probleme etice in serviciile financiareeme etice in serviciile financiare (1)

8/18/2019 Probleme etice in serviciile financiareeme Etice in Serviciile Financiare (1)

1/10

Probleme etice în serviciile financiare*

De i investitorii i clien ii au tot mai multe posibilită i informa ionale de a faceș ș ț ț ținvesti ii i tranzac ii online sau la ATM, încă mul i oameni apelează la serviciileț ș ț țunor brokeri i consultan i cu care au o rela ie directă, personală. În aceste rela iiș ț ț țexistă multe posibilită i de practici abuzive i incorecte.ț ș

1. Practici în vânzarea produselor financiareÎn sfera tranzac iilor cu produse financiare, problemele etice sunt foarte variate.ț

În pofida acestei varietă i, două probleme sunt omniprezente: dacă o practică deț vnzare este în elătoare i măsura în care vnzătorul este responsabil pentruș ș

protec ia cumpărătorului.ț

În elătorie i tăinuire de informa iiș ș ț

Termenii de în elătorie !ș deception" i tăinuire de informa ii !ș ț concealment " suntdestul de va#i. În #eneral, o persoană este în elată atunci ac ionează pe baza uneiș țopinii false, induse de afirma iile altei persoane. Afirma ia poate fi falsă, derutantăț țsau incompletă într$un aspect esen ial.ț

Condi iile în elătorieiț ș

Atunci cnd se pune problema de a incrimina o în elătorie, trei aspecte suntșavute în vedere:

%" &t de ra ională este persoana în elată'ț ș(" &t de u or ar putea cineva să evite a fi în elat'ș ș)" &t de semnificative sunt pa#ubele produse prin în elătorie'ș Afirma iile false i derutante, în #eneral u or de identificat, sunt moralmenteț ș ș

criticabile ca forme de necinste. Mai problematică este ascunderea unor informa ii,țdeoarece în timp ce falsitatea unei afirma ii este o c*estiune de fapt, ce informa iiț ț artrebui să fie comunicate implică o +udecată de valoare. Tăinuirea de informa ii nuțeste neapărat necinstită, ci mai de#rabă incorectă !unfair".

Teoria pie ei consideră că sc*imburile suntț fair dacă fiecare parte face o alegerera ionalăț sau cel pu in are oportunitatea unei ale#eri ra ionale. -e presupune căț țactorii economici urmăresc în mod e#oist să$ i maximizeze utilitatea, ceea ceșpresupune o serie de condi ii: !a" att vnzătorul, ct i cumpărătorul sunt capabiliț ș

de o ale#ere ra ională !b" ambii posedă suficiente informa ii pentru a face o ale#ereț țra ională !c" niciunuia nu i se refuză oportunitatea de a face o ale#ere ra ională !prinț țcoerci ie". Toate aceste trei condi ii prezintă dificultă i.ț ț ț

Responsabilitatea protec iei clien ilor ț ț

/esponsabilitatea unui broker nu mer#e pnă la nivelul unui medic sau avocat,dar nu lipse te cu totul. 0a variază, de la caz la caz, între extremeleș caveat emptor iș paternalism. Caveat emptor în traducere 1&umpărătorul să fie atent23 esteprincipiul clasic al tranzac iilor, conform căruia cumpărătorul are datoria sățcerceteze cu aten ie un produs sau serviciu înainte de ac*izi ie, pentru a se asi#ura deț ț

44 Acest capitol cuprinde traducerea sau prelucrarea unor lar#i fra#mente extrase din

lucrarea lui 5o*n /. 6oatri#*t, Ethics in Finance, edi ia a doua, 6lack7ell, Malden,țMA, (889.


2/10

(

faptul că acesta satisface interesele sale, la un pre convenabil. dată înc*eiatățtranzac ia, vnzătorul nu mai are nicio răspundere. ;rincipiul avea sens într$oțeconomie de pia ă relativ simplă, de un nivel te*nolo#ic insuficient de sofisticat. nzătorul să fie atent23, conform căruia cel care pune în vnzare un produs sau serviciu trebuie să se asi#ure mai înti că acesta îndepline teștoate condi iile de utilitate, fiabilitate i si#uran ă impuse de le#isla ia de protec ie aț ș ț ț țconsumatorului. Paternalismul pleacă de la premisa că individul mediu nu estecompetent să$ i poarte sin#ur de #ri+ă, ca un copil, avnd nevoie de protec ia statului,ș ț1părintele3 care tie mai bine ce$i trebuie i ce$i face bine, impunndu$ i, la nevoie,ș ș ș voin a în mod autoritar. Mul i repro ează tratamentului paternalist faptul căț ț șatentează la libertatea individului de a decide în nume propriu cum dore te să$ iș ștrăiască via a, atta timp ct ale#erea lui nu este de natură să violeze drepturile iț șlibertă ile celorlal i. !&ruciada împotriva fumatului, de exemplu, este criticată pentruț țatitudine paternalistă."

-e pleacă de la premisa că un vnzător de produse financiare posedă competen ețsuperioare celor pe care le de ine cumpărătorul, astfel înct este mai pu in costisitorț ț

ca responsabilitatea să$i revină vnzătorului. ricum, în ceea ce prive te obli#a iileș ț vnzătorului, accentul cade pe produs i pe modul în care este prezentat. Decizia îișapar ine cumpărătorului, deoarece se presupune că el este cel mai în măsură să tieț șcare$i sunt interesele. doză de paternalism este totu i necesară: a" brokerul esteșmai mult dect un simplu vnzător, +oacă i rolul de consultant b" oamenii sunt înș#eneral mai vulnerabili în deciziile lor investi ionale dect în ac*izi iile de bunuri deț țconsum.

Churning, tisting, flipping

Termenii din +ar#onul finan i tilor sunt foarte colora i i metaforici, neavnd picț ș ț șde ri#oare tiin ifică. -unt practici imorale i ile#ale, a căror frecven ă reală esteș ț ș țimposibil de estimat, mai ales că unele reclama ii ale clien ilor nu sunt +ustificate.ț ț

Defini ii, probleme eticeț

Churning !literal: baterea untului sau a smntnii" este tranzac ionarea excesivățsau nepotrivită din contul unui client, efectuată de către un broker care de inețcontrolul asupra contului, cu inten ia de a ob ine mai multe comisioane i nu înț ț ș beneficiul maxim al clientului.

Twisting !literal: învrtire" este practica a#en ilor de asi#urări de a$i convin#e pețde inătorii unor poli e de asi#urare să le înlocuiască cu ni te poli e noi, care nu leț ț ș țaduc niciun beneficiu real, pentru a$ i înmul i ei comisioanele încasate.ș ț

Flipping !literal: răsucire" este tactica paralelă din sfera creditului de consum.


3/10

)

comisioane tot ceea ce au c ti#at odată cu noul împrumut i sin#urii care c ti#ă cuș ș șadevărat sunt lucrătorul băncii i banca.ș

;roblema etică a tranzac ionării excesive este faptul că această practică încalcățdatoria fiduciară a brokerului de a face tranzac ii numai în interesul clientului.țT7istin# i flippin# violează etica rela iei dintre vnzător i cumpărător ambeleș ț șimplică în elăciunea sau abuzul, cnd nu ambele, fiind facilitate de consolidareașprealabilă a unei rela ii de încredere, de care se abuzează.ț

Ce este tranzac ionarea excesivă? ț

&el mai #reu de definit în termeni preci i este 1tranzac ionarea excesivă3.ș ț%" Totul depinde de natura contului.


4/10

?

• te*nici de vnzare inadecvate, utilizarea ratelor mar#inale sau a op iunilor,țcare volatilizează portofoliul

• lic*iditate inadecvată.

#ranzac ionarea în nume propriu !personal trading"ț

Mana#erii de fonduri mutuale tranzac ionează i în nume propriu, avnd o serieț șde avanta+e care$i plasează într$o pozi ie privile#iată fa ă de micii investitori acumț țnumărnd milioane.

Mul i investitori neprofesioni ti î i plasează investi iile prin intermediul unorț ș ș țcompanii de investi ii, cele mai cunoscute fiind fondurile mutuale. Acestea prezintățmultiple avanta+e: diversificare, costuri de tranzac ionare mai reduse, lic*iditate iț șmana#ement profesionist. Mana#erii fondurilor mutuale au obli#a ia fiduciară de ațac iona numai în interesul ac ionarilor în plus, ei +oacă i rolul de consultan iț ț ș țfinanciari, ceea ce implică din nou obli#a ii fiduciare. Din acest motiv, conflictul deținterese trebuie limitat drastic.

&onflictele de interese cauzate de tranzac ionarea în nume propriu sunt specificeța a$numi ilor 1access people3 mana#eri de portofolii, anali ti i traderi care auș ț ș șacces la informa ii confiden iale privind tranzac iile în curs sau la datele unorț ț țcercetări de pia ă în proprietate exclusivă. Ace tia pot să recur#ă la practici precum:ț ștrade ahead sau frontrunning !tranzac ii înainte de ac*izi ionarea unui fond, careț ț beficiază de cre terea ulterioară a pre ului ac iunilor"ș ț ț short selling !cumpără ieftinanticipnd o cre tere a pre urilor i revinde mai scump".ș ț ș

$. Probleme etice în deciziile investi ionaleț

Deciziile marilor investitori au efecte extrem de importante asupra societă ii,țde i ele nu au în vedere utilitatea socială !care cade în sarcina #uvernului", ci numaiș

calcule privind riscurile i beneficiile.ș-trate#iile investi ionale ridică probleme descura+ant de complexe, date fiindț

extrem de numeroasele variabile implicate i extrema dificultate de a anticipare aștuturor consecin elor pozitive sau ne#ative asupra diferitelor cate#orii dețstake*olderi. @ată un exemplu elocvent, care ilustrează ct de dificilă este o +udecatăconsecventă i întemeiată asupra acestui #en de probleme. ;e de o parte, este virulentșincriminată politica multor bănci numită redlining: delimitarea anumitor zone saucartiere din marile ora e, locuite de oameni cu posibilită i financiare limitate, căroraș țnu li se acordă împrumuturi, dat fiind riscul foarte ridicat ca ace ti locuitori, în mareașlor ma+oritate slab califica i, care prestează munci prost plătite i care frecvent suntț ș

omeri, să nu$ i poată ac*ita ratele. Această politică are în vedere exclusiv intereseleș șac ionarilor băncilor, innd seama de obli#a ia mana#ementului de a nu$ i asumaț ț ț șriscuri inoportune pe care le implică creditele neperformante. ;e de altă parte,redlining prime te critici severe pe motivul că este o politică discriminatorie fa ă deș țminorită ile defavorizate, întruct aceste zone 1interzise3 pentru creditare suntțlocuite în cea mai mare parte de minorită i rasiale, în care familiile monoparentale,țcu mul i copii, de in o pondere importantă. În acela i timp, această 1#*etoizare3ț ț ș bancară contribuie din plin la decăderea acestor zone urbane, care se transformăefectiv în ni te #*etouri în care bntuie sărăcia, infrac ionalitatea i contrac iaș ț ș țeconomică severă.

În acela i timp, împreună cu a#en iile de ratin#, tot băncile sunt considerateș țprincipalii actori vinova i de explozia bulei imobiliare din -tatele


5/10

multe comisioane, băncile au +on#lat cu tendin a constantă de cre tere a pre urilorț ș țlocuin elor, de i era evident că această tendin ă nu putea să continue la infinit. &ndț ș țsimultan un număr foarte mare de datornici nu au mai putut returna împrumuturile,pia a imobiliară s$a prăbu it, iar băncile au rămas cu un număr imens de locuin e dinț ș țce în ce mai ieftine i tot mai #reu de vndut, dar fără lic*idită i, ceea ce a făcut caș țmulte bănci să dea faliment. În acest caz, repro ul este exact invers anume căș băncile nu i$au selectat clien ii credibili cu mai multă aten ie i responsabilitate.ș ț ț ș

%nvesti iile social responsabileț

În ultimele decenii, indivizi i or#aniza ii cu valori i principii morale foarteș ț șferme au ini iat o amplă mi care, numităț ș socially responsible investing !-/@". @deea#eneroasă care stă la baza acestei tendin e este aceea că oamenii dedica i binelui potț țsă sc*imbe societatea i mediul de afaceri într$un sens pozitiv investindu$ i resurseleș ș în mod selectiv: plasnd investi iile lor numai pentru capitalizarea acelor industrii iț șcompanii care desfă oară activită i socialmente utile, apelnd la practiciș ț fair, ișevitnd să sus ină cu resursele lor industriile i companiile cu efecte sociale nocive.ț ș

Mi carea -/@ a luat na tere în timpul luptei antiapart*eid i împotriva războiuluiș ș ș

din >ietnam, din convin#erea multor oameni i or#aniza ii cu vederi de stn#a căș țaceste tare ale lumii contemporane pot fi eliminate i prin refuzul ct mai multorșactori activi pe pia a financiară de a mai sus ine prin alocarea resurselor lor politicaț țde apart*eid din Africa de -ud sau războiul tot mai nepopular dus de -tatele ietnam. &ăderea re#imului de apart*eid i încetarea războiului au încura+at aceastășmi care, care i$a diversificat intele. @nvestitorii individuali i institu ionali care s$ș ș ț ș țau raliat mi cării -/@ sunt mai mult sau mai pu in radicali.


6/10

&. 'tica pe pie ele financiareț

;rodusele financiare pot fi tranzac ionate în nenumărate modalită i. &teva sfereț țproblematice sunt deosebit de disputate din punct de vedere etic pe pie ele de capital.ț

%nsider #radingÎn %E9, directorii executivi de la Texas Fulf -ulp*ur &ompanG au fost declara iț

de către un tribunal vinova i de insider tradin# pentru că au investit masiv înțac iunile companiei după descoperirea unor minereuri de cupru în &anada. Deciziațcur ii a stipulat următoarea normă pentru pentru insiderii corporati ti:ț ș Reveal orrefrain! 1Hace i totul public sau ab ine i$vă de la tranzac ii în nume propriu23ț ț ț ț

&ele mai mari incertitudini #ravitează în +urul rela iei dintre trader i sursaț șinforma iilor. Mana#erii cu func ii executive sunt cate#oric insideri dar i uniiț ț șoutsideri au fost condamna i pentru insider tradin#.ț

•


7/10

I

a" @nforma iile confiden iale sunt proprietatea exclusivă a unei companii,ț țutilizarea lor le#itimă presupunnd numai interesele companiei care le de ine. &eițcare fac tranzac ii utiliznd informa ii în proprietate exclusivă, nedestinate publiculuiț țfură proprietatea corpora iei. Acest ar#ument conduce la o defini ie mai în#ustă:ț ț vinova i pot fi numai insiderii corporati ti sau outsiderii care fură, mituiesc,ț ș

anta+ează pentru ob inerea de informa ii.ș ț ț

b" rgumentul corectitudinii . Traderii care utilizează informa ii confiden ialeț țde in un avanta+ incorect fa ă de ceilal i investitori în consecin ă, pia a nu mai esteț ț ț ț țun teren de +oc drept, care oferă condi ii e#ale pentru to i +ucătorii. Acest ar#umentț țconduce la o defini ie mai lar#ă: orice utilizare de informa ii confiden iale esteț ț țcondamnabilă, deoarece subminează încrederea investitorilor în ec*itatea pie elor dețcapital ceea ce conduce la reducerea numărului tranzac iilor, cre te costul acestora,ț șimpune luarea unor costisitoare măsuri de protec ie etc.ț


8/10

9

@nterpretate impar ial, cifrele i statisticile arată că, pe ansamblu, rezultateleț șsunt pozitive i pentru companiile$ intă, i pentru raideri. =ucrurile trebuie priviteș ț ș însă cu unele rezerve:

• Cu toate intele sunt companii cu performan e inferioare.


9/10

E

comună de pilulă otrăvită este emisiunea unui nou stoc de ac iuni, pe carețac ionarii au dreptul să le restituie la un pre premium după o preluare ostilă.ț ț

&hite knight 1cavalerul în armură albă3 este un pretendent amical care facei el o ofertă de cumpărare ca să evite preluarea de către un pretendentș

nedorit.


10/10

%8

• -e consideră că greenmail încalcă datoria fiduciară a mana#erilor de areprezenta interesele ac ionarilor. /aiderul este plătit din banii ac ionarilor,ț țpentru ca mana#ementul să$ i păstreze pozi iile. Dacă se întmplă acestș țlucru, nu este corect. Dar nu este cazul întotdeauna este posibil ca prinrespin#erea raiderului să fie servite cel mai bine interesele ac ionarilor.ț

•

În sfr it, o altă obiec ie este aceea că prin #eneralizareaș ț greenmail , se încura+ează pseudolicita iile, făcute nu cu inten ia reală de a prelua controlulț țunei companii, ci numai cu scopul pur speculativ de a stoarce ni te bani rapidș

i u or, eventual cu complicitatea mana#erilor companiei$ intă. În teorie seș ș țpoate sus ine această posibilitate, ca ipoteză plauzibilă, dar în practică estețfoarte #reu de a avea succes cu astfel de cacialmale.

Rolul boardului de directori în acceptarea sau respin"erea unei preluări ostile

În %E9E, ;aramount &ommunications a făcut o ofertă tentantă pentru to ițde inătorii importan i de ac iuni ai companiei Time @ncorporated. Ac ionariiț ț ț țcompaniei Time erau foarte dispu i să accepte oferta de %I de dolari pe ac iuneș ț

!ulterior ridicată la (88 de dolari", ceea ce reprezenta un premium de ?8J fa ă dețpre ul curent al ac iunilor Time. Totu i, boardul director a refuzat oferta ;aramount.ț ț șTime i Karner &ommunications, @nc. erau pre#ătite să fuzioneze i directorii de laș șTime credeau că o fuziune între Time i Karner va produce mai multă valoare pentrușac ionari dect ac*izi ia de către ;aramount. Ac ionarii nemul umi i de deciziaț ț ț ț țmana#erilor companiei Time s$au asociat cu ;aramount i au dat în +udecată peșmana#erii lor pentru că nu au ac ionat în interesul ac ionarilor.ț ț

Acest caz pune două probleme esen iale. Mai înti, cine are dreptul să determineț valoarea unei corpora ii în caz de fuziune sau de ac*izi ie boardul sau ac ionarii'ț ț țMana#erii i consilierii lor de investi ii de in o mult mai bună cunoa tere a situa ieiș ț ț ș țfinanciare curente a companiei i a perspectivelor ei de dezvoltare, însă, pe de altășparte, au i interesul de a$ i păstra pozi iile de conducere, urmărind, a adar, statuș ș ț șLuo. Ar trebui ca evaluarea situa iei să fie lăsată pe seama ac ionarilor, ale cărorț ținterese sunt arbitrul suprem, dar cărora le lipse te expertiza necesară unei evaluărișcompetente a situa iei'ț

În al doilea rnd, se pune întrebarea dacă interesul ac ionarilor este să c ti#eț șrapid ni te bani pe termen scurt sau viabilitatea pe termen lun# a companiei'ș Acceptarea ofertei avansate de ;aramount ar fi mărit imediat valoarea pe termenscurt a ac iunilor Time, însă ar fi compromis planul strate#ic pe termen lun# pe careț îl puseseră la punct executivii companiei.

&urtea -upremă a -tatului Dela7are a abordat aceste două probleme i a decis înșfavoarea dreptului mana#erilor de a respin#e oferta ;aramount, avnd în vedereinteresele pe termen lun# ale companiei. În plus, curtea a mai admis i faptul cășsporirea valorii de inute de ac ionari pe termen lun# implică i considerareaț ț șintereselor le#itime ale altor cate#orii de stake*olders, printre care salaria i, clien i iț ț școmunită i locale. Mana#erii au fost preocupa i de păstrarea 1culturii3 revisteiț ț Time,dată fiind importan a inte#rită ii editoriale a cititorilor i personalului +urnalistic.ț ț ș

probleme etice in serviciile financiareeme etice in serviciile financiare (1)

Documents