iini.roiini.ro/revista istorica/ri_complet/1991/revista_istorica...e 'academia roman/u...

1

ACADEMIA ROMANIAINSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

, JR.

A1

fondator N.lorga°

,

41144/Mr, .er..

14 CA:, '4: 44!

..

1, widow .

f 1,11 lw

nouä. iómole2n, 1991 r.4

3-4Martie-Aprilie

EDITURA. ACADEMIEI ROMANE

REVISTAISTORICA

Serie

www.dacoromanica.ro

e

'ACADEMIA ROMAN/U

INSTITUTUL DE- ISTORIE TN* IORGA"

REVISTA" ISTORICA" apare de 12 ori pe an.

'

_ tar& abonamentele se- primesc la oficille postale *I difuzorll de-

presá din 1ntreprinderl si 1nstitut11. Pretul . until abonament- estede 180J lei:

*

.

poti

ROMPRES-Cititorli din strälntate se abona adresindu-se la ,.

FILATELIA. Departamentul Export-Import, pres5 P.O. Box 1.2-2013..Telex-.1.0 376 prsfi r - Bucuresti,..Calea: Grivitel-,m, 64,-68:: '

. COLECTIVUL DE REDACTIE

iON APOSTOL -redactor gel' adjunct

MIHAI OPRITESCUNAGY PIENARU

Manuscrisele, cAitile *i' revistele pentru schlmb, precum *i oricti .

corespondentä se vor trimite pe adresa colectivului de redactie. alrevIstel REVISTA ISTORICA".

Adresa .Redactlel-B-dul AvIatorilor nr. 1

71 247 - Bucuresti, tel.- 50 72 41 z. .

_ In

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

SERIE NOUA

TOM 11, NIL 3 -4Mantle - Aprilie 1991

SUMARIOAN CHIPER, Obieclive, mijloace si metode ale diplomatiei române In anul 1911 (I) . 121

NICOLAE DASCALU, Italia si Dictatul de la Viena din 30 august 1940 (II) . . . . 137

*OVIDIU BOZGAN, Din istoria Unhersitatii din Bucuresti In perioada 1861-1940 (I) 155

MARIUS OPREA, Carte si societate In Bueuresti la Inceputul epocii nu dune . . . . 171

ISTORIE UNIVERSALA

LOUIS ROMAN, Genealogia si demografia istorica 183

DOCUMENTAR

MARIAN STROIA, 0 sursä mai putin cunoscutil despre localitAli din Dobrogea la In-ceputul epocii moderne : insemnArile lui F. F. Berg (1826) 199

MEMORII, CORESPONDENTA, INSEMNARI

I. C. FILITTI - Jurnal (III) (Georgeta Peizelea Filitli) 205

VIATA TIINTIFICA

Laboratorul de studii otomane in anul 1989 (Darin Maid); AI VII-lea Simpozion Natio-nal de NumismaticA (Eugen Nicolae); Seminarul international De la Roma la atreia RomA"-Roma, aprilie 1990 (Dan Berindei); Relatiile externe ale Institu-tului de istorie Nicolae Iorga" (mai-iulie 1990) (Eugen Denize)

RECENZII

MIHAI BARBULESCU, Din istoria militará a Daciei romane. Legiunea V Macedonica sicastrul de la Potaissa, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1987, 204 p. (Constantin CPetolescu)

Revista istoricA", tom II, nr. 3-4, p. 117-234, 1991

215

223

www.dacoromanica.ro

118

CATHERINE DURANDIN, Nicolae Ceausescu. Vérils el mensonges, un roi communisle,Edit. Albin Michel, Paris, 1990, 200 p. (Badu leían Veigalli-Ciohanu ) . . . . 221

YA$AR YUCEL, Anadolu beylikleri hakkinda ara#irmalar. Ereina devIeli - KadiBurhaneddin Ahmed ve devIeli - Muiahharlen ve Erzincan emirliN (Recherchesconcernant les bey liks d'Anatolie. L'État Eretna Kadi Burhaneddin Ahmedet son État - Mutahharten et l'émirat Erzincan), II, Türk tarih kurumu basi-mevi, Ankara, 1989, 339 p. (Nagy Pienaru ) 997

* * * Géographie hislorique du Monde Médilerranéen, sous la direction d'HéleneAhrweiler, edit. Université de Paris, I, Paris, 1988), 312 p. (Mariana Cruceanu) 2.,0

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

NOU% ELLE SÉRIE

TOME II, NO3 3 -4Mars - Avril 1991

SOMMAIRE

IOAN CHIPER, Objectifs, moyens et méthodes de la diplomatic roumaine en 1941 (I) 121

NICOLAE DASCALU, L'Italie et le Diktat de Vienne du 30 aoilt 1940 (H) 137

*

OVIDIU BOZGAN, Moments de Phistoire de l'Université de Bucarest pendantl'intervalle 1864 -1940 (I) 155

MARIUS OPREA, Livre et société Bucarest au début de l'époque moderne 171

HISTOIRE UNIVERSELLE

LOUIS ROMAN, La généalogie et la démographie historique 183

D OCUMENTAIRE

MARIAN STROIA, Une source moins connue concernant les localités de Dobroudjaau début de l'époque moderne : les notes de F. F. Berg (1826) 199

MAMOIRES, CORRESPONDANCE, NOTES

I. C. FILITTI : Mérnoires (III) (Georgeta Penelea-Filitti) 205

LA VIE SCIENTIFIQUE

Le laboratoire d'études ottomans en 1989 (Dorin Maid); Le VIIe Séminaire inter-national De Rome A la troisime Rome" - Rome, avril 1990 (Dan Berindei);Les relations extérieures de l'Institut d'histoire Nicolae Iorga" (mai-juillet1990) (EugenDenize)

Revista istoricä", tom II, nr. 3-4, p. 117-234, 1991

215

é

www.dacoromanica.ro

120

COMPTES RENDUS

MIHAI BARBULESCU, Di isloria militaril a Daciei romane. Leginned V Maccdonicai castrul de la Potaissa (Pages de l'histoire militaire de la Dacie romaine. La

légion V Macedonica et le camp fortifié de Potaissa), Edit. Dacia, Cluj-Napoca,1987, 204 p. (Constantin C. Petolescu) 223

CATHERINE DURANDIN, Nicolae Ceausescu. Vérités et mensonges, un roi commu-niste, Edit. Albin Michel, Paris, 1990, 200 p. (Radu tefan Vergalli-Ciobanu) 220

YASAR YOCEL, Anadolu beglikleri hakkinda arastirmalar. Eretna devleti - KadiBurhanrddin Ahmed ve deuleti - Mutahharten ve Erzincan emirligi (Recher-ches concernant les beyliks d'Anatolie. L'État Eretna - Kadi BurhaneddinAhmed et son État - Mutahharten et l'émirat Erzincan), II, Türk tarih ku-rumu basimevi, Ankara, 1989, 339 p. (Nagy Pienaru) 227

* * * Géographie historique du Monde Méditerranéen, sous la direction d'HélèneAhrweiler, cdit. Université de Paris, I, Paris, 1988, 312 p. (Mariana Cruccanu) 2,0

www.dacoromanica.ro

OBJECTIVE, MIJLOACE I METODE ALE DIPLOMATIEIROMÂNE IN ANUL 1941 (I)

IOAN CIIPER

Tntr-o cuvintare rostita la 9 mai 1941, cu ocazia ingltarh la gradulde sublocotenent a unei noi promotii de ofiteri, generalul Ion Antonescudeclara, intre altele : Mi-a fost qat, mie, care am luptat am suferit,care mi-am inchinat toata viata toata lupta armatei i neamulul,primesc in mîuile mele zbuciumate tändarile unui neam, earn' unire0 a cgrui demnitate mi-au fost singurele teluri ale vietii. Nu ma gdruncin.Oricite piedici mi-au stat i imi vor sta in cale le voi sparge In Vándari -ca V,Indärile pe care le-am primit. Pentru c ceea ce mg, conduce, ceeace ma indirje§te, ceea ce m asigura este nebiruita credintg, in drepturile0 in dreptatea Neamului Românesc. Aceasta s vg, fie temelia carierii,aceasta p vg, raming, tinta vietii" 1. Cel care se adresa astfel nu erg, ungeneral oarecare, ei priraul ministru i ministrul de externe al tsärii - maimult cleat atit, era conducátorul ptatului" - , cuvintarea sa era un, pro-gram explicit de politica externa, iar cei, care-1 ascultau aveau s intre,peste mai putin de §ase saptaMini, in lupta pentru a realiza o parte aacestui program.

Dclaratia mai sus amintitä nu era una de conjuctura,. provocatade conditiile internationale specifice primaverii anului 1941. Refacereastatului national unitar roman era obiectivul primordial al, pohtich ro-mâne§ti pe care generalul Antonescu 11 afirmase atit public, at 0 in con-vorbiri oficiale, inclusiv fata de cei mai inalti factori ai Axei, bid, dintoamna anului 1940. Astfel, in cuvintarea rostita la Iai, la 8 noiembrie1940, cu ocazia onomasticii regelui, generalul Antonescu facea o aluziea carui mesaj era fara echivoc : V-a dat Domnul, Sire, un nume mare,numele marelui Mihai, numele lui Mihai Viteazul, cel dintii Doran gl in-tregirii române§ti. Prin fapta lui, prin jertfa lui, prin spiritul lui, careau domnit peste veacuri, el a zidit temeliile vepice ale Neamului româ-nesc. Vg, doresc Sire, ca Dumnezeu s vä invredniceasca dati numeluice-1 purtati acela0 rasunet peste veacuri" 2. In eursul, vizitelor intreprinsein luna noiembrie 1940 la Roma §i Berlin, §eful guvernului român a ex-pus pe larg istoria poporului român, a relevat nedreptatea care s-a comisprin impunerea unor mari sacrificii teritoriale Romaniei in vare anului1940 §i a subliniat energic decizia poporului român de redobindidrepturile. In intrevederea din 22 noiembrie 1940, generalul Ion Anto-

Biblioteea Centrald de Stat (in continuare BCS), fond St. Georges, dosar LV/5(arh. maresal I. Antoneseu).

2 I dem.

Revistdistorica", tom II, nr. 3-4, p. 121-135, 1991

§i§i od

a

a-ei

www.dacoromanica.ro

122 /CAN CHIPER 2

nescu i-a declarat lui Hitler cä Romania, care are cel mai glorios trecutdintre toate popoarele care träiesc in zona Dunrean i Balcanicl" 3,nu va abandona niciodatä lupta. I. Antonescu a subliniat cä, in regiunilepe care le locuiau, romanii au fost primii §i ei vor fi ultimii care le vorpäräsi. Grekielile -unei singure generatii -a precizat generalul, referin-du-se la ceea ce el considera a fi unele erori ale cercurilor conducAtoareromâne in perioada interbelicä - au fost foarte sever sanctionate. Romaniaa pierdut fructele unei dezvoltäri de 2000 de ani. Va lupta îns Mel odatä2000 de ani pentru a ajunge la locul care, dupä opinia sa, i se cuvine",sublinia Antonescu, mentionind in continuare, cu evidentä amäräciunede militar, cl Pentru prima datä in istoria sa ea, Romania, a fost in-ving fárá sä fi luptat" 4.

Declaratiile mentionate mai sus gilt doar citeva dintre márturiilecare demonstreazá cá pentru generalul I.Antonescu scopul fundamentalal politicii externe române§ti era in toamna anului 1940 - primävaraanului 1941 refacerea statului national unitar roman, redobindirea te-ritoriilor smulse Romaniei prin fortá i dictat. Acest obiectiv nu era 'MO,unul promovat de o politicä personal5, sau specific regimului politic an-tone scian, ci decurgea din dezmernbrarea României in vare anului 1940,intr unind adeziunea generalä a opiniei publice române0i. Deosebiri intrepromotorii politicii externe oficiale i reprezentantii unor forte politice sauunele cercuri militare s-au fäcut remarcate abia mai tirziu 0 nu in privintascopului, ci in privinta cäilor i mijloacelor prin care putea fi reconsti-tuit i. apärat statul national unitar roman.

Evolutia situatiei internationale in vara l toamna anului 1940 nurasa prea multe alternative diplomatiei române, fie 0 ipotetice, in pri-vinta mijloacelor pentru atingerea obiectivului mentionat.

Romania renuntase la garantiile anglo-franceze la 2 iulie 1940,dar nu trebuie pierdut din vedere faptul cá 'Meg de la sfir0tu1 anului1939, deci incä inainte de clderea Frantei, Marea Britanie informase gu-vernul din Bucuresti c5, nu se afla in situatia de a sprijini Romania incazul unei agresiuni din partea Uniunii Sovietiee cleat - f apt exclusinert de atunci - dacá Turcia ar fi venit simultan in ajutorul Rornaniei,iar Italia nu ar fi fäcut obstructii 5. Dupl desmembrarea României, ocircularg a Foreign Office-ului din 5 septembrie 1940 - care se refereala nefericita Românie", tar/ abundentä i prosperg redusä, la un sim-plu rest al ei, complet aservitá i dominatä de ma-zisul protector, careeste in realitate cel mai mare opresor al ei" 0 care inregistra sistemul dezone de influentá sovieto-german instaurat - sublinia interesul brita-nic de a sprijini orice elemente de opozitie, care ar putea exista in Ro-mania pentru a cauza pe cît mai mult posibil dificultäti lui Hitler inexecutarea politicii sale", dar recuno§tea cI atit timp cît situatia stra-tegicä generalä in vest nu se schimba era dificil de va.zut ce am puteanoi sä facem dincolo de a incuraja, dupá cum am mentionat mai sus,

8 Slaalsmiinner und Diplomalen bei Hiller. Verlrauliche Aufzeichnungen 1931)-1941,Herausgegeben von Andreas Hillgruber, DTV, (München, 1969), p. 201-202.

* lbidem, p. 202.5 Public Record Office, Londra (PRO), FO 800, dosar 322/8691, f. 131. Vczi i seri-

soarea secrelarului de slat dare ministrul britanic la Bucuresti, Sir R. Hoare, din 19 ianuarie1940 si rilspunsul acestuia dare vicontele Halifax, din 26 ianuaric 1940 (Idem, f. 135-149).

www.dacoromanica.ro

3 DIPLOMATIA RoMANEASCA IN 1941 123

asemenea rezistenta care exista deja in Romania" 6 Or, in afara actiuniiprintr-un mmaar de agenti, prin care se urmarea mai mult sabotareaproductiei i prelucrärii titeiului si care nu putea servi in nici un fel capunct de sprijin pentru o politica externa antigermana in acel moment,Mama Britanie nu facea i nici nu putea face nimic pentru Romania.

O apropiere sau o colaborare en Uniunea Sovietieä a Romaniei,ea punct de sprijin contra dominatiei germane si de redobindire a nord-vestului tarii pierdut prin Dictatul de la Viena era nu doar aberanta,ci de-a dreptul periculoasa pentru existenta statului national roman inconditiile raporturilor specifice germano-sovietice din acel momenta faptului cá i dupa ce isi insusise, sub amenintarea cu forta i cu acor-dul Berlinului, Basarabia i Nordul Bucovinei, Uniunea Sovietica a con-tinuat sa promoveze o politica antiromâneasca. Aceasta atitudine s-afacut remarcata nu doar in zilele premergatoare Dictatului de la Viena- atitudine care a contribuit la paralizarea capacitatii de rezistenta aRomaniei - ci i in lunile urmatoare. Guvernul sovietic a fost profundnemultumit de acordarea garantiilor germane asupra teritoriului ro-manesc, atit cit mai ramasese dupa pierderile teritoriale din vara anului1940, garantii care-i paralizau expansiunea in Romania si in Balcani 7..Chiar in conditiile acestor garantii, Uniunea Sovietica a mai impus prinfortä o corectare a frontierei româno-sovietice in cursul lunii septembrie-noiembrie 1940 8 - corectare minora in sine, dar grava prin procedeu

cu implicatii stiategico-economice importante - i a incercat chiar sa-siirnpunä hegemonia la Gurile Dunärii la sfirsitul anului 1940 si inceputulanului 1941 9.

Ca urmare, Uniunea Sovietica, care îi impartise zonele de influentacu Germania, sprijinise in 1940 revizionismul Ungariei i Bulgariei con-tra României, îi insusise prin forta parti ale teritoriului national si con-tinua et nutreasca intentii de expansiune i dominatie asupra Romanieiin cadrul programului ei expansiv in Balcani - din care V.Molotov n-af "dent nici un secret in convorbirile cu Hitler, la Berlin, din 12-13 noiembrie1940 - care promovase si mai promova in acel moment o politica fáráechivoc antiromâneasca, inclusiv prin manifestarea, îii continuare, a in-teresului" ei pentru Bucovina de sud lo, Uniunea Sovietica deci, nu pu-

6 Idem, f. 154-157.7 Vezi A. IIillgruber, Hitler, König Carol und Marschall Anlonescu. Die deuisch-

rumänischen Beziehungen 1938-1944, ed. II-a, Franz Steiner Verlag, Wiesbaden, 1965,p. 92-93; Slaalsmtinner und Diplomalen bei Hiller, 1939-1941, p. 180; I Documenti Diplo-malici Ilaliani (in continuare DDI), Nona serie, vol. VI, doc. 502, p. 508-510 (ambasadorulRosa despre o convorbire cu Molotov, din 28 ianuarie 1941).

8 Hoover Institution on War, Revolution and Peace. Archiv (Stanford California), (Incontinuare HIA), Coll. Brutus Coste, Box 1, documentul Frontiera româno-sovietia In sectorulDunirii Maritime"). La 28 septembrie 1940, trupele sovietice an interzis, cu forta, navigatiapentru vasele românesti pe intreg bratul Stary-Stambul, iar apoi, la 26 si 28 octombrie 1940,au ocupat, prin luptà, trei insule la sud de ramura principalá i navigabilá a bratului Chilia(Sclangicul Dalerul Mare si Dalerul Mic). La 5 noiembrie 1940, trupele sovietice au ocupat insulaformatä din bratul Musura si Canalul Gura Stary-Stambul. Se depäsea astfel granita fixatáin 1940 si era incálcatä linia frontierei de stat a Rornâniei fixata prin tratatul de la Berlin,in 1878.

9 Idem; DDI, 9, VI, doc. 369, p. 355-356.Slaalsmiinner und Diplomalen bei hillier 1939- 1941, doc. 16 si 17, p. 176-193. Vezi

si nota convorbirii dintre J. von Ribbentrop, si V. Molotov in ALicn zur deutsche AuswärtigenPolilik (ADAP), D, XI, doc. 325, p. 448-455.

0

iO

ei

www.dacoromanica.ro

124 IOAN CHIPER 4

tea servi in nici un f el in acel moment ca punct de sprijin pentru o poli-ticâ de rezistentâ contra dominatiei germane 0 cu atit mai putin pentruo politicâ de recuperare a unor teritorii române0i.

Fârä a se putea, deci, sprijini nici pe Marea Britanie, nici pe Uni-unea Sovieticâ, România se afla intr-o Europâ dominatä de puterileAxei §i in zona directá de interese deosebite militar-strategice §i eco-nomice ale Germaniei. In conditiile date, dupá pierderile teritoriale su-ferite §i cind vecinii ei continuau sá aspire la acapararea 0 a altor partidin trupul ei, o opozitie fatá de dominatia germanâ in toamna anului1940 - primávara anului 1941 nu putea avea cleat cele mai grave con-secinte pentru insá0 soarta statului român. Pe de alta parte, generalulAntonescu a luat in seamä faptul cä Germania ki asumase totu0 obli-gatia de a garanta militar, in propriul ei interes, integritatea teritorialäa României, a§a cum se prezenta ea in septembrie 1940. Venind la puterein imprejurárile cunoscute, generalul Ion Antonescu nu a acceptat insä doarsituatia de fapt, ci a decis sá meargâ impreunä cu Axa pentiu a apâra ceeace rámásese din teritoriul national 0 a incerca sá redobindeascá, ea aju-torul Axei, ceea ce pierduse in mare parte chiar din eauza ei. Inaintareape aceastâ linie politicá - care a fost jalonatâ de intrarea misiunii mi-litare germane in România, de aderarea la Pactul Tripartit ,0 de acorduleconomic româno-german din 4 decembrie 1940 - Impreunâ cu opti-uni §i convulsii provocate de reflexele pe plan extern ale contradictillorregimului politic din România din perioada septembrie 1940-ianuarie1941, au provocat in mod evident o cre§tere a dominatiei politico-eco-nornice §i a controlului militar ale Germaniei in Romania. Situatia inacest sens s-a accentuat 0 mai rnult in decembrie 1940-ianuarie 1941,odatá cu sporirea efectivelor misiunii militare germane 0 CU acceptareaconcentrárii §i apoi tranzitärii trupelor germane destinate sá punä inaplicare planul Martta" 11. Liderii Partidului National Liberal 0 Par-tidului National Tárânesc, C.I.C. Brátianu i Iuliu Maniu, la sfir0tul lu-nii noiembrie 1940, subliniind cá intelegeau cá In imprejurârile date ge-neralul Antonescu era silit sá acorde mai mult decit ar fi indispensabil"germanilor, îsi exprimaserá rezerve §i preocupare fata de aderarea Ro-mâniei la Pactul Tripartit 12. Mai tirziu, intr-o nouá scrisoare &are ge-neralul Antonescu, din 21 februarie 1941, C.I.C.Brátianu aprecia câ instarea actualâ sintem sub ocupatia germaná, cu tendinta de a ne bâga In ráz-boi" §i cerea sq, se manifeste grija pentru situatia României la sfir0tulconflictului, Incerca sá descifreze scopurile urmârite de Germania 0 sub-linia cá nu putem face politicâ de aventurâ 0 nu trebuie sá tablâm peo singurä ipotezá. Rezultatul râzboiului este cel putin indoios" 13

n Das Deutsche Reich und der. Zweite Weltkreig, vol. IV, Der Angriff aur die Sowjetunion(autori Horst Boog, Jürgen Förster, Joachim Hoffmann, Ernst Klink, Rolf-Dieter MüHer, GerdR. Ueberschär), Deutsche Verlags-Anstalt, Stuttgart, 1983, p. 335-338. A. HiHgruber,op. cit., p. 96-126. Pentru politica externá a României ln perioada statului national legionar veziM. Sturdza, The Suicide or the Europe, Los Angeles, 1968; A. Simion, Regimul roluie din Ro-nulnia In perioada sentembrie 1940 - ianuarie 1941, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1976, p. 121-168;Traian Udrea, La politique exterieure de la dictature legionnaire antonescienne (seplembrc 1940 -janvier 1941), in Revue Roumaine d'Histoire'', tome X, 1971, No. 6, p. 971-990.

Antonescu, Maresalut Rorndniei si rdzboaiele de retntregire, vol. HI, Slrturii i docu-mente coordonate si ingrijite de Josif Constantin-Drögan, Edit. Nagard, Cannargio Venetia(1989), doc. 16, p. 132-133.

Ibidem, doc. 26, p. 115-116.

www.dacoromanica.ro

DIPLOMATIA ROMANEASCA risT 1941 125

In legg,turä ou aceastä noug, scrisoare a liderului national-liberaleste de retinut i contraargumentarea inseratä de generalul Ion Antonescuin proiectul de räspuns din 25 februarie 1941, reflectind valorile de ju-decatä care jalonaserä optiunea sa cu privire la cursul politicii externeromâne. Dupg ce îi formula consideratiile cu privire la evolutia diplo-matiei românesti in anii 1936-1940 si la situatia internationalg, incare ajunsese România, generalul Ion Antonescu arAta : Este, cred, de prisos

mai adaug cá politica externä trebuie in mod necesar sg, tinä seamade fortele in prezentä. Or, in sectorul Europei de sud-est, aceste fortenu gilt actualmente decit cloud, si anume Germania si Rusia. . . Inaceste conditiuni, v-as fi foarte obligat sä-mi precizati dacä domnia voas-trg, ati prefera o politicä alg,turi de Rusia, uneia aläturi de Germania.Caci, pentru oricine are simtul realitätilor, nu poate fi altä alternativá.In ce mg, priveste, rámin convins cg, o politicá aläturi de puterile Axeieste mai proprie a asigura dreptmile i interesele noastre, decit o politicáaláturi de Rusia Sovieticá. Exemplul statelor baltice, care si-au remissoarta, la Inceputul actualului conflict, in miinile Rusiei Sovietice, sicare au sfirsit, asa cum se stie, mi se pare suficient in aceastä privintä.In situatia in care se gäsea România, la inceputul lunii septembrie 1940,aid am luat conducerea statului, dvs. stiti prea bine cg, orice politicáalta decit una aläturi de puterile A xei, ne-ar fi dus automatic la o soartg,asemänätoare cu aceea a Poloniei. . ."14. De altfel, un punct de vedereasemánátor in esenta sa era formulat, departe de tará si MA' nici un felde insärcinare oficialä sau neoficialä, de un diplomat si orn politic recu-noscut i prin convingerile sale democratice si simpatiile pro-occidentale,dar si prin marele säu patriotism, prin inteligentá si prin intuitia situa-tiilor i solutiilor politice : Nicolae Titulescu. Aflat la Cannes, el a adresatla 10 decembrie 1940 o scrisoare premierului britanic Wiston Churchillcerindu-i faciliteze sosirea in Anglia, pentru a lupta algturi de voi".Precizind &A politica voasträ este politica mea", Titulescu scria, intr-unmoment cind România aderase deja la Pactul Tripartit : Erorile täriimele nu trebuie sä fie imputate generalului Antonescu ; el a trebuit sáprimeascä o grea mostenire si in situatia in care se aflä, el nu poate facealtfel" 15.

Avind deci ca obiectiv al politicii externe refacerea statului natio-nal unitar moan si in subsidiar protejarea ping, atunci a intereselor ma-selor de români aflati in afara granitelor tärii si cantonatá in zona de do-minatie i control a Germaniei, România a fost confruntatä, in primäva-ra anului 1941, cu imprejuräri internationale substantial noi, care auridicat noi probleme in fata diplomatiei sale.

Pe fondul unei recrudescente a incordärii in relatiile româno-un-gare in prirnävara anului 1941.16, in zona balcanicá s-au produs eveni-

11 Ibidem. doc. 27, p. 147-118.15 PRO, FO 371/dosar 21996/8642, f. 289. Vezi st Tilulesett stralegia pacii (coordonator

Gh. Buzatu), Edit. Junimea, Ia§i, 1982, p. 468 §i urm.Tn acest context, ca urrnare a continugrit abuzurilor autoritfitilor hort113ste contra

romfmilor in nordul Transilvaniei §i a unor declaratii ale ministrului de externe ungar, intorsdintr-o vizitá de la Berlin, generalul Ion Antonescu a subliniat intr-o cuvintare roslitil la 26martie, in fate familiilor soldatilor cgzuti in timpul rebeliunii legionare di nu va putea existao adeväratit justitie in lume ping nu se va face dreptate poporului roman" (D.D.I., IX, VI,dic. 823,13. 781-782).

s&

sit-i

0

16

www.dacoromanica.ro

126 IOAN CH1PER 6

mente majore, cu implicaii substantiale pentru situatia intern ationaläpoliticg externä a României. Este vorba de agresiunea declansatä, la

6 aprilie 1941 de Germania contra Greciei - preväzutä Inert din 13 de-cembrie 1940, prin planul Marita" - si contra Iugoslaviei - ordonatäde Hitler la 27 martie 1941, dupä lovitura de stat, din aceeasi zi, de laBelgrad - i de consecintele acesteia pentru statutul politico-teritorial§ibalanta de fortä, din zonä. Guvernul Antonescu dat acordul pentruconcentrarea i tranzitarea trupelor germane prin România spre sudulDunärii, MA, a fi fost insä introdus indetaliile planului Marita" 17 Joa-chim von Ribbentrop l-a Insärcinat abia la 5 aprilie 1941 pe Manfred vonKillinger s'a" informeze oficial pe Ion Antonescu despre atacul germanproiectat contra Iugoslaviei, a doua zi, la 6 aprilie 1941 18, de§i in planulaprobat de Hitler erau prevä'zute i actiuni militare germane care îi a-veau startul de pe teritoriul României B. Generalul Antonescu a subli-niat, in convorbirea cu Neubacher - sosit la Predeal, in locul titularuluiLegatiei germane, - cä România, care avusese tot timpul relatii prie-tene0i cu Iugoslavia, nu avea nici un f el de revendieäri fat5, de aceasta

va 'Amine in afara conflictului, dar c in caz c5, tiupe ungare vor pä-trunde in Banatul iugoslav, armata românä va primi ordin alungepe unguri 2o. Generalul Antonescu aflase Insä cu douä zile mai inainte, cuocazia vizitei feldmareahilui Walther von Brauchitsch despre plänuita agre-siune contra Iugoslaviei si a cerut, atit prin feldmaresal 21, cittr-un demers diplomatic român la Berlin si Roma ca in cazul interven-tiei Ungariei trupele acesteia sä, nu actioneze la est de Tisa 22. Ministe-rul german de externe a dat asiguräri cä trupele ungare nu vor intra inBanatul de vest, iar J. von Ribbentrop a pretins chiar cä erau false in-formatiile despre astf el de intentii 23.

De fapt, Hitler a promis, Intre altele, Banatul de vest Ungariei,*Mai inainte de declamarea agresiunii contra Iugoilaviei 24 a hat in

17 Andreas Hillgruber, op. cit., p. 123-124.1.8 ADAP, Serie D, Bd. XII, 1, doc. 276, p. 387.19 A. Hillgruber, op. cit., p. 124.29 Ibidem, p. 125.

Antonescu, Maresalul Romdniei si reizboaiele de relntregire, III, doc. 30, p. 150-151.In convorbirea eu Brauchitsch s-a convenit, ardta Antonescu, ca Romania sa nu participe laconflict pentru a nu provoca" pe rusi si a putea acoperi, pentru orice eventualitate, flanculspatele operatiilor germane. In realitate, Romania nu a dorit sä participe, dupd cum rezulta dintoate doeumentele, la agresiunea contra Iugoslaviei si la dezmembrarea acesteia. Am atras,Insä, atentiunaa maresalului - preciza I. Antonescu -Ca' Romania, n-ar putea rämine inpasivitate dacä Banatul iugoslav ar fi ocupat de trupe unguresti". Totodatii, au lost expriniate:ndirect revendicärile romanesti in cazul unor modificäri teritoriale tri perspectivä.

22 In legatura cu demersul rninistrului roman la Berlin, Raoul Bossy, vezi HIA, Coll.R. Bossy, Journal (nota din 4 aprilie 1941; insemnärile privind jurnalul diplomatului romanmi-au lost puse la dispozitie de colegul Florin Constantiniu, eärui a ii aduc i pe accastä eale cOldu-roase multumiri). Vezi ii ADAP, D, XII, 1, doc. 277, p. 387-388.

ADAP, D, XII, 1, doc. 277, doc. 276, p. 3.87.24 Allianz Hiller-Horthy-Mussolini. Dokumente zur ungarischen Aussenpolitik (1933-

1941), Akadérniai Kiadó, 1966, Budapest, doc. 91, p. 291-292; doe. 96, p. 295; doe. 102,p. 301-306; ADAP, D, XII, 1, doe. 215, p. 301-306, doe. 261, p. 372; Ibidcm, XII, 2,doc. 291, p. 401; doe. 311, p. 459-460.

si-a

si

i prin-

i

sä-i

n

O

www.dacoromanica.ro

7 DIPLOMATIA ROMANEASCA IN 1941 121

considerare o posibilä actiune militar6 ungara in aceastä regiune 25. Te-merile in leetturit cu atitudinea României au fost folosite, eel putin capretext, aläturi de alti factori, de Ungaria pentru a infirzia citeva ziledeclansarea interventiei sale militare contra Iugoslaviei 26 Dar, 'in modcert, atitudinea României a determinat Inaltul Comandament german

cearä ca trupele ungare sä nu intre in amintita regiune care a fost apoitrecutä, dupä ocupare, de la 12 aprilie, sub administratia rnilitarä ger-manä 27 In säpfämina urmätoare, cercurile guvernante ungare au fäcutnumeroase tentative de a obtine aprobarea Berlinului pentru oeuparea,fie si doar a unei portiuni din Banat, fie pentru a obtine reconfirrnareapromisiunii Mcute de Hitler 28. Guvernul german s-a mentinut ferrnprivinta ocupärii Banatului iugoslav de cätre Ungaria, dar a reinnoitpromisiunea Mcutà, Ungariei 26. Nemultumit si temätor in legäturä cuaminarea dreptului de a ocupa Banatul iugoslav, guvernul ungar a con-tinuat sá insiste la Berlin afirmind chiar, la 17 aprilie, cit România sepregáteste sit ocupe in saptäminile urmatoare aceastä regiune 30. In celedin urmä, ministrul ungar la Berlin, Mine Sztójay, a fost primit in au-dientä de Hitler, la 19 aprilie 1941 31 Hitler a Inceput prin a reprosa se-ver comportamentul trupelor ungare, pätrunse la Novi Sad, fatä depopulatia de origine germanä - inclusiv impuscarea unor germani -apoi, a subliniat importanta României pentru Axä. Romania, a spus Hi-tler, este pentru noi de o extraordinar de mare importantä din punctde vedere economic, ne este necesar petrolul si nu avem nevoie de nIcio crizä acolo" 32. El a remarcat pozitia difieilá a generalului Antonescuatacat masiv de opozitie, de unii ca fiind prea radical de dreapta, de altiica hind adversar al miseärii legionare. Hitler a mentionat dt din par-tea românä nu fuseserä formulate nici un fel de pretentii teritoriale",dar csä ar fi fost interesul, MR al Ungariei, cit si al României ca Banatulde vest sa, fie ocupat temporar de Germania. El a promis, din nou, ea,aceastä regiune va fi a Ungariei, dar cit trebuia luat în considerare An-tonescu pentru cä, din punct de vedere militar, Germania abia ar fi pu-tut suporta o rästurnare a situatiei in România. Daeä in Romania s-arfi ajuns la un haos noi n-am fi in stare sä apäräin granitele române0i"a precizat Hitler cu evidenta trimitere la posibilitatea unei interventiisovietice. De altfel, Hitler a reliefat insistent necesitatea sprijinirii regi-mului antonescian prin prizma dublului pericol rus, cel panslavistcel ideologic, comunist. Cäutind sä antenueze nemultumirea, neräbda-

23 A. Hillgruber op. cit., p. 124.26 ADA P, D, XII, 1, doc. 296, p. 410. Guvernul de la Budapesta, a cerut tusk' IncA mainte

de 6 aprilie ca actiuuea ungarä contra Iugoslaviei sä fie preeedattl de aceea a Germaniei(Allianz Hitler-Horthg-Mussolini, doc. 98, p. 297-299.

22 A. Hillgruber, op. cit., p. 125.28 ADA P, D, XII, 2, doc. 310, p. 456-457, doe. 344, p. 459-460; doc. 353, p. 468-

469; doc. 366, p. 479-481. Guvernul ungar dorea sä previntl ca Banatul sd fie ocupat de ger-mani sau români sau sä fie primit, ea si in cazul altor teritorii, drept eadou din partea Germaniei.Preocuparile sale au sporit dupl ce a aflat, prin intennediul unor informatori, despre continutulconvorbirii dintre Ion Antonescu si Walter von Brauchitsch (Allianz-Hiller-Horthy-Mussolini,doc. 95, p. 293 s. doc. 97; p. 296; ADAP, D, XII, 2. doe. 321, p. 437-438. Vezi i nota 1).

22 ADA P, D, XII, 2, doe. 344 §i 353." Ibidem, doe. 353, p. 481.31 Ipidem, doc. 371, p. 485-489.32 Ibidem, p. 486.

03,

in

sä

si

www.dacoromanica.ro

128 IOAN CHIPER 8

rea i temerile guvernului din Budapesta el a cerut o aminare de cltevaluni, subliniind &A era pe deplin convins c Tisa era un fluviu unguresc

nu granita Ungariei". Sztójay, declarindu-se partial convins de ar-gumentarea lui Hitler, a propus ca sä, se gilseascâ un echivalent" - pecera-1 vedea posibil inspre Serbia, dar, bine inteles, nu in Banatul de vest- pentru Romania, precizlnd câ. Ungaria ar saluta dacâ aceastâ pro-blema s-ar rezolva i s-ar acorda românilor orice, atit timp eft aceasta nupriveste provinciile istorice unguresti" 33.

Cu atentia fixatâ initial asupra posibilei acaparâri a Banatului devest de câtre Ungaria 0 a multiplelor consecinte politice i militar-stra-tegice ale unei asemenea eventualitâti, diplomatia românâ a trebuit sa,ia in considerare si mai rapida rAsturnare a situatiei din Balcani. n urmaagresiunii puterilor Axei, Iugoslavia a fost desfiintatâ ca stat, iar Greciaa fost ocupat i silitâ s capituleze. Popoarele celor douä taxi balcaniceau continuat sa, opunä, pe intreg parcursul râzboiului mondial, o eroica,rezisten16. Atacul german contra celor douâ täri s-a produs i prin tran-zitarea trupelor Wehrmacht-ului prin Romania. 1\Tu discutâna aic dada,regimul antonescian putea sa, evite sau nu acest tranzit, dar este cert ca,nu a fost in interesul României prâbusirea §i dezmembrarea Ingoslaviei

ocuparea Greciei. Situatia internationalá regionalä a României s-a in-fäutätit insâ §i mai mult prin faptul cii Bulgaria, ca i Ungaria, s-a im-plicat sub tutela guvernelor de la Berlin 0 Roma, in conflict si si-a in-susit pârti intinse din teritoriile iugoslave i grecesti. Fâra, a participadin start la agresiunea germanaritalianâ, asteptind infringerea celor douástate balcanice agresate pentru a evita o eventualâ intrare in joc a cla-uzelor militare ale Pactului intelegerii Balcanice, Bulgaria - cáreiaHitler H fäcuse promisiuni de satisfacere ,revendickilor sale revizio-niste teritoriale manifestat dorinte expansioniste si mai mari,ajungind in evidentâ contradictie cu imperialismul teritorial italian inBalcani 34. La 19 aprilie 1941, regele Boris al Bulgariei a fácut, la cerereasa, o vizitä lui Hitler, care si-a mentinut promisiunea de a sprijini ceamai mare parte a revendicânilor bulgare 35. in aceste imprejuraxi, la 21-22 aprilie 1941, la Viena a avut loc o intilnire a ministrilor de externeai Germaniei i Italiei, J.von Ribbentrop i G.Ciano, avind ca obiectimpárRea teritorialâ in Balcani i delimitarea gerelor de interese i ac-tiune a celor douä mari puteri in zona. 36. La aceastä intrevedere i prinintelegeri ulterioare cele douâ mari puteri au convenit sa, dea satisfactieeelei mai mari párti a revendicârilor bulgare 37. Astf el, prin teritoriilenoi achizitionate pe seama vecinilor säi in perioada septembrie 1910 -

Ibidem, p. 488.34 Vezi Hans-Joachim Hoppe, Bulgarien-Hillers eigenwilliger Verbiindeter, Eine Fallstudie

tzur nationalsozialistischen Siidosteuropapolitik, Deutsche Ver1ags-Ansta1t4 Stuttgart, 1979,cap. XIII, p. 119-127; vezi si Dimitár Sirkov, llicjdunarodnite olno?eniia na Balgariia (1mart - 22 iuni 1941) in Veividld politika na BdIgariia 1873-1944, Sofia, 1978, p. 387-419.

35 Ibidem; vezi si Franz von Papen, Der Wahrheit eine 6asse, Paul List Verlag, (1952),München, p. 536-537.

Stenogramele convorbirii in ADAP, D, XII, 2, di)c. 378, p. 496-499 si doe. 385,p. 505-509.

37 Ibidem; vezi Hans-Joachim Hope, op. cil., p. 121 §i urm.

asi-a

36

si

si

si

-

.

www.dacoromanica.ro

9 DIPLOMATIA ROMANEASCA IN 1941 129

aprilie 1941, Bulgaria si-a sporit suprafata cu 50% si populatia cu 1/3 38La intilnirea von RibbentrOp-Ciano, de la Viena, au fost discutatede asemenea, i teritoriile fostului stat ingoslav care urmau a fi acordateUngariei. Ministrul german de externe a subliniat cä Hitler promisese,Intre altele, Banatul iugoslav Ungariei, dar i c România a atras aten-tia asupra unei minoritati romlnesti in acea regiune. Considerind argu-mentele românesti In aceastä privintä ca slabe, desi pîn atunci nufuseserä formulate revendicilri ale guvernului de la Bucuresti, von Ribben-trop remarca insä c trebuia sä se ia in considerare necesitatea de a seacorda Romániei vreo compeimatie, care, greu de intrevIzut in acel mo-ment, putea fi mai precis fixatä ulterior 39.

Evenimentele derulate In primele douä decade ale lunii aprilie 1941in Balcani au schimbat considerabil situatia internationalä intr-o zonäde interese vitale i imediate pentru România, impunind. schimbäri deprioritäti, adäugarea unor noi obiective politicii externe promovatä deguvernul din Bucuresti i stabilirea mijloacelor pentru atingerea lor.

Actiunea pentru formularea unui punct de vedere al diplomatieiromâne fatä de evolutia situatiei din zonä a fost pricipitatä de informa-iilo de ministrii români la Berlin si Budapesta, in legáturä

cu iminenta unei conferinte germano-italiene - cea de la Viena, la carene-am ref erit mai su privind Balcanii". Situatia creatä României inacele condiii, in aprilie 1941, era astfel rememoratä de Mihai Antonescu,citevra luni mai tirzin. : La acea datä România nu avea siguranta redo-bindirii teritoriale la Räsärit. Nu izbutisem 85, facem pasi noi in acti-mtea diplomaticä fao de Ungaria i träiam sub amenintarea c prinaceastä conferintá, la card noi nu participam, s vedem o Bulgarie mare,intinsä pia, la Timoc, Ohrida i Marea Egee, aläturi de o Ungarie careera pe ptmctul anexeze Banatul de Vest si sá coboare chiar la Ti-mocul românesc, n timp ce teritoriul nostru räminea frint, conform Ac-tului din 1940. Se punea atunci problema echilibrului politic zdruncinatprin disparitia statului iugoslav si care ne ameninta prin solutiuni teri-toriale de pace" 41.

Situatia care se contura in Balcani in aprilie 1941 a fácut obiectulunui studiu In centrala diplomatiei române. Declarindu-se de acord cuconcluziile Studiului, generalul Antonescu a fäcut, intr-o amplä rezolutie 42,o serie de precizäri de care a cerut sä se tinä seama in refacerea studiuluicare urma sä-i fie repus atentiei dupä prealabile intelegeri cu macedo-nenii, cu Papadostea i cu Mihai Antonescu" si a dispus, totodatá, sä sedea, incä din acel monment, instructiuni legatiilor române din Berlinsi Roma, ca sá tie reperele intre care sä se miste i sá lucreze". Preci-zind cá România nu trebuia säi intre in conflictul de interese germano-i-

38 Suprafata Bulgariei a sporit de la 103.100 km2 la 152.225 km2 (Dobrogea de sud -7695 km2; Tracia - 14.430 km2; Macedonia 27.000 km2), iar populatia de la 6.385.900 locuitorila 8.595.451 km2 (cf. Hans-Joachim Hope, op. cit., p. 124).

o ADA P, D, XII, 2, doc. 378, P. 497.HIA, Coll. Dimitrie G. Popescu, Box 3, documentul Lginuriri pentru arbiva

sterului, privitoare la actiunea diplomaticA de la 22 iunie 1941 pia la 6 octombrie 1941 (datatBucure9ti, 13 octombrie 1941)

" Idenh,HIA, Coll. Dimitrie G. Popescu, Box 3, Rezolutia} in copie, nu este datatá.

transmise

sä-si

Mini-"

www.dacoromanica.ro

130 IOAN CHIPEII 10

talian, premierul si ministrul de externe romän sublinia di trebuiau ridi-eate problema echilibrului politic in Balcani si problema macedoneni-lor. Ion Antonescu considera cä, in privinta echilibrului in Balcani, sar-cina diplomatiei române era de a impiedica In orice caz crearea unuiImperiu bulgar". Dacä, insä, Germania ar fi actionat in acel sens,atunci România trebuia sä revendice categoric si energic, atit Banatulsirbesc, cit si Timocul" din motive politice, etnice si economice. Binein-teles - sublinia generalul Antonescu in amintita rezolutie - in prealabilluptärn pentru revendicarea tuturor teritoriilor locuite de romani in gra-nitele tärii, de la românii transnistrieni pinä la cei din Ardealul cedat".In privinta românilor macedoneni, trebuia luptat, potrivit rezolutiei, pen-tru obtinerea tuturor libertätilor si posibilitätilor de dezvoltare econo-mica" considerindu-se cä solutia cea mai bunä, dar färä sorti de reusità,ar fi fost crearea unui stat albano-macedonean. In consecintä, se propu-nea sä nu fie abandonatä ideea unui culoar. Obiectivele unei astf el deextinderi a intereselor statului român avea dup5, chiar opinia autoruluirezolutiei si o functie anti-panslavistä.

Pozitia guvernului român s-a concretizat, sub impactul anuntateiconferinte germano-italiene, de la Viena, intr-un memorandum care afost finalizat si remis ministrilor Germaniei si Italiei la Bucuresti, la 23aprilie 1941. Memorandumul, intocmit de Mihai Antonescu 43, prezentapozitia României fatä de schimbärile produse in Balcani, ca si un numärde propuneri si revendicki 44. Memorandumul sublinia cä, potrivitinformatiilor detinute de guvernul român, urmau a fi decise im-portante transformäri teritoriale, dupa disparitia statului iugoslav,in favoarea Bulgariei si Ungariei, ceea ce producea consecinte politice,care afectau profund interesele vitale ale României. Situatia apdrea cuatit mai nedreaptä guvernului roman, cu cit nu era vorba doar de echi-libru rasial" sau de echilibrul politic al teritoriilor", ci de faptul cäRomânia isi vede astf el din nou lovite drepturile sale etnice, istoricesi de conservare politicä", iar Ungaria si Bulgaria erau, in pofida jert-f elor fäcute in ultimul timp de România, din nou sprijinite in daunaRomâniei". Subliniindu-se ciä : Banatul este românesc. Transilvania esteromâneascl. 0 intreagä regiune este româneascI in Balcani, de la Timocla Bitolia spre Salonic", dar &A fatä de România se comiseserä si erau pecale sä se comitä nedreptäti, Memorandumul aträgea atentia asupra conse-cintelor pentru situatia internä si internationalä a României dad, se dAdea

43 Idem, Box 2. Este vorba de o precizare marginalä a lui Mihai Antonescu, din iulie1941. Mihai Antonescu era in acel moment titular la Ministerul Propagandei Nationale, dar incildin 6 februarie 1941, generalul Ion Antonescu (Muse dispozitii ca toate problemele de ordinpolitic, economic si financiar privind relatiile României cu Germania si Italia sal fie prezentatelui Mihal Antonescupe care, in interesul unitätii actiunii guvernului 1-am insArcinat cu tratareakr" (BCS, fond St. Georges, LV/5, arhiva maresal Ion Antonescu)d

44 Memorandumul era insotit de 7 anexe referitoare la: 1) Prezentarea unitätii geografice,etnice, istorice si economice a Banatului; 2) Date istorice privind pe macedo-romani, care,situati in Macedonia, Epir, Thesalia si Albania, numArau cca 630.000 de oameni; 3) Documentepolitice privind pe macedo-romani; 4,5 si 6) Memorandumuri ale unor reprezentanti ai locui-torilor romani din Banatul de vest; 7) Lista unor romani din aceeasi regiune care au solicitatintrarea tnipelor romfine in Banatul de vest. Textul memorandumului in Antonescu, MaresalulRomdniet si rdzboaiele de reIntregire, III, doc. 32,p. 153-156. Un rezumat al memorandumuluisi al anexelor in: ADA P, D, XII, 2, doc. 387, p. 513-514.

www.dacoromanica.ro

11 DIPLOMATIA ROMANEASCA /N 1941 131

curs revendickilor ungare si bulgare i propunea o revizuire a tuturorgranitelor din sud-estul Europei fatä de toate statele care au cistigatteritorii in 1940-1941 si ca schimbärile din Balcani sä nu se fad, exclu-siv in favoarea Bulgariei. In consecintä, guvernul roman oferea citevasoluii (o Macedonie liberä, un teritoriu românesc pe valea Timoculuisau un condominium germano-româno-italian - eventual si cu parti-cipare bulgarä - pentru o zonä care sä se intindä din valea Timoculuipîná spre Salonic). Erau reafirmate revendickile românesti cu privirela Banatul de vest si cu privire la Cadrilater, mai ales in conditiile incare Bulgaria cistiga un important litoral i noi posesiuni litorale" 45.

Punctele de vedere cuprinse in memorandumul roman din 23 aprilieau fost explicate mai larg i sistematizate guvernului german apoi degeneralul Iou Antonescu intr-o convorbire cu M. von Kibinger, la 28 a-prilie 1941 ". Ulterior, la 10 mai 1941, generalul Antonescu a transmisinstructitmi ministrilor romilni la Roma i Berlin 479 tot in legáturá euproblema reorganizkii sud-estului european, instructiuni care dezvoltautezele surprinse in rezolutia pusg, de premierul roman pe studiul la carene-am referit mai sus.

In cursul lunilor aprilie-mai 1941, problema reorganizkii politico-teritoriale a zonei balcanice i in special problema Banatului de vest inlumina pozitiei României a retina atentia diplomatiei germane. Incäla 12 aprilie 1941, von Ribbentrop a cerut legatiei germane din Bucu-resti ca In cazul in care guvernul roman 10 formula eventuale revendicki,sä se precizeze cä problema Banatului de vest sau alte probleme teritori-ale legate de präbusirea Iugoslaviei vor fi reglementate abia la conferintade pace". In ajuaul conferintei germano-italiene de la Viena, la 21aprilie 1941, von Ribbentrop cerea imperativ lui Manfred von Killingerca legatia germanä din Bucuresti sä nu sprijine In nici un fel revendicärileromânesti 49.

Diplomatii germani au suspectat pe colegii lor italieni cá ar ham-raja revendickile românesti. S-au inregistrat chiar anumite reprosuriintre Auswärtigen Amt i legatia germanä din Bucuresti 59, ca i decla-ratii linistitoare pentru români, cum a fost cea a lui Otto Meissner (mi-nistru secretar de stat i ef al Cancelariei prezidentiale a Fiihrer-uluicancelarului german), dezmintitä apoi de J. von Ribbentrop 51 In -Limpce guvernul ungar era asigurat, la 28 mai, cä se afla in continuare in pose-siunea fermä a promisiunii germane cu privire la Banatul de vest, darcä nu erau incä intrunite conditiile pentru realizarea acesteia 52, räspun-

45 Antonescu, Maresalul Rometniei si rlizboaiele de tntregire, III, p. 153-156.46 ADA P, D, XII, 2, doc. 416, p. 546-548.42 Antonescu, Maresalul României si reaboaiele de retntregire, III, doc. 34, p. 160-162.48 ADA P, D, XII, 1, doc. 329, p. 444-445.4° Ibidem, doc. 376, p. 493.5° Ibidem, doc. 382, p. 503 gi doc.387, p. 514 (anexa).

HIA, Coll. R. Bossy, Journal, Insemnare din 1 mai 1941; ADA P, D, XII, 2, doc. 481,p. 622-623.

52 ADA P, D, XII, 2, doc. 564, p. 757-758. Amintim cá la 24 aprilie 1941, avusese loc oscurtil vizitá a lui Horthy la Hitler. Ministrul ungar la Berlin a cerut, In munele guvernuluiaga cum Meuse I cu citeva zile mai Mainte sá se permitä introducerea administratiei gi a trupe1orungare ln Banat gi a reclamat, totodatá, atitudinea cetátenilor de origine gennanit ca 1 cea agermanilor din Banatul românesc, care tinuserA la Timigoara un miting antiungar cu clteva zilemai inainte.

51

situ,

ei

www.dacoromanica.ro

132 IOAN CHIPER 12

sul la memorandumul român era aminat. La insistentele generalului An-toneseu, J. von Bibbentrop a rilspuns la 25 mai a guvernul german nuputea in acel moment 0, abordeze problemele memorandumului, darin curind va fi solicitat pentru o scurtâ vizitâ In Germania in vedereaunor convorbiri importante 53. Aceastâ vizitä, la care generalul Anto-neseu a fost oficial informat despre apropiata declan§are a agresiuniigermane contra Uniunii Sovietice, a avut loc la 11-12 iunie 1941. Estecert c generalul Antonescu a prezentat din nou, cu acest prilej, nemul-tumirea României pentru grelele sacrificii teritoriale la care fusese su-pug, ca i alte revendiari române§ti 0 a predat, in acest sens, lui Hit-ler un nou memorandum, solicitInd, totodatâ, ca Hitler sâ nu decid6 ni-mic In viitor din ceea ce privea i Romania, Mrâ studierea datelor et-nice, politice, istorice 0 a perFpectivelor 54. Potrivit Insemnärilor lui R.Bossy, Ion Antonescu ar fi prezentat, in acest context, §i punctul de ve-dere românese cu privire la Banat, spunIndu-i lui Hitler cg nu-1 va lgsaping nu-1 va convinge i declarindu-i : «Eu a§a sunt, cind dau de rezis-tentä, in fac ciocan, lovesc intruna pinâ reu§ese ». Hitler ar fi rls i arfi fkäduit a nu va lua vreo decizie ping la sfir0tu1 rAzboiului ..." 55Ungaria a continuat särsi manifeste dorinta de a ocupa Banatul de vest,recurgind chiar la falsuri, de altfel, usor de verificat. Astfel, la 16 septem-brie 1941, guvernul de la Budapesta, a cerut dreptul de a anexa aceastâregiune sub pretextul c Romärda ar fi ocupat militar o zonä In dreaptaDunârii, la Portile de Fier. Guvernul din Berlin a arätat c aceste infor-matii nu erau reale 0 chiar daa acolo s-ar fi aflat trupe române, pro-blema Banatului de vest continua sä, nu fie de actualitate 58 Pe de altâparte, diplomatia românâ râmas mai departe foarte atentá i alertála orice zvon In legáturá cu posibila cedare a Banatului de vest Ungariei 57.Evolutia evenimentelor pare sg confirme faptul CA, Hitler ar fi fgcut luiI. Antonescu promisiunea mentionatg de Bossy.

Ce a insemnat actiunea diplomaticä a României din aprilie-iunie1941? Memorandumul din 23 aprilie 1941 a fost o replicg românä la si-tuatia creatá in Balcani, prin prgbu§irea Yugoslaviei i in momentul incare se croia, sub patronajul Germaniei i Italiei, o noug hartg politicgin sud-estul Europei. Relevind aceste circumstante, Mihai Antonescu sub-linia, In memoriul citat din 13 octombrie 1941, a', memorandumul din23 aprilie intindea la maximum pretentiunile noastre cu indoitul scopde a ne face prezenta la o conferintg, arätind cá avem dreptul la aceastäparticipare i cu acela de a proteja populatia româneascä din Balcani,Impiedicind in acelmi timp ca statele care obtinuserg teritorii in 1940impotriva noastrg, sg,-§i vadä din nou márite teritoriile prin efectele dez-membarii statului iugoslav" 58 El aratâ, de asemenea, cá prin acelasimemorandum se Meuse o evocare a drepturilor etnice române§ti in im-prejufAxile speciale din 23 aprilie, urmind ea adaptarea pozitiei noastre

58 Ibidem, doc. 551, p. 729 Vezi i nota 3." Staalsmanner und Diplomaten beiHitler, 1939- 1941, doc. 26, p. 276-291.

HIA, Coll. R. Bossy, Jurnal, 12 iunie 1941.56 ADA P, D, XIII, 2, doc. 327, p. 425 §i doc. 333, p. 431-432." BCS, LXXVII/1, f. 83-88 (Instructiunile lui Mihai Antonescu care Bossy, din 2

octombrie 1941).58 HIA, Coll. Dimitrie G. Popescu, Box 3.

65

cl

b

www.dacoromanica.ro

13 DIPLOMATIA ROMANEASCA n4- 1991 133

diplomatice sä se fad in raport eu evolutia situatiei internationalemai ales cu raporturile dintre Germania 0 Italia" 59 0 c5, formulärile dinmemorandum au fost prezentate numai fao, de guvernul Reichului 0 deguvernul italian care tineau conferinta la Viena cu scopul de a impiedicao solutte defavorabilä i cä ele [formulärile] n-au fost dezväluite fatä denimeni" ".

Motivatiile actiunii diplomatice rornâne0i au avut la bazäinterese etnice i politico-strategice care nu erau in sine Insä nourati.Problema Banatului mai Meuse, dupä cum se cunomte, obiectul unordisensiuni româno-sirbe 0 al preocupärii cancelariilor europene in timpul0 la sfir0tul primului rdzboi mondial. Interesul României pentru românii

aromânii din Balcani fusese, de asemenea, manifestat Ind, Inaintede primul räzboi mondial 0 nu mai putin in perioada interbelid (esteadevärat, in mai mid, mäsurä, pentru românii din Valea Timocului).Nici una din aceste probleme n-ar fi fost pusä in termenii angajatd de guver-nul român in primävara anului 1941 dad operatiile militare contraIugosla-viei §i Greciei se soldau doar cu infringerea acestor state §i nu cuo inglobare sau tendinte de inglobare a unor pârti ale teritoriilor acestorstate- cu atit mai mult cu cit aceste pärti includeau §i populatie româ-neasd - tocmai de dtre vecini ai României care beneficiaserä de creF,;-terea teritorialä i pe seama României in anul 1940. Actiunea Românieia vizat, in fond, in primul rind impiedicarea atribuirii acestor teritoriiBulgariei i Ungariei 0 nu dobindirea de dtre ea a unor teritorii, corn-pensatii sau drepturi. In cazul In care o recroire a härtii politico-teri-toriale urma sä se produd in Balcani, diplomatia românä cäläuzitä degeneralul I. Antonescu 0 M. Antonescu, ar fi dorit fad, auzit gla-sul. Realizarea revendickilor etnice i politico-strategice române§ti in-cluse in programele maximale din aprilie-mai 1941 nici nu era conside-rag, de actualitate, chiar de initiatorii programelor, ele vizind, evident,exercitarea de presiuni la Berlin 0 Roma. Interesul românesc a fost multmai puternic fatä de Banatul de vest 0 presiunea politicä §i militarl aRomâniei- ne referim, reamintim, la amenintarea formulatä de generalulAntonescu, cä trupele române vor intra in Banatul de vest dad, acestaar fi atribuit Ungariei- au aminat i apoi, de fapt, anulat promisiuneape care Hitler o Meuse ferm Ungariei.

In cazul Bulgariei, diplomatia românä nu a putut impiedica extin-derea teritorialä a acesteia - i cu atit mai putin realizarea unor pro-iecte ca statul albano-macedonean, coridorul din Valea Timocului, con-dominiul tri sau quadripartit in zona Timoc-Vardar-Salonic, proiecteconsiderate, de altfel, ca solutii nerealizabile sau cu mici anse de infâ,p-tuire, ca obiective spre care trebuia sä se tindä - dupä ce chiar Italia

59 Idem.6° Idem.

- C. 2405

s5-0

Os

si

www.dacoromanica.ro

134 /CAN CHIPER 14

a cedat, la insistentele Berlinului, ln favoarea I3ulgariei 61. Problema im-periului bulgar" nu a preocupat guvernul Antonescu doar prin ea, In sine- in fond Bulgaria, chiar cu toate cresterile inregistrate in toamna1940 - primIvara 1941 nu se putea compara eu potentialul umanmaterial al României, cu toate pierderile teritoriale lnregistrate in 1940- ci prin precedentul creat, prin posibilitatea de a determina o gravi-tare spre ea a slavilor sud-dunäreni, in special a sirbilor, dui-A präbusi-rea Iugoslaviei si, mai ales, prin cresterea pericolului pe care îl reprezentain sudul Dungrii ca punct de sprijin al politicii antiromänesti al altorputeri, in primul rind al Uniunii Sovietice, dar si al Ungariei. Cu alte cu-vinte, problema unei Bulgarii mult mäxite nu se reducea doar la drepturietnice sau istorice, favorabile sau contrare intereselor romäne, nu Insem-na doar un grup etnic românesc apreciat la cca. 600. 000 oameni ajunsiin granitele statului bulgar 62, ci in primul rind crearea unei situatii, careputea deveni foarte periculoa4 in spatele frontului politico-diplomaticsau militar roman orientat spre recuperarea teritoriilor românesti r--pite in iunie-august 1940. i in acest caz ca i in cazul atitudinii fa-0, deUniimea Sovieti&ä, guvernul I. Antonescu a cgutat sä, joace la Romasi mai ales la Berlin i cartea slavä, insistindu-se repetat asupra perico-lului panslavismului i necesit4ii spargerii" blocului slay, atît intre bul-gari i restul slavilor balcanici, cit i intre grupul slavilor de apus i sla-vii asiatici" 63, Cu toate acestea erau, in orice caz in mare parte, i ar-gumente propagandistice, cu putiná valabilitate pentru practica

romaneasd, o demonstreazä, eforturile intreprinse de di-plomatia romanä,, din vara i toamna anului 1941, dupä cum vom arätain continuare, de a prornova o politicá de strinsä, cooperare cu Slovacia 64si Croatia, ca si tentativele de destindere in raporturile romano-bulgare.Actiunea diplornatid, româneascä din primávara anului 1941 nu a fostexpresia unor obiective anterior si premeditat urmárite de politica roma-neascä,, ci o replicä, nerealistá i criticabilá in unele privinte, dar necesaráutilä in situatia creatä, prin pabusirea Iugoslaviei F,d planurile germano-ita-liene in Balcani. Amintita actiune a räntas in cea mai mare parte de fapto parantezil in politica externä româneascá in anul 1941, politicsá avindca obiectiv redobindirea teritoriilor românesti pierdute In 1940, ma cuma demonstrat intrarea Romäniei in rázboi contra Uniunii Sovieticedeclansarea, concomitent, a unei vaste ofensive diplomatice orientate con-tra Dictatului de la Viena i pentru combaterea politicii antiromanestia Ungariei.

61 Din acest punct de vedere, Mihai Antonescu, care stia de persistenta unor nemultumirisi ale Italiei fata de expansiunea i pretentiile teritoriale bulgare, era surprins sa afle, in convor-birea cu G. Ciano, la Berlin, la 27 noiembrie 1941, ca seful diplomatiei italiene considera iron-tierele din Balcani, asa cum au fost pina acum stabilite, ca definitive" (vezi Antonescu, MaresalulRomâniei si reaboaiele de reintregire, III, doc. 64, p. 234).

62 Ibidem, p. 154 (Memorandumul roman din 23 aprilie 1941).68 Ibidem, p. 153-154. Vezi l nota intrevederii lui M. Antonescu, cu I litler, de la Berlin,

27 noiembrie 1941 (Ibidem, doc. 63, p. 231).64 De altfel, guvernul slovac a cerut si el guvernului german la 26 aprilie 1941, sil-1 spri-

jine In modificarea grant-0i dintre Slovacia si Ungaria. Solicitarea a fost respins, invo cin-du-se ca Romania ar cere si ea imediat revizuirea granitei cu Ungaria si s-ar redeschide iarintreg pachetul frontierelor din sud-est (ADAP, D, XII, 2, doc. 406, p. 532-533).

politi-co-diplomaticO

9i

9i

si

www.dacoromanica.ro

1 5 DIPLOMATIA ROMANEASCA IN 1991 135

0 RJECTIFS, MOYENS ET HATHODES DE LA DIPLOMATIEROIIMAINE EN 1941 (I)

Ré8u7/14

Aprés les grandes pertes territoriales subies par la Roumanie h lasuite de rultimatum soviétique du 26 juin 1940 et du Diktat de Viennedu 30 aolat 1940, l'objectif fondamental de la politique extérieure rou-maine devint le reconstitution de Mat national unitaire roumain.

Vu le contexte international, la Roumaine fut emportée, malgréses aspirations, dans l'orbite de l'Allemagne nazie. La diplomatie rou-maine s'évertua d'utiliser cette circonstance, que n'offrait pas d'autrealternative valable, pour promouvoir par étapes et secteurs l'objectifcentral de la politique exteriéure de la Roumaine. Les événements sur-venus dans les Balkans et sur le cours moyen du Danube au printemps1941, provoqurent une concentration temporaire de l'attention de ladiplomatie roumaine sur le Banat d'Ouest, menacé d'être occupé par lesHongrois, et sur rannihilation ou la diminution des conséquences surgiesaprés la modification des rapports de force et de la carte politico-territo-riale du sud-est européen.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ITALIA SI DICTATUL DE LA VIENA DIN 30 AUGUST1940 (II)

N1GOLAE DASaiLIJ

De legal ia românä a sugerat ea toate problemele teritoriale bal-canice sä fie rezolvate simultan, pentru ea Romania sä nu aparl a fisingura care face concesii. Ribbentrop a precizat ca, ideea nu era opor-tunä. Atunci Manoilescu a propus un arbitraj al Axei dar Ribbentrop arespins ideea ca urmare a efectelor negative ale conferintei de la Vienadin octombrie 1938. Gigurtu a declarat c Romania era gata a faceeoncesii teritoriale Bulgariei i Ungariei dar numai in limite rezonabile,formula optimä fiind cea a revizuirii frontierei combinatä cu schimbulde populatii. Dupa o asemenea decizie se putea trece la renasterea mo-ralä a natiunii române i la reorgaizarea social i economicg prin adop-tarea unui plan de trei ani. In filial, revenind la revizuirea granitelor,primul-ministru s-a arAtat dispus a ceda 14.000 km2 din cei 120.1000 km2ale Transilvaniei. Ribbentrop a replicat c aceasta era prea putin inraport cu pretentiile maghiare i eä Romania trebuia sgrezolve problemacu generozitate tinind seama de faptul Ungaria a avut mari pierderiteritoriale. Hitler a repetat ca Reichul are in Balcani doar interese eco-nomice, nu i teritoriale. Totusi, dacä statele in cauzänu vor ajunge laun accord el va trebui sä intervinä. Se impuneau deci negocieri imediatecrici si Mussolini gindea la fel. Gigurtu a promis e imediat dupä reveni-rea in OA, se vor initia discutiile necesare 118.

Chiar a doua zi, 27 iulie, Gigurtu i Manoilescu soseau la Roma siau avut o primä .intrevedere cu Ciano. Acesta consemna in jurnalul säuplatitudinea revolatoare" a delegatiei române 118. Imediat a urmat dis-eutia de la Palatul Venetia cu Mussolini care primise deja sinteza dis-cutiilor de la Salzburg deci cunostea argumentatia i pozitia, germanä.Gigurtu incepe prin a releva vointa sincerä a României de a rezolvadisputele cu popoarele vecine, cu Ungaria mai ales. Totusi preocupareamajorä a guvernului roman din acele momente era Uniunea Sovietid,care, in ciuda calmului temporar constituia un pericol care cerea obti-nerea unor garantii pentru români. Noul guvern roman dorea a anulatoate erorile mari ale trecutului si a pune in acord politica cu intereselereale ale tárii, ceea ce insemna "de f apt aderarea completá la politica Axei.Ducele a inceput prin a sublinia cä, din motive traditionale, Romaniaera foarte populará in Italia, in ciuda politicii din ultimi ani. R espectivapolitieä româneascä fusese o eroare deoarece se bazase pe SocietateaNatiunilor i acceptase garantiile britanice, Ducele Si-a adus aminte ca.

118 Ibidem, c. 12-13; sinteza apare i In Documents on German Foreign Policy, seriesI), vol. X, doc. nr. 233-234.

118 Galeazzo Giano, op. cil., vol. 1, p. 277.

Re' ista Ibturk", torn 11, nr. 3-4, p. 137-154, 1991

cg

si

,

www.dacoromanica.ro

138 NICOLAE DASCALU C 2

i-a atras serios atentia asupra acestor chestiuni i lui Gafencu, cu ocaziavizitei la Roma. In opinia sa Rusia trecuse printr-o cried, profundä, cammare a executárii imor militari i oameni politici, dar tot FrantaAnglia au readus-o in politica occidental/. Masa slavilor fiind in cre--tere continuä era necesarä o politic& realistä care sä evite 111. conflict cear däuna intereselor române0i. Referindu-se la unguri, Mussolini a de-clarat c ei ant gata a accepta o solutie de compromis, in conditiile exis-tente europene fiMd in interesul tuturor de a adapta frontierele politicola cele etnice. Chiar dacä astfel Romania se va migora, ea va fi mai 0-mogenä. Rectificarea frontierei va fi insotitä de un schimb de populatiipentru a se solutiona definitiv problema. ITrmarea acesteia ar fi apropi-erea româno-maghiarä, ca unicI cale de barare a pericolului slay combinat cu cel bolwvic 12°.

Legat de revendicärile bulgare, Ducele a apreciat cä acestea nuridicau probleme speciale, fiind moderate. Dupá solutionarea chestiuniifrontierelor, in ciuda marilor sacrificii, poporul român va rámine un or-ganism sánátos. Tará agrarä, cu o mare capacitate productivá, Româniava Amine 0 in none granite eel mai mare 0 mai puternic stat balcanic.Mussolini a mai considerat necesar a vorbi despre eliminarea evreilor dinaparatul de stat i limitarea celeorlalte activitäti ale bor. A fäcut i unelesugestii privind crearea unui partid unic in România. In incheiere Du-cele a dat asigurári cI dui)/ realizarea programului intern i extern schi-tat, Romania va putea conta pe sprijinul Axei. ManOilescu a intrebatdacI România putea spera sá obtinii, dupä incadrarea in linia politicáa Axei, a unei garantii din toate punctele de vedere. Ducele a räspunscá motivele pentru care Axa dorea atunci pacea in Balcani vor devenimai puternice in viitor, aa Mat se va actiona impotriva oricärui factorde instabilitate. In fine, Manoilescu a prezentat unele aspecte tehnice alenegocierilor viitoare cu Ungaria 0 Bulgaria §i a infätis,at statistici aleminoritätilor din tar/. 121.

Tot in ziva de 27 iulie o delegatie bulgará, format/ din primul-mi-nistru i ministrul de externe a fost prima& de Hitler la Salzburg. Dupáce au infltipt revendicárile fat/ de Dobrogea de sud, bulgarii au primitasiguräri cá România le va statisface. Hitler a repetat, in acest context,cä Reichul are in Balcani doar interese economice i va face totul pentrumentinerea in regiune 122 Dupg aceastä aerie de intrevederi, eve-nirnentele au intrat intr-o nouä fazá. La 30 iulie ministrul Germanieila Budapesta l-a informat pe Talamo cl a primit instructiuni sá comuniceguvernului maghiar Reichul a exercitat la Salzburg presiuni vii asupraRomâniei pentru a initia imediat discutii pentru solutionarea problemeiTransilvaniei iar delegatia românä a räspuns c& este ferm decisä a ac-tiona in acest sens 123 Chiar a doua zi, 31 iulie, guvernul italian informa,

120 National Archives, microcopy T-816, roll 1, file 5, c. 100-102, Verbalc del colloquiodel Duce con il Capo del governo romeno Gigurtu. Presente il conte Ciano, Palazzo Venezia,27 luglio, 1940, Ciano.

Ibidem, c. 103-104.Ibidem, roll 2, file 6, c. 19-22, Verbale delle conversazioni tedesco - bulgare di

Salisburgo,27 luglio 1940, Alfieri.123 D. D. I., nona serie, vol. 5, p. 297-298, Budapest, 30 luglio 1940, tel. 203, Talamo.

ai

päcii

122

si

www.dacoromanica.ro

3 ITALIA I DICTATUL DE LA VIENA (n) 139

de asemenea, Budapesta, cg a depus vii insistente pe lîug minitrii ro-mâni s'a", initieze imediat conversatii directe cu Ungaria 124. Primind me-sajul Csaky a transmis profunda recmio§tintâ a guvernului maghiar §ia precizat c ping in acel moment nu s-a prima nici un semn de laBucureti 126.

Manoilescu 1-a convocat pe Ghigi la 2 august §i i-a commicat mg-smile adoptate de guvernul romAn pentru a da curs angajamentelor a-sumate in cursul discutiilor de la Salzburg §.1 Roma pentru a pregâti o-pinia publicâ internâ in vederea reglementârii problemelor teritoriale cuUngaria si Bulgaria. Toate aceste mäsuri au fost discutate in Consiliulde Mini§tri din 30 iulie i in §edinta Consiliului regal de a doua zi. La 30iulie Manoilescu prezentase o declaratie presei privind situatia minori-tâtilor nationale dar la 1 august ministrul Ungariei prezenta o notg princare critica afirmatiile Mcute. Guvernul roman a räspims imediat con-firmind declaratiile initiale. Manoilescu 1-a informat pe Ghigi c discu-tide cu Bulgaria vor avea loc la Craiova. Pentru cele cu ungurii minis-trul Bossy va fi chemat la Bucure§ti in vederea înmînrii instructiunilornecesare. In final §eful diplomatiei române a multumit pentru primireafilcutg la Roma i a exprimat admiratia fatä de Mussolini §i stima pentruCiano 126.

Pre§edintele Consiliului de Mini§tri al Ungariei adresa, la 3 august 1940,un nou memoriu in care prezenta lui Mussolini o sintezA a argumentelorinvocate pentru cedarea Transilvaniei. Erau mentionate elemente etno-grafice (pierderea a 1,7 milioane unguri din 10 milioane), economice,psi-hologice etc. Scrisoarea propriu-zisä era insotità de im memoriu in careargumentele in cauzA erau detaliate la nivelul urmâtoarelor aspecteuuitatea geograficâ a bazinului Carpatilor ; importanta Ungariei pentrucultura occidentalâ ; lipsa de unitate a României Mari, pornind chiar dela faisitatea continuitkii daco-romane ; nivelul cultural scázut al romani-lor sau proasta administrare a Transilvaniei dupà 1918. Se subliniaposesiunea istoricâ milenará, unitatea geograficä, culturalâ sau a cgilorde comunicatie impuneau revenirea Transilvaniei sub control maghiar 127.Un document similar a fost remis i la Berlin. Ribbentrop i-a declaratministrului italian cá nu vede posibilitatea unui acord româno-maghiar,dificultâti mari fiind de a0eptat mai ales din partea Ungariei 128.

Conform promisiunii Mcute Raoul Bossy ministrul României laRoma este chemat la Bucure§ti la 5 august chid discutâ cu Manoilescuiar la 6 august cu Gafencu 128. Chiar in ziva urmátoare Bossy sosea laBudapesta cu o misiune de sondare, semi-oficialâ. In discutii avute cuTeleki §i Csaky s-a relevat dorinta de negociere §i a fost prezentat unmemorandum on doleantele maghiare. S-a propus 10 august ca datâ ainceperii negocierilor iar Bossy a sugerat ca loc Sinaia. Diplomatul ro-

124 Ibidem, p. 309, Roma, 31 luglio 1940, tel. 208/223, Ciano.125 Ibidem, p. 310-311, Budapest, 1 agosto 1940, tel. 213, Talamo.126 Ibid,m, p. 321-323, Bucarest, 2 agosto, 1910, tel. 129, Ghigi.127 Ibidern, p. 330-342, Budapest, 3 agosto 1940, 11 Presidente del Consiglo d'Ungheria,

Teleki, al Capo del Governo, Mussolini, Budapest, 3 agosto 1940.125 Ibidem, p. 357, Berlino, 7 agosto 1940, tel. 1196, Alfieri.12 9 Hoover Institution Archives, Stanford, R. Bossy,Jurnalul rneu, vol. IV, 1938-1940,

nepaginat, notcle din 5-6 august 1910. (Bossy a fost ales pentru aceast5 misiune fiind 1nruditprin sAie, cu nobilimea maghiará §1 avind un stagiu de ministru plenipotentiar la Budapesta).

cá

www.dacoromanica.ro

140 NICOLAE DASCALU C 4

man a revenit imediat la Bucuresti pentru a informa guvernu1135. Csakya inaintat un rezumat al convorbirii cu Bossy 0 ministrului Talamo carea mai fost informat asupra opiniei cercurilor oficiale maghiare c româniivor recurge la tactica aminarilor in speranta unei modificâri a situatieieuropene §i pentru a masca atitudinea intransigentâ' fata, de Ungaria.Ca urmare Budapesta considera cí problema se va putea_rezolva abiain ultimâ instan i numai prin arbitrajul Axei care va oferi avantajulde a anularesponsabilitatea guvernului roman §i de a facilita revendicâ-rile ulterioare de anulare a deciziei. Talamo consemna impresia personalâci Csaky nu era prea incintat de solmtia arbitrajului Axei deoarece eratimorat de pozitia gerrnana 131. Mentionatul memorandum prezentat luiBossy este remis i lui Talamo. Documentul cerea modificarea fronti-erei romano-maghiare pe linia armistitiului din 1918, dar excludeazona Brasovului locuitä de sasi 122.

Guvernul roman a solicitat la Berlin, pe cale diplomatica, o copiea acordului germano-italian privind transferul de populatie din zonaAldo - Aldige i chiar permisiunea de a trimite o comisie la fata loculuipentru a analiza desfasurarea operatiei. Autoritätile germane au consi-derat câ nu se poate satisface cererea deoarece acordul in caner era se-cret dar au raspuns ea, problema urma a fi analizatä 122. Manoilescu 1-ainformat pe Ghigi despre rezultatele sondajului de la Budapesta : acor-dul de a negocia chestiunea noii granite intr-o localitate de frontierâ dinvechiul Begat, cu delegatii restrinse. Cit despre memoriul prezentat luiBossy, dar neprimit de acesta deoarece 1-a considerat a avea un caracterultimativ, a fost inaintat pe canal diplomatic de legatia Ungariei. Docu-mentul a avut un efect iritant pentru seful diplomatiei rornane care, to-tu0, I-a primit 134 .

Ministrul Germaniei la Bucuresti, Fabricius, I-a informat la 10 au-gust pe Talamo ea a studiat atent problema Transilvaniei, beneficiind0 de aportul unui cartograf german aflat in misiune oficiala pe linga au-toritätile române. Fabricius aprecia &A, dupà, o lungâ perioada de inde-pendenta i dominatie habsburgica, Transilvania a fost incorporatâ instatul maghiar la 1868 0 dupa aceastâ data a inceptul maghiarizarea sis-tematicâ. tn opinia diplomatului german doar zonele Arad i Satu Mareputeau fi cedate Ungariei care recapata astfel i o parte din forta econo-micâ. Oricum noua frontierâ trebuia sá duca, la includerea unui numärminim de sasi §i Fabi in Ungaria din cauza politicii de niaghiarizare pro-movatâ de aceasta, a subliniat mereu Fabricius 135.

Guvernul roman a raspuns la 10 august notei maghiare din 7 au-gust. Documentul exprima decizia de a negocia pentru ameliorarca re-1atii1or bilaterale 0 reducerea tensiunii la frontiere. Se sugera ca sa senegocieze liber, fâra reguli rigide, principiul de bazâ fiind subordonareaceditirilor teritoriale ideii schimbului de populatii. Discutiile urmarta avea loc intr-un ora,, din vechiul Begat, ele putind fi piecedate de o

130 Ibidem, notele din 7-8 august 1940.131 D.D.I., nona serie, vol. 5, p. 364-365, Budapest, 8 agosto 1940, tel. 218, Talamo.132 Ibidem, p. 369-372, Budapest, 9 agosto 1940, tel. 3745/1819, Talamo.133 Ibidem, p. 367, Berlino, 9 agosto 1940, tel. 1217, Alfieri.134 Ibidem, p. 373-371, Bucarest, 10 agosto 1940, tel. 384, Ghigi.135 Ibidem, p. 377-378, Bucarest, 11 agosto 1940, tcl. 137, Ghigi.

www.dacoromanica.ro

5 ITALIA $1 DICTATUL DE LA VIENA (II) 141

reducere partialg, reciprocg, a fortelor armate 1 36. Primind o copie aacestui räspuns Talamo considera cg el sustinea, îri. esentg, sugestiile ma-ghiare i avea idei rezonabile 1 37. Budapesta a analizat propunerileromâne0i 0 la 11 august a dat rgspunsul : negocierile puteau avea locla Turnu Severin sau la Mile Herculane delegatia maghiarä urma a fiformad din 3 sau 4 persoane, conduse de Hory ; era de dorit ca partearomâng sg includg §i un reprezentant al ardelenilor, cit despre demobi-lizarea reciprocg, se cerea ca Romänia s actioneze prima in acest sens 38

Delegatia româng era deja formatg la 14 august in fruntea ei hindnumit Valer Pop. Ministrtul Ungariei, la Bucure§ti a anuntat Budapesta,f ilea a indica sursa, c5, a obtinut instructiunile date de Manoilescu dele-gatiei române : sg se opung cedgrii teritoriale dar sg accepte acordareade largi drepturi minoritgtii maghiare, inclusiv autonomia administra-tiv i drepturi culturale pentru secui ; in ultimg instand se putea ac-cepta cedareaunei mici fi0i la frontiera comunä, in raionul Salonta. A-ceste date au fost comunicate i lui Talamo cu aprecierea ministrului ad-junct de Externe al Ungariei câ erau necesare noi presiuni ale Axei laBucure§ti care pgrea inclinat a rezista modificärii frontierei i cu armata 1 38.Ghigi preciza la 15 august c1 negocierile urmau a demara chiar a douazi, la Turnu Severin, sub conducerea lui Valer Pop 0 Hory, ambii arde-leni fiind1".

Conferinta româno-maghiarg de la Turnn. Severin a avut locin zilele de 16-24 august 1940, 0, dup A, cum este bine Oiut, nu a fAcutmari progrese datoritg pretentiilor exafferate ale Budapestei in compa-ratie cu intentiile Bucure§tiului Ambere pär-ii au informat rapid diplo-matia italiang asupra evolutiei negocierilor. beg de la 16 august dele-gatia maghiarg a inaintat un memoriu justificativ i o hard cu preten-tulle teritoriale : mare parte din Transilvania, noua frontieeä urmind Ii-nia Mureplui, cobora spre sud, incluzInd Brmovul i apoi urea in nordde-a. lungul Carpatilor. A djunctul ministrului de externe al Ungarieii-a declarat lui Talamo c traseul propus era negociabil, avindu-se invedere mai ales atitudinea minoritätii gemane. In functie de acest ele-ment teritoriul revendicat putea fi mai mare sau mai mic. Valer Pop aprimit documentele §i a declarat cL acestea contraveneau declaratiilorpacifice ale guvernului maghiar da cg trebuia s informeze BucureOlul.Urma a se intoarce pe 19 august 141.

Prezent la reuniune, Bardossy, ministrul Ungariei in România, arevenit in capital i l-a informat pe Talamo c erau revendicati doar68.000 km2 pentru care existau temeiuri istorice i etnografice. Tott0exista intentia de a negocia noua linie de frontierg dar ftirg a se acceptambdifiari majore §i mai ales Mfg a se renunta la regiunea sectilor. Schim-bul de populatii era irealizabil a§a Inca cele circa 2 milioane de românidin teritoriul revendicat vor rämine pe loc, fiind in filial doar o minori-tate in Ungaria extinsg 142. Csaky i-a declarat lui Talamo eh' erau puline

138 Ibidem, p. 375-376, Bucarest, 11 agosto 1940, tel. 350, Ghigi.137 Ibidem, p. 380, Budapest, 12 agosto 1940, tel. 222, Talamo.138 Ibidem, p. 389, Budapest, 13 agosto 1940, tel. 223, Talamo.138 Ibidem, p. 397, Budapest, 14 agosto 1940, tel. 228, Talamo.140 Ibidem, p. 401., Bucarest, 15 agosto 1940.141 Ibidem, p. 413-411, Budapest, 17 agosto 1)940, tel. 230, Talamo.142 D.D.I., nona serie, vol. 5, p. 419, Budapest, 17 agosto 1910, tel. 410, Ghigi.

www.dacoromanica.ro

142 NICOLAE DA S cALU 6

sperante ca propunerea maghiarg, sg, fie adoptatI dar câ nu se va renuntala ea decit partial in cazul in care Iugoslavia ar accepta a ceda Ungarieio parte din Banatul sirbesc. Oricmn intentia guvernului maghiar era dea actiona cu prudentâ pentru a nu genera tulbur5ri in Transilvania, fa-vorizind astfel o actiune sovieticâ sau precipitind intentiile bulgare spri-jinite de circa 450.000 soldatA aflati sub arme. tri conditille date sefuldiplomatiei maghiare solicita informatii asupra intentiilor it aliene in Bal-cani pentru a putea realiza o actiune sincronizatâ a Ungariei 143.

La rindu-i Manoilescu i-a declarat lui Ghigi c pretentiile ungu-re§ti erau excesive, fiind vorba de 2/3 din teritoriu si cam tot atita dinpopulatia Transilvaniei inclusiv peste douâ milioane de roinâni. Ghigi adiscutat chestiunea cu Fabricius care se pronunta pentru o solutie echi-tabilä i insista mai ales pentru schimbul de populatii. Diplomatul ger-man critica in special includerea unor regiuni locuite de sasi §i svabi Interitoriul revendicat de Ungaria, subliniind c5, respectivii doreau a rä-mine in România 144. La 19 august discutiile au fost reluate, delegatiaromânil prezentind r5spunsul la memorandumul maghiar : cererea de-pä§ea ideile circulate in mesajele bilaterale anterioare ; legarea chesti-unii Transilvaniei de cea a Basarabiei era artificiarä, deoarece s-a cedatla presiunile sovietice sub amenintarea eu forta iar Dobrogea de sud fu-sese datâ României in 1913 din considerente strategice ; Transilvaniaavea o situatie total diferitâ, unindu-se cu tara in 1918 ; Romania insistadeci pentru schimbul de populatie i doar in ultimâ instant6 accepta orectificare a frontierei ; în conditiile date delegatia românâ era nevoitIa se retrage, fiind dispus6 a reveni cind partea maghiar5, va avea manda-tul de a discuta schimbul de populatii 146. Manoilescu i-a prezentat luiGhigi acest document §i a subliniat câ el era in acord cu discutiile avutecu Mussolini in iulie j c5, era posibilâ o intelegere in conditiile in careUngaria renunta la pretentiile teritoriale exorbitante 146.

Primind râspunsul românesc, delegatia maghiarä a insistat pentruacceptarea principiului ced6rii teritoriale. Chiar i in pauza reuniuniiBardossy a discutat direct cu Valer Pop, incercind a-1 convinge câ" ideeaschimbului de populatii nu fâcea decit sä amine gâsirea solutiei proble-mei. La reluarea lucrärilor seful delegatiei române insistrt pentru schim-bul de populatii ce urma a include si pe secui, in cazul câ acestia doreaua priräsi România. Hory, conform instructiunilor, a cerut suspendareanegocierilor pentru a se duce la Budapesta dup6 noi dispozitii. La inche-ierea §edintei Valer Pop a declarat confidential a, România nu inten-tioneazá in nici un caz a ceda zona secuiascA. Evolutia negocierilor a ge-nerat la Budapesta pesimism, fiind tot mai puternicâ convingerea c doararmele vor solutiona chestiunea 147. Pesimismul era impârtäsit si deBardossy care, revenit la postul de la Bucuresti, i-a declarat lui Ghigi crtdiscutiile nu au §anse, românii aplicind tactica aminrtrilor §tiind c secuii

143 Ibidem, p. 420-421, Budapest, 17 agosto 1940, tel. 232, Talamo.144 Ibidem, p. 426-427, Bucarest, 18 agosto 1910, tel. 412, Ghigi.1" Ibidem, p. 428, Budapest, 19 agosto 1940, tel. 237, Talmo, Ibidem, p. 430-435,

textul.144 Ibidem, p. 429, Bucarest, 19 agosto 1910, tel. 417, Ghigi.147 p. 437, Budapest, 20 agosto 1910, tel. 239, Talamo.

www.dacoromanica.ro

7 ITALIA $1 DICTATUL DE LA VIENA al) 143

nu vor pâräsi tara. Fabricius considera lug c plecarea secuilor era foarteposibilâ 148.

Hory, §eful delegatiei maghiare, aprecia, de asemenea, csá Ro-mânia Incerca a eluda negocierile prin insistenta pentru schimbul depopulatie. Teleki i Csaky afirmau cä respectivul schimb era inacceptabildeoarece implica discutarea unor statistici foarte controversate. In con-secint6 delegatia maghiarâ urma a reveni la Turnu Severin cu sarcinade a respinge documentul românesc chiar dac6 astfel negocierile eraurupte 148 Omologul lui Hory, Valer Pop, i-a prezentat lui Ghigi o versi-une u§or diferitâ asupra discutiilor ea 0 un optimism evident 150 Minis-trul G-ermaniei la Budapesta a fost inform at de Csaky, la 22 august,câ delegatia maghiarä urma a insista pentru cedarea teritorialä, in cazde neacceptare e§ecul negocierilor fiind imputabil României. Intrebatfiind ce se va intimpla apoi Csaky a r6spuns cä primul-ministru era im-potriva solutiei militare dar c armata putea interveni singurâ, färä a-probarea guvernului. Datâ fiind aceastâ perspectivä Csaky se pronuntapentru arbitrajul Axei. Diplomatul german considera câ armata maghiaráera intr-adevär gata pentru o interventie de fortá aa incit se cerea a-doptarea unei atitudini ferme a Axei. Talamo dispunea de informatiacá Marele Stat Major român, de teama unei noi actiuni militare sovie-tice, dorea totu0 evitarea unui conflict deschis cu 17ngaria 181

Perfect edificat asupra dorintei maghiare de a obtine o rectificareserioasá a frontierei guvernul român a informat Roma §i Berlinul cáinsista asupra liniei stabilite in discutiile cu Hitler 0 Mussolini de a seaplica principiul etnic i schimbul de populatie. Era cunoscut i faptulel germanii din Romania respingeau pretentiile maghiare 0 nu doreaua schimba tara. Mai ales §vabii erau foarte ostili, flind in trecut obiectal politicii de maghiarizare. Ghigi inregistra, la 22 august, calmul dinBucure§ti unde plutea chiar un aer de optimism. In Transilvania insäpopulatia era tot mai ostilá fatá de guvernul care incerca a realiza un com-promis cu Ungaria in dauna ardelenilor, ce erau gata de a lupta. Bardossyconsidera cá ruperea negocierilor in acel moment putea duce la räzboi 18 2.

Informat asupra situatiei Ribbentrop i-a declarat ambasadoruluiitalian cä tratativele româno-maghiare evoluau putin satisfkátor aaincit doar arbitrajul Axei, cerut 0 de cele doul párti, mai putea solutionaproblema 153, In acest context au fost realizate sondaje i in privintarevendickilor bulgare. Manoilescu l-a informat pe Ghigi, la 23 august,asupra pozitiei României 0 a insistat asupra necesitátii unor garantiipentru cei 100.000 români din sudul Dobrogei 184.

In dimineata zilei de 24 august 1940 delegatille românâ i maghiaráau reluat la Turnu Severin discutiile. Partea maghiarâ a prezentat unAide-mémoire, datat 22 august prin care România era acuzatâ cä a f6,-cut totul pentru a devia negocierile de la unica bazá de solutionare a

148 D.D.I., nona serie, vol. 5, p. 437, Bucarest, 20 agosto 1940, tel. 425, Ghigi.la° lbidem, p. 438-439, Budapest, 20 agosto 1940, tel. 240, Talamo.150 Ibidem, p. 448-449, Bucarest, 22 agosto 1940, tel. 427, Ghigi.151 Ibidem, p. 450-451, Budapest, 22 agosto 1940, tel. 241, Talamo.152 Ibidem, p. 451, Bucarest, 22 agosto 1940, tel. 428, Ghigi.158 I6idem, p. 452, Berlin.), 22 agosto, 1940, tel. 1326, Alfieri.154 Ibidem, p. 456-457, Bucarest, 23 agosto, 1040, tel. 439 ,Ghigi.

www.dacoromanica.ro

144 NICOLAE DASCALU 8

disputei, anume de la eedarea teritorialg. Gruvernul maghiar, se precizain notâ, nu crede necesar a mai continua polemica sterilä pe care se pareea, guvernul roman spera a o provoca asupra unor aspeete de planul doisau trei. Dar tacerea guvernului maghiar asupra unor afirmatii româ-nesti nu trebuie interpretatâ ca un pasivism. Pentru a evita orice nein-telegere sau echivoc in viitor, guvernul maghiar declara solemn cä nuvrea si nu poate in nici o imprejurare sä determine emigrarea secuilorde pe pâminturile bor... In cazul in care cele douä delegatii vor eadeade acord asupra noii linii de frontierâ, la Turnu Severin se va putea faceo treab6 utilâ. In caz contrar, respectiv dad, delegatia românâ refuzâa indica teritoriul pe care guvernul su va fi gata a-1 ceda Ungariei, dele-gatia românâ trebuie sä dea imediat faspunsul sâu negativ. In aceastasituatie sederea delegatiei maghiare la Turnu Severin va fiva lua sfirsit... 159."

Raspmisul românesc a fost dat imediat i clar : deoarece guvernulmaghiar insistä asupra cedârii teritoriale farâ a tine seama de realitätileetnice, nu poate accepta pozitia respectivä ca bazâ de discutii156. In acestfel negocierile de la Turnu Severin au fost rupte. Csaky i-a declarat mi-nistrului italian la Budapesta câ atitudinea Reichului incuraja rezis-tenta romaneasd. Era clar c'ä Bucurestiul actiona energic pentru acce-lerarea solutionkii relatiilor ou Bulgaria si Unitmea Sovietid pentru adisloca trupe de la frontierele cu acestea in Transilvania. Toate fapteleerau cuuoscute de cercurile militare care, cu sprijinul regentului Horthy,insistau pentru o actiune armata, in al cârei succes credeau. Csaky erainformat c Romania clispunea de munitii doar pentru trei zile de luptâasa Melt conflictul nu putea fi de durat i avea sansa de a 'Amine izo-latâ deoarece Bulgaria era pe cale de a primi satisfactie iar Molotov a.promis ca, pentru moment Moscova nu va actiona. Csaky a declaratin caz de luare a deciziei de râzboi, va informa Roma in 24 de ore 157.

Adjunctul ministrului de externe al Ungariei i-a comunicat lui Ta-lamo, la 24 august, ca, intransigenta românilor a dus la ruperea negocie-rilor i deci la tensionarea atmosferei politice. Diplomatul italian a dis-cutat situatia cu colegul sâu german si au ajuns la concluzia câ, era Ile-cesarl interventia Axei pentru a evita complicatii majore 153. Aproapein unanimitate cercurile oficiale maghiare considerau c1 Axa trebuiaaprobe actiunea militar6 a Ungariei impotriva României. Presa ma-ghiarâ dezlantuise o campanie ostilä contra românilor i zvonuri insis-tente mentionau concentrati de trupe germane la frontiera ungaro-aus-triad 159 Atasatul militar italian la Budapesta constata starea fle ner-vozitate a cercurilor armatei maghiare care de dourtzeci de ani erau in-stigate impotriva românilor. Interesul ungurilor era ca, in caz de räzboi,s'A at ace primii, pentru a nn permite concentrarea armatei române inTransilvania. Conform calculelor Servieiului de informatii italian ar-mata româniti dispunea In Ardeal, ca nucleu principal, de 17 divizii,3 brigazi de munte, un grup motorizat i aproape 800 de avioanc, de

155 Ibidem, p. 465-467, Bucarest, 24 agost9 1940, tel. 3379/1441, Ghigi.1°6 Ibidem, p. 460-461, Budapest, 21 agosto, 1940, tel. 214, Talamo."7 Ibidem, p. 460-461."8 Ibidem, p. 462, Budapest, 21 agosto 1910, tel. 216, lalamo.1°5 Ibidem, p. 471, Budapest, 25 agosto 1940, tel. 250, Talamo.

eä

sit

inatilt si

www.dacoromanica.ro

9 ITALIA $1 DICTATUL DE LA VIENA (II) 145

vinatoare, mai ales. Cel putin la nivelul fortelor aeriene, romanii aveau su-perioritate absolutâ. Aceemi situatie era specifica trupelor de blindate.Cu toate acestea cercurile militare maghiare erau optimiste convinseinferioritatea nmueric i telmica erau compensate prinpregatire i inversunare 160

Apdar, chiar In ziva de 24 august era clar c negocierile romano-maghiare nu aveau viitor. Primul-ministni roman i-a declarat inacea zi, pe la orele 17, lui Ghigi ca a dat telefonic instructiuni lui ValerPop sa ramina a Turnu Srverin Inca doua sau trei zile 161 Mteptareanu era justificata, Budapesta luind in aceeasi seara decizia de a primieventuale noi propuneri romane0i in alta localitate, la Seghedin even-tual 162. In acest moment Ribbentrop a intervenit direct, informindu-1pe ambasadorul Alfieri ca este preocupat de gâsirea solutiei optime pen-tru oprirea unui razboi romano-maghiar 163. Acesta 'Area inevitabildeoarece Csaky i-a declarat la 25 august ministrului Germaniei la Buda-pesta ea, Ina conflict deschis era unica solutie. Diplomatul german a in-sistat c Mainte de luarea unei decizii sa fie consultat Berlinu1164.

Demersul maghiar fiMd facut, Ribbentrop ia legätura u Ciano, te-lef onic, la 26 august. Ribbentrop a declarat ca Germania dore§te evi-tarea cu orice pret a crizei din Balcani 0 a propus convocarea miniOrilorde eiterne ai Romaniei i Ungariei, la Viena, pentru a le da sfatul a-mical al Axei". Acesta trebuia insotit de un avertisment cine va accep-ta sfatul îi va asuma responsabilitatea actiunilor viitoare. Ciano 1-a in-format imediat pe Mussolini care a aprobat propunerea. in consecintaGhigi i Talamo sint chemati la Roma pentru consul-tan si se decideca reunitmea s aiba, loc la Viena peste citeva zile 165 Guvernul roman

inaintat la 26 august legatiei italiene din Bucure.5ti un memorandumin care erau reamintite principiile acceptate in discutiile en. Mussolini 0Ciano din 27 iulie, relevau Incalcarea lor prin preteatille teritorialeghiare excesive i cerea un sf at la Roma asupra masurilor viitoare 166.

Ghigi i Talamo au primit dispozitia de a pleca la Roma 0, in pre-alabil, au informat cele doua guverne c Axa a ineeput a studia problema0 este necesar a a§tepta luarea deciziei 167 La 27 august s-a comunicatca la Viena va avea loc o conferinta organizatâ de Axâ, eu participareaminiOrilor de externe ai Ungariei i României 168. Decizia in acest sensa fost luata de Ciano i Ribbentrop care au stabilit necesitatea unor con-sultan prealabile italo-crbermané. Ribbentrop i-a comunicat telefonic luiCiano, tot In dimineatade 27 august, câ Hitler considerl necesar ca Ro-mania s cedeze circa 40. 000 km2 din cele 60.000 cerute de Ungaria,

165 Ibidem, p. 475-478, Budapest, 25 agosto 1940, rep. 1189, Garigioli.161 Ibidem, p. 472, Bucarest, 25 agosto 1940, tel. 444, Ghigi.162 Ibidem, p. 473, Budapest, 25 agosto, 1940, tel. 251, Talamo.168 D.D.I., nona serie, vol. 5, p. 479, Roma, 25 agosto 1940, Aniuso al ministro degli

Esteri.164 Ibidem, p. 481, Budapest, 26 agosto 1940, tel. 256, Tslamo.165 Galeazzo Ciano, op. cit., vol. 2, p. 284.um nona serie, vol. 5, p. 484-486, Il Ministero degli Esteri di Rtmania alla

Legazione d'Italia a Bucarest, 26 agosto 1940, Proxnemoria187 Ibidem, p. 487, Budapaest, 27 agosto 1940, tel. 258, Talamo.1-65 IbideM, Budapest 27 agosto 1940, tel. 262, Farao.

c6,

D.D.I.,

disciplina,

t

a

mes

www.dacoromanica.ro

146 NICOLAE DASCALU 10

Mussolini a fost imediat informat dar, neavind idei precise in problema,i-a dat mina libera lui Ciano 169 Acesta a cerut lui Ghigi i Talamo unstudiu al problemei cu indicarea solutiilor posibile. Documentul, pro-babil pregatit din vreme, pomea de la ideea exceptarii de la cedareazonelor locuite de sasi sau svabi i propuneau diverse solutii 1) cedareaunei suprafete de circa 30.000 km2 cu 2,3 milioane locuitori dintre care1,5 milioane erau unguri ; 2) cedarea unei suprafete de circa 37.00 km2cu aproximativ 2 milioane de locuitori dintre care 1,1 milioane erau ro-Tani. Pentru primul caz se aveau in vedere judetele Arad, Bihor, Salaj,Satu-Mare, Maramures, Somes si Cluj iar pentru al doilea Násadud, Ciucsi Mures. Se preciza ca prima solutie mai lasa in Romania circa 800.000unguri si 1,5 milioane români in Ungaria iar prin a doua 850.000 un-guri respectiv 1,1 milioane români 17O .

La 28 august 1940, in ajunul conferintei, Ciano i Ribbentrop antprimiti de Hitler la resedinta de la Berchtesgaden Discutia a fost axa-ta pe situatia general-europeana si in special a privit evolutia räzboiuluicu Anglia, relatiile romano-maghiare i perspectivele raporturilor cuRusia 172 Fiihrerul a declarat ca, relaii1e romano-maghiare trebuiau luateIn serios deoarece afectau Axa prin trei elemente: 1) petrolul românesc ;2) un razboi in Balcani, care atrage Italia si ar facilita extinderea sfereide influenta sovietica ; 3) in caz de razboi Ungaria, din cauza dotrtriislabe, nu avea sanse de succes asa Melt s-ar ajunge la tulburari inclusivin Rusia subcarpatica ; i in acest caz Moscova putea trece Carpatii asaMat razboiul balcanic avea efecte negative pentru Axa. Hitler a preci-zat c, generalii germani apreciau ca nesigura o victorie maghiara si acerut la Ciano, în acord cu Mussolini, 0, conlucreze la evitarea unui con-flict. Ciano a confirmat c Ducele avea aceeasi parere i c trebuia fa-cut totul pentru a preveni un rázboi ce putea afecta i aprovizionareaItaliei cu petrol. A mai precizat ca Mussolini i-a dat mandat s gaseascasolutia problemei in intelegerea cu Ribbentrop 173

Hitler a apreciat c rezolvarea chestiunii era Ingretmata de faptulcá pretentiile maghiare nu erau sprijinite cu argumente etnografice im-batabile. In zona disputata la 1,5 milioane de unguri revin peste 3 mili-oane de români si 600.000 germani. Acestia din urma se opun cedariiasa Mat, practic, 2/3 din populatie este impotriva revizuirii frontierei.Budapesta cerea 66.000 km2, cu aproape 2/3 unguri ardeleni, dar careabia 1/3 din totalul populatiei Transilvaniei. Pe de alta parte, declaraHitler, in cazul unui razboi Romania nu putea cistiga nimic, ci chiar pu-tea 0, piardá totul, fiMd amenintatä a disparea ca stat. In acord eu ide-ile lui Mussolini, ea Iugoslavia, Grecia i Romania erau opuse Axei, Fah-rerul considera cá Bucurestiul i Budapesta trebuiau prevenite asupraconsecintelor grave ale unei atitudini intransigente. Cele don& pärti tre-

1" Galeazzo Ciano, op. cit., vol. 2, p. 284.170 D.D.I., nona serie, vol. 5, p. 500-505, Roma, 28 agosto 1940, Ghigi, Talamo.171 Galeazzo Ciano, op. U. vol. 2, p. 285; Paul Schmidt, op. cit., p. 188.170 D.D.I., nona serie, vol. 5, p. 505-506, Vienna, 29 agosto 1940, tel. 91, Ciano; Na-

tional Archives, microcopy T-816, roll 2, file 3, c. 21-23, Verbale del colloquio del Conte Cianocon il Fiihrer, Vienna, 29 agosto 1940.

478 A Wilhelmsirasse is Maggarország, p. 517-518, Bécs, 1940, augusztus 28, Schmidts.k.

;

585,

www.dacoromanica.ro

11 ITALIA El DICTATUL DE LA VIENA (II) 147

buiau informate c un conflict ar fi in detrimetul lor i cl intr-o asemeneasituatie Axa ei-ar apilra interesele proprii. Se impunea deci ca Romaniaei Ungaria sä ajunga la un compromis fiind clar c Budapesta nu puteaobtine nimic prin forte proprii. Axa a ajutat Ungaria i in trecut iarRomania trebuia s'a aprecieze valoarea unor garantii ale noilor fronti-ere. 0 asemenea garantie avea o mare importanta deoarece era un spri-jin pentru viitorul tarii. Se impunea desigur, a precizat Hitler, ea acorda-rea respectivelor garantii sa se fug in secret, pentru ea ungurii s nu afleprea devreme deoareçe puteau realiza ca nu aveau aka eansa de revizuire.Ciano a declarat ca minietrii de la Budapesta i Bucureeti au pregatitun studiu i citeva harti pe care le-a prezentat. Urmeaza o discutie asu-pra procedurii de desfkurare a luerarilor conferintei ei se decide ea har-tile sa fie analizate i doar una, cu frontiera finala fixata de Axa, sa fieprezentatä partilor care nu mai puteau schimba nimic "4.

In seara zilei de 28 august ministrul Ungariei la Moscova a avutintrevedere cu Molotov pe care l-a informat asupra pregatirii conferin-tei de la Viena ei a precizat ca Budapesta beneficia de sprijinul amicalal Axei. Molotov a declarat cá Uniunea Sovietieä gäseete justificate cere-rile maghiare ei este de aeord eu realizarea lor "5. Ciano i Ribbentrops-au, intilnit, la Viena, in dimineata zilei de 29 august 0 au decis solutio-narea problemei prin arbitraj 176. Au urmat intrevederile, separate ini-tial, eu cele doua delegatii sosite deja. Discutia Ciano - Ribbentrop cuTeleki - Csaky a fost violenta. kleful diplomatiei germane a inceput prina declara ca Hitler ei Mussolini sint dispuei a discuta litigiul roMano-maghiar ca arbitri. Axa dorea o solutie paenicá ma cum Führerul subli-niase in discutiile de la Munchen. Daca Ungaria se decidea pentru acti-une armata, trebuia sä aibá in vedere ea aceasta nu va famine izolata,fiind posibil ca i Rusia sá intervina. Axa fiind angajata in rázboiulAnglia, nu se putea lasa angrenata in chestiuni secundare. Reichul faceatotul pentru a avea la dispozitie petrolul romanese care era acum amenin-tat de o actiune maghiara. Ca urmare, Germania nu putea accepta oatare periclitare. Totuei Berlinul privea cu toatä intelegerea problemelealiatilor din primul rázboi mondial ei a demonstrat i pinä atunci, prinfapte, ca privea cu simpatie cererile maghiare de revizuire a frontierelor.Prin arbitrajul in cauza Germania incerea a aduce la un numitor comuninteresele i dreptatea ma inch cerea o declaratie din partea Ungarieipentru acceptarea sau nu, far/ conditii, a arbitrajului. Ciano ei-a precizat0 el pozitia in deplin acord cu ideile expuse de Ribbentrop a subliniatca Axa avea nevoie de pace in Balcani, cu orice pret. Intreruperea apro-vizionárii cu petrol românese era o grea lovitura pentru Axa care a de-cis a juca rolul de arbitru. in cazul in care Ungaria ar ataea Romania,Italia ar considera initiativa ea fiind periculoasa i neamicall 1?7.

Csaky a prezentat, pe larg evolutia problemei dupa reuniunea dela Munchen din iulie 1940, iar Teleki a declarat cá Ungaria nu poate ac-cepta un arbitraj neconditionat. Dupa noi discutii Teleki afirma ea ac-

174 Ibidem, p. 518-519.174 D.D.I., nona aerie, vol. 5, p. 507, Perlino, 29 agosto 1940, tel. 1385, Zambonl.174 Galeazzo Ciano, op. cit., vol. 2, p. 285.177 Ibidem; A Wilhelmstrasse és Magyarország, p. 520-522, Bees, 1940,

augusztus 31, gehmidt.

ea

s

www.dacoromanica.ro

148 NICOLAE DASCALIJ C 12

ceptit arbitrajul neconditionat doar sub constringere. Ribbentrop a re-petat c, Axa nu are intenlia de a se impune obligatoriu aa incit Ungariaputea sl nu accepte arbitrajul dar urma a suferi consecintele anticipatedeoarece in nici un caz nu se putea accepta pierderea petrolului româ-nese. Csaky a intervenit din nou si a precizat, voalat, cg este gata a ac-cepta arbitrajul neconditionat dar este necesar a fi consultat guvernuldin Budapesta. Riispunsul urma a fi dat in dupg-arniaza aceleiasi zile 178.A urmat discutia Ribbentrop - Ciano cu ministrul de externe al Româ-niei, Manoilescu. Acesta a ascultat expimerea omologului sgu german siapoi s-a argtat a fi dezorientat. Ciano nota in jurnal cg Manoilescu nu maistia ce sg facg i ce sg zicg, fiind vizibil inspgimintat de soarta Românieisi a lui personal. A mai promis cg va da rgspunsul ping in zorii zilei ur-mgtoare, la orele 4. Dupg cele (long runde Ribbentrop si Ciano studiazghártile i traseazg nota frontierg iar apoi preggtesc textul arbitrajului.Seara Ciallo nota in jurnalul : Problema este dificil de rezolvat chiardacg vrei sg fii absolut echitabil. Vom incerca sg fim pe cît vom putea"178.

A doua zi, 30 august 1940, va avea loc impunerea arbitrajului Axei.Pentru români, aprecia Raoul Bossy, va fi cea mai neagrg zi a istorieilor 18°. Pentru Paul Schmidt insg a fost o simplá chestiune de delimi-tarea frontierelor desi recunostea cl... era un aranjament la fel de pro-blematic ca i trasarea frontierei ceho-ungare cu im an inainte" 181. Chidin fata celor opt persoane prezerite a fost desflcutg harta pe care fusesetrasatá noua frontierg româno-maghiarg a fost initial un moment de marelinite apoi delegatia maghiarg manifestat deschis bucuria in timpce Manoilescu i lesinat, cgzind pe masä. Dupg interventia naedicilor el

revenit si a semnat documentele prezentate 182. Era vorba de un Pro-tocol ; Textul deciziei arbitrale, acesta semnat doar de Ciano i Ribben-trop ; de asemenea, un schimb de scrisori Ciano - Manoilescu prin carese oferea i se primea garantia Axei pentru noile frontiere românesti 183.

Prin decizia arbitralg de la Viena România a fost-nevoitg a cedaUngariei nordrul Transilvaniei, cu o suprafatg de 42.243 km2 si 2.627.651locuitori dintre care 1.290.827 (deci 49,1%) erau români. Pe teritoriulcedat, ce reprezenta 41,3% din Transilvania, locuiau 1.011.666 unguri(deci 38,1% din total) 184. Istoricii români au subliniat mereu cg la 30august 1940 la Viena nu a fost adoptatg o decizie arbitralg ci s-a realizatun dictat 185. Tot ceea ce este argument juridic international, subliniaG. Sofronie, duce la constatarea cg, In realitate, la 30 august 1940 s-a

178 Ibidem, p. 523.178 Galeazzo Ciano, op. cit., vol. 2, p. 285.ip Hoover Institution Archives, Stanfacl, R. Bossy, Jurnalul meu, vol. IV, nepaginat,

nota din 30 august 1910.181 Paul Schmidt, op, cit., p. 188-189.182 Galeazzo Ciano, opi cit., vol. 2, p. 285-286.182 D.D.I., nona serie, vol. 5, p. 511-514, textele respective; National Archives, micro-

copy T-816, roll 2, file 6, c. 25-42, actele semnate la Viena, inclusiv discursurile ,rostite deCiano l Ribbentrop.

184 Petre Porutiu, La Transglvanie et les consequences économiques de l'Acte de Viennedu 30 Aollt 1940, in Revue de Transylvanie", vol. VII -IX, 1941-1943, p. 292-309; SabinMánuilA, The Viena Award and its Demographique Consequences, Bucarest, 1945, 56 p.

188 Vezi, de exemplu, G. Sofronie, L'Acte de Vienne du 30 milt 1940. Diktat non passentence arbitrate, Bucarest, 1945, 32 p.; A. Simion, Dictatul de la Viena, Dacia, Cluj, 1972;O. Matichescu, Istoria nu face pasi Inapoi, Dacia, Cluj, 1986.

si-a

ai-a

www.dacoromanica.ro

13 ITALIA *I DICTATUL DE LA VIENA (II) 149

pronuntat la Viena un dictat impus României. De aceea, lipsit de legi-timitate juridicg, mai mult cleat nul, inexistent in fapt, expresie a unorconsiderente politice defavorabile României la un moment dat, Actul dela Viena era in imposibilitatea de a avea efecte juridice" 186

In epocg, ecourile deciziei de la Viena au fost determinate, desigur,de interesele celor implicati. La 31 august ambasadorul Reichului laMoscova a inminat lui Molotov o notl asupra arbitrajului de la Viena.Molotov a multumit 0 a atacat in termeni duri modul de actiune al Rei-chului care nu a, informat in prealabil Uniunea Sovieticg cu care Romaniaera vecing. A precizat cg noile garantii afectau 0 U.R.S.S. dar, totusi,era de acord cu continutul arbitrajului. Conform noilor instructiuni pri-mite, ambasadorul german a avut o altg, interventie pentru a justificaactiunea germang si a calma cercurile oficiale sovietice. Ambasadorulitalian la Moscova aprecia el interventia Axei pentru solutionarea dis-putelor teritoriale ale României cu Ungaria 0 Bulgaria a iritat pe Mo-lotov doar pentru cg nu a fost consultat 187. Cardinalul Eugne de Tisser-aut l-a informat la 31 august pe Conmen cg nenorocirile Frantei nu-1lgsau indiferent la nenorocirile amicilor sgi 0 reamintea eh', Mug din sep-tembrie 1939 el subliniase cg in mai putin de un an Romania urma a fiimpgrtitg intre Germania si Rusia 188

Revenit la Roma la 1 septembrie, Ciano l-a informat imediat peMussolini asupra solutiongrii disputei româno-maghiare. Ducele s-a de-clarat multumit de rezultate 189. Cercurile armatei române au fost pro-fund socate de hotgrire 0 s-au pronuntat pentru rezistentg18°. Toatgtara era dealtfel nemultumitg, mai ales Italia fiind criticatg pentru spri-jinul acordat Ungariei. Gigurtu a declarat Msit cg acordul se va aplicacorect dar ar fi necesari observatori ai Axei pentru supravegherea eva-cugrii. Manoilescu a precizat cg Axa a provocat o surprizg, neplgcutgRomâniei care, totusi, va continua linia de apropiere de Berlin si Roma mIn Ungaria bucuria era nemgrginitg, numeroase manifestgri de simpatiepentru Italia fiind initiate. Horthy si guvernul maghiar au adresat luiMussolini multmniri pentru sprijinul acordat in realizarea revendicgri-lor nationale. A rgspuns, la 9 septembrie, Ciano care si-a exprimat satis-f actia de a vedea infgptuitg o operg de justitie ce putea garanta pacea insectorul balcano-dungrean 182 Cu ocazia vizitei lui Ribbentrop la Roma,la 19 septembrie 1940, s-a analizat situatia europeang si, in acest con-text, s-a apreciat de cgtre Duce si ministrii de externe ai Axei, cg inte-resele acesteia au fost promovate prin decizia arbitralg de la Viena carea produs rezultatele scuntate 19 3. La cererea României si a Ungariei s-a

186 G. Sofronie, Les antécédentes diplomatiques de l'Acte de Vienne, Sibiu, 1945, p. 55.187 D.D.I., nona serie, vol. 5, P. 535-536, Mosca, 4 settembre 1940, tel. 416-417,

Rossi.188 Hoover Institution Archives, Stanford, N. Petrescu - Comnen file, box 9, file 39,

Vatican, le 31 Ada 1940, Eugene cardinal de Tisseraut.189 Galeazzo Ciano, op. cit., vol. 2, P. 286.199 D.D.I., nona serie, vol. 5, p. 517-518, Bucarest, 2 settembre, 1940, tel. 479,

Forimentini.191 Ibidem, p. 532, Bucarest, 4 settembre 1940, tel. 489, Ghigi.192 National Archives, microcopy T-816, roll 1, file 5, c. 168-169, Roma, 9 settembra

1940, no. 1/05277, Ciano.198 Ibidem, c. 24-32, Colloquio del Duce con il ministro degli Affarl Esteri del Reich,

Roma, 19 Settembre 1940, Ciano.

3 - c. 2405 www.dacoromanica.ro

150 NICOLAE DASCALU

constituit o comisie a Axel pentru a studia si a face recomand.gri in dis-puta româno-maghiarg. A fost vorba d comisia Hencke - Raggieri, cea functionat pinä la sfirsitul anului 1942 19A. Hencke a declarat in 1945cg decizia de la Viena din august 1940 a fost luatg mai ales sub presiu-nea puternicg a guvernului italian in favoarea cererilor maghiare. Caurmare s-a dovedit cä arbitrajul de la Viena nu a fost o solutie viabilga disputei, dovada fiind alterarea continug a relatiilor romäno-Maghiare.Hencke a apreciat cg. ambele pgrti aveau responsabilitäti in acest sensdar, in mod evident, Ungaria era mult mai vinovatg. Comisia, dupil multeluni de anchetg pe, teren, inundatg cu materiale de propagandä de am-bele pärti, a incheiat un raport in 1943. Documentul a nemultumit Bu-curetiul i Budapesta deoarece nu se pronunta in soluii vitale ca auto-nomia Transilvaniei i linia optimg de demarcatie dar cerea delimitareadefinitivg a frontierei i fgcea recomandgri detaliate privind adminis-tratia, politica, justitia, educatia i alte probleme ale populatiei provin-ciei. Poate unica realizare a Comisiei a fost, in opinia lui Hencke, reali-zarea complexitätii deosebite a problemei Transilvaniei : El crede cáproblema era aproape imposibil de solutionat datoritg uni foarte irechiimplicate. Desi constient cä nu ar fi fost deloc usor, Hencke era inclinata crede cg o Transilvanie independentg sub protectia marilor puteri s-arputea Ea fie solutia" 195.

Presa din Italia si Ungaria a sustinut activ i aproape la unison re-vendicárile teritoriale maghiare mai ales in cursul anului 1940196. Dealtfel, 'Meg din septembrie 1939 guvernul maghiar a solicitat oficial má-suri de subordonare a presei ungare directivelor de la Roma. MinisterulCulturii Populare, in acord cu Biroul de presg de la Externe, au accep-tat a directiona presa maghiarg si au stabilit o serie de mäsuri, intre care

furnizarea directä de articole197. Pe de altá parte, ziarele ungurestirelevau toate articolele din presa italiang care eiaii favorabile actiuniirevizioniste. Astfel, la U. ianuarie 1940 presa maghiarg informa cä : Resi-to del Carlino" eustinea cá România refuza a cguta un modus-vivendicu Ungaria ; Corriere della Sera" dIdeal asigurgri cI Budapesta poateoricind conta pe sprijinul Romei, revizionismul Bind la ordinea zilei ;»Stampa" considera cil buna latelegere italo-maghiarg conducea la+ desktinderea relatiilor romäno-ungare 198.

Exact peste o säptgming, la 18 ianuarie, ziarele maghiare anuntaucg Lavoro Fascista" a publicat un articol care infeirma cg in Ardealsint 2 milioane de unguri oprimati care trebuiau sg reving. in Ungariaale cärei frontiere naturale se cereau a fi Carpatii, adevgratä linie Ma-

194 Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, fond 71, Romania, vol. 505, f. 381-796,acte privind activitatea Comisiei (Ibidem, f. 16-380, documentele romanesti referitoare lanegocierile de la Turnu Severin, din 16-24 august 1940).

195 National Archives, microcopy M-679, roll 2, c. 10-25, State Department SpecialInterrogation Mission, Person interrogated: Andor Ifencke, Wiesbaden, October 23, 1945,De Witt C. Poole.

196 Arhivele Statului, fond M.P.N., presa externä, dosar 970, 394 f., cuprinde buletineale presei italiene din anii 1938-1939.

197 Idem, microfihne Italia, rola 58, II, c. 211, Budapest, 2 settembrg 1939, tel. 1852,Vinci.

199 Idem, fond M.P.N., presa externä, dosar 2082, f. 19-20, Buletinul presei maghiare,11 ianuarie 1940.

14

.

www.dacoromanica.ro

15 ITALIA $1 DICTATUL DE LA VIENA 11

ginot a Europei Centrale. Iar revista Oggi" considera necesarä inlätura-rea urmärilor oribile ale Trianonului prin revizuire care nu insemnacleat aplicarea integralä a principiului autodeterminärii in Transilvania 199.La 28 ianuarie Stampa" estima cä problema Ardealului intrase in fazadecisivä, iar Giornale d'Italia" dädea asiguräri cg Roma va face totulpentru solutionarea echitabilä a problemei 299 Popolo di Roma" con-stata la 9 mai 1940 cä Ungaria se preglteste de actiune, ea fiind peste omie de ani o barierä In calea invaziilor 01. Pester Lloyd" din 1 iuliededica trei pagini României §i, in contextul cedärii Basarabiei, sustinea

si Italia cere solutionarea imediatä a problemei Transilvaniei. UjMagyarsAg" accentua necesitatea cedärii Transilvaniei ca mmare a ocu-pärii Basarabiei de cätre ru§i 202. in Pester Lloyd" din 3 iulie GiulioCaprini afirma c revizuirea Trianonului trebuia .fäcutä in cadrul pro-cesului de creare a noii ordini europene 29 3.

Posturile de radio Roma §i Budapesta au difuzat stiri privind re-vendicärile teritoriale maghiare. in timpul negocierilor de la Turnu Se-verin aceste stiri s-au multiplicat. Agentia Stefani a avut trimi§i specialila reuniune si a informat rapid, prin presä si radio 204. Radio Budapestamai fácea §i revista presei italiene, punind accent pe stirile care interesaurevendicárile maghiare 299. La 28 august, la orele 16,50, Radio Romaanunta initierea discutiilor Ciano - Ribbentrop §i aprecia cä, solutionareaproblemei transilvánene era dificilá deoarece in acest sector europeanmai actioneazä elemente de dezordine recrutate de englezi care urmärescextinderea conflictului" 2°6. In ziva de 29 august postul de radio Romaa difuzat numeroase informatii asupra evolutiei discutiilor de la Viena.in buletinul de la orele 23 a apreciat el diferendumul era foarte impor-tant iar solutia dificilä din cauza amestecului de populatii. In dimineatade 30 august, la orele 9,30, se insista asupra ideii cg, interesele Axei eraugarantia unei soluii echitabile. La orele 20 era anuntatá semnarea do-cumentelor iar la orele 23, in buletinul de §tiri, se aprecia cá desi redusäRomânia era mai omogeng §i deci mai puternicá. Acordul era estimatca un trimnf diplomatic al Axei care a exclus definitiv Anglia din Bal-cani. La 31 august Radio Roma a comentat pe larg arbitrajul de la Viena§i a sustinut cä acesta era un semn al noii ordini europene §i el Axa afäcut un act de dreptate 297

In zilele de 1-4 septembrie Radio Roma a continuat a acordaimportaaatä arbitrajului de la Viena analizat in nu mai putin de 17 bule-tine de §tiri. in bunä parte erau mentionate ecourile in presä, in cea dinUngaria, România §i Italia In mod special. Iar la 2 septembrie, la orele12,45, radio Roma anunta cä, ziarele japoneze considerau c'ä la Vienaa fost solutionatä una dintre cele mai dificile probleme ale sud-estului

1" Ibidem, f. 48-49, Buletinul presei ungare, 18 ianuarie 1940.200 Arhivele Statului, fond M.P.N., presa externä, dosar 1082, f. 90, copie articole.201 Ibidem, f. 368, coupurä articol.202 Ibidem, f. 532-534, Buletinul preset maghiare, 6 iulie 1940.2" Ibidem, f. 537, copie articol.2" Ibidem, buletine, dosar 57, f. 64; 81; 97; 98; 103; 108, note ale Centrulut de radio-

ascultare al statului.222 Ibidem, f. 213; 254; 321; 352; 368.208 Ibidem, f. 453; 469 -470; 471.207 Ibidem, f. 482; 488; 489; 490; 512; 527; 565; 568; 585; 608.

(11)

www.dacoromanica.ro

152 NICOLAE DASCALII 16

european, Axa instaurind o atmosferg de pace durabill 0 permitind Ro-nulniei ad duce o silngtoasä politicg de reconstructie. In aceeasi zi, la orele22,15 Radio Roma asigura pe români cg au dat dovadg de ratiune ac-ceptind arbitrajtl_ deoarece au evitat soarta Poloniei iar saerificiile im-puse nu erau cleat urmarea greselilor fAcute in perioada interbelicg 208

Multi observatori au retinut rolul Italiei in realizarea revendicArilorteritoriale maghiare. Astfel, la 29 august 1940 New York Times" inarticolul Italia preseazd Romdnia sd cedeze se releva cg Roma continuaa sustine cererile maghiare. Ca parte a Axei, Italia incerca a da o Solutiepacifieg problemei, apreciind cg revizuirea Trianonului era absolut ne-cesarg.) Ziaristul italian Gayda sustinuse mereu eg Trianonul permiseseRoniâniei a se extinde in Transilvania istoricg. Ace Iasi mare cotidianamerieán preciza la 31 august cg presa italiang prezenta Viena ca o marevictorie a constiintei europene. Se mai sublinia cg cereurile italiene 0 per-sonal Mussolini au privit mereu eu simpatie revendicárile maghiare, noualinie a frontierei hind 0 o stavilá contra infiltratiilor sovietiee 202. Iar la1. septembrie New York Times" accentua din nou via satisfactie generatgla Rdma de arbitrajul de la Viena vgzut ca un succes contra Angliei siea o dreaptg rásplatá a atitudinii credincioase a Ungariei fatá de Axg 210.

Ambasada S.U.A. la Roma consemna, de asemenea, cg presaitaiiang acorda mare atentie deciziei de la Viena apreciatá ca o afirmarea politicii constructive a Axel in contrast cu incapacitatea democratiiloroccidentale. Corespondente din diverse eapitale relevau reactiile diversedar nu exista niei un comentariu privind atitudinea sovieticg 211. Perio-dice ca ;,La Stampa" 212, Popolo di Roma", Tempo", Regime Fascista"Il Messagero", Lavoro Fascista" etc. au publicat comentarii in sensulconsemnat de diplomatia americang 21 3. Presa maghiarg, in bung parteprin .editii speciale, a marcat cu entuziasm semnarea arbitrajului de laViena 214 In schimb periodicele din România au formulat aprecieri li-mitate, conformindu-se indicatiilor date de eenzurg : 5-au transmisziarelor urmgtoarele indicatiuni - actul de arbitraj se *a comentaargtind durerea incercatg de Nathmea româng si ngdejdea in viitor, fgráa se' ataca piterile Axei" 213.

.Analiza rolului Italiei In realizarea arbitrajului de la Viena, din30 august 1940, conduce la eiteva concluzii semnificative. i anume :1) Ungaria a cerut revizuirea Trianonutai 'Meg de la aflarea prevederiloracestuia in faza de proiect ; 2) scopul Rind fixatl, Budapesta a cgutat spri-jinitori §i a ggsit imediat Italia, cea mai accesibilg si mai convenabilg

2" Ibidera, dosar 58, f. 9; 13; 15; 21; 25; 28; 34; 36; 41; 44; 46; 48-49; 50; 56;73; 121-122; 207, Buletine radio-informative redactate de Centrul de radio-ascultare al sta-tului, 1-3 septembrie 1940.

288 Ibidem, presa exteria, dosar 1105, f. 1-2; Buletinul presei americane.210 Ibidem, f. 3.211 National Archives, State Department file, U. S. Embassy, Roma, August 31, 1940,

tel. 855, Reed (cota 764.71/267).212 Arhivele Statului, microfilme Italia, rola 28, d. 114-118, copii articole.218 Idem, fond M.P.N., presa externä, dosar 405, II, f. 39-48, copil articole.214 Ibidem, dosar 1040, f. 23-86, buletine ale presei maghiare intocmite de ata§atul

roman de presh de la Budapesta.215 Ibidem, presa internä, dosar 458, f. 205, M.P.N.,, Sectia presel interne, 31 august

1940, Nota de serviciu.

.

www.dacoromanica.ro

17 ITALIA ?I DICTATIIL DE LA VIENA (II) 153

prin statutul de mare putere ; 3) Italia a acceptat a, sustine aspiratiilerevizioniste deoarece ea MA,* avea asemenea dorinte si pentru ch urmä-rea includerea Ungariei in sfera sa de influenth politich i economich ;4) Roma a sprijinit deci revendichrile Ungariei, cu consecventh, din in-terese proprii, actionind in anii 1938-1940 pe cale diplomatich dupho mai lungh fazá de declaratii publice ; 5) este foarte clar faptul ch fhräsprijinul neconditionat al Italiei, Budapesta nu ar fi atins decit o i maimich parte din revendichri ; 6) constienth de sprijinul, practic nelimitatal Italiei ce era parte din Axä, care doraina raportul de forte europeanduph 1940, Ungaria a avut o atitudine tot mai proVocatoare i agresivá ;7) un impuls a fost dat i der lansarea ultimatuntului sovietic in problemaBasarabiei ; Budapesta a sesizat imediat nasterea situatiei care perrat-tea ridicarea propriilor cereri la adresa Romhniei care, incoltitä de statelevecine revizioniste, nu avea prea mult de ales ; Budapesta a fost pe de-plin constienth ch doar in conditiile in care România era hhrtuith si dinEst, un eventual conflict se putea termina cu -tm succes maghiar ; 8) Axaa sprijinit, mai mult prin Ungaria si mai putin prin Germania, revendi-chrile maghiare si din antipatie fath de regele Carol si fath de politicaexterng româneasch antebelich duph cum a-vea interesul de a mentinepacea in Balcani. in fine, in conditiile date este evidentä responsabilitateacercurilor politice de decizie de la Bucuresti. Nu putem folosi termenisuficient de duri pentru a blama politica cu adevárat de trädare a inte-reselor nationale de cätre camarila regalä mai ales, a regelui Carol in pri-mul rind, care a urmárit doar mentinerea situatiei personale.

Prin prisma docrunentelor italiene, in perspectiva celor cinci de-cenii scurse de la eveniment, este evident rolul major jucat de Italia, carea actionat astfel in consens cu propriile interese, in elaborarea, adoptareasi aplicarea a ceea ce autorii lui 1-au nurait arbitraj iar noi, istoricii ro-mâni, dictatul de la Viena din 30 august 1940.

L'ITALIE ET LE DIKTAT DE VIENNE DU 30 ACKTT 1940(11)

Résumé

Les visites du chef du gouvernement et du ministre des affairesetrangres de la Roumanie en Allemagne et en Italie h la fin de juin1940 ont relevé la nécessité de donner une solution aux disputes terri-toriales, dont la base allait Atre constituée par le principe de l'échangede populations suivi par la délimitation des frontires ethniques. Déci-dée ä parvenir â des accords fond& sur la reconnaissance du principe,la Roumanie participe aux pourparlers de Turnu Severin du 16-24 anat.Dans ce contexte, la Megaton hongroise exige impérieusement la ces-sion d'une grande partie de la Transylvanie, ce qui méne h la rupturedes négociations et h l'escalade des tensions. La solution imposée alorspar la diplomatic) allemande et accept& par Rome fut l'arbitrage de'Axe.

www.dacoromanica.ro

154 NICOLAE DASCALTJ 18

Les deux parties en dispute informérent Rome sur leurs positionsau cours de la phase des préparatifs, et les ministres d'Italie h Bucarestet h Budapest élaborrent, sur demande, im plan avec différentes hypo-théses sur la solution du problme de la Transylvanie. En réalité, lestermes de l'arbitrage furent établiS par Hitler et acceptés par Musso-lini. Les détails en furent fixés par Ribbentrop et Ciano. Le 30 aott1940, les deux délégations impliquées furent obligées de signer les tex-tes présentés. La presse et la radio italiennes ont présenté l'arbitragede Vienne comme un succés de la politique pacifique de l'Axe dans lesBalkans. L'analyse du r6le joué par l'Italie dans la préparation, l'adop-tion et la mise en pratique du diktat de Vienne reléve l'importance déter-minante de la diplomatie fasciste quant h la fixation du contenu der-décisions. Il est hors de doute que, sans l'appui direct et inconditionneaccordé par Rome, la frontière roumano-liongroise aurait subi des modi-fications de moindre importance en 1940.

www.dacoromanica.ro

DIN ISTORIA UNIVERSITATII DIN BUCURESTIIN PERIOADA 1864 -1940 (I)

OVIDIU BOZGAN

Crearea institutiei universitare reprezintä un moment de sintezä carereflectä conditiile determinate social-economice, stadiul de dezvoltare alsocietätii, un anume proiect politic, necesitäti culturale §i ideologice.Universitatea asigurä prestigiu politic i cultural i. contribuie in proportieconsiderabilä la progresul §i consolidarea tendintelor de modernizare. Inacest context, evolutiile politice i0 pun amprenta asupra momentuluipropriu-zis al infiinfärii universitätilor i determinä caracterul dominantal acestm a. Invätämintul, superior din România a evoluat in mod inse-parabil de evolutia generalä a invätämintului superior din spatiile cen-tral i sud-est european 1 Prima Universitate din aceastä arie geograficäa fost cea de la Praga organizatä in 1347-1348. La scurt timp dupäaceasta se fondeazI universitätile de la Cracovia (1364) 0 Viena (1365),Numero0 tineri din raffle Române au studiat la aceste institutii de cul-turä pentru ca ulterior ace§tia s contribuie la dezvoltarea §tiintei i cul-turii, la crearea i amplificarea unei retele proprii de instructie publicäde toate gradele. Prime le institutii remâne0i de rang academic apar insecolul XVI, secolul culturii innaniste 0 al victoriei limbilor nationale indifuzarea cunoa0erii umane 2 La Cluj, in 1581, se creeazä un colegiuacademic care urmeazsa tentativei lui Despot-Vodä, de a pune bazeleunui centru umanist 10, Cotnari. Secolul XVII reprezintä perioada in-fiintärii marilor a§ezäminte de invätämint superior din Tárile Române :In 040 se intemeiazä Colegiul Vasilian la Iasi, intre 1646-1651 func-tioneazä o coalä de studii clasice la Tirgovi§te pentru ca la sfir0tulsecolului XVII a se infiinteze Academia domneasc`a de la Sf. Sava dinBucure§ti, predecesoarea Universitätii din Bucure§ti.

Importanta ormului Bucure§ti in secolul XVII sub aspect econo=mic, concentrind sectoarele cele mai dinamice din acea epocA, a societätiiromâne§ti, transformarea sa irevocabilä in capitalä a Tärii Române§ti,au impus crearea aici a unei institutii de invätämint superior care aveamisiunea de a pregäti elementele unei conduceri rationale, capabile s fi-gureze in avangarda progresului i sä se angajeze in mi§carea de emanciparedin aceastä zonä dominatä politic de Imperiul otoman. In 1694 dorani-torul Constantin Brincoveanu, asistat de cärturarul Constantin Cantacu-zino care studiase la Istanbul 0 la Universitatea din Padova, a

1 Les Unioersités europpeennes du XIV', au XVIII° siacle. Aspects et problèmes, Geneve,1967.

2 Istoria inveitäinfnlului din Romania. Compendia, Bucure§ti, 1971; Istorict trwafamtntutuidin Romania, vol. I, Bucure§ti, 1983.

Revista istoricti", tom II, nr. 3-4, p. 155-170, 1991

www.dacoromanica.ro

156 OVIDIU BOZGAN 2

infiintat Academia domneascg 3. Era indiscutabil o creatie de presti-giu, atit la nivel national, cit si la nivel sud-est european in conditiilein care popoarele balcanice nu dispuneau de institutii de invgtgmint su-perior proprii. In afara universitätilor mentionate anterior, in 1635 s-ainfiintat Universitatea de la Navgyszombat care, in cursul celei de adoua junigtgti a secolului XVIII, va fi transferatä la Buda, apoi la Pesta.In Rusia, prima universitate ia fiintg la Moscova In 1755 in timp ce capitalairnperiului, Petersburg, va dispune de o institutie similarg numai din1819. Academia domneascg de la Sf. Sava reprezenta o renastere a stu-diilor greco-latine, puternic impregnate de filosofia aristotelicg, explica-bilä in peisajul cultural al epocii care asista la recuperarea unor valoridefinitorii pentru aceastg zonä in perspectiva unei reactii contra domina-tiei otomane. Institutia bucuresteang a trecut prin mai multe reorgani-zgri i adaptäri in ftmctie de realitgtile diverselor momente istorice 4.Chiar ctitorul ei, Constantin Brincoveanu a reformat planul de studii in1707. Un alt domnitor al Tgrii Românesti, Alexandru Ipsilanti, remar-cabil prin ihitiativele sale reformiste in spirit iluminist, a acordat oatentie deosebitä Academiei domnesti care a fost restructuratg in 1776 0cgreia i s-a afectat un nou local construit intre 1776-1779. Este epocain care, prin intermediul cadrelor didactice de aici, pátrund In spatiulromânese ideile enciclopedismului francez cu efecte stimulative intr-o pe-rioadä angajatg decisiv spre articularea unei societáti burgheze. In acestclimat, in care ratiunea i spiritul experimental dominau, s-au formatnumerosi români care s-au distins ulterior in toate domeniile de acti-vitate.

La lnceputul secolului XIX cristalizarea unui program de actimienationall permanent extins la nivelul Intregii societäti românesti,impunea noi prioritäti i in directia politicii culturale. Era imperiosnecesarg rezolvarea unei situatii anacronice, predarea la Academiadomneascg din Bucuresti in limba greacä. Initiativa cregrii invgtámin-tului superior bucurestean in limba nationalg apartine cgrturaruluitransilvgnean Gheorghe Lazár, reprezentant strálucit al scolii filolo-gice i istorice care anima miscarea nationalg româneascä din Transil-vania 5. Gheorghe Lazár vine in Tara Româneascä in 1816, obligatsä se refugieze aici din canza conflictului cu cercurile clericale ale epis-copiei ortodoxe de la Sibiu. Gratie unei activiati tenace, Gheorghe La-zär convinge o serie de boieri patrioti de necesitatea introducerii limbiiromâne in invgtrunintul superior. La sfirsitul anului 1817 acestia insistäpentru deschiderea unei scoli superioare cu limba de predare româng,deziderat care se realizeazg in august 1818 cind s-a inaugurat A'Icoala deîtiie filosoficoti i matematicoti de la Sf. Sava. Este un moment deo-sebit de important in afirm area nationalg a poporului român care con-tribuie la stabilirea unei dezvoltäri proprii in acord cu interesele natio-nale 6. Constientizarea politico-nationalä a actului de la 1818 este de-

3 Istoria Universittifii din Bucuroli, vol. I, Bucuresti, 1977.4 Ariadna Camariano-Cioran, Academiile dornngti din Bucure$i i 1ai, Bucuresti, 1971.5 Emilia St. Milicescu, Gheorghe Lazar, Cluj-Napoca, 1982.6 Elena Grigoriu, Isloricut Acadenziei domne#i de la Sf. Sava, Bucuresti, 1978; tefan

C. Pop, Colegiul nalional 8f. Suva In Boube de griu, an IV (1933).

www.dacoromanica.ro

3 ISTORIA TJNIVERSITATII DIN BUCURESTI (1864-1940) (I) 157

monstratg de popularitatea pe care au avut-o cursurile tinute de cgrtu-rarul transilvgnean in fata generatiilor de elevi recrutati din acele rnediisociale care vor milita pentru revolutionarea societätii românesti. Fp'coalaa functionat ping la insur3ctia condusg de Tudor Vladimirescu din 1821,reluindu-O activitatea in 1823 sub conducerea fostilor sgi elevi IonHeliade Rgdulescu 7, personalitate proeminentg anaiseärii politice si cultu-rale din lumea româneascg a primei jumgtáti a secolului XIX si EufrosinPoteca. Epoca regulamentarg contine elemente pozitive pentru dezvol-tarea invátámIntului românesc. In Tara Româneascg se desfásoarg acti-vitatea fecundg a lui Petrache Poenaru care a elaborat in 1832 un regu-lament de organizare a invgtgmintului, inclusiv a unor studii superioarecu caracter juridic si stiintific avind o duratá de 3 ani 9. Ultima preve-dere reflectá fidel imperativele societátii romgnesti ferm angajatg pe dru-mill modernizárii economice si institutionale. In pofida unor realizgri deo-sebite in ceea ce priveste amplificarea retelei de instructie publicg, pa-ralel isi fac simtite prezenta tendinte, explicabile relativ in epoch', de in-locuire a limbii române cu limba francezg in predarea cursurilor superi-oare de la Colegiul national Sf. Sava Tnfluenta francezá era deosebit deputernicg in Principatele Dungrene, dar dorinta factorilor politici de aaccelera ritmurile integrgrii pe coordonatele unui avansat model politicsi socio-economic, favoriza 'wade exagergri. Una dintre acestea a fostmgsura lui Gheorghe Bibescu, domnitorul Tärii Românesti din 1847, princare limba francezg devenea limbg de predare a cursurilor superioare.Aceastä anomalie a fost rezolvatg de revolutia româng de la 1848care a repus in drepturi limbo, româng, punindu-se astfel cal:At unei o-rientäri precipitate de naturg sg amorseze un proces de alienare.Desi-gur, generatia revolutionarilor de la 1848, repudiind orice exclusivism,acorda spiritului si civilizatiei franceze posibilitgti largi de penetrare inprocesele modernizatoare. De asemenea, revolutia romgng a imprimatun curs novator in abordarea problemelor fundamentale cu care se con-frunta natiunea româng. Crearea unui inviltAmint de toate gradele, in-clusiv superior, care sg rgspundg sarcinilor istorice ale momentului, afigurat In documentele programatice ale revolutiei. Nevoia de cadre spe-cializate devenea stringentä pentru burghezia al cgrei rol In realizareaprogramului national se obiectivase eta tririe. In 1850 a fost elaboratgo noug refornag a invgtgmintului inspiratg de domnitorul Barbu Stir-bei 9 ,i care punea bazele facultátilor de drept si de stiinte In cadrul gru-pului de studii de la Colegiul national Sf. Sava. Acum este pe deplinconturatil ideea potrivit cgrei a functiile publice urmau s 6 fie ocupate In con-formitat e cu studiile realiz'ate de can didati, mäsurg care trebnia Os elimineimprovizatia si impostura din aparatul politieo-administrativ si insti-tutional. In 1851 s-au deschis cursurile facultätilor create in baza refor-mei din toanma anului anterior. Printre cadrele didactice erau prezentepersonalitáti importante ale culturii si politicii românesti din aceasigepocg de adinci prefaceri. Priniii profesori ai facultgtii de drept au foht

7 Mircea. Anglielescu, Ion Heliade Reidulescu, Bucure0.i, 1986.8 George Poira, Pelrache Poenaru, Bucure§li, 1963.9 Cornel I. Scafe§, Vladimir Zodian, Barbu Slirbei, Bucure§ti, 1981.

www.dacoromanica.ro

158 OVIDIII BaZGAN 4

Gheorghe Costaforu 1°, Constantin Bosianu i Vasfle Boerescu11 In vremece primul profesor al facultgtii de stiinte a fost Alexandru Ofäscu 12 E-fortune lu Barbu Stirbei de a transforrna Bucurestii intr-un centruniversitar -a Intemeiat In 1850 o scoalâ de poduri i osele si 1-a spri-

jinit In initiativele sale pe Carol Davila - nu s-au finalizat cu re7ulta-tul dorit.

La jumâtatea secolului XIX societatea româneascá era profundamatä de idealul realizgrii unitgtii politee a natiunii române. Efervesrcenta miionistä presuptmea îur i diversifiearca retelei de InvätgmisM,imaginatâ ca factor de progres si civilizatie, de yalorificare a disponi-bilitätilor noului stat român care urma sä" se creeze. Epoca asistâ la re-alizri In aceastâ directie. In decembrie 1855 se Infiinteazâla Bucuresti, prin eforturile lui Ca'rol Davila, creatorul instituttilor me-diqale moderne românestt, &ea nalionald de medicine-I si farmapie 13-In acelmi an, la 10 octombrie, a fost pusit piatra fundamental6 a pala-tului TTniversitätii, ideea geerii unei asemenea institutiiloc defiuitiv In mentalitatea societgtii acelor timpuri. Crearea universitäti-lor nationale in epoca modernä, In Europa rsäritean i sTild-esIticä,13bisacumulea75, semnificatii deosebite In persepectiva miei analize multifa-tetate a proceselor istorice din zona amintitâ. Universitatea este, indis-cutabil, in indice al unei realitäti definitâ suveranitate in plan, ju-pdie international si prin maturizarea politicâ si social-culturalâ a uneisocietgtt nationale anumite. In 1837, la cltiva ani de la aparitia statuluigrec independent, s-a Intemeiat Universitatea din Atena care va dispunede o facultate de stiinte din 1904. In 1863 creat Colegiul de la Bel-grad care din 1905 va avea statut universitar, Serbia urmincl. un traseual afirnagrii nationale aproximativ similar eu cel al statului român modern,In 1888, la zece ani de la Intemeierea statului autonom bulgar, s-au inau-gurat la liceul de stat din Sofia cursmi superioare care au fost organizate11119041n universitate, din anul urmâtor acest asezgmlnt purtind numeléClement Ohridski". Universitatea este institutia deosebit de sensibiläla marile idealuri care mobilizeazâ natiunile îri secolul XIX, membriis, cadre didactice i studenti, implicindu-se direct In acttunile care vi-zau realizarea unor deziderate responsabil asumate si constient susti-nute de societate. La inceputul secolului ilustrative shat exemplele fur-nizate de universitâtile de la Varsovia (fondatâ In 1816) si de la Kiev(fondatâ in 1834) care In scurt timp au devenit prima, bastion al rezis-tentei poloneze, doua citadelâ a renasterii n9tionale ucrainiene. Desi-gur, aceste constatâri se Insumeazsa Mir-un bilant pozitiv al prezenteiuniversitâtilor In eadrul societâtilor moderne. Uneori îns autoriMileunui stai plminational cu scopul cleznationaliarii grupurilor nationaledominate au infiintat universitâti subordonate acestui scop. Exemplele

10 Arhiva Muzeului Universitätii Bucuresti (In continuare Arh. M.U.B.) C. G. Costaforu.Din viola si opera unui mare democrat român, Antologie, note 0 studiu introducliv de FloreaNedelcu 0 Florian Tiindsescu, Cluj-Napoca, 1986, p. 12-18.

11 Apostol Stan, Vasile Boerescu, l3ucuresti, 1974.12 *erban Oräscu, Nicolae Mihileanu, Alcxardru Oreiscu, Bucuresti, 1966; Arh. M.U.13.

fond Alexandru Oräscu.12 G. Brätescu, Tinerelea lui Cam! Davila, Bucuresti, 1979; Arh. M.U.B. fond dr.

Nicolae Mäldärescu.13 b's Ovidiu Bozgan, Universitatea din Bue iresli 1564 -1990, Bucurcsti, 1990, p. 8-9.

deosebite

ci)tigindu-0 uj .

s-a

prin

i

www.dacoromanica.ro

5 ISTORIA UNIVERSITATII DIN BUCURESTI (1864-1940) (I) 159

le furnizeazä spatiul românesc unde in 1872 se creeazäuniversitat ea maghia-IA de la Cluj i, in 1875 universitatea austriacä de la Cernäuti, unde totusicel putin o facultate, cca de teologie, avea un baracter national romanesc.Simbol al innoirilor, Universitatea din Bucuresti urma sä se situeze Infruntea progresului cultural si stiintific al tärii, s polarizeze energiilecreatoare ale natiunii, s timuleze resurectia nationalä pe coordonate-democratice, sä se afirme concret in planul realizärii idealurilor Unirii

independentei.Fondarea Universitätii din Bucuresti este indisolubil legatá de ga-

vernarea profund reformatoare a lui Alexandru Joan Cuza, eveniment caremarca aparitia in contextul european a României moderne. La 25 noiembrie1859 prin decret-princiar, facultatea de drept devine institttie de Sinestätätoare, primul säu decan fiind Constantin Bosianu. La 1 septembrie1860 se Infiinteazä Facultatea filosefieä, la 12 odtombrie 1863 ke inteméiatä;9coala superioarei de giinte, iar la 2 noiembriò Acelasi an ;S'coala sliperioareide Were care aveau misiunea de a pregäti profesori pentru invätämintulmediu. In acest mod au fost create premisele pentru intemeierea uneiinstitutii universitare de anvergura celor din statele europene dezvol-tate. rniversitatea bucuresteaná este deopotrivä cfitorie a lui Alexan-dra Ioan Cuza, eft si a ministrului instructhmii publice Dimitrie Bolin-tineanu. Ultimul Inainteazä la 3 iulie 1864 donmitorului un raport incare afirma : Instructiunea publicä sub inalta protectie a Máriei-Tale,a doblndit In anul din urmä dezvoltarea imperios reclamatá de epocaactualä. Itämine acum, prea ináltate doamne ca dupä modelul celorlaltestate civilizate, precUm invätämintul enciclopedic, cel preparato pentrufacultáti, formeazá o unitate sub numele de gimnaziu, asernenei Si in-vátámintul superior, acela din facultáti, sä formeze Tot, o unitate,unf corp universitar Sub numele de Universitatea din Bucuresti" 14.

La 4/16 iulie 1864 prin decretul nr.765 Alexandru Idan Cuza apro-ba infiintarea Universitätii din Bucuresti, datá de teierintä îr istoriainvätämintului romänesc. Universitatea reunea intr-o orgauiatie -ani-tará cele 3 facultäti preexistente : facultatea de drept, facultatea de stiintesi facultatea de litere i filosofie (rezultatä din contopirea Facultätii fi-losofice cu Scoala superioará de litere) 15. Primul rector al Universitätiiîn periqada 1864-1871 a fost Gheorghe Costaforu, personalitate poli-ticä i culturalä, care, aläturi d Vasile I3oerescu, a elaborat legeainstructiunii publice din 25 noiembrie/7 decembrie 1864, codificarecu adevärat modernä a Invätämintuhn românesc, menitä s asi-gure intr-un cadru democrat evolutia acestuia. Desigir, legislatia invä-tämintului era o reflectare a realitätilor societätii intr-un moment speci-fic i, ca urmare, s-au prodms mai multe modificIri de ordin legislativcare sä realizeze concordanta Intre prioritätile tärii i obiectivele invä-támintului. Plná la primul räzboi mondial, cadrul leslativ al invätä-mintului superior A cunoscut doua modificäri. Prima se datoreazä luiSpiru Haret, personalitate rnultilateralá, cu rol decisiv In cristalizarenretelei scolare românesti, complet identificat cu destinele invätämintu-

14 apLid Teodor Vârgolici, Dimilrie Bolinlineanu fi epoca sa, BueurWi, 1971, p. 239.Arh. M.U.B.14

un

www.dacoromanica.ro

160 OVIDIU BOZGAN 6

llii 16. Acesta'

In timpul primului säu mandat de ministru al instructi-unii publice 0897-1899), a promulgat la 23 martie 1898 legea pentrureorganizarea InvätämIntului secundar §i superior. Prin aceastä lege eraconsolidatä autonomia universitarä prin crearea Senatului universitar,organism cu atributii foarte largi In conducerea universitätilor (la aceadatä fimctionau In România Universitatea din Ia§i fondatä In 1860 sicea din Bucure§ti), invätämint-ul superior era puternic orientat spre prac-ticä, se reglementau admiterea studentilor, acordarea de burse, recrutareacadrelor didactice si se fixau sesiunile de examene. In 1912, prin legeaelaboratä la propunerile unei comisii formatä din prestigiosi profesoriai universitätii bucure§tene (Errnil Pangrati, Ioan Bogdan, Dimitrie Voi-nov, Victor Babe§ etc) s-au adus uncle imbunätätiri legii anterioare. Inconcluzie, Universitatea din Bucuresti dispunea de un cadru legislativce oferea conditiile unui progres continuu, cu toate cä se meMineau pre-vederi de natura sä limiteze accesul la aceastä institutie a elementelorprovenite din mediile populare din cauza taxelor relativ mari, a insufi-eientei burselor si a inexistentei asistentei sociale universitare (doar Intre3902-1905 a fmictionat o cantina universitarä).

Initial, Universitatea din Bucuresti a functionat cu 3 facultäti. Peparcurs, diversificarea specializärilor a impus aparitia unor noi facultäti.Legea instructiunii publice din 1864 prevedea Infiintarea unei facultätide medicina in cadrul Universitätii din Bucuresti. Ideea a fost reluatäin 1867, dar nu s-a realizat cleat In noiembrie 1869 cind coala nationaläde medicinä si farmacie a fost transformatä in facultate, iar profesoriiacesteia au fost incadrati cu titlul provizoriu 17. titre 1881-1883 In erg,-direa Universitätii s-au tinut cursuri superioare de teologie

,

iar in noiem-brie 1884 s-au inaugurat oficial activitätile facultätii de teologie care afost recunoscutä in mod formal ca facind parte din organizatia universi-tarä printr-o lege din 1890 18. Amplificarea studiilor universitare, exi-gentele unei instruiri la nivel competitiv, permanenta märire a numäruluide studenti care frecventau cursurile au ridicat problema bazei materialea Universitätii, problemä care de multe ori a dobindit aspecte criticece au grevat asupra activitätii normale. Palatul Universitätii, construe-tie In stil neoclasic, a fost inaugurat la 14 decembrie 1869 si, desi spatiileacestuia ar fi fost suficiente pentru desfäsurarea optina a procesuluide Invätämint, situatia s-a deteriorat datoritä prezentei In sälile localuluia unor institutii precum : Biblioteca Centralä a Statului, Societatea Aca-demic5, Românä, coala de Belle-Arte, Pinacoteca Statului si chiar ca-mera superioarä a parlamentului tärii, Senatul. Astfel, chestiunea loca-lului a avut chiar de la debutul Universitätii dimensiuni stringente. Nume-roase laboratoare erau instalate In crädiri improprii si numai efortul unorcadre didactice devotate a dus la alocarea unor sume bugetare menitesä amelioreze situatia. La 20 ianuarie 1906 un grup de profesori univer-sitari format din Gr. tefänescu, C.I.Istrati, D.Voinov, C.Miculesen,L. Mrazec, Gh. Titeica, LAthanasm, Sabba tefitnescu, D.Bungetianu, N.

28 Constantin Dinu, Spiru Haret, Bucuresti, 1970; Serban Oräscu, Spiru Haret, Bucurestl,1976; Arh. M.U.B. fond Spiru Haret.

12 T. Ilea, I. Ghelerter, B. Dutescu, C. I. Bercus, hwafelmtntul medical si armaceulic,Bucuresti, 1963.

18 Mircea Päcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romdne, vol. 3, Bucuresti, 1981.

www.dacoromanica.ro


Coculescu inainteaz5, un memoriu prin care se criticil baza materialä pre-cara a facultätii de siiinte si se solicitä fonduri pentru ridicarea unor lo-caluri adecvate pentu institutul de chimie, institutul de fizic5,, i pentrusectia de stiinte matematice. Facultate a. de medicinä a beneficiat din1903 de un palat propriu, in stil neoclasic, ridicat dupg, planurile arhi-tectului francez Louis le Blanc, iar din 1912 au inceput lucrärile de mä-rire a spatiului Universitkii, dar aceste realizäri n-au solutionat decitpartial problema sus-mentionatá. Corpurile de clädire care completaulocalul initial ridicat intre 1857-1869 au fost terminate abia in 1926,sub conducerea arhitectului Nicolae Ghica-Budesti. In paralel cu ten-tativele de solutionare a problemelor derivate din criza de spatiu au exis-tat preocupäri sistematice in vederea asigurärii unor conditii bane destudiu si, in primul rind crearea bibliotecilor. In acest Bens un rol impor-tant l-a avut Fundatia Universitarä Carol I infiintatá in 1891, al cAreilocal a fost terminat in 1893 (ulterior a fost ata.F.at un nou local finali-zat in 1914)19. Inaugurarea a fost insä aminatä din cauza miscärilor stu-dentesti anticarliste instigate de socialisti care incercau s obnubilezeaniversarea unui sfert de veac de domnie a lui Carol I. In martie1895 s-a deFfäsurat inaugurarea festivá (Mpg, care institutia a Mee-put sä-0 indeplineascä functiile cu care a fost investitä. La inceput,biblioteca dispunea, de un modest fond de 3400 de cärti, ulterior masivamplificat prin aebiziii, schimburi i donatii, din rindul donatorilor men-tionäm numele profesorilor de la Universitatea bucuresteaná T.Maio-

I.Bogdan, N.Iorga, E. Pangrati, Andrei Popovici-Biznosanu,Gh. pteica, L.Mrazek, Gh.Vrânceanu, Constantin Balmus. Din 1899 direc-tor al asezämintului a fost numit Alexandru Tzigara-Sanaurcas care adetinut aceastä functie mai multe decenii si a contribuit substantial laameliorarea activitkii Fundatiei. De remarcat faptul eh, la bibliotecaFundatiei a fost introdusä pentru prima oaril in Romänia, in preajma

rkboi mondial, clasificarea zecimalä universalä dupä normele sta-bilite la Bruxelles in 1895. La inceputul secolului nostru s-au creatbibliotecile facultätilor prin strädaniile profesorilor i studentilor : bi-blioteca facultätii de drept (1906), biblioteca facultätii de litere si filosofie(1907-1908), biblioteca facultátii de medicinä (1911).

In perioada de pinä la primul rkboi mondial rectorii Universitätiierau autoritäti recunoscute in domeniul disciplinelor pe care le ilustrau§i se bucurau de un solid prestigiu social in rindurile corpului universi-tar, Al doilea rector al Universitätii a fost omul politic Vasile Boerescu,in 1871, care a fost intre altele de douä ori titularul ministerului instruc-iunii in 1874 si 1880. L-a urmat intre 1871-1885 Ion Zalomit

profesor de filosofie i valoros comentator al filosofiei kantiene. Intro1885-1892 rector a fost Alexandru OrIscu, promotor al invätämintuluiarhitecturii in România §i care ocupase functia de decan al Facultätiide stiinte Intro 1864-1870, iar pentru scurt timp a fost ministru al in-struetiunii publice in 1876. A fost urmat de Titu Maiorescu intre 1892-1897 si in intervalul 1897-1898 de Grigore -tefánescu. Din 1898 piná

19 Alekandru Tzigara-Samureaa, Fundatia universitard Carol I, In ,,Boabe de grtu",an III (1932), nx. 6, p. 193-204.

20 Istoria filoso fist ronntne;ti, vol. I, Bucure§ti, 1972, p. 328-332.

pri-mului

29,

rascal,

gi

publice

www.dacoromanica.ro

1132 VIDm BOZGAN 8

in 1911 functia de rector a fost delinutâ de Constantin Dimitiescu-Iasi 21,colaborator apropiat al lui Spiru Haret si care a tinut intre 1896-1897primul curs de sociologie din România. In ajunul primei conflagratii mon-Wale demnitatea de rector a fost ocupat5, de Ermil Pangrati 22, IoanBogdan si Thoma Ionescu 23, ultirnul. intre 1912-1915. Dintre aeestiaprobabil Ermil Pangrati este o figur6 mai putin eunoscuth, dar care aavut un rol important in dezvoltarea invätämintului superior românesc.Profesor la facultatea de stiinte din Bucuresti In specialitatea geometriedescriptivâ, a militat pentru infiintarea Scolii superioare de arhitecturd in1904, ca institutie independentä, hind i primul ei rector si a ocupatfunctia de decan al faculatii de stiinte intre 1905-1910. A colaborateu numeroase studii critice privitoare la situatia invätgmintului superiorla Revista generalg, a invâ'támintului", fondata in 1905 de Spiru Haret.

Universitatea din Bucuresti a dispus de un corp profesoral de marevaloare, in majoritatea sa format la universitâ'tile din Franta si Germania

aniinat de idealurile nobile ale slujirii prin 01145, i culturá a României,In cdnditiile in care intelectualitatea era o fortá motrice a progresuluiOrii, a filuririi unei independente autentice din toate punctele de vedere,iMplicit cultUrale, stiintifice i tehnice. La facultatea de drept au func-tionat profesori precum : Constantin Bosianu, Gheorghe Costaforu, Va-'sile Bdereku, Constantin Boerescu, Constantin Nacu, G.G. Tocilescu,Gheorghe Mârzescu, Toma Stelian, Valerian Urseanu, George Meitani,George Cantili, Alexandru Vericeanu, Gheorghe Danielopolu, C.C.ArionNicolae Titulescu, Profesorii de la facultatea de drept au fost angajati in ac-tiunea de consolidare a statului democratic, de apárare a suveranitátii natio-nale si de organizare a vietii sociale. Numerosi absolventi aifacultâtii au de-venit oameni politici valorosi, profund atasati de interesele nationale ale sta-tului roman. Facultatea de litere i filosofie a fost ilustratä de profesori pre-cum: Marl Maiorescu, August Treboniu Laurian, Ion Zalomit, Vasile Alexan-drescu Urechia, Aaron Florian, Alexandru Odobescu, Epaminonda Fran-cudi, Gian Luigi Frolic), Nicolae Qintescu, Titu Maiorescu, Grigore Toci-lescu, Dimitrie Onciul, Than Bogdan, Vasile Pârvan, Simion Mehedinti,Pompiliu Eliade, Ramiro Ortiz, Charles Drohuet, Simion Mândrescu,Ovid Densusianu, Ioan Bianu, Constantin Dimitrescu-Iasi, Mihail. Dra-gomirescu, Constantin RAdulescu-Motru, Petre P. Negulescu, nume carereprezintá ereatori de scoaa in domeniile istoric, filologic, geografic Sifilosofic. Astfel, Grigore Tocilescu s-a distins in arheologie, a contribuitla fondarea Comisiei Monumentaor Istorice (1892) si a condus cu deose-

ibidem, p. 519-523gErmil Pan grati a fost pnul din promotorii ferventi ai invätämtntului §tiintific §i tehnic

din România. S-a n6scut la Iasi la 21 iulie 1864 i a devenit in 1889 inginer diplomat al Scornde poduri 1 §osele de la Paris. Initial a lucrat in cadrul C.F.R. ulterior fiMd numit profesorsuplinitor de geometrie descriptivá la Universitatea din Iasi in 1893. In anul urnator trece caprofesor suplinitur la Universitatea din. Bucure§ti unde a fost definitivat in octombrie 1897.A functionat din 1897 0 in calitate de profesor la $coala de- arhitectura. A ocupat mai multefunctii administrative precum inspector general al invätämintului secundar §i superior dinMinisterul instructiunii publice intre 1900-1902, membru in Senatul Universitritii intre1898-1900 §i 1903-4905, ministru al lucrArilor publice. A murit la 19 septembrie 1931.

23 Personalitäti romdne.yli ale qtiintelor naturii i telmicii. Diclionar, Bucuresti, 1982 (incontInuare Personalitali).

Fii

je

.1

www.dacoromanica.ro

9 ISTORIA UNIVERSITATII DIN BUCURETI (1864-1990) (I) 163

bitä competentä Muzeul de antichiteig ping la moartea sa, in 1909 24.Ioan Bogdan este intemeietorul slavisticii stiintifice românesti, a primuluiseminar de la aceastä facultate (1899) si creatorul Comisiei Istorice aRomdniei. Nicolae Iorga (protusor suplinitor in 1984, profesor provizoriuin 1895 si profesor titular la 22 ian. 1899) si Yasile Parvan, secondatide George Munteanu-Murgoci au infiintat in ianuarie 1914 Institutul liberde 4studii si cercetdri privitoare la Europa sud-estica (devine persoanä jlt-ridicä In martie 1916) 25. Simion Mehedinti 25 bis nu mit prof esor la inceputulanului 1901 la catedra de geografie reprezintä o celebritate a stiinteigeografice mondiale. In invätamintul filologic s-au distins prin efortu-rile de a dezvoltapreocupärile de cercetare Ovid Desusianu, care a infiintatin 1914 Institutul de filologie i folclor care va edita binecunoscuta publi-catie Grai i suflet" (1923-1938) si Mihail Dragomirescu (coliferentiärdin 1894, docent in specialitatea esteticl literarä in 1903, titularul cate-drei de literaturä rornânä de 15 oct. 1906) care in 1915 a pus bazeleunui Institut de titeraturd.

Demn de amintit este faptul ci Titu Maiorescu, filosOf, teoreticiansi criti& literar de mare autoritate, in timpul rectoratului säu aç avut ini-tiativa publiarii) in 1893, a primului Ammo' al Universitätii din Bucu-resti, publicatie indispensabilä pentru cunoasterea istoriei acestei insti-tutii 26. Constantin Dindtrescu-Iasi a condus cu rezultate fructuoaseSeminarul Pedagogic Universitar creat in 1898 (care inlocuia fi,Sycoala Nor-mal& Superioarei creatgin 1880 si unde a functionat ca director intre 1891-1895 Alexandru Odobescu) prin intermediul cäruia studentii facultätilorde stiinte si de litere luau contact cu metodele pedagogice modernedeveneau api pentru conducerea invätämintului secundar.

Facultatea de stiinte a dispus de profesori de inaltä calificare, pro-pagatori infatigabili ai culturii stiintifice in România in momentul incare problernele dezvoltärii economice se puneau cu acuitate. Astfel sedisting Alexandru Oräscu (cel care a proiectat i condus lucrärile la Pa-.latul Universitätii), Emanuel Bacaloglu, Alexe Marin, Grigore Stefä-nescu, Constantin Esarcu, Dimitrie Brand* David Emmanuel, SpiruHaret, Constantin Gogu, Gheorghe Titetca, Nicolae Coculescu, TraianLalescu, Dimitrie Pompei, Constantin Miculefscu, Dimitrie Negreanu,

24 Radu Vulpe, Muzeut nalional de antichirdfi, In Boabe de grill", an (1930), nr. J,p. 134-146; Virgiliu N. Drághicescu, Comisia Monumentelor istorice, In Boabe de griu"0 an II(1931), nr. 9. p. 497-509

25 N. A. Constantinescu, Institutul sud-est european, In ,,Boabe de grlu", an it (1931),nr. 9, p. 507-514

25 bi5 Profesor suplinitor la Liceul National din Iasi (1896-1901), profesor agre-gat suplinitor la catedra de geografie (1900), prof esor agregat provizoriu (1 febr. 1901),profesor titular (1904). Specializäri In strainätate In 1898 si 1905.

26 Anuarul Universitedii din Bucuresti a apärut Ora In 1942 cu o Intrerupere provocatade primul rázbot mondial. Publicatia contine informatii abundente despre institutia bucures-teanä, informatii care au fost valorificate substantial in cuprinsul prezentului studiu. Studiereaistoriei Universitätii din Bucuresti a reprezentat preocupare de citeva decenii (cfl. Ion Gh.Sendrulescu, Unlversitatea din Bucuresti In istoriografia romdneascd, In Anatele UniversitaiiBucuresti, istorie, t. XXXVIII (1989), p. 55-58). 0 prima sinteza este vol. Universitatea dinBucuresti 1864-1964, Bucuresti, 1964. In 1977 apare primul yolum din lucrarea colectiväIstoria Universildiii din Bucuresti. Lucrarea era programata sa apará In 3 volume' Mai recentcf. Ovidiu Bozgan, The Universitg of Bucharest 1864- 1989, In A.U. R istoriej t. XXXVIII(1989), p. 39-54

ksi

1

9

www.dacoromanica.ro

164 OVIDIU BOZGAN 10

Dimitrie Bungeteanu, Dragomir Hurmuzescu, C.I. Istrati, AlexandruVitzu, Gheorghe G. Longinescu, Ludovic Mrazek, Sabba )$tefgnescu, Di-mitrie Voinov, N.Dgnaill, Sava Atanasiu, Ion Athanasiu, Emanoil C.Teodorescu, Ermil Pangrati. Grigore Stefänescu 27, profesor al Universi-tatii Inca din 1864, este fondatorul stiintei geologice românesti si organi-zator in 1867 al muzeului de mineralogie i geologie al Universitätii (din-tr-o serie din colectiile acestui muzeu va rezulta Muzeul de istorie naturald,celebru prin numele lui Gricrore Antipa care-I va conduce din 1894). Di-mitrie Brandza, care si-a dalicat intreaga viatä botanicii, este reorgani-zatorul Grádinii Botanice (creata in 1860 la insistentele lui Carol Davila)

intemeietorul Institutului botanic in 1891 (clgdirea impungtoare aacestuia, terminatä in 1892, a fost distrusä de bombardamentele aerienedin aprilie 1944) 28 Nicolae Coculescu (suplineste catedra de geodezie siastronomie in 1895, profesor provizoriu in 1896, profesor titular din 22ianuarie 1899) a fondat in 1908 Observatorul astronomic 29 LudovicMrazek (doctor in fizicg, la Geneva, profesor provizoriu in 1894, prof e-sor titular in 1898 la catedra de cristalografie, mineralogie i petrografie)remarcabil cerecetgtor al problemei petrolului, a pus bazele Institutuluigeologic al .Rometniei in 1906, dezvoltare a Biroului geologic creat subauspiciile Academiei Române in 1882 P. In 1892 a fost infiintat decatre Alexandru Vitzu Institutul de fiziologie Neobositul organizatorcare a fost Constantin I.Istrati, cel care a animat Societatea romând deWimp, care a infiintat Ásocialia pentru inaintarea giinlelor in Roma-nia si care s-a evidentiat in calitatea sa de comisar al E xp oziiieiGenerale Române din 1906, expresie a geniului creator si a solidaritätiipoporului roman, pane fundamentele Institutului de chimie al Uni-versitgtii (1906) domeniul fizicii se reliefeazg personalitatea luiDragomir Hurmuzescu care recent transferat de la Universitatea din IasiInfiineaz i organizeazg Institutul electrotehnic universitar in 1913 -1914Gheorghe Titeica este unanim considerat drept creatorul scolii mate-matice românesti q4.

Universitatea din Bucuresti s-a distins i prin exceptionala scoalgromaneascg de medicing recunoscutg grape unor realizgri de pionieratpe plan international. Dintre cadrele didactice care au activat la facul-tatea de medicing inainte de primul räzboi mondial amintim pe : CarolDavila, Nicolae Turnescu, Iacob Felix, Alexandra Sutzu, Constantin Du-mitrescu Severeanu, Mihail Petrini-Galati, Victor Babes, George Assaky,Thoma Ionescu, Nicolae Kalinderu, Gheorghe Marinescu, loan Canta-cuzino, Alexandra Obregia, Nicolae Manolescu, Nina Minovici, *tefan

27 Miltiade Filipescu, Un mare inaintas al geologiei romdnesti: Gregoriu .Fteftinescu, Bucu-re§ti, 1956; Personalitaii, p. 377-378; I. Lep§i, Muzeul de istorie naturalii, in Boabe de griu",an II (1931), nr. I, p. 8-20

21:$ Traian Sfivulescu, lnceputurile In Romeinia : Botanica, Bucuroti, 1943Emil Pop, Figuri de botanisti rometni, Bucurqti, 1967

29 I. M. atefan, V. Ionescu Vleisceanul Momente figuri din istoria astronomiet romá-nesti, BucurWi, 1968

8° Mircea lije, Figuri de geologi romelni, Bucure*ti, 1957Personallidlit P. 408

22 I. Jianu, C. Vasiliu, Dr. C. I. Istrati, Bucure§ti, 1964all Victor Marian, Figuri de fizicieni români, Bucure§ti, 196984 Arh. M.U.B. fond Gheorghe Titeica

31

32 In

33.

stlinjet

el

31

si

www.dacoromanica.ro


Minovici, I. Bruckner, V. Sion, I. Nanu-Muscel, Constantin Angelescu(ngscut la Craiova, la 12 aprilie 1869, profesor agregat definitiv lacatedra de clinica P chirurgicalg, profesor titular la 1 iulie 1906,cunoscut ministru al instructiuniipublice in perioada interbelicg), Dimi-trie Gerota. Intr-o posibilg selectie mentionäin pe Victor Babes, care seidentificg cu activitatea Institutului de patologie isi bacteriologie, creat deel In 1887 35, pe Gheorghe Marinescu, numit la catedra de neurologie a f a-cultátii in 1897 si care este fondator in aceastg ramurg medicalg prin celebralucrare din 1909 despre celula nervoasg 36, pe Mina Minovici, care creeazgin 1892 primul Institut medico-legal din lume 37, pe Joan Cantacuzino 88care Intemeiazg laboratorul de medicing experimentalg (1901), nucleulInstitutului de seruri i vaccinuri (1921) si pe Thoma Ionescu, fondatorulscolii chirurgicale românesti si care infiinteazg in 1895 Institutul de ana-tomie topograficd i chirurgie experimentald operatorie. Mihail Petrini-Galatz infiinteazg in 1901 Socielatea pentru Profilaxia Tuberculozei, inacelasi luind fiintg primul dispensar antituberculos in cadrul spitaluluiColtea.

Cursul ascendent al Universitgtii din Bucuresti, realizgrile deose-bite in domeniile cercetgrii i predgrii academice, justificau existenta tu-turor atributelor proprii institutiei universitare, cum ar fi dreptul de aacorda titlul de doctor. In aceastg privintg, prima facultate care vadecerna titlul de doctor va fi facultatea de medicing, cu incepere din anul1888. Din anul universitar 1905-1906, facultatea de litere si filosofiea fost abilitatá pentru acordarea doctoratului, urmatg in anul universi-tar 1908-1909 de facultg-tile de drept si de stiinte, iar din 1913-1914si de 4S'eoala superioard de Farmacie care era atasatg faculatii de medicing.

Indiscutabil, in consonantg cu acest valoros corp profesoral caremanifesta abnegatie pentru instruirea tinerelor generatii, studentii Uni-versitgtii din Bucuresti îi puteau asigura o preggtire corespunzátoareepocii respective. In anul universitar 1864-1865 urmau cursurile numai123 studenti. Ulterior numgrul acestora a sporit considerabil, ajungindin anul universitar 1906-1907 la cifra de 4280 studenti. Era normalgaparitia unei miscgri studentesti care se manifesta in planul activitgtilorspecifice, dar i pe -tm plan mai larg in contextul vietii social-politicea tgrii. O trgsáturg definitorie a miscgrii studentesti din România o con-stituie democratismul, angajarea militantá in lupta pentru realizareaunitgtii nationale si a reorganizgrii societgtii românesti pe bazele justi-tiei sociale. Prima societate studenteascg a fost Societatea studenglor fumedicind creatg in ianuarie 1875. La inceputul secolului XX au luat

alte asociatii studentesti pe criteriul specialitgtii, pe facultgti sau cuprofil bine deterrninat. Astfel, Senatul universitar a recunoscut dreptlegale urmgtoarele organizatii : Societatea studenfilor in teologie (1900),Societatea studenglor de la facultatea de giinfe (1900), Societatea studentilorde la Were ssi filosofie (1902), Societatea studentilor fu drept (1903), Socie-

33 Mihai Neagoe Basarab, Pe urmele lui Victor Babes, Bucure§t1, 198836 PersonalUâli, p. 231-23237 N. Ioanid, B. Anghelescu, Frafit Minovici, Bucure§ti, 197033 P. Täutu, Ion Cantacuzino, Bucure§ti, 1965. Asupra tiinei i tehnicii române§ti

cf. I. M. $tefan, Edmond Nicolau, Scurtä istorie a creatiet tehnice romdnesti, Bucu-re§ti, 1981

4 c. -4205

fiin-tg

pi

giiinPfice ei

www.dacoromanica.ro


tatea studentilor de la farmacie (1904), Junimea studioasa medicala (1910),Sociekdea Sporktl Studentesc (1916). Maturizarea miscärii studentesti s-areflectat in tendintele tot mai accentuate de centralizare a acesteia lanivel national, fapt realizat in 1880, cind, in uima congiesului studentescde la Focsani din septembi-ie a luat fiintä Asociatia generald a studenti-lor din Romania. Incepind cu aceastä datä, studentii au organizat aproapeperiodic congrese care dezbäteau atit probleme studentesti, precumasistenta socialä, organizarea studiilor, cit i probleme de interes mai larg,national. Studentii bucuresteni s-au distins prin participarea, in calitateade voluntari, la räzboiul de independentä din 1877-1878, in special inserviciul sanitar. O paginä glorioasä din istoria studentimii bucurestenea constituit-o solidaritatea acesteia cu miscarea de eliberare nationaläa romänilor din Transilvania si din alte provincii istorice românesti a-flate sub dominatia imperiilor hmitrofe. In aceastä ordine de idei trebuiesubliniat rolul studentilor bucuresteni la fondarea Ligii culturale. La 16octombrie 1890 are loc prima intrunire a studentilor Universitätii dinBucuresti care a protestat vehement fat6 de politica de deznationalizarepracticatä de autoritätile maghiare in Transilvania. La 26 octombrie1890 s-a dat citire pub1ic documentului intitulat Memorandul stu-dentilor universitari din România privitor la situatia românilor din Tran-silvania i Ungaria", care aträgea atentia intregii Europe asupra situatieiintolerabile a românilor din monarhia austro-ungará. S-a luat deciziainfiintärii unei societäti care sä militeze pentru stringerea relatiilor dintreromânii de pe ambele versante ale Carpatilor i pentru informarea opi-niei publice europene asupra practicilor de alienare nationall. Dincomitetul Ligii pentru unitatea culturala a tuturor romanilor, ales la 17decembrie 1890, fäceau parte studentii care au avut initiativa acestormanifestatii, intre care S.Mehedinti, P.P.Negulescu, G.Murnu, M.Drago-mirescu. La 24 ianuarie 1891 s-a inaugm.at in cadrul unei solemnitäli des-frusurate in aula Universitätii Liga culturalä care, pentru a se subliniacaracterul ei universitar, avea ca presedinte pe rectorul Alexandru 0-räscu 39. La congresul studentesc de la Roman (1892) care a reunit i pe re-prezentantii studentilor români de la universitätile din CernAuti, Cluj,Budapesta, Viena, Graz au fost puse bazele Asociatiei generale a studen-tilor universitari romani din ALM pi din provinciile subjugate, titulaturä, sem-nificativä. In perioada neutralitätii, studentii bucuresteni au militat ac-tiv la congresele de la Galati (1915) si Bucuresti (1916) pentru fäurireaRomâniei unitare, pentru intrarea României in räzboi de parteaAntantei. De altfel, aceastä optiune politicä era impärtäsitä si do cadreledidactice ale Universitätii din Bucuresti

Pentru intregirea imaginii a ceea ce insemna Universitatea din Bucu-resti la capätul a 50 de ani de existentä, o prezentare sistematicA a or-ganizärii studiilor si a titularilor catedrelor care reprezintä nume sonorein cultura i tiinta tärii noastre este justificat641. In anul universitar1914 -1915 facultatea de stiinte avea 21 de catedre pe lingä acestea func-

80 Barbu Theodorescu, Date istorice din viaja Ligii, in Boabe de griu", an I (1930), nr. 8,p. 457-463; idem, Rolul tineretului universitar In Intemeierea Ligii culturale, in Anuarul Uflj-versitäfit din Bucuresii 1929-1930, p. 323-328

40 Maria Totu, loan Scurtu, Doina Smarcea, Dirt istoria miscdrii dernocratice a siuden-filar din Romdnia, Bucuresti, 1985

41 Anuarul Universitäjii din Bucuresti 1914-1915, Bucuresti, 1915

40

www.dacoromanica.ro

13 ISTORIA UNIVERSITATII DIN BUCURESTI (1864-1940) (I) 16 7

tionind laboratoare, seminarii si institute unde studentii luau contactdirect cu materiile predate in amfiteatre. tLunele matematice dispuneaude catedra de algebrä superioarl i teoria numerelor - titular TraianLalescu -, de catedra de calcul diferential si integral - titular Anton Da-vidoglu care a fast primul rector al Academiei de Inalte Studii Comerci-ale si Industriale intre 1913-1918 -, de catedra de geodezie i astrono-mie - titular Nicolae Coculescu, director al Observatorului Astronomic -de catedra de geometrie analitic - titular Gheorghe Titeica -, de ca-tedra de geometrie descriptiv6 - titular Ermil Pangrati -, de catedrade mecanicg rational5, si experimental - titular Dimitrie Porn-peiu - si de catedra de teoria functiilor ocupat6 de David Emmanuel.Fizica era reprezentatä prin catedra de gravitate, cldur i electrici-tate -titular Dimitrie Bungeteanu, detingtorul primului titlu de doc-tor in fizicä, obtinut in Romania la Universitatea din Bucuresti princatedra de fizica moleculara, acustic i optic'a, made prof esa Constantin Mi-culescu i prin catedra de aplicatie a cäldurii i electricit/tü ilustraadin 1913 de Dragomir Hurmuzescu. Acesta intemeiase Institutul Elec-trotehnic Universitar in cadrul c`áruia se predau cursuri de electricitate,electrotehnica, mgsuri electrice, centrale electirce, aparate i masini e-lectrice, ultimul curs Hind tinut de inginerul Dimitrie Leonida, entuzi-ast promotor al introducerii stiintei In economia national, fondatorulMuzeului tehnic in 1909. Existau 4 catedre de chimie i anume : catedrade chimie detinutl de C.I. Istrati, fondatorul colii nationale de chimieirapreung, cu ieseanul Petru Poni, catedra de chimie anorganicl, - titu-lar Gheorghe G.Longinescu catedra de chimie agricolä - titular Ale-xandru Zaharia, intemeietorul colii românesti de chimie alimentarl

catedra de chimie tehnologica - titular N. Dani16. Integrat Uni-versitätii functiona Institutul de chimie care dispunea de 4 laboratoare,director fiind C.I.Istrati. Sectiei stiintelor naturii li reveneau 6 catedre :catedra de anatomie i fiziologie vegetall, - titular Emanoil C. Teodo-rescu catedra de botanica - titular Mihail Vlädescu directorul In-stitutului Botanic i al Grâ'dinii Botanice catedra de cristalografie,mineralogie i petrografie, condusg de Ludovic Mrazek, directorul In-stitutului geologic, catedra de fiziologie general i comparatä, detinuta,de Than Athanasiu, directorul Institutului de fiziologie animalä, cate-dra de geologie - titular Sava Atanasiu, catedra de morfologie generall

zoologie - titular Dimitrie Voinov, la aceastá catedrá fiind prevázutáo conferintI tinutá din 1912 de Andrei Popovici - Biznosanu (care, in1922 a infiintat statiunea biologicl de la Sinaia) i catedra de pale-ontologie ocupatá de Sabba tefänescu. Numärul studentilor de la facul-tatea de stiinte in anul universitar 1914-1915 a fost de 231.

La facultatea de litere i filosofie existau in acelasi an universitaranalizat 20 de catedre i o serie de seminarii si institute dispuse astfel :catedra de etc.J., estetic'a i sociologie - titular I. BIdulescu-Pogoneanu

catedra de istorie i enciclopedia filosofiei - titular P.P.Negulescucatedra de pedagogie i istoria pedagogiei detinutl de C. Dimitrescu-Iasi,directorul Seminarului Pedagogic Universitar, catedra de psihologie, lo-gica i teoria cunoasterii ocupaa de Constantin Rildulescu-Motru, cre-atorul laboratoralui de psihologie experimental in 1906, catedrele defilologie greacl i latinI detinute de Dimitrie Burileanu i, respectiv de

si

-fi

www.dacoromanica.ro


Dimitrie Evolceanu, urmate de filologia modernä formata din catedra defilologie romanicä cu privire speciala la filologia româna - ilustrata depersonalitatea lui Ovid Densu§ianu -, din catedra de istoria literaturiiromane - titular Ion Bianu, primul profesor al Universitatii din Bucu-re§ti de aceastä specialitate de la infiintarea acestei catedre in 1901 -,din cateara de literatura romang, - titular Mihail Dragomirescu, con-f erentiar Eugen Lovinescu F-, din catedra de liming, §i literatura franceza- titular Charles Drohuet (näscut la Blrlad In 1879) -, din catedra de1imb §i. literatura germana condusa din 1908 de Simion Mändrescu,fondatorul germanisticii romane§ti, din catedra de limba §i. literaturaitaliana creata In 1913-titular Ramiro Ortiz. Sectiunea istorica41 bis aveatrmatoarea structura : catedra de arheologie - titular George Murnu,catedra de istorie antic i epigrafie - ocupata de Vasile Párvan, direc-torul Muzeului national de antichitäti din 1910, integrat catedrei, ca-tedra de istoria civilizatiei bizantine - titular Constantin Litzica, ca-tedra de istoria evului mediu §i. modern detinutä din 1894 de NicolaeTorga, directorul institutului sud-est european, catedra de istoria roma,nilor - titular Dimitrie Onciul, directorul general al Arhivelor Statuluiintre 1900-1923 -, catedra de limbi slavice - titular din 1892 IoanBogdan La acestea se adaugau catedra de istoria artelor, profesorAlexandru Tzigara Samurca§ §i. catedra de geografie ocupatä de SirnionMehedinti. Totalul studentilor inscri§i la facultatea de litere §i filosofieera de 486.

Facultatea de medicina, inclusiv invatamintul farmaceutic, se bu-cum de renume intern §i. international, conferit de somitatile in materiimedicale care depuneau aici activitate didactica. Activitatea didacticaera organizatá in 34 de catedre, numeroase laboratoare, clinici, in-'stitute §i. anume : catedra de analiza alimentelor §i bauturilor - Au-gust Poltzer, catedra de anatomie descriptiva - Paul Petrini, catedrade anatomie patologica §i. bacteriologie - Victor Baba§, catedra deanatomie topografica - Dimitrie Gerota, catedra de chimie analitica --tef an Minovici, catedra de chimie medicalä - Nicolae Athanasescu,

catedra de clinica bolilor mintale-Alexandru Obregia, catedra de clinicaolilor nervoase §i electxoterapie - Gh. Marinescu, catedra de clinica

bolilor urinare - P. Herescu, cated.re de clinica, chirurgicalä detinute deThoma Ionescu, Constantin Angelescu §i. Ernest Juvara, catedra de cli-nica chirurgicala infantilä §i. ortopedie - I. Bälacescu, catedra de clinicadermatologica - Mihai Petrini - Galati, 3 cateclre de clinicä medicalätonduse de George Stoicescu, *tef an Buicliu - Christea §i Ion Manu -Muscel, catedra de clinica obstetricala - Nicolae Gheorghiu, catedrade clinicä §i patologie infantila - Nicolae Thomescu, catedra de clinica,terapeutica - Anibal Teohari, catedra de farmacologie - DimitrieIonescu, catedra de farmacie clinica §i galenica - Mihail Georgescu,catedra de fiziologie - Nicolae Paulescu 42 (descoperitorul pancreinei in1921, in 1923 premiul Nobel pentru medicinä acordat altor doi medicicanadieni pentru descoperirea aceleia§i substante denumita de ei insu-

41 OS Ovidiu Bozgan, Din isforicul Facultälii de Islorie din Bucureqii, In A.U.B".Ist orie, an XNXIX <1990), p. 93 -94

412 Personalitáfi, p. 300-301

-.

www.dacoromanica.ro


linä,), catedra de igienä - V. Sion, catedra de hist9logie - I. Bruckner,catedra de laringologie - Eugen Felix, catedra de medicinä experimen-talä - I. Cantacuzino, catedra de medicinä legalä - Mina Minovici,catedra de medicina operatorie - Athanasie Demosthene, catedra deof talmologie - D. Stänculescu, catedra de patologie chirurgicalä - Gri-gore Romniceanu, catedra de patologie general:a' - George Proca,catedra de patologie medicalä - Toma I. Tomescu, catedra de zoo-logie medicalä - tef an SiMeanu si o conferintä de radiologie medicalä,detinutä de George Severeanu. Facultatea de medicinä era frecventatä,de 1215 student.

Facultatea de drept 43 avea la acea data 19 catedre, o parte dinacestea dispunind cu Incepere din 1910 de seminarii. txistau 3 catedrede drept civil, catedre de drept comercial, de drept constitutional si ad-,ministrativ, de drept international si natural public, de drept penal, deeconomie politicä, de finante si statist* de istoria dreptului public siprivat in general si cu referinte la vechiul drept românesc cum era titu-latura catedrei, de procedura dreptului civil, donä catedre de drept ro-man, precum si 6 catedre ce realizau cursuri pentru doctoranzi in stiin-tele juridice. Dintre cadrele didactice de la facultatea de drept care fur-nizau un substantial contingent de oameni politici, un loc distinct ilocupä Nicolae Titulescu, Emanoil Antonescu, Istrate Miescu, DimitrieAlesamlrescu, Alexandru Cerban In domeniul dreptului civil, Mihail Pas-canu, Constantin Nacu, Toma Stelian in dreptul comercial, ConstantinDissescu, Anibal Teodorescu, Paul Negulescu in specialitatea dreptuluiconstitutional 0 administrativ. Constantin Stoicescu si *tef an Longi-nescu redutabili in dreptul roman, Valerian Urseanu, Petre Missir siGheorghe Danielopolu fondatorii scolii românesti de drept international,Gh.Gh Mironescu in filosofia dreptului si penalistul Ion Tanoviceanu in-temeietorul statisticii criminale. In anul universitat 1914-1915, f acul-tatea de drept a avut 1210 studenti. A cincea facultate a Universitätii dinBucuresti, cea de teologie, avea 9 catedre, dispunea de un corp profe-soral, adecvat pregätit specificului facultätii, dintre care amintim pe Ba-dea Cireseanu, Dumitru Boroianu, loan Mihäilescu, Ion Popescu-1015,-esti, Nicolae Dobrescu, titularul catedrei de istoria bisericii române in-fiintatä in 1906 si avea un numär de 278 de studenti. 43 bis

Numärul total al studentilor care s-au inscris la Universitatea dincapitala tärii In 1914-1915 a fost de 3420, la care se adäugau 30 de doc-toranzi. Enumerarea planurilor de studii 0 a profesorilor universitaridemonstreazä, imensul potential cultural si stiintific al Universitätii dinBucuresti sustinut si de o intensä activitate publicist* ,majorittea cor-pului didactic fiind angrenat in conducerea si animarea principalelor re-viste culturale si stintifice care se editau la acest inceput de secol in Ro-mania. Sint argumente care motiveazä afirmatia c5, Universitatea dillBucuresti era principala institutie de invätämint si cercetare a n4itiniiromâne.

La 1/13 martie 1914 Senatul universitar a luat hotärirea aniver-särii solemne a semicentenarului Universitätii din Bucuresti, ventru QC-

43 Istoria dreptului romdnesc, Bucure§ti, 1987, vol. 11243 WS Tentru detalii referitoare la cele 2 facultAti cr. Ovidiu Bozgan, Universitatea

din Bucurefli 18 64-1990, p. 23-24

www.dacoromanica.ro


tombrie acela§i an. Pentru organizarea acestui jubileu se formase ocomisie compusä din Thoma Ionescu, Nicolae Iorga, Constantin Rädu-lescu-Motru, Gheorghe Titeica, Victor Babe§ §.a. care a de-cis, tare altele, editarea istoricului institutiei. Declamarea marelui räz-boi, In vara anului 1914, a anihilat aceastä initiativä generoasä 44.

MOMENTS DE L'HISTOIRE DE L'UNIVERSITÉ DE BUCARESTPENDANT L'INTERVALLE 1864-1940 (I)

Résumé

L'auteur utilise -un riche bibliographie et des documents relevantdes archives du Musée de la l'Université, institution crééé en 1967, pourretracer l'historie de l'Université de Bucarest, pendant la périodé de dé-veloppement intense, de 1864 jusqu'en 1940, année aprs laquelle laRoumanie connaîtra le long d'un demi siècle des expériences politiquestotalitaires qui auront des conséquences dramatiques sur la destinée dePuniversité bucarestoise. Au début de l'étude, on passe en revue l'his-toire de l'enseignement supérieur en Roumanie au Moyen Age, dans lecontexte de l'Europe orientale et centrale, et on y insiste sur le moment1694, lorsque fut fondée l'Académie princière de Sf. Sava de Bucarest.Un autre moment important est Pannée 1818, quand Gheorghe Lazärcrée l'enseignement supérieur bucarestois en roumain, dans les conditi-ons où, l'Académie susmentionnée, on enseignait en grec. Les progréscontinus de Pécole roumaine dans la première moitié du xIxe siècle me-nérent nécessairement â la constitution de l'Université de Bucarest enjuillet 1864, â l'époque du régne de Alexandru Than Cuza. Au début,celle-ci comptait trois facultés : de lettres et de philosophie, de droitetde sciences. Ultérieurement s'y ajoutrent l Faculté de médecine (1869)et la Faculté de théologie (1884). .1 l'Université de Bucarest, dans lecorps enseignant fonctionna Pélite culturelle et scientifique de la Rou-manie des XIX' - xxe siècles, créateurs d'écoles dans divers domainesrelevant des sciences humaines et des sciences exactes. De nombreuxmembres du corps enseignant de Puniversité fondérent de instituts dereCherche qui transformérent la capitale du pays en un centre incontes-table de la culture et de la science roumaines. Parmi ceux ci on mentio-nne : l'Institut de bactériologie et de pathologie créé par Victor Babe§en 1887 ; l'Institut botanique, créé par Dimitrie BrAndzä en 1891 ; laFondation universitaire Charles Ier, créée en 1891 ; l'Institut médico-lé-gal fondé par Mina Minovici en 1892, l'Institut de géologie de Roumaniecre6 en 1906 par Louis Mrazek ; l'Observatoire astronomique fondé en1908 par Nicolas Coculesco, l'Institut électrotechnique universitaire, créepar Dragomir Hurmuzescu en 1913 ; l'Institut sud-est européen crée parNicolas Iorga, Vasile Pârvan et Gheorghe Munteann-Murgoci en 1911etc. Au cours de Pannée universitaire 1913 - 1914, l'Université de Bu-earest comptait 103 chaires et 3420 étudiants et fonctionnait selon laloi de Penseignement secondaire et supérieur de 1898 (élaborée par SpiruHaret, professeur de mécanique ä l'Université, le plus grand ministre dePenseignment de notre pays) et modifiée en 1912.

" Armand UniversilAtii din Bueure§ti 1913-1914 Bucure§Li, 1915, p. 3-4

CJ.Istrati,

h

www.dacoromanica.ro

CARTE SI SOCIETATE ÎN BUCIIRESTI LA INCEPUTULEPOCII MODERNE

MARIUS OPREA

Schopenhauer numea cartea memoria hirtie a umanitätii". Dealtfel aproape instantaneu cuyintul carte ne trimite nu la corespondentulobiectual-real, cila mesajulpe care ea II cuprinde. Este o mentalitate ne-miscat" de-a lungul drumului de la tabu si caracterul initiatic pinä ladedublarea culturarä a lmnii concrete intr-o alta a ideilor, personajelor,cifrelor, a marilor teorii i micilor pasiuni descurajlnd i incitInd tot-odatä, cartea a impus o consideralie de care patine obiecte din preajmä, sebucurä din partea omului. Cäki, Inainte de toate, cartea este un obiect -presupune materie primä, tehnicil de productie, difuzare, institutii deconservare i altele, punind In miscare im intreg meanism social. Este nunumai imbold pentru progresul general stimulat de lumea ideilor, dar îl

reflectä In concretet ea ei : o -carte frumos alatuit'ä oglindeste o epocä,prospefä.

De multe ori determinatiile, fädkinile" cärtii sint un indice realal unui stadiu de dezvoltare, vorbind mult mai mult despre lumea in ca-re s-a nkcut i cu o mai mare pregnantä cleat a fäcut-o weodatä, paginatipäritä. Vorbind despre fabricanti de hirtie, despre puternici ai vremii,negustori, tipografi, tirgoveti, tkani, despre molime, scumpiri de pre-turi, oameni Intelepti sau rkboaie, despre toti i toate la un loc, pesurä, ce ea se apropie de cuprinderea copertilor imaginea pe care a parcurs-ose incheagä, intkindu-ne ideea c odatä eu tip4rirea cartea nu incepe,ci mai degrabá se apropie de Incheierea unei cálátorii. incercind. ja-lonäin drmnul, Incepind ca pastä, de hirtie i incheiat sub ochii i in ati-tudinea cititorului, ne-am servit de un spatiu i timp anume : Bucures-tiul Inceputului de ev modern. Aici nu lipseau conditiile : fabrici de hir-tie, tipografii, oameni Intreprinzkori care sä flureascä o punte Intre celedou6 asezäminte. Pe de altä parte, fondul arhivistic al Mitropoliei TariiRomanesti ne-a oferit o bogätie documentarä neasteptatä (completatä,cum e firesc, i cu alte surse sau lucrki). Toate acestea ne-au intárit con-vingerea cá prin cercetarea determinatiilor ei, cartea a devenit - in-tr-un mod neasteptat -un pretext pentru a cunoaste Mai bine o lume, oepocä,.

I. INAINTEA GARTH

Bucurestiul sfirsitului de veac fanariot era im mare consumator dehirtie. Ca peste tot, intensificarea circulatiei banului - semn vizibilal unor modificki structurale in societate - antrena o nouä, mentali-tate, o nevoie de consemnare, de bicocratie care conferea sigurantä inves-

Revista istorica, tom II, nr. 3-4, p. 171-182, 1991

mt-

www.dacoromanica.ro

172 MARIUS OPREA 2

iar suportul nu putea fi decit unul : hirtia. In cancelaria Curtii saula judecgtorii, in piete, biserici, hanuri sau mahalalele oraplui oameni decele mai diverse categorii, in urma celor mai variate imbolduri scriu (saupun pe a1ii sg scrie). Pe lingg folosirea ei in sfera oficialg ori privatg casuport al inscrisurilor de tot felul - i numgrul acestora, al celor pästrateping azi e impresionant - hirtia a fost legatg la inceputurile pätrunderiiei in Tara Româneascg de me§tepgul tiparuluil, care a impus-o defini-tiv - cererea ei crescind rapid in mcdiile interesate intr-un salt canti-tativ comparabil en cel de la manuscris la tipäriturg. i nici la sfir0tulsecolului XVIII, a§a, cum vom vedea, tipografia bucure0eang nu eraini consumator de neglijat.

Tot in aceastä vreme ponderea satisfacerii pietii cu acest produsprin importuri a fost partial echilibratä de productia internä. Intr-unhrisov dat de Alexandru Ipsilanti in august 1776 fratilor Lazari din Ia-nina se aminte§te cg la acea datg me§te§ugul era cunoscut, incepindu-säharturghii, adecg facere de hirtie, una ce s-au Mcut in apa Colentinii pemo0a Fundeni" cu opt ani mai inainte 2. Atelierul incg functiona cind prindocumentul citat cei doi frati primeau privilegiul de a mai deschide unulla apa Leuta pe mo0a Bati§tei, jud.Prahova"3. 0 moarg de hirtie separe cg functiona in Bucure§ti la 1783 pe Dimbovita4; ne vom opri insgmai pe larg in cele ce urmeazg asupra fabricii de hirtie" de pe apa Sa-barului, la Ciorogirla, pusg In functiune sub Alexandru Moruzi, spre a ve-dea cum se instala un astfel de mezämint 0 cum se fabrica hirtia atit denecesarg oraplui i intregii tgri, oarnenilor i cgrtilor.

Aceastg necesitate conferea direct 0 eficienta unei atariIn privilegiile acordate fabricilor de hirtie la sfir0tul secolului XVIIIinitiativa ctitoririi era solid argumentatg economic : se creea o sursg debiv§ug" i prestigiu pentru targ, care astfel nu numai sg nu aibg tre-buintä de lucruri ce vin din pärti strgine, ce incg sä cîtige cu vremea,trimitind i alte pärti i sä pricinuiascg inlguntrul ei eftinätate" 5.Disponibilitatea, odatg rgcunoscutä §i reclamatg, se trecea de la fazadiscursului oficial" la complexul de initiative care sä o facg posibilä.Prima actiune era alegerea loculiii potrivit pentru instalarea mezilmin-tului. In acest scop, incg In 1787 printr-un pitac Nicolae Mavrogheni 6orinduia pe vornicul de Tara de Sus Nicolae Filipescu §i pe vornicul ob-§tirilor Golescu sä ggseascg vad spre a se pune fabrica de hirtie. Luerg-rile, intirziate din cauza rgzboi ului, incepeau nu cu mult inainte de 18august 1793 pe apa Sabarului, in cuprinsul mo0ei Ciorogirla. Domnia

2 V. A. Urechia, Istoria romemilor, tom II, p. 168.2 Ibidem, tom I, p. 95.a Ibidem.

Matei D. Vlad, Istoria medie a Romtiniei (1711-1821). Note de curs. TipografiaUniversitätii Bucuresti, 1979, P. 63. Dealtfel un plan cartografic sprijinä aceastä posibilitate,arätind In cuprinsul orasului patru mollae aquariae" pe apa Dtmbovitei, una la nord deVilaresti, alte douä cam In dreptul bisericii Sf. Nicolae-Tabaci, iar a patra la nord de bisericaSf. Elefterie (aproximativ pe locul unde se va Infanta spre sfIrsitul veacului postäväria de pernosia Grozvesti). Planul nu specifica destinatia morilor. (cf. 1. lonescu, Plana( carlograficinedit al orasului Bucuresti din arm( 1770, In Studii". Revistä de istorie, an XII, nr. 5/1959,p. 123 si urm.)

5 V. A. Urechia, op. cit., tom VI, p. 689.La V. A. Urechia apare gresit Alexandru Ipsilanti (Ibidem, tom VII, p. 112).

investitii.

titieh

6

www.dacoromanica.ro

3 CARTE SI SOCIETATE IN BUCURESTI 173

numise si un epistat, responsabil cu supravegherea bor. Amenajärile hi-drotehnice ridicau probleme, vätaful de divan se vede nevoit s meargä7)in josul apei dimpreunä cu mesterii ce au stiintä" pentru a rezolva ojalbä a riveranilor, cärora li s-au immdat moifle i morile in urma lu-cfärilor de instalare a fabricii 7, iar acestea slut intrerupte o vreme 0 re-luate in 1795. Intre timp, cu un an inainte, tara trecuse printr-o violentäepidemie de cium'ä - care däunase si ea ritmul ridicärii constructiei.

Cheltuielile prilejuite de investitie sint cele care pot da o idee de-spre dimensiunile fabricii. O clauzä din privilegiul acordat ei in 16 ianua-rie 1796 de Alexandru Moruzi stipuleazä ca Mitropolia sä preia asez5-1mintul pentru cd nu are in grijii si ipografia lärii, fiind datoare sä räscurn-pere jmnItate din suma ce a fosbotecesarä izvodirii i intregirii fabricei'? 8.Intr-o insämnare" din arhiva mitropolitanä privind aceste cheltuieli sintmentionati 18200 taleri trimii la cämara domneascä pentru eta chel-tuialä au mers la ridicarea fabricii si la celelalte trebuincioase ale ei" 9,deci constructia a costat in jur de 36400 taleri ! O surnä mare : comparativ,atunci o oca de mälai era 2 parale, una de fasole 6 iar una de carne 8 pa-rale pe piata bucuresteanä, iar o echipä numeroasä de zidari irnpreunäcu una de dulgheri erau plätite pentru munca lor de douä luni jumate cu1350 taleri 13.

Pe 11110 acesti bani, Mitropolia se vede nevoitä sä räscumpereprintr-o serie de tranzactii i mosia pe care se ridicase fabrica, mai chel-tuind Ind, 14300 taleri ; fapt interesant, fostul proprietar al loculuiîi cumpärä la 10 mai 1796 douä rinduri de case in Bucuresti, unde sestabileste definitiv 12.

Nu vom mai insista aici asupra ridicäriiv asezämintului 13 In oricecaz, pe 10 iunie 17961a Sabar se putea vedea curtea ce are acum fabrica",zägazul i roata morii, precum i casa fabricii" cu ziduri de piaträ lin-gl care se pästra un loc viran uncle nu iaste fäcutä ping acum vreo na-mestie", dar este trebuincios pentru cele ce Milt a sä face (aici) ca la unlucru domnesc" 14. Dealtfel primele cärute porneau deja spre oras pe dru-mul därvarilor", cärind topuri de Mite marcatä cu filigranul nouluiatelier, care infätisa insäsi sterna 1,árii MIAs.

Pentru a ne lumina asupra procesului tehnologic de fabricare a aces-tui produs, elocvente sint versurile unui fabricant de hirtie din occi-dentul medieval, Hans Sachs : In moara mea aduc clrpe de-a gata/ Iarapa multä îi invirte roata ;/ Intreagä nici o cirpä nu mai scapä,/ Si-apoiadaug in pastä, multä apä./ Acum fac foi, iar dac-astepti putin/ Le storecu presa de apa ce-o contin/ Apoi le-atirn sä se usuce-n soare/ Sit iasä

7 Ibidem, tom VI, p. 688.8 Ibidem, p. 690.9 Arh. St. Bucuresti, fond Manuscrise, nr. 128, f. 436 (in continuare: Arh. St. Bucu-

resti, f. -)" Arh. St. Bucuresti, ins. 161, f. 98-102.

Arh. St. Bucuresti, ins. 128, f. 436.12 George Potra, Documente prioiloare la istoria oraplui Bucure4i (1634-1800), Edit.

Academiei, Bucuresti, 1982, dec. 339.Fäcutb In cursul anului 1795, cind fostul proprietar din cauza Iucrärilor nu poate

aduna bucatele" de pe mosie, drept care si va primi o despägubire de 300 taleri (Arh. St. Bucu-resti, ms. 128 f. 436).

Arh. St. Bucuresti, ins. 128, f. 438.14 bis

ms.

14

l"

www.dacoromanica.ro

174 MARIUS OPREA 4

albe ea zgpada la culoare"18. De la cirpele mahalelor la hirtie drumul eratotuksi lung. La Sabar acopereau cu munca lor aceastg distantg 40 liudiscutelnici (care) pentru slujbl sg fie nedajnici de bir, ocrotiti §i sloboziin toatg vremea", dati de prin satele cele dupg irnprejur, ca sg poatgurma cu inlesnire slujba F;si. datoria lor" 16 FOFAii Várani birnici, ajun0liberi, deveneau prin deprinderea cgpätatg dupg efectuaxea repetatg aunei operatii din procesul de productie lucrgtori specializati, fabricantide hirtie 17. Pentru reparatiile utilajelor i alte necesitgti lor li se adgugau4 sMme de tigani, me§teri de hier" care la rindul lor scutiti in schimbulmuncii prestate de orice fel de obligatie favá de domnie 18 Astfel, Ion,Mincu, Leontie i Ilie 10 ridicg fämeile i copiii" in februarie 1796 0vin la fabricgi 18, unde li se da cite o chilg de bucate pe an" de fiecaresäla§ precum i fierul trebuincios lucrului, iar cind nu primesc nici o po-runcg vor face singuri munca §i hrana lor". in august ace1a0 an laSabar sosea i fierarul Constantin cu ai säi, cedat de fostul säu stgpin,egumenul mingstirii Golgota, in folesul harturghiei 25. Coordonarea lucrg-torilor era, sarcina unui ipochimenu ales, om de ngdejde, practicos"- domnia numise pe vgtatul aprozilor de la divan in aceastg functie,confirmat fiind apoi 0 de Mitropolie. De cum aici activitatea In cepe, îlvedem pe proaspgtul director de fabricg" Marin Mihail luind o nasurgcare aratg intr-adevär bunul gospodar : fiindcg in apropiere iaste zal-hanaoa numitului Odobescu, carea aduce putoare §i supärare . . . am ggsit cucale 81-0 ridice acel Ion zalhanaoa, sg o mute la alt loc departe de fa-bricg" 21. Algturi de el mai amintim pe Dimitrie suilgiu", pe postelni-celu Sterie, fost zapciu in Ilfov, cerut fiind de insu0 suilgiul", care pre-cum 0 altii din partea locului, oameni cu praxis asupra apei" au inda-torirea de a veghea la brma functionare a instalatiilor hidrotehnicq 220 figurg aparte in acest peisaj face medicul bucure§tean Constantin Dar-vari, pe care 11 vedem cunoscind i retetele de fabricare a hirtiei : la 5februarie 1799 lucrul sgu la Sabar pentru hirtia citg s-au Mcut ping acum"este rgsplätit cu un teren acordat de Mitropolie in mahalaua Sf.Dimi-trie (Bgläceanu) 2 3. El doftoricea gratuit i lucrgtorii clti s-au intimplatdupg vremi a &A bolnávi", aläturi poate de Iancul sin Mupt, vechi pos-lu§nic rnitropolitan, priceput in me§tepgul tgmgduirii oamenilor ce-lor ce 10 scrintesc sau fring miinile i picioarele" 24.

Pgrea cg nimic nu poate impiedica activitatea fabricii. Dar vederncum in 1798 domnitorul Constantin Hangerli o desfiinta practic : hind-cá fabrica de hirtie intr-aceastä vreme nu este trebuincioasg §i scutel-nicii ce-i are nu Ant trebuincio0 acolo, poruncim domnia mea sä ,se deela dajdie" 25. Pitacul e datat 9 ianuarie, cind din cauza inghetului apei nu

15 Aurel Dirnboiu, De la ',laird la htrlie, Edit. tiintificä, Bucures Li, 1964, p. 206.16 V. A. Urechia, op. cit., torn. VI, p. 689.

Ibidem.lbidem.

12 Arh. St. Bucuresti, ms. 128, f. 435.20 Arh. St. Bucuresti fond Mitropolia Tárii Rornânesti, pachet CCCXLVII, doc. 61,

orig. grec. continuare: Muir., -1 -Arh. St. Bucurcsli, ms. 128, f. 438.

22 V. A. Urechia, op. cit., tom VI, p. 687. Document din 22 ianuarie 1796.22 Arh. St. Bucurcsti, rns. 158, f. 95 verso.24 Arh. SL. Bucuresti, rns. 143, f. 67.25 V. A. Urechia, op. cit., torn VII, p. 210.

(In

isi

O

www.dacoromanica.ro

5 CARTE SI SOCTETATE IN MICURESTI 175

se putea lucra 26 Ori domnului, de o rapacitate indeobste eunoscutg, ise pgrea ineficace pgstrarea atitor potentiali contribuabili in folosul uneiintreprinderi care nu-i aducea beneficii imediate i sigure. Din nou petronul Várii insg, ctitorul fabricii, Alexandru Moruzi îi reinnoia la 30 sep-ternbrie 1799 privilegiul, repunind-o in functiune 27. Evident, greutIti sevor fi ivit in activitate si din alte motive : aici inträ in disctrtie negli-jenta, neobisnuinta omului din epoca in fata unei activitäti care necesi-ta o consecventg adesea plictisitoare" In muncg nu doar pentru simplollucrgtor. i poate cg fatg de cele mai mgrunte disfunctionalitgti multise descurajau -in fond urmgreau producerea hirtiei nu ca scop in sine,ci realizarea cistigului de pe urma acesteia. Important este cg productias-a pästrat totusi ridicatg, incit toate titlurile apgrute la tipografia mi-tropolitang ping in 1806 au fost tipgrite pe hirtie fabricatg aici 28

Din acest an tara a fost din nou transformatá in teatru de rgzboifabrica a avut la rindul ei de suferit. Astfel, in 13 decembrie 1806 eind

fu IA la prinzucior" Sabarul a fost teatrul unor lupte intre turcii care seretrggeau precipitat din Bucuresti s,i populatia orasului care-i urmärea, iar

sfirsitul luau aprilie 1807 in aceleasi locuri "dedese Dumnezeu, un po-top de apg foarte mare, cît sg ting Sabaru i Ciorogirla tot una, nu sg curios-tea vadul lor, iar lrmcile erau plffie de apg"29 . Ghinionul fabricii, dar norocultirgovetilor - immdatia zgdgrniceste manevrele turcesti din zong i reo-cuparea capitalei. Acestea sint, cu certitudine, imprejurgrile in careasezgmintul ctitorit de Moruzi a dispgrut 30 . Scriindu-i domnului Cara-gea prin 1813, mitropolitul Nectarie tinea sá aminteascg, vorbind de-spre mosia Ciorogirla, cg ea s-au mas...cu atitea lucruri pentru Intoc-mirea hgrtirii, care acum din pricina acatastasii vremilor vittámindu-sg,au rrtmas numai semnile zidurilor" 31. Ruinatg ping in temelii, fabricadispgrea Incet din amintirea oamenilor vremii : locul in care se ingltasodinioarg mai este recunoscut intr-o hotgrnicie la 1815 de Nestor Craniovescu, fost mare clucer, care aseazg o piatrg de hotar pg malul Saba..rului, unde au fost moara de hirtie" 32

O serie de trgsgturi inscriu acest atelier in lista asezgmintelor detip manufacturier, pe coordonatele modernitátii, pentru cá algturi de elea contribuit la conturarea unui nou complex de caracteristici ale vietiieconomice, sociale i politice, a unor scopuri, motivatii i atitudini, aunui alt orizont mental, manifestat atit in viata citadinä cit i in cearuralg. Un ultim exemplu : Catagrafia eparhiei Ungrovlahia mentio-

29 Un document interesant dar cuprinzind aprecieri exagerate (este o evaluare a veni-turilor mosiei fabricii fäcutá la 27 martie 1812 de stolnicul Constantin Predescu), sate care vordezläntui ulterior un lung proces, ne aratá cä in apa Sabarului... au si avut... stfipiniiacestii mosii moará, care moará au umblat numai primávara toamna, iar iarna pentru trighetulapii cit 1 vara pentru secarea apii sta". (Arh. St. Bucuresti, ins. 157, f. 20-20 verso).

" V. A. Urechia, op. cit., torn VI, p. 691.28 G. Ioanitiu, N. Costache, Industria hlrliei in Románia, Bucuresti 1923, p. 27.29 llie Corfus, Cronica mestesugarului loan Dobrescu (1802-1830), extras din SAI,

VIII/1966, p. 14." Peste ani, oferind cu chirie o moarä in aceste locuri, Mitropolia atragea atentia arenr

dasului sä fie cu mare priveghere, ca sä nu dea moara de vreun potop de apá sau at ardá defoc" (ins. 162, 1. 132 verse). Este aceastä ingrijorare expresia amintirii Ina vii in epocá a In-timplärilor care pricinniserä distrugerea fabricil de hirtie?

31 Arh. St. fBucuresti, ins. 157, f. 34-34 verso.32 Arh. St. Bucuresti, Mitr. XXVI/14.

§i

la

www.dacoromanica.ro

176 MARIUS OPREA 6

neazg intre altele la 1810 si satul Moara de Hirtie din plasa Sabarului :case 27, suflete parte bärbäteascg 43 si ferneiascä 46". Se afla acolo obiseria de zid slabg", dar cu toate orinduialele" bune, slujitg de Ioansin Ioan, localnic, fecior de mirean, hirotonisit in 1808, orn de 35 ani,cu citire bung, MIA nici o patimg, de neam rumn", tatg a patru copii :un bgiat si trei fete 3 3. Iatg cum prin fabricarea hirtiei, bash' de la primiipasi spre izvodirea ei, cartea aduce modificgri substantiale in infätisarealocurilor cu care intrg in contact, iatä cum incheagg o comunitate sischimbg destinul oamenilor, cuvintul tipgrit scriind, la rindul sgu, o altgistorie.

Dar ping la atelierul tipografic hirtia mai are de trecut prin piataormului, ambalatg in conturi" de 24 de file si topuri de 20 sau 30 de con-turi. Totusi nu exista o mgsurg fix4, care sg ne perrnitg azi o evaluarea pretului, pentru cá hirtia se vindea de fapt dupg ochi". tinr insg,spre exemplu, c'g la 1767 o sutg coale hirtiia bung" 34 costa 1 leu si 10parale, deci 2 coli la o para ; o coalä fAcea atunci cam cit un kilogram deceapg, sase morcovi mari sau o jumgtate de piine. De asemenea, maistim dupg tarifele vginilor i documentele caselor negustoresti din Ardealce sorturi de hirtie intrau pe piata bucuresteang ; iatg : hirtie de postg,hirtie de Faggras, de Orlat, de Bocata, de Genova, Venetia si Triest,cercevechia", adecg hirtie de Franta", hirtie väpsitg sau poleitg fe-lurimi", hirtie nemteascg, ruseascg, olandezä, sau englezeascä, - toateacestea in diferite forme si ca1it4i, vgmuite dupg vel si dupg alisverisulvremii" cu 3%. Piata putea fi usor speculatg, 'MO, nu Mrg riscuri - fiedatorate stärii ei haotice, fie din pricina vremurilor sau/sia catastrofelor naturale, care generau acute crize de subconsurn. Chidin 1793 ciuma face ravagii in Polonia este oprit importul hirtiei de acolo 36,iar la Galati in 1825 se Inregistra hirtie la 1 leu per 24 coli. Tot acoloera 2 lei o oca de säpun sari o cutie de rahat, 3 lei ocaua de tutun, 4 leicea de zahär sau piper, 5 lei una de cafea - pentru cg, aflärn de la cojo-carul bucurestean loan Dobrescu, in acel an o gravg crizI bintuia tara,cgci datoritg surnelor ce sg cerea de impgrätie pentru lefile ostgsesti"(si nu numai pentru asta) inflatia se fácea puternic simlitg, monedadevalorizindu-se de trei ori 36.

Dar cu toate aceste vicisitudini, lumea nu se mai putea intoarcela pergament : numai costul hirtiei consumatá de un notar din Brasovpe un an se ridica in 1799 la 5 florini 37, iar in Moldova s-au imprimatin 1826 3.050 topuri de hirtie (la care se adaugg cantitatea intratg intarg prin contrabandg, pe care o bänuim destul de importanth). Acumabsen,ta §i nu prezenta hirtiei pärea ceva neobisnuit. O intilnim si in Ma-gasin de nouveautes et modes", unde ieseanul Jacob Pallady vindea

33

Ilîr-

Nicoine M. Popescu, Calagrafia eparhiei Ungrovlahia in anal 1810. Sud. Nov, Bucu-resti 1914, p. 28. Nurnele satului s-a schimbat dupa disparitia fabricii, devenind In epoca moldernä Catiche - dupii numele unui boier stptn al locurilor In a doua jurnätate a veacalui alXV I I-lea.

36 Me Corfus, Inselnnilri de dernult, Edit. Junimea, Ia0 1975, p. 200.35 V. A. Urechia, op. cit., tom 1, I, p. 267, 269.36 lije Corfus. Cronica..., p. 62.37 Filiala Arh. St. Brelsov, Acte In depozit II, nr. 18140.

-

nelinidtii"

www.dacoromanica.ro


tie cu 7 sfanti, Abecedare cu 12, Grarnatici tot cu 7, iar un vin bun deRin cu 10 sfanti stela 38

Asigurarea cantitätilor de hirtie necesare functionärii aparatului bi-rocratic, desfkurärii activitätilor de räspindire a culturii prin tipografie §iinvätämint, aläturi de importanta cotä a consumului individual nu s-auputut baza niciodatä in intregime pe productia internä. Importmile s-aumentinut astfel la cote ridicate i foarte ridicate, prilejuind scurgeri sim-titoare de monedä in afara granitelor. Cu toate aceste consecinte negative(dar nu tragice) pentru starea finantelor i pietei autohtone comertulcu hirtie aläturi de fabricarea ei au fost, putem spune, un importantfactor - mijlocitor al dezvoltärii institutionale, al räspindirii culturii§i modernizärii intregii societäti. Acest rol a schimbat radical 0 destinulhirtiei dacI la inceput ea era trecutä intre märfurile de Venetic)" sauLipsca, aläturi de articolele pretentioase ca mätäsurile, pantofii cu fir,sticlutele de parfum marca Apa Crgiesii" ori continind cunoscutul"leac Antispasmoticum", ajunge in 1808 la prävälia lui Neculaie Ion -särevenim la un exemplu -in tovärkia mai putin nobilä a cotilor de pInzl,chingilor, sticlelor cu rozol §i lulelelor. Nu era un semn de desconsiderare,ci mäsura intelegerii depline a rostului ei in lumea nou'ä, care incepeprindä contur.

2. NASTEREA

Citeva rinduri din Notre Dame de Paris", romanul lui VictorHugo, sesizau (de0 intr-o viziune hiperbolizantä specific romanticä) fa-.lia pe care a deschis-o in universul medieval atelierul tipografic, opuscatedralei ca importanta operä a acelei epoci : cartea va dobori edifi-ciul...Literelor din piaträ ale lui Orfeu le vor urma cele din plumb alelui Gutenberg". Dincolo de metafora laicizrii spiritului, afirmatia cu-prinde i un adevär privind aspectul universului urban, in care magnifi-eenla constructiei de prestigiu este treptat Inlocuitä de feunelicnalitateaedificiului civic (Mrä ca aceste träsäturi sä se excludä ele slut insä do-minante), proces de 1ung6 duratä in care biserica de cartier i primärieiau loc catedralei i palatului. Uncle este situatä tipografia pe harta a-cestei lumi in mipare : se aflä in centrul, sau la periferia orasului 0 a con-§tiintei7 A provocat aceste schimbäri, a participat la ele sau doar le-aresimtit 7

La Bucure§ti tiparul se transformase in decursul a citeva ggneratiiintr-un bun prestigiu al orasului prin succesul chiar european al unor a-paritii de aici. Astf el, intr-un scurt rä'stimp termenul tipografie nu mainktea in geografia mentalä" a tirgovetului im semn de intrebare, nudesena doar un loc cu o destinatie vagä, ci concretul existentei atelieruluiuncle se fäureau cärti - valori de renume i cu pret spiritual pentruunii, sfinte sau cu mare pre in bani pentru cei mai multi. Tipografiaare o ascendentä in care se intilnesc in acela0 spatiu mai multe palieresociale i mentale, de la patriotismul predosloviei adresat patriotismuluicititorului pinä la aprecierea insului pragmatic, de la dragostea citito-

38 D. Z. Furnicá, Documenie privitoare la comerful romanesc, Bucure§t1, 1931, p. 371 fiurm.

sg,

:

&flips

www.dacoromanica.ro

78 MARIUS OPRtA 8

rului pentru carte pînA la respectul titranului nestiutor in ale buchilorpentru fila tipAritA. De aceea la inceputul secolului XIX in universulurban ea detinea o pozitie bine determinatä ; insrt acum intilnim, spreexemplu, i eirciuma tipografii," mentionatä la 8 iunie 1803 ea functio-Mud in preajma Mitropoliei 39, iar prin octombrie 1812 Dimitrie HagiGheorghe cumpAra localul Tipografia Veche" de la Cismeaua lui Ma-vrogheni 40 Paradoxul este aparent, cici tocmai evocarea sa in astfelde firme" constituie o dovadA a largii popularitáti de care se bucura :tipografia devenise un loc comun in sensul cä era de toti cunoscut si tot-odatá un loc de exceptie, cu renume, bucurindu-se de pretuire nu doarin oras, ci i in afara lui, chiar in afara granitelor tárii 41 Peste ani, la 22decembrie 1859, acest proces se incheiase : cum consemna un act purtinddata respectiyA, doamna Elenca Ionescu îi cumpAra un loc de casA pe71u14a Tipografii" 42 Astfel, in geografia urbanA atelierul tipograficgAsit repede locul sAu firesc, cAci el a contribuit la schimbArile caracteris-tice unei noi epoci, actionind nu la suprafata -unei realitAti, ci in resor-tunic ei intime, modelind structuri de &dire pentru care era necesarun alt cadru, de manifestare ; nu intrutotul incompatibilA cu realitätilesocio-economice medievale, tipografia îi putea schimba caracterul säuartizanal spre a deveni o industrie reglatä de mecanismul cererii i o-fertei numai intr-o lume pregátitA BA o accepte ca atare, intr-o lume careaccepta astf el implicit WA se schimbe pe sine. Cáci fArä indoialA litera detipar actioneazit in acest sens la diferite paliere ale societätii, cu rezul-tate diferite InsA. DacA dezvoltarea unui gust literar, schimbarea reali-zatA de operatiunile scris-citit la nivel individual sau pregnante, in an-samblul societAtii actiunea tiparului este mai greu de fixat. Totusi, amputea spune cA locul pe dare l-a ocupat tipografia in peisajul citadin alinceputultil de ev modern in Bucuresti, abia schitat mai sus, reflectA ooptiune a societätii : de la typografie...adecA typariu de tipAritul cAr-tilor" cum se explica odinioarA intr-o predoslovie 43 pinä la ulita Tipo-grafii" drumul a fost scurt, lipsit de ezitAri, ceea ce denotä cá epocadescoperit repede îl acest mestesug posibilitatea de a se exprima, modi-fica multiplica pe sine si oamenii &Ai in mii de chipuri i cArti, de a se77contempla In oglindá", tipografia provocind, participind, resimtind tot-odatl schimbAri care consacrau o nouA realitate.

Sá inträm acum in intimitatea atelierului, urmärind o zi din acti-vitatea sa. Din diferite mahalale ale orasului, in zori, se indreaptä spredealul Mitropoliei tipografii - oameni respectati : priceperea lor, stiintade carte, posibilitätile de cistig îi asezau drept elitá a lumii mArunte, inochii cIreia tipografia apare ca intreprindere respectabilä In toate sen-surile cuvintutni. Unii vin de Mai departe : de ani de zile tipograful Du-mitru face acest dnim pornind de la podul lui särban vodä" 44 doar

99 Arh. St. Bucuresti, ms. 156, f. 115 verso.44 Arh. St. Bucuresti, ins. 157, f. 31 verso.

Despre aceste aparitii vezi Cornelia Papacostea-Daniolopolu, Lidia Demeny, Carte fitipar In societatea romdneascd qi sud-est europeand (secolele XVII-XVIII), Edit. Eminescn,Bucuresti, 1985, p. 175 -177.

" Arh. St. tucuresti, ms. 151, f. 131." I. Bianu, N. Hodos, Bibliografia románeascd oeche, tom. I, p. 217-222." Arh. St. Bucuresti, Mitr., CCXXII/31.

41

si-a

si-a

www.dacoromanica.ro

9 CARTE SI SOCIETATE IN BucuRE,sn 179

spre bátrinete se va muta in dealul 13/rbgtescu1ui, uncle îi cumptiraseo vie - acolo 1,5i stirseste i zilele45. Zetarul Hera se aflä vecin cu Stan-ciu - amindoi vin la tipografie din mahalaua FrAminda 46 ; de asemeneaChirutä, care are casä la Podu Calicilor, afar/ din straj/" 47 merge lalucru al/turi de Radu - pin/ cMd acesta se milt/ in mahalaua Vlädica 46NAstase, ridicat datorit/ priceperii sale la rangul de logofät (ca si Stan-ciu) locuia pe ling/ biserica Sf. Vineri 49. Pe ling/ cei de mai sus tipografii-preoti sau ctilug/ri locuiau chiar in incinta Mitropoliei.

Si desehidem usa atelierului : chiar de la intrare prezenta ne esteanuntat/ de un clopotel pe care Stanciu îl cumpkase in octombrie 1806 50 .

Tipografii lucreaz/ deja : in zetkie trei dintre ei culeg literele de plumbajutorul imor instrumente specifice nmnite atunci vingälace 51. U-

neori lumina prea puternic/ li sup/rI - drept pentru care pun perdele laferestrele incAperii tot in toamna anului 1806 52. Cind literele se termin/,coboarä in pivnit/ dupä altele - acolo se aflä in dou/ burie" 53 literade tipar minuit/ de citeva generatii de tipografi - sau toarnä cu aju-torul instrumenturilor" uncle noi ". Pentru mama lor, Meletie, IlieVisarion (fete bisericesti care in 1806 urmau aceste indeletniciri) primeaude la Stanciu tipograful, in acea vreme arendas" al atelierului, cite 32taleri pe lun/ 55. Alkuri de ei, Leontie executa frumoase gravuri in lemn(vide din acestea se pästrau incil in inventarul tipografiei trei deceniimai tirziu) 56 .

O datä zatul cules, corectat si paginat intra pe mina pilcarului(cel care prepara cerneala), meserias cu o calificare inferioar/ (pentru cäera plätit cu ceva mai putin decit restul) 57. Ii cunostem pe pkinteleTeoctist care au fost pilcariu 3 luni si 20 zile" in vara anului 1806 56.Prubariul era cel care scotea prima coal/ tipkitä si totodat/ efectuaultima corecturA, dupl care däclea bunul de tipar", ducind rnat4ialulin imprimerie. Aici, asa cum in zetärie piesa principalä era litera de ti-par, teascurile se bucurä de o mare pretuire. La tipografia mitropolitanälucrau douä, minuite de drugari. O defectiune a lor 11 determinä pe ace-lai sä apeleze la serviciul unui fierar si al unui timplar, plätitipentru a lor ostenealä" cu 12 taleri, dup/ ce cumpärase i materialelenecesare reparatiei, in valoare de 24 taleri si 7 parale 59. eful" imprime-

45 Arh. St. Bucuresti, ins. 156, f. 143 verso.46 Ibidem, f. 49.47 Alt. St. Bucuresti, ms. 158, f. 164 verso.48 Mutt mai tirziu, in 1859, Leonca, fiica lui, vindea casa ce o avusese de zestre aici (Arh,

St. Bueuresti, zns. 151, f. 57-57 verso).o Date privind familia acestui tipograf ne-au fost puse la dispozitie cu amabilitate de

Paul Cernovodeanu, caruia ti multumim i pe aceastá cale.5° Arh. St. Bucuresti, Mitr. DLXV/13.51 Arh. St. Bucuresti, Mitr. DXVII/9.52 Arh. St. Bucuresti, Mitr., DLXV/13.53 Arh. St. Bucuresti, Mitr., DXVII/9.54 Ibidem.55 Arh. St. Bucuresti, Mitr., DLXV/13.56 Arh. St. Bucuresti, Mitr., DXVII19.

Astfel se stipula In Asezámintul tipografilor lucratorl " din 4 octombrie 1798.Arh. St. Bucuresti, ins. 158, f. 85).

58 Arh. St. Bucuresti, Mitr. DLXV/13.89 Ibidem.

Stanciu

"

eu

si

www.dacoromanica.ro

180 MARIUS OPREA lo

riei" era in aceastä vreme Gheorghe 60, care Il avea in subordine pe Petru.Paginile tipärite de ei erau asezate in ordine, urmind a fi apoi separatein trupuri" de cárti. Intr-un moment de rä'gaz, terminind de tipäritin toamna aceluiasi an 1806 o Psaltire 61, Stanciu cumpära lucatorilorsli pepeni de 11 taleri, trecind la impärtirea cärtilor", impachetate inhirtie si legate cu sfoarä dupit ce au fost paginate 62

in atelier se aflau o multime de accesorii i unelte care usurau nas-terea cärtii : de la linii, sale, cleti, ciocane, foarfece, sfoarä, carton, mo-jare pentru pisat ping, la ceaune, pirostrii, tingiri, vase mari, o putinäpentru apä 63 .

Se apropie prinzul, lucrul incepe sä treneze. Bucätarul, intors dela tirguieli de prin pietele orasului, a läsat in urmä una din slugile tipo-grafiei care se luptä din greu arind cosnita de papurä cumpäratä deacelasi Stanciu ; in toamna bogatä a anului 1806 e plinä cu de toate 64..Atita cit a durat tipälirea Psaltirei, deci pe 3 luni si 17 zile s-au plätitbucátarului 88 taleri" de cätre Stanciu - care a luat in acest rästimpalimente in valoare de 997 taleri ! Tipografii mincau : legume mai ales(sä nu uitám cá era toanmä) ; varzá, roii, ceapä, usturoi, verdeturi, fruc-te (mere si pepeni), peste (scrumbii, peste särat ori proaspät, icre), brim-* urdä, mälai pentru mämäligl - mai putin piine ulei pentru gá-tit (cite 10 ocale pe lank"), mäsline, piper, s.a. Carne mai putiná, cäci inrästimpul amintit mai sus lumea ortodoxä tinea doug mari posturi (SintäMärie Mare si Cräciunul) 65. Dupä prinz, pentra a inviora spiritele, cafea-ua i ceaiul sint bine-venite : venind in intimpinarea acestei obisnuintebalcanice, Stanciu cumpära pentru uzul tipografiei pmná i ibrice ! 66.Apoi din nou la lucru.

Se apropie seara, se apropie i sfirsitul cärtii asteptat de toti cu ne-räbdare - de aceea lucrul continuä i dupä läsarea intunericului. lu tipo-grafie se gäsesc nameroase sfesnice de tablä, se consumä maxi cantitätide luminäri. Se apropie i iarna - pentru. tipografii sái Stanciu cumpärápinzä pentru haine, dulämi de postav, ciubote ; lui Ilie, care este mai fri-guros i innopteazä d.e multe ori pa patui din atelier ii ia o cergä 67.

Pe IMO, toate acestea, mai sint multe motive care 11 tin pe sefultipografiei preocupat. Doar un exempla. Dacá in 1806 Stanciu tipäreape ultimile file fabricate la Sabar, in peste ani Macarie Psaltul adresarugäminti disperate iconomiei mitropolitane pentru a-i trimite materieprimä de mare necesitate, cäci mai deunäzi am säzut vreo zece zile as-teptind". Cere mäcar hirtia de care stie el cä, se aflä pe la viv,liotecä",dar niste sare (cä am pus varza la murat i mi avem cu ce o säräm" ) 68.Coordonarea tipografiei punea nervii i sänätatea in general la greaincercare : in ultimii ani ai vietii Macarie s-a aflat nemiscat la pat, su-

6° Ibidem.61 loan Bianu, Nerva Hodo§, op. cit., tom. II, p. 479..6° Arh. St. Bucure§ti, Mitr. DLXV/13.68 Arh. St. Bucure§ti, Mitr., DXVII/9.64 Arh. St. Bucure§ti, Mitr., DLXV/1365 Ibidem,66 Ibidem67 Ibidem58 Arh. St. Bucure§ti, Mitr., DXVII/1.

sä

www.dacoromanica.ro


ferind de dambla" 62, iar in 1806 desi abia trecuse peste 50 de ani Stan-ciu cumpärä de 22 taleri niste spirt cu dohtorii pentru mine" ".

Si incä ceva : tipografii pästrau In acea vreme un obitei. Odaiälucrul incheiat la o carte, porneau o petrecere. Fireste, ei beau si irt timpullucrului : mirosul greu din tipografie le creea senzatia unui pericol deImbolnävire, contracarat prin udarea" gItului pentru curätirea" demizerie inhalatäL Dar de la profilaxie la viciu nu e decit un pas : Stanciucumpära luerätorilor rachiu obisnuit, pälineä si rom in valoare totaläde 154 taleri ; cantitativ cam 300 litri ! 71. Ei beau si in timpul liber :am amintit deja de circiuma tipografiei, aflatä in vecinätatea atelierului.Si se mai si imbiltau : o plingere adresatä Mitropoliei vorbeste de dameaduse unui proprietar de tipografii (bänuim beti !), care se ridicau la peste2000 taleri ! 7 2.

Cartea isi incepuse 'MA, cälätoria. Tipografii intrau repetat intr-uncon de umbrä. Putem doar sä ni-i inchipuim participind la viata orasuului.Numai cite un semn : iatä-1 pentru ultima oarä pe Stanciu, pregätindu-sede drum. Cumpärä pentru cai gräunte si pleaeä la Moldova". Pe drum,cheltuieste intre altele si cu mituirea unui gränicer, &lei transporta pro-babil cärti - en ce altceva putea face contrabandä tm tipograf ? 7 3

3. VIATA CARTII

Nu vom face aici cleat sä citäin citeva doeumente pe care le conside-rärn sugestive.23 martie 1765, scrie Mihail Itacovitä voievod : Luind domnia meaintelegere de asuprirea ce s-au Intimplat pe alocuri de s-au flint artisi aeei ce le fura le strica legätura si ca sä nu sä cunoascä le da de le legaintr-alt chip si apoi le vindea si fiindcA, avea voie de sä vindea eärtila multe prävälii nu sä putea. dovedi fapta furtisagului, pentru 4 BA punela, cale si. a sä Indrepta si aceasta arätäm poruna sä nu aibä Nsoie toatepräväliile a vinde carti färä numai la 2-3 locuri unde vor fi negustoride credintä care prin alegerea tipografului vor fi stinti" 74.18 mai 1704, Dosithei, mitropolit al Ungrovlahiei scrie rnitropolituiuiMoldovei : Multe zile avem trecute la mijloc de eind nu ne-am invred-nicit a da cercetare sänätätii frätii tale. Acum printr-acest bun ocazionneputindu-mä suferi in trecere cu vederea nu lipsim a da cuviincioasafräteaseä cereetare frätii tale ...Ne afläm si noi de astä datä sänätosi.Iar in treeuta iarng, prea mult am pätimit de la boala räcelii IncI de laprimul fulg de nea. Dar nu lipsim sä spunem ea din tälmäcirea cea callapre limba rumâneasa, din tipar non scotind acest rind de cärti sä numestepravoslavnica invätäturä foarte mult folositoare cetitoriului inchinäm sifrätiei tale dar ...De vei mai voi ea sä Imparti prin eparhie avem de tot

69 Arh. St. Bucuresti, Mitr., CDLXXI/1.7° Arh. St. Bucuresti, Mitr., DLXV/13.71 Ibidem.72 Pentru evolutia acestui caz" curios, vezi Arh. St. Bucuresti, Mitr., DXVII/3, 4, 5 si 6.72 Arh. St. Bucuresti, Mitr., DLXV/13.74 Arh. St. Bucuresti, ms. 143, f. 14-14 verso.

5 - cs. 24 05 www.dacoromanica.ro

182 MARIUS OPREA 12

tipgrite, Vora avea räspunFi frgtesc c s trimitem. Pretul uneiadgzlegate e taleri doi" 75,16 mai 1795, mitropolitul Dosithei porunceste credinciosilor din targ :Fiindcg intpacest veac urmAtor al nostru s-au argtat un eretic anu-me Hristodor carele facindursg, vas de locuit diavolului ape otrgvitoarean vIrsat din gura lui veninul necredintei si el a alcAtuit o carte huh-toare asupra leghii lui Hristos si au dat-o in tipar pre limba greceascg...care s-au Iraprgstiat cu darea pe la unile locuri i unii citindu-le sä va-tImg sufleteste sfg,tuim i poruncim tuturor de obste cîi vor avea acestfeliu de cgrti sg le dea de fatä spre a sä strAnge toate i s s arzg in foc1375.

Ca si omul, intreg universul cgrtii este contradictoriu. i aceastglucrare nu a vrut sä arate decit cg, mai mult ca orice, in esenta sa cartease confundg cu viata

LIVRE ET SOCMTA A BUCIAREST AU DABUT DE L'APOQUEMODERNE

Résumé

Faisant fond sur les riches archives de la Métropole de Valachie,complétées par d'autres sources et ouvrages, la démarche scientifiquede Pauteur poursuit le chemin du livre partir de la mtiere première,3/1a päte i papier", Pisqu'au livre imprimé qui se trouve sous le regarddu lecteur.,

L'étude réunit trois thémes principaux : Avant le livre ; II La nais-sauce du livre ; III La vie du livre. Dans la première partie on présentele processus de fabrication du papier, la vie et Pactivité quo*dienne dansla fabrique bucarestoise de papier au début de l'époqbe moderne. Dansla seconde-partie, l'auteur décrit e processus d'impression du livre, letravail quotidien dans une typographie, pour illustrer dans la dernièrepartie, g Paide de plusieurs documents significatifs, la vie du livre A,Bucarest au début de l'époque nioderne. L'étude des déterminations dulivre devient, dans la conception de Pauteur, un prétexte pour connaîtremieux un monde, une époque.

75 Arh. St. Bueure§ti, ms. 141, f. 36.Ibidem, f. 67-67 verso.76

insäsi.

a

www.dacoromanica.ro

ISTORIE UNIVERSALA

GENEALOGIA 1 DEMOGRAFIA ISTORICA*

LOUIS ROMAN

Peisajului istoriografic românese ii este specificl, in ultimele decenii,si renasterea cercetärilor genealogice, continuindu-se astfel o fruinoasätraditie a stiintei noastre. Au apärut in acestä vreme destul de 1111Meroaselucräri ; de-a lungul anilor am parcurs cu interes studii, surse si instru-mente de lucru publicate de Ion Ionascu, Stefan Andreescu, Dan Berin-dei, Paul Cernovodeanu, Maria Dogaru, Stefan Soriu Gorovei, FlorinMarinescu, Paul Pältänea, Alexandru C.V. Perietzeanu-Buzäu, DanGr. Plesia, Radu Popa, Adrian A. Rusu, Nicolae Stoicescu, NataliaTrandafirescu, Vlad Zirra s.a. Un semn al succeselor repurtate se expri-mä si in faptul ea o serie din publicatiile noastre genealogice au fost in-cluse in bibliografiile demo-istorice românesti 1, ca si in BibliographieInternationale de la Demographie Historique", Liége, editatä de ComitéInternational des Sciences Historiques, Société de Démographie Histori-que si Union Internationale pour l'Etude Scientifique de la Population.

Geneaolgiei i s-au recunoscut merite indeosebi in douä zone :a) relevarea unor elemente importante care tin de curriculum vitae alunor personalitäti literare, stiintifice, politice etc. ; b) conturarea inru-dirilor -avind semnificatii istorice -in cadrul unui anumit grup uman,distins pe varii planuri sociale. In lumea stiintei, intr-o vreme s-aconturat astfel imaginea unui specialist de inaltä eruditie, dar de acutätehnicitate. Or, dezvolari recente ale stiintelor sociale, al cäror obiectde cercetare 11 intersecteazg pe cel al genealogiei, tind sä introducä sen-sibile itodificki in rosturile stiintei genealogice si ale slujitorilor sli.

Avem In vedere inainte de toate evolutia spectacularä a demogra-fiei vechi 2, cu care genealogia are cel putin doug elemente comune ;

* Comunicare la sedinta Comisiei de genealogie, heraldicä si sigilografie (Bucuresti, 10noiembrie 1989). In unele din notele ce urmeazi se dau bibliografii selective pe probleme, care-aputea interesa pe cei ce se vor apleca asupra acestor domenii. Citeva publicatli, negäsitepinä acum in bibliotecile bucurestene, le mentionäm dupd diferite bibliografil, prezentäri saurecenzii, unde li se formuleazá aprecieri pozitive. In toate chestiunile, este foarte utilá Biblio-graphie Internationale de la Démographie Historigue, Liége, 1978.

1 L. Roman, Demographie historigue de la Roumanie, 1972-1978. Bibliographie analy-tigue, in Revue Roumaine d'Histoire", 19, 1, 1980, p. 85 sqq. (n°8 16, 67, 71); idem,... 1978-1984. .., ibid., 24, 4, 1985, p. 351 sqq. (Os 20, 51, 70, 71).

2 Pentru clarificarea conceptelor demografie (azi cu trei ramuri principale: contempo-raná, veche si paleodemografie) si demografie istoried (in proces de transformare intr-o ramurita stiintelor istorice) a se vedea idem, Sciences de Phistoire, demographie et démogrophie histori-gue, in Analele Universitätii Bucuresti", Istorie, 29, 1980, p. 99-109; idem, Demografiastoried in lume la sfirsit de mileniu, in Revista de Istorie:", 42, 4, 1989, p. 405-414f

ReVista istorica", tom II, nr. 3-4, p. 183-198, 1991

www.dacoromanica.ro

184 Lpuis Rom43 2

ambele discipline pun sub microscop o anumitä populatie, cal e cel maiadesea nu poate fi investigatä cit dupa ce eel cetkm ill a aplicat difi-eilul proceden, pe eale 1-am numi al mozaicului". Teimenul ezoteric,folosit peutru des mnarea acestut aspect secund de similitudine, necesitadusigur explicatii. 1?entru a-si implini mcnirea, genealogistul pal curgemii de in oare Morice, retine zeci ori sute dintie ele, in care a gäsit de-taliile necesaie pentiu luminaiea increngaturilor piopuse. Precum in cu-noscuta tehnicil decorativa se procedeazg cu pietricelele smältuite, tutasa sutele i miile de detalii furnizate de surse construiesc arbmc-le genea-logic. Aceeasi tehnicrt a mozaicului" o foloseste in anumita milsura oriceistoric, dar parch,' mai frecvent i mai insistent demo-istoricul pentru areconstitui serii statistice, mai lungi ri mai scurte, c i penttu a valo-rifica U anum(ta inregistrare demica ce ne parvine dintr-o epoca ievoluta,numhatoare ce se dovcdeste lacunata sub aspectul -categoriilor socialeincluSe, ori partiala sub aspect teritmial, ori cifratä cäbi opereazit cu uni-tki de masura, de continut necunoscut s.a.m.d.

Intre amintitele rarnuri stiintifice subzistg, evident, diferente in-semnate. nintre ele aici merita a fi amintit pe de-o parte faptul cii popu-latia studiata este abordatil din puncte de vedere specifice : demografiasilre pilda are in vedere anumite caractere ale populatiei date (structura

dinamica biologice, teritoriale, precum si eminamente sociale). Pe dealtä, parte este de avut in vedere ca, spre deosebire de genealogie, de-mografia ;rateaza statistic o inasti ae evenimente agate in obiectivul sau,urmkind relevarea proceselor demografice. In ciuda tuturor diferenti-erilor existente, elementele comune fac posibila si necesari cooperarea :genealogia Vera o uriaii bazg, de date ce-si asteaptä o prelucrare de de-mografie veche. In plus, demografia istorica propune concepereaOften a fenomenelor discutie

1) In ultimii ani s reliefat autonomia relativg a fenomenelor de-mogratice eare evolueaza - in anumitelimite prin impulsuri la-untrice, pe valurile puse in miscare de actiunea pxopriilor legi demogra-fice, ceea ce se explica i prin faptul cii spatiul demografic este parteconstitutiva a vietii materiale a societkii 4. Daca lyiim, de exemplu,raportul de masculinitate al nasterilor (näseutii vii), proportia este deregula 102-107 baieti la 100 de fete. Raportul acesta evolueaza apoi di-ferit intre 0 100 de ani : in perioada contemporanä, in tärile europenesi-n alto societäti dezvoltate, ckora le este specifica supramortalitatea

numärul lArbatilor la 100 de femei descreste odatii cm virsta ;in epocile mai vechi, precum i intr-o serie de tári in curs de dezvoltareping catre anii 1970, in conditiile supramortalitkii feminine, curba ra-portului de masculinitate era ascendentg 5. Faptul eg se nasc mai multibiieti decit fete fusese observat Inca din secolul al XIV-lea ; el a fostriguros demonstrat, prin aplicarea calculului probabilitkilor la datele

a Idem Pemografia istoricei in lume.. p. 414, n. 354Populafia - factor important al proceselor istorice (In lumina fduririi unh101iL

romdnesfi), in Stu dii i articole de istoric", 49-50, 1984, p. 104-113.5 M. Schtickzelle, Evolukion du rapport de mascUlinité d Ict naissance dans quelques

pays occidentaux, In Genus", Roma, 37, 1-2, 1981, p. 35 -59; V. Ghetu, Supramortalitateamasculiml: rezultat al factorilor biologici sau al celor sociali? in Viitorul Social", 82, 3, 1989,p. 281-283.

3%

i

maseulinh,

ldem,

stiin-tir

-

www.dacoromanica.ro

3 GENEALOGIA. 51 DEMOGRAFIA ISTORTCA 185

asupra nasterilor la Londra in anii 1629-1710, de cgtre John Arbuthnot i1712, continuat de olandezul G.J.s'Gravesande in acelasi an, de elveti-anul Nicolas I Bernoulli in 1713 si de Abrriham de Moivie mai tir7iu. Ob-servatiile acumulindu-se ulterior si eu privire la alte localitgti siuniversalitatea fenomenului va fi recunoscutg ping la sfirsitul secoluluial XVIII -lea, mult timp insä operindu-se cil formule teologice 6 Astázistim crt, regularitgtile statistice ale fenomenelor demo!-rrafice decurg inmod firesc din specificul biologic, precum 0 din caracterul lor dual, bio-logic si social : astfel, raportul de masculinitate al nWerilor, destul destabil in toate populatiile, decurge din specificul sgu biologic ; insglutia diferitg - in societätile cu supramortalitate masculing i in cele eusupramortalitate femining -a raportului de masculinitate intre 0 0100de ani este amplu influentatg de desfAsurgrile sociale.

2) Asa cum in naturg existg un ecosistem7 ansamblu format din bio-eenozg si biotop, cu relatii strinse intre organisme, ca i intp ele i fac-torii abiotici, un bioechilibru dinamic, dependent de mediu ; tot ma -in Wail's mutandig - se prezintä i sistemul fenomenelor demografice(o gemocenoza), aflate in interdependentä cu evolutia socialg (un demotop).Este motivul pentru care - si acesta intereseazg in mod direct pe ge-nealogisti - s-a criticat cu severitate modul de abordare a Colectivelorumane intr-o carte recentä 7, subliniindu-se cg, In orice societate, un grupnu are altg existentil decit in si prin relatiile initretinute cu alte grupuriode unde decurge dl orice studiu, care Se limiteaza la descrierea unni colec-tiv oarecare luat in sine insusi, îi interzice dephsirea unei descrieli foar-te incerte i fárá vreo importantg explicativg (Monique de Saint-Martin) ;s-a argtat dt reconstructia rationalg a functionglii i evolutiei ralatAilorsociale râmine scopul exclusiv al oricärei cercetäri istorice stiintifice(Alain Guerreau) 9 Totodatg este de luat in considet are un complex lantde interdependente : S (in care S =-- procese SOciale,iar P evolutiile populatiei).

3) Cereetärile din ultimii 10-15 ani au argtat tot mai insistent re-alitatea unei demografii diferentiale, a unei diversitäti de comportamente,tare se adapteazä si se transformg dupg teritoriu, dupa situaliile i evo-lutiile de aici, dupg zonele economice i grupurile sociale 9 etc.

Care sint domeniile colaborgrii interdisciplinart i ce rezultatepot obtine?

1. Reconstituirea familiilor s-a declansat in mod amplu in anii 1950,folosindu-se registrele parohiale si vechile evidente de stare civilg, co-semngrile eclesiastice ale botezmilor, nuntilor i inniormintgrilor fiin«

J. Dupaquier, Providence el probabilité, in Revue de Synthese, 1 aris, 10G, n° 117.1985, p. 81-99; Jacqueline I lech t, Johann Peter Süssmilch (1707-1767). .., in Population",Paris, 35, 3, 1980, p. 667-677; eadem, Iii Annales de Demographic Historique", Paris, 1985,p. 432.

7 Medieval Lives and the Historian. Studies in Medieval Prosopography, ed. N.Bulst, J.-P. Genet, Kalamazoo (Michigan), 1986.

8 Alain ,Guerreau, Compte rendu (la cartea din n. 7), in Anniles ESC", Paris, 41 21089, p. 405-406.

9 L. Roman, Demografia istorica in lume..., p. 410, 411.

eiPo-

--0P ...=

se

6

täri,

-+S

www.dacoromanica.ro

186 LOVIS ROMAN 4

aisimilate actelor de nastere, clsgtorie i deces". Actiune stiintificg im-portantg, ea a cuprins treptat numerosi cercetgtori de pe multe meridi-ane si - sub puternica luming a acelor reflectoare - pentru o clipg, s-acrezut cg acum s-a näscut demografia veche. Ori, registrele bisericestinu se utilizau pentru întîiai datg in scopuri demografice, elenind o asemenea functie cel putin de la sfirsitul secohilui al XVIII-lea(11/I.Lastri la Florenta, 1775 ; A.J. Binterim la Dusseldorf, 1816 ; J.S.Burn la Londra, 1829 ; Berriat Saint Prix in Franta, 1832 etc-)11. Nicireconstituirea familiilor insesi pe baza registrelor de botezuri, nuntiinmormintgri nu constituia o noutate, cgci procedeul avea o destul delungg istorie : 11 intrevgzuse K.Bücher (1886) 0 incepuse a-1 aplica 0.KRoller (1907) in Germania ; vechea stare civilg fusese exploatatä in Su-edia de K.A.Edin (1915, 1933), iar un procedeu forte modern elaborase

aplicase Hannes Hyrenius in teza sa, scrisg in 1935-42, referitoare lapopulatia suedezg, din Estland aproximativ Estonia de azi)12.

Asadar, in Franta postbelicg tehnica rronstituirii f amililor fusesereinventatg, Ina aplicarea ei a inceput acum a se face pe o scarg incom-parabil mai largä decit in deceniile precedente. in esentg, este vorba decompletarea unor fise, de culori diferite : de nuntg/cäsgtorie, de botez/nastere 0 de inmormintare/deces. Se noteazg -in limitele detaliilor exis-tente - numele i prenumele, virsta, locuinta, locul de origine, inrudirile(nasii i martorii botezului, sotul/sotia s.a.) etc. Se pot intocmi i fisede despuiere anonimg a registrelor. Reconstituirea familiilor se face, inmgzura posibilit4i1or, prin : corelarea fiselor de botez, de cgsätoriede deces pentru fiecare sot ; unificarea datelor celor doi soti ; adäugareaelementelor referitoare la botezul, cgsgtoria i, dacg, este cazul, decesulcopiilor. Toate aceste date se supun apoi unei prelucräri sistematice 13

19 L. Henry, Une richesse démographique en friche, les registres paroissiaux, In Popula-tion," 8, 2, 1953, p. 281-290; P. Goubert, Une richesse historique en cours d'exploitation: lesregistres paroissiaux, In Annales ESC", 9, 1, 1954, P. 83-93; E. Gautier, L. Henry, Lapopulation de Crulai, paroisse normande. Etude démographique, Paris, 1958; P. Goubert,Beauvais et le Beauvaisis de 1600 et 1730_, I-II, Paris, 1958; etc.

n Pentru aceste date sintem indatorati faVa de mai multe liste bibliografice, indeosebiR. Mols, Introduction el la démographie historique des villes d'Europe du XIV° au XV 1116siècle, III, Louvain, 1956, p. IX-LXIX.

12 J. DupAquier, Pour la demographie historique, Paris, 1984, p. 22, 25-28; SolviSogner, Bilan de la recherche en démographie historique dans les pays scandinaves, 1976-1985,In Annales de Démographie Historique", 1986, P. 276; M. Terrisse, Reflexion sur la demo-graphie historique suédoise, ibid., p. 315-319.

13 M. Fleury, L. Henry, Des registres paroissiaux â l'histoire de la population. ;Manuelde dépouillement et d' exploitation de Petat civil ancien, Paris, 1956; idem, Nouveau manuel dedépouillement el d'exploilation de Mat civil ancien, Paris, 1965 (reeditare (in 1977); L. Henry,Manuel de démographie historique, Genéve, Paris, 1967 (ed. II, 1970); idem, in Demographiehistorique, ed. Maria Luiza Marcilio, H. Charbonneau, Rouen-Montréal, 1979, p. 53-76; idem,In DH Bulletin d'Information" (Société de Démographie Historique), Paris, n° 18, 1976,p. 4-20; n°19, 1976, P. 2-25; Medles de tableaux pour les monographies, ibid., n° 21, 1977,p. 7-22; pentru prelucrarea celor mai vechi inregisträri ale botezurilor, nuntilor si inhum5rilora se vedea L. Roman, Demografia istoricii in lume..., p. 408. 0 experientá tomâneasca' dereconstituire a familiilor: H. Chirca, Miscarea naturald a populatiei in prima jumatate a secolulutal XVIII-lea, in salut Sura Mare, jud. Sibiu, In Revista de Istorie", 37, 12, 1984, P. 1234.RecomandAri practice pentru munca clevilor si profesorilor secundari de despuier a registrelor.DH Bulletin d'Information" n° 26, 1979, p. 19-31; n 34, 1981 pass. Controversä intre G.Leti si L. Henry cu privire la randamentul reconstituirii farniliilor: Demographic, historique,ed. M. L. Marcilio..., p. 77-107; MI Bulletin d'Information", nu 32, 1981, P. 15-19; n° 37,1983, p. 30-35.

indepli-i

si

si(=.

si

www.dacoromanica.ro

5 GENEALOGIA $1 DEMOGRAF1A ISTORICA 187

in Marea Britanie, actiunea se desfkoarg" In forme specifice, efectulndu-seo analizg agregativg" 14. Folosindu-se viftatile calculatoarelor, In ul-timii ani sa tracut la reconstituirea automatä sau semi-automatä' a fa-miliilor.

Prezenigm eiteva rezultate obtinute prin acest procedeu, care poateIn mod direct interesa pe genealog*il Tabelul 1 dovedeste el, In uneletäri din vestul i centrul Europei, virsta medie a femeilor la prima cg-

Tabel 1Virsta medie a femeilor la prima c5satorie

NumärulTara/Zona

J Perioada reconstituirilor Virsta medieutilizate

Angliaabc

211210

25,025,324,2

a 5 25,01Belgia b 6 24,8

c 1 27,9

g 18 24,6Franta b 21 26,0

c 9 26,7

a 5 26,4Germania b 4 26,9

c 15 27,5

a 6 26,7Scandinavia b 3 25,5

c 3 29,8a = ante 1750 ; b = 1740-90; c = 080 -1820

Sursa: M. W. Flinn, The European Demographic System,1500 - 1820, Baltimore (Maryland), 1981, p. 84, Table 6.3.

D.E.C. Eversley, P. Laslett, E. A., Wrigley et al., An Introduction to English HistoricalDemography. From 16th to the 19th C., London, 1966; R. S. Schofield, E.A. Wrigley, EnglishPopulation History from Family Reconstitution: summary results, 1600-1799, In PopulationStudies" ,London, 37, 1983, p. 157-184; E. A. Wrigley, , R. S. Schofield (contributii; R. Lee,J. Oeppen), The Population History of England 1541-1871. A reconstruction, Cambridge (Mas-sachusetts), 1981/London, 1981 (analize criLice: L. Henry, D. Blanchet, in, Population", 38,4-5, 1983, p. 781 - 821 : R. D. Lee, in Population Studies", 39, 1985, P. 233 - 248;A. Blum, in Annales de Démographie Historique", 1988, p. 403-405).

15 Suzy Pasleau, LEGIA II. La gestion automatigue des données en Histoire, Liége, 19861eadem, in Revue. Informatique et Statistique dans les Sciences Humaines", Liége, 20, 4-'41984, p. 161-181; G. Bouchard, B. Casgrain, R. Roy, Reconstitution antomatigue des familles:le isystânie SOREP, Chicoutimi) Université du Québec, II, 1985; iidem, in Genus", 42, 1986Gp. 33-54; R. Derosas, Un esemplio di applicazione dell'informatica alla ricer,ca sterica: bast didati e fonti anagrafiche, in Quaderni storici", Bologna, N. S., 24, 1 (N. 70), 1989, p. 297-319;Nedelands Archievehblad", 88, 4, 1984, p. 877-393; Jo-P. Bougard, In Actes du Conp4sde Connnes du 28-31 Aotil 1980, Comines, 1983, p. 103-136; V. Crescenzi, in Acies du pongrèsInternational Informatigue el Sciences Humaines", Liége, 1983, p. 233-246; G. BouchardeR. Rex', in 4Informatique et Sciences Humainesy, Paris, 14, Fasc. 56-57i 1983, p. 75-94;P. Cegiella, J. Prokuratorski, St Senkowski, in Przeszloté Demograficzna Polski", Warszawa,14, 1983, p. 123-136; II. Charbonneau, J. Légaré, in Démographie historique, ed. M. L.

p. 109-130.

15

Manilio

www.dacoromanica.ro

188 LOUIS ROMAN 6

sätorie a crescut in a doua jumätate a secolului al XVIII-lea 0 la incepu-tul celui de-al XIX-lea -in Franta de la 24,6 la 26,7 ani ; in Germaniade la 26,4 la 27,5 ani ; in Pen. Scandinavä de la 26,7 la 29,8 ani etc. -,ceea ce este de pus in legäturä cu o Intreagä conjuncturä socialá ce bath.-zia alatuirea cuplurilor §i determina reducerea natalitätii. Se observäîns i fenomenul invers, mai clar conturat in Anglia : dacl in anii 1740-90 se trece de la 25,0 la 25,3 ani, in perioada 1780-1820 scäderea esteaccentuatä (24,2 ani), situatie ce se explicä prin specificul evolutiei so-cio-economice, precum §i sub alte aspecte, a tgrii.

Tabelul 2 evidentiezä procese de amplä semnificatie umanä, 0 so-cialä. Se poate constata uriap mortalitate infantilä : inainte de 1750,ajungeau la virsta de 1 an nurnai 729-799 din 1000 de copii näscutivii in Anglia, Franta §i Elvetia ; &are anul 1800 situatia s-a ameliorat(806-842 la 1000). Lucrurile s-au imbunätätit mai vizibil in ceea ceprive§te mortalitatea juvenilä, : la 15 ani rata de supravietuire a trecutde la 502-506 la 636-700 la 1000. Era rezultatul luptei sociale impotrivamortii, bazatä pe progresele lnregistrate de dezvoltarea societätii.

Tabel 2

Supravietuitori la diferite vlrste (la 1000 de näscuti vii, ambele sexe)

Peri- NumärulTara oada reconstituiri-

lor utilizate

Anglia a 61

a 10Franta b 16

5

aElve0a b 1

1

Numärul supravie tuitorilorla virsta de ani

1 5 10 I 15

799 668 624842 763 738

729 569 516 502780 632 574 542806 691 652 636

766 597 533 506808 670 619 595833 726 676 700

a = ante 1750; b = 1740-90; c = 1780-182QSursa.' M. W. Flinn, The European Demographic Syslem,1$00-18go, Baltimore (Maryland), 1981, p. 94, Table 6.10.

Ni se pare util sä concenträm atentia genea1og4tilor asupra pro-blemei reconstituirii amfiliilor. Ei pot fi interesati de acest pro Tleu fiepentru realizarea unui anume arbore genealogic, fie in scopul acumuläriimaterialelor, pe baza cärora se va putea trece la analize de demogi afie eche.

reamintim in acest sens unele experiente utile : o largä actiune de a-tragere a studentilor francezi la despuierea registrelor parohiale 0 la e-laborarea de monografii a dat sute de publicatii pretioase ; în Marea Bri-tanie, Cambridge Group" 0-a creat o retea de corespondenti voluntari- inclusiv genealogi0i - care au intocmit 530 de serii statistice de bo-

Sá

I

-

www.dacoromanica.ro

7 GENEALOGIA r DEMOGRAFIA ISTORICA 189

tezuri i decese 16. Se intelege de la sine cg o initiativh similarA poataduce mari foloase Oiintifice §i la noi.

2. De la genealogie la demografia veche a Inceput a se trecedecenii dintr-o necesitate. Monografiile parohiale nu pot studia

deal; familiile care nu §i-au schimbat rezidenta, hind slab informatedeci asup a migratiei. Or, dacà, fertilitatea In cele dousá grupuri pare anu fi sensibil diferitä, in schimb nuptialitatea, mortalitatea i mobili-tatea socialä capátá träsäturi particulare. De aceea demografiau Inceput a se ocupa de genealogii, care permit urmärirea indivizilorde la na0ere i piná la moarte, indiferent de modificarea locului de ha--bitatie '7. S-au elaborat modalifati concrete de studiere a ascendentilou

descendentilor, de constituire a fi§ierului genealogic, de exploatarea genealogiilor din punctul de vedere al demografiei vechi §i al istorieisociale 18. In ultimii ani se lucreaz5, la aplicarea calculatoarelor la registreleparohiale, In vederea realizàrii de genealogii, se elaboreazá tehnici deprelucrare demograficà, informatizatá a datelor acestora 19. Society ofGenealogists" din Londra editeaz5, publicatia Computers in Genealogy"(vol.I, fasc.10 a apärut in 1984). Prezent5m citeva din rezultatele obti-nute prin trecerea de la genealogii la demografia veche, uneori utilizîn-du-se §i. alte surse.

a) Salul a fost obiectul de predilectie al reconstituirii familiilor indiferite täri §i in mai micg másurà., mai ales in ultimii ani, au fost publicatelucrári, intocmite pe baza investigärii registrelor din parohiile orä§ene§ti.In ceea ce prive§te însá genealogiile, se pare &a lucrurile stau altfel, a-tentia acordafa lumii rurale fiind destul de redus6. Exista" insä posibi-litatea de a se lucra §i in acest domeniu, Tabelvl (nr.1) prezentind osintetizare a unor genealogii referitoare la trei sate (cite unul din Mol-dova, de dincoace de Olt §i din Oltenia). Este, deSigui4 o analizä insu-f icient de finâ, cki - din dorinta de a lua in considerare o masä maimare de subiecti - are in vedere perioade dif elite : o genealogie se re-ferá la secolul. al XVIII-lea i primele ilei decenii ale celui mmätor ;

16 J. Dupaquier, Pour la démographie historigue, p. 100-101, 111, 114 -145 ; L. Roman,Demografia istoried In lame p. 407.

17 J. Dupfiquier, op. cit., p. 159-160. Folosirea genealogiilor i pentru cercetärilegenetice: Annales de Démographie Historique", 1984, p. 81-88 (G. Bouchard), p. 89-102(Francine M. Mayer, Yolande Lavoie), p. 103-113 (M. H. Skolniclf, L. L. Bean, G. P. Mineau,L. B. Jorde), p. 115-117 (P. Philippe).

18 Annales de Démographie Historique", 1E84, p. 9-29 (Adeline Daumard), p. 25-44(A. Becchia), p. 45-54 (R. Jette, H. Charbormeau), p. 55-69 (A. Bideau, M. Poulain),p. 71-78 (Martine Segalen), p. 119-128 (J. Sam art7, K. M. V% eiss, Anne V. Buchanan);ibidem, 1976, p. 73 (L. Henry), p. 77 (A. Imhof), p. 108 (disculii), p. 115 (J. Knodel, E.Shorter), p. 167 (T.-H. Hollingsworth); ibidem, 1973 - Berra age â Marcel Reinhard , p. 547(C. Rolle* J. DupAquier, Introduction el la démobrarhie historigue, Paris-Tournai-Montréal,1974, p. 43-52; J. Knodel, Historische Demogralthie und Genealogic, in Genealogie", 2193, 1972, p. 65-70. 0 experienlii ran tneascá : M. Chirilâ, Lrj i c liai ea dada a porulafiei comuneiBistref-Dolj (1832-1985), In Mitropolia Olteniei", Craiova, 40, 1, 1988, p. 109-112 (bogatmaterial pregiltitor i pentru o anallzá specialá genealogica).

19 J.-P. Pelissier, Démographie. Généalogie. Micro-informal igue, 2e éd., Paris, 1985;Annales de Démographie Ilistorique", 1984, p. 129-135 (E. Lucchati, L. f-clioni), p. 137-196 (D.-S. Reher); B. Desjardins, J. Légaré, In A rah es", Montreal. 10, 3, 1989, p. 3-15,Computers in Genealogy", London, 1, 10, 1984, p. 272-279 (D. 1-law good), p. 281-291(K. Schurer).

in ul-timele

itoriii

si

www.dacoromanica.ro

190 LOUIS ROMAN 8

alta - la veacurile XVII-XVIII; o a treia se intinde de lw sfîritusecohilui al XVIII-lea i ping dup5, 1910. Un alt neajuns eonstä, in fap-tul cä, cercetarea nu se face diferentiat pe medii sociale, pe zone geo-grafice etc. Ni se pare necesar a rota aceste 1etalii, pentru ca studiile viitoa-re, asupra) unor genealogii Mai numeroase §i ma diferentiate 20, pg nuignore elementele specificate.

pe§i Tabelul 3 (w.1) nu dispune de ele, dii totu§i o anumitil indi-catie 3,18 copii in medie pe cuplu. Citeva date comparative apar utile :

conchis c'6, in Franta, pîn in secolul al XVIII-lea, ajungeau la vir-sta casgtoriei in medie cam doi copii ; in Picardia, intre anii 1075 §i1200, numlrul bdieglor adulti pe menajul fertil se situeazil intre 2,26

Tabel 3

Ntimärul copiilor pe cuplu in Muntenia si Moldova, secolele XVII-XIX

Nr.grt, Categorii Perioadar

Numär deCopil

Tati Copii decuplu

1

2

Tämni ltberi a

Boieri munteni b

sec. XVII-post 1910sec. XVII

109159

347 °447

3,182,81

a Genealogiile utilizate: C. M. Popescu, Gr. H, Mircescu,M. G. Popescu, Contribufii la istoricull satultzi Btu Alb din comunaBilrbulefu jud. KIDIMbovita), . , lii Valachica", TIrgoviste, 12-13,1980-1981, p. 181, nr. 4 (satul Btu Alb, cca. 1600-1828; numärultotal al fiilor a fost dublat pentru a obtine cifra aproximativá a co-piilor); H. H. Stahl, Contribufii la studiul satelor devälmase românesti,Edit. Academiei, II, 1959, p. 303-306 (satul Schela, jud. Gorj;fragment din sPita de neam a Teiului VIAdoilor, sfirsitul sec. )VIII-I post 1910); ibidem, p. 296-299 (si idem, Spife de neam färdnesti,In Sociologie româneascä", I, 10, 1936, p. 8-11: satul Ripile , tin.Baciu; douä fragmente din spita neamului Cornesc, see. XVIII -1831).

b B. Teodorescu, Aspecte demografice din Tara Romneascdfntre anii 1625-1660, In Revista de Istore" 39, 11? 1986, p. 1145,Tabel 6.

c Copii ajunsi la virsta cásátoriei.d Nasteri legitime rezultate dintr-o singurá casätorie, ek-

clusiv mortalitatca infantilá; calculele sint efectuate pe bazd (Welt-mentelor interne.

22 Pentru alte genealogii täränesti: Gh. Pirnutil, St. Trâmbaciu, Obstea Rue& de Inslarea de devälmeisie la impärfirea pe cele si párfi, in Studii si cornunicäri'i (Muzeul CimpulungMuscel), IV, 1987, p. 111-114; N. \Hera, Gh. Ungureanu, Satul Steinesti,judeful Arges. Schifeimonografica, Liters.", Bucuresti, 1984, p. 166--i169; Docurnente privind relaliile agrare in veaculal XVIII-lea, I, ed. V. Mihordea, S. Papacostea, Fl. Constantiniu, Edit. Academiei, 1961,nr. 252, 281, 609; A.V. Sava, Documehte priviloare la flrilul si finutul Orheiului, Bucuresti,.11944, hr. 346, 351; tArh. Stat, Buc., Doc. istoriO, nr. LXVII/40 6 Who 1700).

21 Ern. Le Boy Ladurie, S ystème de la coulume. Structures familiales et coutunie d'héritugeen France au XVIe siècle, In Annales ESC", 27, 4-5, 1972, p. 829.

s-at

d

si

www.dacoromanica.ro

9 GENEALOGIA $1 DENIOGRAFLA ISTORICA 191

2,70 22 (dar in acest din urmä caz, le ménage nu -iiprinde un cuplu, ci oanumitä comunitate de rudenie, adesea compusä din mai multe perechi) 23.

b) Burghezia se pare cä a fost mediul social in care s-a efectuatcea dintii generalizare de demografie veche a genealogiilor 24. Acesteadin urmä permit gi concluzii de istorie socialä (in treacAt fie spus, evolu-tia recentä a istoriografiei din Romania 0 din alte L aratä cu claritatecit de apropiate sint demografia istoricar i istoria socialä, cit de lesnicioase,frecvente i necesare sint trecerile de la concluziile uneia la ale celei-lalte). Prezentäm citeva concluzii, desprinse din genealogii.

Tabelul 4 indica, originile sociale ale celor 137 de familii ce compu-neau, la sfirgitul secolului al XVIII-lea, pe negutätorii moscoviti din1-a breaslä : 39% din ei erau comercianti veniti din alte orage ; 21%

Tabel 4

Originea negutátorilor din 1-a breaslä a Moscoveila airsitul secolului al XVIII-lea

Palura socialá Familii %

Dajnici posadnicia autohtoni" din subur-bille Moscovei 23 16,8

Negutátori din alte orase 53 38,7Tdrani 29 21,2Raznocintib 22 16,0Origine necunoscutá 10 7,3

Total 137 two,

posddskij apartinInd pkturii negustoresti-hidustriale orá-efleti

b raznoincy intelectuali nenobili"Sursa: A. I. Aksenov, Genealogija moskovskogo kupeeestva

XVIII v. Iz istorii formirovanija russkoj burfuazii, Moskva, 1988,p. 62, Tablica 2.

proveneau din rindurile täranilor ; 17% - din rindurile dajnicilor po-sadnici din guburbiile ormului ; etc. Se desemneazg astfel un intreg ta-blou social.

Tabelul 5 reliefeazä reversul medaliei - evolutia socialä a celor 137familii in urmätoarele citeva decenii : au rämas in 1-a, breasla, numai

21 de familii ; cea mai mare parte au avut o evolutie socialà, descendentä(49 au trecut la meriani, 19 - la a 3-a breaslä gi 18 - la cea de-a 2-a) ;prea putine) familii au urmat o curbä ascendentä (4 in gerviciu militar0 12 innobilate). Genealogiile îi dovedesc In felul acesta rinkrea lor im-portantä multidisciplinarä.

22 G. Duby, Guerriers et paysans, VIIe -XI le siecles..., Paris, 1973, p. 206.28 Em. Le Roy Ladurie, op. cit., p. 831; L. Roman, Populatia Tdrii Bománesti in

secolele XIV- XV, in Revista de Istorie", 39, 7, 1986, p. 670-672; idem, Le Laboratoire deDemographie Historique de Bucarest, In Annales de Démographie Historique", 1988, p. 360-361.

24 L. Henry, Anciennes familles genevoises. Elude démographique: XV.If - XX" Mete;Paris, 1956.

dse

www.dacoromanica.ro

....,,

,II

I

192 LOUIS ROMAN 1 0

0) Genealogiile nobiliare i monarhice au fost mai des folosite pe plandemo-social. Eticienta unui asemenea demers socio-istorie s-a ygzut foarteclar in vremea din urnfa in cercetarea româneascA. S-a vorbit mereu

Tabel 5

Situatik la Inceputul secoltilui al XIX-lea a neainurilor negktdtoresti, aflate la sfirlitul veaplual XVIII,lea in 1-a breaslda- a Moscovei

Familiile din1-a breslä ,

dispuse dupd origin961 2 3 4 I 5 -I

Familii trccute din1-a breasld la:

- mqcianib 19 8 9 9 4 49- a 3-a breasld 6 3 4 5 1 19- a 2-a breasld 10 4 1 3 - 18- serviciu militar 1 3 -

44

- nobilime 5 2 1 - 12Neamul s-a Intrerupt 1 1 2 2 2 8Lipsesc informatii 1 3 1 - 1 6Rdmase in 1-a breasld 10 5 2 2 2 21

Total 53 29 23, 22 10 17

a Negutätorii erau Impärtiti pe gildii bresle"In functle de mdrimea capitalului si felul comertuluipracticat: 1-a breaslä, a 2-a, a 3-a.

b meiane denumire of iciald, cu Incepere din11775, a persoanelor apartinind mai ales micii burgheziiord§enelti, categorie situatá pe o pozitie sociald, infe-rioard negirtätorilorr.

1 Negatätori din alte orale 4 Raznocinti2 Tdrani 5 Origine necunoscutá3 Dajnici posadnici autoh- 6 Totaltoni" din suburbiile MoscoveiSursa A. I. Aksenov, op. cit., p. 85, Tablica 5.

desprd faptul csa, la sfirsitul veacului al XVI-lea si la inceputul celuim6tor, o myna" nobilime räzboinicl s-ar fi ridicat in Moldova 25, CA 0noug" mare boierime ar fi fost atunci prezena i in Muntenia ;6. Gindîsä srau cercetat ascendentele Buzest4or spre exemplu 27, s-a dovedit

ei iu sineboieri noi", e descendentii unor boieri din secolele XV- XVI.Se "iptelegel ea, in felul acesta, perspectiva istoric6 a fost sensibil modifi-cat5,

evidentiaza, desigur, j alte aspecte sociale, spre exempla ori-ginea sotului/sotiei, ceea ce aruncä lumini asupra strategiilor matrimo-niale. Ducii si pair-ii francezi in secolul al XVIII-lea se cAs'atoreau maiales cu fete din propriul grup ducal (49%), dar si din noblesse el' epee (37%)

26 N. Iorga, Studii si doeumente. . XXIII., 1912, p. 77126 Istoria Ilonutniei, II, ed. A. Otetea et al., Edit. Academiei ,1962, p. 866, 927, 961 etc." D. Plesla, Contributil M istoricul nttnústirii Steincsti (V1Icea) St al ctitorilor ei, in

Olteniei", 17, 5-6, 1965, p. 407-17; N. Stoicescu, Dictionar al niarilor dregatoridin Tara Rorndneascei si Moldova. Sec. XIV- XVII, Bucuresti, 1971, p. 35, n. 2.

ur-

Se

www.dacoromanica.ro

'11 GENEALOGIA $1 DEMOGRAFIA ISTORICA 193

§ilnoblesse de robe (14%). Din cele 369 de fete aq guci i pair-i a aceluiveac, 105 p-au dilug'arit (rezultat al tran,zactiilor ce aveau n yedere men-tinerea patrimoniului In familie - 28,46%), iar dintre eele cAsatorite nu-mai 0,5% s-au Insotit cu bärbati aflati Intr-o categorie socialä net in-ferioar6 - noblesse de robg 29, Avern aigi un larg tablou seiaI marcatde inteise materiale i privilegii sociale, dar §i de clare mentalitätr decastä.

pe planui demogratiei veehi s-au obtinut rezultate notabile, eulargi implicatii interpetativ-isterice. In Tabelul a (nr.2) se eonchide; cureferire la 159 de boieri munteni din secolul al XVII-lea, o medie de 2,81copii pe cuplu, luindu-se in considerare nasterile legitime rezultate din-tr-o singurg cäsâtorie, exelusiv mortalitatea infantilä. i î acest eaz,materiala comparativ se do-vedeste de tot Interesul : pentru aristocra-tia din Ungaria medievalä, s-a calculat o medie de 3,8 copii de cAsátorie 29(se are probabil in vedere totalul nasterilor, färg calcularea mortali-tätii infantile); in aristocratia britanicA, (peerage), cohortele celor DAS-cuti in 1625-1724 (exclusiy mortalitatea inainte de 15 ani i cAsätoriileinfertile cu un al doileat bárbat) au avut o medie de cca 3 copii 3°. In kiudafaptului cá datele de caref dispunem in diferite zone-rMuntenia, Ungaria,Anglia - sint in anumitá másurà, eterogene, ne gäsim menu in jurulvalorii de 3 copii Intr-o anumitil perioadä. Dar interesele patrimoniale,

Tabel 6

nimensiunea medie a familiei In rIndurile aristocraibiengleze i franceze, 1575-1799

Peerage englez (bärbatii)

Nascuti in Dimensiuneafamiliei

Ducii si pair-ii francezi

Näseuti Dimensiuneafamiliei

1575 - 99 5,151675-99 3,55 1650 - 99 6,151700 -24 3,5 1700-49 2,79

1750-99 2,0

Surse: T.E. Hollingsworth, A Demographic Studyof the British Ducal Families, In Population in History.Essays in Historical Demography, ed. D. V. Glass,DT E. C. Eversley London, 1965, p. 354-378;

Labatut, Les ? duff et pairs de France au XVII'siècle, Paris, 1972; J. P. Cooper; Patterns of Inheritanceand Settlement by Great Landowners from the Fifteenthto the Eighteenth Centuries, In Family and Inheritance.Rural Society in Western Europe, 1200-.1800, ed.J.Goody, Joan Thirsk, E. P. Thompson, Cambridge-London etc., 1979, p. 222, 293.

28 Labatut) Les dues st pairs de France au XV Ile silcle Paris, 1972, p. 138 sqq.,184 sqq. ; Ern. Le Roy Ladurie, Auprés du roi, la Cour, In Anna1e8 ESC", 38, 1, 1983, p. 37.

29 E. Ffigedi, Pour -line analyse démographique de la Hongrie médiévale, hi AnnalesESC", 24, 6, 1969, p. 1307.

2° J. P. Cooper, in Family and Inheritance. .Rural Society in Western Europe, 1200- 180i,ed. J. Goody, Joan Thirsk, E. P. Thomson, Cambridge-London etc., 1979, p. 232.

J,-P.

JH.

www.dacoromanica.ro

194 LOUIS ROMAN j12

decurgind dintr-o complex5, evolutie socialà, au determinat limitarea na-taliatii in secolele Urm5,toare pe anurnite arii geografice europene (Ta-ha 6) : aristocratia englea., a redus dimensiunea medie a familiei de la5,15 mdmbri (in mill 1575-99) la 3,55 (in 1675-99) gi apoi la 3,5 (in1700-241; ducii gi pair-ii francezi au trecut de la 6,15 persoane de fa-milie in medie (anii 1650-99) la, 2,79 (in 1700-49) gi 2,0 (in 1750-99).

Dintre mecanigmele sociale, folosite in scopul limitgrii descende-tei, este de amintit in primul rind cregterea virstei la prima cäsatorie,pentra amble Bexe : virsta medie a bArbatilor la prima edsgtorie, in me-diul nobiliar englez, a crescut de la 25 la 26 de ani (in perioada 1574-1623,la 28,07 (anii 1701-25) §i. la 30,16 ani (in 1728-52), ajungind astfel lanivelul canoscut de pafriciatul din Florenta In veacul al XVI-lea gi deeel din Milano in i;ecolul al XVII-lea ; s-a ridicat de asemenea gi virgtafemeilor la cea dintii egatorie 31 TotodatA, in timpul as'atoriei se folo--scan, din ee in ce mai freevent, diverse procedee de limitare a fertilitátii.

Ern alt mecanism utilizat a fost mentionarea unui Malt procent aleelibatului definitiv (Tabel 7). BA,rbatii din rindurile nobilirnii venetiene,in veacul al XVI-lea? nu se c/sgtoreau in proportie de 51%, in secolulal XVII-lea -1 de 60% iar in cel de-al XVIII-lea - de 66%. Fetelepatrieidnilor milanezi rImineau celibatare in proportie de 75% in anii1600-49; de 48,5% in 1650-99; de 34,5% in 1700 - 49 etc 32.

Tabel 7Celibatul in cercurile patriciatului Italian, 1500-1799 (%)

Patriciatul milaneza Patriciatul florentinb Nobilimeavenetianä

Anii B I F Anii° IB IF Bd

1500-99 48 30 51160q-r49 49,0 '75,0

1600-99 60 55 601650-99 56,0 48,51700-49 50,5 34,5

1700-99 38 14 661750 -99 36,5 13,0

B = bArbati; F = femeia Decedati la 50 de ani si peste, rAmtnind celibatari.b supravietuitor1 la 50 de anl,, niciodatA cAsAtoriti.° Se ia in considerare data nasterii tatälui.d Ajumi la virsta cAsätoriei fArä sä se fi Insurat.

Surse: D. E. Zanetti, 1972 (Milano); R B Litchfield,1969 (Florenta); J. C. Davis, 1962 (Venetia). Apud J. P.Cooper, op. cit., p. 287, Table A.

" lbidem, p. 292." A se vedea si: C. Lévy, L. Henry, Dues et pairs sous Pancien régime. Caractéris-

tigues démographigues d'une caste, in 'Population", 15, 5, 1960, p. 807-830; S. Feller, Birthsand deaths among Europe's ruling families since 10500, In Population in History. Essays in Histori-cal Demography, ed. D. V. Glass, D. E. C. Eversley, London, 1965, p. 87-100; T. H. Hollings-worth, A demographic study of the british ducal families: mortality, nuptialit y, fertility, ibidem;p. 354-377; idem, Mortality in the British Peerage Families since 1600, In Population", 32,n° spéc., sept., 1977, p. 323-352; J. Houdaille, licondité des families souveraines du XVI° auXVIII° siecles. Influence de Pdge du pere sur la fécondité, ibidem, 31, 4-5, 1976, p. 961-970[--1W. "Pedlow Gregory, Marriage, Family Size and Inheritanceamong, Hessian Nobles, 1650-1900, in "Journal of Family History", Cambridge (Massachusetts), 7, 4, 1982, p. 333-352.

www.dacoromanica.ro

13 GENEALOGIA $I DEMOGRAFIA ISTORICA 195

inainte de a pärlsi domeniile nobiliare, s reamintim i c studiulgenealogiilor noastre boieresti îi are importanta sa pereng : el educe do-yezi irefutabile cu referire la creatia j viata permanentl de stat roma-neascA, la evolutia boierimii transilvänene, la legAturile tot mai strinseintre Täti le Române.

d) Aneheta 3000 de familii", intreprinsä in ultimii ani iri Frantade cltre Institut National d'Etudes Démographiques" i I..aboratoire

Démographie Historique", porneste de la amintital numär de fami-lii (un esantion def patronime ce Incep eu TRA-) in recensämintul din1803, urmärindu-le mobilitatea teritoriall i sociall, au i descendentilor,pînä azi 33. Citeva aspecte sint aici importante.

Actiunea, se desfäsoarl eu concursul binevoitor al genealogistilor,al cercurilor i federatiei lor, numärul membrilor acestora ridicindu-sein intreaga tarä la cca.50 000. Pentru a sensibiliza opinia publicä, Ecoledes Hautes Etudes en Sciences Sociales editeazA buletinul 0000 famil-les. L'enquête des généalogistes sur la mobilité sociale en France" (in1986 au apärut fasc.11 i 12).

Se utilizeazä recensämintele din secolele XIM-XX; fisiere asu--pra familiilor factuale, chiar i anuarele telefonice, solicitindu-se i relatiipri telefon. Pe baza enormului material strIns, se pot desflsura cerce-tlri interdiscipiinare de amploare (pe plan demografic, economic, social),care vizeazl persoane i familii din toate mediile sociale.

Pentru noi, a studia genealogiile täränesti, negustoresti, munci-toresti (inseamnl a aprofunda aspecte de mare importantä ale civiliza-tiei românesti, a cerceta viata maselor celor mai largi, evidentia fortapoporuhA romän, creatia sa istoricä.

Ne-am propus sä urmärim trecerea de la genealogie la demografiaV'eche, dar logica obiectivä a evolutiei stiintelor ne-a obligat pAl eviden-tiein in repetate rinduri utilizarea genealogiilor i In benpficiul istorieisociale. Ele sint totodat/ necesare si in alte domenii.

3. Trecerea de la genealogii la diverse alte disciplinea) Cercetarea demo-istoricA a genealogiilor se dovedeste utik ono-

masticii, permitind investigarea en succes a evolutiei prenumelor ". Seintelege ce profit poate trage de aici ramura româneascl, a acestei stiin-te, care are bogate traditii 35.

b) Antropologia culturalä se imbogäteste apreciabil prin studiiledemo-sociale asupra genealogiilor si a altor surse istorice. Cunoa4tereastrategiilor matrimoniale din vechile societäti legate de multe §i ma rinterese de proprietate i pozitie sociall 36, deschide noi orizonturi pentru

83 1 Dupaquier, Pour la demographic historique, i'aris, 1984, p. 159-163; idem, fnDH Bulletin d'Information", n° 32, 1981, p. 10-14; idem, ibidem, n° 40, 1984, p. 42-45.

84 Le prénom, mode et histoire: entretiens de Mather 1980. Recueil de contributions, ed.J. Dupâquier, A. Bideau, Marie-Elizabeth Ducreux, Paris, 1984; J. Dupiquier, J.-P.Pelissier, Danile Rebaudo, Le temps des Jules. Les prénoms en France au XIXe siécle, Paris,1986.

88 V. Frälilá, L. P. Bercea, Bibliografia onomasticii ronulnoti (1944-1984), Timiqoara,1985 (Universitatea din Timipara).

" H. A. Diederiks, Le choix du conjoint d Amsterdam au début du XIX° siécle, in An-nales de Démögraphie Historique", 1986, p. 183-194; Family and Inheritance. Rural Society. .1979; P. Bourdieu, Les strategies matrimoniales dans 1e systéme de reproduction, in AnnalesESC", 27, 4-5, 1972, p. 1105-.1127.

de

s

www.dacoromanica.ro

19 S LOUIS ROMAN 14

urnaárirea comportwentului social al diverselor categorii, pentru cu-noasterea mentalitätilor. Studierea mersului restriatiei voluntare a nas-terilpr a altor comportamente familiale 37, precum si a nasterilar ilegitime,a abandongrii copUlor 38 sint tot atitea canale de pâtrundere in intimi-tatea vietii cotidiene si a conceptiilor umane. In fine, se studiazä chiar§i ideologia farailialä a vechilor autori de genealogii 39.

o) Idtoriei societätii î este propriu im sistem de comunitati de rude-nie, cu o evolutie complexá, de largi rezonante sociale, econoraice, cul-turale etc. 49, Ceata", comunionul", casa", fáraeia" i.a. sint reali-tâti medievale i Moderne românesti, la studierea cärara un aport deseamá va reveni fárá indoialá genealogistilor. Cunoscind multiplele e-vdlutii concrete,. ei vor putea determina procesele istorice i tranzitiilede la un tip de comunitate de rudenie la altul, de la o formá la alta.In acest fel se va acunaula un bogat material, din care - retrospectiv,prin eXtrapolare - se va putea mai clar determina i evolutia comuni-atilor de rudenie la noi in 8eco1ele e.n. 41, ceea ce-i de naturäa aduce o contribute la aunoasterea formárii poporului român, la intele-gerea mai profundä a mecanismelor permanentei sale si a victoriei

românesti in eonfruntarea cu migratorii acelor vremi.DemerSul din paginile anterioare s-a fácut mai ales in sensul tre-

cerilor de la genealogie la alte discipline, vroindu-se a se evidentia citde Insemnatä este cea dintii pentru diverse stiinte, aft de multe si deimportante slut perspectivele interdisciplinare ale specialistilor genealo-gist 0, evident, intentionindu-se a-i cheraa spre noi i promitátoare zári.

ESte insá tecesar sá vedem i reversul monedei. Din punctul de ve-dere al disciplinelor vecine, nu se pune problema utilizárii numai a ge-

ci a totalitätii izvoarelor existente ; este important deci a nuneglija iici acea imensâ cantitate de date si concluzii, aduse de domeniul,care A-a gásit in central atentiei in cele de mai sus. La marea probleml- dacâ stintele istorice nu riscä sá fie coplesite de uriasa invazie de fap-te, teorii etc. ale tutnror celorlalte discipline cu care au puncte de tan-

87 A. gauvy, La prévention des naissances dans la famille: ses origines dans les tempsmodernes, In Population", 14, 1, 1960, P. 115-120; Em. Le Roy Ladurie, Démographie etfunestes secrets": le Languedec (fin XV Ille - début XI Xe siécle), In AnnaleS Historiquesde,la Revolution Française", Paris, 37, n° 182, 1965, p. 385-400; idem in Annales de Demo-graphie Historique"p 1966, p, 417 sqq.; Antoinette Chamoux, Cécile Dauphin, La contraceptionavant lft Révolution française,. L'exemple de Chedillon-sur-Seine, in Annales ESC", 24, 3, 1969,p. 662-684; J. DupAquiel., M. Lachiver, Sur les débuts de la contraception en France. .

6, 1969, p. 1391-1406; Lucienne Hubler, La population de Vallorbe du XVie au débutdu XI Xe siâcle. . Lausanne, 1984; U. Pfister, Die Anftinge von Geburtenbeschrtinkung, eineFallstudie (ausgewählte Zarcher Familien im 17. und 18. Jahrhundert ), Bern-Frankfurt etc, 1985.

39 AnnaleS ESC", 27, 4-5, 1972, p. 1155-1182 (J. Depauw), P. 1183-1189 (Fr.Lebrun); 30, 1, 1075, P. 187-218 (Cl. Delasselle); Annales de Démographie Historique",1973, p. 263-286 (Antoinette Chamoux); 1973-Hommage á Marcel Reinhard, p. 445-474(A. Molinier); DH Bulletin d'Information", n° 27, 1979, p. 5-21 (Michelle Pollet); n° 28,1979, P. 3-12 (Marie-Christine Vouloir); M. Kamler, in Czasopismo prawno-historyczne",Poznan, 38, 1, 1986, p. 171-184 (prezentare rezumativá In Przeszloé DemograficznaPolski", 17, 1987, p. 237-239).

39 Christiane Klapisch-Zuber, in Le modéle familial européen. Normes, deviances, contrôledu pouvoir, Ecole Française de Rome, 1986 (Agnés Fine, In Annales de Démographie Histori-que,/, 1987, p. 404-405).

4° Vide supra: n. 23.41 L. Roman, in Revista de Istorie", 40, 11, 1987, p. 1131; 41, 9, 1988, p. 935-936.

civi-lizatiei

nealogillor,

Roidim,

r

www.dacoromanica.ro

15 GENEALOGIA I DEMOGRAFIA ISTORICA 197

gentg -un rgspuns realist a formulat Fernand Braudel : Toate Olin-tele omului se pot prezenta ca tiine auxiliare ale istoriei : sau aceastadin urmg recepteazg ocazia ce i se oferg de a se Imboggti §i de a do-mina masa de idei i fapte noi, sau ea rateazg aceastg opera4iune vita-l. ea riscg de a fi ascunsg", luatg în viltoarea torentutai §ti-intelor sociale. ,A1 pgstra istoriei rolul i semnificatia sa, pe mäsurg cese deformeazg ansamblul achizitiilor cercetgrii §tiintif ice, iatg ambitiape care ne-au dictat-o cu anticipatie, se pare, promotorii revistei « An-nales »" (Lucien Febvre i Marc Bloch - n.n.) 42 .

LA GÉN1ALOGIE ET LA lAMOGRAPHIE HISTORIQUE

Résumé

Pendant les derniéres décennies les recherches généalogiques enRoumanie ont ressuscité, en continuant une belle tradition. En ratlinetemps, le développement recent des sciences sociales dans le monde in-troduit des modifications sensibles dans le destin de la généalogie et deses adorateurs. Les interferences de cette discipline avec la démographiehistorique, aussi bien qu'avec l'histoire sociale permettent une collabo-ration interdisciplinaire qui donne des résultats palpables :

I. La reconstitution des famines pent bien intéresser les généalogis-tes, et leur implication massive (comme le démontre l'expérience fran-çaise et britannique) rend de grands services g la démographie ancienne.Tableau 1 : l'âge moyen des femmes au premier mariage. Tableau 2 :survivants aux différents Ages (1, 5, 10 et 15 ans).

2. Le passage de la généalogie et, la démographie historigue (et â l'his-toire sociale) peut avoir de belles réussites :

a) Le village. En utilisant trois généalogies rurales, on établit lenombre moyen d'enfants par couple parmi les paysans libres moldo-va-laques (Tableau 3, n°1).

b) La bourgeoisie. L'analyse des généalogies des commerçants dela premiere corporation de Moscou g la fin du XVIII' siécle aboutitla synthése de leurs origines (Tableau 4) et de leur destin social au dé-but du XIX° siècle (Tableau 5).

c) La noblesse et les dynasties royales. L'étude des boyards valaquesau XVIP siécle (Tableau 3, n° 2) donne les dimensions moyennes deleur descendance, qui est comparée avec les résultats obtenus en Hongrieet en Grande Bretagne (notes 29 et 30). Autres conclusions : taille mo-yenne de la famine dans le peerage anglais, parmi les dues et pairs fran-

42 F. Braudel, Le dixième anniversaire de la mart de Lucien Febore, In Annales ESC", 21,6, 1966, p. 1187-1188. Intlinind sintagma "§tiinte auxiHare", specialistH vor trece design/ cuvederea nuantii pejorativá ce-o Inchide In sine, pentru a accepta cu atilt mai mutá cAldurdfrumoasa idee, formulatá In urmi cu un sfert de veac de marele istoric.

c 2405

â

Oricum,

www.dacoromanica.ro

198 LOUIS ROMAN 16

çais (Tableau 6) ; célibat des patriciens milanais et florentins, aussi bienque de la noblesse vénitienne (Tableau 7).

d) Le systéme des communautés de parenté (apport de l'auteur :notes 23 et 46).

e) L'enquAte française 3000 famines".3. Le passage de la généalogie ci d' autres discipline : onomastique,

anthropologie culturelle, génétique, etc.On conclut sur les importantes perspectives interdisciplinaires des

généalogistes.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTAR

0 SIIRSA. MAI PIITIN CUNOSCUTA. DESPRE LOCALITÄTIDIN DOBROGEA LA iNCEPUTUL EPOCII MODERNE :

INSEMNÁRILE LUI F.F. BERG (1826)

MARIAN STROIA

Dacä despre situatia economica i socio-politicii a Dobrogei la mijlocul secolului trecutdupd aceea dispunem de relativ mai multe descrieri i informatii, in schimb datele privind

acelasi teritoriu In prima parte a secolului sint ceva mai rare si nu Intrutotul semnificative.Explic4ia rezidä, ¡titre altele In faptul eh' aceasta zond este oarecum lateralá i perifericáprincipalelor ciii de comunicatie care legau Rusia, Principatele românesti de celclalte zoneale continentului si Peninsulei Balcanice; penetratiile unor calatori pe aici stilt mai adeseasporadice, iar rapoartele i informarile oficiale ale autoritatilor turcesti fiind greu depistabile

accesibile - Dobrogea fiind pia la 1878 sub stäpInirea Imperiului otoman.Intr-un asemenea context prezintd evident un interes sporit orice izvor nou care are

meritul de a lärgi sfera cunostintelor noastre despre acest vechi tbaut românesc, cu deosebirela inceputul de secol XIX. Acesta este cazul Insemnärilor lui F. F. Berg, care In cursul anului1826, avInd o misiune oficialá, a parcurs acest teritoriu.

Dupa cum aratä istoricul Nicolai Epancin intr-o lucrare publicata In 1905 la St. Peters-burg informatiile detinute de rusi asupra fortelor militare turcesti de la sudul Dunärii,a stárii cetätilor i cailor de comunicatii, a starii de spirit si a compunerii populatiei din acestteritoriu erau destul de putine i säráccioase (p. 128). Pentru a completa aceasta lacunaeste trimis In zona cu o misiune de informare colonelul F. F. Berg de pe lingä statulmajor al generalului P. D. Kiselev, Insotit de alti doi ofiteri de stat major, avind cunostintede topometrie i artilerie.

Credem cá pentru a Intelege mai bine semnificatia acestor relatári, o succintä prezentarebiografica a caldtorului amintit nu ar fi lipsitá de interes.

Feodor Feodorovici Berg a reprezentat unul din cazurile oarecum tipice de reprezentantiai mici nobilimi din provinciile apusene ale Imperiului tarist, care desfäsurind o activitate me-todica i minirtioasä pusa In serviciul obiectivelor de politicä externá ale acestuia, au urcat Incetdar ireversibil, scam ierarhiei politico-militare a acestuia.

Originar dintr-o familie din mica nobilime a provinciei Liflanda, Berg s-a remarcat Incade tinär prin participarea la principalele evenimente In care a fost implicat Imperiul rus peparcursul a circa sase decenii. Sublocotenent In timpul campaniei lui Napoleon in Rusia (1812),cápitan In timpul luptelor din Franta (1814, Paris si Brienne), este promovat consilier de colegiu(1820) si transferat In sfera activitätii diplomatice. intervalul 1820-1822 a functional laambasadele ruse din München, Roma si Neapole cu rangul de consilier de stat.

Ridicat la rangul de general-maior la finele deceniului al treilea al secolului trecut Bergs-a aflat un timp detasat la ambasada rusa din Constantinopole, interval care ne intereseazdin chip particular (toamna 1826 - lama lui 1827). In aceastä calitate este Intilnit la Constan-tinopol de alt calätor rus, contele A. Ribeaupierre, de asemenea cAlátor pe meleagurile rometnesticare ne-a lásat o prezentare succintä, nu prea favorabilá, asupra personalitätii sale: Tot timpulnicea interventii, era peste mäsurd de plin de el Insusi, Ii clevetea pe toti, uneori se eschiva de latreabri adesea ma compromitea." 2 Tabloul pe care 11. schiteazit Ribeaupierre este fib% In-doialá datorat i relatiilor tensionate, de suspiciune care au existat Intre cei doi. Berg s-a re-marcat de asemenea prin aptitudini i o Inclinatie specialá In activitatea organizatorica, fiindun bun specialist In topografie, statistica, inventarien i alte operatiuni complementare. Autoral unei härti militaro-statistice a Imperiului Otoman, a descrierii pe care o reproducem In anex'aa localitätilor de pe malul drept al Dunärii (1826) a unui plan topografic al Bulgariei de N.E.(utilizat de armata de operatiuni) Berg a lost considerat in epodt drept unul din cei mai bunicunoscatori ai problemelor turcesti din cadrul corpului ofiterese rus. hi timpul operatiunilor

Ocerk pohoda 1829 v Evropeiskoi Twill, (Studiu asupra campaniei din 1829 inTurcia europeanä),

2 Zapiski grafa A. Ribopierra In Russkij Arhiv" 1877, nr. 5, p. 21.Revista istoricá", tom II, nr. 3-4, p. 199-204, 1991

i

In

si

ni

www.dacoromanica.ro

200 DOCUMENTAR 2

militare care s-au desfäsurat in timpul rázboiulul ruso-turc din anii 1828-1829 a functionatcu rangul de general la cartierul general al armatei a 2-a de operatiuni participind in aceastAcalitate la asediul Bräil4 ca i la luptele pentru *umla i Silistra (iulie 1828).

/n cursul evenimentelo din 1831, prilejuite de insurectia nationalA a poporului polonezs-a aflat in conducerea trupelor ruse care au reprimat miscarea, iar in timpul revolutiei din1848-49 din Ungaria si din Principatele române, F. F, Berg a avut sarcina de a asigura legá-tura dintre comandamentele supreme ale celor douti armate contrarevolutionare (rusA i aus-triacA) care cooperau pentru infringerea revolutionarilor maghiari si a celor români.

Comandant de mari unitAti In cursul rAzboiului Crimeii (1853-1855), generalul rus a fostnumit ulterior general-guvernator al Finlandei (IncorporatA din 1815 la Imperiul tarist)comandant militar al trupelor ruse stationate acolo. Cu ocazia ultimei insurectii poloneze dinsecolul trecut cea din 1863, Berg a avut imputernicirea de loctiitor al tarului in Polonia in-sArcinat cu represiunea rAscoalei cu restabilirea autoritAtii tariste, eta de nepopularA si deostracizatA de poporul polonez.

Pentru indelunga sa activitate in domeniul militar el a primit Inane distinctii recom-pense din partea autoritatilor tariste : - demnitatea de conte al Imperlului rus (1867) - pre-cum si alte distinctii In anul 1872.

A incet din viatA, la Petersburg In anul 1874. 3DupA o rua noastrA deplasarea din 1826 a lui Berg si a celorlalti 2 ofiteri rusi (cArora

din pAcate m cunoastem insA numele) s-a desfsurat in perioada celei de a doua jumAtAti alunii septemi. AceastA delimitare temporalA se bazeazii pe faptul cá spre sfirsitul relatAriisale F. F. B pomeneste de faptul cA aflindu-se la Isaccea a asteptat poste localA care urmasA isoseascA la z3 septembrie (op. cit. p. 19).

Urmare a acestei cAlAtoril de informare, care presupunem cA s-a desfAsurat fArgt incidentedeosebite, ofiterul superior rus a intocmit o detaliatA informare cAtre generalul P. D. Kiselevinsotitá $ i de citeva scheme $ i planuri ale oraselor vizitate. In imprejurAri pe care nu le cu-noastem sigur, dar care evident se pot deduce, Insemnirile lui Berg insotite de hArtile amintiteau fost tipArite f arte probabil din initiative lui Kiselev - fArA a se mentiona numele autorului- In 1827 in Tipografia Statului major general rus, evident cu scopul de a fi puse la dispozitiacorpului oftterese pentru mai buna cunoastere a prezumtivului viitor teatru de operatiuni. Dealtf el in anul urmAtor aveau sA izbucneascA ostilitái1e in conflictul militar ruso-turc incheiat in1829 prin pacea de la Adrianopole.

Nekotortia svedenia o pravom berege Dunaia. .sobraniie o 1826 godu (ctteva informatiidespre malul drept al Dundrii... culese In anul 1826) St. Petersburg 1827, cum se numestelucrarea contine circa 45 de pagini $ i se aflA in prezent in fondurile Bibliotecii Istorice de Stata R. S.F. S.R. din Moscova sub cota En 18/64 unde am avut posibilitatea sA o consultAm.Ea contine descrierea unui numgir de cinci localitAti; Burgas, Varna, Tulcea, Isaccea Meinprecum si a tronsonului de drum Buiuk-paré. -Burgas - Varna -Mangalia -Tuzla-Babadag-Tulcea Isaccea.

Evident at dat fiind profilul autorului obiectivul misiunii prepondereuta o au elementelecare privesc organizarea militarA a cetAtilor amintite, fortele de sprijin dispuse acolo, inzestrareacu armament si provizii a garnizoanelor respective, sursele de apA, starea fortificatiilor si puncteleslabe ale acestora, Se dau de asemenea date despre conducAtori militari ai unora dintre

mentionate. Iunus-oglu, pasa comandant in Tulcea este prezentat ca o persoanA Invirstá de 70 de ani, bun legiuitor un caracter vesel, iubit de populatie si de soldati" (p. 18). Inschimb conducAtorul militar al Isaccei, Ebaga-pasa este descris ca un personaj peste mAsurAde zgircit, nefiind iubit de armatA popor, si care din eauza conduitei sale si a neplAtii soldelora determinat rAzvrAtirea artileristilor".

Efectivele militare ale cetAtilor dobrogene ant - din descrierea lui Berg destul de mid:20 de soldati la Tulcea, circa 150 la Mdcin. O concentrare de forte ceva mai mare este semnalatiila Isaccea: 1200 de ostasi si circa 50 de tunuri de diferite calibre,

Relatarea lui F. F. Berg mai contine reflectarea ecoului urmArilor unor evenimentede data recentA, petrecute in Imperiul Otoman. DupA cum este stiut, in iunie 1826 - tocmaiavusese loc desfiintarea de care sultanul Mahmud al II-lea a corpului ienicerilor, iar opozitiaacestora la aceastA mAsurA fusese inlibusitA in singe. In legAturgi cn acest episod, oftterul rus

3 Pentru o prezentare ceva mai detallatii a personajului date mai amAnuntite se potgAsi si in publicatia Russkij invalid", 1874, nr. 6 $ i 8).

0 pretioasA semnalare a acestui episod a efectuat Paul Cernovodeanu (CAlAtorle destudii In URSS, in Rev, de istorie" t. 40, 1987, nr. 6, p. 644).

ii

si

4.

si

li

locali-täUe

l

1

8i

a

www.dacoromanica.ro

3 DOCUMENTAR 201

informa pe superiorii sái despre prezenfa la Tulcea (la sfirsitul lunii tulle) a 12 ieniceriaici in detenfie din Constantinopol.

Descrierea amintitá cuprinde - totodatá i citeva informafii de ordin demografic, dereal interes pentru cunoasterea structurii etnice a oraselor amintite. Astfel, alâturi de garni-zoanele amintite si de populafia de origine turcá, este consemnatä i prezenfa elernentului româ-nesc In medial urban dobrogean. Astfel cartierul locuit de populafia româneascä in Tulcea_cu-prindea aproximativ 120 de case (cu coeficienfii demografici moderni deci cca 600 de persoane).60 de case (deci cca 280-300 locuitori) in Isaccea, l respectiv 80 de case in Mein.

Färd a confine elemente de ordin senzafional de naturá sä rástoarne datele definute deistorici piná In prezent, relatarea lui F. F. Berg din anul 1826 completeazá Insä, prin amânunteleamintite aici, panorama istoricá a oraselor din Dobrogea la incepubil epocii moderne.

Citeva informafii despre malul drept al Dunärii culese In anul 1826*.

bESCRIEREA CETÄTILOR

11P. TULCEA. Nona cetate este constriiitá la aproape 5 verste mai sus decit prima la o distant:Ide 400 de stinjeni de braful drept al Dunärii si la aproape 200 de stinjeni de girla SOMOVA careizvoräste din lacul Mänästirii si se varsd in Dunäre in sensul opus cetáfii. Ea este dispusä peun povirnis nu prea Inclinat spre Dun Are si este märginitá de un mal abrupt, avind o intinderede 100 de stinjeni la acea parte care este orientatá cAtre Dunäre. Sub aceastä coa.stä a amin-titei strimtori trece un canal, avind circa doi stinjeni läime l aproape 2 arsini adincirne: acuminsá el e cu destivirsire secat si se umple numai In vremea cind Dui-area are apele crescute.

L. Cetatea TULCEA a fost inceputá curind dupá pacea de la Bucuresti i terminatá abia anultrecut (1825 - n. n. M. S.) ea se compune din douä bastioanefârá sent intlreptate cltre parteaDurarii si fiind câptusite cu piatrá intre 2 1/2 si 4 arsini privind din josul terenului,iar In virf un val de pâmint de un stinjen; flancurile i fefele au cite douä ambrazuri, care sintpracticate foarte jos si omul foarte usor poate pe acolo; fiecare fafá a acelor bastioane are25, iar pe flancuri 40 de pasi

15 In cetate, lingá casa Pasei, cdtre partea Mahalalei moldovenesti se gäseste o pivnilá de piatrá,pentru praf de puscä, acoperitá cu pamint. Cartierul acesta are si citeva case de piaträ, acoperitecu iglä si douä pärfi de lemn bine ferecate: una catre marele bazar, alta adore valul cel mic.Se mai gäsesc: O magazie de piine, construitá din piaträ, acoperitá cu indrilá i destul deIncâpátoare, incit poate sä cuprindä piná la 4000 de cetverfi. Ea se gäseste spre partea Dunärii,pe mina dreaptá a inträrii catre poarta care da spre fluviu.

Hambarul de asemenea de piatrá, i acoperit cu figlä - ceva mai pufinä ca la magazilde piine - cuprinde arme, praf de puscä, cca o sutá de risnife i altele asemänätoare. El est(asezat pe mina sting fafá de Poarta care nu dä cAtre casa Pasei. Se gäsesc de asemenea cincicazemate de piatrá, acoperite cu un val de pämint; ele iu pot cuprinde mai mult de 1000 deoameni.

Casa Pasei, opusä porfii de la Dunäre, este din piaträ, acoperitá cu sindrila si este sufi-cient de inc5patoare.

p. 16 Patru cázärmi, din care numai una, cea mai mare, este de piatrá cu desävirsire goalä; cele delemn mi-au atras atenlia; in una din acestea stilt Inchisi 12 ieniceri trimisi din Constantinopoldui:4 räscoala 1.

Mecetul este de piatrá, acoperit cu figlä i cu un minaret Walt.Piinert ei o coc intr-o izbä, acoperitá cu VOL Se mai gäsese douä mori de pämint acfio-

nate cu cai; una lingá amintitul hambar, cealaltd 11410 brutetrie precum s vreo 15 cäsufe aco-perite cu stuf.

Grajdul Pafei este fäcut din pämtnt acoperit cu stuf i pärnint l ste aproape pustiu.Exista de asemenea trei bordeie maxi pentru trupele aflate in trecere, acoperite simpin

cu stuf i pämint; foarte slabe.Cetatea nu dispune de apá. Foarte stäruitor, pasa a depus toate eforturile i s-a sapat o

fintiná in bazarul turcesc. Aceasta- care are Ora la 30 de stinjeni adincinie cu o foarte micäcantitate de apti - acum este secatá.

P.

P.

* Traducerea a fost efectuatä dupá exemplarul aflat in colecliile Bibliotecii istorice destat a RSFSR din Moscova, cota E 18 - 1164.

'Este vorba de tulburärile care au avut loc in iunie 1826, cu ocazia dizolvärii de catresultanul Mahmud II, a corpului ienicerilor. Revolta acestora a fost inabusitá in singe, supra-viefuitorii fiind deportafi in diverse fortärefe ale Iniperiului Otoman.

iel

si

. . . . ....... . . . . . . . .

www.dacoromanica.ro

202 D 0 CUMENTAR 4

Alte dou fintini se aflA lIngA canalul care trece sub rip5, una dintre ele are apil suficientá.p. 17 (Cartierul) moldoverfesc, loc pe ling care eu am trecut este compusä din nu mai mult de

120 de case pe partea Isaccei, asezate chiar lingä sant si o moarä de vint.Cartierul turcesc, aflat mai jos de Dunäre sau catre partea mai veche a Tulcei, cuprinde

pina la 200 de case de lut si un mecet de lemn, au minarete acoperite cu stuf. Acesta din urmäa fost construit nu de mult de Hasan-Efendi, apropiat lui lupus - pasa aproape de poartaStambulului.

Casele slut räspindite MO insusi santul de apärare. In acest loc sint stabiliti turcii sitátarii, iar tot aici isi au loeuintele subordonate si ajutoarele Pasei.

/Titre partea care dt1 care Dundre si malul abrupt sint dispuse cca 30 de case de lut,citeva právälii $ i cafenele turcesti de asemenea o cherhana. Partea aceasta se numeste Bazarul

p. 18 turcesc. . . . Cetatea isi are orientate pozitiile de tragere spre partea Dunärii si mai aproape departea morii de vint care se AA in mahalaua moldoveneascgt.

Cetatea Tulcea nu are acum mai mult de 20 de oameni*; acestia se and sub ordinele Pasei.Noaptea portile se inchid si rämlne la fiecare cite un om. Cei rárnasi se räspindesc prin caseledin rnahala. Impreuná cu locuitorii noaptea nu sint mai mult de 50 de oameni (activi - n.n.).

Pe partea iesindului la rnalul Dunárii se instaleazá pichete compuse din 10 tätari si totatitea persoane din partea dunärenilor.

Pasa care comandä in Tulcea este Iunus- oglu, care a fost aian de Chilia si care in timpulocupArii Basarabiei de cätre trupele noastre a fost fácut prizonier si detinut la Elisavetgrad.Am aflat cá este In virstá de 70 de ani cá vorseste putin ruseste, este un bun legiuitor, iubit depopulatie $ i de soldati si un caracter vesel. A fost numit comandant in Tulcea nu cu mult timpinainte de insurectia greceasca 2.

p. 19 Referitor la postul ocupat de el, acesta nu are titlul de agá, ci functia de Capuegi-Pasa;cu o lunä in urmá a fost numit Kazak-Pasa, titlu care li d'd dreptul de conducere asupra lipo-venilor si, In caz de rázboi asupra cazacilor care locuiesc in apropierca pasalicului säu.

Se dedá foarte putin luxului. foloseste pentru drumurile de intoarcere si plimbare caiinalti si a dat ordin sä se execute un drum scurt cätre mal, ceea ce pentru noi este foarte folo-sitor.

Pe locul unde a fost Tulcea Veche acum sint citeva cäsute; acolo locuieste functionarulvamal si pichetul tätäresc respectiv. Intáriturile turcii le-au distrus piná la bazil.

Starea actualá a intäriturilor nu permite sá reziste mult timp unui asalt hotärit, dat depreferinta dinspre partea Dunärii si a cartierului moldovenesc; stäpinind aceste puncte, nevi-gatia pe bratul Sulina al Dunärii - singurul utilizabil-poate fi lingreunatii si devine practicimposibilä pentru vasele care merg cu incArcäturA cátre Ismail si mai sus.

p. 20 Isaccea: cetatea se OA pe malul drept al Dunárii, la circa 3 verste mai sus de cea veche,ale cárei santuri ce se umpleau cu aptl incá se mai pot vedea; cea nousä a fost terminath completabia In primävara acestui an 3.

Cetatea este dispusä pe un povirnis care se inclinä in jos, cátre Dunäre si care are o pantade inclinare de pind la 20° cätre riu se inchide cu un mal de piatrá.

Cetätuia este compusä dintr-un bastion mare aflat pe acest mal, pe care sint asezate 14tunuri; la mljlocul acestuia (al bastionului n.n. M.S.) se MIA lcasurile de tragere a 7 tunuri carebat in jos spre Dungire, apärind in acest fel acea pozitie pe care stau; alte trei actioneazá in sussi unul In sensul de curgere al Dunárii cätre insulá.

Acesta din urmá se OM la circa 70 de stinjeni de cetate si are o lärgime de 2 verste.Pentru servantii acestor tunuri a fost construit un foisor uncle pasa care comandá cetatea

isi instaleazá adesea sediul.De la acest bastion incepe o curtine de cca 50 de stinjeni lungime - care se intinde

piná la mijlocul altui Ilastion cc dispune de 5 tunuri si e indreptat in sensul Dunärii,De la aceasta o altä curtina (paralelä cu prima este situatá la acecasi ináltime si in ea slat prac-ticate cinci ambrazuri.

Incepind de la mijlocul bastionului in sus toatá partea respectivá este pe de-a-intregulip. 21 acoperitá cátre josul Dunárii si poate fi anihilatá relativ usor de soldatii care o asediazd.

De la pomenita curtinä care poate fi usor capturatä dinspre riu - au lost asezate cltevatraverse acoperite cu pämint care protejeazä acea parte a cetätii care dä inspre partea Baba-dagului.

* Aici In sensul de soldati (n. n. M. S.)a Este vorba de miscarea eteristá, condusil de Alexandru Ipsilanti ci incheiatä cu infrin-

gerea de la Drtigäsani (7/19 iunie 1821)3 Este evident cä F. F. Berg are aid in vedere anul in care isi desifisoarä ciilátoria de

informare, asa dar 1826.

www.dacoromanica.ro

5 DOCUMENTAR 203

Bastionul de lingá mal si toatA partea arnintitá nu au sant; ridicat pe neregularitAtile culmilse aflA din perete de piatrit lnalt de 2 pinii la 4 arsini. Curtina e inchisA de un val de pAmint,inalt de un stinjen acoperit tot cu nuiele. Din aceastA parte cetatea poate fi amenintatA peri-culos, eel mai vulnerabilA fiind zona pomenitei curtine, unde locul nu este mai ridicat de 4 arsini.

Partea care Dunare a cetAtii incepe de la marele bastion si merge cAtre un loc jos sineted. In ansamblu cetatea este compusA din §apte bastioane, de forme diferite; iar inguntrueste Int. Arita cu palisade.

Cetatea are patru porti 4 : prima de la curting cgtre Dungre MA pod; a doua _ cAtreTulcea, are pod; a treia cAtre Babadag cu un pod asemAnAtor; iar a patra nu este departe de malsi nu are pod. In zid se gAsesc de asemenea construite patru porti.

In cetate sint patru cazemate In partea de sus si patru cAtre DunAre; ele sint din pA-mint, dar peretele ambrazurii este de piatrá; in total nu pot cuprinde mai mult de 2000de oameni.

Cele douA adgposturi pentru praf de puscA, construite din piatrA, sInt asezate astfel:unul dire partea DunArii, altul In partea cAtre Babadag.

Pentru 011ie sint douit magazii - din piatrA - acoperite cu tiglg; una dA cgtre DunAre,alta cAtre virful cetAtii. Prima dintre ele - care este si cea mai mare poate adAposti pinO la7000 de cetverti.

Aproape de magazia de ling DunAre stilt douA mori de lemn, foarte mici, trase de cai;in 24 de ore amindoug la un loc nu pot mAcina mai mult de 6 cetverti.

CAtre partea Dungrii a fost construit un hambar din piatrA, acoperit in care se pAstreazA:pusti, ghiulele $ i alte obuze, si ping la 150 de mori de mina.

Casa Pasei - comandant este o locuintg mare, din piatrA avind douA etaje si este aco-peritA cu tiglA. Ea se gAseste ling poartA, dar lingA Dungre si este usor observabilA dinsprepartea fluviului.

Un mare mecet de piaträ, cu minarete inalte se OM In mijlocul cetAiii; altul de lemn seaflä lingg bazarul din josul Dunärii, Intre acestea si casa Pap% stilt vizibile ruinele vechiuluimecet si ale castelului.

Se mai gAsesc circa 300 de case de lut si prAvglii acoperite care cu stuf, care cu olane.Mahalaua moldoveneased sau periferia are pinA la 60 de case in partea spre Babadag, iar

in stinga aceleiasi pArti sint circa 20 de case ale mahalalei turcesti.Ling mal, unde am ma: indicat marele bastion, stilt elteva cafenele. Atlt cit am putut eu

observa, din cauza micii deschideri a ambrazurii, nu se poate aseza nici un tun; la fel este siin partea din susul DunArii unde din cauza inAltgrii bastionului focul de artilerie este foarteslab in vilcea. Pe acelasi mal si putin mai la dreapta nu pot actiona mai mult de 3 tunuri.

Focul principal al cetAtii este lndreptat de-a curmezisul DunArii; In acest fel ea contro-leazá drumul spre Babadag si mahalaua moldoveneascA.

FatA de august 1821, cind am fost eu trimis aici de generalul de infanterie Ivan Saba-niev 5 §i chiar acum mai lucreazg Induntru la unele bastioane.

Garnizoana nu a fost niciodatA mai mare de 400 de oameni; In aceste zile a fost intAritAsi se ggsesc aici ping' la 1200 de oameni si pinA la 50 de tunuri de diferite calibre. Acolo a fostinfiintatA o scoalá pentru artileristi; o multime dintre acestia deja s-au Indreptat pentru a fiimbarcati care salupa care aduce posta si care a sosit la 17 septembrie In acest an.

In magazii plinea se improspAteazá zilnic iar de la locuitoril se rechizitioneazg plineaproaspAt.A.

Pasa - comandant este Ibaga - Pasa numit cam cu doi ani inaintea tulburgrilor de laIasi 5, de virstg mijlocie, este peste mAsurA de zgircit, din care cauzA nu este iubit de armatAsi popor. Anul trecut 7, din cauza soldei, artileristii s-au rAzvratit impotriva lui si n-au vrut sAmai iasA din cetate; cind au primit cele cerute, ei s-au linistit.

4 In lucrare numerotarea este fAcutil cu cifre romane5 abaniev Ivan Vasilievici (1772-1829), general de infanterie. Din 1810 a luat parte la

rAzboiul ruso-turc din 1806-1812, a fost general de gardA al armatei ruse din Moldova §i laincheierea pAcii de la Bucuresti (mai 1812) cel de-al doilea acreditat al Rusiei.

6 Este rorba de sosirea lui Alex. Ipsilanti la Iasi si declansarea miscArii eteriste (23februarie 1821); anul de instalare a Pasei este deci 1819.

7 1825

www.dacoromanica.ro

204 DOCUMENTAR 6

Fintlinile care se gäsesc In cetate dispun de o cantitate de apä suficientä pentru ne'esi-tälle dintre care unii o aduc adesea din Dunäre. Situatia aceasta poate fi Ingreunathprin cucerirea ostrovului opus, acoperit cu stuf si cu pomi fructiferi.

In general cetatea, prin pozitia ei, nu poate rezista multä vreme unui asediu Indelungatce poate fi desfäsurat mai bine In parte dinspre Isaccea, veche decit din josul Dunärii; un atachotAritor poate fi declansat cu succes numai din susul DunArii, aproape pe toatA linia care eorientata Intr-acolo. PInA la ocuparea ei lush stäpinirea de cAtre turci poate fi foarte stinjeni-toare pcntru comunicatiile noastre pe Dun Are, precum i pentru faptul cA poate sä tinA In per-rnanentä tulburare pe lipoveni, pe cazacii de la praguri, pe ttari i alte populatii ostile caretrAiesc In apropiere.

Mein. Cetatea se aflA pe malul drept al Dunärii, opusA Brill lei este constituitA pe ostincii destul de Ina ltä si putin inclinatä cAtre Dunäre. Ea se ccmpune din patru bastioanedrepte douä care ies din malul abrupt care dá cAtre Dunäre; In fiecare bastion slut 5 tunuride calibru diferit. Partea aflatä cätre rlu nu are sant de apArare, ccalaltA este inconjuratä de unsant - acum uscat cAptusit cu piatrA, iar in partea interioarA valul de pärnint este intAritcu palisade si are 2 phrti; prima care Br Ana cu un post avansat; o a doua cAtre Babadag cu unport asemánAtor, In fata cAruia este construitA o surA, Intrutotul siruilarA aceleia care Incbidepoarta spre Dunäre a Tulcei. Peste sant slut deasemenea douA punti: prima la dreapta In fataportii Babadagului, a doua la stinga, orientatA care poarta ce clä spre drumul BrAilei.

In cetate este un depozit de praf de pusch pe partea Dunhill, aserniinAtor celui de laIs accea.

Cinci cazemate subterane de piaträ slut dispuse Hugh valul de apArare; capacitatea lortotalA nu poate dephsi 800 de oameni. O magazie de piaträ pentru pline acoperitá cu tiglä estesituatä pe partea Dunetril ea poate cuprinde pind la 200 de cetverti.

Casa pasei, este din piaträ, acoperitA eu stuf si este situath In mijlocul cetát.ii; se maigäsesc pInA la 130 de case din chirpici, acoperite cu stuf.

In cetate este numai o singurA fIntlnä, mich, llngä casa Pasei; apa se aduce din Dunärecu mari dificultáti, din cauza malului foarte abrupt.

La o bätaie de puscA, mai jos de Dun Are este un cartier de locuintc sau mahala, compusdin 80 de case ale moldovenilor si 100 ale turcilor. Mai sus de cetate, la cca 70 de stinjeni, esteo &la izvorltä dintr-un lac _ aflat pe un loc mlstino - care pe vremea ploilor are pinA la 3stinjeni lätime si 2 arsini adincime si care pe vreme uscatä sau vara, seacA complet; pe parteaopusä cetätii la wee 150 de stinjeni8, pe Dun Are se OM o insulA acoperitA cu stuf.

Ca marime, cetatea Mein nu poate egala cu ces a Tulcei sau a Isaccei, mush datoritApozitiei sale In teren si a structurii sale, nefiind in imediata apropiere a comandantului, poaterezista mai mult; garnIzoana InsA nu poate adAposti In nici un caz mai mult de 2000 de oameni.

Pregatiri pinA acum Inch nu 1-au fAcut, lush circulä zvonul ea In citeva zile va fi com-pletatii cu forte din

Nu de rnult a fost numit in functie de Pasci de Mácin si A icut (10 MAcin unul din locuitoriiorasului; el se numeste Soliman pasa, este de virstä mijlcicie, este drept In aplicarea legiloriubit de popor si de ostasi.

Mai sus de MAcin, la aproape 20 de verste de Dunäre este satul Thtäresc Pecenegi,avind mai mult de 250 de curti 9. Datoritfi faptului cA se gseste in apropierea unui debarcadcr,aid este sediul unui important tirg de grim. Ceva mai sus pe drumul de la Mäcin la Varna, estebogata localitate Daiani, avind aproape 500 de case de turci i citeva de moldoNeni.

8 Unitatea de mAsurA echivalentä cu 2,134 in.Aici In sensul de case.

locuitorilor,

Bettie.

0

i

www.dacoromanica.ro

MEMORII, CORESPONDENTA, INSEMNARI

I. C. FILITTI: JURNAL (III)

editat de GEORGETA PENELEA-FILITTI

Izbucnirea primului rizboi mondial i-a pus pe români in fata optiunii: cu Trip la MiantAsau cu Triple Intelegere? Ca diplomat, emul al lui Titu Maiorescu si P. P. Carp, ca istoric lu-cid I. C. Filitti Incearca, mai cu seama In paginile Jurnalului, o plcdoarie plina de nerv pentruangajarea tarii sale alaturi de Germania si Austro Ungaria. i argumentele sale tind nu atit sajustifice viitoarea ralierc clt sa pima in gardA impotriva celeilalte solutii. Pentru el, ca de altfelpcntru numerosi intelectuali români care adoptasera formula lui Kogillniceanu de inscrierea istoriel lntr-o regula de trei simple, unde necunoscuta era viitcrul ce trebuia aflat cu ajutorulprezentului si al trecutului, dusmanul ireductibil al Romaniei rdmanea Rusia. Orice Intelegere,orice tentativa de colaborare, orice concesie fdcuta Moscovei mai devreme sau mai tirziu avea sase Intoarca Impotriva noastrA.

Dar Filitti e un realist. Incisivitatea cu care vorbeste de franco istericl", dispretulpentru propagandistii francezi, care pina mai ieri priveau Romania cu condescendenta -aceasta in cazul cind stiau de existenta ei - indignarea fata de aroganta ministrului francez laBucuresti Emil Blonde] - toate arata cd societatea româneasca in cvasitotalitatea ei era atunci,In 1914-1915, dispusd sa dea frlu sentimentelor iar nu sii se lase condusa de logica rece. Redusala un simplu enunt aceasta stare de spirit cerea apropierea de Franta i dobindrrea Ardealului.

Cind distant, cind patimas Filitti voia ca românii sa dea sensibilitatea la o parte si sa seconduca doar dupa interese. Cdci francaria" nu aducea nici un profit românilor. $i nu in-timplator intercaleaza In paginile Jurnalului comentarii pc marginea politicii lui Napoleonal III-lea, ccl dispus sd ne tirguiasca la un moment dat cu Austria.

Contencicsul cu Austria II priveste cu calm; monarhia e un putregai", caruia I-a sunatceasul. De aceia, indiferent de sortii räzboiului, Ardealul va reveni firesc in hotareleromanesti.Gem ce ramlne insa de neconceput, ceea ce nu poate fi admis cu inima ward este alianta cuRusia.

Pe aceasta schema se brodeaza paginile Jurnalulni, cu izbucniri de nemultumlre fatdde tergiversarile guvernului I. I. C. Bratianu, sarcasmc la adresa autorilor de solutii categorice,ironii fatA de presa prea lesne cucerita de faptele de arme ale coaliVei franco ruse.

Aflat In postura de raisonneur Filitti sesizeaza deopotrivd un fenomen pe care razboiulIl va face ireversibil: apunerea societatii boieresti, oarezum idcalizatd de el, si aparitia agresivaIn prim planul vietii cotidiene, pe scene politica, a recentului Imbogatit, a ciocoiului modern.

Paginile de Jurnal cuprinse In rindurile ce urmeaza oglindesc drama intelectualului ceasista neputincios la scrierea inexorabila a istoriei.

8120 august 1914

Opinia publica i presa - aproape unanime pentru Trip la Intelegere. Am publicat obrosura (pentru ca in forma de articol nu mi se primea la ziar) intitulata Cu Trip la Aliantd.Ziarele tac mute. Librarii nu Indraznesc s-o ia spre vinzare. Cei ce au primit-o slut furiosi si oatribuie unui jidov phátit, unui functionar al legatiei auStriace, urii lui Marghiloman. ZiarulZiva", care a aparut in favoatea Trip lei Aliarrte, se vinde tiptil. La Capsa, tineretul nostru acumparat un stoc intreg din acest ziar i 1-au ars in public. Regele nu e crutat. Aurul rusesc acumparat presa i pe multi particulari. Altii slut calauziti de sentimentalism. Ceia ce e periculos

nerational e ca sa se excluda posibilitatea unei cooperari eventuale cu Triple Alianta i.

1 Pe contrapagina; "mortii din 1914: mama, T. Vacarescu, K. Cesianu, I. VacArescu,Lina K. Slatineanu".

Revista istorica", tom II, nr. 3-4, p. 205-213, 1991

www.dacoromanica.ro

206 MEMORII, CORESPONDENTA, INSEMNARI 2

18131 august 1914

Capp: franco isteria i ruso francAria la culme. Oameni färä cApAtii 2 decretind moartearegelui si a tuturor partizanilor unei actiuni cu Trip la Aliantd. Schimbare de citeva zile Inatitudinea guvernantilor: de partea Trip lei Aliante 3, idem Marghiloman. Doar Take Ionescurusofil. Italia nu va misca pind la sfirsit. I s-au fägdduit despdgubiri In schimbul neutralitAtii(probabil Tunis). Victoriile franceze ce se tot anuntA se transformA pe hartd in InaintAri con-stante ale germanilor. Pentru franco istericii nostri dacA 10 rusi au pAtruns in Germania,Germania e pierdutA, dar Franta nu va fi bdtutA nici clad nemtii vor fi la Paris. Spectacolulpe care-1 oferd Franta este pentru mine IntristAtor i ar trebui sd slujeascd de advertismentnoud. SchimbAri de Minister si de generali In ultimul moment sint dovada cea mai evidentda nu era the right man in the right place", cum se cuvine sd fie, ci cil politica, tezele gene-roase de radicalism, socialism etc., frazeologia goalä nu pot duce la organizarea serioaa ci celmult la satisfacerea poftelor politicienilor abili. Exemplul cu generalul Pau 4, care acum vreo2 ani n-a putut fi numit generalisim fiinddi [era] clerical, dar acum chemat la situatii inanefiindcá [e] capabil e tipic. La noi, din cauza politicianismului i sectarismului brAtienist trebuiesd avem in capul Statului Major pe Zottu in loc de Averescu, desi unanim se recunoaste in-capacitatea celui dintli i superioritatea celui din urmä. Un Pascal Toncescu Isi permite sd dealectii i &A fie obraznic cu Marghiloman si se gäsesc ziare care sA releve atitudinea acelui individ,avid si el de reclarnA. Ministrul francez Blondel5permitindu-si la Jokey club sA facA RomAniardspunzAtoare In fata istoriei de pericolul ce amenintä civilizatia I

La Ministerul de Externe un ZAinescu, secretar de legatie, Ii permite iesiri violentetriviale In public la adresa suveranului. Porumbaru, Nanu, Contzescu, franco isterici. NumaiPisoski, eu si tindrul Bogdan vedem cd interesul nostru, ca si al civilizatiei, e de cealaltd parte.SIntem notati de capsioti, de legatia rusä si francezd i semnalati guvernelor respective. SintromAni cari se duc sd vazd la gara Cotroceni dacd nu trece incA vreun tren militar german spreConstantinopol pentru a raporta legatiei ruse. Au pe [sicl] dinsii revolvere.

29 august 1914

Barbu Catargi 6 mi-a ardtat ieri o scrisoare de la frate-sAu Lexi din Paris. In alineatulIse afirmd cA: l'Allemagne et l'Allemagne seule a prepare et voulu la guerre". In al III-lea sedezvoltii cum Anglia, Franta si Rusia preparau räzboiul. Deci Kaiserul e invinuit de a nu se filAsat pdalit stiind toate acestea I Se mai spune cd Germania a atacat colosul moscovit Inainte dea fi armat, cdci mai tirziu ar fi fost o amenintare pentru rasa germanicd. Adaog: §i pentru noi,de aceia trebuia atacat lnainte de a fi armat.

Liberalii au mare rdspundere in austrofobia ce se manifestä. Au excitat Liga 7 In ani itrecuti. In 1913, pour faire la pige conservatorilor, organizau manifestatiile cu pancarte contraAustriei perfide". Ardelenii nu cred cd doresc sd fie anexali RomAniei. Brosura lui Ion FrunzA(Ion Bianu), ardelean cdruia nu i se pune cutitul la git de &are Tisza.

Azi dimineatd, 30 august sill vechi 1914, am fast la P. P. Carp me retremper". L-amgäsit statornic In credintele lui si convins de victoria germand. Gata a lua guvernul si a mergecontra Rusiei. De BrAtianu si Marghiloman mi-a zis cd n-au c... I La de al de Paciuri, Miti-linen care i-au vorbit de revolutie, dacd se merge contra Rusiei, a rdspuns: Ce n'est pas a% ecdes avortons comme vous qu'on fait des revolutions". Cum md plingeam cd au lnebunit romAnii,mi-a zis: Moquez-vous d'eux" si si-a continuat pasienta.

In Adevdrul" de marti 2 sept. 1914, articol interesant de Rädulescu Motru, Pentru cevaim. Aratd bine cd noi facem logica nationalistA (mai la mintea tuturor, zic eu), pe eind

a ctiunea statelor mari intrate In conflagratie trece de aceastd sferd. Pentru mine concluzia estecd oamenii nostri de slat ar trebui s stie sd treacd si ei peste sfera simplistd nationalistä 1i sdpund in cumpänd ceia ce agitd acum. Care preponderentd ne convine mai bine, germand or s

2 Pe contrapaginä: Un Nae Crätunescu, un fiu al generalului Coandä, un dr. SAMreams, un Csrbascu (irate cu prefectul politiei), un Jean Sturdza".

3 Pa cantrapagin1: Se pare c6 mimai Costinescu si Duca mai opun ceva rezistent5. Dehahalera" Porumbaru nu se preocupC fireste, nimeni".

4 Pau, Paul Marie Cisar GL.ald (1848_ 1932). Vezi V. H. Mélot, La mission du generalPau, Paris, 1931.

5 Ensile Blondel, rninistrul Frantei la Bucuresti.O Barbu Catargi, cdsätorit cu Alexandrina Cantacucino, era irate cu Alexis Catargi,

cdsätsrit cu cumuata autorului, Michaela Ghica.7 Liga Culturald, Infiintatd in 1891.

si

si

§i

o

www.dacoromanica.ro

MEMORI/, CORESPONDENTA, INSEMNARI 207

slava? Prea bätrInul Xenopol, in articolul Ce asteaptd Italia? scrie iar ca räzboiul de azi e räzboide rase si se mira de atitudinea Italiei. URA mai frith tot ce a sells in Istoria Românilor desprerusi8. Mai uitä apoi ea rasa germanä e reprezentatä printr-un stat, rasa anglo saxonä prin-tr-altul ; si rasa slayä In lupta de azi prin altul. Rasa latinä e reprezentatä prin mai multe statecare n-au aceleasi interese, care s-au razboit in cursul veacurilor si se mai pot razboi. De altfelromânii mai slut si departe de celelalte state latine. Italia nu va iesi din atitudinea ei de draguloriginei ei latine ! Pentru noi lupta se reduce la lupta intre rasa germana i cea slava, numai Intreacestea avem sä alegem. De publicul numeros nu mä mir cä e cäláuzit numai de sentimente, de-

e ciudat sä aparä ziare intitulate Triasca Frantal" i sa vezi pe piepturile oamenilorcocarde franceze. /nteleg numai ziare Traiasca Romania!" i cocarde tricolore românesti.

3 septembrie stil vechi 1914

Azi dimineMä s-a zvonit ca rusii ne dau Ardealul, dar vor lua Gurile Bundrii. Imi iesedreptatea mai curind decit as fi crezut. Credeam ca Rusia va avea macar pudoarea de as-cunde jocul citiva ani. i acum cine are dreptate dintre mine, care mai cred in gogorita mus-caleasca", si Al. Ern. Lahovary, care crede pe lsvolsky 9- tovarasul de politica al lui Hartwig 10

secretarul de alta datä al lui Hitrovo li la Bucuresti ea' Rusia a renuntat la aspiratiie luiPetru cel Mare! Am vazut tot azi dimineatä pe generalul Cristescu, sub seful Statului Major.Mi-a spus: 1) Crede posibila victoria germanä in Franta. 2) E mai grea acum victoria germanain Rusia. Ar fi fost cu putintä dacä Germania n-ar fi fost retinutd atita in Franta. Razboiuls-ar fi terminat atunci prin jus possidentis in provinciile baltice, Polonia etc. Altfel declt prinocupare a ceia ce revendicä, nu se poate bate Rusia. 3) Intrarea noastra In actiune ca aripadreapta a armatei austriace contra rusilor ar fi putut schimba fata lucrurilor. 4) E acuzat detradator fiindca admirä organizarea armatei germane. 5) I se face la Bucuresti reputatia degermanofil si la Peles reputatie de germanofob. 6) Fiind vorba intr-un consiliu compus din Bra-tianu i gererali de o concentrare de trupe In Moldova (nu stiu cind anume) numai el, Cristescu, afost contra din motive politice si militare. Mäsura totusi s-a luat dar 2 ore pe urma ea se atribuialui Cristescu si el era acuzat de ea si se aruncau lui argurnentele pe care le adusese contra hotarlreice se luase farä voia lui.

S-a mai zvonit eS mn ocupa Ardealul Mrä consimtämintul Germaniei, deci nu contraAustriei i odatä in Ardeal am fi chemati prin aceasta chiar a rezista rusilor, dacä nu a i intrain actiune contra lor. Aceasta a Intelege.

Adevárul" de asearä (cu data miercuri, 3 septembrie 1914), in care n-au putut gäsi locgermanofilii, deschide coloanele unui articol plin de halucinatii i nemernicii la adresa Regelui,articol semnat X si intitulat Daccl a; fi fost d. Costaforu (si acesta scrisese un articol contraRegelui, dar cu mai multd eleganta de stil). Tn acelasi nurnar, Mille, care tot vrea sä intre InArdeal, are un articol de fond Soriii trebuie aruncali, In care relay fraza sä reluam ce este alnostru i sa evitäm incercuirea slava, cad Incercuiti am fi In zioa cind Rusia invingâtoare s-arIntinde si In Transilvania, dind mina cu slavii din Sirbia i celelalte tinuturi slave din Austria,iar la sud am avea pe bulgari, cari fatalmente vor intra in sfera de actiune ruseasca". Vede si nuvede, särmanull Parca Transilvania ne va scäpa de pericolul pe care nenorocitul numai Il intre-zärestel

Tot la 3 septembrie dupä amiaza a venit la mine la Minister maiorul Rosetti din StatulMajor. M-a linitit mult in privinta numärului mare (75 corpuri) i valorii armatei germane.Rusia n-are maximum niel 40 de corpuri. La 4 septembrie dimineata am avut iar la Minister pegeneralul Cristescu: crede ea germanii vor sparge pe la Toul i atunci pot da o batälie decisivafrancezilor. Si el m-a asigurat de superioritatea germana. Deocamdata armata noasträ daspectacolul unei armate mexicane. Cred lash' di la momentul decisiv li va face datoria. Austriaconta pe noi. Am pierdut, vorba lui Pisoski, trenul de lux. Acum, cleat sa dam ajutor rusilor,ametindu-ne de visul Ardealului si de victorii problernatice ale Triplei /ntelegeri, mai bine sastärn pe loc. Bratianu i Marghiloman Inteleg aceasta. Filipescu nu. A gresit la 1913, greseste

acurn . E patriot sincer, desigur, dar orn de stat nu. E impulsiv. In Consiliul de coroanä n-a

8 Vezi A. D. Xenopol, Raboaiele dinlre rug ;i turci ;i inriurirea lor asupra fdrilor române,2 vol., 1880.

° A. P. Izvolnky, Insärcinat cu afaceri al Rusiei la Bucuresti, apoi ministru de externe(1908 -- 1910). ,

10 T. H. Hartwig, ambasadorul Rusiei la Belgrad.11 M. Hitrovo, ministru al Rusiei la Bucurefti.

a-si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

208 MEMORII, CORESPONDENTA, lisrsEmNARI 4

fost nici un strateg! E cert ca opinia publica la noi de la Inceput, a fost de partea Trip lei lute-legeri si n-a admis nici discutarea ipotezei ca am putea merge cu Germania. Aceasta este deneinteles, macar la oamenii nostri politici. Dar acestia In cele din urmä s-au arätat sovaitori,dupa cum se anuntau victorii de o parte sau de alta. Slabe conceptiii

5 septernbrie 1914

Alte zvonuri care imi dau dreptate. Rusia ar pastra Bucovina; ar da Banatul Serbiei,noua numal sudul Ardealului. Cerc slay!

Convorbire la minister cu Sefa bei. T1 intreb de ce Turcia nu merge contra Rusiei. Recu-noaste ell pentru ei ca si pentru noi pericolul e cel rusesc. Dar Turcia trebuie sa nu indispuie peAnglia, singura care a sprijinit-o totdeauna, de cite ori turcii nu i-au tutors spatele. Clt despreRomania, mi-a zis: cred ca nu ezitati in fata unei probleme puse astfel: intre anexare la Austriasau la Rusia, pe care ati alege-o?" Austria nu si-a dat seama - zice Sefa- ca. agitind in Balcani,facea jocul Rusiei. Mai bine ar fi renuntat la planurile ci de reducere a Sirbiei si de agitare aAlbaniei". Moartea arhiducelui o atribuie Rusiei (prin Hartwig).

11 septembrie 1914

Azi dimineata In ziarul Dirnineata", stire cu litere enorme despre Infringerea decisiváa germanilor. Nascocire a lui Blondel si Poklewski, care nu mai sint diplomati ci agenti provo-catori. Ce rusinel Astli seara. fireste, nici o urmä nu se mai vede de asa stire. Noul ministrugerman, von dem Bussche, este un om cu totul superior, imi spune Pisoski. Filipescu a spus luiPisoski ca a vorbit 1/2 ora. cu Bussche si ca acesta aproape 1-a convins. Nu face onoare luiFilipescu, care se cOmplace in compania oarnenilor de la Capp, el fost si viitor ministru, care aravea Elite mijloace de documentare. Vorba lui Menelas Ghemani la .5i a lui Lascar Catargi:L'enfant terrible du parti conservateur", care va face multe pozne. Bratianu suferä de abulie;e drept ca el a dezlántuit opinia publica pe care acum n-o mai poate Infrina. Regele a spus luiPisoski ca e sátul de Austria si ca ceasul Ardealului va vent. Se pare ca chiar Germania i-a pudcruce Austriel.

Acu vreo trei zile intorcindu-ma de la Alexeni, eram cu fratii mei Nicn si Lica in garaPloiesti. Se apropie un oarecare Davidescu, creatura a lui Filipescu, se pare - totdeauna a avutmina fericitä --si vrea cu oricepret sit-0 plaseze un discurs. Desi frate-men Nicu repeta ca el selasd in grija guvernantilor, tot atit de patrioti ca noi si mai documentati, Davidescu insista siincepe. In capul lui un ghiveci ingrozitor. Afirma toate cu o sigurant% pare% ar fi initiat intoate secretele puterilor. Face teorii asupra dreptului majoritätei tarii de a-si impune vointa,vorbeste de 1877, de Ferdinand al Bulgariei, de Daneff, asemuieste starea noastra azi cu aceiaa Bulgariei anul trecut, spune inexactitati in privinta actirmei noastre la 1913, confunda totdar peroreaza cu Indrázneala pina ce soseste trenul, aproape un ceas! Eu nu-1 pot asculta, iespe peron. Davidescu a fost trimis sa fried propaganda. Astfel de oameni sa hotarasca? Vorbalui Taine, cind e vorba de himie, de matematici etc. multimea tace; cind e vorba de politica,toti slut diplomati, strategi si sociologi. Nu trebuie pentru aceste meserii pregatire prealabilá.Chiar un Anion, ca sa-si dea searna de interesele RomAniei, trebuie sä stea Intii de vorba cu Mar-ghiloman. De la Paris debarca francofil I Iorga n-a iscalit adresa ridicola a profesorllor univer-sitari catre primul ministru, ca si cum Brätianu n-ar sti tot ce spun ei acolo. Ardeleanul Bianu(Ion Frunza, autorul unei bune brosuri contra Rusiei) n-a iscálit nici el. Ardeleanul Babes erasa nu iscaleasca, apoi s-a convins sa iscaleasca.

14 septembrie 1914

Seeretarul consulatului nostru din Monastir, Metta, venit aoum de la Nis, mi-a spus cA avazut aeolo hart] de ale Marei Slrbii: cuprind .si Banatul. Aminte§te cu acest prilej luptele pe carebiserica romAnA din Ardeal a avut sd le ducA Impotriva bisericei sfibeqti.

15 septembrie 1914

Am contribuit la o intrevedere Intre Carp si Bratianu. Gogori 13 a avut cu mine ideia.Am vorbit lui Vassiliu. Accsta a Intrebat pe Bratianu daca a avut schimb de vederi cu Carp.Bratianu a raspuns: Nu mi-a dat prilejul". Gogori a vorbit cu atasatul militar german. Acesta

12 Menelas Ghermani (n. in 1836), financiar de prestigiu, ministru In mai multe rinduri;a fost conservator junimist.

n Grigore, fiul lui P. P. Carp.

www.dacoromanica.ro

5 MEMORII, CORESPONDENTA, TNSEMNARI 209

va fi spus ministrului german von dem Bussche, care ar fi exprimat lui Bratianu dorinta de a-1vedea unit cu Carp si Marghiloman. Tot in ziva de alaltaieri cind i-a vorbit Vassiliu, BratianuI-a intrebat, pe seara, ce crede de Take si de Nicu Filipescu. Apoi De Carp nu crezi nimic,n-ai vazut pe nimeni?" Am vazut pe Gogori" a rspuns Vassiliu (se salutaserä dimineata inbiroul meu la Minister) i cred ea de partea aceia ai ajunge mai usor la intelegere". Destulca azi pe la 11, Barbu Stirbei telefoneazá la Carp ea vrea sii-I vada spune: DI. Bratianu aflindcii vrei sa-i vorbesti, vrea sa te vaze . Sa viel" raspunse Carp. Iti cer numai sa lepede peTake si pe Filipescu". Bratianu a si mers pe ascuns la Carp la ora 7 seara, Rezultatul, vezi scri-soarea 14 lui Gogori. Imi pare rau numai de Filipescu (organul sáu e Epoca"), acest enfantterrible, vecinic impulsiv i care joacä acurn jocul tuturor Andutilor sau inconstientilor. GheorgheDiamandy, fratele marelui nostru diplomat, dupa ce s-a umplut de ridicol prin telegrama pe carela inceputul rázboiului a trimis-o de la Paris Regelui lui Bratianu, cerInd nici mai mult nicimai putin decit ca Romania sa impuM pacea In Europa, s-a ridiculizat din nou acum pornindla Roma eu celalt naiv Istrati 16, cif are de barba alba lung - sa hotarasca el. pe Italiace sii faca ! San Giuliano 16 s-a fácut bolnaV $ i nu i-a primit. Utopistul Jean Cantacuz ne,savantul, concepe Europa fail Romania, dar fbnii Franta nu! Macar e limpede. Ramol tulXenopol a ajuns la ultimele limite. In un articol din Adevärul" declará cii concepe o Mold vaIntregita, sub protectoratul rusesc, vasalä I Merita sa i se arunce In cap volumele de istoria ro-manilor ce a scris. Deja incepe sa se z tr eascä ea daca Rusia ictorioasd nu ne va da lamasa verde cit dorim, pricina va fi ea am intirziat a raspunde la apelul el! Inca o fatarniciemuscaleasca $ i se gäsesc creduli I Adevarul este ca Austria trebuia descompustt - e putrecia -dar nu azi, cad azi ar fi In folosul Rusiei $ i nu trebuie sa fie asa.

21 septembrie 1914

In Adevárul" din 21 septembrie 1914, dr. P. Zosin scrie: dupa parerea crainicilorsofisti lucrurile se prezinta pared n-am fi intr-un rázboi mondial ci Intr-un rázboi IntreAustria $ i Rusia". Da, da, pentru ndi asa e. Nu ma ocup de Univers, ci de tara mea. Nu e vorbade tendintä izbinditoare" fata de (Iona totusi cu tendinte potrivnice" ci e vorba numai care epericolul pentru noi. Nu intereseaza Romania, nici cine a calcat principii In picioare, nici cine agltuit Serbia, violat Belgia sau distrus Loin, ain. Avern sa vedem de interesele noastre. Nu putemface politica mondiali.? Pentru altii poate fi vorba, pentru noi nu de ..calcii prusac". Instinctulde pastrare nu-i dobitocesc". E constient la noi. Are $ i Zosin ea ti Ursu (In un nr. precedentdin Adevärul") disprel pentru cei ce cred in gogorita" ruseasca. Pentru Zosin Rusia Infatiseazarevarsarea de energii pe care se vor altoi principiile Inaltatoare ale vietii libere". Crede invictoria Triplei Intelegeri prin nesleltele avinturi ale simtimintelor de onoare demnitate".Vorbeste de ., anchilozatul genuchi prusac".

Alaltaleri vine la Minister d-na Otetelisanu, nascuta Butculescu. Are un Mat crescutIn Franta de la virsta de 6 ani foarte francofil. E si ea in still-Ise legaturi cu Blondel. Are rudepe la Nizza cirora nu stie cum sa le trimita bani. A intrebat pe Blondcl: Qu'est-ce que nousfaison, nous autres?" I-a rispuns acel burghez nu crescut: Vous autres? Vous faites dans vosculottes!"

De la Nis s-a intors N. B. Cantacuzéne, fireste serbofil rusofil. Shrmana diplomatieromina fará cirmaci! 17

La Soc. Analelor" mai alaltaieri seara serbare In folosul francezilor. In loud EleneiVacarescu vorbeste Gr. N. Filipescu. N-avem bani pentru familiile concentratilor nostri,pentru armata noastra care tot are lipsuri - ori ce ar zice ramolitul general Crainiceanu laAcademie, unde se si discuta de altfel daca elucubratille lui trebuie publicate In Analele Aca-demiei" - avem bni pentru striini !

29 septembrie 1914

A murit Regele alaltaieri dimineatä. Contzescu, dir.ector de cabinet la Externe, a zis ciiin imprejurArile de fata e un eveniment fericit. PArerea mea, vezi telegrama ce am triads Reginei.

Llpseste din arhiva I. C. Pilitti.16 Dr. C. Istrati, ministru in mai multe rinduri.16 Antonio, de San Giuliano, ministrul de externe al Italiei.1' Pe contrapaginA: din ziarul Dimineata", apiirut azi luni 29 septembrie 1914 cu data

de miine. (MeturA de ziar ulterior dezlipitA) cu adnotarea: fire§te Rusia n-are interes sa nedea ceva, Germania are".

$ i

si

si

partial.

el

ti

si

"

www.dacoromanica.ro

210 MEMORIT, CORESPONDENTA, INSEMNARI 6

Eri in Parlament, noul Rege depune jurmintul. Aplauze furtunoase, entuziasrnare. Eu nu mabucur, cad pentru mine cei ce aplauda se glIndesc la Ardeal. Argutiile lui Dissescu. La 1911, chidcu chemarea lui Carp la putere, Dissescu amintea de soarta lui Ludovic XVI. Acum dezvoltaargutii: are Regele dreptul de a abdica? Concluzia, &tea abdicii, face act revolutionar. In ase-menea atmosfera a Inchis ochii Regele Carol.

Derussi, paroenit neurastenic. Relntronarea dreptatii inseamnä pentru el satisfacereafavoritilor. Totul se invirte In jurul persoanei sale. Tot ce s-a facut, contra lui si tot ce se faceacum trebuie sá se Rica conform vederilor lui, singurele juste. Face parte din categoria diplo-matilor nostri - el, Al. Em. Lahovary, Diamandy, cari socotesc câ misiunea lor este al aibei succese In posturile unde slut acreditati. Pentru aceasta ei fac jocul Wei aceleia. De aceiavoia Derussi comisii mixte bulgaro romane pentru despagubirile campaniei 1913, de aceia voiapod peste Dunäre. Cad nu-i pot face injuria sä cred cä credea ca cu asemenea lucruri putemcistiga pe bulgari. Cltigi statele numai cind interese comune te leagá de ele. Rusia cocheteazäcu ungurii, zic ziarele. Nu ma mirk e firesc. Dar aceasta nu rezultä, cbm zic iar ziarele, dinfaptul ca hoi n-am venit la timp In ajutorul Rusiei.

Psihologia boierului roman. Boierul din istorie. Boierul batrin cum 1-am apucat, un G.Gr. Cantacuzino, P. P. Carp, etc. Boicrul cuntemporan cu mine. Miroase a ciocoi ezi ce ziceEliade despre ciocol In cartea mea Domniile regulamentare)Is. Un Al. G. Florescu abtlat deparada, decoratii si de contact cu curtea. Un Barbu Catargi fricos sä nu se strice cu lumea(vezi Alecu Russo tot In cartea mea 19) si demisionind, de aceia, din consiliul de familie al luiZoe Ghica; un Leon Cantacuzino gräbindu-se sa pofteasca pe toti cei momentan la modá, fie eisi de al de Draghici; un Totos Miclescu dorind victoria franceza pentru ca este reprezentant altrenurilor Creuzot; o Nunuta Lahovary, nascuta Kretzulescu, lingusindu-se pe lingá toti ceimarl cu trecere etc. Toti cei cari n-au apreciat politica lui vodil Carol, dar vor sá se ia la Intrecerein doliu pentru moartea lui si sa fie la primul loc In cortegiu.

2 octombrie 1914

Nu noi sintem de villa ca latinitatea a läsat Orientul mediteranean in mina altor rase.Nu noi putem schimba aceasta stare de lucruri i regretele unora slut neputincioase. Trebuiesä constatam faptul i sä ne urmärim interesele pe calea ce ne-o aratä noua stare de lucruri pecare nu noi am creat-o.

3116 octombrie 1914

Aniversarea de 21 de ani a printului Carol. I-am scris.Cred ca azi se poate afirma ca daca intram In Ardeal, filceam o mare prostie. Daca ger-

manii venind in ajutorul austriecilor au putut respinge pe rusi plrfa la Varsovia, cred ca ne-ar fiscos si pe cei 300-400 000 de oameni ai nostri din Ardeal. N-avem milioane de soldati ca sä nepermitem astfel de aventuri. Regele Carol a inteles aceasta; cei mai multi la noi nu. 21

9122 octombrie 1914

Azi dimineata In gazete o telegramii semnata de printul Kudasev despre o victorie arusilor asupra germanilor in preajma Varsoviei. Daca o fi adeväratá, si mai ales quelle est saportée, nu stiu; din telegramä chiar nu reiese a fi ceva de importanta deosebita. Totusi azi seal

18 Domniile romdne sub Regulamentul Organic, 1834- 1848, Bucuresti 1915, p. 257 si urm.18 Ibidem." Urmeaza pagini conspectate dupa Ed. v. Wertheimer, Julius Andrassg. Sein Leben

und seine Zeit, Sttutgart, 1910, despre rolul maghiarilor In monarhia bicefalft i relaiile cu Rusia.il Urmeaza pagini conspectate dupá Tn. v. Sosnovsky, Balkan politik Osterreich Un-

garns seit 1866, 1914, despre expansiunea austriaca In Balcani, prietenia interesatä a lui An-dressy pentru Romania, atmosfera din ajunul razboiului din 1877. Citeaza, de la p. 321 acartii, o conversatie Gorceakov Andrassy, in trenul care-i ducea in 1876 la Reichstadt, unde aveasa se pecetluiasc intelegerea din care a iesit In cele din urmil eserita Tratatului de la Berlin.Ministral austro ungar U Intreabä pe cancelarul rus: Vrei ConstantMopolul? - Nut - SlavDomnului, act altfel ar fi fost râzboit Dar Basarabia o vreti? - Dal Intelegerea s-a facut".

I. C. Filitti va starui asupra acestor Imprejurari in studiul .Raporturile germane faid desud estul european, publicat In Viata romaneasca", XIII, 1921, nr. 9, 336-357; nr. 10. p.71-94. Republicat in volumul Contribulii la istoria diplomaticd a .Romdniei in secolul al XI X-lea,Bucuresti, 1935, p. 60-107, sub titlul Busia, Austro Ungaria fi Germania fajd de Romtinia ptndla 1916.

20

www.dacoromanica.ro

7 CORESPONDENTA, ItsTsEmNARI 211

In AdevArul" articol intitulat lnfringerea germanilor in Rusia i In care citesc cA zisa telegramdaratA IncA odatA cit de putinA crezare trebuie sA se dea pe telegramele agentiilor germane siaustriace care strigau mereu victorii germane In aceastA regiune unde nu se produsese decito calculatA retragere a fortelor rusesti".

11124 octombrie 1914

Reflectez cd grija Angliei de a avea supremcdia mArilor i cele mai multe colonii (veziafacerea boërilor) este socotitA de justificatA. Dar ca Germania sd vrea stl aibrt si ea colonilpentru a deviirsa prea plinul ei i o flotA pentru a-si apAra coloniile i negotul, aceasta este oamenintare pentru Europa si pentru România egemonia gernianA

Mi se spune cA Diamandy i Derussi zic cA eu slut arivist. DacA arivist inseamnA a dori sAajungi tinAr in pozitii de initiativri e exact; dar cred cA si ei au fost arivisti ca si mine. DacA Insitarivist Inseamml a-si ajunge scopul luind dejunul la Marghiloman, ceaiul la Take si prinzul laBrAtianu, apoi ei slat ariviti, eu nu.

Guvernul rus clad intrA in actiune declarA totdeauna cA e neputincios a mai rezista comi-tetelor panslaviste. Asa la 1877. Asa la 1913 (vezi Cartea verde). Comitete pan latiniste nuexistA, dar si la noi curentul este favorabil influentelor din afarA, clad vin din izvor latin si pro-testeazA contra cotropirei (?) economice germane. Astfel i statele slave din Balcani, ori cit ar fide geloase de nationalitatea lor, nu vor fi refractare influentelor rusesti i tendintelor de a facedin Marea NeagrA o mare slavA. Cu tot principiul nationalitätilor, panslavismul rAmIne. AsaMadjaroff, noul ministru al Bulgariei la Petrograd, a zis unui corespondent al ziarului Den"(corespondentri din Odesa, 17 octombrie, In AdevArul", duminicA 19 octombrie 1914) cA Bul-garia nu se poate uni cu Sirbia, cum voieste Rusia. Dar totusi poporul bulgar Ostreazá sim-pati ile pentru Rusia, desi la 1913 Rusia s-a pronuntat pentru Sirbia. De aceia am dreptul sitdeclar cit atita timp cit Rusia va fi In rAzboi, Bulgaria nu va merge nici contra Sirbiei nici contraGreciei". SA luam amintel Va sA zicA -cum observA AdevArul" -nu se poate concepe Inlumea diplomaticA o actiune a Bulgariei hnpotriva Rusiei.

In acelasi AdevArul" articol de fond cu privire la intrarea in actiune a Turciei. GAsimfraza Hotdrit, armatele care luptd pentru independen(a popoarelor sint biruitoare pe cele 2teatre ale rAzboiului". Anglia are prin drept divin se vede suprematia mArilor i stApinirea colo-niilor. DacA Germania, avInd o populatie prea densA, cautä si ea colonii i pentru dobindirea

pAzirea acestora face flotd se strigä la hegemonie... pinA si in România!De clteva zile am aflat cA in programul german ar fi alipirea Poloniei la Germania. Împâ-

ratul german ar deveni si rege al Poloniei. Minunat. Po Ionia ar fi asa o barierA intre ungurirusi. SA dea Dumnezeu. 22

2115 noiembrie 1914

Zile le trecute Vassiliu m-a lAsat sA Inte leg ea BrAtianu are oarecare temere cA In parla-mentul ce se va deschide la 15 noiembrie s-ar putea o coalitie pe sub minri Intre Costinescu,Filipescu si Take CA ar fi bine deci dacd Maiorescu, Carp si Marghiloman ar vorbi, pentru caprimul ministru rAspunzind sA se poatä bizui pe autoritatea lor i sA-si kisigure o majoritate InafarA de cercul ingust al partidului. Am fost la Maiorescu azi dimineati. Mi-a spus cA daciisAndtatea li va permite, va vorbi in parlament In sensul sil se acorde incredere guvernului, dupAcum si anul trecut liberalii au acordat Incredere guvernului Maiorescu. La 3 am vAzut pe Carp.Acesta este intransigent. DacA va vorbi, va vorbi numai spre a cere imediata intrare in actiunecontra Rusiei. Pe nici o altA baz,A, de neutralitate ori de asteptare nu este dispus a intinde opirghie de ajutor lui BrAtianu pe care-1 socoteste prea slab. Majoritatea cornitetului executiva dat tot azi dreptate lui Marghiloman lmpotriva nebunlilor lui Filipescu. Dar majoritatea estetot odatA de pArere cA guvernul BrAtianu e prea slab si trebuie inlocuit. E mai mult chestie depoliticA internA. In real itate BrAtianu vrea sA astepte i Marghiloman tot asa.

decembrie 1914

Se dovedesc slabi In rAzboiul acesta: 1) austriecii, 2) rusi I. SlAbiciunea austriecilor efArii remedii; putregai ce nu va retnvia. Rusii sint chemati insA in viitor la altA viatA. Franco-

22 Notii cu consideratii asupra politicii europene in a doua jumAtate a secolului al XIX-lea,dupA lecture cArtpor lui E. Simon, L'empereur Guillaume et son règne, editia a 4-a, Paris, 1887si v. Bulow, La politigue allemande, editia a 4-a, Paris, 1914. CiteazA incintat din E. Simon,p. 289 : La Berlin se stia cit majoritAtile parlamentare slut adesea mai usor de adus la hotAririnechibzuite cleat un suveran".

MEMORII,

fi

www.dacoromanica.ro

212 MEMORII, CORESPONDENTA, INSEMNARI 8

Ili nostri deduc de aici cil trebuie sd ne repezim asupra putregaiului. Eu socotesc cA rindulacestuia va putea veni usor (Germania nu se va mai sprijini in viitor pe un astfel de aliat).Azi

odorirn Infringerea Rusiei a cdreia slabiciune e numai provizorie.

20 decembrie 1914

Entuziasm mare In Bucuresti, Ploie$i, Brilla (aicea sub cálduzirca lui Filipescu) in jurulconferintelor propagandistului belgian Lorand. Mi se spune cd acesta, anul trecut, in foile sale.ne batjocorea. Acum cutreierA Italia si România ca sd venixn in ajutorul tAri i sale. Vorbesteca bun belgian, se plinge de ce au fdcut germanii tArii sale. Dar noi de ce ne entuziasmdm?Avem sh privirn evenimentele prin prisma belgiand? Noi Ii iubin, pe ei dezinteresat. Ei nu neiubesc pe noi. Si frantujii si englezii i belgienii ne iubesc nurrai clad Eu rieNoie de noi, sepreocupd de noi, cum e i firesc, numai in functiune de interesele lor. Dovada 1913 si 1914.Asa ar trebui sA fim si noi In iubirile noastre. Chiar de vom dobIndi acurn Ardealul, intereselenoastre viitoare vor fi tot cu Germania. Aceasta Ina nu se va mai putea bizui In viitor peputregaiul habsburgic. Se va bizui pe s.atele centrale ce se vor ridica In locul monarhiei habs-burgice. In acest sens e adeNdrat c.1 avem interese ca pe ruinele acestei monarhii sd se rimedo Romilnie mare, nu .0 Ungarie intAritd. Dar aceastd Romdnie mare va fi aliatd tot cu Germaniacontra Rusiei. Trebuie dar sd nuani.Ann mai bine cds nu avem de furcil cu Germania; in loc deaceasta am tot strigat simpatii si iubiri pentru Franta i urd nu numai contra unguriler darcontra dominatiei i militarismului german. Pe cit Imi spune Vassiliu In asa sens ar fi lucratBrAtianu 1 poate va mai lucra, dar a fost stinjenit de opinia publicd. Aceasta a deschis ochiiGerrnaniei i Austriei si de aceia pregâtirea noastrd militarA a fost Intirziatd de aceste puteridevenite biruitoare.

3116 lanuarle 1915

Polemica Take Ionescu-Furstenberg. Take e de rea credintd, vrea si &eased motiv Cael, orn politic care a mers cu Trip la AliantA, si se poatii declara contra ei. Pentru aceasta faceun fel de jeu de mot. Ce voia Austria la 1913? 0 Sirbie micd, cum si acurn, ca o urmare fireascda politicei ei orientale, tot contra Sirbiei este. Nu-i ceva nou. Cine cunoaste istoria nu se poatemira. Anul trecut Take nu pleda pentru Bulgaria? N-ar fi vrut el ca Macedonia si fie a bul-garilor? Nu s-a insistat In acest sens pe ungi sirbi, pentru ca pacea de la Bucuresti si fiedurabild? Vezi discursurile de la Belgrad schimbate intre regele Petru si printul mostenitor sirbsi trimisul rusesc care le-a adus decoratii. Tot Rusia protectoare, Rusia slavd, popoare slave,sfinta Rusie etc.

6 ianuarie 1915

Henri Catargi a fost numit maresal al Curtii. E opera lui Britianu. Avem acum la Palatclica Barbu Stirbey, Irène Procopiu, Simki Lahovary, Henri Catargi - adicd triumful StirbeiBrdtianu. Catargi are toate picatele neamului sau: juator de cdrti si la curse, gudurindu-sela cei puternici, obraznic cu ceilali, tiri convingeri, amoral. A debutat magistrat. A dat, cupresedintele Florian, o sentintA nedreaptd in favoarea unor cAmdtari jidovi In contra frateluimeu Barbu. Si-a atras atunci, fiindcd sentinta nu mai iesea i astfel se Impiedica apelul, unavertisment de la ministrul Veinescu 23. Cunostinte juridice? Nu s-a auzit pledind vreodatd.A fost scos de la Carte de Eugeniu Stitescu 24. A pozat de atunci ca victimA a liberalilor. Afost luat advocat de VdcAresti si de Stirbei. Nu pledeazd. Face afaceri. Ldmoteasca ia aduszestre. G. Gr. Cantacuzino 1-a numit lii Banca Nationald. Ce fel de orn trebuie sA fie acestapentru ca, trecind de conservator, si fie agreiat de BrAtianu?

Gutzi BAldcianu in 1913, pe lingA Xenapol.Barbu Catargi in 1914. sperante ce se ghicesc de a deveni ministru.Regina Maria e simpatizatA la noi pentru ci 1) e frumoasi, 2) e datii dracului",

cusururile ei o fac simpaticd românului, 3) acum e pentru idealul national = Ardeal. Oflteriimai ales, pentru zisele motive, I i slut devotati. Trimite fotografii mari la regimentele de cava-lerie, fotograffl primite de ofiteri cu sampanie i incadrate cu flori.

Gheorghe Vernescu a fost ministru al justitiei, a doua ()ark in anii 1888-1889." Eugen StAtescu a detinut acest portofoliu In mai multe rinduri (1876-1879, 1882-

1883, 1885-1888, 1895-1896, 1902-1903).

"

sd

11

www.dacoromanica.ro

9

9 ianuarie 1915

MEMORII, CORESPONDENTA, INSEMNARS 213

S-a schimbat societatea noastrA In ultimii cltiva ani. Se vede dl fiind trai restrinsétnainte, cei din societate tréiau mai intim, nu se fAceau atitea categorii. Pare a nefiind atilalux nu se fAcea nici atita di stinctie de avere. Acum, i schimbarea s-a fAcut chiar sub ochi, subinvazia se vcde a tot felul de noi veniti i ImbogAtiti, se produce o react ie. Elita cLutA sA punéo stavilA invaziei. Elita se restringe totodatfi la clteva neamuri mari i cu averi mari totdatri.Averca devine mai neapératA ca oricind pentru a-ti putea tine locul In societate si a nu te pierdeIn multime. Clad societatea era mai restrinsé era un loc in ea si pentru boierimea mai mAruntil,legaté prin inrudiri i cunoscutA astfel. Azi ccrcul Bind mai mare, trebuie silualle sau al ere sprca nu fi uitat i infundat in avalansa noué.

13 ianuarie 1915

Am vAzut pe Pora (Eugeniu) Intors din Italia. PublicA in AdevArul" convorbirile ce aavut cu oamenii de stat de acolo. In rezumat: 1) Italia nu vrca rézboi; oricare ar fi rezultatul,ar costa-o mull i nici nu e pregAtitA ca o putere mare ce vrea stl fie. 2) Tot vrea sé searate o putere mare, asa incit crede de demnitate sh intervie.. . chid va mirosi mai a cada-vru. 3) Precum nol abdicAm in fata Rusiei, asa Italia abdicA la interesele ei tnediterane falAde Anglia si Franta. Se teme de Austria si Germania si are la marotte" a Trentinului sia Adriaticei. 4) SA intrilm noi In foc Intli, cAci interesele noastre slat mai marl, e vorba sAne dublAm Tara etc. Observaiii. Zilcle trecute la banchetal lui Scotus Viator 25, Iona§ GrAdis-teanu a spus cA intre onoare i rusine nu se sté la IndoialA. PArerea mea e ctl patriotil nos-tri pot vorbi de orice: de interese, de simpatii, dar de onoare nu, cAci onoarea cere sA nuintrém contra acelora cari 30 de ani au contat pe noi.

Franz Josef mai e si incApAtinat. Nu vrea sé cedeze nimic Italiei, cum II IndeammiGermania. Face pe grozavu' cu sabia lui Wilhelm. Germania se istoveste pentru putregaiulobraznic austro-ungar. Va veni momentul cind Germania siitulé va da cu piciorul Austriei?Se va lncheia pacea In spinarea acesteia? Ori e adevArat cA Anglia vrea ca Austro Ungaria sAcontinue a exista? 0 fi adevArat cA Anglia a spus Rat iei sA nu intre in actiune cleat dupA ceRusia va fi dat tot? E intentia de a istovi Rusia?

11 februarie 1915

Nanu imi spune azi despre primirea entueastA - carn carnavalescd Imbriicaté inalsacianA, etc.) fAcutA generalului Pau. In afacerea Silistrei, Nanu fiind ministru la Petersburg,Anglia ne-a fost curat ostilA. Franta tot asa, pinA ce Sasonow, cistigat la sfirsit, nu WA greutAtt(zicea cá un oras nu e o turmd de vite ce se poate darui), a fAcut presiune si asupra lui Delcassé 25Nanu adaugA cA neamtul, Pourtalès 27, a fost cel ce ne-a sprijinit.

TinArul Ion VlAdoianu, secretar de legatie, face o observatie cinic despre Pau atribuindacestui general cuvintele: Je suis d'autant plus emu de la réception qu* m'est faite, qu'il y aquelques mois j'ignorais l'existence de ce pays".

Doamnele din societate au dat iar spectacolul cA demnitatea noasträ nu s-a urcat de pevremea cind consulii stréini ne intimidau. Cereau ele sé fie prezentate lui Pau si apoi isi povesteauIncIntate le mot" ce ayusese pentru fiecare. De observat a Pau a rdspuns la toate manifesta-title prin monosilabe. Chid a spus ceva mai mult, la Iasi, ca rAspuns unui ronnln exaltat care aridicat paharul pentru Belgia, Pau n-a pierdut ocazia sA ne lase sA intelegem cA trebuie sit facemca Belgia. Il inteleg; el oriunde si In orice Imprejurare si in mijlocul oricArui entuziasm nu uitA

francez i numai francez. Francezii nu se incurel nici in latinitate, nici In umanitate. Mergcu rusii i acuzA pe ministrii francezi cart amintese acum de cotropirca finlandezilor, a polonilor,a jidovilor. Nu se sfiesc a merge, clad interesele lor o cer, alAturi de Anglia, pc care ei au cal if icat-ode impudique Albion.

25 Scotus Viator (pe numele sAu R. W. Seton Watson, 1879-1951, pentru care vezicele douA volume scoase de Cornelia Dodea si Hugh Seton Watson, R. W. &ton Watson ;iromdnii, 1906-1920, Bucuresti, 1988.

25 Théophile Delcassé (1852-1923), ministru de externe al Frantei In anii 1914-1915.27 Pourtalés, ministrul Germaniei la Petrograd.

7 - c. 2405

cd-i

((alit

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

VIATA T1INTIFICA

LABORATORUL DE STUDII OTOMANE tN ANUL1989

De cite ori ne vorn gindi la activitatea Laboratorului de studii otomane din anul trecut,ne va ineerca un sentiment de cumplita tristete. In luna mai a plecat dintre noi profesorulMihail Guboglu, vicepresedinte al Laboratorului. Turcolog cu un prestigiu international recu-noscut, autor al unor lucrari fundamentale, nu numai pentru osmanistica romaneasca (si voraaininti, cu titlu de exernplu doar, Albumul de paleografie turco-o.smanci, Tabelele sincronice,Catalogu( doeunzenlelor lurcesli din Direefia generald a Arhivelor slalului, In dona volume, sicele trei volume - unul in colaborare - de extrase din cronicile otornane privind istoria roma-nilor), profesorul Guboglu ocupa in istoriografia romanä un loc bine conturat. Daca luilm inconsiderare si irnpresionantul nurnar de documente otomane aduse in -tarä - cu sacrificii per-sonate, materiale si morale, Impotriva piedicilor pe care i le.puneau In cale tocmai autoritatilecare ar fi trebuit s fie cele mai interesante in a-1 sprijini-, putem fi de acord cu apreciereafacuta de domnul Valeriu Veliman in cadrul sedintei omagiale consacrata de Laborator, in lunamai, celui disparut: Turcologia rnodernä incepe la noi odatá cu activitatea profesorului MihailGuboglu".A fost un orn, cu simpatiile i antipatiile lui; dar deed 11 convingeai de pasiuneapentru istorie si mai ales de coreetitudinea si seriozitatea ta, gaseai la profesorul Guboglu unsprijin neprecupetit.

Participantii la sedinta de comunicari a Laboratorului de studii otomane din luna ianuarie1989, au avut posibilitatea sa 11 asculte pentru ultima oara pe profesorul Guboglu. Tema cornu-nicarii: Noi cercetdri in arhivcle din Republica Turcia. Era o tema drag celui eel* petrecuse omare parte a vietii In arhivele turcesti, pe care le cunostea bine, atlt din punct de vedere alorganizärii si functionarii lor In decursul timpului, cit si al fondului arhivistic, mai ales celprivind istoria romanilor. Bogatia informatillor pe care le ofera tezaurul documentar otomana fost subliniatá Inca o data. De asemenea, a fost prezentatä imaginea.pietrei de mormint a luiIlia§ Rams, rapus de ciuma in Asia Mica. Profesorul Guboglu o identificase, pe baza unor men-tiuni anterioare, In cursul respectivei vizite In Republica Turcia. La discutiile care au urmat,au solicitat numeroase lamuriri suplimentare si au apreciat nrunca depusá de profesor Ion Matei,Gristian Paunescu i Valeriu Veliman.

In luna februarie, Laboratorul de studii otornane a programat, In cadrul sedintei de cornu-nicari din cea a de a treia zi de miercuri a lunii, dou comunicari. Prima a fost sustinuta decercetatoarea Nedra Mamut, de la Institutul de istorie literara George Calinescu", avind casubiect leortografia orienlald irdre legendd si realilale. In lumea islamica exista, intr-adevär, ointerdictie in privinta reprezentärii chipului uman. Dar In practica, ea a fost incalcata. Astfel,Ibn Battuta relata ea a vdzut la Kerci, In 1334, figura unui barbat en turban si sabie, desprecare a aflat, cu surprindere, ea' 11 reprezenta pe Profet. Si se pot da si alte exemple. Un caz aparteti constituie prezenta lui Bekir Aga Intre personajele figurate in fresca din Biserica Toti Sfintii,din Negoiesti. Lector universitar Nevzat Yusuf, de la Facultatea de Filologie din Bucuresti,a prezentat in cadrul aceleiasi edinte comunicarea Limba turcei cultet si cea populará In perioadaImperiului ofoman. Domnia sa a analizat mai intii distinctia care se face de obicei intre limbanaturalä i cea artificialä, ex:Rind ca ea nu se poate aplica limbii osmane. Altfel ar Insemna sanegain toata literatura creatä vreme de secole in aceastä limba. Desigur, au existat In osmananumeroase aporturi, mai ales din arabá (in special limbajul stiintific) i persanä (cel literar),dar ele au fost asiinilate. In paralel cu literatura dioani s-a dezvoltat o literatura popularil valo-roasa, nu folclor, ci o literaturä scris. Au fost influentele arabe i persane o piedica in dez-voltarea limbii íi culturii turce? La Inceput, ele au constituitun element de progres, dar eu timpulau devenit o piedica. La fel si scrierea cu alfabetul arab; Inca din secolul XVIII s-au facutncercari de adoptare a alf abetului latin. S-a conturat i o cronologie a evolutiei limbii osmane:1) 1299-1453 - rezistenta In fata influentei sträine; 2) 1453-1517 - puternice influeritearabe persane; 3) 1517-1718 -1 epoca de maxima inflorire a arabiLniekr i j ru.nhn dcr;4) 1718-1830 - revitalizarea limbii turce; 5) 1839-1918 - perioada Tanziniatului. I a dis-

»Rcvista istorica", tom If, nr. 3- 4, p. 215-221, 1991

pit

www.dacoromanica.ro

216 InATA $TIINTIFICA

cutiile care au urmat au participat dr. Cristina Fenesan, prof. Mihail Guboghi, lect. univ. dr.Mihai Maxim, lect. univ. Nevzat Yusuf, Li liana Ioneseu, Mehmed Ali Ekrem.

Virgil Ciocâltan, de la Institutul Nicolae lorga", a conferentiat in luna martie despreIzvoare orientale privind statul Asdnestilor. Prof. Mihail Guboglu, care a prezidat sedinta, aanuntat In deschidere a dr. Tahsin Gemil a fost ales membru corespondent al turcede istorie (Ttirk Tarih Kurumu). Virgil Cioaltan a tinut sa precizeze incä de la Inceput cä se vaocupa, in principal, de componenta româneasca a taratului Asänestilor in lumina sursclororientate. Izvoarele trateazd foarte legat pe românii din sudul i nordul Dunrii. Cunoastereaizvoarelor orientale este abia la Inceput. Multe nu au pátruns Inca' in circuitul stiintific; alteleau ajuns ant de maltratate, !nett au adus mai multe necazuri decit elarificri. Corect citite,izVoarele orientale permit intelegerea unor termeni din cele latine. Astfel, quidern poplin",dintr-o scrisoare In limba ltinä expediatä de Papa', privind pe românil din episcopatul catolic,este Intärit de cuVintul ekvam", utilizat de cronicarul persan pentril aceiasi; ambii termenidesemnau colectivitäti numeroase", nu oameni multi", cum a fost tradusd sintagmaTot pe baza izvbarelor mameluce mongole se pot urmdri progresele lnregistrate de procesul deslavizare la sud de Dunäre. In analele lui Baybars, tinutul apare ca lard a românilor; existentabulgarilor era inregistratä abia de Abu'l Fida, mort la 1331. Au urmat disculii, sustinute de dr.Andrei Pippidi, T. Teoteoi, conf. univ. dr. Eugen Stanescu, dr. .5erban Papacostea, dr.Serban Tanasocal dr. Tahsin Gemil, Mustafa Ali Ekrem, prof. Mihail Guboglu.

În luna api4ilie, Laboratorul de studii otomane si-a adus contributia la organizarea, Incadrul Institutului de studii sud-est europene, a unel dezbateri cu titlul Românti si Imperialotoman. Au participat, din partea Laboratorului, Ion Matei, Mustafa Ali Mehmet, dr. CristinaFenesan si lect. univ. dr. Mihai Maxim. Interventiild au Imbrätisat probleme de metodicä acercetárii, aspecte generale ale relatiilor romano-otomane, cándominiumul otomano-habsburgicIn Crisana si Banat, elemente ale dreptului international privat cu referire la românii aflati InImperiul otoman,

Sedinta de comunicAri a Laboratorului din luna mai a Inceput en nn moment de recu-legere pástrat in amintirea profesorului Mihail Guboglu. Despre activitatea celui dispärut avorbit prof. Imiv. dr. Gheorghe I. Ionitä, presedintele Laboratorului. Comunicdrile prezentateIn continuare s-au grupat In jurlil unei teme comune: imaginea celuilalt. Carmen Ioan, profe-soard In orasul Ploieti, s-a ref wit la Imaginea spaniold a lurnii otomane in sec. XVI. Existaudoud curente de opinie, diametral opuse. Gel defavorabil s-a cristalizat mai ales la nivelul ma-selor, pentru cä reprezentantii acestora Ii cunoscuserä in primul rind in. conditii de adversitate.Statului otomani se recunostea capacitatea militard cea administrativä. Prof. Cä lin Felezeude la Liceul industrial nr. 2, din Curtea de Arges, a Infiltisat Societalea olomand in viziunca cro-nicarilor romdni din sec. XVI - mijlocul sec. XIX, marcind diversele faze ale receptárii imaginiiotomanilor In lumea româneascä, motivele care au dus la modificarea opticii In tiny, ce anumesi cum au retinut cronicarn. Studentul din anul trei al Faculttli de istorie, Vlad Laurent.i.u,s-a ocupat de Olomanii in folcloral romdnesc. S-au trecut in revistä modalitlile spccifice deabordare a textului folcloric, Contactul celor douä lumi creeazd ,habitudini mentale, imagini,care pot rezista sau nu, Isi pot pierde valentele cronologice, dar n,u i pe cele reprezentativepent.x'u ,,imaginea celuilalt". Mirela Murgescu, de la Biblioteca Academiei Romane, a prezentatcomunicarea Tamil otomani in manuale romdnesti de istorie din sec. XIX. Considerafii preli-minare. Au fost analizate informatine concrete st judecat.ile de valoare standard difuzatede manualele de istoric despre turcii otomarti, evidentiindu-se felul cum acestea, in combinatiecu alti factori educativi, au contribuit la eristalizarea unei imagini simplifica,te si nete a turcilorotomani. lit incheiere, lect. univ. dr. Mihai Maxim a analizat prezenla Islorici romdoilor Fr?manualele turcesli contemporane, relevindu-se o serie de elemente pozitive, dar si uncle dateInsuficient verificate. S-a subliniat cá printr-o colaborare mai strinsil cu autoritätile de resortdin Republica Turcia, printr-o prezentä româneaseil mai puternied acolo., micile inadvertentear putea, fi usor corectate. La discutii au luat parte Anca Ghiatd, Mustafa Ali Melimet siMehmet Ali Ekrem.

Sedinta de comunicari din, luna iunie a programat cloud' comunicri. Prima a fosi sust.i-nutá de Anca Ghiatd, de la Institutul de studii sud-est. europene, pe tema ErninescuSt Dobrogea.Ocupindu-se de destinul operei de istoric a lui Mihai Eminescu, autoarea a insistat Mai alesasupra serierilor sale legate de provincia roindheascd Dobrogea. Au fost relevaLe o serie de ideivaloroase sustinute de marele poet, lntre care si faptul eft el s-a opus deposeddrii fortate a locui-torilor Dobrogei, idee adoptatá de guvernul roman atunci chid a trecut la intprbprielfirire.Prin Intreaga sa opera istOricä, Erninescu a eontribuit la mobilizarea opiniel publice in vederea

' reunificárii OHL Gea de a doua comunicare a apartinut dr. Stefan Andreescu, de la lnslilutulde istorie Nicolae Iorga" si s-a intitulat Sultana! Jahja" si Radii YachT Mihnea - art episoddin isloria Marii Negre in veacul XVII. Biografia Sultanului Jahja", pretendent otoman cu

,Societatii

sikiting.

et

www.dacoromanica.ro

3 VIATA $TENTIFICA 217

origine incerta (1585-1649), scrkä de clericul croat Rafael Levakovié pe baza amintirilorlui, reprezintä sursa narativii occidentala cea mai cuprinzatoare asupra expeditiei cazacilor peMarea Neagra, contra Portii, din anul 1625. Autorul comunicrii a confruntat, pe cit posibil,relatfirile pretendentului cu alte surse contempgrane si a insistat, mai ales, asupra legaturiidintre evenimentcle de pe litoralul nord-pontic i orientarea politica din acel moment a tarilorromânesti extracarpatice. Deosebit de pretioasa este stirea din biografia lui Jahja despre faptulca. Radu voila Mihnea, care pe atunci cirmuia efectiv politica externa nu numai a Moldovei, ci sia Prii Românestk, a trimis subventii banesti, pentru aceasta expeditie, ce avca ca tinta finalacapitala otomanä. S-a pus astfel in lumina o laturá doar partial cunoscutä a politicii lui RadiiMihnea, care e inteles s sprijine noua grupare de forte din apropierea hotarelor sale rezultatädin alianta dintre cazacii zaporojeni si Ilanatul Crimeii. La discutii au luat parte dr. AndreiPippidi. Bogdan Murgescu, Andrei Capusan, Anca Ghiatá, dr. Tahsin Gemil, dr. *tefanAndreescu.

Duna vacarrta de vara, Laboratorul de studii otomane reluat activitatea tn luna oc-tombrie cu o comunicare - Cilituri si plagialori ai Istoriei lrnperiului otornan de DimitrieCanlemir - sustinutä de prof. dr. Virgil Cândea. Domnia sa a subliniat faptul ca de laaparitia lucrärii principelui Inoldovean si pinä la publicarea sintezei lui Hammer, prima afost o autoritate In materie. Impactul ei nu trebuie judecat numai dupä numeroasele recenziice i-au fost consacrate, ci, mal ales, dupa cit de citita si utilizatti a fort. Prima dovada Inaccst sens o avem din lucrarea unlit francez, J. A. Guer, care 1-a folosit In mod extensiv peCantemir (sil nu uitám cá pc atunci notiunca de drepturi de autor nu exista). Opera de ori-entalist a lui Cantemir a fost mai bine cunoscutä In Europa din acea epoca, decit este astäzi.0 mare vina revine istoricilor români, care nu s-au ocupat In deajuns de acest lucru si mai ales nuau publicat tri suficientá másura in limbi de circulatie internationalit Au urmat,sustinute de Mustafa Ali Mehmet, dr. Andrei Pippidi, dr. Virgil Candea, Mehmet AliEkrern, lect. univ. dr. Mihai Maxim, Olivia Strachinä.

In luna noiembrie, sedinta de comunicari a Laboratorului a reunit pe Anca Ghiata,cercetatoare la Institutul de studii sud-est europere si Armand Gosu, student in anul IV laFacultatea de istorie. Anca Ghiatä a sustinut tema A firmarea nalional6 a românilor in Dobrogeaparte integrantil a luptei poborului nostru pentru unitate si independenfd In see. XIX. Comuni-carea a oferit un material documentar bogat. bazindu-se mai ales pe statisticile oficiale. Pornindde la datcle oferite de recensamintele - foarte exacte ale autoritätilor otomane, s-a incereatstabilirea ponderii populatiei romfine in Dobrogea. Autoarea a precizgt cl In izvoarele narative,asa cum in scricrile românilor care au trecut prin Dobrogea - in primul rind Ion Ionescu de laBrad - apar sentirnente sirnilare fatä de populatia musulmanä. A fcst reliefat aportul culturalal unor asemenea calätorii, rolul jucat de cartile trimise de peste Dunire pentru populatia ro-mfineasca din Dobrogea in mentinerea sentimentului national si a constiintei unitätii nationale.Astfel ca reunificarca cu tara, in 1877, s-a facut In conditiile unui teren preetit dinainte.Armand Gosu, aflat la cea de a doua prezenta in cadrul sedinlelor de comunicari ale Laborato-rului, a vcrbit despre Ctiltitoria dornnitorului Alexandra loan Cuza la Istanbul - iunie 1864.Pornind de la analiza cadrului politic european in care a avut loc lovitura de stat a domnitorului

cälitoria sa in capitala otomand, autorul a insistat asupra detaliilor vizitei, rememorind eveni-mentele pe zile, uneori chiar pe ore. Documetelor diplomatice publicate acum mai multe deceniide RJ Bossy si Alexandru Lapedatu, li s-au aláturat informatiile extrase din periodicul LeCourrier d'Orient, ce au fost reluate, in parte, si de presa români a vremii, cit i corespondentaunor membri ai delegatiei ce 1-a insotit pe domnitor in calátoria sa, precum si mai multe picseapartinind Arhivei Cuza, lamase irca incdite. Pe rnarginea celor expuse, all pus intrebirisi au boat cuvintul Bogdan Murgescu, lect. univ. dr. Mihni Anca Ghial,ä, ArmandGosu, bet. univ. dr. Gheorghe Iscru, Named Ali J kit m, Hf. Lniv. Gly olghe I. lcniti.

Sedinta din luna decembrie a programat o intilnire cu dr. Cristina Fenesan, de la Insti-tutul de studii sud-est europene. Tema comunicärii: Elernentele románesti in legislafia osmanidin Banat (sec. XVI ). Au fost prezentate concluziile unor cercetiri intreprinse de mai multiani asupra acestui subiect, cit i consideratii metodologice privind abordarea unui aspect tipicce tine de istoria frontierci", Banatul fiind prin excelenta o zonä de contact. Ilustrativ In acestsens este cazul acelor sate obligate sit plateasca dare dubli, si austriccilor, i otomanilor. Au fostprezentate elemente de drcpt românesc preluate de legislatia otornana, subliniindu-se disponi-bilitatea autoritatilor de a include in kknnndme-lele date cutunicle locale care nu contra' eneauprevederilor islamice generale. La discutii au participaL lcct. univ. dr. Miliai Maxim, ViorelPanaile, dr, Tahsin Genii, Valeriu Velirnan.

si-a

ti

Maxim,

www.dacoromanica.ro

218 VIATA $T11NTIFICA

ProfesoruL Mihail Guboglu a condus, anul trecut, pind la disparitia sa, orele de paleo-grafie turccr-osmand. Stia sä stimuleze competitia colegiald intre participanti, sä li ambi-tioneze sá dezlege problemele mai complicate, intervenind cu tact atunci clnd cunostintele lor nule permiteau sá meargdo mai departe. Ore le de limba tared modernd s-au desfásurat cu aceeasiregularitate, sub conducerea doanmei Li liana Ionescu, de la Institutul de studii sucl,est europene.

A lost predat la tipar primul volum al Caletelor Laboratorului de studii otomane, care incele aproximativ 320 pagini cuprinde comunicdrile prezentate in primii doi ani de activitate aiLaboratorului. Cel de al doilea volum - cuprinzlnd Stilndme-ul din 1873 -a fost definitivatpentru tipar. De asernenea, a fost alcdtuit sumarul si se string materialele pentru cel de altreilea volumi care va cuprinde comunicdrile prezentate ping la sfirsitul anuhri 1989.

Aceasta a fost, prezentatd pe scurt, activitatea Laboratorului de studii otomane dinarml 1989, an cu totul aparte. Sperantele 5i optimismul nostru in privinta evolutiei viitoare aLaboratorului slut mai mari ca oricincl, pentru cd de acum incolo depinde numai de vointa mem-brilor sib ca lucrurile sá meargd bine.

Dorin Maid

AL VII-LEA SIMPOZION NATIONAL DE NUMISMATICI

Simpozioanele nationale ale Societtitii Numismatice Române au ajuns In acest an la ceade a saptea editie. Initiate In 1984 (I Craiova; 1985 II Suceava; 1986111 Arad; 1987 I \ Botosani;1988 V Deva; 1989 VI Tulcea), ele reprezintá reluarea seriei cunoscutelor Congrese de Numis-=tied 5i Arheologie din perioada interbelicä (Bucuresti, 1933; Craiova, 1934; Cerniluti, 1935;Cluj, 1936; Iasi, 1937). Organizarea lor a fost posibild datoritä colabordrii cu rnuzeele judetenesi existentei seetiilor locale ale Societátii Numismatice Române. Si in cazul celui de al VII-leasimpozion, desfásurat in perioada 25-27 mai a.c., s-a realizat o fericitä colaborare cu Muzeulde Istorie Nationald Arheologie Constanta 5i cu viguroasa Scctie Constanta a Societtilii.

pregâtit intr-un timp foarte scurt, Simpozionul a reunit peste 45 de numismati dinBirlad, Brasov, Bucuresti, Caracal, Cillárasi, Constanta, Crainva, Fágäras, 1ai, Resita Tulcea

Turnu Severin. In dimineata zilei de 25 mai, la deschiderea lucrdrilor gdzduite de muzeulconstäntean, dr. A. Râclulescu, p-efect al Judetului Constanta si rector al Universitätii dinConstanta, a adresat participantilor cuvintul de salut. Tot in cadrul sedintei de deschidere, dr.G. Preda, presedintele Sociadtii Numismatice Române, a vcrbit despre Priorildfi 0 perspectiveale numismaticii romdne, dupd care dr. M. Irimia, directorul Muzeului de Istorie NationaläArheologie Constanta, a prezentat Activitatea de cercetare arheologicd i numismaticd a colecti-oului din muzeul constdrifean, iar G. Custurca, presedintele Sectiei Constanta a Societätii Numbs-matice Române, Aspecte ale activiteifii filialei consteinfene. Dupti sedinta de deschidere a avut locvernisajul unei expozitii nurnismatice.

dupd-amiaza aceleia5i zile, lucrárile s-au desfä5urat pe cloud' sectiuni: I Numismaticd5i II Medalisticti. In prima sectiune, prezidatá de C. Preda, Gli. Poenaru Bordea 5i V. Mihái-lescu-Birliba, au fost prezentate comunicAri de numismatic:I anticd:, V. Mihailescu-Birliba,Pdtrunderea monedei macedonene in Dacia rdsdriteand; M. Cârlan, Testarea veridicitäf ii informa-fillor statistice In numismaticd; B. Mitrea, Celdfula daco-romand de la Barbo0. Interferenfenumismatice, arheologice i istorice; C. Chiriae, Un medalion de la Commodus descoperit la Tomis;O. Bounegru, Reprezeuldri de nave actuariae in bazinul vestic al Mdrii Negre. In privinta des-coperirilor sau a picselor inedite au retinut in mod deosebit atentia urmiltoarele comuniedri;Antoaneta Vertan, R. Ocheseanu, Tezauruf de monede coloniale descoperit la Tomis-Grdniceri(sec. I I-III e.n. ); Gh. Poenaru Bordea, I. Donoin, Contribufii pe marginea unor emisiunimonetare vest-pontice din perioada romand imperialii (monedele, care imbogätesc substantialimaginea productiei monetare de la Tomis, Callatis i Histria, se and in posesia cunoscululuicolectionar numismat I. Donoiu): Gh. Popilian, M. Davidcscu, Trzaurul de monede romaneimperiale de la Gruia - fud. Mehedinfi.

In cadrul sectiunii de medalisticd, prezidatd de Maria Dogaru si I. Dogaru, au lostreunite comunicári cu tematied variatä: M. Billbänescu, Medalia Expozifici agticole din Con-slanfa (1898), acordald unui localnic - Vasile Colovu; Maria Dogaru, Documente mat puff ncunosculc refcritoare la medulla Mihai Emincmm" Geduld in 1909; D. Mordrescu, (Aiwa inedaliistriiine mai pufin cunoscute consacrate Reginei Maria a Ronulniel; V. Ciofu, Mcdalia chstitoriciimpiiratului Napoleon I cu Maria-Luiza de Austria (1310); N. Gurdov, Clasici ai literaturii

si

si

In-

Deli

si

www.dacoromanica.ro

5 WATA $T1INTIFICA 219

romane inwrIalizafi de medalii emise in R.S.S. Moldoveneascii (piesele i clatele asupra lor tm lostobtinute cu prilejul unei vizite recente la Chisinâu, unde autorul a avut contacte cu nurnismatildin Moldova sovieticii); Cr. Gheorghe, Din medalistica privind unireq Dobrogei cif Romania.Se cuvin mentionate scparat dotra materiale remarcabile: V. Ciofu, 0 sterna moldoveneascainedita si V. Umlauf, Insigne rare cu valoare documentará deosebitei (peste 30 de piese din secolulal XIX-lea si din prima jumätate a secoluhii XX aflate in colectia autorului). Reflectind eveni+mente hied vii in memoria noasträ, trei comunicari au generat momente emotionante. Astfel,Luana Popa de la Muzeul Judetean Brasov si presedinta sectiei brasovene a Societätii Numis-

Române, si col. (r) I. Dogaru, presedintele Sectiei numismatice de la Casa Centrala aArmatei, au prezentat medalii si insigne dedicate miscärii din Brasov din 15 noiembrie 1987 sirevolutiei din 22 decembrie 1989. Luana Popa u evocat desfäsurarea primului eveuiment cumulte date inedite, cunoscute nemijlocit sau aflate de la participanti carora, cu putin timp inurniä, In cadrul unei ceremonii, le-au fost laminate rnedaliile comemorative bätute de muzeulbrasovean In colaborare cu sectia numismaticä localä. D. Nistor a prezentat Insigne ale revo-luliei din e2 decembrie 1989 emise de seclia Constanfa a Societäfii Numismatice Romtine, inter-venpe care a Incheiat lucrárile celei de a doua sectiuni.

În ziva urmätoare¡ 26 mai, continuat activitatea prima sectiune, prezidatä deB. Mitrea si Gh. Popilian, in prima parte (dirnineata) $ i de Oct, Iliescu i Constanta Stirbu, inpartea a doua (dup5-amiaza). hi cursul diminetii au fost expuse comunicAri de numismaticaanticä i bizantiná. Majoritatea materialelor au fost redactate de specialisti ai muzeelor dinConstanta, Mice.% Calárasi, Bucuresti si Resita: Gr, Matei, Observalii privind circulafia monelarala Capidava in lumina ultimelor cercetöri; D. Elefterescu, Obiecte mArunte - tesserae - de laDurostorum; Crislina Opait, Aspecte ale circulafiei monetare la Ibida in secolele IV- V e. ;G. Custurea, Noi descoperiri monelare in Dobrogea (sec. VII- X ); T. Papasirna, Monedebizantine inedite (sec. VI-XI ) din coleclii particulare; Dana Blnescu, Un catalog din colecfiaTh, Nussbaum edital in 1868 (Cu privire la citeva tezaure manetare antice $i medievale); Gh.Mánacu-Adamesteanu, Cileva observafii asupra circulaftei monedelor lui Alexios I Comnenulin Dobrogea; E. Oberliinder-Tärnoveanu, Monede bizantine din secolele XII- XIV din colecliaMuzeului de istorie nafionalei si arheologie Constanfa. i aici s-a fäcut remarcatá contributiacolectionarilor numismati care, independent sau in colaborare cu numismati profesionisti, auadus in atentia asistentei noi descoperiri monetare, a caror recuperare pentru stiint este meritullor : A. Smaranda, Citeva monede din epoca romand imperialä descoperite in Dobrogea (opt emi-siuni din secolele I-IV e. n. descpperite la Luncavita, jud. Tulcea o piesä tomitaná proveninddin Constanta); Gh. Poenaru Bordea, R. Ocheseanu, A. Deaconu, A. Smaranda, Un tezaurdin vremea lui Constantin cel vIare descoperit la Tomis (un depozit ascuns in ultirnii ani de domnieai impfiratului, aflat Intimplätor); V. Rusu, 0 moneda bizantina descoperitá la Consfanfa (unfollis din secolul al XI-lea).

Dupil-amiaza, serla comuniciirilor de numismaticil medievalä a debutat en Nola despreezaurul de la Vacareni, prezentatä de Oct. Iliescu, care a Meat clteva precizäri asupra acestei

importante descoperiri din jud. Tulcea, Inca nepublicatil cu detalii, referindu-se In mod deosebitla moneda tätárascä atribuitä eronat in publicarea preliminaril. Au urmat: St. Tänäsesca,Note privind istoria Dobrogei $i monedele sale; Em. Eatandi, Reperloriul descoperirilor numisma-tice medievale din fostele orase-capitala ale Moldovei. Consideralii istorice; Constanta Stirbu,Ana Maria Velter, Tezaurul de la Dridu-Snagov, judeful Ialomifa; Luana Popa, E. Nicolae,

lezaur de aspri olomani din coleclia Muzeului Judefean Brasov (sec. XV- XVI ) (414 monedede la Murad al II-lea la Bayezid al II-lea, inclusiv patru imitatii dupii emisiunile celui din urma);E. Nicolae, Un aspru oloman hibrid din secolul al XV l-lea (o emisiune din vremea lui Siileyman I,bátutä cu &la tipare pentru revers); V. Butnariu, Cileva observafii asupra clrculaliei monetarein Transilavaia in secolul al XVI-lea Inceputul secolului al XV II-lea (rezultate desprinse din-tr-o analizii statisticä de amploare aplicatá tezaurelor monetare); G. Custnrea, Un tezaurotoman descoperit in Dobrogea (sec. XVI- XVII ); C. Giurcanu, Teste matematice folosite innumismaticd. Seara, In incheierea lucrArilor, au luat cuvintul dr. Constantin Preda, din parteaSocietätii Numismatice Române, si G. Custurea, din partea gazdelor. Tit 27 alai participantiiau vizitat complexul arheologic Adamclisi.

Ca impresie generalli, lard intentia de a diminua meritele acestei reuniuni stiintlfice, carea prilejuIt, ca i aka data, pelingä lucrarile din sectiuni, stabilirea de colaborari i utile contacte

tre nurnismatii din diferite centre, trebuie sh observám cä participarea nu a Post pe misuradimensiunilor co1ii romanesti de numismaticä. Astfel, o searná de nume consecrate In dameninnu au lost prezente In program, cauzele fiind de naturá obiectivá i sperärn ca in viitor acesteasä fie treptat inläturate. Este necesar sa subliniem Incá o data integrarea, aldturi de profesio-nisti, a colectionarilor numismati, cu comunicfiri de Irian nivel, rezultat al conclucräril tradi-

i

Uu

--

www.dacoromanica.ro

220 VIATA TflTIFICA 6

ionale ta cadrul Societatii Numismatice Romane, in concordantii cu generoasele prevedert dinStatute le acesteia. Nadajduim ca noul cadru legislativ, in curs de concretizare, echilibrind in-teresul ob,,tesc In protejarea patrimoniului national cu aspiratia unor cetateni pasionati deistorie de all investi o parle a timpului liber si (nu in ultimul rind) a resurselor banesti iii colec-tionarea de piese numismatice (ctea ce inseamna salvarea unor documente expuse pericoluluide a fi pierdute pentru stiin, conservarea si yak rificarea lor), sd ducä la Inlocuirea atitudiniiinc4 rezervata a colectionarilor cu o miscare larga de colaborare cu muzeele i institutele decercetare.

Valoarea certá a majorittitii comunicarilor a asigurat reusita Simpozionului, cei interesatiurmind a gäsi o bunä parte a acestor materiale in sumarul viitoarelor volume ale revistelbr despecialitate, in primul rind in Buletinul Socieldlii Numismalice Române.

Eugen Nicolae

SEMINARUL INTERNATIONAL DE LA ROMA LA A TREIAROMA." - ROMA, aprilie 1990

Litre 21 si 23 aprilie 1990 s-a desfasurat la Roma cel de-al X-lea seminar internationalal programului re la Roma la cea de-a lreia Romei. Reuniunea a intrunit juristi i istorici dinItalia, Austria, Franta, Germania - R. F. G. si R. D. G. - Grecia, Iugoslavia, Polonia, Roma-nia, Uniunea Sovietica si Vatican. Din Romania au participat Alexandru Dutu, Andrei Pippidist cu subsemnatul. S-a Mere intens, timp de trel zile - simbátá, dnminicä i luni lungitedinte de dimineata si de dupä arniaza. Au fost sustinute si discutate 42 de comunicdri, la cares-au adilu gat cuvintdrile tinute in prima dimineatä de lucru de Pierangelo Catalano, Paolo Sinis-calco si Alexandru Dutu (in numele sal dar si al celorlalti specialisti straini, iar, in dupä amiazaaceleiasi zile, cele ale profesorului Johannes Irmscher, presedintele comitetului seminariilor,a reprezentantului Comitetului national al cercetarii al Italiei si a lui Igor Jikov, reprezentantulAcademiei de stiinte a Uniunii sovietice, co-organizatoare a seminarului din acest an.

Un prim ansamblu de comunicäri s-a referit la ideea Romei in Europa secolului al XIX-lea,cea dintli comunicare fiind cea a subsemnatului privind pozitia fatti de Roma a romanilor de lacorifeii Scolii ardelene la pasoptisti. Aceluiasi grupaj de contributii, i-a apartinut i comunicareaaustriacului Joerg Garms referitoare la pozitiile fatti de Roma ale scriitorilor strdini in secolulal XIX-lea - in general provenind din Europa apuseand ori centralä - ca si cea a lui RobertoRuspantini consacratá Romei In poezia politicä a lui Petöfi.

Dupd amiaza, un alt ansamblu de comunicdri s-a referit la un spectru cronologic cu multmai larg. O coritributie eruditd a prezentat juristul grec Constantin Pitsakis, care a analizatcoceptiile privind romanitatea la carturarii bizantini si in general In ideologia politicä a celeide-a doua Rome. De un deosebit interes a fost si comunicarea profesorului Cesare de Michelisde la Universitatea din Roma privind invatäturile" tarului Vasile III, pe care le-a corelatinvdtaturilor" lui Neagoe Basarab, studiind competent sursele amindorura.

In cea de-a treia sedintä din dimineata zilei de 22 aprilie, au fost analizate pozitiile fatd deRoma si fata de Constantinopol ale unor cärturari latini si bizantini, ale unor imparati - de laFilip Arabul, la Justin II si la Leon cel Intelept - sau ale unor ierarhi, iar, in dupd amiaza ace-leiasi zile, au fost trecute in revistä, intr-o succesiune de comunicari, ideile fald de una,sau altadintre cele trei Rome ale unor germani - nelipsind dintre acestia Luther - , ale francezilorJean-Jaques Rousseau si Maximilian Robespierre si ale romanilor Constantin CantacuzinoDimitrie Cantemir - intr-o frumoasá comunieare a lui Alexandru Dutu - ca si ale lui PetruMaior, a cdrui pozitie f MA de Roma si fatá de catolicism a fost tratatd cu eruditie si spirit critic incomunicarea sa de Andrei Pippidi.

Ultima zi a reuniunii a fost consacrath unor reprezentanti ai lumii slave, din rindul cAroran-au lipsit tari, inalti ierarhi i carturari rusi, cärora le-au fost adAugate &duffle si actiunilefatii de Roma ale tarului sirb Dusan. Un intreg grupaj de comunicdri s-a referit la polonezi, ceamai importantä flind cea a lui Jerzy Topolski, presedintele Comitetului national al istoticilorpolonezi, despre ideea juridicti si politicd a Romei i promotorii ei din Polonia eacurilor XVI-XVIII; interesantá a fost i comunicarea lui Wladislaw Bojarski de la Universitatea din Torundespre conceptiile lui Andrzej Frycz Modrzewski, a cdrui operd poate fi inscrisd - dupa opinianoastrd - pe linia invátáturilor" lui Neagoe Basarab si ale tarului Vasile III, reflectind insacreatia unui cárturar erudit de inalta tinuta.

in

www.dacoromanica.ro

7 VIATA STIINTIFICA 221

DIscutlile - la care cei trei reprezentanti romilni au fost in mod repetat prezenti -aucompletat imaginea oferit6 de autorii comunicarilor in privinta ideologiei culturale, politice sireligioase privind cele trei Rome. In ceea ce ne-a privit evident contributiile participantilorromarti s-au orientat cu precadere spre cea dintli Roma. In ansamblu, intilnirea s-a doveditfructuoas6, generatoare de idei, desfasurata fiind intr-o atmosfera de urbanitate si desilvirsitacolegialitate. La optima desfasurare a contribuit neindoielnic si cadrul pe care I-au oferit silleCapitoliului in care, traditional, se desfasoará aceste seminarii Internationale cu prilejul aniver-sarii anuale a fundarii Romei.

Dan Berindei

RELAWILE EXTERNE ALE INSTITUTULUI DEISTORIE NICOLAE IORGA" (mai - iulie 1990)

Dupä evenimentele din decembrie 1989 traditia relatiilor externe ale InstitutuluiN. lorga" a cunoscut o nouti si considerabila dezvoltare. In perioada la care ne referim mareamajorliate a contactelor externe s-a desfasurat in cadrul Institutului si mull mai putine In afaralui sau a granitelor tarn.

Astfel s-au desfäsurat urmatoarele actiuni in Institut. La sfirsitul lunii mai Institutul aprimIt vizita domnului ambasador al Venezuelei, Milos Alealay, insotit de secretarul de am-basadd, domnul Alcides Rodriguez. In timpul acestei vizite s-a decis traducerea unei lucraride istorie a Venezuelei si elaborarea unui volum dedicat lui Siman Bolivar, pe baza colaborariidintre istoricii romani gi cei venezueleni. La 19 iunie conducerea Institutului a vizitat AmbasadaVenezuelei, primind o importantil donatie de carp ce cuprinde peste o still de titluri.

In aceasta perloada incheiat stagiul de documentare de un an in Romania si In prin-cipal In Institutul N. lorga" istoricul american Paul Michelson (de la Huntington College),care, pe data de 19 iulie a tinut o comunicare cu tema Rolul actual al istoricului. Tot acumsi-a inceput documentarea de un an in Romania si in Institut, un alt istoric american, KurtW. Troptow, de la Universitatea Urbana, Illinois, pe probleme de medievistica romaneasca.

In luna Mlle a lucrat In Institut, istoricul spaniol Francisco Veiga, de la UniversitateaAutonoma din Barcelona, interesat In pozitia lui Nicolae Iorga f atä de evenirnentele din Spaniainterbelica, iar la 19 iulie Institutul a fost vizitat de profesoara spaniola Palmira Arnáis Amigo.

Tot in luna tulle Institutul a mai fost vizitat de profesorul francez Jacques Fauve, deprofesorul italian Bartolini Ottorino, presedintele InstItutului istoric al rezistentei CaskSaffi", de antropologul american Catherina Werdery si de istoricii americani Ray O. Edie Hoaddin Fort Worth, Texas, interesati in elaborarea unei monografii despre Ecaterina Caragea ;4 aMee ei Tanda.

In aceastä perioada un membru al Institutului, Lukács Antál, a beneficiat de o bursa destudli de o luná in Berlinul Occidental, iar domnul director al Institutului, dr. *erban Papacosteaa tinut doua. prelegeri In cadrul Universitatii de vara pentru stráini de la Cluj-Napoca, referitoarela intemeierea statelor feudale romanesti si la cruciada tirzie si spatiul românesc.

Eugen Denize

si-a

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

BECENZII

MIHAI B ÄRBULESCU, Din istoria mallard' a Daciei romave. LegiuneaV Macedonica i castrul de la Potaissa, Edit. Dacia, Cluj-Napoca,1987, 204 p.

Cu citiva ani In urmd, editura Dacia" ainiiat publicarea unor monografii, care, prinvolumele deja apärute sau in proiect, seconstituie intr-o adeväratii scrie privitoare laistoria militard a Daciei In epoca rornand.Astf el, au apärut pind In prezent: un volumdedicat legiunilor VII Claudia si VIII Flavia,care au activat temporar la nord de Dundre,Indeosebi la incepulul stäpinirii romane InDacia*; alt volum este dedicat legiunii XIIIGemina, care a stationat In Dacia pe toatdurata provinciei**; In sfirsit, ultimul volumapärut priveste istoria legiunii V Macedonica.

Volumul recent publicat II datoriim luiMihai Bärbulescu, cercettor stiintific laInstitutul de istorie i arheologie din Cluj-Napoca; cartea apärutii prezintit i un sensibilsalt calitativ fatá de volumele anterioare.

Interesul aparte al acestui volum constä siIn structura sa, ca monografie epigraficäarheologicä; prima parte (p. 15-83) trateazddespre istoria legiunii V Macedonica, parteaa doua (p. 84-188) despre castrul de laPotaissa; urmeazd o Incheiere, rezumat (inlimba germanä), indici. 0 ilustratie bogatä(50 de figuri, grupind desene, In text; 28planse, cu fotografii de bunä calitate; 9planse cu planuri, grupate separat, la sfirsitulvolumului) completeazä acest excelent in-strument de lucru pentru istorici i arheologi;buna realizare graficd a volumului reprezintáun motiv in plus de satisfactie pentru autor

editura care a publicat lucrarea.Partea I, tratind despre istoricul legiunii

V Macedonica, cuprinde trei capitole. Primulcapitol; Legiunea V Maccdonica In istoriaImperiului roman, urmäreste evolutia acesteiunitáti de elitá a armatei romane - de laconstituirea sa, pind in antichitatea tirzie:

* Doina Benea, Din istoria militard a MoesieiSuperior si a Daciei. Legiunea a VII-aClaudia si lcgiunea a III-a Flavia,Cluj-Napoca, 1983, 257 p.

** Din istoria militará a Daciei romane. Le-giunca XIII Gen ina.

1. Legiunea V Macedonica pinti let reizboa-iele dacice ale lui Traian. Inceputurile legiuniislut putin cunoscute; a lost creatá probabilIn cursul rd7boiului civil de dupd moartealui Caesar. A lost adusii pe teritoriul Moesieiprobabil pe timpul lui Augustus, sigur subTiberius. Cel putin pe timpul lui Claudius seafla cantonatii la Oescus, unde construitun mare lagar. Pe timpul lui Nero a fosttrimisä In Armenia, apoi in Iudaea, partici-pind In a. 69 la asediul i cucerirca Ierusali-mului. Abia In anul 71 a revenit la Oescus.In continuare, a luat parte la rdzboiul cu daciipurtat de Domitlan, apoi la cele cloud rázboaiedacice ale lui Traian. In rdstimpul dintre celecloud rdzboaie pentru cucerirea Daciei, aparticipat la unele lucrúri de constructii milt-tare pe teritoriul Muntcniei.

2. Legiunea V Macedonica la Troesmis.Dupd cucerirea Daciei i organizarea sistemu-lui ei, defensiv, existenta limes-ului moesicdevenea inutild pe o bund portiune a Dunärii;din acest motiv, legiunea V Macedonica a fostmutatá la Troesmis, In Dobrogea (in aceeastprovincie, Motsia, Inferior, stationau altecloud legiuni: I Italica - la Novae, XIClaudia - la Durostorum). Holul ei a fostdeosebit de important in dezvoltarea vietiiromane la Troesmis si in general pa limes-ulroman de la Dunärea de Jos; la Trocsmisfiintau douä asezári, una a locuitorilor cana-belor (incä de pa timpul lui Hadrian, o in-scriptie aminteste vet (erani ) el c (ives )R (omani ) cons (istentes ) ad canab(as ) leg (io-nis ) V M (acedonicae ), CIL III 6166), altaa locuitorilor asezdrii civile, Troesmenses (dinaceste se va dezvolta, dupd plecarea legiunii,pe timpul lui Marcus Aurelius, un municipium).Intre timp, legiunea V Macedonica a fosttrimisd sd lupte In räzboiul cu partii, a.161-166, condos de Impáratul Lucius Verus;de pe frontul oriental a fost trimisd iardsisa lupte pe frontul germanic, Impotrivaquazilor i marcomanilor.

3. Legiunea V Macedonica In Dacia (168-2 71). Prin 168-169. legiunea V Macedonicaa fost adusd la Potaissa (azi Turda). Este

Revista istorica", tom II, nr. 3-4, p. 223-233, 1991

si

si-a

www.dacoromanica.ro

224 RECENZII 2

greu de spus clack' a fost atribuitá Daciei Poro-lissensis, cum afirmfi M. Bärbulescu (analo-giile pot fi, dupá acelasi autor, faptul cáprovinciilor Noricum si Raetia, pind atunci derang procuratorian, li s-a atribuit cite olegiune, Il respectiv III Italica, devenind pro-vincii de rang pretorian), sau Daciei Superioare(Apulensis). Dupá ipoteza enuntatd, ar in-semna ca Dacia Porolissensis a devenit si eao provincie de rang pretorian, procuratorul eiräminind numai cu atributiuni financiare.Dar in diploma militará de la Drobeta, publi-catá abia cu citiva ani in urmá, guverngtorulgeneral al Daciilor apare comandlnd numaitrupele auxiliare ale Daciei Superioare (legiu-nile, fiind formate in exclusivitate din cc-Went,nu erau mentionate in aceste documente);este posibil deci cá armatele celorlalte douäprovincii ale Daciei, Porolissensis Malvensis,continuau a fi comandate de procuratorii lor.Este mult mai probabil, deci, cá legiunea VMacedonica i castrul de la Potaissa au apar-tinut Daciei Superioare (Apulensis).

4. Legiunea V Macedonica dupd anul 271.Legiunea a fost implicatá In evenimenteletulburi care au afectat imperiul pe timpulimpdratului Gallienus - unele detasamenteale el ajungind Via in Pannonia si chiar inGallia. Se consider% cá o stampilä descoperitála Mehadia continind numele ambelor legiunidacice: Legg (tones ) V M (acedonica) etXIII G(e) M (ina) (IDR, III/1, 102), ar datadin perioada imediat anterioarä retrageriistäpiniti romane, and cele dota trupe ar fifost retrase in sudul Daciei; dar lecturastampilei este probabil Legg (iones ) V M (ace-donica ) et XIII G (emina ) ANT (oniniana)(epitetul imperial continind ligatura A ± N

T), ceea ce permite datarea stampilei petirnpul lui Caraccalla (anti 211-217). Aceastädatare schimbri total datele problemei i punesub semn de intrebare o intreag teorie privi-toare la sfirsitul stápiniti romane in Dacia.

Pe timpul lui Aurelian, legiunea retrasädin Dacia a fost cantonatá din nou la Oescus.Ea avea in grijä, de asemenea, supraveghereaunei pärt din malul de nord al Dunttrii; astfel,ea lasä numeroase urme la Sucidava, undeprezenta unei fractuni a ei este mentionatási de Notitia Dignitatum (Orientis ).

Toate aceste aspecte autorul le cerceteazäcu atente si spirit critic; din lectura cartii neformAm o imagine dark fAcind permanent re-!exit la izvoare, asupra imprejurarilor organi-zäril trupei, garnizoanele el i deplasärile demai scurtá sau lung duratá uncle o cereauinteresele statului roman, implicarea in eveni-mentele politice care au främintat sau auzguduit din adinc statttl roman, contributiaei la apárarea granitelor imperiului si implicita valorilor perene ale civilizatiei clasice. SAlase= insä pe autor sä defineasa singur locul

acestei unitái mintare in istoria noastráveche: Legiunea V Macedonica a indeplinitun rol complex vreme de citeva secole in pro-vincite Moesiei si Dacia, contribuind din plinla stabilirea, consolidarea i apárarea vietiiromane In zona larg a Dunärii de Jos.Istoria legiunii Inseamnä nu numai cunoastereafortei militare de care dispuneau aici cezariiRomei, ci, in mare mäsurri, insearnná îzisäiistoria teritoriilor aflate sub controlul ei.Armata romanft, mai mull decit un instrumental puterii i constringerii, s-a dovedit a fi unfactor civilizator, de integrare In lumea ro-maná. Activitatea armatei se lmpletestestrins cu unele aspecte ale istoriei politice, aleorganizati si administrärii provinciilor, iar peunele din acestea le determiná. Participindsubstantial la progresul economic si culturalal provinciilor, legiunile - unität de elitáale armatei romane - constituie un importantfactor de romanizare".

Cap. II, Potaissa i legiunea V Macedonica,trateazá mai intli despre istoricul asezäriicivile In primele vise decenii ale provincieiromane a Daciei, preen in i impulsul primitdupii stabilirea legiunii, sub Marcus Aurelius,Vechi toponim dacic, mentionat In izvoareleentice (Ptolemeu, Ulpian, Tabula Peutin-geriana, Geograful din Ravenna; localizareatoponimului s-a fäcut pe baza numeroaselorreferiri din documentele epigrafice), Potaissa(cu variatii de transcriere) s-a perpetuat Iiitimpul stapiniti romane, dind numele asezriide autohtoni si colonist, pe care un izvorepigrafic (stilpul miliar de la Aiton) o atestilindatá dupä organizarea provinciei, in anul108. Dezvoltarea Potaissei a beneficiat si depozitia sa geograficä, fiind situati pe drumulimperial care strábätea provincia - de laDunäre, trecind prin )3anat, apoi prin UlpiaTraiana Sarmizegetusa, Apulum, Potaissa,Napoca, Porolissum. Aducerea legiunii laPotaissa a avut, ca si la Apulum, un efectstimulator asupra vietii romane; odatii cu ceipeste 5000 de militari s-au stabilit aici nume-mase elemente civile, care poluau ca pretu-tindeni canabae-le. De pe urma pctivitätiieconomice i edilitar-urbanistice a beneficiatfärä indoiala oicus-ul daco-roman; de laUlpian afläm cä irnpäratul Septimius Severusl-a ridicat la rangul de colonia ( Patavissensiumvicus qui a dioo Severo ius coloniae impetravit )§i i-a acordat ius Italicum (ceea ce atrageanotabile beneficii de ordin fiscal pentru ceta-tenii sdi). Inscriptile aratil Instt cá Potaissaa detinut totusi, inainte de a deveni colonia,statutul de municipium. Cum Ulpian eraun contemporan al ImpAratului SevernaAlexander, jurist de o reputatie care a rilzbiltutpeste secole, este greu de crezut cä In infor-rnatia citatä s-ar fi strecurat o confuzie sau ogresalá; incliniim deci a crede cá vicus-ul

si

-I-+

si

www.dacoromanica.ro

3 RECENZII 225

daco-roman a devenit colonia, iar canabelelegiunii municipium Septimium. Situatia gá-seste analogie perfectá la Apulum, unde sta-tiona legiunea XIII Gemina i unde au fiintatconcomitent doa asedri urbane: un muni-cipium Aurclium (fostul vicus daco-roman, dinPartos), devenit ulterior colonia AureliaApulensis (sub imaratul Decius numitä colo-nia nova Apulensis, sub Trebonianus Gallus

Volusianus colonia Aurelia ApulensisChrysopolis), i municipium Septimium Apu-lense (ridicat din canabele legiunii XIIIGemina). Repetarea situatiei la Potaissa esteperfect posibilá, dad lam in consideratie siintinderea remarcabild pe care s-au fäcut des-coperiri arhcologice in aria actualului oresTurda.

Subcapitolul urmátor tratead despre teri-toriul legiunii. Problema a preocupat pe nu-merosi istorici, indeosebi in secolul nostru,reprezentind un subiect de cercetare deosebitde controversat. Cartarea materialului tegular(harta de la fig. 5) ne-ar adta in mare intin-derea teritoriului legiunii (pia la sud deNapoca) si eventual adáugám limitaaproximativá dintre provinciile Dacia Superior(Apulensis) si Dacia Porolisensis (lagárul de laPotaissa, apartintnd probabil provinciei DaciaSuperior).

Deosebit de interesant ni se pare subcapi-tolul tratind despre orasul Potaissa si castrullegiunii dupá retragrea aurelianä. Desi, ar-heologic, subiectul cártii priveste nurnaicastrul legiunii, iar investigatiile sistematiceale autorului au privit numai pe acesta, au-torul urmáreste dcscoperirile din perioada post-aurelianti de pe intreg teritoriul orasului Turdade astázi. Prudent, eliminind u atentie datelenesigure sau cu semn de Intrebare, arheologcare cunoaste fiecare palmä de teren si istoriccu spirit critic, Mihai Bárbulescu ne educe infatti imaginea Potaissei post-romane: dupäplecarea legiunii i pierderea provinciei decuitre imperiu, viata contina sä pulseze peteritoriul orasului in forme sensibil reduse,probabil la un nivel comparabil celui al pri-milor ani ai provinciei. Lipseau desigur strä-lucirea dattt de prezenta magistratilor romani,fastul ceremoniilor religioase i manifestárilorprilejuite de cultul imaratilor - adesea con-semnate cu emfazá de decretele ordinuluidecurionilor; societatea daco-romanä se a-dapta conditiilor de viatä mai modeste alesecolului al IV-lea, cu care cadread mai bineInsái credinta crestia - atestatá printr-oserie de descoperiri pe teritoriul anticei Pota-issa. Cercetärile au mai arátat d viata urbanáa primit urmátoarea lovitud gravá abia odatäcu invazia atunci si-a fäcut aparitiape teritoriul fostei provincii o fond militadformidabiltt, cärora locuitorii oraselor, ascunsiin spatele zidurilor sau unor fortificatii impro-

vizate ad-hoc din diverse edificii, nu le maiputean face fatá (precum alt5dattt cetelor dedaci, carpi si goti). De acum populatia fos-telor orase se retrage in zone mai ferite, astep-tind sä tread primul val al urgiei barbare;apoi viata si-a reluat cursul, in cadrul unormodeste comunitäti rurale. Dar atuncl, nu-mele vechilor orase dzuse in uitare.

Subcapitolul urmätor trateazá despre pro-sopografia legiunii V Macedonica, In perioadastationärii trupei in Dacia; sint prezentatigenerali si ofiteri superiori - unii personaje cuo carierä celebrá in administratia i armataimperiului -legati, prefecti, tribuni militari),centurioni, subofiteri (principales), soldati derind. Atentie deosebitä acordá autorul stu-dierii originii militarilor, completärli efecti-velor, problemei veteranilor; in aceastä pri-vinta, o serie de idei i sugestii poate ofericonsultarea lucrárii lui J. C. Mann, LegionaryRecruitment and Veteran Settlement duringthe Principate, London, 1983.

Cea mai amplä este partea a II-a a lucdrii:Castrul de la Potaissa. Sint prezentate rezul-tatele a 16 ani de sápáturi sistematice (1971-1986). Cum ne asigurä autorul in introducere,(p. 12), cercetarea arheologid a castruluinu este Incheiatä, si ea va continua; dar publi-carea rezultatelor obtinute pia in prezent adevenit necesad. Pe de o parte, dupd saisPre-zece campanii de dpaturi, cind se poate faceun bilani stabili o perspectivä, ne-am simtitmoral obligati sä introducem in circuitulstiintific datele pe care le &Priem In prezent.Pe de aka' parte, experienta unor santiere,,cu vechime" considerabilá a devenit cá aglo-merarea rezultatelor si materialelor arheo-logice devine sufocantd, iar nepublicarea lorperiodid, pericuload, riscind in final ca loculfrumoaselor perspective sti fie luat de uitare,dupti care poate urma, In cel mai bun caz, ovalorificare Indeptirtatä i anevoioasá, cu ine-rente neajunsuri". Autorul subliniad avan-tajele cercetärii acestui obiectiv: practic ne-acoperit de constructii medievale sau moderne,vizibil multá vreme la suprafata solului.totusi, castrul legiunii V Macedonica a intrattirziu in circuitul tiinific. Primele cercetttriarheologice sistematice s-au efectuat in anul1958 (I. H. Crisan). Cercetärile ample auinceput abia din anul 1971, continuind nein-trerupt de atunci, cu colaborarea Muzeuluiodsenesc din Turda si cu sprijinul financieral mai multor institutii. De retinut faptul cá oserie de obiective descoperite au fost protejatepe fatä de factorii naturali desctructivi prinmäsuri de conservare; de asemenea, printr-ohotarire a Cornisiei Centrale a PatrimoniuluiCultural National din anul 1978, castrul a fostdeclarat rezervatie arheologid t s-au luatmásuri de protectie a vestigiilor entice.

si

noi)

hunicA:.

Si

www.dacoromanica.ro

226 RECENZII 4

Revenind la cercetarea castrului, ne oprimla Preliminarii - de fapt un capitol, in careautorul prezintA mai intili cadrul natural (con-ditiile geomorfologice, hidrografice, vegetatia,clima, cadrul natural - iar in continuare, Inparalel, prescriptiile teoreticienilor militariantici privind construirea castrelor); stirileanticc, medievale i moderne despre castru;In sfirsit, istoricul cercetArilor. Capitolul ur-mAtor prezintd rezultatele cercetArilor auto-rului: caracteristicile generale ale castrului(dimensiuni: 573 x 408 m, adie 23,37 ha -ceea. ce 11 Inscrie printre castrele de legiuni demArime medie din imperiu), sistemul de forti-ficare (rossa-murus-agger; porti - s-a cercetat

decumana; turnuri de colt si de curtinA),elemente de organizare internA (clädirea co-mandamentului - principia, magaziile hor-rea, baráci, drumuri etc.). In sfirsit, ultimulcapitol, Proporiii si trasee regulatoare, Intoc-mit cu asistentA unor specialisti In probleme detopometrie i arhitecturA, studiazA diferiteelemente de construclie i eastrametatie re-zultInd dintr-o cunoastere destul de avansatAa problemelor castrului legiunii V Macedonica,in dialog permanent cu informatiile scriitorilormilitari antici.

Cum se subliniazA in Incheiere legiunea VMacedonica s-a instalat la Potaissa intr-unmoment de räspindire din istoria Daciei,dar si a imperiului. Aceastd unitate a con-struit castrul, care prin milrimea si capacitatealui defensivä, reprezenta o garantie a 'Alairomane restaurate si pe aceste meleaguri.El avea sa impresioneze pinä tirziu, prin rui-nele sale, pe localnici i pe sträinii care s-auabdtut prin aceste pärti. Studiind detaliiletehnico-constructive si inregistrind cu minu-tiozitate datele din teren, autorul nu uitä niciun moment elementul uman care 1-a insufle-tit, factor activ In räspindirea culturii ma-teriale si a mentalitätii romane". SA däm deci,larAsi, in Incheicre, cuvintul autorului (p. 191):

Multe din realitatile vietii romane laPotaissa, infätisate in capitolul II, 1 prinprisma conditionärilor si influentelor venitedinspre castru, inseamnä tot atitea elementeilustrative concrete ale rolului armatei romaneIn procesul romanizilrii. Cum s-ar fi pututexprima mai clar si mai direct contributialegiunii la romanizare, dad( nu urmArind totceea ce a realizat la Potaissa i, in general, InDacia?

Prin stabilirea legiunii la Potaissa, s-aIntärit simtitor comunitatea de cives Romani,ccea ce a contribuit la acordarea statutuluimunicipal asezärii rurale. Armata a conlucratsi la transformarea efectivii a satului In oras-:a construit sosele apeducle si temple, impu-nind formele arhitecturale remane si intro-ducind elementele de confort urban. Prezcntalegiunii a impulsionat viata economicA si co-mercialä, antrenind orasul In vasta miscarea economiei romane. Militarii s-au implicatin viata socialä, facindu-se ascultati si imitatiin oral. 0 parte din cei proveniti din alteprovincii si-au intcmeiat aici familii, legin-du-se astfel de pAmintul Daciei. In castru sidincolo de zidurile sale, militarii si-au expri-mat clar si adesea persuasiv preferintele pentruanumite forme si manifestAri de artil, pentruanumite credinte, venerind - este adevArat -si pe zeii Orientului, dar mai cu seamd pe zeiicci mari ai Romei.

Si, timp, de un secol, legiunea a inrolatprovinciali din Dacia, dintre care unii erauindigcni, si i-a invAtat sA fie pc deplin romani.Redati Daciei ca veterani, ei au vehiculat,pind Indepärtate asezilri rurale, modul deviatii roman si au irnprástiat säminta rodi-toare a limbii latinc.

Inregistrind cu satisfaclie aparitia mono-grafiei castrului de la potaissa, nu ne räminedecit sä speräm in aparilia unui alt volum,in care sA ni se prezinte in amknunt materialularheologic descoperit In cursul cerceLdrilor

Constantin G. Petolescu

CATHERINE DURANDIN, Nicolae Ceauisescu. Writes et mensanges,roi communiste, Edit. Albin Michel, Paris, 1990, 200 p.

Catherine Durandin, Nicolae Ceausescu.Verités et mensonges, un roi communiste ocarte de succes care din zilcle lunii mai 1990,lmpodobeste vitrinele i rafturile librriilordin FranIa si din restul lumii. Numele au-toaret este o garantie pentru cititor. Ea esteprofesoarA la Instilutul de LinibiOrientate" din Paris, dependent de Universi-

tatea Sorbonne, fiind specializatA in prechircadinamicii civilizatiei rcmanesti si a relpIlilorromAno-franceze in epoca actuali% Munca eididacticii s-a materializat in mai multe c(

conferinte, articole si scrieri de refl..-rintii, dintre ele Wind aminti La Roumanie deCeau.gscu (in colaborare cu Despina Tornescu)(1988); &volution â la franvaise ou â la russe

poi

ita

si Civilizalii

mu-niclri,

www.dacoromanica.ro

5 RECENZII 227

(P.U.F., 1989), Une mori roumaine (roman,1989).

Actuala carte, sumar prezentatä, estenurnai o veriga a lantrilui studiilor faurite deCatherine Durandin. Bibliografia utilizata afost aleasa in urma unei selectii riguroase dinlucrari scrise, In irnensa lor majoritate, inafara granhelor României. condusa si con-trolata de Nicolae Ceausescu si cei subordonatilui. Aici se impune obiectia ca, asa cum s-afolosit ziarul Scinteia", puteau fi intrebuin-tate cu discernámint i lucrari de specialitateaparute in tall, unele cu puternice, dar mas-cate, accente anticeausiste. Procedind astfelautoarea ar fi adus un plus earth ei, fäcind-obri fie mai nuantata.

Problemele principale ridicate in fata citi-torului se rezuma la douä. Caderea lui Ceau-sescu s-a datorat unei revolutii sau unei lovi-turi de stat? Cum a putut un om ca Ceausescu,un adevarat monstru, sa guverneze aproapeun sfert de secol?

Pritnei intrebäri i se da un raspuns docu-mentat, convingator, In intliul capitol.Catherine Durandin indepärteazä teza lovi-turii de stat, afirmatä si sustinuta de NicolaeCeausescu, inclinind ferm catre o insurectiepopulara spontanä.

Celti de a doua probleme i s-a dat un rás-puns mult mai amplu, el ocupind sase din celesapte capitole ale earth. Practic aici s-a sellso istorie a Romaniei de la *Marea Uriire"(1 decembrie 1018) pina la 21 decembrie1989, prin prisma vielil lui Ceausescu. Astfels-a putut urmari cum s-a format fostul condu-cator al Bornaniei in capitole cu titlul sugestivecum slut Le paysan revolté (1918-1939),.,Le militabt clandestin" (1939-1944), etc.Cu toate ca In ansamblu informatia este co-recta si se face bine legatura intre influentamiscarii legionare i guvernarea regelui Carolal II-lea i gindirea lui Nicolae Ceausescu sint

unele carente de informatie. Spre pildarintele Stäniloaie nu a fäcut parte niciodatildin Garda de Fier curn crede autoarea, subinfluenta vechii propagande a aparatului dedezinformare al Securitatii. Pe masura ce aevoluat in partidul comunist si a cunoscut-opc. Elena Petrescu-Ceausescu trásaturile psi-hice ale lui Nicolae Ceausescu s-au accentuat.Inteligenta nativa frusta, memoria prodigioasii,viclenia, rautatea anormala, ambitia, megalo-mania s-au amestecat intr-un tot, in proportiinedefinite. Astfel a reusit sä-i insele pe cei maiapropiati lui din fruntea partidului comunistcare 1-au socotit cinstit, muncitor, prostmodest, i, In 1965,1-au ajutat sä preia putereaFiind tinar - de numai 47 ani din clipapreluarii puterii politice a avut rabdare sa seconsolideze ping cätre 1972-1973 cind ainclepartat vechea garda". Odata intarit,caracterul säu maturizat, accentuat si pre-acizat, a inceput sá iasa la lumina lent, darconstant. Dictatura lui s-a impus cu o fortanemiloasä.

Noua ipostazá a facut ca irnaginea iniiala omului simplu, dornic sa rminceaseä pentrutara, agreat de occident pentru deschiderilelui, sa dispara. A ramas numai chipul tiranuluiparanoic, inuman, unit de un popor intregtimorat, teorrizat, fara curajul i posibilitateade a organiza o rezistenta caci Securitatea eraextrem de dura i eficace .

hicheierea arata ca a putut izbucni clocotulcazanului miniei romanesti nurnai in conjunc-tura favorabilä a evenimentelor din Europade rasärit. Exista o speranta: Romaniij acurnmai mult ca oricind, fárá Ceausescu i ceau-sisrn, se vor putea integra repede In adevarateledemocratii europene.

Radu ..feran Vergatti-Ciobanu

YA.111:t YUCEL, Anadolu beijlikteri hakkinda aragirmalar. Eretna dev-leti - Kadi Burhaneddin Ahmed ve devleti - Mutahharten veErzincan emirli4i (Cercet5,ri privind beylikurile din Anatolia.Statul Eretna-Kadi Burhaneddin Ahmed si statul sAu - Mutah-harten emiratul Erzincan), II, Tiirk tarih kurumu basimevi,Ankara, 1989, 339 p.

Al doilea volum din seria Cercehiri privindemira fete ana!oliene datorat prof. Yasair Yiicel,aparut sub egida Societatii de istorie turcä,cuprinde istoria politico-militara a unor zoneimportante din Anatolia orientalä. in acestezone, in cursul feacului al XVI-lea si in specialin ulthnele sale cloud decenii, s-au interferatinteresele imediate si strategice ale unui grup

masiv de state islamice, aflate In expanshmeuna in detrimentul celeilalte. Cei mai agresiviin modificarea eatu-quo-ului teritorial, intr-operioada cind relaiibe interislamice se modelaucontinuu precum nisipurile miscätoare, s-audovedit a fi otomanii, mamelucii, triburileAk Koyunlu si Kara Koyunlu i, nu in ultimulrind, mongolii lui Timur Lenk. Pe plan re-

p-

-

e)

www.dacoromanica.ro

228 RECEN2I1

gional exista o miscare brownian a triburilolseminomade i nomade (gacebe), de diverseetnii, care dezlegau Inchegau aliante efemere.

Pehtru a decela elementele de lungA duratiiprof, Y. Yilcel si-a structurat lucrarea In treicapitole de sine stAtAtoare. Obiectul primuluicapitol, intitulat Slat& Eretna (p. 3-22), 11constituie prezentarea evolutlei acestui emiratIondat In 1335 In urma dezintegrArii statuluiilhanid. Intr-o primil etapii sub presiuneatriburilor turcmene turcesti emirii din di-nastia Eretna au fost sllIi s 1ntrettnA ra-porturi speciale, chiar de vasalitate, cuEgiptul xnameluc. CAtre mijlocul veaculuiodatA cu scAderea presiunii externe domo-Brea luptelor interne Eretna a eliminat depen-denta de Cairo (presiunea mamelucA se rea-lize prin valiul de Alep) chiar a inaugurat oetapii de expansiune teritorialk de scurtAduratA, prin 1nstApinirea asupra regiuniioraselor Darende $ i Konya. La miazAnoaptenoile puncte extreme ale frontierei se IntindeauIntre Ankara si Erzurum. Urmasii primuluiemir Eretna (Mehmed Bey si Alitaddin AliBey) nu an reusit s conserve unitatea statalAsi simultan cu reducerea autoritAtii centrales-a produs propulsarea eminlor turcizati dincetAtile interioare si periferice: la Sivas, HaciIbrahim, la Amasya, Haci §adgeldi; la DoguiKarahisar, Mlle Arslan; la Tokat, $eyhNecip; la Kayseri, $eyh Ciineyd si apoi KadiBurhaneddin. Destabilizarea internA a permisemiratului Kararnania In 1366-1367 s re-cupereze Konya $ i ulterior cetátile Nigde siAksaray care deschideau drumul spre punctulstrategic Kayseri. Concomitent emiratul esteinvadat de triburile turcmene si de emiratulDulkadiroglu care a capturat regiunea Pinar-bast. In nord otomanii au preluat sub controldirect regiunea Ankara. Fenomenul de dezin-tegrare a emiratului a cunoscut un scurt rAgazIn vremea viziratului lui Kadi Burhaneddincare a reusit s recentralizeze lntr-o formulnotul statul. Ina odatA cu moartea emiruluiMehmed II (1380-1390), dinastia Eretnadispare din scene anatolianA.

Capitolul al II-lea intitulat Kadi Burha-neddin statul salt (p. 25-244) are o struc-turii de lucrare de sine stAtAtoare, beneficiindde o introducere cu, prezentarea izvoarelornarative dintre care ca valoare se detaseazAcronica Berm u Rezen elaboratA de Aziz ibnArdasir Astarabadi. Cronicarul a dedicat-o su-veranului - cArturar Kadi Burhaneddin.Prima parte a capitolului are un caracter strictcronologic, fiind prezentate in succesiune: ori-ginea familiei lui Kadi Burhaneddin, perioadade instructie in Egipt, ascensiunea In dregA-torii. In 1365 este numit de einirul Mehmeddin dinastia Eretna In dregAtoria de kadiu pecare o va tnentine phul In anul 1378 chid estepromovat ca vizir, ca urmare a calitiitilor

energiei militare demonstrate in luptete1mpotriva Karamaniet. Asediul victorios dela Nigde-Aksaray il educe titlul de beylerbey

- umera). DupiI moartea emiruluiAli Beg participii la competitia pentru Intlie-tate In emirat, alturt de emirul din Sivas,Kilie Arslan, reusind In februarie 1381 s

dregAtoria de guvernator (nail)).Adept al unei politici ofensive recucerestepentru dinastia Eretna, Amasya, Tokat iargranitele nordice sint extinse spre litoralulpontic unde dominau emini Mutabharten siTaceddinopllari. Deosebit de energic KadiBurhaneddin a lichidat comploturile internesi a dat o replicA activA incursiunilor triburilorturcmene si mongole dinspre rAsrit. PozitiacomunA fatA de emiratul pontic Candar/Kas-tamonn, al cArui lider, Kätlirilin Bayezid, 11sprijinea pe printul contestator Ahmed, dindinastia Eretna, a permis o cale pasnicA Inrelatiile xadiului cu sultanul Osman Murad I.Otomanii vor sprijini rAscoala lui SuleymanII Pasa, fiului emirului din Kastamonu, care areusit s ocupe chiar capitala. In partea adoua a capitolului (p. 87-192) activitateakadiului este urmAritA In dou sectiuni crono-logice cu planuri diferite. In prima sectiune,ce cuprinde intervalul 1381-1388, sint anaLlizate luptele intestine, eforturile pentru cen-tralizarea statului si primele relatii cu bey-likurile vecine. A doua sectiurte, care acoperAperioada cea mai intereantA din activitateadiplomaticA multiplA a lui Kadi Burlineddin,include paragrafe speciale referitoare la rela-title acestuia cu mamelucii (p, 126-139), cuotomanti (p. 139-159), cu Timor Lenk, cubeylikurile vecine si cu triburile Ak Koyuniu.Deoarece unele evenimente din OrientulApropiat pot fi conexate la istoria romAnilorvoi mentiona clteva episoade din sinuoaseleraporturi ale Kadiului cu osmanii. DupA mAr-turia cronicarului mameluc Makrizi chiar tnvremea in care Murad I era prins in Balcantsi mamelucti asediau Sivas (1388). rcsedintalui K. Burhaneddin, raporturile turco-marne-luce au devenit amiabile. DupA lupta de laKossovo (1389) din inspiratia lui Kadi Bur-haneddin In Anatolia se constitute o aliantAantiosmanA cu participarea beyilor din Saru-han, Germiyan, Mentese, Ilamid-Ili si Kara-man. Replica otomanA a fost promptA. Aydin,Saruhan si Mentese slut cucerite de Bayezid I.Ca o reactie in lent se pare &á succesul otoman1-a determinat pe emirul din Kastamonu,Stileyman II Pasa, care initial sprijinise actin-nea sultanului, s treacd In tabAra lui KadiBurhaneddin. Tensiunea se accentueazá Inanii urmAtori datoritA interventieiIn toamna anului 1390, Impotriva emiruluiAlAaddin al Kararnaniei, care a cenit st obti-nut sprijinul Kadiului. In vreme ce osinaniiasediau Konya, emirul din Kastamonu a orga-

si

obtinA

otomanilor,

l

si

pi

el

ai

(Mehl.

www.dacoromanica.ro

7 RECENZII

nizat incursiunl In regiunile otomane Ankara$i Cankiri. Nona allanta dintre Kadi Burha-neddin, emirul din Kastamonu si cel din Kara-man care ameninta programul oriental otomana lost subminat de Bayezid I prin Incheierearapid a unlit acnrd cu Karamanoglu. Inopinia autorului termenii defavorabill ai1ntelegerii prin care otomanii retrocedaucetati karamanide cucerite au lost impusi deevenimentele de la Dunarea de Jos unde activaMircea cel Batrin (1391). Atacurile voievo-dului roman au fost coordonate cu cele aleinamicilor orientali ai lui Bayezid I. Inaceste conditil suveranul osman a acceptatpropuncrile avansate de ambasada comunatrimis de Kadi Burhaneddin i Silleyman IIPasa. Toate cronicile otomane slat unanimeIn a motiva retragerea otomana din AnatoliaIn consecinta raidului Intreprins la Karinabadde Mircea .1zvoarele apusene plaseaz Insactiunea voievodului roman In 1393.In 1392 Bayezid a revenit In segmentul orien-tal organizind o expeditie Impotriva cetatiiKastamonu; emirul local, Stileyman II Pasaeste lichidat. Emirii anatolieni care accep-tasera suzeranitatea lui Kadi Burhaneddin,printre care Ahmed din Amasya, Kiliç Arslansi eel din regiunca Canik, au trecut In tabaralui Bayezid. Cetatea Osmancik s-a predatosmanilor. Dupä o ciocnire la Comm lu. cuangajarea doar a avangarzilor lui Bayezid Isi K. Burhaneddin, otomanil se retrag. Re-plierea s-a datorat In opinia autorului fieactiunii ofensive a ungurilor la linia Dunarii,fie inferioritatii numerice a osmanilor (p.152).In anii rirmatori competitia s-a concentratasupra cetiI Ainasya, punct nodal In AnatoliaCentral. Pentru a internationaliza" ches-tiunca Burhaneddin a cedat o parte din regiu-ne lui Murad Beg, fiul cel mai mic al lui Kiitil-ram Bayezid, din emiratul Kastomonu.Propaganda osmana prevallndu-se de centra-hsmul promovat de emirul din Sivas a reusitsá atraga in orbita sa emiri care preferaudominalia nomlnala otornana. Conditiile ne-ccsarc de realizare a metodei osmane deavansare graduata au fost bulversate la In-ceputul anului 1394 de interventia violentáa lui Timur In Anatolia orientala. Pe unteren astfel pregatit sultanul mamelucBerkuk a initiat o vasta campanie pentruconstitufrea unui bloc defensiv cu participarealui Bayezid 1, Midi Burhaneddin si Toktamis,hanul Hoardei de Aur. Din epistolarul luiTimur Lenk rezulta cu claritate ca accsta erainformat asupra evenimentelor militare si ainutatiilor diplomatice surventte In AsiaMica si In sud-estul european. In primávaraanului 1395 dui:4 victoria asupra lui Tok-tarn4, Timur a Incercat pe cale diplomaticasa neutralizeze planurile orientale ale sulta-

nului Bayezid I. Intr-o rnisiva, trimisrt din

229

Sirvan, Timur 11 informa pe sultanul °smart.angrenat In acel moment In activitatea raz-boiului stint (cihad) din Europa, asuprapregiitirilor sale, imediate, de a Intreprinde ocampanie Impotriva frincilor" dincolo deNipni (Özi) si despre prolectul unei expedittide pedepsire, In toama, a domnitorului dinEgipt. Proiectul de a prinde In cleste Europanu s-a realizat dar pericolul timurid 1-a Impietdicat pe Burhaneddin In anii 1396 si 1397 sAcaptureze cetatea Erzincan, a emirului Mntah-harten. Totusi In 1397 Intreprinzatorul emirdin Sivas a reusit sa construiasca puternicacetate add Karahisar, prin care intentionasa controleze pe emirul din Erzincan si pe celdin Karahisar, Kara Wilk Osman Bey dindinastia Ak Koyunlu. Ultimul 1-a captnratsi lichidat In 1398 pe suveranul carturar KadiBurhaneddin In vIrsta de 54 de ani. Primulcare a profitat de situatie a fost Bayezid T.Fortele osmane din Amasya sub conducereafiulni sultanului, Sffleyman Celehi, 1-au In-flint pe Kara Yillak si au ocupat orasnl Sivas.In partca a treia a capitolului II, P. 207-239,Y. Yiicel rezumeaza activitatea politica, di-plomatica si administrativa a lui K. Burha-neddin, ca orn de stat, ca producator si pro-tector de litere *1 arte. Slat reliefate elemen-tele care singularizeaz In epoca personalitateaemirului din Sivas. Ultimul capitol al vain-mului analizeaza evolutiile politico-militaredin regiunea Erzincan In vremea emiruluiMutahharten. Acest emir cu o origine obscursi controversatá (attar sau turc) a rcusit In1379, dupa moartea eminilui legitim PIrT Iiiscyin. sa preia conducerea zonei Erzincan.Zona constituia obiect de competitie si terende confruntare pentru emiratul Eretna. tribu-burile Ah Koyunlu (Kutlu Bey si dupa 1389Ahmed Bey). ernirul Kiliç Arslan din Sark!Karahisar, emiratul Dulkadirogiu (IbrahimBey), etc. In 1398 In conditiile rezultate dindisparitia lui Kadi Burhaneddin In competitieau intrat forte proaspete: pe de o parteBayezid I iar pc de Rita parte Timur Leak,ceea ce a determinat mutatii sensibile in rela-

internationale din Orientul Apropiatregrupári In aliantele anatollene. Bayeziddupil lupta de la Akçay cucereste cetgileKonya, Larcnde, Develi, Aksaray suprimlndastfel emiratul Karamania. In vara aceluiasian osmanii si-au extins dominatia i asupraprovincici Canik si a cettilor Sivas, Tokat,Niksar. Kayseri, Kirsehir (p. 288). Otomaniise Invecinau acum cu amiratul Erzincan.Presiunea osmanä din vest si cea mamelucddin sud-est 1-a determinat pe emirul Mutah-harten sá caute protectia lui Timur, care re-lators In 1399/1400 la Karabag planula unnou atac In Georgia. Interesat in consoli-darea pozitiilor lui Timur, ernirul din Erzincana mediat alianta acestuia cu liderul Ak

tiile si

pi

www.dacoromanica.ro

230 RECENZII 8

Koyunlu, Kara Yülük, care in 1398 dupä unKurt periplu osman gäsise un addpost salvatorla curtea mamelucá. Cu asemenea aliati invara anului 1401 Timur a organizat primaexpeditie in Anatolia win Erzurum spre Erzin-can. Desi frontul. dunärean dddea semne de re-activare Bayezid, acordind prioritate proble-melor din segmentul asiatic, va intervenila Anatolia orientald in 1401 sprijinind actin.-nea de restaurare a lui Ahmed-i Celaiyr si aliderului Kara Koyunlu, Kara Yusuf. Emiruldin . Erzincan este capturat prin predare.Din motive necunoscute sultanul 1-a mentinutpe Mulahharten (retinindu-i familia la Bursa)in fruntea provinciei amputate prin anexareazonei Kemah la casa osmand. In iarna anului1401 1402 in tabara de la Karabag Timurdesayirsit. pregátirile pentru o luptá decisivä

cu suveranul care-i contesta iniiietatea Inlumea islamicá. Valorificind corcspondentadintre cei doi suverani prof. Y. Xiicel ajungela concluzia ca räzboinl a fost dorit sLescaladatmetodic de. Timur care impunea conditilinacceptabile osmanului, cursul luptei de laAnkara, trädarea lui Mutahhartun..carg .atrecut de partea aripii drepte cómandate deMiransah, fiul lui Timur, a jucat un rol esen-tial in infringerea lui Bayezid. Conducerealui Mutahharten in Erzincan a contimtat pInOin 1403 cind dispare In conditii neelucidate.

Prin acest volum prof. Yasar Yucel, spe-cialistrecunoscut in istoria beylikurilor anato:liene, aduce lumini i interprelári noi In des.-cifrarea relatiilor regionale si internationaldin Asia Micä.

Nagy Pienaru

* Géographie historique du Monde Méditerranéen, sous la directio»d'Héléne Ahrweiler, edit. Université de Paris, 1, Paris, 1988, $12 p:

Lucrarea prezentatá constituie rezultatul,Inca' partial, al unei vasté cercetári a terito-riului bizantin, Indeosebi a litorahiluiintreprinse cu. sprijinul Fundatiei Europenede *tiintil (E. S.F.).

Cele 16 studii si articole cuprinse In volumOferil imaginea unei cercetári multiple, reali-zate pe regiuni variate - din Sicilia pini inOrientul Apropiat - ,cu referiri la epocidiferite (sec. IV - XIV) si izvoare diversifi-cate - topografice, arhitectonice, cAlátori,etc.

Meritul acestor studii - prezentate directde la sursä in Geographic historigue du MondeMediterraneen - constä nu atit in punereain luminá a rolului Bizantului in MediteranaOrientalä si in Balcani, cit mai ales in eviden-tierea unui alt mod de intelegere a Europeiorientate si a thrilor arabe.

In Introduction: bilan et perspectives derecherches en geographic hislorigue du mondeinediteraneen, I-Iélène Ahrweiler subliniazárezultatcle obt.inute in cercetarea finantatäde E.S.F.,ca i caracterul stiintific al geografieiistorice. Reliefindu-se optica interdisciplinaräcare marcheazä aceast cercetare a spatiuluimediteranean, precum noile metode puse inaplicare, autoarea aratä cä prin prezentulvolum, istoria i economia beneficiazii nunumai de studiul uneltelor si vestigillor ma-teriale scoase la ivealá in urma nnei exploatriatente a solului. ci si de observatii cliinato-logice, de studii lingvistice si cercetfiri geolo-glee, la care se adaug rolul activitätil 'manein transformarea inediului.

lmpulsul dal de E.S.F. dezvoltárii geo-grafiei istorice bizantine, face necesarä extin-

derea i continuarea lucrfirilor pe echipe indiferite táni, depsindu-se spatiul european,lucru pe care fundatia respectivä i 1-a propusin activitatea sa viitoare. In acest sens, au-toarea relevä faptul cä rn . nou volum. 'dedicallumii egeene, se aflä sub fipar.

Studiile cuprinse in lucrarea prezentatiipot fi grupate in functie de dou niari zonegeografice: Mediterana orientalfi si aria bal-canica. Datä fiind insä complexitatea socie-tatii bizantine i caracterul interdisciplinar alcercetrii intreprinse rnaterialele cuprinse involum pot fi grupate mai bine in functie deproblematica abordatil: evolutia habitatuluisi aglomerfirilor; organizarea administrativsi prezentare de izvoare istorice;studiul toponimiel i identificäri de localitti.

In cadrul zonei meditcranecne, o serie dearticole se opresc cu precädere asupra Siriei deNord. Cercetilrile de arheologie spatialä alelid Georges Tate, care conduc la o cunoastereaprofundatá a habitaturilor i aglomerárilor deaici, reprezintd o tezd remarcabild asupramasivului calcaros din Siria de Nord. Instudiul säu, A propos des campagnes dc laSyrie du Nord ( I le - VIe suedes). Une ten-tative d'histoire sérielle. G. Tate ne propune ometodä de cercetare pc serii istorice. Pleclndde la premisa cá satele procurd date de tipserial asupra cconomici, demografici

autorul depaseste rnetoda tipologicd prinobservarea nu numai a satelor considerate apriori ca tipice.ci si a seriilor de date: camerelecaselor, iesle. teaseuri. pe fiecare sat, grupiide sate si pentru ausamblul masivului calcaros.Este posibil de asemenea cá se elaboreze serifsimilare pentru fiecare perioadd. In ceea ce

si-a

sdu,

i

eeleziasticd:

si sari,tgii,

www.dacoromanica.ro

9 RECENZII 231

priveste obtinerea de date demografice. aces-tea sint rezultate din relatia care existä intrenumarul camerelor, caselor si locuitori, inmomentul constructiei; din punct de vedereeconomic casele sint privite atit ca produseale oamenilor, dar si ca instrumente de lucru,jar sub aspect social corespunzind unor gr upeale caro- nurrile de piese extin P.res.

G. Tate dezrninte teza potrivit c'ireiaregiunea masivului calcaros din Siria de Nord,nu a fi cunoscut o mare prosperitate eco-nomicil 5i soéiala. Din concluziile sale des-prindem irnaginea unci zone care a trecut prinmarl prcfaceri economice, sociale si demogra-fice, intr-un mod progresiv, Mra revolutii"economice i EWA zguduiri sociale-caz par-ticular al unui fenomen mai vast: popularea

punerea In valoare a altor regiuni marginateale Siriei antice. Dczvoltarea societatii ruraleIn Zona masivului calcaros din Siria de Norddernonstreazä cii statul nu era atotputernic

ca orasele nu erau intotdeauna opresive.Pondcrea clernografica a sesurilor, relativalor autonomic si dificultatea de a le domina,dovedeste in acela5i 'Limp ca in regiunea descsuri factorii de evolutie decisivi au lost, inprimul rind demografia §i piata.

Aplecindu-se cu precadere asupra as-pectului religios al 7011Ci masivelor calca-roase, Bruno Dufay, in studiul säu Les bap-tisteres paléochreticns ruraux S yric du Nord,consideri necesarä o reluare completä a acesteiprobleme,- date fiind vechimea si insuficientadocumentatiei referitoare la baptisteriile exis-tente aici. Autorul pune accentul pe amena-járile liturgice interioare, care nu au fost des-crise pinä acum si pe arhitectura propriu-zisä a acestora, facind un amplu studiu asupratipurilor de baptisterii existente in lumearuralä, a deosebirilor i asemanärilor cu cele a-partinind Patriarhiei Antiohiei, In ansamblul ei.

Pe baza cercetirilor efectuate la DarQita, Herbet IIatib, Sarfud, QaPat Sem'an,etc. B. Dufay reuseste sa demonstreze ci insecolele V -VI regiunea rurali a masivelorcalcaroase din Siria de Nord a cunoscut atit oprosperitate economica crescinda, cit si oschimbare de mentalitate religioasa. Boteza-tul copiilor devine o practici curentamat mult decit o diferenta de rit, se inregis-treazä o schimbare a sociologiei sacramentului:orasul pierde monopolul initierii crestine Inprofitul unor tinuturi mai Inapoiate, in carecomunitatea se afirma, luind in propriile milnitotalitatea ritualului religios.In ceea ce priveste individualitatea admi-

nistrativä religioasa a provinciilor din Siriade Nord, remarcim studiul lui Jean-PierreGo dini, Gdographie historique et liturgie:l'opposition entre Antiochine et Aparnine.Limita administrativa intre cele cloud pro-vincii poate fi determinata p 'in prezenja -

din antichitate pinä astäzi -a toponimelorsi In virtutea utilizärii de ere cronologice dis-tincte: o erä cezarianä In Antiohia, care Incepela 48 i.e.n. si una sel WO in Apameia (din312 1. e. n.). Aceasta impartire administra-tivi este insi intretaiatä de o serie de opozitiice se reflecti in constructiile religioase, am-plasarea obiectelor de cult $ i practicile litur-gice. Diferentele multiple dintre edificiile re-ligioase din Antiohia cele din Apameia relevildispozitii liturgice proprii fiecarei episcopii;autorul respinge explicarea existentei acestoraprin opozitia monofiziti-calcedonieni, chiardacil Apameia pare a fi mai putin atinsä demonofizitism decit Antiohia.

Prezcntarea a5ezarilor bizantine din Orien-tul Apropiat este completatä prin articolullui Yoram Tsafrir, An annotated map ofByzantine settlements in Israel. S'late of re-search -o smith' trecere in revistä a surselorde informatie pentru un proiect mai larg,harta ludeei i Palestinei. Izvoarele folositeimbini textele istorice cu datele arheologice,acestea din urma provenind din trei sursc im-portante: rapoarLele publicate asupra sapa-turilor terenurilor cercetate din Israel;arhivele Dcpartamentului de AntichitätiMuzee din Israel; Topografia arheologica inIsrael.

In Early modern times travellers as a sourcefor the historical geography of Byzantium - TheDiary or Reinhold Lubenau, Johannes Kodersubliniaza importanta studierii acestui izvor,arilind ci R. Lubenau (calitor din sec.XVI) a ramas aproape necunoscut; In primulrind, manuscrisul nu a fost publicat pina la in-ceputul secolului XX cind apare o singuraedijie, a lui W. Sahm, la Königsberg, Intimpul primului rzboi mondial, fapt ce afacia dificila distribuirca sa: in al doilea rind,jurnalul prezintä uncle probleme lingvistice,Lubenau scriind In germana secolului XVI.Calatorul" a descris Constantinopolul si maimulte locuri din Levantul timpului sin, dindde asemenea informatii despre monumentele

istoria anticä medievalä, informatii dcmnede luat in consideratie cind se lucreaza cufosta topografie bizantina.

Oprindu-ne asupra cercetärii topograficein Bizant., remaram articolul Annei Avrameast al lui Maro Kyrkou, Inventaire topogra-phique de Corinthe et sa region â l'époquechretienne et byzantine. Autorii Imbogälescinformatia cuprinsi In cartea lui R. Scranton(Medieval Architecture in the Central Area ofCorinth, Princeton, 1957), prin grupareadatelor sipäturilor arheologice efectuate dupaacea data. Materialul prezentat cuprinde,pentru o perioada vasti de timp (sec. IV-XIII), un bogat inventar topografic, constindIn constructii, reconstructii, morminte, mo-nede, inscriptii ceramica, descoperite la

indicI

si

51

d

5i

ti

ni

1

si

si et

si

www.dacoromanica.ro

132 RECENZTI 1.0

Fintina Sfintil, Co line Templului, Odeon.Bade Afroditei, Archata Korinthos, Lechaions. a.

Zona greco-blzentinfi este ilustrat i prinstudiul lui Rodniki Etzéoglu, Quelques aspectsdes agglomerations paleochretiennes au Sud-Estde la Laconic. Principe la problema expusa deautor consta in demonstrarea existentei aglo-merarilor paleocrestine in sud-estul Laconic!,in secolule VI si urmatoarele. Cercetarea res-pectivit se impunea cu atit mai mult cu cit

semnEdate de izvoare dateaza dinepoca elentstIca i romana, datele care dove-desc continultatea vietit in epoca paleocrestinalipsind aproape en desavirsire. Manevrind cuabilitate continutul textelor literare de epocasi datele oferite de arheologie, R.' Etzéoglureuseste sfi demonstreze existenta unor aglo-meriirl umane In perioada bizantina, uneledintre acestea hind abandonate catre sfirsitulsec. VI, altele supravietuind epocii bizantine.

Organizarea vietii monahale dupa secolulX, la Muntele Athos este surprInsa de Atha-nasios Papazatos in Recherches topographiquesau Mont Athos. Studiul, apreciazá autorul,nu are valoarea unei prezentári globale atopografiei medievale in regiune, dar oferaciteva elemente care demonstreaza cá, ceea cea ramas din dezvoltarea monahismului estevizibil si astazi, existenta ce lasá loc unei alteforme de cercetare ce depaseste identificareatopografica. FAcInd uz de cercetarea corn-paratit A. Papazótos ofera in final o prezen-tare alf abeti ca. a minfistirilor I denti f icatela Muntele Athos, cu referiri pentru fiecareIn parte - la izvoare, istorie, topografie,minstiri limitrofe, arheologie, datare. Studiulprezinta In anexa planurile topografice alepeninsula! Athos, cele ale minstirilor, insotitesi de o serie de fotografit.

0 altá regiune care a jucat un rol important,in Imperiul bizantin, data flind pozitla sa Incentrul Mediteranei, este Sicilia, asupra careiase opreste studiul Rosei Maria Cerra Bona-case, Testimonianze bizanline nella SiciliaOccidentale: situazione degli studi e prospet-live di recerca. Prin multitudinea de date refe-ritoare la urmele paleocrestine si bizantina.din Sicilia occidentalá (indeosebi la Palermosi Cefalu) studiul demonstreaza continuitateade frecventare a acestei regiuni In sec. VI-VIII, in conditille in care putine urrne intre-gesc marturide culturii bizantine in insula.

Regiunea Traciei orientale si a Márii Negrc,reprezinta tema de studiu a trei articole cu-prinse in volumul de fatil; Catherine Asdracha,La Thrace orientate et la Mer Noire: geographieecclesiastique ef prosopographie (VII le -X1 le s.); Annie Pralong, Remarques sur lesfortifications byzantines de la Thrace orien-tate; Ivan Jordanov - Vasilka Tapkova-

Zalmova, Quelques nouvelles donnees surl'administration byzantine au Bas Danube(fin du Xe - Xle s.)

Primul articol studiaza metropolele traciceHeracleea si Adrianopol, ca si ansamblulresedintelor ecleziastice care acopera regiuneadelimitata la nord prin lantul Aimos, la sudprin coasta nord-egeeana si coasta nordiciia Propontidei, la vest prin cursul Helerelsi la est prin coasta occidentala a Márli Negre.Materialul documentar foarte bogat - No-titiae Episcopaturn", liste istorice furnizate desinoduri si concilii ecleziastice, cronici, etc.

scoate in evidenta neconcordanta intregranite adrninistratiei civile si evolutie pro-vinciilor ecleziastice. Se poate observe cfilimitele jurisdictiei celor doua resedinte epis-copale depasesc limitele themelor, extinzin-du-se si in afara granitelor administrative.De exemplu, Heracleea, in perioada sec.VIII-XI, era incorporatil in thema Traciei,iar in sec. XI-XII, atit ea cit si episcopiilesale se gitseau incadrate In marea thema aTraciei i Macedoniei. Cit priveste Adriano-polul, doar o parte a episcopiilor sale (Vou-kellon si Provaton) se gaseau intre sec.VIII-XI in aceeasi thenni cu metropola,respectiv In cea a Macedoniei. Celelalte epis-copii apartineau theme! Traciei. Pentru pe-rioada sec. XI-XII, Adrianopolul devenindel insusi centrul unet noi theme (Adrianopol-DIdymoteichon), 1st vede episcopiile raspin-dite in tret theme diferite. In partea deprosopografie a studiului sint prezentati -pentru fiecare episcopie in parte - mitropo-litii, arhiepiscopii si episcopii din cadrul celordollá resedinte ecleziastice: Heracleea siAdrianopol; Ord scoase in evidentil o serie de

rezultate dintr-o posibila con-fuzie intre cele sase orase episcopale ale Pa-triarhiei din Constantinopol, citate in Notil iaEpiscopalum sub numele de Heraeleea sl,de asemenea intre cele patru resedinte Pi+^-sub numele de Adrianopol; aceasta ambigui-tate este provocata nu atit de Neil lac Episco.patum (in care identitatea oraselor este usorde reperat), cit de sigilii, fárá referintegeografice, si in anumite cazuri, de listelesinodale.

Studiul Anniei Pralong se axeaza in prin-cipal pe cercetarea a patru asezari situate lavest de marile ziduri ale Constantinopolului:Piharhisar, Vize, Kiyiköy si Çorlu. Desibazat pe o simpla prospectie arheologicá,articolul ne pune la dispozitie o serie deinformatii privitoare la tzvoare istorice,

constructii, drumuri comerciale, inepoca proto si medio-bizanting.

MaterIalul prezentat de Ivan Jordanov siVasilka jrapkova-Zaimova are ca sursa prin-cipala de informare molybdobulele descope-

vestigiile

ambiguitAti,

forti-

-,

www.dacoromanica.ro

ligCENZu 23

rite in ultimii ani In citeva orase de la Dundreade Jos (Presley, Silistra, etc.). Autorii Ian-seazA teza, discutabild de altfel, cd numelethemei bizantine din aceastA zond geograficA(Paristrion) ar fi mai degrabli Paradunavon",traducerea din bulgArescul Podunavia". In-formatiile gdsite la autorii bizantini, shatcompletate cu date sigilografice, pentru pre-zentarea situatiel la frontierele armeanddanubiand.

In cercetarea geografiel istorice bizantine,dotal studii se remand prin aplicarea riguroasda principiului interdisciplinar scotind fnrelief beneficiile aduse cunoasterii In general,prin acest mod de tratare a istoriei.

Anna Avraméa In La géographie historiquebyzantine et le principe de l'interdépendance- Deux nouveaux exemples, ajunge pe bazaunei cercetAri minutioase a textelor i docu-mentelor anti ce, Impletite cu documentatiaarheologicA i cu elemente de toponimie, sdidentifice originea unui epitaf paleocrestindescoperit la est de Selimbria, pe coasta nor-died a MArii Marmara; autoarea concluzio-neazd cd Frigia" amintità In epitaf estePhi lea", localitate apropiatil de Selimbria,la nord-est de aceasta. De asemenea sintreliefate o serie de caracteristici implicate deineseria de apothecarios", exercitatii deFlavianos, defunctul mentionat In epitaf.Al donee exemplu prezentat de A. Avraméaeste ilustrat de interpretarea unui text hagio-grafic bizantin, pus in legAturd cu datele topo-grafice anterioare si cu elementele cartograficemoderne, referitor la sfintul Leon din Modon(localitate in sud-vestul Peloponezului). Pro-blema controversatA a localizArii datdriiminftstirii SfIntului Leon este rezolvatd prin-tr-o cercetare atentd a izvoarelor referitoarela acest Obit, corelatd cu un studiu de recon-stituiri geologice a suprafetei si a straturilordin golful Modon cu datele arheologice.Autoarea identified astfel minlistirea SfIntuluiLeon din Modon chiar deasupra ruinei AgiasBias", construitA In sec. VI la Modon.

In studiul La :Von de Ras d l'époquebyzantine, Jovanka KalI6 educe o serie deinformatii referitoare la regiunea Ras, sltuatAin pArtile centrale ale Peninsulei Balcanice, InSerbia continentald. Problema centrald esteaxatA pe localizarea fortdretei Arse, mentio-natA de Procopius din Cesareea In De aedirt-ciis. Pornind de aici, autoarea cautit rtispunsin izvoarele istorice dintr-o epocti mai recentii,posterioard instalAril triburilor slave pe teri-toriul Imperiului bizantin. Pe baza unor studtilingvistice amftnuntite, J. Ka lid trage con-cluzia cd vechea Arse a dat prin metastaziiforma medievald Ras". Autoarea face unstudiu amplu al situ-ului din regiunea Ras,folosind ca metodologie compararea fenome-nelor lingvistice cu imaginea arheologicii aaglomerArilor. Rezultatele evidentiazd faptulcii singura fortAreatil care proteja Intreagavale a riului Riiska este aceea din locul numitGradina", In satul Postenje, nu departe deorasul Novi Pazar (actualul centru al regiunliRas). FortAreata dateazd din secolul VI si separe cii a jucat un rol central, deoarece pozitiasa geograficA II asigurii controlul criilor comer-ciale din regiune. Cumulind datele obtinute,J. Ka lid identified vechea Arse cu fortáreatadin satul Postenje. Studiul este important

prin faptul cá redd cercetArli istorice una dinregiunile bizantine putin oglindite In lavoareleepocil. Acestea se referd Indeosebi la terito-rifle balcanice mai aproplate de centrulimperiului si de cAlle comerciale. Zone cumar fi cea a Ras-ului, mat izolate, apar fnizvoarele medievale doar In perioade derdzboi, informatia despre aceste zone redu-clndu-se aproape exclusiv la istoria rlizboiului.

In concluzie, considerdm cd volumuleditat de E. S.F. reprezintA un pretlos instru-ment de lucru si o premisA pentru cercetareaistoricA viltoare, metoda abordatd Wind fiextinsA $ i In alte domenii ale cercetAri istorice.

Mariana Cruceanu

li

si

P

si

s

$ i

www.dacoromanica.ro

REVISTA ISTORICA publicA in prima parte studii, note si comunicüri origi-nate, de nivel stiintific superior, In domeniul istoriei vechi, medii, moderne sicontcmporane a Romemiei si universale. In partea a doua a revistei, de informaresi critica stiintifick sumarul este completat cu rubrieile Probleme ale istorio-grafiei contemporane, Opinii, Viata stiintifick Recenzii, Revista revistelorNote bibliografice in care se publieä materialele privitoare la manifestäri stiintificedin tar si sträinatate si stilt prezentate cele mai recente lucreiri i reviste de speci-alitate apärute In tail si peste hotare.

NOTA CATRE AUTORI

Autorii skit rugati sa trimitit studiile, notcle si comunicArile, precum simaterialele cc se Incadreazil in celelalte rubrici, dactilografiate la douil rinduri,trimiterile infrapaginale fiind numerotate In continuare. De asemenea, documen-tele vor fi dactilografiate, iar pentru cele In limbi straine se va anexa traducerea.llustratiile vor fi plasate la sfirsitul textului. Numele autorilor va fi precedat deinitialä, litlurile revistelor citate in bibliografie vor fi prescurtatc conform uzante-lor internationale. Responsabilitatea asupra continutului materialelor revine in ex-clusivitate autorilor. Manuscrisele ncpublicate nu se iestituie.

Corcspondenta privind manuscrisele, schimbul de publicatii se va trimitepe adrcsa Comitetului de Redactie, B-dul Aviatorilor nr. 1, Bucuresti - 71246.

REVISTE PUBLICATE IN EDITURA ACADEMIEI ROMANE

REV ISTA ISTOR ICAREVUE ROI-MAINE D'HISTOIRESTUDII SI CERCETAIII DE ISTOlt IE VECIIE 5I ARIIEOLOGIEDACIA, REVUE D'ARCHEOLOGIE ET D'HISTO IRE ANCIENNEREVUE DES ETUDES SUD-EST EUROPEENNESSTUDII 5I CERCETARI DE ISTORIA ARTEI

- SERIA ARTA PLASTICA- SERIA TEATRU-MUZICA-CINEMATOGRAFIE

REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE DE L'ART- SERIE BEAUX-ARTS- SERIE THEATRE-MUSIQUE-CINEMA

:

II

www.dacoromanica.ro

DIN SUMARUL NUMERELOR VIITOARE

Ostaticii In relatiile daco-romane

prile române i Marea Neagra in a doua jumatate a secolului al XVI-lea.

Un voievod al Transilvaniei si inrudirile saleVlad Tepes, lupta antiotomana si Venetia

Detalii privind domeniile lui Constantin Brincoveanu voievod,

Consideratii privind cauzele prabusirii Venetiei

Produetia i comertul de hirtie la sfirsitul seeolului al XVIII-lea i inceputulsecolului al XIX-lea.

Marturii franceze privitoare la români in epoca de la 1821.

C. A. Rosetti. Marturii inedite.

Unele aspeete ale iStoriei militare a poporului roman in revolutia de la 1848.

Emil] unor evenimente istorice românesti in presa norvegian.Oamenii de .stiinta i viata politica a Romaniel.Citeva consideratii in legfitura eu Monstruoasa Coalitie" i durata exis-tentei ei.

Tendinte i caracteristiei ale produetiei :ware din Romania in epoca mo-dernii.

Conventii comerciale ale Romaniei, eu statele din sud-estul european inultimul siert al secolului XIX.Ion I. C. Bratianu si reformele social-economice liberale

Puncte noi de vedere privind semnificatia anului 1918.

Cooperatia romaneasca interbelie intre deziderat i realitati.Pozitia statelor europene fata de razboiul italo-etiopian vazuta de

diplornatia S.U.A.

Utilizarea metodelor statistice in analiza asocierii intro fenomenele istoriee.

RM ISSO 567-630

143 35611. P. Universul c. 2405 Lei 30

;

t

1

1.

' c

,

-

-

www.dacoromanica.ro