactia pulsionala se refera frecvent la registrulautoconservativ, la satisfacerea unei nevoi de securitate.Regresia este 0 modalitate de defensa normal a in fata oricarei situatiicare nu poate fi controlata. Regresia are 0 importanta funetieeconomica in fata procesului morbid. Boala, indiferent ce teorieetiologic a antreneaza, anuleaza capacitatea de predictie, control ~idecizie a individului. De aceea, individul este obligat sa functionezeconform unor perioade arhaice in care lipsa de control era Q

caracteristica marcanta a dinamicii psihice: adultul se (re)gase~te intr-ostare de neajutorare, revine intr-o pozitie infantila in care are nevoie deingrijire. Angoasa este asociata mi~carii regresive, trairea angoasei estenormala ~i, in consecinta, se recomanda discutarea trairilor ~i afunctiilor lor.o alta modalitate de reactie la situatia de boala este negarea.(De)negarea. Mecanismul prin care subiectul neaga dorinte, ganduri,sentimente refulate ~i de care se apara considerand ca nu-i apartin. Deex. "Nu ma afecteaza faptul ca sunt bolnav". Prin denegare sesemnaleaza presiunea exercitata de refulat ~i intoarcerea acestuia.Denegarea difera de apararea prin refuz (specific a psihozei ~ifeti~ismului).Consilierul se va confrunta cu 0 pozitie regresiv-adeviza a clientuluiaflat in situatia de boala ~i va fi determinat sa intre intr-o pozitie deautoritate (atot)puternica. Atitudinea de sustinere este utila in conditiain care functia regresiva ~i, in consecinta, dependenta Iiu poate fi ~i nutrebuie anulata.

Situatia de conflictTipuri fundamentale de conflict din punctul de vedere almetapsihologiei psihanalitice:1. nevrotic - este un conflict structural-topic cu incidenta dinamica ~ieconomica, intre Eu ~i Se. Nevraticul neaga pulsiunea pentru a da cursrealitatii. Conflictul nevrotic poate avea loc intre doua pulsiuni alecarar comportamente de descarcare se afla in contradictie. La nivelul

182 MATEI GEORGESCU

Se-ului, unde sunt incalcate principiile logicii clasice, nici 0 pulsiunenu se afla in contradictie cu alta pulsiune, toate tind spre descarcareimediata. La nivelul Eului, se va opera autorizarea uneia ~i refulareareprezentantilor celeilalte pulsiuni;2. psihotic, desfa~urat intre realitatea exterioara ~i Eu. Psihoticul neagarealitatea pentru a da curs pulsiunii. Stimulii din realitatea extema potprovoca un aflux de excitatie imposibil de controlat. Eul se poate aparain aceste cazuri prin refuzul ~i falsificarea realitatii. Negarea realitatiieste posibila prin operarea unui clivaj in Eu.In ordine topica, Eul preia cu necesitate un pol al conflictului ~i are caadversar Se-ul.

Conflictul este 0 parte constitutiva a procesului de comunicare. Dinperspectiva consilierului, necesita capacitati superioare de continere ~istabilitate afectiva. Starea conflictuala indica necesitatea operarii unorschimbari la nivelul dinamicii relatiei in scopul restabilirii echilibrului.Din acest punct de vedere starea conflictuala prezinta urmatoareleavantaje:~ permite 0 mai buna identificare a problemelor ~i a solutiilor;~ cre~te motivatia ~i ~ansele de schimbare;~ dezvolta flexibilitatea, adaptabilitatea ~i creativitatea.Evitarea conflictului aduce cu sine blocarea capacitatii de comunicaredintre client ~i obiectul conflictului prin fenomene, precum:

reactia afectiva i.mediata la interventia celeilalte parti;nevoia de a judeca persoana ~i nu de a se centra asupra

mesajului;centrarea pe mesaj in scopul gasirii ~i sublinierii gre~elilor;convingerea ferma asupra culpei exclusive a celeilalte parti;nevoia de a cauta contraargumente.

Starea conflictuala ~i modalitatile de negociere, prin importantele salemi~cari afective, au generat numeroase prejudecati:

conflictul se stinge ~i se rezolva cu trecerea timpului - nu estenecesara interventia activa;

starea conflictuala este intotdeauna de evitat;a ajunge la conflict este un lucru de blamat care indica

sHibiciune;conflictul nu poate avea dedit consecinte negative;singura consecinta a conflictului este pierderea;

INTRODUCERE iN CONSILJEREA PSIHOLOGICA 183

Starea conflictuaHi pune clientul in situatia de a-~i activa urmatoarelefunctii:1. Funcfia rezolutiva. Conflictul opune in aparenta doua pozitiiireductibile ~ipoate genera urmatoarele pozitii:

>- refuzul (voluntar sau involuntar) de a accepta existentaconflictului, determinat de stilul evitant in fata conflictului;>- fuga de conflict ~i abandonarea confruntarii - prin efortul de areduce tensiunea ~i a se acomoda cu situatia, chiar daca are efectenegative asupra subiectului; a nu face referire directa la situatiaconflictuala; a discuta numai cu tertii situatia; a-~i transfera interesul~i activitatea in afara sferei conflictuale. Este caracteristica stiluluievitant-reactiv;>- acceptarea conflictului ~i instalarea pe pozitii de forta - princautarea unui tap ispa~itor; prin atitudine sarcastica. Este 0 pozitiecaracterizata de stilul agresiv-confruntativ;>- acceptarea conflictului ~i rezolvarea creativa a acestuia - pozitietinti'l a demersului consilierii. Subiectul cauta sa obtina informatiidespre situatie, cauta alternative de compromis. Aceasta pozitie poate ficaracteristica fie stilului asertiv persuasiv (apararea propriei opiniicombinata cu dorinta de cooperare)/ fie celui observativ-introspectiv(cooperare, conciliere ~ianaliza a situatiei).

Rezolvarea conflictului ~i gasirea unei solutii de compromis presupuncunoa~terea cadrului ~i a factorilor care au condus la aparitiaconflictului. Aceasta inseamna decuparea precisa a elementelor aflatein tensiune, in scopul conturarii unor strategii ~i tactici rezolutiveeficiente.

2. Functia decizionala. Rezolvarea conflictului se face numai prinalegerea sau respingerea diverse lor solutii rezultate in urma explorarii.Sarcina consilierului consta in sustinerea clientului in asumareaavantajelor ~i riscurilor consecvente alegerii.3. Functia de restructurare. Desfa~urarea conflictului ~i mai alesrezolvarea sa constituie un proces cuefecte structurale la nivelulrelatiei aflate in discutie.4. Functia de schimb. Gestiunea conflictului inseamna mentinereacomunicarii intre partile aflate in disputa. Negocierea reprezinta unschimb intre parti atat la nivelul procesului de comunicare, cat ~i lanivelul solutiilor. Clientul poate considera ca ceea ce dore~te sa obtinaeste mai valoros decat ceea ce are de oferit. Principiul schimbului

184 MATEl GEORGESCU

consta in a face 0 concesie in vederea obtinerii unei concesii. Clientulva fi sustinut in a explora nevoile partenerului de negociere in scopulde a afla ce anume poate sa ofere.Fiind yorba despre concilierea a doua pozitii, modelele conflictului seconstruiesc prin situatiile de pierdere sau ca~tig ale partilor:

pierdere-pierdere - apare ca solutie eficienta in anumitesituatii. Orice compromis inseamna a ceda reciproc ~i echitabil dinnevoile sau avantajele revendicate;

ca~tig-ca~tig - toate nevoile ~i revendicarile sunt solutionate;ca~tig-pierdere - .este situatia care nu admite echivalenta la

nivelul solutiei - este modelul de tip dominanta-obedienta.Incadrarea intr-unul dintre cele trei modele este determinata de stilul de

reactie pasiv sau activ la conflict. Capacitatea de trecere din activism inpasivism este 0 caracteristica a personalitatii adaptate. Clivarea ~idirectia comportamentala exclusiva sunt indicatori ai nevoii de apararemasiva la conflict.

Un comportament exclusiv pasiv va determina incadrarea intr-unmodel care va acorda ca~tig celeilalte parti. Comportamentul pasiv estedesfa~urat de individ in scopul de a se mentine intr-un tipar de relatierevolut. Este un comportament regresiv, centrat pe nevoia individuIuide a evita rejectia. Clientul considera ca a fi cunoscut de celalalt a~acum este ar conduce la respingere. Pe de alta parte, orice incercare deactivism este asociata cu un comportament distructiv. In acest sens,comportamentul pasiv are ca scop nevoia de a multumi interlocutorulcu orice pret, de a evita conflictul prin anularea propriilor dorinte. Prinanularea propriilor nevoi, personalitatea pasiva este anxioasa, frustrata~i incapabila de expresie. Comportamentul pasiv este rationalizat deindivid prin idealuri culturale semnificative, cum ar fi sacrificiul ~iajutorarea celuilalt.Un comportament exclusiv activ va determina inscrierea in modelulcare permite exclusiv ca~tigul. Este rezultatul dificultatii de a acceptaautoritatea ~i regula care indica drepturile celuilalt.Situat la extremele sau la confluenta binomului activism-pasivism,clientul i~i poate defini mai bine pozitia prin cunoa~terea pozitiilorposibile adoptate in cadrul unei negocieri. Practica negocierii aidentificat cinci roluri: Liderul, Baiatul Bun, Baiatul Rau, Durul ~iCapul Limpede.


Caracteristici ale rolurilor

Rol

ComportamentLiderul Este 0 persoana cu

Conduce, decide ~i coordoneaza.experienta si autoritate. Biiiatul BunSe identifica cu echipa

Exprima Intelegerea pozitiei· ~iadversa, este "oponentul"

nevoilor partenerilor.ideal. Reactioneaza

Confera adversarilor un falspredominant conciliant la

sentiment de siguranta.conflict. BiiiatulRiiuEste persoana care convinge

Intrerupe negocierile.adversarul ca acesta repre- Submineaza orice argument sauzintii0piedicaInfatapunct de vedere exprimat de opozitie.consensului. Este rolul cel ....

Intimideaza opozitia ~i Incearca sa-imal agreslv ~1 se aprople snblinieze slabiciunile.mult de reactia spontana de tip buldozer8O.Capul LimpedeIdentifica ~i clarifica toate

Sugereaza solutii de depa~ire apunctele de vedere expri-

impasului.mate, dupa care Ie prezintii

Are grija ca discutia sa nu sesub forma unei pozitii unite

Indeparteze prea mult de subiect.~i convingatoare. Este tipul

Semnaleaza inconsecventelecu 0 reactie predominant

punctului de vedere al opozitiei.rationala la conflict.

80 Este reaqia predominanta a persoanelor agresive, autoritare, dominante. Este 0 reaqieexcesiv autoritara, care urmare~te eliminarea Tara echivoc a partenerului. Partenerulbuldozerului nu are nici un fel de importanta pentru acesta ~i, de aceea, intereselebuldozerului vor fi singurele luate in considerare. Buldozerul este tipul de persoana caredistruge cu u~urin!a ~i nu construie~te deloc. Uneori, riposta puternica ~i comportamentulsau pot incheia confruntarea. In general insa, reaqia de tip buldozer conduce laextinderea conflictului. Atacul ~i contraatacul dur deterioreaza relatiile dintre parteneri ~ivor conduce in scurt timp la e~ecul comunicarii.


Strategii de rezolvare a conflictului1. Diminuarea mesajelor de tip aversiv. Intre persoane1e aflate in

conflict se vehicu1eaza in special mesaje agresive in scopul de ase obtine ascendent. Mesajele sunt repetitive, stereotipe,construite prin invocarea de situatii anterioare ~i generalizareaacestora. Acest tip de mesaje ocupa spatiu1 de interactiune ~ib10cheaza comunicarea. Sarcina consilieru1ui consta initial inevidentierea continutului comunicarii ~i conturarea acestormesaje. Se va analiza impreuna cu clientul efectul mesaju1uiagresiv din perspectiva rezolutiva, respectiv blocajul oridireisolutii. Se va indica necesitatea concesiei initiale rucute celeilalteparti prin identificarea nevoii de adresare a acestui tip de mesaje~i diminuarea lor, pentru a facilita aparitia schimbului real deinformatie.

2. Susjinerea 'ji dezvoltarea schimbului real de informafie. Esteyorba despre capacitatea de a-I asculta pe ce1alalt ~i despreposibilitatea de a fi ascultat. Redobandirea capacitatii de a-Iasculta pe celalalt ~i alternarea mesajelor reprezinta punctul deie~ire din situatia conflictuala. Clientul este sustinut in a-~i"gratifica" interlocutorul prin ascultarea mesajului sau, indiferentde continut ~i prin adresarea de mesaje cu caracter prospectiv.Prin aceasta maniera de interactiune mesajele de tip aversiv sunttreptat inlocuite de ce1e de tip asertiv.

3. Negocierea. Vom trece in revista principalele tipuri de negociere:Aprecierea tipului de relatie stabilit intre client ~i partea cu care seafla in conflict permite 0 mai buna adaptare ~i reaqie la situatiileconcrete aparute in negociere. Clientu1 va fi informat asupra tipurilorfundamentale de negociere. Analiza tipului de negociere determina 0mai mare putere de previziune a comportamentului ~i, in consecinta,de raspuns adecvat.Raspunsul adecvat se refer a la alegerea modalitatii de aqiune,respectiv a strategiei ~i tacticii.o prima disjunqie, operata pe baza criteriului abordarii conflictului,asupra tipurilor de negociere (care va delimita ~i tipul de strategie) neindica urmatoarele categorii:


? negociere conflictuala;? negociere cooperanta.

Raportat la cele doua tipuri (~i strategii) de negociere sunt posibiletrei orientari (tactici) fundamentale;

? negocierea conflictuala va fi cu necesitate de orientaredistributiva;? negocierea cooperanta va fi integrativa sau rationala.

Negocierea conflictuala distributiva, centrata pe modelul conflictuluica~tig-pierdere, este procesul in care exista un invingator ~i un invins.Este tipul de negociere care nu admite nuante ~i distribuie rolurileintr-o maniera filra echivoc: invingator ~i invins. Pozitia ~i intereselepartii adverse (care va deveni parte invinsa) nu au relevanta. In ciudadeclaratiilor care indica efortul comun de identificare a solutiilorreciproc convenabile, negocierea este in acest caz 0 confruntare duracu 0 pozitie ireconciliabiHi.Negocierea cooperanta de orientare integrativa este procesul in carepartile doresc obtinerea de avantaje egale. Ca~tigul obtinut dinnegociere este integrat in mod egal in economia intereselor celor douaparti. Se cauta solutii pentru obtinerea unor avantaje mai mari, darechitabil integrate. Partile se straduiesc sa aduca solutii noi in scopulcre~terii beneficiilor reciproce. Respectul ~i toleranta diferentelor suntapreciate ~i concretizate intr-o varietate de opinii.Negocierea cooperanta de orientare rationala este modelul clasic decooperare in care partile nu-~i propun concesii reciproce, ci incearcasa rezolve problemele de fond ale relatiei de pe 0 pozitie obiectiva. Inacest sens, se definesc problemele, se precizeaza cu exactitate cauzele~i se cauta solutii.Negocierea starii conflictuale presupune un schimb reciproc deinformatii reglementat prin reguli implicite/explicite care au dreptscop stabilirea unui acord ~i adoptarea unei solutii reciprocacceptabile pentru 0 problema comuna.Gestiunea adecvaUi a conflictului se caracterizeaza prin faptul ca:

~ permite formarea unui consens pe care fiecare parte il vaapara ~i respecta;

:::::? satisface propriile nevoi, filra a Ie leza pe cele alepartenerului;

:::::? pastreaza ~i sustine, in continuare, relatii bune intre cele douaparti;

188 MATEl GEORGESCU

=> economise~te resurse materiale ~i umane, atat in procesulnegocierii, cat ~i ca urmare a acestuia.

In scopul gestiunii sUirilor conflictuale se recomanda:=> mentinerea problemei ~i nu a persoanelor in centrul analizei;=> mentinerea discutiei in termeni concreti, operationali, cu

evitarea generalizarii ~i a impersonalizarii situatiei;=> operarea unei diferente intre eveniment, comportament ~1

interpretarea acestora de catre partile implicate;=> evitarea moralizarii partilor;=> explorarea optiunii rezolutive.

Pentru gestiunea eficienta a situatiilor conflictuale se recomanda ~idezvoltarea capacitatii asertive. Nivelul de asertivitate se afla inrelatie directa cu capacitatea de:

=> expresie a afectelor (pozitive ~i in special negative) ~i aconvingerilor, fara a considera ca prin aceasta sunt afectatefundamental interesele ~i drepturile celuilalt;

=> expresie directa ~i clara a convingerilor;=> de a putea sustine sau primi 0 cerere ~i, in special refuzul, a

spune nu.In analiza argumentatiei ~i a pozitiei clientului in raport cu diferitelesale probleme se vor identifica erorile sale de argumentatie. Erorile deargumentatie sunt semnul distorsiunilor cognitive ~i blocajuluicomunicarii:

Premise inconsistente. Se construie~te un rationament pornind de lapremise false. De ex. interlocutorul afirma ca din cauza conditiilordificile de viata nu poate accepta cererea clientului. In acest caz, dacapremisele ar fi adevarate, concluzia ar fi justificata, insa realitateavietii nu poate fi dificila in ansamblul sau.Argument circular. Concluzia prezentata de partener consta inreformularea unei premise a discutiei. De ex. ~eful i~i justificarespingerea revendicarii de cre~tere a salariului adresata de client infelul urmator: "Salariul trebuie sa fie stabil pentru ca intreprindereasa fie stabila financiar. In concluzie nu putem accepta 0 cre~teresalariala". In acest caz, concluzia afirma acela~i lucru cu premisaargumentului.Atac abuziv la persoana. Se considera ca ceea ce sustine 0 anum itapersoana este fals pentru ca acea persoana nu s-a dovedit a fi morala.


De ex. "Nu voi lua in considerare argumentele dumneavoastra pentruca nu sunteti 0 persoana corecta".Atac circumstantial la persoana. Se respinge argumentul uneipersoane din cauza unei imprejurari in care se afla acea persoana:"Nu pot accepta cererea dumneavoastra pentru ca nu reprezintainteresele institutiei, ci interesul personal".Apella emotii. Se realizeaza in scopul blocarii unui argument. De ex."Cererea dumneavoastra va conduce la distrugerea institutiei. Nu credca doriti distrugerea locului de munca al prietenilor dvs.".Apel la orgoliu. Clientul este i'ndemnat sa fie de acord cu 0 cerere inschimbul unei gratificatii. De ex. "Sunt sigur ca yeti acceptapropunerea mea deoarece numai 0 persoana inteligenta ~i-ar da seamade avantajele ofertei mele". Persoana va fi considerata inteligentanumai in situatia in care va accepta oferta.Apel la popor. Se solicita acceptarea unei oferte prin invocareaapartenentei la acela~i grup, apartenenta considerata magulitoare. Deex. "Sunt sigur ca yeti accepta oferta mea pentru ca, in ciuda pozitieipe care 0 ocup actualmente, sunt un om harnic ~i cinstit ca ~idumneavoastra" .

Apel la autoritate. Opinia proprie este justificata prin apelul la 0autoritate recunoscuta in domeniu. De ex. "Pozitia mea este corectadeoarece respecta principiile fundamentale ale vietii de familie a~acum sunt enuntate in cadrul Centrului pentru protectia familiei".Panta alunecoasa. Neacceptarea unei propuneri va produceconsecinte neplacute sau chiar dezastruoase. De ex. "Daca veicontinua sa imi ceri sa te las sa ie~i in ora~ dnd vrei, vei ajunge sa fiiplecat mereu, eu sa fiu singura, sa nu mai suport ~i sa te parasesc".Atentie abatuta. Se schimba tema discutiei, dupa care se afirma ca afost deja stabilita 0 concluzie discutiei initiale.Adversar fictiv. Este preluat argumentul partenerului de negociere ~ieste transformat pana cand devine "fictiv" ~i nu mai corespundeafirmatiei initiale. De ex. "Spui ca dore~ti sa nu te mai cert. Astainseamna sa nu ma mai intereseze ceea ce facio Or, strainii sunt ceicare nu ma intereseaza, nu familia mea. Ma intreb ce familie maiavem noi."


Generalizare pripita. 0 proprietate car~ apartine unui obiect esteextinsa asupra tuturor obiectelor. De ex. "Imi ceri sa consider ca nu aigre$it cand ai lipsit de acasa. Asta inseamna sa consider, indiferent cefaci, ca nu gre$e$ti".Cauza falsa. Este un argument prin care un anumit fenomen esteconsiderat in mod gre$it drept cauza altui fenomen. De ex. "Relatianoastra merge prost din cauza prietenilor tai care vin mereu aici".Alternativa falsa. Se considera ca exista numai doua alternativeireductibile ale unei situatii. De ex. "Daca nu e$ti de acord cu ceea ceiti cer, nu exista alta solutie $i nu putem ie$i din situatia actuala".

Intrebari de verificareCare sunt etapele interventiei in situatia de angoasa ?De ce este conditionata eficienta interventiei in problematic a sexuala ?Care sunt categoriile de probleme cu care se confrunta clientul cunevoi speciale?Care este obiectivul principal in consilierea emigrantilor ?Care sunt efectele situatiei de criza ?Ce are in vedere consilierulin gestionarea situatiei de criza ?Care sunt etapele interventiei in situatia de criza ?In ce consta situatia de pierdere ?Care este caracteristica actuala a raportului pe care mediul sociocultural 11are cu decesul $i moartea ?Care sunt funqiile ritului funerar ?Care sunt faze Ie trairii situatiei de divort ?Care sunt avantajele prezentate de situatia de conflict?Care sunt functiile activate in situatia de conflict?Care sunt principalele roluri in negociere ?Care sunt strategiile de rezolvare a conflictului ?Care sunt principalele tipuri de negociere ?

Bibliografie seiectiva:Freud, S., "DoEu $i melancolie", in Freud, Opere III, Psihologiainconfjtientului, Ed. Trei, Bucure$ti, 2000.Georgescu M., Ipostaze ale mor!ii fntr-un timp al dorin!ei,Ed. Paideia, Bucure$ti, 2003.


Klein M., ,,0 contributie la psihogeneza starilor maniaco-depresive,Doliul ~i relatia sa eu starile maniaeo-depresive", in Iubire, vinovafie,reparafie, Ed. S. Freud, Cluj, 1994.Manualul pentru diagnosticul ~i statistica tulburarilor mentale,Ed. Asociatia Psihiatrilor Liberi din Romania, 1993.Nathan T., Lafotie des autres, Dunod, Paris, 1996.Nathan T., Sperma diavolului, Ed. Jurnalul Literar, Bueure~ti, 1999.Rickley G., Therese c., Counseling, Theory and Practice, PrenticeHall, New Jersey, 1990.Rubin G., "Fonctions strueturantes et contenantes des rituels dedeuil", Revue Franr;aise de psychanalyse, tome LX, P.D.F., Paris,janvier-mars 1996.

Redactor: Adela MOTOC

Coperta: Matei GEORGESCU

Bun de tipar: 4.05.2004; Coli tipar: 12Format: 16/70x100

Editura ~iTipografia Fundatiei Romania de MaineSplaiul Independentei nr. 313, Bucure~ti, Sector 6, O. P. 83

Telefon/fax.: 410 4380; www.SpiruHaret.roe-mail: [email protected]

(psiho) - georgescu matei - introduce re in consilierea psihologica

Documents