ACADEMIA ROMANAINSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

REVISTAISTORICA

fondator N. lorga

noua, tomul 6, 1995

9 10Septembrie - Octombrie

EDITURA ACADEMIEI ROMANE

Q!I

771I _0044.1,

VIE

3 .

3-,I I t t

v

10';

.;ur.. 1 1, *-1 1:111'

17tIklI

nil -r I 111 (,

"ia e7%;:.7,irtil ityh,.100 , .. owl ,

.-;

+IN

--101111 111619 MOP

,

ipp.15 ..,,. 4 ."." !-.40_ -

aft 1 )1r:

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA ROMANA

INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

COLEGIUL DE REDACTIE

SERBAN PAPACOSTEA (redactor VENERA ACHIM,PAUL CERNOVODEANU, VIRGIL CIOCILTAN, FLORIN CON-STANTINIU, EUGEN DENIZE, ANDREI EANU, GEORGETAPENELEA-FILITTI, NAGY PIENARU, APOSTOL STAN, IONSTANCIU

REVISTA ISTORICA" apare de 6 ori pe an in numere duble.

fn lark revista se poate procura pe baza de abonament la: RODIPETS.A., Pia la Presei Libere nr. 1, Sect. I, P. O. Box 33-57, Fax401-222 6407, Tel. 401-618 5103; 401-222 4126, Bucure§ti,Romania; ORION PRESS INTERNATIONAL S.R.L., 5os. Oltenitei35-37, Sect. 4, P.O.Box 61-170, Fax 401-312 2425; 401-634 7145,Tel. 401-634 6345, Bucure§ti, Romania; AMCO PRESS S.R.L.,Bd. N. Grigorescu 29A, ap. 66, Sect. 3, P.O.Box 57-88, Fax401-312 5109, Tel. 401-643 9390; 401-312 5109, Bucure§ti,Romania.

La revue Revista Istorica" wait six fois par an en numéros doubles.Toute commande de l'étranger pour les Travaux parus aux Editions del'Académie Roumaine sera adressee a: RODIPET S.A., Pia/a PreseiLibere nr. 1, Sect. I, P.O.Box 33-57, Fax 401-222 6407, Tel.401-618 5103; 401-222 4126, Bucure§ti, Romania; ORION PRESSINTERNATIONAL S.R.L., 5os. Oltenitei 35-37, Sect. 4, P.O.Box61-170, Fax 401-312 2425; 401-634 7145, Tel. 401-634 6345,Bucure§ti, Romania.

REDACTIA:

ION STANCIU (redactor §.ef adjunct);NAGY PIENARU; VENERA ACHIM

Manuscrisele, eartile §i revistele pentruschimb precum §i orice corespondenta se vortrimite pe adresa redactiei revisteiREVISTA ISTORICA", B-dul Aviatorilor,nr. I , 71247-Bucure§ti, tel. 650.72.41.

EDITURA ACADEMIE! ROMANE

Calea 13 Septembrie nr. 13, Tel. 410.32.00

fel),

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

SERIE NOUA

TOM VI, NR. 9 10

Septembrie Octombrie 1995

SUMAR

BASARABIA E BUCOVINA ISTORIA ROMANILOR

FLORIN ANGHEL, 0 dilema teritoriala §i un debut diplomatic. Ocuparea Pocutiei de aptarmata romana (24 mai inceputul lunii august 1919) §i debutul relatiilor romano-polone 761

ALEXEI AGACHI, Politica financiara a Rusiei in Moldova §i Muntenia in anii 1806-1812 773

EVOLIXJTI DEMOGRAFICE fINT BASARABIA SI BUCOVINA

NICOLAE ENCIU, Populatia Basarabiei in anul Marii Uniri 795LOUIS ROMAN, Locuitorii Bucovinei. 1774-1803 807

DOCUMENTAR

DOMINUT I. PADUREANU, Insula erpilor 825DUMITRU P. IONESCU, Construirea ailor ferate in Bucovina, 847

MEMORII, CORESPONDENTA, INSEMNARI

ANGHEL POPA, Societatea academia Junimea" din Cernauti. Corespondenta dintreArcadie Dugan §i Cristea Geagea 859

PERSONALITATI REPREZENTAT1VE fN ISTORIA ROMANILOR

APOSTOL STAN, Petre P. Carp (1837-1918) 875ANDREI CAPUSAN, Lucian Blaga om de cultura, diplomat (1922-1939) 879

VIATA STEINTIFICA

Colocviul: Samos din epoca bizantina Oa astazi", Samos, 28 30 aprilie 1995 (GeorgetaPenelea-Filitti); Simpozionul national: Muna, bani, banci, cultura §i politica(secolul XVIII 1995)" Oradea, 28-30 aprilie 1995 (Valeria Stan); Manifestareomagiall: Lucian Blaga diplomat", Bucure§ti, 4 mai 1995 (Andrei Cdpufan);Simpozionul Relatiile Romano-Turce in perioada 1918-1995" 1nstitutul de istoricN. forge, 14 iunie 1995 (Nagy Pienaru)

Rcvista istoria", tom VI, nr. 9 10, p. 757 906, 1995

887

fN

.

www.dacoromanica.ro

758

NOTE

ION BITOLEANU, Politica externei a Romliniei Mari fn dezhaterile Parlamentului, 1919-1939, Edit. Mondograf, Constanta, 1995, 355 p. (Florin Anghel); PIERRE BEHAR,L'Autriche-Hongrie idge d'avenir. Permanences géopolitiques de l'Europe centraleet balkanique, Editions Desjonquères, Paris, 1991, 191 p. (Adrian Great); SREKOM. 1-_AJA, Bosnien-Herzegowina in der osterreichungarischen Epoche (1878-1918). Die Intelligentsia zwischen Troadition und ldeologie, R. Oldenburg Verlag,Miinchen, 1994, 278 p. (Mirela-Luminija Murgescu); DANIEL 1. GREENSTEIN, AHistorian's Guide to Computing, Oxford University Press, 1994, 268 p. (Ir MaGavrilii); DANILO L. MASSAGRANDE, I governi dei Paesi halcanici dal secoloXIX al 1944, vol. I. Quaderni/6 de Il Risorgimento", Milano 1994, 204 p. (,5tefanDelureanu); Ne opravdalqii nadejd. K ostavke M. M. Litvinova v 1939 g., inRodina", nr; 10, 1993, p. 48-53, (Armand Gop); ADRIAN PANDEA, EFTIMIEARDELEANU, Romanii In Crimeea, Edit. Militara, Bucure§ti, 1995, 463 p. (Florin.Fperlea); STANLEY G. PAYNE, Franco. El perfil de la historia, Traducción delinglés Carlos.Caranci, Espasa Calpe, Madrid, 1992, 277 p. (Eugen Denize)

NECROLOG

893

PAUL BINDER, (Paul Cernovodeanu) 905f ........

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

NEW SERIES

TOME VI, Nos 9 10

September October 1995

CONTENTS

BESSARABIA AND BUKOVINA IN THE HISTORY OF THE ROMANIANS

FLORIN ANGHEL, A Territorial Dilemma and a Diplomatic Debut. Occupation of Pocutiaby the Romanian Army (24 MayEarly August 1919) and the Beginning ofRoumano-Polish Relations 761

ALEXEI AGACHI, Financial Policy of Russia in Moldavia and Wallachia in 1806-1812 773

DEMOGRAPHICAL DEVELOPMENTS IN BESSARABIA AND BUKOVINA

NICOLAE ENCIU, The Population of Bessarabia in the Year of the Great Union 795LOUIS ROMAN, The Inhabitants of Bukovina. 1774-1803 807

DOCUMENTARY

DOMINUT I. PADUREANU, The Isle of Serpents 825DUMITRU P. IONESCU, The Building of a Railway Network in Bukovina 847

MEMOIRS, CORRESPONDENCE, NOTES

ANGHEL POPA, The Academical Society "Junimea" of Czernowitz. Letter ExchangeBetween Arcadie Dugan and Cristea Geagea 859

REPRESENTATIVE PERSONALITIES IN THE HISTORY OF THE ROMANIANS

APOSTOL STAN, Petre P. Carp (1837-1918) 875ANDREI CAPUVN, Lucian Blaga A Scholar and a Diplomat (1922-1939) 879

SCIENTIFIC LIFE

The Seminar: "Samos From the Byzantine Times up to the Present Day", Samos, 28-30 April1995 (Georgeta Penelea-Filitti); The National Symposium: "Labour, Money, Banks,Culture and Politics (I 8th Century I 995)" Oradea, 28-30 April 1995 (ValeriaStan); Homage: "Lucian Blaga The Diplomat", Bucharest, 4 May 1995 (AndreiCiipupn); The Symposium "Roumano-Turkish Relations in 1918-1995" "N. Iorga",the Institute of History, 14 June 1995 (Nagy Pienaru)

Revista istoricr, torn VI, nr. 9 10, p. 757 906, 1995

887

......

.

www.dacoromanica.ro

760

NOTES

ION BITOLEANU, Politica externii a Romemiei Mari fn dezbaterile Parlamentului, 1919-1939 (External Policy of Greater Romania in Parliamentary Debates, 1919-1939),Edit. Mondograf, Constanta, 1995, 355 pp. (Florin Anghel); PIERRE BEHAR,L'Autriche-Hongrie idee d'avenir. Permanences géopolitiques de l'Europe centraleet balkanique, Editions Desjonqueres, Paris, 1991, 191 pp. (Adrian Grecu); SRECK0M. DZAJA, Bosnien-Herzegowina in der osterreichungarischen Epoche (1878-1918). Die Die Intelligentsia zwischen Tradition und Ideologie, R. Oldenburg Verlag,Milnchen, 1994, 278 pp. (Mirela-Luminila Murgescu); DANIEL I. GREENSTEIN, AHistorian's Guide to Computing, Oxford University Press, 1994, 268 pp. (IrinaGavrilil); DANILO L. MASSAGRANDE, I governi dei Paesi balcanici del secoloXIX al 1944, Vol. 1, Quaderni/6 de Il Risorgimento", Milano 1994, 204 pp. (FtefanDelureanu); Ne opravdavfhii nadejd. K ostavke M. M. Litvinova v 1939 g. inRodina", No. 10, 1993, pp. 48-53, (Armand Gop); ADRIAN PANDEA, EFTTMIEARDELEANU, Romanii In Crimeea (The Romanians in Crimea), Edit. MilitarkBucharest, 1995, 463 pp. (Florin ,yperlea); STANLEY G. PAYNE, Franco. El perfilde la historia, Traducción del inglés Carlos Caranci, Espa.sa Calpe, Madrid, 1992,277 pp. (Eugen Denize)

OBITUARY NOTICE

893

t PAUL BINDER (Paul Cernovodeanu) 905

. . . . . . .

www.dacoromanica.ro

BASARABIA SI BUCOVINA iN ISTORIA ROMANILOR

0 DILEMA TERITORIALA SI UN DEBUT DIPLOMATIC.OCUPAREA POCUTIEI DE CATRE ARMATA ROMANA

(24 MM iNCEPUTUL LUNII AUGUST 1919) SIDEBUTUL RELATIILOR ROMANO-POLONE

FLORIN ANGHEL

Extraordinarele restructurari geopolitice din toamna anului 1918 au pus, cumera ;i firesc, noi probleme ;i au necesitat reorientdri de strategii i obiective nunumai in politica Marilor Puteri, ci i a noilor state din spatiul central-orientaleuropean. Europa se afla intr-o profunda schimbare, principiul nationalitatii ;i alautodetermindrii comunitatilor umane provocase prabu;irea Monarhiei austro-ungare element de relativd stabilitate pana atunci. Noile formatiuni statale ;i inspecial Po Ionia, statele baltice, Cehoslovacia, Finlanda reveneau la independentädupd o indelungata absenta a structurilor politice proprii i in conditiile in care invidul ldsat de dezagregarea Dub lei Monarhii i a 1mperiului rus aceste state nuaveau frontiere stabilite, nu aveau o armatä nationala, institutii politice, adminis-trative ;i economice proprii. Haosul era atotprezent ;i el a determinat aparitia unorfenomene politice atat de diferite intr-un spatiu relativ restrans geografic: de ladictaturile bol;evice din Ungaria ;i Slovacia ;i autoritarismul Sanacjei luiPilsudski in Po Ionia la o democratie parlamentard asemanatoare celei occidentale,in Cehoslovacia lui Thomas Masaryk i Edvard Beneg.

Lipsa unor instrumente bine determinate de trasare a noilor frontiere capericolul permanent provocat de anarhia din spatiul rus au dus, nu in putineranduri, la luarea unor mdsuri cel putin discutabile. Autodeterminarea a fostinteleasä uneori in spiritul rnentalitatii invingatorilor, cat despre sentimentulnational, ajuns la maturitate in aceasta regiune a Europei, el trebuie, probabil,privit din mai multe perspective. Astfel, in unele cazuri, sentimentul national uneao populatie supusä care lupta sà rästoarne o dominatie straind (in aceste cazuri,problemele sociale complicau pe cele nationale ;i tindeau sà treacd inainteaacestora). Uneori, diferentele nationale se imbinau cu diferentele religioase ;i abiaputeau fi deosebite de ele (cazul clasic al confruntärilor polono-ucrainiene)1. Inaceste conditii, trasarea frontierelor a provocat nu putine incidente iar contestarealor mai continua pand in zilele noastre.

Pentru cä atentia noastra s-a oprit exclusiv asupra unei mici zone din aceastäregiune deosebit de agitatd, i anume asupra coltului sud-estic al Galitiei Orientale

'Edward Hallett Carr, Condi tide Pik*, Editura Moderns, f. a., p. 63

Revista istoricii", tom VI, nr. 9 10, p. 761 772, 1995

si

www.dacoromanica.ro

762 Florin Anghel 2

(Pocutia), vom incerca o analizä in acest spatiu a evenimentelor care s-au succedatrapid i cu multiple complicatii.

Dupl Manifestul impLatului Carol de Habsburg din 6 octombrie 1918,destrAmarea Monarhiei a rams doar o problemA de zile. Astfel, la 19 octombrie, laLwow, Consiliul National Ucrainean a proclamat independenta teritoriuluiucrainian din Austro-Ungaria, noul stat urmand a fi condus de arhiducele Wilhelmde Habsburg, aflat la Cernauti ;i care sA curprindI intre granitele sale Ga2litiaOrienta15, Bucovina de Nord-Vest (cu Siret, Storojinet ;i Cern Apt° Rutenia . Inconditiile in care Legiunea ucrainiana (galitianA) a arhiducelui Wilhelm trecuse laocuparea Bucovinei, intrand la inceputul lunii noiembrie 1918 la CernAuti i, deci,periclitand interesele strategice i nationale ale Romaniei, primul ministru roman,generalul Constantin CoandA, a cerut Diviziei 8 a Armatei Romane, condusA degeneralul lacob Zadic, sI intre in Bucovina3. Armata romanI a intrat in CemAuti la11 noiembrie, a inaintat panA la linia Ceremq-Colacin-Nistru, frontiera istoricA aBucovinei, iar la 28 noiembrie 1918 Consiliul National Roman proclama unireaneconditionata ;i pentru vecie a Bucovinei in vechile ei hotare panA la CeremnColacin ;i Nistru, cu Regatul Romanier4.

Concomitent, importante transformAri aveau loc ;i la Var;ovia. DupAproclamarea independentei (la 11 noiembrie) i preluarea puterii de cdtreMare;alul Jdzef Pitsudski (la 14 noiembrie) principala preocupare a noilorautoritati a fost, pe langd stabilirea noilor frontiere ale statului, apararea lorprintr-o politicA de colaborare cu acei vecini care sprijineau Polonia rendscutA.I nconjuratA de du;mani ;i de focare de tensiune privind teritoriile (cu Germania,statul cehilor i slovacilor, Ucraina, Lituania), Var;ovia a privit cu speranta spreRomania. Astfel, la 11 decembrie 1918, Mare;alul Pitsudski a notificat guvernuluiroman existenta Poloniei independente, suverane i unificate, and asigurariasupra intentiei de a stabili relatii amicale cu Romania. La 17 ianuarie 1919, dupAnumirea lui Ignacy Paderewski in fruntea primului guvern polonez centralizat,Romania recuno;tea oficial Polonia5.

Aceste doul evenimente paralele, premise ale evolutiei de mai tarziu, erauprivite cu deosebitA atentie la Paris, Franta fiind esential interesatA in spriji-nirea acestor cloud state i, mai ales, in inchegarea unor statornice i puternicealiante politice i militare. DacI Romania, reintAritA prin Basarabia, Bucovina;i Transilvania, era vazutA drept putere conducatoare in Balcani" avand, deasemenea, o pozitie importanta i respectatà in Europa Centrald"6, Polonia trebuia

in conceptia Quai d'Orsay-ului sA fie un stat solid, complet independent

2, Ion Nistor, Istoria Bucovinei, Editura Humanitas, Bucure§ti, 1991, p. 378.Ibidem, p. 386.

4 Ibidem, p. 397.5 Nicolae Dascalu, Relcqii romano-polone in perioada interbelicd (1919-1939), Institutul de

Istorie Nicolae lorga", Biblioteca Istorica, LXXVII, Editura Academiei Romane, Bucurevi, 1991,p. 15.

6 Kalervo Hovi, Cordon sanitaire or barriére de 4 'Est? The Emmergence of the New FrenchEastern Europe Alliance Policy, 1917-1920, Turun Yliopisto, Turku, 1975, p. 177.

3

si

si

www.dacoromanica.ro

3 0 dilema teritoriala 763

capabil sà asigure singur propria dezvoltare, sä fie cea mai mare democratie dinEuropa orientald, barierd contra expansiunii germane i protejatd de influenteleanarhiste"7.

Evoluand chiar de la debutul noilor lor structuri statale in sfera francezd dealiante, Po Ionia §i Romania se confruntau, totodatd, cu grave probleme. 0 partedin ele erau economice (distrugerile rdzboiului provocaserd imense lipsuri §i oacut d. crild economicd reflectatd prin rate ingrijordtoare ale §omajului i inflatiei),altele erau politice (chiar dacd Pitsudski i lonel Brätianu dominau scenatdrile lor erau confruntate cu o serie rapidd de guverndri instabile, incapabile arezolva gravele dezechilibre interne), erau i problemele puse de unificarea interna(in noile state au intrat regiuni care au apartinut unor administratii total diferite).Cele mai grave erau, insd, amenintarile externe atat cele din Est (nationali§tiiucraineni §i trupele bol,evice) cat §i cele din zond (Budapesta, spre exemplu, nurecuno§tea pierderile teritoriale, Lituania revendica regiunea Wilno, Cehoslovaciacerea intreg Teschen-ul, etc.).

Chiar din primele luni ale existentei noului stat, conducaorii civili §i militaripolonezi au con§tientizat importanta Romaniei pentru realizarea propriilor lorobiective politice §i strategice. Colaborarea romano-polond se prezenta ca unelement indispensabil al frontului unit de luptd impotriva influentei bol§evismuluiin Europa §i la Var§ovia a fost stabilit un postulat al politicii poloneze: stabilireaunei frontiere comune cu Rom4nia8. Aceasta este esentiald in conditiile in carecele cloud state erau amenintate permanent fie de nationali§tii ucraineni, fie detrupele Armatei Ro§ii. De altfel, *Inca din noiembrie 1918, ucrainienii ocupaserdGalitia Orientald, iar in martie 1919 au constituit un uternic corp de armatd,nationalist, condus de generalul Omelianowicz-Pavlenko'. In primdvard poloneziiau declan§at contraofesiva, dar situatia era deosebit de confuzd deoarece MareplulPitsudski nu putea acoperi toate fronturile ce trebuiau apdrate (cu Germania, cuCehoslovacia, cu Lituania, in Rasdrit, in Galicia), iar pe de altd parte apdruse inzond un puternic focar de instabilitate §i dezechilibru: republica sovieticd ungard.

Nu discutdm argumentele pro §i contra ale polonezilor i ucrainienilor inceea ce privete realitatea etnicd din Galitia Orientald. In mod sigur, insa, se poatevorbi despre un lant de excese de ambele pdrti, de intolerantd, de neintelegeri §ichiar de incercdri de subordonare politica (sistemul federativ proiectat de Pit-sudski). In ceea ce prive§te Romania, nationali§tii ucrainieni au incercat ointelegere papicd inainte de prdbu;irea Republicii lor in fata armatelor bol§evice.Reprezentantul ucrainian la Bucure§ti, Georges Gasenko, aträgea atentia oficialilorromani Ca' Ucraina nationalistd .0 Romania Intregità au doi du§mani comuni:bo4evismul i albgardismul rus care viseazd Rusia cea veche una

7 Ibidenz, p. 181.8 Pentru detalii asupra relaiiilor bilaterale excelentul studiu publicat de Henryk Bulhak §i

Antoni Zielinski, Pologne el Rounwnie, 1918-1939, in Acta Poloniae Historica", nr. 41, 1980.9 Adam Przybulski, La Pologne en lutte pour ses frontieres, 1918-1920, Gebethner et Wolff,

Paris, 1929, p. 46.

politica,

Ii indivizibild".

www.dacoromanica.ro

764 Florin Anghel 4

Afirmatia era intarita §i de urmatoarea declaratie: Ucraina democratica, dupdprincipiile lui Wilson, nu pretinde acele teritorii care doresc sä rAmaie in granitellieRomaniei Mari. Cu aceasta Rornanie Nouä, Ucraina se va injelege pe deplin" .

De altfel, in acela,i timp, Franta incerca semnarea, la Odessa, a unei aliantefranco-ucrainene care, la articolul 10, stipula c Parisul se obliga sa garantezeregimul guvernului nationalist ucrainian in Ucraina atata timp cat va dura luptaimpotriva bol§evicilor"". Mai mult, din surse ale Ministerului de Externeucrainian, se vorbea despre un plan al lui Clemenceau de a inchega o aliantäpolono-romano-ucraineana indreptata impotriva Germaniei §i bol,evicilor .

Amenintarile bo4evice la adresa Poloniei §i Romaniei, coroborate cuintentiile agresive ale lui Bela Kun, au accelerat realizarea unei colaborari polono-romane. Ministerul roman de externe primea aproape zilnic informatii despreactiuni agresive, antiromanqti, ale trupelor bol§evice. Inca din luna martie 1919circulau "infonnatii sigure" care semnalau cà bande de bol§evici bine organizati,comandati de ofiteri in cea mai mare parte germani, pregatesc un atac impotrivaRomaniei" §i cà ungurii i bol,evicii au cazut de acord asupra punctului de vedereprivind ofensiva contra Romanier". De asemenea, Ion I. C. Bratianu Ii reamintealui Clemenceau: suntem ultima frontiera impotriva bol,evismului", atrAgandu-seatentia cal anarhia este atat de mare in Rusia" cä nimeni nu mai poate face odistinctie intre ucrainieni §i bol;evici"I4.

Romania nu putea face faà singura amenintarilor din Rdsarit pentru ca, inacela§i timp, trebuia sä fie prezenta cu trupe in Transilvania, Banat §i Dobrogea.Cum haosul din Europa Central-Orientala §i in special din spatiul rus deveneadeosebit de periculos pentru stabilitatea europeana, Parisul a militat pentru caRomania i Polonia piese de ban' ale noului sistem geopolitic sa incerce, cuajutor Aliat, restabilirea ordinii §i asigurarea securitatii frontierelor lor. In acestsens, Comandamentul Aliat a cerut generalului Prezan ca Romania O. dispund odivizie pentru ocuparea Galitiei Orientale15, dar in fata numeroaselor probleme(cea mai mare fiind aceea ca Romania nu putea susOne singura o actiune de oasemenea anvergura), planul a fost reanalizat i amanat pentru o perioada.

In momentul primului refuz romanesc de a trece linia Ceremq-Colacin-Nistru, in iarna lui 1918-1919, interesul Aliat (§i indeosebi francez) pentruregiune era unul maxim mai ales ca din Räsarit nu veneau deloc ve§tilini§titoare: Republica Democratica Ucraineana (nationali§tii) pierduse Kievul lainceputul lunii februarie 1919, iar bo4evicii amenintau i Odessa, centrul de

10 M. Chilianu, Misiunea diplomaticei a Ucrainei. De vorbricu d. Georges Gusenko, ministrulUcrainei la Bucureoi, in Universul", an XXXVII, nr. 73, 16(29) ianuarie 1919, p. 1.

11 Arnold Margolin, From A Political Diary. Russia, the Ukraine And America, 1905-1945,Columbia University Press, New York, 1946, p. 189-190.

12 Ibidem, p. 45.13 Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, fond 71/1914, vol. 181, f. 55, raport din 9 martie

1919.14 Ibidem, vol. 180, f. 112, Nota lui Ion I. C. Brgtianu remisg lui Clemenceau, 14 martie 1919.1' Ibidem, vol. 181, f. 7.

www.dacoromanica.ro

5 0 dilema teritorialà 765

comandd al trupelor franceze interventioniste. in aceste conditii, au fost reluatenegocierile polono-ucrainene in ceea ce prive,te Galitia Orientald, nationali,tiicerand ca Lwówul i calea feratd Lwów-Przemysl sa rdmand Ucrainei16. 0colaborare polono-romand era sustinutd nu numai dinspre Var;ovia, ci ;i de laBucure;ti. Nu putini oficiali erau de acord cã dintre toate tarile care s-audesprins din colosul rusesc, singurd Po Ionia a rdmas neatinsd de plagabol;evismului"7. Erau avute in vedere, ca i la Var;ovia, consideratii de ordinmilitar, de ordin economic (uprarea legaturilor dintre Marea Bahia i MareaNeagra), strategic (principale elemente ale ma numitului cordon sanitaire"gandit de Aliati). Chiar la nivelul Casei Regale romane ideea colabordrii erabine intretinutd: in audienta acordatä lui Stanislaw Kozminski, delegatul laBucure,ti al Comitetului National Polon, la 19 mai 1919, regele Ferdinand apledat cdlduros pentru o stransd legdturd Var,ovia-Bucure,ti, concretizatäprintr-un acord politic §i militar i, totodatd, pentru solutionarea reprezentanteidiplomatice". La randul sau, Regina Maria, avand unele influente in cercurilepolitice poloneze, sustinea in fata generalilor strdini de la Bucure,ti ideea cd

rile noastre sunt menite sd se invecineascd. Trebuie, trebuie neapeirat caPo Ionia i Rom4nia sei aibei o granitei comuncr".

Ideea granitei comune, era, evident, una salvatoare pentru cd un coridorbol;evic intre Po Ionia ;i Romania, in Galitia, ar fi fAcut legatura intre Rusiasovietica ;i Ungaria lui Bela Kun amenintand nu numai securitatea Romaniei ;iPoloniei dar insd0 echilibrul fragil instalat in primele luni de pace in Europa. Pede aka' parte, un coridor intre Romania ;i Po Ionia ar fi agravat situatia internddin cele cloud state pentru cà, intre granitele lor, fiecare cuprindea un importantprocent de populatie minoritard indeosebi evrei, ucraineni i maghiariputernic ostild noilor structuri statale. Aceste importante comunitäti puteau fiu;or manevrabile, sub mirajul apdrdrii drepturilor nationale, sociale i religioase,pentru atacarea permanentä a fragilelor state (de altfel, Galitia Orientald ar fiindeplinit toate conditiile pentru a fi devenit un Piemont ucrainian). NiciRomania nu a fost scutitä de nepläceri: la Odessa, sub conducerea lui MihaiBujor, socialist revolutionar din Ia;i, se constituise un sindicat al muncitorilorevacuati din Romania cu scopul de a lupta impotriva oligarhiei romane" pentrupregairea unei revolutii bol;evice in Romania. Ziarul Lupta", editat de aceastdgrupare, cerea deschis rästurnarea ordinii din Romania'. Totodatd, in martie1919, generalul bol;evic Antonov Ovseenko a ordonat formarea de unitatimilitare cu refugiati romani din Ucraina pentru pregAtirea unui plan de invadare

13.

16 .mUversul , an 37, nr. 136, 20 martie (2 aprilie) 1919.17 M. Negru, Refacerea regonilui polon, in Universul, an 37, nr. 99, 11(24) februarie 1919,

18 NicolaeDascàlu, op. cit., p. 17-18.Dacia (director] Al. Vlahutà §1 I. Al. Beatescu-Voingti), Bucure§ti, an I, nr. 152, 1 iunie

1919,p. 1.20 Arhiva M.A.E., Fond 71/1914, vol. 172, f. 146, telegramA a consulului general al Romaniei

la Odessa, S. Grecianu, atre Ministerul de Exteme, 12/25 ianuarie 1919.

www.dacoromanica.ro

766 Florin Anghel 6

a Basarabiei pentru ca, in 14 aprilie 1919, din ordinul aceluia;i general, un corpde armatd sà inainteze pand la cativa kilometri nord-est de Tiraspol21.

Cererile insistente ale Poloniei ca i amenintarile directe la adresa securiatiifrontierelor romane au determinat Bucure,tiul sà ia o mdsurd radicald. De altfel,oficiaIitàiIe poloneze sustineau mai mult ca oricand ideea unei aliante i a uneicolaborari amicale i permanente. Ataptul militar al Poloniei, colonelul Ferdinandde Reszpaldiza, informa opinia publicd romaneascd: suntem indicati la o aliantd.Nici un interes nu ne va desparte, totul ne apropie. In Romania, toata lumea sd fieconvinsd cà impreund reprezentdm o forta atat de mare ;i cu atat de vasteconsecinte Inca nimeni nu o va putea ignora"22.

In momentul in care Dieta polonezd dddea publicitdtii Declaratia privindGaliia Orientald, la 24 mai 1919, la cererea mareplului Pilsudski i cu aprobareaguvernului roman, trupele Diviziei 8 a Armatei Romane, comandate de generalullacob Zadic, treceau granita Bucovinei intrand in Pocutia, coltul sud-estic al

inaintand pand la o linie la sud de Stanislawów i Halicz23. Regiuneaocupatd de Romania Pocutia zond deosebit de interesantà din punct de vederestrategic, punte de importantä exceptionald intre Ucraina ;i Europa Centrald,cuprindea ormele Kolomyja (Colomeea), Obertyn, Sniatin, Kuty, Mielnica,Horodenko i regiunea cuprinsd intre izvoarele Ceremqului, Prutului i Rabnitei

cu ormul Kosow) la vest i Nistrul la nord ;i est pand la o linie care ar fi unitStanistawów de Halicz. Pocutia, ca de altfel intreaga Galitie Orientald, era unmozaic de populatii: ucraineni, polonezi, evrei, germani, ru;i, romani fiind o zonddeosebit de instabild ;i de nevralgicd. Misiunea armatei romane era de a inaintapand and va fi realizat contactul cu armata poloneld, zddärnicind astfel eforturilebol;evice de a stabili o jonctiune prin Pocutia cu trupele Ungariei sovietice.Legatura dintre armatele polonezd i romand s-a fdcut in 27 mai 1919, la Kalusz ;iOttynia, in apropiere de Stanislawów, unde un corp de armatd roman, condus delocotenentul Radu Galin, a atins avanposturile Diviziei 4 polone a generaluluiAlexandrowicz24.

Inaintarea trupelor romane in Pocutia i ocuparea liniei Nadvorna-Ottynia-Newiska au provocat reactia violentä a misiunii diplomatice ucrainene laBucure;ti, G. Gasenko ardtand cä dacd Romania nu se reträgea in 48 de ore,guvernul ucrainean va socoti cä Romania nu va recunomte deciziile Conferinteide pace ;i nu va don sä alba' relatii de prietenie cu Republica DemocratdUcrainiand in lupta aldturi de miati impotriva bol;evismului"25.

21 Arthur E. Adams, Bolshevikt in the Ukraine. The Second Campaign, 1918-1919, YaleUniversity Press, New Haven and London, 1963, P. 239-241.

22 Bucovina" (directori: Pamfil eicaru §i Cezar Petrescu), Cernauti, an I, nr. 52, 22 mai1919, p. 2.

2:1 Robert Machray, The Poland of Pilsudski, George Allen and Unwin, London, 1936, p. 91 §iBucovina", Cernauti, an I, nr. 55, 25 mai 1919, p. 3.

24 Bucovina", an I, nr. 61, 3 iunie 1919, p. 2.25 Arhiva M. A. E., fond 71/1914, dosar 150, f. 7-8, scrisoare din 20 mai/2 iunie 1919.

Galitiei,

1

-

(si

www.dacoromanica.ro

7 0 dilema teritoriala 767

In regiunea ocupatà de romani se aflau i importante linii strategice, precumcalea feratd Delatyn Colomeea Stefanowkam, care ducea spre Po Ionia centraldi Rutenia. Dupd stabilirea contactului dintre cele cloud armate, polonezii,sau ocupat

Stanislawów, Holyn, Gliniany, Przemislany, Brody, Radzimilow'. In acelmitimp, ca un semn de deosebitä incredere, Romania a acceptat trimiterea functio-narilor civili polonezi in Pocutia, ata§ati pe langd generalul Zadic28. Comisariicivili polonezi, trebuie retinut, au fost acceptati de armata romand Inainte ca aliatiisa se pronunte asupra viitorului acestui teritoriu. Acceptarea lor s-a facut pentru ase putea constitui o legdturd intre armata romana, pe de o parte, ,i populatia civild(in unele cazuri, majoritar polonezd), dar §i pentru restabilirea ordinii intr-oregiune devastatà de nereguli, jafuri §i atacuri, in care nici o institutie publica numai putea lucra normal, toate fiind paralizate de actiunile diversive de tot felul, fieale ucrainenilor, fie ale evreilor, fie ale comploti;filor bo4evici. Ca orice ocupatiemilitard §i ca oricare de acest fel, in Pocutia s-au semnalat §i exagerari aleromanilor, determinate fie de necoordonarea actiunilor cu autoritatile poloneze, fiede mentalitatea invingkorului sau chiar de teama permanentà a atacurilorbol;evice sau ucrainene. Astfel, ocupatia romaneascd a dus la ruperea legaturilorintre arhiepiscopia catolica de Lemberg (Lwow) ,i decanatele catolice dinColomeea, Horodenko §i Stanistawów 2', creand impresia cd romanii prega.tesc, incolaborare cu evreii, un razboi religios impotriva polonezilor catolici. Dar, pelangd unele rechiznii fäcute de armata romand vagoanele rafindriei din Krosnoluate din gara Peczenizyn' sau lemnul din pddurea Roshacz31 romanii au trecutla reorganizarea institutiilor §i serviciilor regiunii. Armata generalului Zadic aorganizat serviciile potale cu personalul civil gasit in fiecare localitate, subconducerea Comandamentului militar roman P.T.T. (maiorul Turbatu). Salariilepersonalului oficiilor po§tale respective s-au pldtit de care armate2. Totodatd, s-atrecut la reorganizarea instittniilor primdriei din fiecare localitate, pe bazastructurii numerice a populatiei. Este adevdrat cd lipsurile cronice de produse deprima necesitate au favorizat uneori §i cu ajutorul serviciilor vamale romanecontrabanda dinspre Bucovina spre Pocutia, prin punctele vamale Nepolocauti §iOrd§eni33 §i cd protestele Legatiei Poloniei din Bucure§ti asupra abuzurilorromane§ti (in special la Colomeea) s-au tinut lanr, dar trebuie tinut seama cd ladata intrarii armatei romane in zond se desid§urau operatiuni militare de anvergu-rd, ca nu se hotarase de care Conferiina Pdcii cui va reveni Pocutia i cd, drept

26 Ibidem, f. 193.27 Dacia", an I, nr. 162, 1 iunie 1919.28 Arhiva M. A. E., fond 71/1914, dosar 150, f. 21.29 Ibidem, f. 181.3° Ibidem, f. 209.31 Ibidern, f. 281.32 Ibidem, f. 305, Raport al Directiunii Generale a Po§telor, Telegrafelor §i Telefoanelor catre

Ministerul de Externe, 17 februarie 1923.33 Bucovina", an I, nr. 124, 23 august 1919.34 Arhiva M.A.E., fond 71/1914, dosar 150, f. 190.

www.dacoromanica.ro

768 Florin Anghel 8

compensatii pentru pierderile suferite, armata romand a rechizitionat mult maiputin decat ar fi fost norma135. De altfel, §i generalul Zadic aträgea atentia cd nus-au luat deck materiale ce au apartinut fostului stat sau fostei armate austriece §iaceasta s-a fkut de la inceputul intrdrii noastre in Pocutia §i cand nu era presi6zatInca precum nu este precizat nici pdn'd acum cui va apartine definitiv Poculia .

Cele mai tensionate momente ale colabordrii romano-polone §i ale ocupatieiromane§ti in Pocutia se pare cd s-au petrecut in ormul Colomeea, in centrul zonei§i aproape de frontiera romaneascd. Ziarul polonez Gazeta Poranna" din Lwów(14 iulie 1919) acuza armata romand cd dupd ocuparea oraplui Colomeea (la 26mai 1919) a inceput rechizitionarea masivA de alimente (printre care §i 60 devagoane de zahdr, produs deosebit de deficitar), lemne, furaje, mobilà, cd romaniiau interzis circulatia presei poloneze §i au instaurat cenzura. Romanii erau acuzatide colaborare cu evreii pentru cd un ofiter roman, cdpitanul Mironescu, comandantal judetului Colomeea, a introdus ca limbd oficiald germana §i pentru cà aveasprijin masiv in sanul comunitatii evreie§ti, perspectiva deschisd find de-a dreptulsumbrd: Invazia romana a umplut paharul cu amarkiune al populatiei dinColomeea"37. Rdspunzandu-se acestor atacuri deosebit de dure, la Colomeea auinceput investigatiile conduse de generalul Zadic (de partea roma* §i de EdmundJurystowski, comisarul civil al guvernului polon pe langd ComandamentulDiviziei 8 Romane §i Walenty Bielawski, insdrcinat pentru afaceri interne inPocutia (de partea polond), consemnandu-se neveridicitatea §tirilor privindrechizitiile masive de alimente (in special zahdr), a faptului cd in ora§ul Colomeeaconducerea a fost preluatd de evrei sprijiniti de romani (in fapt, din 10 §efi care aufost insdrcinati de autoritAtile romane cu conducerea departamentelor deadministratie in Pocutia, 9 erau polonezi iar unul era ucrainean). De asemenea,pentru intelegerea cu oficialitatile militare romane, in lipsd de translatori deincredere, a fost desemnatd drept limbd oficiald limba germand, vorbitd decomunitdtile evreie§ti, dar toate ordonantele publicate erau tipdrite in cele patrulimbi vorbite in Pocutia (polond, germand, ucraineand §i romand)38.

Problema evreiasai a fost o chestiune nevralgicd in timpul administrdriiromane§ti a Pocutiei §i, totodatd, a fost o problemd globald pentru intreaga GalitieOrientald §i, mai departe, pentru insd§i stabilitatea §i unitatea statului polonez.Existau unele statistici, din 1910, care stabileau cd din totalul populatiei galitiene,peste 15% era de origine evreiascd39. Existau insd zone, precum Colomeea, unde

15 Ibic lem, f. 26, raport al sefului Marelui Cat-tier General Roman, general Cihoski, catreMinisterul de Externe, 23 octombrie 1919.

?6 .Ibtdetn, f. 204, telegrama a generalului Zadic catre Marele Cartier General Roman, 16

august 1919.37 Ibidem.38 Ibidem, f. 241-243, Proces verbal dresat in Colomeea in 18 august 1919 in chestia

constatarii verosimilitatii investigatiunilor la adresa Armatei Regale Romane de ocupatiune publicatede Ga7eta Poranna" din II iulie 1919 sub titlul Colomeea striga dupa. ajutor".

39Pourquoi les ukrainiens et les polonais guerroient-ils les uns contre les autres dans la

Galicie Orientale?, in "Les Questions Ukrainiennes", nr. 2, 1919, p. 3.

www.dacoromanica.ro

9 0 dilerna teritoriala 769

elementul evreiesc era predominant. Conform statisticilor fdcute de romani, la untotal de 36.000 de locuitori cati avea orarl la mijlocul anului 1919, 10.000 eraupolonezi, 2.000 germani, 7.000 ucrainieni ;i peste 17.000 erau evrei4(). Era ,inormal, in fata realitdtii etnice, autoritdtile romane sa se conformeze ei; generalulZadic a format un Consiliu Comunal compus din 17 evrei, 10 polonezi, 7 ucraineni;i 2 germani (cam un consilier la mia de locuitori), numind ca primar un poloneziar ca adjunct de primar un evreu ,i un ucrainean41. Polonezii au acuzat, insd,autoritätile romane cd au favorizat constant elementul evreiesc in dauna celuipolon in speranta atragerii de simpatii, necesare 0 utile pentru o eventualdintegrare a Pocutiei intre granitele statului roman. Puternicele disensiuni polono-evreigti nu erau nicidecum de data recentd, de fapt ele au continuat ,i au luatamploare in cele cloud decenii de pace, dar amintirea marilor masacre antievreie;tidin noiembrie 1918 de la Lwow ;i Wilno42 era prea proaspdtd iar, nu trebuie uitat,ele se infaptuiserd in cursul incercarilor de integrare de noi provincii, consideratecentre de polonitate, in cadrul statului polon. Chiar 0 la Colomeea, in ciudamdsurilor restrictive luate de autoritdtile romane, au avut loc incidente polono-evreie;ti: la 28 mai 1919, in piata centrald a orarlui, militari poloni inarmati audeschis focul asupra civililor evrei adunati acolo, iar in comuna Rakovski, tot inPocutia, evreii au fost jefuit't ;i mäceldriti de trupele Diviziei IV de vandtori poloni(in 14-16 iunie 1919)43.

Intransigenta ;i excesele polonezilor fatá de comunitatea evreiascd,precum ;i evidenta protectie acordatd de autoritdtile romane de ocupatie, audeterminat o cre;tere a curentului de simpatie pentru armata romand in centreleevreie;ti. Important.' factori de decizie evreiascd din Pocutia au militat, inaintechiar ca Romania O.' facà demersurile necesare, pentru anexarea Pocutiei lastatul roman. Lamuritoare asupra stadiului evolutiei relatiilor romano-evreie;tiin Pocutia sunt, credem, cateva exemple. Astfel, Marek Lacks, evreu, fostulprerdinte al Consiliului National Dirigent din Colomeea aprecia cd Romaniane-a Intins mana ei binefacatoare 4.i ne-a scripat de la o moarte sigurli",marturisind, concomitent, cd evreimea din Pocutia Meuse un memoriu CareConsiliul Suprem Aliat prin care se cerea imediata ocupare a Galipei de catretrupele romone"44. Mai mult, ing. Hemiann Stapler, viceprerdintele ConsiliuluiNational Evreiesc din Pocutia a cerut, la 22 iulie 1919, ca armatele romane sdrdmand in Pocutia aci altfel intreaga populatie evreiascd va fi prigonitd" ;i

4° Arhiva M.A.E., fond 71/1914, vol. 150, f. 241-243.41 Ibidem.

42 Robert Machray, op. di., p. 89-90.43 Arhiva M.A.E., fond 71/1914, vol. 150, f. 223-225, Dosarul Marelui Cartier General

Roman, Biroul de Contrainformatii, Crimele savar§ite de soldati din armata polona In Pocutia".44 Dada'', an I, nr. 190, 9 Mlie 1919, p. 3.

www.dacoromanica.ro

770 Florin Anghel 10

apreciind cá evreii sunt multumiti de armatele romane"45. Este probabil ca, inincercarea de a evita o trecere masiv a. a comunitatilor evreie;ti la ideilebol;evice, ;i deci pentru a oferi o altà varianta, autoritätile romane, perfectcoviente de greutatea acestor comunitati in structurile Pocutiei, s fi toleratunele manifestäri nationaliste ale iudaismului (aläturi de acceptarea limbiigermane ca limbä oficiala in Pocutia) dar, pana la urmd, in fata amenintarilordinspre Rdsärit, aceasta tolerantä romaneascä s-a dovedit viabilà i, mai mult, aoferit o posibill modalitate de integrare in noile realitati politice a evreilor. Nupoate fi demonstratä, insa, o prigonire a elementelor polone, masurile luatepentru calmarea spiritelor ultranaponaliste fiind, dimpotrivd, corecte in parte.So lutia temperarii a fost aleasa nu intamplator, pentru cà o sprijinire fati;I apolonezilor ar fi dus, fàrà indoialà, la masacre de genul celor de la Lw6wWilno, i ar fi fost imputate autoritatilor raspunzatoare, adica celor romane;ti.

Un alt eveniment major al administrarii romane;ti a Pocutiei a fost arestareaarhiducelui Wilhelm de Habsburg (de 28 de ani), varul fostului imparat Caroldesemnat de nationali;tii ucraineni galitieni drept hatman al viitoarei Ucrainegalitiene ce ar fi cuprins i Bucovina romaneascd. 0 companie de graniceriromani, condusä de capitanul Toma Dinculescu, fiind informata in prealabil, aefectuat perchezitii in comuna Jabia, la 42 kilometri de Kosow, locuità in totalitatede ucraineni, deosebit de ostili atat populatiei evreie;ti .;i polone cat i ocupantflorromani. Aici, pe langd arme i armament, au fost gasiti ascun,i arhiduceleWilhelm, aghiotantul sàu, capitanul Rubech von FIarach, precum i cativa deputatiucraineni galitieni care declan;asera o intensa propaganda de ridicare a Galitieiimpotriva hotdrarilor Conferintei de pace ;i a autoritatilor romane. Prizonierii aufost trimi;i la Colomeea i, de aici, transportati la Cernauti46.

In conditiile in care la 25 iunie 1919 Consiliul Suprem Aliat accepta cerereaPoloniei de ocupare a Galitiei Orientale47, iar la 26 iunie 1919 se incheia unarmistitiu intre polonezi i ucraineni pe linia Tamopol-Husiatyn-Zaleszczyki-Nistru-Zlota-Lipa48 prezenta armatei romane in Pocutia putea inceta. Trebuie dinnou subliniata ideea CO, de;i cu trupe in zona, cu puternic sprijin evreiesc, Roma-nia nu a cerut Antantei anexarea Pocutiei i nu a avut de la guvernul polon prete-ntii de despagubiri pentru ajutorul acordat. In deplin acord, fara nici o complicatiemilitara sau politica, un adevarat model al colabordrii intr-o regiune din care nulipseau conflictele, starile de tensiune, amenintarile, la Lwów (Lemberg), in 20-21iulie 1919, s-a semnat Conventia militard polono-romand pentru evacuarea

45 Ibidem, nr, 210, 29 iulie 1919, p. 1.

46 Arestareci Arhiducelui Wilhelm de Habsburg, in Bucovina", an I, nr. 66, 11 iunie 1919,p. 1 §i Cum a fost arestat Arhiducele Wilhelm de Habsburg in ibidem, nr. 71, 17 iunie 1919, p. 1.

47 Robert Machray, op. cit., p. 91.48

Bucovina", nr. 81, 28 iunie 1919.

si

si

www.dacoromanica.ro

11 0 dilemA teritorialà 771

Pocutiei de catre romani" intre generalul lacob Zadic, comandantul Diviziei 8Romane ,i generalul conte de Lamezan Salins de partea polona50. La articolul 2 alConventiei era tratata, pentru prima data, ;i problema noii frontiere comune: dupàevacuarea Pocutiei, linia care separd armata romana de armata polona va fiformatä de frontiera istorica a Bucovinei, incepand de la satul Babin, pe Nistru,pana la Jablonica, pe Ceremiqul Alb. Satul Serafince, conform conventiei, faceparte din terenul ce urmeaza a fi reocupat de armata polona"51. Datorità unorneintelegeri teritoriale, minore, pe malul Ceremiqului, la nord-vest de Vascauti,precum 0 ocuparii de Care trupele romane a podului de pe Ceremu, de la Zalucea;i a tunelului de cale ferata de la Worominka52, generalul Cihoski, ;eful MareluiCartier General Roman, aträgea atentia Ministerului roman de Externe cä linia dedemarcatie fixata prin protocolul de la Lwow are drept scop numai delimitareazonelor actuale ;i nu urmeazd a servi de bald la stabilirea frontierei definitivedintre Romania kii Polonia"53.

Putem stabili ca.' frontiera romano-polond a fost, in general, conforma cufrontiera istorica a Bucovinei ;i, deci, cu linia de demarcatie stabilitä in iulie 1919la Lw6w ;i Ca ocupatia romaneasca a Pocutiei a durat din 24 mai pana in primelezile ale lunii august 1919.

Trebuie aratat cä in timpul colaborarii militare din Galicia, ;i poate in functiede aceasta, intre Var;ovia ;i Bucure;ti s-au stabilit raporturi diplomatice la nivelde legatie, la 10 iunie 1919 fiind trimis la Bucure;ti contele Aleksander Skrzynskidrept ministru plenipotentiar; la 18 iulie 1919 Regele Ferdinand semna Decretul denumire a lui Alexandru Florescu ca ministru plenipotentiar al Romaniei laVagovia54.

Ambele state aveau acelemi probleme de stralbatut: reintegrare teritorialà,economica ;i politica, depd;irea crizelor politice ;i economice, revizionismul,pericolul unui conflict cu Rasaritul, minoritätile nationale, incercari de integrarezonala ;i europeana. De;i cu solutii de politica externd diferite (Po Ionia luiPitsudski milita fie pentru o federatie cu Ucraina ;i Lituania, fie pentru oconfederatie de la Baltica in Balcani, in timp ce Romania era preocupata in specialde prevenirea revizionismului maghiar), cele doua state ;i-au gasit puncte comunede intelegere de-a lungul celor cloud decenii interbelice, evolutia raporturilor dintreele, nu lipsite cateodata de asperitäti, rdmanand un model de intelegere intr-o zonain care nu toate frontierele erau juste ;i conforme cu principiile wilsoniene ;i,tocmai de aceea, o zona confruntatä cu mari dezechilibre, tensiuni ;i conflicte.

49 Arhiva M.A.E., fond 71/1914, vol. 150, f. 204.50 Ihidern, f. 12 §i f. 46.51 Ihidem, f. 12, Nota verbalà a Legatiei Poloniei care Ministerul de Externe, 3 septembrie

1919.52 lhidem, f. 14-15 §i f. 16.53 Ihidem, f. 10, telegrama generalului Cihoski pentru Ministerul de Externe, 8 august 1919.54 Nicolae Dasau, op. cit., p. 18.

www.dacoromanica.ro

772 Florin Anghel 12

A TERRITORIAL DILEMMA AND A DIPLOMATIC DEBUT. THEOCCUPATION OF POCUTIA BY THE ROMANIAN ARMY (24 MAYEARLY AUGUST 1919) AND THE BEGINNING OF THE ROUMANO-

POLISH RELAT I ONS

Abstract

The geopolitical restructuring of 1917-1918 led to the vanishing of empiresin central and eastern Europe and the coming on stage, as a result of a complexand highly important processes, of new national states (Poland, Czechoslovakia,the Baltic States), while others (Romania) completed their national unity in thesame period. The whole area, even before the end of the War, became engaged insocial and national conflicts, such as the institution of Bolshevik regimes inHungary, Slovakia and Bavaria, and the straggle for independence conducted bythe Ukrainian nationalist movement with direct support from the Powers of theEntente and the Polish State.

The proximate developments (namely in Bolshevik Russia and chaoticUkraine), while heightened by the revisionist and ideological peril coming fromBudapest, called for the convergence of strategies and goals in the foreign policyof both Bucharest and Warsaw. In order to prevent co-operation between thearmies of Bela Kun and V. I. Lenin and fulfil concomitantly an imperative desireshared by Poland an Romania a common borderline the Romanian Army, atthe insistent request of the Polish authorities, occupied Pocutia with the aim toestablish a direct contact with the armies of the Government in Warsaw. Despiteslight misunderstandings, the collaboration in Pocutia and the attitude of the twoallies could very well indeed stand as an example of relations in an area of Europetorn by divergences and conflicts of interests. Not only did Romania refrain fromany territorial or financial claims at the end of the military action, but thisoperation in itself can be considered to have marked the debut of the diplomaticRoumano-Polish relations. As for the importance Poland conferred to the relationswith Romania, it should be noted that the first Polish diplomatic representativeafter the establishment of the relations was Count Aleksander Skrzyriski himself, aleading personality in the political life of Poland until 1926 (Prime Minister andMinister for Foreign Affairs).

www.dacoromanica.ro

POLITICA F1NANCIARA A RUSIEI IN MOLDOVA 1 MUNTENIAIN AM-11806 1812

ALEXEI AGACHI

Din §irul lung de contributii §i prestatii impuse de Rusia taristg Moldovei§i Tarii Romane§ti in timpul ocupatiei din anii 1806-18121 a fgcut parte §ipovara intretinerii spitalelor militare. Preluand comanda armatei, feldmare§alulA. Prozorovski a emis un ordin conform cgruia, incepand cu 1 ianuarie 1808Divanele principatelor erau obligate a pläti anual 1 136 375 ruble mse§ti deargint sau cervonti de aur la cursul de 8 lei §i 30 de parale. Divanele nudispuneau de ruble sau cervonti §i au fost nevoite sg pläteascg in lei la cursulstabilit de care administratia militarg rusg: pentru o rublg. 2 lei §i 25 parale (105parale).

Aceastä impunere nu numai cd era injustä §i jefuitoare, ci §i extrem deexageratd, ceea ce denotg poftele hrgparete ale administratiei ruse. Conformcursului bgnesc mentionat, Moldova §i Tara Romaneascg ar fi trebuit sä plätescgate 1 491 492 lei, find obligate §i sä verse importante sume de bani pentruportiile de came §i de yin, pentru enorme cantitki de furaje etc. Convingandu-sede absoluta imposibilitate a Divanelor de a achita sumele cerute, A. Prozorovskile-a redus la jumAtate, fiecarui principat revenindu-i cate 284 093 ruble §i 75copeici de argint2, ceea ce insuma, conform cursului bgnesc mentionat mai sus,745 740 lei. Banii urmau O. fie luati in cote lunare.

Pe parcursul anilor 1808-1809 numgrul trupelor ruse in principate a sporitconsiderabil, mgrindu-se §i numgrul bolnavilor spitalizati. Din aceastä cauzgsumele impuse Divanelor erau mereu majorate prin mgrirea cursului rublei deargint fatä de leu. Ca pretext a fost folosit exportul ilegal al unor maxi cantitgti demonede ruse§ti de argint in posesiunile austriece, in vederea topirii lor §i aconfectiondrii de bijuterii §i alte obiecte de pret. In urma efectuarii probelor s-aconstatat cä valoarea monedei ruse§ti de argint era mai mare cu 27 parale decatvaloarea monedei turce§ti de argint, care circula in principate, sub denumirea deiuzluk. Pentru a stgvili scoaterea monedei ruse din principate prin care haznauataristg suferea pagube, A. Prozorovski a emis la 18 iunie 1808 un ordin prin carecursul rublei de argint era majorat de la 2 lei §i 25 parale pang' la 3 lei (120parale), iar cursul cervontului de aur a fost mdrit de la 8 lei 30 parale pang la 10 lei

i . Destin romanesc", 1994, nr. 1, p. 66-73; nr. 2, p. 109-117; nr. 4, p. 59-68.2 Arhiva Nationala a Republicii Moldova (in continuare A. N. R. M), F.1, inv. 1, d. 65, f. 32,

43; d. 682, f. 84v.

Revista istorica", torn VI, nr. 9 10, p. 773 793, 1995

www.dacoromanica.ro

774 Alexei Agachi 2

in Moldova §i de la 9 lei la 10 lei in Tara Romaneasca.3. incepand cu 1 iulie 1808administratia rusa a cerut Divanului sa achite sumele stabilite pentru intretinereaspitalelor conform noului curs, ceea ce majora suma pentru Divanul Moldovei dela 745 746 pana la 852 281 lei anual, adica cu 106 535 lei.

Divanul Moldovei a incercat sa se opung spolierii, amintindu-i lui Ku§nikovcd anterior nuli asumase obligatia sä pldteasca armatei sumele respective in rubleruse§ti, ci in lei §i numai conform cursului de 105 parale pentru o rublä de argint .Protestele au ramas insa zadarnice. Din cauza sumei mari vistieria Moldovei nureu§ise sa. achite la timp cotele lunare. Numai care finele anului 1808 s-a acumulato datorie" de 18 981 ruble ruse§ti de argint, ceea ce echivala cu 56 943 de lei5.Mai mult: administratia rusa s-a dovedit atat de hrapareata, incat cerea restituireachiar §i a imprumuturilor anterioare §i tot conform noului curs banesc. Deexemplu, in anul 1808 Divanul a imprumutat de la administratia rusa 15 238 rublede argint care, conform cursului de atunci insemnau 40 mii de lei, ace§tia fiindfolosi0 pentru satisfacerea necesitatilor armatei ruse. Dupd majorarea cursuluibänesc functionarii ru,i au cerut restituirea datoriei conform noului curs, ordonandca diferenta O. fie achitatä din veniturile generale ale vistieriei. Ca rezultat,Divanul a fost obligat a varsa 5 714 lei mai mult deck imprumutase. La 12septembrie 1808 Ku§nikov, pre§edintele Divanelor Moldovei .i Munteniei, raportalui A. Prozorovski ca datoria a fost restituità in intregime"6, dar cu toate acesteafunctionarii ru§i mai cereau 134 ruble §i 27 copeici, adicd 403 lei7.

Sumele pentru intretinerea spitalelor militare au fost stabilite in 1808, insa canu cumva Divanele sa creada cà aceasta dare a fost stabilitä numai pentru acel an,A. Prozorovski a ordonat la 12 februarie 1809 lui Ku§nikov sa atentioneze DivanulTarii Romanqti sä achite sumele stabilite pentru spitale §i portia de came Mfgnici o intarziere sau substituire, care in nici un caz nu vor fi acceptate"8. Ku§nikova transmis prescriptia feldmareplului Divanelor ambelor principate, cu toate ca inordinul acestuia era mentionat numai Divanul Muntenie19. Divanul Tarii Roma-ne§ti a protestat impotriva majorarii nejustificate a sumelor platite pentru spitale.in jalba de pe 12 octombrie 1809 adresata noului comandant al armatei ruse,generalul Bagration, se menpona ca guvernul principatului nici pana, nici dupdmajorarea sumelor n-a avut niciodata ruble, veniturile §i atunci §i acum intrand invistierie in monedd turceasca". Divanul i§i exprima nedumerirea cd plata pentruspitale era cerutd in ruble, mentionand ca nici locuitorii nu aveau ruble" §i cd innumele dreptatii, cu majorarea cursului rublei nu poate fi marità suma stabilitäpentru intretinerea spitalelor"10. in continuare se argumenta ca toate impozitele ,i

3 A.N.R.M., F.1, inv.1, d. 122, f. 113-10v, 13, 14, 19.4 Ibidem, d. 65, f. 32 43, 97-97v, 123, 156.5 Ibidem, d. 9, f. 608v.6Ibidem, d. 53, f. 10-10v, 12-12v, 13, 14.7 Ibidem, f. 14.gIbidem, d. 682, f.3-3v.9 Ibidem, d. 1 324, f. 283v-284.1°Ibidem, d. 682, f. 84v-85.

www.dacoromanica.ro

3 Politica financiara a Rusiei in Moldova §1 Muntenia 775

veniturile sunt adunate in lei, cd veniturile tdrii nu au crescut, iar cele suplimentareau fost lichidate prin interzicerea comercului exterior. La aceastá plangereBagration §i-a exprimat nemultumirea cd Divanul Tarii Romdne,ti a incdlcatprescriptia lui A. Prozorovski, adresdndu-se direct comandantului armatei rusepeste capul lui S. Kupikov. Bagration a ordonat senatorului sä indrumezeDivanul ca pe viitor rubla sd fie socotità la cursul de 120 parale", cdci acesta,conform opiniei generalului, nu calcula just cursul" i astfel se afld in marerdtacire"". Din ignoranca Bagration mai scria cà dacd Divanul nu are ruble deargint sä pldteascd in cervonci" la cursul de 10 lei cervonlul12, de para. locuitoriiTarii Romdne;ti i Divanul acesteia ar fi dispus de bani de aur.

Realitatea a demonstrat c marirea cursului rublei mse§ti de argint nu astdvilit afacerile frauduloase. In anul 1810 au fost prin,i contrabandi§ti carescoteau din principate in mod clandestin moneda ruseascd de argint. La un noucontrol s-a constatat ea' afaceri§tii evrei aveau un profit de 20 de parale de lafiecare mbld in comparatie cu banii turce,ti care circulau in principate. Pentru apune capdt contrabandei, in afara masurilor de pazd a hotarelor, administratia rush'a recurs iard§i la majorarea cursului rublei. Conform ordinului noului comandantal trupelor ruse, generalul Kamenski, din 31 august 1810, cursul rublei mse§ti eramajorat de la 3 lei pang la 3 lei §i 24 paraleu, urmand ca,efectuarea tuturoroperatiilor financiare sä se facd in conformitate cu noul curs. In afara aspectuluifinanciar mdsura intreprinsd de general avea §i un scop politic: in perspectivaanexdrii Moldovei §i Tarii Romane§ti el dorea sa. intdreascd aici pozicia banilorruse§ti, inläturand moneda turceascd. bid cum era expus acest lucru in ordinul luiKamenski; ...dorind, in sfar§it, ca locuitorii Moldovei §i Tdrii Romdne§ti cares-au obi§nuit cu moneda turceascd, sd se deprinda exact in acela0 mod §i cu cearuseascd, ordon ca de la 20 septembrie viitor precul rublei ruse§ti de argint salfie considerat 144 de parale, sau 3 lei §i 24 parale, iar cervontul [...] 12 ler".Ordonând Divanului Moldovei sd se cdlduzeascd in efectuarea operatiilorfinanciare de aceastä decizie, noul pre,edinte al Divanelor Moldovei i Munteniei,Krasno-Mila,evici, motiva promulgarea ei doar din considerentul de apreintdmpina scoaterea din acest tinut" a banilor de aur §i argint §i utilizareamonedei mse§ti de argint pentru confectionarea bijuteriilor prin topire"15.

Nici aceste mdsuri luate de administratia rusa n-au dat rezultatele scontate.in luna decembrie 1910 Kamenski prime§te de la ministrul de finance al Rusieiinformacia cà rezidentul rus din orawl Danzig a raportat §efilor sdi de laPetersburg despre exportul clandestin al monedei ruse§ti din Moldova §i Munteniaintr-o cantitate destul de mare", iar in martie 1811 au fost confiscaci 4 saci cu

11 Ibidem, f. 78-78v.12 Ibidem.13 Ibidem, d. 1 968, f. 2-2v.14 Ibidem, f. 2v.15 Ibidem, d. 2 286, f. 72v-73v.16 Ibidem, d. 2 294, f. 2-2v.

[...]

www.dacoromanica.ro

776 Alexei Agachi

monede ruse;ti de argint trimi;i din Iai in Austria de catre un zaraf evreu, caremai trimisese anterior pe aceemi cale alti 10 saci17.

Toate acestea nu 1-au impiedicat pe Kamenski ca, odata cu majorareacursului rublei, sà sporeascal i sumele cerute de la Divanele principatelor pentruintretinerea spitalelor militare. Suma anterioarA de 852 281 lei ridicata anual de laDivane a fost marita cu 170 456,5 lei ceea ce insemna 1 022 737 de lei i 20parale18. Noua majorare a alarmat totalmente Divanele, care oricat ar fi dat,rAmaneau mereu datoare armatei. Vistieria Moldovei nu mai putea suportaasemenea cheltuieli, cu atat mai mult in conditiile foametei i secetei din 1810. S-aconvins de acest lucru i senatorul Krasno-Milmevici, care a fost nevoit saadreseze generalului Kamenski un raport cerand stabilirea odata pentru totdeaunaa unor sume fixe pentru portia de came ;i intretinerea spitalelor' ).

Situatia populatiei fiind dezastruoasa, generalul Kamenski s-a vazut nevoitsA ia decizia ca de la 1 ianuarie 1811 Divanele sa plateasca suma anterioara de852 281 lei anual, precum stabilise A. Prozorovski conform cursului de 3 lei rublaruseasca de argint i s. anuleze propria hotarare de a majora cursul rublei pana la 3lei ;i 24 parale20. Deci, suma pentru intretinerea spitalelor militare fiind majoratàde administratia rusal, tot de aceasta a fost mic;orata. Krasno-Milmevici insa aprezentat faptul ca o mare binefacere pentru Moldova, subliniind cä Divanul vaaprecia la justa valoare cat de mult se ingrijesc autoritatile ruse;ti de aici demic;orarea poverilor suportate de populatia locala..."21. Comunicand DivanuluiMoldovei ;tirea, senatorul a tinut sa precizeze cal hotararea comandantului armateiruse nu se extinde asupra sumelor deja pldtite i nici asupra datoriilor22, ceea cearatä ca administratia rusd cauta sä obtina un anumit profit din afacere. Vomaminti ca ordinul de majorare a cursului rublei a intrat in vigoare la 20 septembrie1810, iar anularea ordinului a intrat in vigoare pe 1 ianuarie 1811. Deci inrastimpul de la 20 septembrie pana la 31 decembrie 1810 Divanului i s-a impus saachite banii pentru intretinerea spitalelor conform cursului de 3 lei ;i 24 parale,ceea ce a contribuit la scoaterea din vistieria Moldovei a unei sume in plus de47 823 lei, suma importanta in conditiile de atunci.

Trebuie sä subliniem CA nu contrabanda cu moneda ruseasca a constituitprincipala cauza a majordrii sumelor cerute de la Divane, ci cre;terea numaruluitrupelor ruse dislocate in principate. Faptul a fost marturisit de chiar Kutuzov.Preluand comanda armatei ruse, generalul s-a interesat i de problema ddrilorbane;ti din partea Divanelor i i-a displacut decizia lui Kamenski, care, inconditiile foametei din anul 1810, a mic;orat suma pentru spitale de la 1 022 737pang la 852 281 lei, suma stabilita anterior de Care A. Prozorovski. Kutuzov

" Ibidem, f. 44.Ibidem, d. 3 247, f. 219.

19 Ibidem, f. 219v-220.Ibidem, d. 3 322, f. 18.

21 Ibidem, d. 3 247, f. 336v.22 Ibidem, f. 336.

18

4

www.dacoromanica.ro

5 Politica financiara a Rusiei in Moldova §i Muntenia 777

explica lui Krasno-Milmevici cà prima dintre sumele indicate stabilità deKamenski23 este inclusd deja de care ministrul de finance in cheltuielileprevdzute de haznaua rusd pentru intretinerea spitalelor militare, de aceeahotararea lui Kamenski de micpra nu poate rdmane pentru totdeauna".Kutuzov mai preciza cä atunci cand sumele au fost majorate in Moldova §i TaraRomaneascd se aflau mai multe trupe si de aceea pentru intretinerea spitalelormilitare era necesard o sumd mai mare" Genera lul amintea cd existA o legdturdintre numdrul trupelor ruse §i majorarea sumelor pentru intretinerea spitalelormilitare nu numai in perioada trecutd, ci i pe viitor, cand II critica pe Krasno-Mila§evici, cd a acceptat mic§orarea introdusd de cdtre Kamenski numai dincauzd cà numdrul trupelor din Moldova §i Tara Romaneascd era mai mic decatin timpul lui Prozorovski §i intretinerea spitalelor, in care numdrul bolnavilorera mai mic, nu necesità sume mari de bani. Insd, in cazul mdririi numdrului detrupe, ceea ce va aduce majorarea numdrului bolnavilor, el va cere suma stabilitdde Karnenski25 la 31 august 1810, cate 1 022 737 lei de la fiecare principat26.

Insd pand la sfar,itul rdzboiului numdrul trupelor ruse din Moldova i TaraRomaneascd n-a sporit, ele find dislocate in alte parti pentru a tine piept armateilui Napoleon Bonaparte, care se apropia de hotarele imperiului, §i, deci, 'And lafinele razboiului principatele au achitat anual cate 852 281 lei.

Sumele totale cheltuite de Moldova i Tara Romaneascd pentru intretinereaspitalelor armatei ruse erau enorme. Conform calculelor noastre, de la 1 ianuarie1808, cand au fost stabilite pldtile §i 'And la 2 octombrie 1812, cand trupele ruses-au retras din,principate, Moldova a pldtit 4 042 890 lei, iar Tara Romaneascd4 047 226 lei. In realitate sumele erau cu mult mai mari pentru cd, nefiind in staresä pläteascd banii lunar, Divanele faceau imprumuturi, pentru care erau nevoite säachite creditorilor importante dobanzi. Afard de aceasta, sumele indicate nucuprindeau alte cheltuieli privind amenajarea §i repararea spitalelor.

Osta§ii ru§i se comportau in spitale ca ni§te vandali, distrugand totul, dincare cauzd Divanele erau mereu nevoite sa facd reparatii. De§i in luna decembrie1810 spitalele militare fuseserd reparate, in primele luni ale anului 1811 DivanulMoldovei face o noud reparatie, cheltuind 5 449 lei. Krasno-Mila§evici a rdmasindignat de reparatie, cerand explicatii i amenintand Divanul cd nu va trece sumala cheltuieli pand cand nu va primi explicatiile corespunzdtoare27. Senatorul insu,imentiona cd Divanul face mari cheltuieli cu spitalele, mereu reconstruindu-le §ireparandu-le. Initial demnitarul dadea vina pe functionarii numiti de cdtre Divanpe langd administratorul militar rus al spitalelor i de aceea a numit un revizorpentru a-i supraveghea. Senatorul a sesizat nereguli in supravegherea spitalelor dinIai de cdtre administratorul militar rus Laxman i in activitatea unor functionari ai

23 Aici in document este mentionat in mod grelit numele lui A. Prozorovski.24 Ibidem, d. 3 322, f. 93v-94.25 Aici in document este mentionat in mod gre§it numele lui A. Prozorovski.26 Ibidem, d. 3 322, f. 94.

Ibidem, d. 3 247, f. 949v-950.

4.

www.dacoromanica.ro

778 Alexei Agachi 6

Divanului care aprobau cererile administratorilor de spitale cu scopul obtinerii deprofituri ilicite legate de reparatii. Se pare, insä, cà profiturile reveneau mai multlui Laxman, care in lipsa senatorului plecat la Bucure§ti s-a folosit de plecarearevizorului pentru a incepe o noua reparatie"28. Deci vina deselor reparatii nurevenea numai osta§ilor.

Oricum, din cauza numarului mare de bolnavi, spitalele necesitau maricheltuieli suplimentare. Numai pentru cele din Ia§i vistieria Moldovei a fostnevoita sa plateasca in 1810 41 286 lei. In mai 1811 Krasno-Mila,evici cere dela Divan pentru inceputul unei noi reparatii a acelora§i spitale din la§i alti 1 000de cervonti (12 mii lei)2). Pentru spitalele din Foc§ani au fost necesare 'In aprilie1810 25 mii 1ei30. Divanul a fost obligat sä repare §i fostele cazarme aleienicerilor din Tighina (Bender) pentru a le transforma in spitale, sa construiascapentru bolnavi 200 de paturi duble mobile, sä repare alte constructii pentruamenajarea bucatäriei ,i depozitului, sa mai construiasca in la§i 200 de paturiduble a cate 10 lei fiecare, deci Inca 2 000 lei i sa le transporte cu carelelocuitorilor la Tighina31. Au mai fost cerute 5 care pentru deservirea inpermanenta a spitalelor militare din Hotin §i allele pentru transportul a 135 depaturi duble ;1 50 de mese de la Ia,i la Ismail32. In august 1811 au fost iara§iceruti 4 134 de lei pentru repararea cladirilor spitalelor militare33. In localitatileunde erau organizate spitale, ispravnicii erau obligati O.' le aprovizioneze culumanari pentru iluminare. De exemplu, In localitatea Har lau era eliberata lunarate o oca de lumanari34, insá cantitatea varia de la tinut la tinut in dependentade marimea incaperilor.

In majoritatea cazurilor spitalele erau instalate in casele mai mari, locuitoriifiind constran§i de care administratia rush' sa le elibereze. in 1810 spitalul dinHotin a fost transferat la Buzau §i cu acea ocazie medicul Ugriumov a ales aici 25din cele mai bune case pentru internarea a 400 de bolnavi, ordonand evacuarea lorde Care locatari, repararea §i Inzestrarea cu paturi de scanduri §i pregdtireacantitatii necesare de fan pentru perne ,i saltele35. Acela§i lucru s-a facut §i laIsmail. La Imi spitalul a fost instalat in palatul domnesc unde au Incaput 1 300bolnavi, iar alti 1 300 urmau a fi internati in alte case luate §i ele de la locuitori36.Din aceastä calla' re§edinta Divanului §i departamentele acestuia au fosttransferate cu depozite cu tot in palatul mitropoliei.37

28 Ibidern, d. 3 248, f. 1 046v-1 047.29 Ibidem, f. 308-310v; d. 2 286, f. 1 I58v.30 Ibidem, d. 3 247, f. 999.31 Ibidem, f. 986-986v, d. 3 248, f.94, 103v.32 Ibidern, d. 3 248, f. 358v, 746v." Ibidem, f. 1 573.34 Ibidem, d. 650, f. I." Ibidem, d. 2 283, f. 1 234v-1 235." Ibidem, d. 2 286, ff. 241, 244, 244v." Ibidem, f. 304v.

www.dacoromanica.ro

7 Politica financiara a Rusiei in Moldova §i Muntenia 779

Alungarea locuitorilor din propriile lor case starnea nemultumiri §i proteste.Locuitorii Buzaului, ale aror case urmau a fi luate pentru spitale, au adresat ojalba. lui Krasno-Mila§evici, insd ea a fost respinsa. ;i casele luate". Un alt grup delocuitori ai Foc§anilor se plangeau lui Kupikov de impovarare §i ruinare dincauza instaldrii in casele lor a spitalelor militare", insa totul zadarnic senatorul arams neinduplecat. Senatorii m§i §i Divanele principatelor primeau sute deasemenea plangeri din partea locuitorilor.

In cazurile and atare case lipseau, erau reparate alte clàdiri sau construitenoi inaperi pentru care era nevoie de materiale de constructie §i brate de munca.In luna iunie 1810 comandantul militar din Tighina cerea ispravnicului sä trimitazilnic ate 20 de salahori §i cate cinci care cu boi pentru construirea spitalului40;tot atunci administratorul spitalului cerea ispravnicului sä construiascd 500 depaturi mobile, de§i nu avea un asemenea drept41. Mai era necesard pentru spitale omare cantitate de fan: pe parcursul unui an noud spitale cu 6 700 de bolnavi aveaunevoie de 201 mii de puduri de fan: pentru saltele ;i perne42. Tot in sarcinalocuitorilor era pusa spalarea rogojinelor, saltelelor §i a fetelor de perne dinspitalul de la Foc§ani43.

In dependenta de desfa§urarea operatiunilor militare erau redislocate §ispitalele. In august 1810 generalul Kamenski a ordonat transferarea spitaluluimilitar din Tighina la Ismail, a celui din Hotin la Buzdu, mai apoi, la ordinul luiKutuzov, spitalele din Silistra §i Buzdu erau lichidate, iar bolnavii urmau sa fietransportati la cele din Ismail §i Tighina44. Pentru redislocarea spitalelor eraunecesare mijloace de transport, carele find luate in numar mare de la locuitori.Afara de aceasta, toti locuitorii transportau in permanentd cu carele lor bolnaviidin unitatile militare la spitale §i invers, pe cei insanato§iti de la spitale inunitatile militare.

In aceIai timp Divanul Moldovei mai avea de plait armatei ruse anual ate354 242 lei pentru a§a-zisa portie de ca.me45. La acest capitol, din 1808 pana la 2octombrie 1812, ambele principate au achitat Rusiei cate 1 682 649,5 lei fiecare. Totin contul populatiei locale primeau osta;ii ru;i §i porcia de yin. La 25 iulie 1809A. Prozorovski a emis un ordin conform caruia fiecare osta§ combatant primea detrei ori pe saptdmand ate un pahar de votca, iar cei auxiliari ate un pahar pesaptamand, precum fusese stabilit de care tar". De mentionat cà In unele cazuriporcia de yin figureazd aparte, in alte cazuri este inclusd In sumele platite de Divanepentru porcia de came. De exemplu, pe 13 mai 1812 Comisiunea comisariatului

38 Ibidem, d. 2 283, f. 1 248v-1 249.39 Ibidem, d. 3 248, f. 912v-913.40 Ibidem, d. 2 283, f. 467v.41 Ibidem, f. 509v.42 Ibidem, d. 2 596, f. 12.43 Ibidem, d. 4 267, f. 1 421.44 Ibidem, d. 3 247, f. 1 198.45 Ibidem, d. 65, f. 164.46 Ibidem, d. 612, f. 86.

www.dacoromanica.ro

780 Alexei Agachi 8

militar al armatei ruse raporta lui Krasno-Mila§evici ca. Divanul Moldovei datoreazaarmatei pentru portiile de came ,;i de yin destinate trupelor de la 1 ianuarie ;I pand la1 iulie 1812 142 500 de 1ei47. Krasno-Mila;evici a cerut lui lordache Rosetti-Roznovanu sd achite suma, mentionand de asemenea ,i portia de vin48.

Suma de 354 242 lei pentru portiile de came ;i yin era adunatd de vistieriede la locuitorii tdrii, in primul rand de la birnici, cea mai saracd categorie decontribuabili. Pentru a mari veniturile vistieriei, Krasno-Mila,evici a ordonatDivanului Moldovei sd \Ina incasarea impozitului pentru portia de cameconcesionarilor la licitatie, ceea ce insemna un ,i mai crunt jaf al popu1atiei .

In timpul foametei din 1810-1811, ca rezultat al multiplelor interventii aleDivanului Moldovei, generalul Kamenski a ordonat pe 8 ianuarie 1811 oprireaincasdrii sumelor pentru portia de came pand la emiterea unui nou ordin, insddecizia a fost luatä nu din mild fatal de locuitorii Moldovei ,i Tarii Romane,ti, cidin cauzd ca ace§tia pur §i simplu nu mai aveau de unde plati5 . Starea populatieiprincipatelor a rdmas dezastruoasd ,i pe parcursul anului 1811. Recolta acestui ans-a dovedit mediocrd. La conducerea armatei ruse a venit Kutuzov, care pe 11 iulie1811 a cerut de la Krasno-Milmevici O. reia incasarea portiei de came de lapopulatie. Kutuzov argumenta prin faptul cd decizia lui Kamenski privindsuspendarea incasarii sumelor a fost temporard, cd la timpul sau decizia de aaproviziona armata cu carne pe contul populatiei principatelor a fost adusd lacuno§tintd tarului ,i dupd inalta aprobare incasarea anumitor sume a devenitobligatorie pentru Divane, ca el n-a primit de la Petersburg bani pentruaprovizionarea armatei pe anul 1811 cu came, eliberand insä deja in acest scop16 700 de cervonti, care trebuie restituiti casieriei armatei. Generalul consimtea salamane doar temporar incasarea datoriilor" Divanelor din anii trecuti §i cele dinanul 1811, insd numai cele de pand la 15 aprilie. Incepand cu aceastd data,Kutuzov cerea de la Krasno-Milmevici sd indemne cu insistentd DivaneleMoldovei §i Tarii Romane§ti sa pläteascd pentru lunile trecute [...], iar incontinuare sd pldteasca regulat in fiecare lund"51. Senatorul a adus la cunostintaDivanelor cererea lui Kutuzov, obligandu-le sd reia achitarea portiei de carne.

incasand importante sume bäne§ti de la Divane, administratia militara rusdcduta ,i alte surse de aprovizionare a armatei cu came ,i tot in interiorulprincipatelor. Ocupand, de exemplu, raiaua Braila, armata rush' a capturat de lalocuitori, printre care se aflau nu numai turci, ci §i romani cretini, un mare numarde vite ce au fost sacrificate pentru intretinerea armatei. Din aceastd capturd A.Prozorovski a ordonat la 11 mai 1809 sà se dea zilnic fiecarui osta,; din corpulprincipal al armatei cate un pfund de carne in natura pe parcursul intregii luni in

47 Ibidem, d. 3 352, f. 4v-5.48 Ibidem, d. 4 268, f. 261.49 Ibidem, d. 2 286, f. 1 160." Ibidem, d. 3 322, f. 7.51 Ibidem, f. 72v-74v.52 Ibidem, d. 3 248, f. 1 208-1 209.

www.dacoromanica.ro

Politica financial-à a Rusiei In Moldova §i Muntenia 781

curs, iar banii livrai regimentelor pentru procurarea cArnii A. fie retinu053, fäcândin acest mod importante economii financiare.

Pentru a obtine noi beneficii, administratia rusd mai folosea §i urmAtorultertip. Este §tiut cd banii pentru portia de came i cea de yin erau repartizatiregimentelor, care procurau produsele fie de la marchitanii ce aprovizionauarmata, fie de la populatia locald conform preturilor libere. De§i nu aveau nici undrept s5. se amestece in afacerile comerciale interne, administratorii ru§i, totuO, ofdceau in modul cel mai direct. Astfel, in septembrie 1809 o oca de came de vitaera vandutd la Galati cu pretul de 9 parale, o vadrd de yin alcoolizat cu vodd. cu12 lei, iar 100 ocale de sare la pretul de 6 lei. Aici stationa flota fluviald dundreanda Rusiei care numai intr-o jumatate de an folosea 1 800 de vedre de rachiu.Comandantului armatei ruse i s-a parut cd preturile sunt prea mari §i a ordonat cala carnea de vitd pretul sa fie mic,orat 'And' la 8 parale, 100 ocale de sare sd sevândd cu 5 lei §i sd fie gasit yin mai ieftin54, iar Ku,nikov, la rândul sau, a ordonatispravnicului tinutului Covurlui, in componenta cdruia intrau Galaii, ca vinulpentru flota ruseascd sd se vanda la pretul de 2 ruble i 50 copeici de argint vadra,precum ii vindeau marchitanii55, adica la un pret cu mult mai scdzut.

Metodele de jaf practicate de administratorii ru§i erau diverse. In acest sensmerità atentie schimbul valutar. Mai intli vom aminti cà pe piata internd a Rusieicirculau bani de hartie, ma-numitele ruble in asignatii, care in afara hotarelor nu eraunici cotate §i nici cerute. De aceea pentru diverse operatiuni financiare in scopulaproviziondrii armatei ruse, pentru plairea salariilor militarilorsubventionarea operatiunilor de spionaj pe teritoriul principatelor era folosita rublaruseascd de argint §i cervontul de aur. 0 bund parte din ace§ti bani ajungeau inpungile negustorilor, comerciainilor, arendmilor, concesionarilor §i altor persoaneimplicate in operatii economico-financiare. Ace,ti bani nu erau delocConform calculelor ministrului de finante al Rusiei, Guriev, din momentul intrariiarmatei ruse in principate §i pAnd in luna ianuarie 1811 in oposesia locuitoriloracestora au intrat pand la 20 milioane ruble ruse§ti de argint.5 La sfar§itul anului1810 inceputul lui 1811 haznaua ruseascd intAmpina mari dificultAti din cauzalipsei banilor de aur i argint. Din aceastd cauzd a apdrut §i planul de a scoate o partedin bani din principate prin schimbarea lor pe asignatii i prin intermediul realizdriiunui imprumut intern in Moldova §i Tara Româneascd. Tarul Alexandru I a aprobatplanul discutat in prealabil in §edinta Consiliului de stat de Petersburg, care l-aimputernicit pe ministrul de finance Guriev sa afle mai intAi parerea generaluluiKamenski, comandantul armatei ruse din principate. Conform planului, pre;edintiiDivanelor Moldovei §i Tarii Române§ti urmau sa realizeze un imprumut intern invalutA ruseascd de aur §i argint de la trei panà la patru milioane, acordând mândliberA Divanelor sä impund intreaga populatie sau anumite categorii sociale, in

Ibidem, d. 612, f. 54.64 Ibidem, d. 389, f. 1-1v.

Ibidem, f. 4.Ibidem, d. 2 304, f. 6.

ru;i ;i

putini.

cc

9

53

www.dacoromanica.ro

782 Alexei Agachi 10

dependenta de averea lor, sa procure obligatiunile emise de care ministerul definante al Rusiei, pe un termen de patru ani cu o dobanda anuald de 6%. Realizareaimprumutului urma sa fie terminata in decursul a 3 luni. La sfar§ul primilor doi anisd fie platita posesorilor de obligatiuni numai dobanda, la sfar§itul celui de-al treileaan sa fie restituit jumatate din imprumut, iar la sfar§itul celui de-al patrulea restulimprumutului cu tot cu procente. Concomitent Guriev mai propunea sa se ia de lalocuitori provizii §i furaje pentru armata, acestea find achitate in asignatii, din lipsabanilor de aur §i argint. Actiunea ar fi contribuit la raspandirea banilor ruse§ti dehartie in principate §i ar fi mimorat necesitatile in valuta de aur §i argint. Gurievconsidera Ca imprumutul poate fi realizat cu succes §i II considera aproape ca obinefacere" pentru principate57.

in cazul realizarii imprumutului in intregime, locuitorii principatelor urmausá plateasca 12 960 mii lei, conform cursului rublei mse§ti de argint, ceea ce con-stituia o suma enorma. Din cauza situatiei economice dezastruoase a populatiei,operatiunea" era din capul locului sortita mecului. Primind indicatiile lui Guriev,Kamenski a solicitat, la randul sàu, opinia lui Krasno-Milmevici, care a constatatnu numai greutati extraordinare, ci chiar imposibilitatea realizArii imprumutului",ca imprejurarile sunt de ma naturd, luck nu admit nici gandul de a stabili o nouddare bäneasca din partea pdturilor de jos ale populatiei, chiar §i cu asigurarile Cabanii vor fi restituiti cu procente". Referitor la boieri §i negustori, Krasno-Milmevici nu era sigur ca ace§tia vor fi de acord sa dea bani in mod voluntar,constatand ca in randul acestora dacal §i sunt persoane devotate noua (adicaRusiei n.n.), acestea sunt foarte putine" §i anume din aceasta cauza aproape canu au loc donatii L..] in folosul Rusiei" de la aceste cloud categorii de populatieavutd. Krasno-Milmevici mai preciza Ca oferta celor 6% dobanda anuald nu puteasa-i satisfaca pe doritorii de a cumpara obligatiunile imprumutului rusesc, caciace§tia, imprumutand banii vistieriei Moldovei se alegeau cu o dobanda de 18% pean. Mai arata senatorul ca boierii §i clerul nu prea participa la darea contributiei §inici la alte dari, fiind imposibil de a impune sà cumpere obligatiunile, deoarece laora intrarii armatei ruse in principate tarul le-a promis sa le respecte privilegiile §isä le ocroteasca averea58.

Daca imprumutul rusesc a ramas nerealizat, atunci operatiunea de schimbarea banilor de aur §i argint contra asignatii s-a incununat cu succes. Genera lulKamenski comunica lui Krasno-Milmevici ca la Bucure§ti §i in alte parti ale TariiRomane§ti el a dat dispozitfile corespunzatoare, recomandand sal fie almi §i inMoldova oameni de nddejde pentru a tine totul in taind. Mai mult de atat,Kamenski urmarea sa obtind din aceastä afacere §i un anumit profit suplimentarpentru haznaua rusa, considerand ca operatiunea de cumparare a banilor de aur §iargint are sens numai in cazul daca ace§tia vor fi achizitionati la un pret mai micdeck cel de la Petersburg, cerand sa se plateasca pentru 9 cervonti o suta de ruble

57 Ibidem, f. 5-6v.Ibidem, d. 2 300, f. 3-5.58

www.dacoromanica.ro

11 Politica financiarà a Rusiei in Moldova si Muntenia 783

asignatii sau chiar ceva mai putin59. La fel §i pretul rublei de argint trebuia sd fieceva mai mic decat cel din Rusia. In aceastä operatiune financiard a fost implicat§i generalul Langeron, care raporta senatorului cd cea mai mare parte a bacnotelortrimise de ministerul de finante este deja schimbatd pe bani de aur §i nerdmâne sa a§teptdm, poate se va mad cursul bancnotelor noastre, ca atunci sd leschimbdm pe aur §i mai convenabil ca in prezent"60.

0 noud operatiune de schimb valutar a fost efectuatä in lunile iulie-august1812, cand trupele ruse§ti se pregateau sä pardseascd principatele. Noul comandantal armatei ruse, amiralul S. Ciceagov, a ordonat lui Krasno-Mila§evici sd schimbein mod secret un milion de bancnote pe monede de aur §i argint in ormulnumind acest schimb extrem de important §i necesar pentru folosul statului (rusn.n.)", recomandând concomitent o prudent/ extremd"61 §i fax./ vreo publicitate.COO bani au fost schimbati in total nu se §tie, ins./ din rapoartele politmaistruluiormului la§i, Dicescul, cel care conducea operatiunea, afldm cd au fost schimbatecdteva sute de mii de bancnote62

Toate acestea ne demonstreazd cd guvernul de la Petersburg consideraprincipatele ca o parte component/. a Imperiului rus. 0 expresie flagranta a gra-dului de spoliere a Moldovei §i Tdrii Române§ti 1-a constituit faptul includeriituturor veniturilor acestora in sistemul financiar imperial, conform manifestuluitarului Alexandru I, din 2 februarie 181063. Ministerul de finante al Rusiei primidreptul de a dispune de aceste sume §i totodata s ceard ddri de seamà privindveniturile principatelor. De§i aceastd masurd era prevdzutd doar incepand cu 1ianuarie 1810, ministrul de finante al Rusiei, Guriev, a cerut mai intai ddri deseamd despre toate veniturile §i cheltuielile Moldovei §i Tarii Române§ti de laocuparea acestora de care armata rusd §i pan*/ la 1 ianuarie 1810. Pe Guriev IIinteresau categoriile veniturilor, in ce monedd au fost incasate, dacd au mairdmas bani in vistierie, iar de-au rdmas ce s-a fdcut cu ei, toate categoriile decheltuieli, ce venituri §i cheltuieli se prevdd pentru anul 1810 fie §i aproximativ,cum are loc adunarea veniturilor in principate, sub administrarea cui se afldaceste venituri §i la ce fel de ddri de seamä sunt supu§i administratorii64. Or,ministrul rus avea nevoie de informatii pentru a dispune liber §i in modul celmai convenabil de resursele financiare ale principatelor in procesul de formare abugetului Rusiei. Krasno-Mila§evici a cerut respectivele informatii de laDivanele ambelor principate,_ordonându-le sa prezinte, incepand cu 1 ianuarie,raporturi lunare ale vistieriei6'.

Ibidem, d. 2 304, f.1-1v.60 Ibidem, f. 19.61 Ibidem, d. 3 873, f. 1-1v.62 Ibidem, f. 3-13v.63 Ibidem, d. 1 604, f. I.64 .

Ibidem, f. 1- l v.Ibidem, d. 2 283, f. 10-10v.

Iasi,

www.dacoromanica.ro

784 Mexei Agachi 17

Vistieria Moldovei in persoana vistiernicului lordache Rosetti Roznovanua prezentat mai intai raportul de venituri i cheltuieli pentru perioada anilor1807-1809. Analiza sa prezinta interes pentru evidentierea scopului i modului defolosire a veniturilor Moldovei.

Venituri

1807 1 981 072 lei 58 aspri1808 2 534 604 109 aspri1809 2 715 878 lei 37 aspriTotal 7 231 555 lei 84 aspri"

Tabelul de cheltuieli ale vistieriei Moldovei pentru anul 1807.

1. Luati de catre domnul C. Ipsilanti 457 884 lei 71 aspri2. Pentru spitale militare, afard de carele ;i alte

servicii prestate de Moldova in folosularmatei ruse in mod gratuit 227 339 lei 13 aspri

3. Pentru aprovizionarea armatei ruse cu came,afard de juncile furnizate armatei ruse faraplata' 104 206 lei 3 aspri

4. Platit concesionarilor menzilurilor conformcontractului 70 000 lei ;i peste sumaprevazuta in contract in contract 115 mii leipentru cumpärarea cailor destinati accelerariilucrului po;tei pe timp de razboi in legaturacu intrarea armatei ruse in Moldova 185 000 lei

5. Plata pentru deplasaHle functionarilor statului;i pentru expeditia po;tei ruse 156 154 lei 40 aspri

6. Pentru cumpärarea a 132 cai de po;ta, 210kile de orz ;i plata po;ta;ilor aflati in slujbapeste numarul prevazut in contractul cuconcesionarii menzilurilor pentru statiunile depo;ta infiintate la ordinul lui A. Prozorovski 10 985 lei

7. Folositi pentru cumpararea a 91 704 sferturide faind, crupe i orz peste cantitatilefurnizate de locuitori fard plata 474 317 lei 54 aspri

8. Plata la doi furnizori pentru proviziile ;ifurajele luate in timpul intrarii armatei ruse intard 37 875 lei

66 Ibidem, d. I 604, f. 70v.

i

www.dacoromanica.ro

13 Politica financiara a Rusiei in Moldova si Muntenia 785

9. Plata lemnului de constructie pentru flotila dela Galati, la ordinul lui A. Prozorovski 13 414 lei 66 aspri

10. Plata pentru recrutarea voluntarilor 8 494 lei 60 aspri11. Pentru cumpdrarea fânului destinat cailor

militarilor peste cantitatea pregatita fail plata. 23 395 lei 105 aspri12. Cheltuieli pentru artilerie 10 480 lei 39 aspri13. Pentru repararea i amenajarea caselor desti-

nate cazdrii ofiterilor ru0 §i pentru diurnacomandantilor militari 6 274 lei 117 aspri

14. Pentru cumpararea catranului i pacurii pentrucarele care deserveau trupele militare ruse 4 143 lei 42 aspri

15. Plata arendei caselor pentru ostasii bolnaVi §idepozitarea munitiilor 5 850 lei

16. Pentru deplasarea functionarilor, slujbmilor §icurierilor militari §i civili 26 336 lei 33 aspri

17. Pentru repararea palatului domnesc 35 919 lei 111 aspri18. Alte cheltuieli militare §i civile neprevazute 193 001 lei 24 aspri

Total cheltuieli 1 981 072 lei67

Din registru rezulta clar ca majoritatea covAr§itoare a cheltuielilor erauefectuate pentru a satisface necesitatile trupelor ruse§ti, insa stabilirea exacta asumei totale este ingreunata de faptul cd in cateva domenii nu sunt delimitatecheltuielile locale de cele facute in folosul armatei. Astfel, de exemplu, e platadeplasarilor functionarilor, slujbmilor §i curierilor, ca §i a cheltuielilor neprevd-zute, neprecizându-se care din ele sunt locale §i care pentru armatd. Documentelene mdrturisesc cà majoritatea deplasarilor functionarilor §i slujba,ilor erausavar§ite fie direct, fie indirect in scopul deservirii trupelor nise§ti, pentru averifica miile de jalbe venite de la locuitorii i ispravnicii tinuturilor cu privire lafaradelegile savaqite de militarii ru;i. Curierii i expeditia povald apartineauarmatei, iar cheltuielile neprevalzute veneau tot din partea militarilor, i deci numai putin de cloud treimi din sumele indicate la punctele 5, 12 §i 14 trebuiesctrecute in contul armatei ruse. Pentru a nu fi suspectati de tendentiozitate, amtrecut o treirne din aceste sume in contul cheltuielilor efectuate in interes local. Tot

suma indicatä la punctul 10 din lista de mai sus trebuie trecutd in contularmatei, regimentele de voluntari fiind create la ordinul comandantului armateiruse, in interesul §i pentru sustinerea acesteia. Efectuand calculele corespunzdtoarestabilim cd din suma de 1 981 072 lei reprezentând veniturile vistieriei Moldoveiin anul 1807 s-au cheltuit pentru armata rusä 1 399 758 lei, adica circa 70,7%.

67 Ibidern, d. 1 604, f. 71-71v.

aa i

www.dacoromanica.ro

786 Alexei Agachi 14

Si mai mari au fost sumele cheltuite pentru trupele ruse;ti in anii urmAtori.Din 2 534 604 lei, care alcdtuiesc veniturile Moldovei pe 1808 au fost folositipentru armata rusd 2 378 47268 lei, ceea ce constituie 94% din toate veniturile, iardin 2 715 878 lei venituri pe 1809, pentru armata rusd au fost irositi 2 608 416 lei,ceea ce alcdtuia 96,0% din suma totald. Deci, de la intrarea armatei ruse inMoldova §i pand la 1 ianuarie 1810 din veniturile vistieriei Moldovei, carealcdtuiau 7 231 555 lei,yentru trupele ruse§ti au fost irositi circa 6 386 646 lei, ori88,3% din suma totald '. In realitate cifra era §i mai mare, cdci banii luati dinvistierie in anul 1807 de cdtre domnul C. Ipsilanti au fost cheltuiti partial tot decdtre trupele ruse. Mentiondm cä toti ace§ti bani erau luati in afard de alte darigratuite, in naturd, sub forma de provizii, furaje §i alte corvezi §i prestatii.

Dar nici asta nu e totul. Vistieria Moldovei mai avea o categorie de venituri,care se acumulau in casieria rdsurilor, §i ace§ti bani erau destinati in exclusivitatepentru remunerarea dregruorilor §i a functionarilor statului. Administratia ruseascalua §i din ace§ti bani. In anii 1807-1809, casieria rdsurilor a acumulat o suma. de2 204 352 lei. In acela;i interval de timp, din ace§tia au fost luati la indicatiasenatorului S. Kupikov 393 082 lei70. Este adevdrat cd in anii urmdtori au fostcazuri in care banii luati din casieria rdsurilor s-au restituit, insd aceasta s-aintamplat rar, mai ales atunci când nu existau suficienti bani pentru plata lefilordregAtorilor §i ale functionarilor locali i militari.

Tot a§a §i in Muntenia. Conform ddrii de seamd a Divanului, vistieria eraobligatd sd adune urmdtoarele venituri calculate in prealabil71:

1907 De la 1 iunie pând la 31 decembrie(inainte de 1 iunie veniturile erau pusela dispozitia domnitorului C. Ipsilanti): 3 538 612 lei 8 parale

1908 4 388 042 lei 2 parale1909 4 544 756 lei 24 paraleTotal: 12 471 410 lei 34 parale

Au rdmas insd neadunati 685 501 lei. De la oamenii fugari, contribuabiliiinsolvabili §i lucraorii de la ocne 648 699 lei ;i 36 802 lei din cauza mic§ordriiveniturilor vamale cauzate de interzicerea trecerii libere a negustorilor pestefrontiere. Deci venitul total real al Munteniei pe anii 1807-1809 a fost de11 785 909 1ei72. In perioada mentionatd au fost folositi pentru necesitätile militare9 593 021 1ei73. Pentru necesitdtile locale ale tdrii au fost folositi 2 798 897 lei74.Deci pentru necesitdtile militare §i locale au fost cheltuiti in anii 1807-1809 in

Ibidem, f. 71 a 71 a v.Ibidem, f. 72-72v.Ibidem, f. 59-64.

71 Ibidem, d. 1 604, f. 14-21v.72 Ibidem, f. 21v.73 Ibidem, f. 23.74 Ibidem, f. 23v.

" -

www.dacoromanica.ro

15 Politica financiarà a Rusiei in Moldova §i Muntenia '787

total 12 391 918 lei. Daca vom scddea din aceasta suma venitul real de 11 785 909lei, vom constata un deficit de 606 009 1ei75, la care mai trebuiau adalugaii 345 525lei rama;i datorie pentru spitale i portia de carne din anul 1909. Or, deficitul totalalcatuia 951 534 1ei76. Deci din suma veniturilor reale, cota folosità in scopurimilitare a alcatuit 81,4%, dar daca vom adduga datoriile pentru spitale ;i porcia decame procentul va fi ;i mai mare 84,3%.

Problema veniturilor i cheltuielilor Munteniei in perioada 1 ianuarie 18102 octombrie 1812 poate fi elucidata doar in cadrul expunerii i analizeidivergentelor i relatiilor extrem de tensionate dintre administratia rusa. i Divanulde la Bucure;ti, care depunea eforturi pentru a stävili cat de cat poftele ru;ilor,ceea ce ar ocupa prea mult spatiu. Putem doar mentiona ca veniturile Muntenieierau mai mari deck ale Moldovei, deci i cheltuielile pentru armata rusa erau maimari. Drept exemplu ne pot servi datele pe 1811:

VenituriCheltuieliExcedent

Cheltuielile se repartizeaza in felul urmator:

Cheltuieli militareCheltuieli ale täriiDatorii militare restituite

7 543 787,75 lei6 330 440,70 lei1 213 347,50 1ei77

4 412 073,12 lei78627 017,42 lei"

1 296 350,00 lee°

Dat fiind faptul c. Rusia a inclus toate veniturile Principatelor in sistemulsau financiar, excedentul bugetar apartinea tot haznalei ruse i deci din toateveniturile Munteniei pe 1811, 6 916 770,33 lei, sau 91,7% au revenit Rusiei.

Incepand cu anul 1810, veniturile principatelor, incluse fiind ca partecomponentä a finantelor Rusiei, erau folosite in intregime conform indicatiiloradministratorilor ru;i. Veniturile Moldovei au alcatuit, in 1810, 3 187 374 lei",inclusiv 827 314 lei impozit extraordinar pentru contributia de paine, din carenumai 163 92282, adica circa 5%, au fost cheltuiti pentru necesitdtile locale, adicapentru deplasarile curierilor, functionarilor, lipcanilor, pentru repararea palatuluidomnesc ;i alte cheltuieli neprevazute, care erau legate tot de satisfacereaintereselor armatei ruse. De exemplu, in palatul domnesc se aflau organeleadministratiei ruse, mai apoi acesta a fost transformat in spital militar. Din venitul

75 Ibidem.76 Ibidem, f. 24.77 T. G. Bulat, Veniturile i cheltuielile Tdrilor Romanevi 'Imre unii 1810-1812, in Arhivele

Basarabiei", 1934, nr. 2, p. 146.78 Ihidem, p. 149.79 Ihidem, p.150.

Ihidem.81 A.N.R.M., F.I, inv.1, d. I 604, f. 255v, 260.82 Ibidem, f. 252.

8

www.dacoromanica.ro

788 Alexei Agachi 16

Moldovei de 4 179 411 lei" in anul 1811 pentru necesitatile directe ale armatei aufost folositi 3 537 944 lei, ceea ce alcatuia 84,7%, iar pentru necesitati locale aufost cheltuiti numai 641 467 lei".

La 2 octombrie 1812 armata rusa urma s paraseascg Principatele Romaneconform prevederilor tratatului de la Bucure;ti. Vistieria Moldovei a fost obligatg.sd Lea totalurile veniturilor pentru lunile ianuarie-septembrie 1812. In rezultat s-aconstatat cà venitul alcdtuia 2 512 600 lei, din care au fost cheltuiti pentru armata1 950 635 lei, pentru necesitätile locale 272 399 ;i mai rdmaneau 289 566 lei, careau fost predati autoritätilor ruse". Deci, la 2 octombrie 1812, cand trupele rusepäräseau Moldova, in vistieria acesteia nu a ramas nici un leu, nici o para. Ba maimult. Pang la 2 octombrie vistieria n-a reu;it sá adune veniturile vamei pentru lunaseptembrie. Krasno-Mila;evici a cerut i ace;ti bani informand administratorulconsulatului rus de la Iai Pizani ca de la Divanul Moldovei trebuie sd fie adusg.taxa vamald pentru luna septembrie, sau ma-zisa vamd, ordonandu-i sa primeascaace;ti bani i sa-i pastreze pang la o dispozitie speciald a lui Ciceagov . Intr-adevar, la sfar;itul lunii octombrie 1812 administratorului consulatului rus din Iasii s-au transmis 12 098 lei .0 43 parale veniturile vamei pentru luna septembrie.Deci, armata rusa era departe, in Rusia, iar Divanul Moldovei continua sa-0achite datoriile" -rata de guvernul rus.

Datele statistice ne arata cà odatä cu cre;terea veniturilor vistieriei Moldoveicre;teau ;i cheltuielile militare:

Anul Veniturile

Tablita nr. 1

Cheltuielile militare

1907 1 981 072 lei 1 399 758 lei 70,7%1908 2 534 604 lei 2 378 472 lei 94%1909 2 715 878 lei 2 608 416 lei 96,0%1910 3 187 374 lei 3 023 452 lei 94,8%1911 4 179 411 lei 3 537 944 lei 84,6%1912 2 512 600 lei 2 240 201* lei 89,2%Total 17 110 939 lei 15 188 243 lei 88,8%

Conform cifrelor de mai sus, in anii 1807-1812 88,8% din veniturileMoldovei se aloca pentru satisfacerea necesitatilor armatei ruse.

Din ce surse erau adunate veniturile ;i din ce cauza acestea cre;teau? Maiales in conditiile razboiului ruso-turc, and comertul cu posesiunile turce;ti erainterzis, comertul cu posesiunile austriece limitat, alteori chiar interzis, iar

Ibidem, d. 3 622, f. 14v, d. 3 639, f. 6384 Ibidem, d. 3 639, f. 63.85 Ibidem, d. 3 312, f. 159v, 160.86 Ibidern, d. 4 269, f. 1 142v-1 143.87 Ibidern, f. 1 142v-I 143, 1 221v, 1 242v.

Inclusiv excedenrul bugetar in surn5 de 289 566 lei trimi§i in numerar autorieatil or ruse.

133

www.dacoromanica.ro

17 Politica financiara a Rusiei in Moldova §i Muntenia 789

comertul cu Rusia prejudiciat prin inchiderea in anul 1810 a tuturor vamilor, cuexcep0a celei de la Dubasari, extrem de neconvenabild pentru exportul marfurilorMoldovei din cauza departarii acesteia de drumurile comerciale traditionale.Pentru a raspunde la intrebare vom prezenta sumele i cotele de venituri alevistieriei Moldovei pentru anul 1811, de care dispunem:

Bir incasat de la birnicii care locuiau in ora;e ;i de laevreii care locuiau la sate 42 029 leiDe la birnicii care locuiau in sate pentru casieriaräsurilor 459 496 leiDe la toti birnicii Moldovei pentru aprovizionareatrupelor ruse cu portie de came 351 740 leiDe la mazili i rupta;i impozitul vistieriei 49 967 leiDe la dughene i carciumi situate in oraF 46 595 leiRasura de la birnicii ord;eni i de la evreii care locuiaula sate, de la mazili i mpta;i ;i de la dughenecarciume 51 971 leiDe la ruptele de vistierie, sarbi i negustorii hrisoveli0 44 168 leiDe la evreii hrisoveliti din ora,e i ord;ele 45 010 leiDe la tiganii domngti 104 304 leiDe la locuitorii suburbiilor cetatilor basarabene:Tighina (Bender), Akkerman, Chilia 8 548 leiDe la locuitorii suburbiilor cetatii Hotin 4 630 leiDe la darea in arenda a unor mo;ii din tinutul Hotin,stdpanii carora Inca nu s-au prezentat 14 443 lei

De la toate categoriile populatiei Moldovei pentruprocurarea painii impuse Moldovei in calitate decontributie, destinata intretinerii trupelor ruse 990 064 leiDe la darea in arendà a go;tinei (impozit pe oi) a Cate4 parale i un aspru pentru fiecare ovind 177 000 lei

Dare aditionala la go;tind pentru intretinereamenzilurilor i statiunilor po;tale 212 396 leiDe la arenda;uldijmei pentru porci i stupi 156 000 leiDe la arenda;u1 vadraritului a cate o para ;i un asprude la fiecare vadra de yin 305 000 leiDe la arenmulocnelor 120 000 lei

De la arenda;u1 veniturilor vamale 336 050 leiDe la areda;u1 cvitei a Cate 60 parale pentru fiecarevadra de rachiu i yin alcolizat importat in Moldova 220 000 lei

i ora,ele

ti

..... ......

www.dacoromanica.ro

790 Alexei Agachi 18

De la arenda§ul veniturilor olaturilor basarabene(Bender, Akkerman, Chilia, Caqeni etc.) 310 000 leiDe la arenda,ii dijmei, go;tinei §i vadraritului varsatiin casieria rasurilor pentru binefaceri 130 000 leiTotal 4 179 411 lei

Principalele surse de crgtere a veniturilor vistieriei erau impoziteleasupra populatiei i cre§terea pretului darii in arena' concesionald a impoziteloradunate de la populatie precum: go§tina, dijma, vadraritul, ocnele, vama, cvita §iveniturile din olaturile Basarabiei.

Iatä cateva cifre care ne ilustreazd crqterea pretului arendei:

1805'9 1811"

Go§tina 172 500 lei 389 396 leiDijma 130 000 lei 156 000 leiVddraritul 156 000 lei 305 000 leiOcnele 200 000 lei 120 000 leiVama 231 000 lei 336 050 leiCvita 80 000 lei 220 000 leiTotal 969 500 lei 1 526 446 lei

Deci, pretul darii in arenda a acestor impozite a crescut considerabil cuexceptia ocnelor, care de regula aduceau un venit cu mult mai mare, insainterzicerea exportului marfurilor, inclusiv cea a särii moldovenevi in Rusia printoate vamile de la Nistru, gall de cea de la Dubasari, a cauzat arendaplui ocnelorpagube importante, impunandu-1 sä rezilieze contractul cu Divanul, pricinuindpierderi vistieriei. Aceastä crevere a preturilor de arenda sporea gradul deexploatare a locuitorilor. Or, cre,teau §i impozitele asupra populatiei. Sporireaveniturilor vistieriei in anul 1810 fata de 1809 a avut loc in fond din cauza adunariide la populatie a unui impozit suplimentar de 827 314" lei pentru cumparareacontributiei de paine impUsa de tarul Alexandru I, iar veniturile pe 1811 s-aumajorat in comparatie cu cele din 1810, tot din cauza strangerii de la populatie aunui impozit extraordinar de 990 064 lein in acela§i scop.

Si mai mari erau veniturile Munteniei de la darea in arenda a incasariiimpozitelor. Drept exemplu ne pot servi datele pentru 1811'3.

88 Tentrernii gosudarstvennii voenno-istoriceskii Arhiv (g. Moskva), F. Moldavskaia armia,sveazca 61, d. 26, ff. 53-56 (in continuare T.G.V.I.A.).

A.N.R.M., F. 1, inv. 1, d. 3 622, f. 8v.90 Ibidem, f. 14-14v.91 Ibidem, d. I 604, f. 260.92 Ibidem, d. 3 622, f. 14.93 Ibidem, d. 3 639, f. 111.

cloud:

"

www.dacoromanica.ro

19 Politica financial-à a Rusiei in Moldova §i Muntenia 791

Dijmdrit 311 000 leiVindrit 850 000 leiVama 460 500 leiOcnele 325 500 leiOierit 802 000 leiTotal 2 749 000 lei

Am stabilit cd incepând cu anul 1810 toate veniturile Moldovei au fost inclusein componenta veniturilor Rusiei §i erau folosite pentru intretinerea armatei ruse deocupatie. Afard de aceste mari venituri luate cu anasha, populatiei Moldovei i semai impunea un §ir de ddri §i prestatii in naturd, al cdror cost era mai mare deckveniturile vistieriei. Pentru argumentare vom prezenta costul unor ddri §i prestatiipentru anul 1811 calculat cu aproximatie chiar de Care administratorii ru§i:

Cosirea §i transportarea anuald la statiile de depozitare a 6 milioane depuduri de fan la pretul de 20 parale pudul costa 3 000 000 lei.

Pentru 10 mii de stânjeni de lemne anual furnizate, destinate spitalelormilitare din Moldova la pretul de 20 lei stanjenul 200 000 lei.

Pentru 5 mii stanjeni de lemne anual livrati pentru casele in care erauincartiruiti militarii 100 000 lei.

Pentru 1 100 stoguri de fan livrat menzilurilor §i statiunilor po§tale la pretulde 226 lei stogul 248 600 lei.

Pentru intretinerea de care locuitori a 1 100 de surugii, plätindu-se fiecdruiaate 400 lei ... 440 000 lei.

Pentru transportarea proviziilor, furajelor §i a altor poveri militare de Carelocuitori la un pret moderat ... 800 000 lei. Aceste cifre alcdtuiesc impreund sumade 4 788 600 lei, deci mai mult deck veniturile, la care dacà addugdm veniturilevistieriei 4 179 411 obtinem suma de 8 968 011 1ei94. in document estementionat un Or de dari §i prestatii in naturd, al cdror pret n-a fost calculat: lemnullivrat Med' plata de care Moldova pentru repararea cetdtilor Hotin, Ismail, Braila,Chilia, Tighina (Bender), salahorii pentru repararea acestor cetdti, care de§iprimeau plata mai mica deck li se cuvenea totu§i aceasta alcdtuia o sumdimportantd, magaziile construite pretutindeni pentru depozitarea proviziilor,munitiilor, armamentului la la§i, Barlad, Tecuci, Foc§ani, Galati, Soroca,Movildu, Bälti §i in alte localitati ar alcdtui o lungime de 5 mii de stânjeni, afardde crearea §i repararea statiunilor po§tale §i a drumurilor, construirea ;oproanelorpentru artilerie, a grajdurilor pentru caii armatei, afard de ruinarea populatieilocale din cauza transporturilor pe timp de iarnd din anii trecuti, care daca ar fi fostcalculate ar alcatui o sumd importantd, §i afard de alte mici §i necontenitereparati195. Deci insi§i administratorii ru§i recuno§teau cd aceste ddri §i Inca multealtele prezentau sume importante.

94 Ibidem, d. 3 622, f. 14v.95 T.G.V.I.A., sveazca 61, d. 26, ff. 53-56.

www.dacoromanica.ro

792 Alexei Agachi 20

Pentru a evidentia gradul de exploatare a Moldovei de care adminstratiarusa vom prezenta cateva date comparative calculate in cancelaria lui Krasno-Milmevici ,i prezentate amiralului S. Ciceagov.

Veniturile Moldovei in anul 1805 in timpul domniei lui Alexandru Moruzi ;iveniturile Moldovei din anul 1811 deja prezentate:

Anul 1805

Bir de pebirnici 1 813 118 lei*De la mazili ;i ruptmi privilegiati 79 714 leiDe la dughene ;i carciumi 44 584 leiDe la birnici, mazili, ruptmi, dughene ,i carciumipentru casieria rasurei Cate 13 parale de la fiecare leudin sumele de mai sus 715 281 leiDe la ruptele de vistierie, sarbi ;i negustorii strainihrisoveliti 43 169 leiDe la evreii hrisoveliti 53 412 leiDe la tiganii domngti 20 833 lei

Darea in arena' a incasarii diferitelor impozite:De la arendmul go,tinei ate 4 parale ;i un aspru de lafiecare ovina 172 500 leiDe la arendmul dijmei impozit pentru stupi 0 porci 130 000 leiDe la arendmul vadraritului 156 000 leiDe la arenda;ii dijmei ,i vadraritului se incasa incasieria räsurilor pentru binefaceri 103 536 leiDe la arenda;u1 ocnelor de sare 200 000 leiDe la arendmul veniturilor vamale 231 000 leiDe la arendmul cvitei pentru rachiul ,i vinul alcoolizatimportat in Moldova din guberniile ruse de pesteNistru 80 000 leiTotal 3 813 147 lei96

Tinand cont ca in anul 1811 administratia rusa, conform propriilor calcule,lua sub forma de impozite directe, dari ;i prestatii in natura 8 968 011 lei, inrealitate suma fiind cu mult mai mare, vom constata o cre;tere a impozitelor ;idarilor cu nu mai putin de trei ori in comparatie cu perioada anterioara ocupatieiruse. Trebuie sa ludm in consideratie cd numai o anumità parte din veniturileprincipatelor erau date Portii Otomane in calitate de haraci ;i alte dari, iar cealaltaparte ramanea in tard. Drept exemplu ne pot servi darile Munteniei care Poarta

Acest impozit era Tncasat de la birnicii tuturor tinuturilor, afarà de veniturile tinutuluiBoto§ani, care apartineau doarnnei sotiei domnitorului.

96T.G.V.I.A., Moldavskaia armia, sveazka 61, d. 26, f. 53-56.

www.dacoromanica.ro

21 Politica financiarà a Rusiei in Moldova §i Muntenia 793

Otomand in anul 1806. Cum mentioneaza R. Rosetti97, din 8 663 000 leiconstituind venitul Tarii Romanmti in anul 1806, numai 1 613 000 lei sau 18,6%constituiau ma-zisele beilicuri sau dari de proviziuni pentru Constantinopol, restulintrand in Camara domneascd. In comparatie, ma cum am aratat deja, in anul 1811Rusia lua 91,7% din toate veniturile Munteniei. Vom constata deci cà preluareatuturor veniturilor de cdtre administratia rusa contribuia la o 0 mai mareexploatare a populatiei §i la ruinarea totalä a principatelor Moldova .0 TaraRomaneascd.

FINANCIAL POLICY OF RUSSIA IN MOLDOVA AND WALLACHIAIN 1806 1812

Abstract

A less known aspect of Roumano-Russian relations is being dealt with,namely the obligation of Moldavia and Wallachia to give financial support tomilitary hospitals. The decision of 1 January 1808 would make it clear that theDivans in the Principalities were to pay an annual sum of 1,136,375 Russian silverroubles each, which amounted to 1,491,492 lei at the exchange rate set by theRussians themselves. Additional financial burdens derived from the obligation topurchase meats, wine and huge amounts of fodder. The sums would actuallydouble, owing to an upward trend in the rate of exchange for the rouble against theleu, an increase in the number of Russian troops dislocated to the Principalities,and the momentum gained in looting activities by Russian superintendents.

97 R. Rosetti, Arhiva senatorilor din Chifinatt ci ocupatia ruseascil de la 1806-1812, fasciculaIV, Bucure§ti, 1909, p. I I I.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

EVOLUTII DEMO GRAFICE IN BASARABIA SI BUCOVINA

POPULATIA BASARABIEI IN ANUL MARTI UNTRI

NICOLAE ENCIU

in anul Unirii, cuno§tintele referitoare la numdrul §i componenta etnica apopulatiei Basarabiei erau doar aproximative. Conform datelor unicului recen-samant general al populatiei Basarabiei, efectuat de administratia ruseasca' in1897, populatia totala a acesteia era de 1 935 412 locuitori, dintre care 1 642 080sau 84,8% constituia populatia rurala a guberniei §i 293 332 sau 15,2%, ceaurbana. Distribuita pe sexe, populatia masculina era de 991 239 locuitori, ceafeminind fiind de 944 1731 .

Potrivit datelor aceluimi recensamant, in totalul populatiei rurale aBasarabiei romanii moldoveni detineau majoritatea absoluta, cu 879 370 delocuitori sau 53,6% din total. Erau apoi urmati, la o distanta considerabila, dereprezentanti ai diferitelor minoritati nationale, printre care se evidentiauucrainenii, cu 333 484 (20,3%) locuitori, evreii 119 103 (7,3%), bulgarii91 654 (5,6%), ru§ii 84 153 (5,1%), germanii 58 106 (3,5%) §i gagauzii cu55 448 (3,4%) locuitori2.

Raportati insa la populatia totala a Basarabiei, moldovenii detineau doarmajoritatea relativa, cu 920 919 sau 47,6% din total, urmati, iara.5i la distantaconsiderabila §i in aproximativ aceea0 consecutivitate de ucraineni, cu 19,6% dintotal, evrei (11,8%), rqi (8,0%), bulgari (5,3%), germani (3,1%) §i gagauzi(2,9%)3.

Se va avea in vedere Ca programul recensamantului din 1897 nu a avutscopul determinarii originii etnice a populatiei Basarabiei, ci a cuprins formularicare contineau doar elemente de apreciere indirecta a component& etnice §ianume: cetatenia, religia i limba materna'''. Caracterul nesigur, precar al datelorrecensamantului din 1897 a fost remarcat nu numai de cercetatorii romani, ci §i destatisticienii ru05, care au invederat ca programul acestuia a constituit o oglindireelocventa a scopului urmarit la efectuarea recensamantului, intentia utilizariirezultatelor acestuia in interese de clasa, ale militarismului §i §ovinismului natiuniidominante". V. K. Voblii §i P. I. Pustohod considerau o eroare deosebit de grava

Pervaia vseolwiaia perepis naseleniia Rossiiskoi imperii, 1897. III: Bessarabskaia guber-ni, Moscova, 1905, p. XIII.

2 Naselenie SSSR Spravanik, p. 22-23.3 Pervaia vseobsciaia perepis naseleniia Rossiiskoi p. XXI.4 Arhivele statului, Bucure§ti, fond Dr. Sabin Manuira, MOJA 933, f. I.5 Vezi: Perepis naseleniia in BSE red. princip. 0. Iu. Schmidt, t. 45, Moscova, 1940, p. 21-22.

Revista istoricd", tom VI, nr. 9 10, p. 795 806, 1995

1

atprat..

www.dacoromanica.ro

796 Nicolae Enciu 2

omiterea, din chestionarul acelui recensdmant, a intrebarii atat de importante cumeste apartenenta nationala .

Pornind de la recensdmantul din 28 ianuarie 1897 i in continuare, pand ladeclan§area primului razboi mondial, calcularea numarului §i a componentei etnicea populatiei Basarabiei s-a efectuat prin simpla addugare a sporului natural alpopulatiei, ignorandu-se importantele, cu grave consecinte pentru starea demo-graficd, mi§cari migratorii ce aveau loc in cadrul provinciei.

In baza unor astfel de calcule, ultima statistica oficialA a Rusiei tariste indicapentru Basarabia o populatie totald de 2 686 600 locuitori, estimatA la 1 ianuarie1915. 7 Cifra data, aa cum a fost mentionat, constituie rezultatul unor evaludriefectuate in baza recensamantului din 1897, pe de o parte, §i a ratei excedentuluinatural al populatiei, pe de alta. Insd, serioase modificari in numarul, componentaetnicd §i structura pe sexe a populatiei Basarabiei s-au produs in urma primuluirazboi mondial, care a antrenat pe fronturile ruse§ti mai mult de 300 000 debasarabeni8, ceea ce constituia 24,7-25,5% din numdrul total al populatieimasculine, sau 10,1-10,4% din totalul populatiei rurale9. Aceste evenimente auinfluentat puternic principalele fenomene demografice ale populatiei, manifes-tandu-se printr-o mortalitate sporita, natalitate sazutä i, respectiv, printr-unexcedent natural redus ori chiar inexistent.

Din considerentele expuse, reprezentantii mi,carii de eliberare nationala dinBasarabia au ardtat, cu legitimd justificare ca numararea oficiald care a avut loc la1897, a ardtat cum du§manii moldovenilor au facut toate chipurile, ca saldovedeascA lumei cä moldovenii sunt putini §i astfel sd nu le socoteascd de locdrepturile nationale""). Din acelea0 considerente, deja dupd realizarea actuluiUnirii, s-a apreciat cä va fi o lucrare foarte de folos" numaratoarea de nou §ifoarte cu grija a locuitorilor rii, arAtand care e adevarul asupra numaruluimoldovenilor (romanilor) i cel al celorlalte natii"11.

Intentia realizdrii unui recensamant general al populatiei noii Romanii inperioada imediat urmdtoare actului Unirii din 1918 este atestata prin aparitia, in1921, la Bucurqti a unei lucrari oficiale in care se mentiona cä un recensementgénéral de la population de la Roumanie Nouvelle est actuellement a l'étude. IIaura lieu vraisemblablement au cours de cette année"12. Acela§i fapt este adeverit§i de directorul lnstitutului Central de statisticA al Romaniei, dr. S. Manuilä, carerelata, la 1930, cd un recensamant general al populatiei din tara intreaga urma sä

6 B. K. Boblii, P. I. Pustohod, Perepisi naseleniia. Ih istorila i organizatiia, Moscova,Leningrad, 1940, P. 98-99.

7 Vezi: L. S. Berg, Naselenie Bessarabii etnografieeskii sostav i cislennost, Petrograd, 1923,P. 9.

Vezi: M. Hristescu, alteva chestiuni de statistic-a militard, in Buletinul statistic al Romi-nier, 1927, nr. I, p. 127-128.

9 H. K. Moghilianski, Iz itogov selskohoziaistvennoi perepisi, 1916, Chi§indu, 1918, P. 10.10 Cuvânt Moldovenesc" din 2 iulie 1917.11 Cuvânt Moldovenesc" din 2 (15) septembrie 1918.12 La Roumanie econumique, Bucarest, 1921, p. 6.

www.dacoromanica.ro

3 Populatia Basarabiei 797

se facd in primii ani dupd rdzboi", spre a se putea stabili cat mai exact situatialocuitorilor in urrna incorpordrii provinciilor romane§ti liberate de sub dominatiu-nile strdine"13.

Or, cu toate cd in Romania interbelicd a fost profund con§tientizat faptul cànumai o amdnuntitd §i exacta cunoa§tere a diferitelor forme ale vietii natiuneipoate sta la baza unei opere politice durabile"14, evenimentele revolutionare dinacea perioadd §i, mai cu seamd, situatia financiard precard a tdrii au fdcutimposibild realizarea unui recensAmant general'. De aceea, s-a procedat initial larealizarea legilor pentru unificarea legislativd §i administrativd, pentru ca doar la1930 sä se poatd indeplini cu u§urintd §i cu con§tiinta rdspunderii operatiile greleale unui recensdmant" 6. NIA. la 1930, pentru stabilirea numdrului §i a structuriietnice a populatiei s-a fAcut apel la date partiale, la anchete speciale, la aprecieridirecte ori indirecte §i la datele din numardwarea populatiei efectuatd in 1927 prinorganele Ministerului de Interne".

In acest mod , Romania, deci §i Basarabia in spetd, a fost guvernatA fdrd capand la 1930 sa se cunoascd structura populatiei §i a economiei sale. Nerealizat dincauza lipsei mijloacelor financiare, tergiversarea recensAmantului a pricinuit tdriinumeroase pagube materiale §i morale, nefiind cunoscut cu exactitate nici chiarnumAnil total al populatiei". Pand la recensdmantul din 1930, nimeni nu puteaafirma cu certitudine care este numdrul total sau componenta etnicd a populatieiRomaniei intregite". Din motivele expuse, practic toti cercetaorii care 0-aupropus sd studieze fenomenele demografice din Romania in primii ani dupd MareaUnire, mentionau in mod invariabil: nu am avut putinta sd analizdm fenomeneledemografice ale tdrii noastre inainte de anul 1920, din pricina lipsei datelorstatistice din timpul rdzboiului

Sub aspectul cunoa§terii stdrii demografice, Basarabia se afla printre noileprovincii in conditiile cele mai dezavantajoase, aici dominand un adevarat haos aldocumentelor statistice"21. Ceea ce este foarte greu pentru Basarabia, spredeosebire de celelalte provincii romane§ti mentiona E. N. Giurgea, directorulstatisticii din Basarabia , este cd nu avem aci fdcut un recensamant al populatiei,care sa ne determine exact numdrul locuitorilor care se gdsesc in aceastdprovincie" 2.

13 Arh. St. Bucure§ti, fond Dr. Sabin Manuila, X/45/1930, f. 12.14 Ibidem, X/40/1930, f. 3.15 Ibidem, X/143/1939, f. 2.16 Ibidem, X/40/1930, f. 3. verso; X/45/1930, f. 4.17 Vezi: D. andru, Populafia ruralei a Ronuiniei Intre cele clout)" rlizboaie tnondiale, Ia§i,

1980, p. 50-51; Arh. St. Bucure§ti, fond Dr. Sabin Manuila, X/98/1933-1937, f. 2.8 Arh. St., Bucure§ti, fond Dr. Sabin Manuila, X1143/1939, f. 1, 2.19 Ibidem, X/94/I 932. f. 1.2° Dr. S. Manuila §i M. Georgescu, Populafia Rottidniei, in Enciclopedia Ronuiniei, vol. I,

Bucuregi, 1938,Emm.

P.de

156.Martonne, Preface, in: G. Murgoci, La population de la Bessarabie. Etude

demogtphique, Paris, 1920, p. VI-VII.Dicfionarul statistic al Basarabiei, Chi§inau, 1923, p.22

11.

www.dacoromanica.ro

798 Nicolae Enciu 4

Situatia data a avut serioase efecte asupra ritmului §i corectitudinii realizariireformei agrare din Basarabia in 1918-1924, membrii comisiei agrare a SfatuluiTarii marturisind, in rertate randuri, lipsa datelor statistice neaparat trebuitoarepentru reforma agrard" 3. E mare nevoie de date statistice in lucrarile Dvs. (alecomisiei agrare a Sfatului Trii. n.n.) i de§i s-au cheltuit pana acum 387 000ruble, nu s-a facut mai nimic (...)", mentiona prof. Gh. Murgoci in cadrul ,edinteicomisiei agrare din 11 august 191824.

Aceea§i lipsa a datelor statistice referitoare la numarul i componenta etnicaa populatiei Basarabiei a generat numeroase speculatii, initial vehiculate in cadruldezbaterilor din Sfatul Tarii de care reprezentantli opozitiei25, receptionate apoide istoriografia sovietica de coloratura bol§evica, privitoare la componenta etnica

raportul de forte din Sfatul Trii, tagaduindu-i-se in acest mod autoritatealegalitatea actelor juridice adoptate2 6.

In lipsa unor statistici sigure, cercetatorii au recurs, fire,te, la estimariproprii, provocand o enorma diversitate de opinii, atat asupra numarului populatieiBasarabiei, cat i a componentei sale etnice. Astfel, organul P.N.M. CuvantMoldovenesc" in numärul din 3 mai 1913 informa cititorii cd populatia totala aBasarabiei ar fi de vreo 2 800 000 de locuitori"27, pentru a o rectifica la 2 600 000in numarul din 8(21) noiembrie al aceluia§i an28, fard a specifica nici in primul,nici in cel de-al doilea caz metoda evaluarii acestor cifre ori sursele uzitate.Referitor la structura etnica a populatiei Basarabiei, acelmi cotidian estima ca aicilocuiesc cam de 3 ori mai multi moldoveni deck alte neamurrn, §tiindu-se,conform altor evaluari, ca numarul moldovenilor in Basarabia era de peste unmilion3".

Analiza datelor statistice inserate in paginile ziarelor mentionate conduce laconstatarea ca la baza aprecierilor colegiilor din redactiile vizate a stat Hartaetnograficl a Basarabiei", intocmità de A. Nour in 1916, in care numarulpopulatiei totale a Basarabiei era estimat la circa 3 000 000 locuitori, iarcomponenta etnica a populatiei era apreciatd in felul in care urmeaza: romani70,25%, ucraineni 10,78%, evrei 9,30%, alte etnii 9,70%3'.

Cu toate acestea, pertractarea problemei numárului i a componentei etnice apopulatiei Basarabiei s-a desfä§urat, in acea perioada, nu atat in paginile ziarelor,

23 Arhiva Nationala a Republicii Moldova (A.N.R.M.), fond 727, inv. 1, dos. 17, partea I,f. 142

24 Ibidem, f. 146 verso.25 Ibidem, fond 727, inv. 2, dos. 21, partea I, f. 114 verso, 117; parteali, f. 259-262.26 Ibidem, fond 727, inv. 2, dos. 21, partea 11, f. 260 verso; B. Dembo. Tiftl obviniaiut In

Krasnaia Bessarabiia", 1936, nr. 4, (106). C. 2.27 Cuvânt Moldovenesc" din 3 mai 1918.

Cuvant Moldovenesc" din 8(21) noiembrie 1918.Cuvant Moldovenesc" din 18 februarie 1918.

39 Svobodnaia Bessarabiia", 23 aprilie 1917.31 Vezi: I. G. Pelivan, L'état économique de la Bessarabie, Paris, 1920, p. 34-35; I. Nistor,

Basurabia sub dominaliunea ronuineascii, CernAuti, 1938, P. 7; A.N.R.M., fond 691, inv. 1, dos. 1,vol. 1, f. 9.

2g

si si

www.dacoromanica.ro

5 Populatia Basarabiei 799

cat intre reprezentatii istoriografiei nationale i ai celei bolsevice, ultimiiimprimandu-i o pregnantd semnificatie politicà. Disensiunile, care au degeneratulterior intr-un adevarat conflict, s-au produs odata cu incheierea recensamantuluiagricol din 1917, initiat de guvernul provizoriu din Petrograd in scopul rezolvariiproblemei agrare" i, concomitent cu aceasta, a studierii populatiei insesi,deoarece sub vechiul regim, nu s-au preocupat de bunastarea poporului, lui i-afost camuflat adevarul (...)". Ziarul Basarabia Liberd" relata, pe bund dreptate, càInca in preajma declansarii razboiului, (...) multi ramaneau stupefiati deprimitivismul clasic al Rusiei in domeniul cercetarii statistice a tarii"32.

in momentul in care s-a inceput centralizarea materialelor recensämantului,la Petrograd a izbucnit o nou'd revolutie, in urma careia puterea de stat a fostacaparata de care partidul bolsevicilor. in consecinta, materialele aceluirecensamant au suferit o adevarata debandadd", deoarece multe din fise s-aupierdut, iar multe dintre ele nici nu fusesera completate de care locuitori, asa Inc&in unele judete lipseau parti din comune sau din plasi"33.Cu toate acestea,conducerea zemstvei guberniale in frunte cu N. K. Moghileanski a insistat asupracentralizarii i publicarii materialelor recensamantului, fiind bine cunoscut faptulcal tocmai din regiunile cele mai romanesti lipsea material mai mult"34. Cujustificata dreptate, E. N. Giurgea mentiona ca ceea ce s-a cheltuit (pentrupublicarea datelor provizorii ale recensämantului. n.ns.) au fost bani zadarnici,deoarece lucrul executat nu prezinta nici o importantr35. Or, recensdmantulagricol din 1917 nu putea oferi imaginea veridicd a starii populatiei Basarabiei, cinumai cea a populatiei rurale, find si ea gray escamotatd.

Materialele recensdmantului din 1917 find abandonate, incepand cu lunaaugust a aceluiasi an, din insaminarea guvernului roman, un grup de savant.]condus de prof. Gh. Murgoci, din care facea parte si E. N. Giurgea, a initiatelaborarea unui studiu etnografic al Basarabiei, lucrand in unul din laboratoareleprof. A. I. Nabokih de la Universitatea din Odessa. Dupa cum comunica prof. Gh.Murgoci in una din scrisorile sale catre E. N. Giurgea, lucrarile acestea deetnografie le vom publica, deoarece odata i odata ele vor servi foarte mult cauzeinoastre nationale". Concomitent, in acelasi laborator au fost cercetate i toatechestiunile privitoare la populatia Basarabiei"36.

Analiza datelor statistice, publicate de cei doi autori in perioada 1919-1920coroborarea lor cu alte surse privitoare la obiectul prezentului studiu, conduc la

concluzia ca. profesorului Gh. Murgoci i lui E. N. Giurgea le apartine elaborareauneia dintre cele mai temeinice i sigure statistici referitoare la numarul sicomponenta etnica a populatiei Basarabiei in anul 1918. in opinia celor doi autori,

32 Dan Delert, Vserossiiskaia perepis 1917 goda, In Svobodnaia Bessarabia", 25 iunie 1917;Idem, K perepisi, In Svobodnaia Bessarabia", 20 iulie 1917.

33 E. N. Giurgea, Din trecutul .yi prezentul Busarabiei, Bucure§ti, 1928, p. 109.34 Ibidem, p. 109-110.35 Ibidern, p. 110.361bidem, p. 17, 34.

www.dacoromanica.ro

800 Nicolae Enciu 6

numarul total al populatiei Basarabiei in 1918 a fost de 2 642 000 locuitori, dintrecare 2 274 000 sau circa 85,0% constituie populatia rurala a provinciei §i 368 000sau 15,0%, cea urban5.37. Aceste date pot fi considerate, dupa parerea noastra,drept cele mai sigure din statisticile existente referitoare la populatia Basarabiei.Ele au fost acceptate §i de Directiunea generala a statisticii din Romania, infiintatala inceputul anului 1919 i care a reluat, in acelmi an, publicarea Buletinuluistatistic al Romanier, primul numar al sau fiind consacrat in intregime stariitinuturilor romane§ti alipite. Prefatand acel Buletin", directorul general alstatisticii, dr. L. Colescu, mentiona a el constituie o lucrare de compilare adatelor cel mai recente, culese din izvoare oficiale sigure, care (...) constituiepunctul de plecareoi termenii de comparatiune necesarl pentru cercetärilestatistice din viitor"- .

De la recensämantul precedent (28 ianuarie 1897) i pand la 1918, populatiaBasarabiei a sporit de la 1 935 412 locuitori la circa 2 642 000, inregistrand unspor total de 706 588 locuitori, sau o rata de cre§tere de aproximativ 118,8%. Inaceea0 perioada de timp, populatia rurald a Basarabiei a sporit de la 1 642 080locuitori sau 84,8% din total la 2 274 000 sau 85,0%, iar populatia urbana, de la293 332 sau 15,2% din total la 368 000 locuitori sau 15,0%. Se observa, deci, otendinta de cretere a ponderii populatiei rurale in totalul populatiei provinciei §i,respectiv, o reducere a ponderii populatiei urbane, tendinta ce s-a mentinut peparcursul intregii perioade interbelice".

Totodata, acceptand, in principiu, veracitatea statisticii oficiale a Rusieitariste, care a estimat populatia totald a Basarabiei la 1 ianuarie 1915 la circa2 686 600 locuitori, putem confirma justetea opiniei acelor cercetatori careconsiderd cal anii de razboi au epuizat intregul excedent al populatiei din deceniul1900-1910, astfel incat deceniul doi al secolului al XX-Iea s-a incheiat cuaproximativ acelmi numar de locuitori ca in anul din preajma razboiului".

Rezumand cele expuse mai sus, obtinem urmätoarea situatie a populatieiBasarabiei la 191841:

Nationalitatea Populatia rurala Populatia urbana Total %

Moldoveni(romani)

1 585 000 98 000 1 683 000 64,0

Velicoru ,i 45 000 30 000 75 000 2,8

" A.N.R.M., fond 1416, inv. 2, dos. 2, f. 19, 34, 35.38 Buletinul statistic al Românier, seria IV, vol. XIV (1919), nr. 1, p. 4.39 Recensthnantul general al populafiei Romeiniei, 29. XII, 1930, vol. IX, Bucure§ti, 1938,

p. 2, 4, 8; A.N.R.M., fond 706, inv. 1, dos. 555, partea I, f. 37, 39.4° D. andru, op. cit., p37 .

Diclionarul statistic al Busarabiei..., p. II; E. N. Giurgea, Observafiuni econornice asupraBasarabiei, Chi§indu, 1921, p. 6.

41

www.dacoromanica.ro

7 Populatia Basarabiei 801

Nationalitatea Populatia rurald Populatia urband Total %

Ucraineni 225 000 29 000 254 000 9,7

Lipoveni ,icazaci

41 000 18 000 59 000 2,2

Evrei 138 000 129 000 267 000 10,2

Germani 72 000 7 000 79 000 3,0

Bulgari §igdgduzi

124 000 23 000 147 000 5,6

Altenationalitati

33 000 34 000 67 000 2,5

Total 2 274 000 368 000 2 642 000 100

De remarcat, cd datele statistice referitoare la numarul populatiei Basarabieirepartizarea ei pe medii de locuire invocate de Gh. Murgoci i E. N. Giurgea

n-au provocat discutii deosebite, ele fiind acceptate i preluate, practic, demajoritatea absolutd a cercetatorilor temei in cauzd, printre care I. Pelivan, t.Ciobanu, P. Cazacu, L. Boga, Emm. de Martonne, A. Babel §i altii. Mai mult,putem considera justd, in principiu, opinia celor doi autori mentionati referitoare lanurndrul i proportia germanilor, bulgarilor i gAgduzilor din Basarabia, cifreleinvocate de ei fiind confirmate i de statisticile de origine germand i ruseascd42.Suntem deci in drept sä admitem ca justà opinia, stabilita printr-un anumitconsens, referitoare la numdrul germanilor (79 000 sau 3,0% din total) §i cel albulgarilor i gdgduzilor (147 000 sau 5,6% din totalul populatiei). Cifrele extremeapartin lui Ion Nistor §i Const. Kiritescu, care au evaluat numdrul populatieibulgard i gdgduzd la circa 210 000 sau 7,7% din total43 §i lui M. Inorodetz, care acifrat numdrul bulgarilor la numai 60 000 locuitori, iar cel al gdgduzilor, la30 00044. Toate aceste estimdri sunt eronate, venind in contradictie cu datelerecensämantului populatiei Romaniei din 1930.

Mult mai dificild i controversata se prezintd problema nurndrului §i aproportiei populatiei romane§ti, a celei de origine slava §i a populatiei evreie§ti dinBasarabia in anul 1918. In genere, partea cea mai contestatd pe plan intern sauinternational a recensdmintelor populatiei pentru tarile ce au in componenta lor §igrupdri etnice minoritare a fost totdeauna capitolul referitor la statistica nationa-

42 Vezi: V. Stoica, Minoritatea noastril germane!, In Arhiva pentru §tiintà §i reforma sociald",an VI, nr. 1-2, 1926, P. 104; Th. Holban, Numgrul hulgarilor in Basarahia, in Viata Basarabiei", anVI, nr. 12, decembrie 1937, p. 83.

43 I. Nistor, Istoria Basarahiei, Cernauti, 1923, p. 305 §1 C. Kiritescu, Istoria reizhoiuluipentru intregirea Romilniei. 1916-1918, vol. II, Bucure§ti, 1989, p. 223-224

44M. Inorodetz, La Russie et les peuples allogenes, Berne, 1918, p. 177.

si

www.dacoromanica.ro

802 Nicolae Enciu 8

litkilor. El este deopotrivä contestat de minoritätile din cadrul statului respectiv,cat §i de uncle cercuri din pile cu populatie cu acelmi neam cu minoritdtilerespective'.

In anul Marii Uniri, ma cum a fost specificat, statistica populatiei Basarabieise afla intr-o situatie cu totul deosebitd. Pe de o parte, pentru absoluta majoritate acercetdtorilor, inclusiv a celor de peste hotarele noii Romanii, a devenit evidentfaptul ca statisticile ruse§ti, dincolo de caracterul lor rudimentar, au escamotat inmod deliberat adevdrul despre componenta etnica a populatiei Basarabiei. Deremarcat faptul cd au fost frecvente cazurile cand Anuarele Rusiei" tariste aurepartizat moldovenii la rubrica Alte nationalitdr (sic!), cu toate ca ace;tiaconstituiau absoluta majoritate a populatiei Basarabiei46. Pe de altd parte, pand la1918 organul care se ocupa de culegerea §i prelucrarea datelor statistice referitoarela numarul ;i componenta etnicd a populatiei Basarabiei a fost zemstva guberniald.In acela;i an insd, biroului statistic al zemstvei i-a fost exprimat votul neincrederiiatat din partea Sfatului Trii, precum ;i al Directoratului agriculturii47. Un nouorgan statistic, deja la scara intregii Romanii, a fost creat abia la Inceputul anului1919, existand doar pang la 1 aprilie 1921, cand, pe cale bugetard, statistica a fostdescentralizatd, statistica demografica §i cea a mi§cdrii populatiei trecand insubordinea Ministerului de Interne al Romaniei".

De notat cä o atare situatie era caracteristicd in acea perioadd nu numaiRomaniei ori Basarabiei, in spetä. Astfel, autorii ru§i ai Anuarului statistic",editat la Moscova in 1921, mentionau Ca' informatiile referitoare la anul 1918sunt, in majoritatea cazurilor, deosebit de sdthcAcioase, iar uneori lipsesc cudesävar;ire (...). Aceasta situatie datoreazd atat impetuozitätii evenimenteloractuale §i destramdrii teritoriului rii, precum §i dezorganizdrii aparatului statistic.Vechea statisticd a departamentelor a fost distrusd, iar cea noud, deabia seconstituie"49. Aceea§i situatie a fost remarcatd ;i de acad. S. G. Strumilin, care erade parerea cd de la declamarea rdzboiului mondial §i a revolutiei, In legaurd cupierderile militare, mi§carea refugiatilor §i a captivilor, schimbarea bruscd a ratelormortalitdtii §i natalitdtii §i infautatirea la fel de bruscd a tuturor felurilor deevidentd, obtinem un ;ir intreg de ani (din 1914 ;i pand la 1923), pentru careinformatia referitoare la dinamica populatiei este extrem de dubioasd §i neclara"50.

Exploatand la maximum situatia creatd, deja in luna noiembrie 1918reprezentantii opozitiei din Sfatul Tarii, dupd infrangerea suferitd in parlament,deci in modul cel mai democratic, au pdrdsit Basarabia, initiind infiintarea, laOdessa, a unui organ reprezentativ exponential Comitetul de salvare al

45 D. andru, op. cit.,46 Vezi: I. Nistor, op. cit., p.303.47 A.N.R.M., fond 727, inv. I, dos. 17, partea I, f. 142 verso, 144." I. Teodorescu, Evolujia organizarii statisticii in Romania, Bucure§ti, 1938, P. 9-10.

Stattsticesku ejerogmk 1918-1920 gg., fascicola 1, Moscova, 1921, p.5° E. Z. Volkov, Dinamika narodnonaseleniia SSSR za vosemdesiatlet, Moscova, Leningrad,

1930, p. 3.

p.51.

49

www.dacoromanica.ro

9 Populatia Basarabiei 803

Basarabiei"51. Scopul expres al acestui Comitet" era anularea actului brutal din27 martie 1918 privind alipirea Basarabiei la Romania §i obtinerea determinariiviitorului BTrabiei prin referendum cu garantarea liberei oppuni a populatieiacestui tinur .

A.5a cum viitorul Basarabiei se hotara, in acel moment, la Conferinta de Pacede la Paris (1919-1920), comitetul" din Odessa a declan§at o larga i zgomotoasdactivitate propagandistica in capitala Frantei, prin intermediul fostului mare,a1 alNobilimii basarabene A. N. Krupenski, devenit §eful delegatiei basarabene laConferinta Pacii", a lui A. C. midt, fost in 1917 primar al municipiului Chi§inau§i a lui V. N. Tiganco, fost pre§edinte al fractiunii tdraniste" din Sfatul Tarii53.Aceasta delegatie" s-a bucurat de un larg concurs din partea rama§itelor taristedin Paris in frunte cu fostul ambasador tarist in capitala Frantei, B. Maklakov.

Argumentele invocate de numitii delegati ai populatiei basarabene" nucontineau nimic original, dat fiind ca nu s-a urmdrit relevarea adevarului referitorla structura etnica a populatiei Basarabiei, ci reacapararea, cu orice pret §i prinorice mijloace, a guberniei pierdute. Astfel, initial, A. N. Krupensky i A. C. midtau acceptat pertractarea tuturor celor trei principii care au stat la baza Declaratieide Unire a Sfatului Tarii din 27 martie/9 aprilie 1918: al argumentului dreptuluiistoric, al principiului etnic §i al liberei optiuni a populatiei Basarabiei, divulgand,in consecinta, saracia argumentelor cu care puteau opera. Spre exemplu, numitiiautori afirmau cum ca la 1812, deci in anul dezmembrarii stravechiului teritoriu alMoldovei, sentimentul national roman era inexistent", ca el s-ar fi format multmai tarziu, anume sub influew doctrinelor germanice, degenerand in actuala saforma* agresiva §i anexionista"- .

Membrii delegatiei basarabene" au abordat i principiul etnic, sustinandcum Ca' moldovenii n-ar fi constituit mai mult de 47,6% din totalul populatieiBasarabiei, restul find de origine rusd sau evreiasc5.55. Mai mult, in opinia celordoi autori, moldovenii Inii, in special populatia rurald, se considerd deosebiti depopulatia latina a Romaniei; ei folosesc alfabetul chirilic (rusesc) i sunt incapabilisa citeasca ori chiar sà inteleaga continutul jevistelor romane,ti; in sfar,it, ei nu seconsiderd romani, ci moldoveni ru§i"56. In consecinta argumentelor" invocate,era formulata concluzia: acest act (din 27 martie/9 aprilie 1918. n.ns.) nu arenici o valoare §i Sfatul Tarii", care 1-a votat, nu a avut nici un drept de57a inter-preta vointa populatiei basarabene, totalmente opusa reunirii cu Romania"- .

Aceea0 schema tendentioasà, folosita pentru argumentarea structurii etnice apopulatiei Basarabiei se repeta, practic, in toate lucrafile publicate de adversarii

51 A.N.R.M., fond 742, inv. 2, dos. 11, f. 44-45.52 Ibidem.53 I. Pelivan, Ion C Incule( i Conferinla de Pace de la Paris (1919-1920), 'in Patrimoniu",

1991, nr. 1, p. 28-29.54 A. N. Kroupensky, A. Ch. Schmidt, Bessarabie el Roumanie, Paris, 1918, p. 1.

Ibidem, p. 2.56 Ibidem.57 Ibidem, p. 3.

www.dacoromanica.ro

804 Nicolae Enciu 10

Unirii in acea perioadk operandu-se doar cu materialele falsificate ale recensd-mantului din 1897. Se sublinia cum ca moldovenii detineau majoritatea doar injudetele Soroca (62,2%), BA lti (64,3%), Orhei (77,4%) §i Chi§inku (60,9%), restuljudetelor find locuite de ru§i, ucraineni, bulgari, germani, evrei, etc.- , urmandtraditionala concluzie referitoare la caracterul nelegitim al actului Unirii din 1918- .

0 altá modalitate de escamotare a adevArului privind componenta etnicd apopulatiei Basarabiei, la care au recurs aceea0 delegati", a fost sumarea, larubrica Rusii", a populatiei ucrainene §i bieloruse din Basarabia in scopulatenuarii" decalajului marcat dintre proporcia populatiei romdne,ti majoritarecea a minoritdtilor, acestea din urmd ajungand sä detin5. circa 27,8% din populatiatotalá a Basarabiei60. In realitate, recenskmantul din 1897 a situat populatia denationalitate rusä sub aspect numeric doar pe locul patru. Or, in acceptia lui A. N.Krupenski, A. C. midt, B. Maldakov, a Comitetului de salvare al Basarabiei" dinOdessa, in timp ce moldovenii constituiau o natiune categoric deosebitä de cearomAnk ru§ii, ucrainenii, bielonjii, cazacii, lipovenii §i alii ar fi alcdtuit o natiuneunicA §i indestructibild", numeric superioard celei moldovene,ti, care nici mdcarnu se considerd natiune, ci un simplu material etnografic", in sensul direct alcuvAntului61. Cu exceptia unor indivizi aparte, specifica Nota" citatd, moldoveniise autoidentifica drept moldoveni la fel cum taarii din Caucaz si Crimeease autoidentifia. drept tdtari ru§i"6 . Mai mult chiar, invocând cu adeväratdreptul etnic asupra Basarabiei, majoritatea reed a populatiei o constituie numoldovenii (cu cele 47,58% din total conform recensàmântului din 1897. n.ns.),ci diferite izalionalitäfi (subl. ns.), unite prin spiritul culturii ruse§ti (.)63

Replica, intr-o elevata tinuta §tiintifick unor atari abjectii, a fost data deinsu0 conducAtorul delegatiei române la Conferinta de Pace de la Paris, I. J. C.Brdtianu care, invocând o serie de argumente de o probitate irefutabild, a conchiscä sunt extrem de putine cazuri in care drepturile uneia din pärti par atdt de dareca in cazul Basarabiei"64. Din punct de vedere etnografic, istoric §i alautodetermindrii, sublinia I. I. C. Brdtianu, dreptul românesc asupra Basarabiei cugreu ar putea fi contestat. Chiar conform statisticilor ruse§ti, moldovenii (românii)constituie elementul cel mai numeros, restul find compus din veliko-ru0 8,2%,ucraineni 19,6%, evrei 11,8% §i rpuri mai putin numerice de bulgari, germani,gAgduzi, armeni, greci, tigani, etc. 5.

58 L'occupation roumaine en Bessarabie: Documents. Avant-propos A. N. Kroupensky,Paris, 1920, p. 15.

" The case for Bessarabia. A Collection qf Documents on the Rumanian occupation, With aPreface by Prof. Paul Miliukov, London, p. 8, 18, 22.

Trudi podgotovitelnoi pa nationaltam delam Komissii. Bessarabskii otdel, fasc. I: Zapiskatnejdunarodnom polojenii Bessarabii, Odessa, 1919, p. 4.

61 Ibidem.62 Ibidem.63 Ibidem, p. 6.64 Cf. F. C. Nanu, Politica externil a Romaniei. 1918-1933, Ia§i, 1993, p. 105.65 Ibidem.

60 o

si

ruli",

-

www.dacoromanica.ro

11 Populati a Basarabiei 805

Prezenta mai importana a elementului rutean in Basarabia se datora unuifenomen de interferentd reciprocd, deoarece dincolo de Nistm se aflau, in aceaperioadd, aproape 250 000 de romani moldoveni66. Importanta numericd a acestoraa fost recunoscutd chiar de cdtre oficialitdtile noii puteri sovietice care, in 1924, auproclamat Republica Sovieticd Moldoveneascd, cu capitala la Balta67, dei prinacest act s-a urmarit un pronuntat scop expansionist. La fel, proportia insemnatd apopulatiei evreie,ti in Basarabia, la 1918, constituia rezultatul unui important afluxde refugiati din cuprinsurile Rusiei, a;ezati mai cu seamd in ora;ele i targurileprovinciei.

Acela;i I. I. C. BrAtianu sublinia, profetic, in 1919 a chestiunea relatiilordintre Rusia i Romania de dupd Revolutia rusd se deruleazd in jurul Basarabiei,de;i destinul acelei provincii pare uneori mai degrabd un pretext deck cauzaefectivd a conflictului dintre cele doud fari"68.

0 importanta contributie la clarificarea problemei structurii etnice apopulatiei Basarabiei in anul Marii Uniri apartine unor astfel de cercetAtori cum aufost prof. D. Draghicescu, renumitul geograf francez Emm. de Martonne, membruldelegatiei basarabene la Conferinta de Pace de la Paris I. G. Pelivan, A. Babel, M.Rogues, M. I norodetz, A. Toynbee ;.a. care, prin cercetärile lor pertinenteimparciale au stabilit cd populatia romaneascd a Basarabiei alcdtuia nu mai putinde 66,0% din total, de;i se destA;urase o politicä deliberatd de rusificare pe totparcursul secolului (al XIX-lea n.ns.)"69.

Necesita a fi invocate i opiniile unor comisii care au cercetat problemacomponentei etnice a populatiei Basarabiei in cadrul Conferintei de Pace. Astfel,in cadrul comisiei pentru revendicdrile romangti, delegatia britanicd aconcluzionat Ca populatia, in concordantd cu singurele statistici existente, esteintre 60 ;i 65 la sutd formatd din romani (1 3/4 milioane). Dintre multenationalitdti, ucrainenii formau prima parte cu 1/6 din populatie"70. Intr-un modsimilar, delegatia S.U.A. la Conferinta de Pace de la Paris, rezumanduliinvestigatiile, a mentionat cä Basarabia (...) este predominant romaneascd dupdcaracterul ei", avand o populape de aproximativ 2 800 000 de oameni", balantainclinand in favoarea romanilor"71.

In consecintd, prin semnarea Tratatului privind recunowerea suveranitdtiiRomaniei asupra Basarabiei, incheiat la 20 octombrie 1920 la Paris, considerandcd din punctele de vedere geografic, etnografic, istoric ;i economic, Unirea

66 an d ru, op. cit., p. 49.67 Ibidem.68 Cf. F. C. Nanu, op. cit., p. 105." Ibidem.7° Cf. V. F. Dobrinescu, Bättilia diplomatica pentru Basarabia, 1918-1940, Ia§i, 1991 (Anexa

Nr. II: Comisia pentru revendidirile ronainegi. Reconumddrile britanice. Basarabia, 10.11.1919,p. 190)ii

Cf. V. F. Dobrinescu §i I. PAtroiu, Marea unire din 1918 In documente diplomaticeamericane, in Patrimoniu", 1991, nr. 4, (Doc. Nr. II: Peirerea americanilor asupra Basarabiei IaConferinfa de Pace de la Paris, p. 157-158, 160).

si

www.dacoromanica.ro

806 Nicol ae Enciu 12

Basarabiei cu Romania este pe deplin justificatà", Imperiul Britanic, Franca, Italia,i Japonia au recunoscut suveranitatea Romaniei asupra teritoriului Basarabiei72,consfintind prin aceasta caracterul romanesc al populatiei ;i al teritoriuluiB as arabi ei.

72 Cf. S. Neagoe, lstoria unirii romlinilor. De la Cuza Vali Intemeietorul la Ferdinand IIntregitorul, Bucure§ti, 1993, p. 330-331.

www.dacoromanica.ro

LOCUITORII BUCOVINEI. 1774 1803

LOUIS ROMAN

Aflata la o intersectie de multiple i acute interese, provincia a ocazionat intrecut, ca i in vremea din urma o bogatä literaturd istorick politica, sociologicdculturald1 . 0 placuta §i de mult a§teptata aparitie este revista Glasul Bucovinei", delarg diapazon istoriografic i cultural2. In ultimii 10-15 ani, in diferite tari au aparutdestul de multe lucraH (unele reeditate) ce se refera (0) la problematica demo-isto-rica a tinutului; atrag in mod deosebit atentia documentele din arhivele Vienei ie0teacum la luminà, printre care mai multe situ* statistice, referitoare la Bucovina inprimele decenii ale stapanirii habsburgice; cel mai mare efort a fost solicitat, desigur,de editarea integrald a enormei conscriptii militare a Galitiei la 1808, cu peste 13 000de localitati3, intre care am gäsit 0 272 de a.,ezari din tinutul Fagilor4. De curand afost tiparit i un excurs general asupra populatiei acestuia pe mai bine de un secoljumatate , pe care-I continua cercetarea de fata, in vederea deplinei conturari anivelului de populare a provinciei, in momentul instaurarii administratiei imperiale.

I. Ce se afirmä depre populatia ultimelor decenii ale veacului alXVIII-lea? Ocuparea partii de nord a Moldovei este ordonata la Viena Inca de la 8august §i realizata in intervalul 31 august-24 octombrie 1774 st.n.6 Conventia

1 Erich Beck, Bibliographie zur Landeskunde der Bukowina, München, 1966; BibliograJiaistoricti a Romaniei, II, ed. Cornelia Bodea, Edit. Academiei, 1972, P. 162-165, 335, 349-350, 368,393-416 et pass.; Erich Beck, Bibliographie zur Kultur und Landeskunde der Bulwwina: Literaturaus den Jahren 1965-1975, Dortmund, 1985.

2 Glasul Bucovinei". Revised trimestrialä de istorie §i culturr, Cernauti Bucure§ti, Redactor§ef: prof. dr. Alexandrina Cernov de la Universitatea din Cernauti (Fundatia Culturala Roma*, 1994.

Boleslaw Kumor, Spis wojskowy 1udnaci Galicji z 1808 r., in Przesztogó DemograficznaPolski. Materialy i studia", Warszawa Pozna6, 10, 1978, p.39-134; 11, 1979, p. 107-191; 12, 1980,p. 117-174; 15, 1984, p. 95-113 (extrasele au fost reunite §i in volum).

4 B. Kumor, loc. cit.; Bucovina ci spafiul demogrofic romonesc, p. 426-431, Anexa 11 (a sevedea nota urmatoare).

5 Emil loan Emandi, Louis Roman, Bucovina demogrofic anniinesc. Studiudemopolitic i statistic (1775-1940), in Geopolitica, I, ed. Em. I. Emandi, Gh. Buzatu, Vasile S.Cucu, Edit. Glasul Bucovinei", Ia§i (Academia Romana, Fil. Ia§i; Univ. din Bucure§ti, Fac. deGeografie; Soc. de Geografte din Romania), p. 391-448. Contributia noastra: p.392-415 §i 12 tabele;p. 424-432, Anexele I-1V. Mai jos se va nota: Bucovina .yi spafiul demografic romilnesc.

6 D. Olinescu, Tabela statisticii a Bucovinei din anal 1775, in Buletin (Societatea GeograficaRomana)", XVI, Trim. I-II, 1895, 237; Harald Heppner, Osterreich und die Donauftirstentiimer1774-1812, Ein Beitrag zur habsburgischen Siidosteuropapolitik, Graz, 1984 (Institut für Geschichteder Univ. Graz), p. 14.

Revista istoricr, tom VI, nr. 9 10, p. 807 824, 1995

ci .spafiul

si

si

3

www.dacoromanica.ro

808 Louis Roman 2

austro-turca de la Palamutka/Balamutca (2 iulie 1776 st.n.) inapoiazd apoiPrincipatului Moldovei o fa,ie de teren in partea de miaza-zi a zonei rapite .Pentru facilita perfectarea anexiunii, Curtea din Viena rdspAnde,te §tiriminimalizatoare, al caror ecou ii aflam in corespondenta regelui Prusiei cuambasadorul sail la Constantinopole. Depqa din 2 iulie 1775 a regelui afirma Ca

teritoriul luat de curând de Austria nu are decat 3-4 targuri §i 11 sate, in restnet-find decat pdduri i mlmtini. La 17 august, ambasadorul Ii rdspunde ca, intr-adevar, importanta Bucovinei nu-i prea mare, caci acum, dupà rdzboi, Ii lipsescca i Moldovei in general locuitorii8.

7

Tabel

Popublia totala a Bucovinei (1772/1774-1808): datele oficiale / Nombre deshabitants de la Bucovine d'apres les données afficielles

Anul / Armee Case / Maisons Gospodarii / Menagesb Suflete / Ames

1772-1774a 14 489 -

1774" - 12 443/13 366`

1775a - 14 650` -

17768 - 15 515 cca.70 000

martie 1777 17 975

1778 19 026d -

1779 - 23 385 -

1780 27 4871781 cca. 120 000

17 mai 1783 26 485

1785 - 26 731 -

25 febr. 1786 28 086 29 102 cca. 134 720

1798 32 895 181 076

1800 35 307 - 190 389

1803 - 192 830

1807 - 208 498

1808 37 671 - 214 483

Teritoriul de dupà 2 iulie 1776 st.n.b In rubrica au fost inscrise numerele referitoare la curti" sau familii";

ele reprezinta in realitate gospodarii, unele din ele fiind desigur menajeextinse.

13 366 familii" + 513 persoane.Numai familii tarane§ti".

NOTA: n-au fost incluse datele anilor 1786-1799, prezentate in Thl. 4.SURSA: Bucovina §1 spafiul demografic rorna'nesc, p. 407, Tbl. VIII.

Bucovina i spajiul denzografic ronuinesc, p. 394, n. 5 (bibliografia asupra hotarului inoctombrie 1774 §1 post 2 iulie 1776 st.n.).

8 N. Iorga, Acte ifragmente, II, Bucure§ti, 1896, p. 117, 119; Ven. Ciobanu, La granija atrei impera, Edit. Junimea, 1985, p. 39.

1

1

d

www.dacoromanica.ro

3 Locuitorii Bucovinei 809

Este de remarcat ca aceste declaratii, purtand nete tente politice, porneau dela anumite cuno;tinte reale. Se aveau in vedere, evident, codrii de fag dintre Prut ;iNistru (bucovine); se §tiau doar a. cele doua campanii bucovinene", din selvaBucovina" ale regelui Jan III Sobieski (1685 §i 1691), sfar§ite dezastruos9. Secuno;tea apoi de la Philippe Avril (Voyage en divers Etats d'Europe..., Paris,1692), care trecuse pe aici prin vara anului 1689, ca. drumurile sunt foarte rele ci

binguste, pamantul este pretutindeni pdtruns de apd §i plin de mla§tini...l .

Observatii locale erau insa extinse acum la intregul tinut.In prima parte a administratiei habsburgice, numardtorile demice ale provinciei

nu incetau sa ia act despre o materie fiscald tot mai numeroask la 25 februarie 1786anuntandu-se cam de 2,5 ori mai multe gospodarii, comparativ cu anul 1774(Tabel 1). Dupd spusa autoritatilor locale, in aceasta s-ar fi relevat marele lor meritde a fi realizat popularea tinutului; cum ulterior colonizarile acestora vor capäta oamplitudine sporita, elogiile se vor amplifica §i ele. La 1831, J. H Zucker strabateprovincia §i noteaza cä, inainte de anexare, era aproape in intregime un de;ert", incare noul regim ar fi savar§it adevarate minunin. 0 intrega literatura a vehiculat,de-a lungul §i de-a latul Europei, legenda pustietalii" Moldovei de Nord la 1774;preluand tale quale, faird o inventariere critica, rezultatele conscrippilor §i afirmatiilecontemporane interesate, o serie de istorici sträini s-au ocupat cu precddere, iar uniicontinua a o face i azi, de colonizarile de dupa instaurarea stapanirii Vienei,acordand prea putind atentie oamenilor locului12.

II. Numàrul mezärilor umane la 1774-1777. Ce se poate spune despreafirmatia lui Friedrich II, dupa care Bucovina ar fi fost semanata doar de vreo 15localitati la 1775?". In realitate, catagrafia intocmita sub administratia militararusä (1772-1774) a consemnat un numar incomparabil mai mare de ora§e, targuri,sate i ceitune: 233, ori 239 sau chiar 266'4. Ea este insa departe de a fi completä,caci in general pe intinsul Moldovei se constata lipsa in evidente a numeroaselocalitati. Pe de-o parte, ca urmare a unor exonerari succesive, operate de-a lungul

9 I. I. Nistor, Lageirele de la Len/cu ri .Ferauf I i Campaniile bucovinene" ale regelui Sobieski,in Inchinare lui Nkolae lorga cu prilejul Implinirii veirstei de 60 de ani, Cluj, 1931, p. 300-304.

10 Ccilatori sträini despre Terri le Romtine, VIII, ed. Maria Holban, M. M. Alexandrescu-DerscaBulgaru, Paul Cernovodeanu, Edit. tiintifica §i Enciclopedia Bucure§ti, 1983, p. 103-104.

" J. H. Zucker, Bessarabien. Bernerkungen und Gedunken..., Frankfurt/Main, 1834; idem,Basco-atria, 1834. Trad. Maria Pelivan, Chi§inAu, 1932, p.7.

12 Bucovina demogralic romOnesc, p. 408, n. 61. Mai recent: S. I. Bruk, V. M.Kabuzan, eislennosr i rasselenie ukrainskogo glnosa v XVIII-nueale XX v., in Sovetskaja8tnografija", Moskva, n° 5, 1981, p. 20-21, Tbl. 3 (nota B); G. K. KoZoljanko, eislennose naselenijaBukoviny v konce XVIII-pervoj polovine XIX v., in Problemy iswrieeskoj demograjii SSSR. Sborniknauenyh trudov, Kiev, 1988, p. 147-149.

13 Sup.: n.8.14 Bucovina denwgrufic romtinesc, p.443-445 (233 localitAti); p. 392, Tbl. I (239

a§ezäri); Pavel Tugulea, Populajia Bucovinei intre anii 1772-1774, in Academica" (AcademiaRomfinA), Bucure§ti, II, 4(16), 1992, p. 4-5 (266 localitäti. Se are oare in vedere §i a§ia de teren,inapoiatd Principatului conform conventiei de la Balamutca?).

i spajiul

1

www.dacoromanica.ro

810 Louis Roman 4

veacurilor §i sporite in anii 1769-1774 prin acordarea de salvogvardie15; incatagrafiile din 1772-1774 sunt mentionate 72 sate in Moldova cu acest titlu16. Pede aka parte, numaratorile acelor ani ocolesc foarte multe localitati: in cele 17tinuturi moldovene§ti aflate atat in inregistrarea din 1772-1773, cat §i in cea din1774 se gasesc 238 de a§ezari in cea dintai catagrafie, care nu se mai regdsesc incea de-a doua17.La 16 octombrie 1774, ispravnicul tinutului Suceava lordacheCanano - in§tiinteaza Divanul cä spataiul a trimis acestuia din urma o situatie,care ascunde cam 1000 de oameni (=capi de gospodarie; n.n.); acum insa 7comunica 110 localitati ale tinutului in plus, fata de ceea ce trimisese spatarul1 .

Au fost ;i in mod direct numite sate lipsa in listele din 1772-17741). 0 precizareasupra circumstantelor generatoare de masive lacune aduce cazul unui sat din tin.Cernauti: Sadagura a lui baron, care sant aproapi la 1000 de oameni §i nu ne-aulasat sa o scrim, du2pa cum am in§tiintat Divanul, §i nici un raspunsu n-am luat ince chip sa urmezi" Imunitatea fiscald, va fi fost ea legala ori ilicita, i§i spuneaaici cuvantul. Totodata, in fiecare localitate nu se conscriu decat o parte dingospoddriile existente21.

Amanuntita harta a Statului Major cezaro-craiesc (Plans des BukowinerDistricts..., 1773-1775) a inscris 32322 sau chiar 345 a;ezari23, dar numarul era atatde ridicat §i pentru Ca includea fa§ia retrocedatä Moldovei in iulie 1776, precum §ipentru ca specifica nu nwnai ceitune, ci ;i numeroase grupuri de case, careapartineau fàrà indoiala unor cuturi §i sate: Case le Doroteea 2 case, Sipot Hauser

4, Falcau Hauser 4, Falcau Hauser - 7, Case le Todoskany 8 case §.a.m.d. Inaceasta consta de altminteri o caracteristica a habitatului nord-moldovean insecolul al XVIII-lea, specificat §i cu alte prilejuri: evidenta din 1777 a a§ezarilor

Arh. Stat. Bucure§ti, Microf. URSS, r. 82, c. 420-443 (liste din 1773 de sate cu salvogvar-die); Moldova in epoca feudalismului, VII, 1-2, Recensamintele populatiei Moldovei din anii1772-1773 i 1774, ed. P. G. Dmitriev, Edit tiinta, Chi§inäu, 1975, pass.; A. Skal'kovskij,Bolgarskie kolonii v Bessarabii i Novorossijskoni krae. Statistii:eskij aerk, Odessa, 1848, p. 4-5;Ioana Constantinescu, Aspecte ale destriimarii feudalismului in Tara Rorn2neasci ci Moldova la

secolului al XVIII-lea i inceputul secolului al XIX-lea - oamenii de scutealä", in Studii§i Materiale de Istorie Medje", IX, 1978, p. 15, n. 18.

16 D. M Dragnev, Evoljuctja otrabotanoj renty v caranskoj derevne v poslednej treti XVIII-30-h gg. XIX v., in Voprosy istorii Moldavii XIX-naeala XX v., Kiiin6v/Chi§ingu, 1989, p.38-39.

17 P. G. Dimitriev, Narodonaselenie Moldavii (Po nwterialem perepisej 1772-1773, 1774 i1803 gg.), Izd. Stiinta, Kiiinev/Chi§ingu, 1973, p.59.

Ibidem, p.57.19 P. Pdleanea, Documente, in Anuarul Inst. de Ist. §i Arh. «A. D. Xenopol»", Ia§i, 24, 2,

1987, p. 612-613; I. Iosep, Consideratii istorico-geogratice privind evolulia cqezeirilor omenegi dinObcinele Bucovinei, in Suceava. Anuarul Muzeului Judetean", 13-14, 1986-1987, p.224.

20 Moldova in epoca feudalismului, VII, 1, p.458.21 Sc. Porcescu, Un sat vechi: Porcevi (Moldoveni), judetul Neamj..., in Anuarul...", Ia§i, 23, 2,

1986, p. 779; P. PältAnea, Infornuttii despre evolutia demograficei vi a teritoriului oraplui Galati panella 1918 0, ihidem, 24, I, 1987, p.132-133; Bucovina 41 spatiul demografic romanesc, p. 409-410.

Vasile Bàican, Geografia Moldovei oglinditii in documentele cartografice din sec. alXVIII-lea. Rezumatul tezei de doctorat, Ia§i, 1991 (Univ. Al. I. Cuza"), p. 50, Thl. 3.

23 Bucovina i vatiul demografic romilnesc, p. 439-443.

sfatlitul

"

www.dacoromanica.ro

5 Locuitorii Bucovinei 811

Bucovinei noteaza aici 284 sate i viele einzelne Hatten multe colibe izolate"; la1785 se constata 299 sate ;i cuturi, precum-,i diverse eizeln zerstreuten Häuser caserisipite, izolate"24. Acest specific se documenteaza de altfel in intreaga Moldova, inValahia Austriaca (Oltenia de azi dupa 1718), Cri;ana, Tara Romaneasca25.

Conscriptiile austriece succesive au scos la iveala din ce in ce mai multenumdrul oraFlor, targurilor satelor inregistrate evoluand in primii ani

ai noii stapaniri de la 231 la 290 (Tabel 2). Ce se intampla? Subinregistrarile,foarte importante in 1772-1774, erau treptat lichidate de administratia militardimperialä, conscriptia din martie 1777 exprimand atat cat se poate deduce dinsurse numarul complet al a;ezarilor umane, existente in acel moment inBucovina26. A;adar, nu circa 15, ci 290 de localitati, pentru a nu mai adaugavolumul considerabil de catune ;i grupuri razlete de case/colibe, nici fa;iameridionald, inapoiata Principatului Moldovei dupa 2 iulie 1776 st.n.!!

Tabel 2

Orwle, tOrgurile satele Bucovinei In conscriplii (1774-1777) / Villes, bourgs et villages deBucovine dans les dénombrements

Anul / Ann& 1774 1775 Post 2 iulie 1776 st.n. Martie 1777

Ora§e, targuri §i sate 231 227 280 290

SURSA: Bucovin i spajiul demografic romeme. c, p. 392, Thl. I. Pentru anii 1774-1775 se iain considerare teritoriul provinciei de dupil 2 iulie 1776 st.n.

III. Evidentele oficiale ale populatiei in anii 1772/1774-1808 par a arata ointreire a cuantumului demic al provinciei in decursul celor trei decenii ;ijumatate: el ar fi evoluat de la vreo 70 000 pana la 214 483 suflete (Tabel 1). Daroare Mat de mica sà fi fost populatia tinutului in primii ani ai noii stapaniri?

1. Generalul Gabriel baron Splény de Mihdldy comunica Vienei cum s-aprocedat la inregistrarea dajnicilor pe anul 1775: Mi-am dat toata silinta... sa maapropii cat se poate de mult de adevar. Cu ocazia publicarii contributiei din acestan au fost indemnati cu toata seriozitatea vornicii i cei mai batrani de pe la sate,adunati la Cernauti, sä spuna numdrul adevarat al locuitorilor, caci altminteri vorplati indoit dauna ce-o vor cauza prin tainuire", dar Ii se va aplica i o pedeapsacorporald. Aceastä dojana a i fost imediat aplicata unui vornic, care a omis 33 defamilii, iviintandu-se imediat acest exemplu in ará, ceea ce a avut o urmaresalutara, caci mai fiecare vornic schimba prima sa versiune, de frica uneicontributii duble". De;i astfel ne-am apropiat mai mult de adevdr, conch*guvernatorul, populatia reald se va putea stabili numai printr-o aka conscriptie .

24 Ibidem, p. 392, Thl. 1 (notele a §i b).25 Ibidem, p. 395-396.26 Ihidem, p. 394.27 D. Olinescu, Tabela slatisticii...,p. 238. Traducerea de aici am redat-o u§or stilizata.

ci

pi

www.dacoromanica.ro

812 Louis Roman 6

Indubitabil, felul in care se alcatuiau evidentele fiscale in prima vreme nu puteaasigura decdt consemnarea unei parti, §i nu tocmai mare, a dajnicilor.

Precum se vede in Tabelul 1, autoritatile alcatuiesc aproape an de an noisituatii statistice, numarul locuitorilor contabilizati cre,te tot mai mult, dar departede a se cunoa§te nivelul real de populare a Bucovinei printr-o nouà conscriptie, aacum se credea in 1775, unsprezece ani mai tarziu la 25 februarie 1786 setransmite in Capitala Imperiului cd ultima inregistrare, de§i a dat o sumäconsiderabil superioard (cam 134 720 persoane), n-a consemnat decal cloud treimidin populatia totala28.

La ultmul rezultat se ajunsese totqi pe cai zig-zagate: daca anul 1780marcase o maxima (27 487 gospodarii), peste trei ani se constata un recul (26 485menaje), iar in 1785 o cre§tere precarà de vreo 250 unitati, pentru ca la 25februarie 1786 A. se raporteze un salt brusc de cca. 2500, insa totalul de acum29 102 menaje crescuse in mod nesemnificativ, Ltd de ceea ce se §tiuse cu §aseani mai devreme 27 487. Se declara (sá nu fi fost oare un argument decircumstanta?) ca., din noiembrie 1785 §i pana in aprilie 1786, tinutul a fost pardsitde 6 937 persoane (Tabel 3).

Tabel 3

Transmigrafia Imre Bucovina ci Principatul Moldovei (1779-1815)/ Migration de Bucovine dans laPrincipauté de Moldavie et vice-versa

Anii / Années Emigrarea din /Emigration de Imierarea in / Immigration en

Bucovina

1779-1782 6 000 f

1781-1782 786 f / 3 209 s

nombr. 1785 apr. 1786 6 937 s lll s1 nombr. 1786 iul. 1787 221f/1 024s

1786-1788 4 833 f

1787-1798 1 718 s 4 065 s

1789-1803 14 717 s; 21 034 s 5 944 s; 9 790 s

1801 564 s

Primävara 1803 +1 000 s

1803-1814 +20 000 s

apr. 1805 - apr. 1806 10 000s

28 Gen. Enzenberg c. Curtea din Viena, la E. de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoriaromanilor, VII, Bucure§ti, 1876, p. 452, 454; F. J. Sulzer, Geschichte des TransalpinischenDaciens..., I, Wien, 1781, P. 429; L. A. Gebhardi, Allgetneine Weltgeschichte..., LVII. Band, BrUnn,1788, p. 351, nota.

www.dacoromanica.ro

7 Locuitorii Bucovinei 813

Anii / Années Emigrarea din /Emigration de Imigrarea In / Immigration en

8 iul. 1805 3 000 f

1815 A I 431 f;B 16 000 s

f = familii/familles; s = suflete/ames

SURSELE. 1779-IULIE 1787: I. I. Nistor, Romdnii ci rutenii in Bucovina. Studiu istoricstatistic, Bucure§ti Viena Lipsca, 1915, p. 99 (la 1782: 'in cei patru ani din urma); p. 96-97; p.I 20,n. 2; p. 122. 1786-1788: tefan Purice, Emigrarea populaliei bucovinene in Moldova (1775-1848), inGlasul Bucovinei", nr. 3, 1994, p. 6 (din Arhiva de Stat a Regiunii Cernauti). 1787-1798: Bucovinaci spafiul demografic romanesc, p. 412; p. 425, Anexa I (col. 27: emigrari; col. 32-33: veniri dedincolo de hotarele Imperiului). 1793-1803: H. J. Bidermann, Die Bukowina unter österreichischerVerwaltung, 1775-11375, Lemberg, 18762, p. 46. 1801: t. Purice, op. di., p. 7 (eadem). Prim. 1803:G. K. Ko2o1janko, Emigractja trudovogo naselentja Bukoviny v konce XVIII-nae. XIX v., in Problemyistorieeskoj demografii SSSR i Zapadnoj Evropy (period feodaliznw i kapitalizma), Kiainev/Chi§i1991, p. 100; t. Purice, op. cit., p. 7. 1803-1814: I. Dardala, Congiinla nalionaki a romailorbucovineni, in Anuarul Inst. de Ist. §i Arh. «A. D. Xenopol»", Ia§i, XII, 1975, p. 178. 1805-1806:Hurmuzaki, Documente..., XVI, 1912, nr. 1607, p.710 (17 apr. 1806: in cursul unui an). Julie 1805:ibidem, nr. 1581, p. 685. 1815 A: t Purice, op. cit., p. 9 (Arh. de Stat a Reg. Cernau(i); B: I. I.Nistor, op. cit., p. 129.

Ca banuiala ce o treze,te declaratia aceasta nu este chiar gratuitä, se vede dincele petrecute ulterior (Tabel 4). Chiar in cursul anului 1786, evidentele marcheazAinceputul unui recul: daca in februarie se raportasera 28 086 case in provincie,urmatoarea evidenta nu mai cuprinde deck 27 245; peste un an acest nivel sereduce cu vreo 2 400 unitati, iar in anul urmator cu alte cca. 2 400. Si de dataaceasta, autoritätile se grdbesc sa acuze o masivä emigrare in Moldova: cele 4 833familii se declara cu care au sdzut inregistrArile in 1 788 Nä de anul 1 786s-ar datora acestui fenomen (Tabel 3). Suspiciunea noastra precedenta setransforma de data aceasta in totala neincredere: ar fi vorba de un adevamt exod,ca la 22-24 000 de indivizi, in decurs de doi ani, cand totalul populatiei inregistratela inceputul acestui interval atinsese aproximativ 134 720 suflete (Tabel 1)!!

Lucrurile evolueaza apoi §i mai dramatic: in 1788-1789, totalul caselorcunoscute de autoritatile centrale se injumatate;te aproape §i se menOne la un nivelscazut timp de vreo 10 ani (Tabel 4). i iar4i se acuza noi emigrari masive (Tabel3: s.a. 1789-1803). Dar la 9 noiembrie 1791, Vasile Ba4 (Basilius Baron vonBalsch) semnaleazd la Viena ca numarul bucovinenilor plecati in Moldova dupa1786 a fost numai de vreo 7 0002); sunt numiti probabil aici cei 6 937 indivizi,anuntati de autoritatile provinciei ca emigrati in intervalul noiembrie 1785

29 Rudolf Wagner, Vom Moldauwappen zum Doppeladler. Ausgewahlte Beitrage zur Geschi-chte der Bukowina, ed. Paula Tiefenthaler Adolf Armbruster, Augsburg, 1991, p. 393.

-

www.dacoromanica.ro

814 Louis Roman 8

aprilie 1786. Or, prin situatia in trecut a membrilor familiei ;i prin pozitia sa inacest moment, proaspätul baron este poate cel mai de seam./ nobil bucovinean, cu

Tabel 4

Locuitorii Bucovinei (1786-1800): datele oficiule / La populatwn towle deBucovine dan.s les conscriptions

Anul / Ann 8e Case / Maisons Gospodkii / Ménages Suflete / Ames

25 febr. 1786 28 086 29 102 cca. 134 720

1786 27 245

1787 24 859 26 431 131 936

1788 22 412

1789 13 063 14 657 72 663

1790 13 211 15 043 73 359

1791 13 795 15 367 76 268

1792 14 235 15 633 79 752

1793 14 633 15 807 80 693

1794 14 789 15 786 79 9801795 14 837 15 517 79 402

1796 15 051 15 629 80 655

1797 15 373 16 163 83 763

1798 A 15 680 16 250 85 591

1798 B 32 895 181 076

1799 87 990

1800 35 307 190 389

SURSELE: 1786, 1788: St Purice, Emigrarea populafiei bucovinene in Moldova (1775-1848),In Glasul Bucovinei", nr. 3, 1994, P. 6 (din Arh. de Stat a Reg. CernAuti). Febr. 1786, 1798 B,1800: sup. Tbl. 1. Celelalte date: Boleslaw Kumor, Spis wojskowy ludnos'ci Galkji z 1808 r., inPrezeszfok Demograficzna Polski. Materialy i studia", Warszawa-Poznan, 10, 1978, p. 50-51; Bu-covina demogrcific romiinesc, p. 424-425, Anexa 1 (case=co1.2 din Anexci; gospoarii=col.3+4; suflete=col. 23).

incepere din 1783 functionInd chiar la Consiliul de razboi al Curtii, in Viena30. Sänu fi fost el oare informat ;i despre cele 4 833 familii ce-ar fi plecat pan./ in 1788,nici despre cei ce-ar fi trecut ulterior hotarele? Sau V. Bal; Insu;i era suspicios, cuprivire la realismul acestor afirmatii? Cdci chiar situatiile oficiale ale districtului,pentru intreaga perioadd 1787-1798, permit a se avansa cifra aproximativd denumai 1718 persoane emigrate de acolo (Tabel 3).

30 C. Sion, Arhondologia Moldovei..., ed. Rodica Rotaru, Mircea Anghelescu, St. S. Gorovei,Edit. Minerva, Bucurevi, 1973, p. 19-20 (§1 n. 8 Stefan S. Gorovei); Nicolae Stoicescu, Digionar alrnarilor dregatori din Tara Romiinectscci i Moldova. Sec. X1V-XVII, Edit. Enciclopenicg Românà,Bucure§ti, 1971, p. 342; Const. Morariu, Parji din istoria romeinilor bucovineni, I, Cernduti, 1893,p. 20-21; Ion Gilman, Cum era pe vretnuri Ia noi in Bucovina (Jurilmemtul färii la 1777), in ViataRomâneascr, Ia§i, vol. X, an. III, 7, 1908, P. 65.

spaliulsi

www.dacoromanica.ro

9 Locuitorii Bucovinei 815

2. Sd zdbovim 6 clipd aupra curioaselor serii statistice, investigate in cele demai sus. Dupd ce, in februarie 1786, se ajunsese la un maximum in inregistrdriledemice pe intregul interval 1774-1786 (Tabel 1), urmeazd o bruscd descre§tere(Tabel 4), in decurs de trei ani trecandu-se de la cca. 134 720 suflete la numai72 663, pentru ca in alci 10 ani sä se atingd abia 87 990. Straniu nu este numaiacest fapt; i se adaugd altele, de acela§i calibru: pentru anul 1798 se cunosc cloudcifre asupra efectivului contribuabililor provinciei: 85 591 i 181 076 persoane; in1799 evidentele totalizeazd numai 87 990, dar in 1800 ele §tiu de 190 389 indivizi.Ulterior, asemenea stranii scoboravri i sui,uri nu mai apar. Land cuno,tintà dinlucrarea lui Boleslaw Kumor de sumele reduse ale intervalului 1789-1799, le-amsuspectat de grave subinregistAri31. Calea spre mecanismul lor ne-a fost deschisdde fapte, referitoare la alte zone ale oicumenei noastre.

Descoperirea unei serioase evaziuni fiscale pe domeniul Zlatnei a impusnumirea de care Maria Theresia a unei comisii de cercetare (3 octombrie 1772),care a stabilit cä recensamintele din 1750 §i 1755 fuseserd lucrate defectuos.Comisia a deterrninat 4 333 capi de gospoddrii care nu figurau in registrele decontribuabili (din totalul de 7 583 in anul 1773; Tabel 5), adicd 57,14% dinefectiv. Slujba§ii (domeniul era fiscal), ca §i juzii Ii insu§eau pe aceastà bazd bani§i alte bunuri, cdci persoanele netrecute in tabelele de impunere nu scdpau deobligacii32. Cele descoperite in 1772-1773 ardtau cu toad limpezimea misterul"tulburdtoarei evolui, exprimate in cifrele Tabelului 5: o cre§tere de aproape §aseori a totalului contribuabililor pe domeniu, in decurs de 32 de ani.

Tube! 5

Gospodeiriile inregistrate pe domeniul Zlatna (conzitatul Alba, Principatul Transilvaniei), 1746-1778/ Ménages recensés sur le domaine de Zlatna

Anul / Ann& 1746 1755 1773 1778 1778 versus 1746

Gospodarii / Ménages 1 415 3 250 7 583 8 130 574, 6%

SURSELE: Z. I. Tóth, MiKeiri/e ftireinegi din Munfii Apuseni pfnei la 1848, Edit. Academiei,1955, p. 106-107; D. Prodan, Reiscoala lui Korea, 12, Edit. Stiintifica §i Enciclopedick Bucure§ti,1984, p. 91, 112.

A intervenit §i demonstracia existencei permanente in Tara Romaneascd, din1735 i pând in 1748, a dublei evidence a birnicilor: una pentru nevoile externe,alta (net mai inaltd) constituindu-se in secret fiscal33. Astfel incht putem conchide

31 Bucovina spafiul demogrczfic ronzemesc, p. 412-414 (§i Tbl. XLA ci X11).32 Z. I. T6th, MiKarile feireinegi din Munfii Apuseni panel la 1848, Edit. Academiei, 1955,

p. 106-108; D. Prodan, Reiscoala lui Korea, I, Edit. Stiintifia §i Enciclopedia, Bucure§ti, 1979,p. 91, 97 (n. 7a), p. 112, 123, 125, 141.

" Louis Roman, Epoca lui Constantin Breincoveanu: cuantumul hirnicilor ci tendinfeledemografice, in Revista Arhivelor", Bucure§ti 68, vol. 53, 3, 1991, p. 320, Thl. 1 (§i discutia dincuprinsul articolului).

9.i

www.dacoromanica.ro

816 Louis Roman 10

§i in cazul Bucovinei, pe de-o parte, asupra unei posibile grave deturnari devenituri ale erariului de cdtre dregdtorii locali, cel putin in 1789-1799, a§a cumnu cu mult in urmd se vádise §i pe domeniul fiscal al Zlatnei; pe de altd parte,probabil cd reale, in ultimii 15 ani ai secolului al XVIII-lea, sunt inregistrdrilemaxime; in februarie 1786 (135 000 indivizi), in 1798 (181 000 persoane), la 1800(190 000 suflete; Tabelele I §4 4).

3. Ideea emigrarilor, folositd intr-o vreme de cdtre autoritAtile bucovinenepentru mascarea unor probabile malversatii, nu era inventatd. Cercetareaconscriptiilor cdtorva sate din prima perioadd a stdpdnirii habsburgice aratd clarplecarea definitivei in Principatul Moldovei a zeci de familii din Cordon, dupdexpresia vremii34. Catagrafia moldoveneand din 1803 mentioneaza grupuri de, bejdnari ot Cordon"; in iulie 1804 condica noteazd 30 din ei in tin. Suceava; la 23iulie 1805, la la§i se §tia despre cererea austriacd de a se restitui 1500 familiirefugiate din Bucovina; la 17 aprilie 1806, din Ia§i se in§tiinteazd Parisul cdimpdratul a publicat o amnistie pentru toti cei ce-ar voi sd se reintoarcd dinMoldova la vetre, §i cum termenul expird peste o lund, vreo 12 emisari austriecistrdbat tinuturile Moldovei, citind peste tot textul proclamatiei; fluxul emigratieibucovinene cuprindea §i familii boiere§ti etc.35 Indiscutabil deci, grupuri socialediverse, ale caror conditii de viata se depreciaserd, plecau din Bucovina, in vedereaa§ezdrii lor in Moldova; o asemenea transmigratie insä n-a avut proportiilesugerate de Tabelul 3.

Acesta aratd, de altminteri, importante imigrdri de la sud de Cordon, intinutul stapanit de imperiali: documentar, ele sunt descrise drept o intoarcere amuncitorilor, la capatul unei migratii de tip temporar, sezonier. La 14 iunie 1791se consemneazd eft' oameni din Vasilauti (districtul Cernduti) lucreazd inMoldova, la cosit de fan36. La 9 septembrie 1793, locuitorii dintr-un alt sat alBucovinei, Valea Seacd, se angajeazd fatd de egumenul de la Slatina sä lucrezela coasd, pe mo§ia din Moldova a mândstirii37. Tarani din Tinutul Fagilor suntamintiti in anii 1811-1847 la lucru in Basarabia §i Ucraina Meridionald. Intre1820 §i 1827, se inregistreazd 1674 in§i mai ales tärani §i me§te§ugari lapunctul de vamd Noua Sulitd, prin care treceau din domeniile Austriei in cele aletarului. Veneau aici mai ales in perioada muncilor de yard; se insoteau in cete

34I. I. Nistor, Romdnii i rutenii in Bucovina. Studiu istoric i statistic, Bucure§ti-Viena-

Lipsca, 1915, P. 125, 128; Ecaterina Negruti, Informalii noi privind emigrdrile din Bucovina inprima jumdtate a secolului al XIX-lea, in Suceava", VIII, 1981, p. 257-263.

35 Uricarul, ed. Th. Codrescu, VII-VIII, Ia§i, 1886, pass. (la 1803); V. A. Urechid, Istoriaromemilor, XI, Bucure§ti, 1900, p. 60-61 (la 1804); Valeriu Veliman, Relaliile romdno-olomane(1711-1821). Documente turcegi, Bucure§ti, 1984 (Dir. Gen. a Arh. Stat.), nr. 233 (la 1805);Hurmuzaki, op. cit., XVI, ed. N. Hodo§, Bucure§ti, 1912, nr. 1607, p. 710 (la 1806); Const. Morariu,

I, p. 49.36 Documente privind relaliile agrare in veacul al VIII-lea, II, ed. V. Mihordea, Ioana

Constantinescu, C. Istrati, Edit. Academiei, 1966, nr. 566.37 Ibidem, nr. 592.

Pali...,

www.dacoromanica.ro

11 Locuitorii Bucovinei 817

de cateva zeci de oameni, in frunte cu ate o cdpetenie. Se tocmeau cu ziva saupe intreaga duratà a lucrului, de la 3-4 pand la 6-7 luni38. Stiri din a douajumatate a veacului al XIX-lea arata o sporire insemnatä a fenomenului:intelegerile se perfectau la Cetatea Albä, Soroca, Hotin, Ba lti, Chi;indu, Orhei,etc.; lucrätori soseau nu numai din Bucovina, ci i din Galitia, Podolia ;i alteparti; in ultimul deceniu al secolului, totalul lor atingea anual intre 25 000 ;i100 000, in funcOe de situatia recoltei39.

Tabel 6

Bucovineni veniji Ia lucru in Romania (1863-1865)/ Mouvement saisonnier des habitants deBucovine en Roumanie

Anul / Armee 1863 1864 1865Persoane / Individus 10 105 11 290 21 622

SURSA. Ecaterina Negruti, Migrajii sez( niere la lucru in Romania (1859-1918), Edit.Academiei Române, Bucure§ti, 1991, p. 113, Tbl. 1

Maxima migratiilor sezoniere din Bucovina se constata i spre Romania inaceea;i jumatate de secol, problema pe larg abordatd, cu competenta, in ultimiiam40

. Se pare a cea mai veche situatie statistica dateazd din 1863-1865 (Tabel 6),dovedind o cre;tere a sumei anuale a muncitorilor de la 10 100 la 21 600; numarullor a sporit ulterior ;i mai mult. 0 analiza interesante a scos la iveala cauzeleacestor vechi ;i ample procese ale migratiei temporare. La sfar,itul veacului alXVIII-lea, Campia Moldovei (cuprinsa intre dealurile Siretului, CoastaColinele Nistrului) era slab populata i pästra chiar i in anii 1930 o densitatedemografica mult redusä, fatä de tinuturile inconjuratoare; fiindu-le specifice atato climd calda, cat i un sol roditor (cernoziom), mo;iile din Campie aveau nevoiede brate de munca suplimentare, sosite din alte zone. Dintre toate regiunile decodru ce inconjoara Campia Moldovei, Podi,u1 Sucevei era in cel mai viu contrastcu aceasta, avand un sol relativ sdrac i o clima mult mai asprd; de aceea, culturagraului in cuprinsul lui se ardta destul de anevoioasà, a porumbului era rail, iar avitei de vie se dovedea imposibila. Migratiile sezoniere pentru lucru pe mo,iile dinnordul Moldovei inglobau de aceea numeroki corduneni": grosul lor II alcatuiau

38 V. E. ZadoroZnyj, in Social'no demogrcifieeskie processy v rossijkoj derevne (XV1-naealoXX v.), I, ed. I D. Kovare'enko, Ju. Ju. Kahk et al., Tallin, 1986, p. 206-207.

39 V. S. Zelene'uk, Naselenie Bessarabii i Podnestrovja v XIX v, (ttniceskie i social'no-demografieeskie processy), Edit. tiinta, Kiginev/Chi§inai, 1979, p.118.

46 Ecaterina Negruti, Informajii noi...; eadem, Migraliile de lucru in Romania Fi nzarearascoala a jaranilor din 1907, in Anuarul...", Ia§i, 22, 2, 1985, p. 523-536; eadem, Iinplicajii aleorjei de munca de peste howre in viaja economica i social-politica a Romaniei nwderne,in Romanii In iswria universala, I, ed. I. Agrigoroaiei et al., Iali, 1986 (Univ. Al. I. Cuza"),p. 349-362; eadem, Migrajii sezoniere Ia lucru in Romania (1859-1918), Edit. Academiei Române,Bucur9ti, 1991.

1 Victor Tufescu, Migrajiuni sezonale pentru lucru in Moldova de Nord, in RevistaGeograficA Româng", Bucure§ti, IV, 1, 1941, p. 32-45.

lasilor si

www.dacoromanica.ro

818 Louis Roman 12

romanii §i rutenii; mai veneau lipoveni (la indiguiri ori curatari de iazuri), nemtibucovineni (zidari, precum §i mmini§tri" la mori ori la ma§ini de treierat), unguri(la fabrica de zahar din Roman). Soseau insa §i munteni" (tdrani din jud. Baia §iNearnt), ca lucratori sezonieri, la coasa i secera, pe timpul celor doua-treisaptamani, in care recoltele lor de acasa se aflau in intarziere din cauza coaceriimai dificile fata de cele din Campie.

Avem, prin urmare, de-a face cu procese ample, care inglobau nu numaiBocovina i Vechea Romanie (iar inainte de 1859 Principatul Moldovei), ci §iBasarabia, Galitia §i o serie de gubernii de dincolo de Nistru. Se poate intelegein ceea ce prive§te Tara Moldovei, fenomenele descrise erau mai vechi de dataocuparii tinuturilor ei nordice de catre o§tile habsburgice. Evident, cei plecati lamunci sezoniere in Campie se intorceau toti (ori aproape toti) la vetrele lor. Altfelspus, putem conchide cA cifrele vehiculate in deceniile VIII-X ale veacului alXVIII-lea cu referire la emigrarea bucovinenilor nu se constituie intr-o dovada adescre§terii materiei fiscale in Bucovina, caci cei inclu§i in plecarile definitive eraurelativ puini, fata de cei ce le practicau pe cele temporare.

Amintitele migratii sezoniere mai aveau o dimensiune importanta: erau partecomponenta a unei anumite forme a mobilitatii geografice, specifice de-a lungulvremurilor intregului spatiu carpato-ponto-dunarean, §i anume parte constitutivä adeplasdrilor in vederea lucrului, pentru nevoi profesionale. Pacurari din unele sateardelene porneau cu turmele spre pa,unile din Moldova, Basarabia §i §esurilenord-pontice, spre pa,unile din Muntenia, Dobrogea i Bulgaria de Nord-Est.Oameni din zona Apusenilor se duceau la munci agricole in Campia transilvand,ca §i in cea din vest. Din Maramurq plecau in grup, in alte regiuni, unde lucrau lasecerat, la coasà, ca mineri, dar §i ca butinari muncitori forestieri specializati".Tarani din nordul Munteniei §i al Olteniei veneau la lucru in podgoriile de dincolode Milcov, ori la alte munci agricole de acolo, chiar pe durate de mai multe luni,din primdvard pand in toamnd. Din Tara Romaneasca §i Moldova erau cerutimuncitori agricoli in Dobrogea; pana la 1829, erau §i obligati de autoritätileotomane s-o faca. La cererea Porçii, numero,i palma§i, tamplari, zidari, pietrari setrimiteau, din ambele Principate extracarpatice, la cetätile otomane Cetatea Alba,Tighina, Vozia §.a. Mqteri constructori, zugravi etc. treceau dintr-o provincie inalta §.a.m.d. Dacd adaugam §i mi§carea neintreruptä a negutatorilor, trepteibiserice§ti, dascalilor avem un tablou mai cuprinzdtor al vastitatii acestui proces almigratiilor cu caracter profesional, uneori la distante mari, intre care se plaseazd §iamintita mobilitate sezonierd din Bucovina §i nordul Moldovei.

4. S-a afirmat cä triplarea locuitorilor, conscri,i in Bucovina in intervalul1774-1803 (Tabel /), s-ar fi datorat imigrarii masive aici de nemti §i unguri,venirii de tarani bajenari din Galitia §i, in parte, stramutdrii de polonezi §i cehi dinalte regiuni ale Imperiului42. I nformatia istorica insä nu confirma asertiunea:

42 E. V. Mironova, Zwnetki o dinamike naselentja Bukoviny v period avstrijskogo vladyejestva,in Naanyj degodnik Cernovickogo gos. univ.", Cernovicy/Cernguii, 1957, p. 432-434.

cd,

www.dacoromanica.ro

13 Locuitorii Bucovinei 819

- Principalul flux de imigratie al epocii 1-au constituit rutenii. La 12 ianuarie1779 se ,tie ca, in ultimii ani, din Galicia §i Podolia au venit 14 114 ucraineni43. Inintervalul 1779-1786 totalul celor a§ezati in tinut se ridica la 10 557 suflete44.Patenta din 1786 a lui Joseph II care indemna la o moderata politica decolonizari in noua provincie, daca nu chiar la stoparea bor45 va fi fost eficienta,cdci in anii 1786-1803 imigrarea ruteana pare a se dovedi (aproape) inexistenta46.

Numarul germanilor §i lipovenilor, stabiIii in Bucovina in ultimele deceniiale veacului al XVIII-lea, a fost foarte redus4 , iar totalul evreilor din tinut afluctuat de la cca. 2 520 suflete in 1775, la aproximativ 5121 in 1780, scazandapoi la vreo 3080 in 180748 .

In perioada cuprinsa intre 1774 i inceputul anului 1786, in Bucovina s-auinstalat definitiv numai 2 136 secui, veniti din Principatul Moldovei; multi altiisositi aici, nevoind sa rämâna, au plecat in Transilvania4). La 27 ianuarie 1778, intinut se mai gaseau alte 102 familii de colon4ti, care proveneau din Reg. Isecuiesc transilvänean50.

Slovacii in schimb n-au inceput a aflui in provincie decat dupa ce secolulse sfar;ise- , iar venirea unor persone de alte nationalitäti a fost cu totulincidentald pana la inceputul veacului urmator.

43 I. I. Nistor, Rome:nil i rutenii..., p. 81; p. 156, Thl.; Vladimir Trebici, in Bucovinadenwgrafic rom4nesc, p. 417, TN. I.

441. I. Nistor, op. cit., p.71, 81; p.156, TN.45 Emil Ioan Emandi, Constantin erban, Contribujii de geograjie istorica la cunoaverea

fenomenului demagrafic din nord-vestul Moldovei sfaqitul secolului al XVIII-lea, in Suceava",X, 1983, p. 478.

46 1. 1. Nistor, op. cit., p.137; p.156, Tbl.47

Die Donauscwahen. Deutsche Siedlung in Sudosteuropa. Ausstellungskawlog, Zweite Auflage,ed. I. Eberl et al., Sigmaringen, 1989, p. 141; Rudolf Wagner, Vein Moldauwappen..., p. 13-14,112-114; Emandi, erban, op. cit., p.498-500; Bucovina i spajiul demografic ronulnesc, p. 396, n.18, 19, 22.

48 N. Iorga, Note iswrice referitoare evrei in ferile noastre (Anexa Ia Prohlema evreiasca hiCamera), Valenii de Munte, 1910, p. 39; Radu RosettiNarax, La Rownanie et les Juifs, Bucarest,1903, p. 340, Thl. 57. Pentru trecerea de la familii la persoane, am introdus multiplicatorul 4,79(documentat la 1769).

49 Bucovina i spajiul demografic romanesc, p. 396, n. 17; p. 411. Amintind gezarea unorgrupuri de secui in Bucovina, o carte apArutg dincolo de hotare ignora total satele romanelti, inmijlocul carora noii veniti erau colonizati in ultimele decenii ale veacului al XVIII-lea; autorilorcare reveneau §i obsesiv asupra foarte redusei locuiri" a tinutului in acel moment Ii s-au formulatobservatii adecvate: Florin Constantiniu, Hadrian Daicoviciu, Radu Popa, Marginales historiques aun volume d'ethnographie anhistorique (Magyar Ndprajzi Le.xikon, I, Budapest, 1977), in RevueRoumaine d'Histoire", XVI, 4, 1977, p.753.

50 Nistor, Bejenari ardeleni in Bucovina, in Codrul Cosminului", Cernguti,1925-1926, p. 469-527. A se vedea §i: tefan Mete§, Emigrari romeinevi din Transilvania in secoleleXIII-XX (Cercetari de demognifie istorica), Edit. tiintiflca, Bucure§ti, 1971, p. 163; Emandi,

erban, op. cit., p. 496-497.51 M. P. Dan, Compte rendu (la Jan Sveton, Slováci v europskain zahraniti, Bratislava, 1943),

in Balcania", Bucure§ti, VI, 1943, p.577. Cercetarea politicii Vienei de colonizare a diferitor etnii inBucovina, la Mihai Iacobescu, Din istoria Bucovinei, I (1774-1862). De la administralia militara laautonomia provinciala, Edit. Academiei Romane, Bucure§ti, 1993, p. 152-182.

--

-

p spatial

Ix

la

-

I. I. II-III,

www.dacoromanica.ro

820 Louis Roman 14

Cu alte cuvinte, se pot insuma cel mult 28 30 000 de coloni;ti in Bucovina,de-a lungul tuturor celor 30 de ani aflati in discutie. Precum se vede insd, distanta

de la vreo 70 000 suflete intrate in registrele autoritAtilor in 1774-1776 ;i pând la192 830 numdi-ate in anul 1803 (Tabel 1) este cu totul alta, chiar dacd ludm incalcul cre;terea naturald a amintitei populatii initiale, ca ;i pe cea a valurilorsuccesive de coloni;ti.

5. S-a formulat ;i ideea, conform cdreia sporul atat de mare in acea vreme altotalului locuitorilor tinutului ar fi rezultat din imigrarea" românilor57. S-au culesdiferite estimdri eronate, care-ar veni in sprijinul asertiunii: in 1777, in Bucovinaar fi trait 24 000 familii, din care 17 000 ar fi fost ruteni, iar la 1782 s-ar fi luat incalcul 23 000 familii, din care abia 6 000 ar fi fost moldoveni, restul fiinducraineni53. Dupd cum se poate vedea din Tabelul I, precum ;i din discutiainseratd supra, toate cifrele cu care opereazd Bruk i Kabuzan sunt nereale.

Componenta etnicd a populatiei regiunii a fost astfel caracterizatd: inmomentul unirii Bucovinei cu Austria, o importantd majoritate a opulatieiOnutului o constituiau ucrainenii, veneau apoi moldovenii, romanii Ldsânddeoparte uimitoarea disjunctie intre moldoveni i romani, constatdm cä singuradovadd adusä de autori in sprijinul incheierii mai sus reproduse este culeasdintr-un articol publicistic55, care abundd in naivitati demo-istorice! S amintimdeci demonstratia reald a faptului cd, in anii de inceput ai administratieiestriece,majoritatea covagitoare a populatiei Bucovinei era alcdtuità de romani- , in caresens s-au adus i multiple märturii ale vremii: in primii 10-15 ani ai noii stdpaniri,in oficiile publice i legislatie se foloseau numai romana i germana; populatiautiliza limba noastrd i numai ici-colo se auzea alt grai; jalbele care judecatorii sescriau in române;te, iar rdspunsul se da in acela0 grai; la 27 august 1777, gen.Splény se adresa populatiei printr-o chemare in limba autohtonilor; Joseph II,aldtorind in iunie 1783 prin tinut, ordona a se numi aici directori de tinut i unauditor hotarnic, cunoscdtori ai acestei limbi; la 28 octombrie 1786, CancelariaCurtii poruncea ca legile trebuincioase provinciei sà fie talmacite din germand inromana, ceea ce se ;i flcu i ele se tipdrird pentru a se trimite peste tot; la 15ianuarie 1804, administratia tinutului se adresa in graiul nostru Cdtre cetateniime,teri j calfe a crdiescului ora; Siret" etc.57 La 12 octombrie 1777, la Cerndutis-a depus un jurdmant de credintd fatä de casa imperiald. Mândstirilor i schiturilor

57 R. A. Kann, Z. V. David, The Peoples of the Eastern Habsburg Lands, 1526-1918, Seattle,London, 1984, p. 288.

53 S. I. Bruk, V. M. Kabuzan, eislennost' i rasselenie ukrainskogo etnosa v XVIII naCale XXv.,in Sovetskaja etnografija", Moskva, n° 5, 1981, p. 20-21, Tbl. 3 (nota B).

Narisi z istorij Pivniinqj Bukovini, ed. F. P. S'eve'enko et al., Kijv, 1980, p. 86-87.Aurel Onciul, Chestia romtlneascii in Bucovina, in Viata RomâneascA", Ia§i, vol. XXXI,

an. VIII, 10, 1913, p. 5-10.561. I. Nistor, Romeinii p. 45-68, 70-77, 81.57 T. V. Stefanelli, Cciteva date statistice ci istorice din Bucovina, in Convorbiri Literare",

XIV, 12, 1 martie 1881, p. 473-474, 476; C. Morariu, I, p. 17-24, 46-48.

54

Ia5i,

www.dacoromanica.ro

15 Locuitorii Bucovinei 821

din tinut Ii s-a trimis textul scris in limba moldoveneasca", in vederea efectuariiceremoniei in soborul 1äcaului. Taranilor i targovetilor juramantul Ii s-a citit inlocalitatea proprie, in acelmi grai. In adunarea de la Cernauti la care participaboieri, ruptmi, ;leahtici, clerul inalt, o multime de preoti sàteti, reprezentanti aimdnastirilor, ai celorlalte mezari umane i ai breslelor etc. juramdntul este citit,de asemenea, dupd un text romdnesc, poporul repetandu-1 cuvant cu cuvânt, dupäspusele lectorului58.

Apare util a starui intrucdtva i asupra asertiunii amintite a imigrariimasive" a romdnilor in Bucovina, in ultimele decenii ale veacului al XVIII-lea.In Tabelul 7 uimmte evident, cre;terea foarte insemnata a celor consemnatica romdni pand la 1779 (cu 6,63 sau chiar 10,73% anual!!), precum i in anii1786-1803 (cu 2,70% pe an!!). Or, ma cum am constatat, administratia lua actnumai treptat-treptat de realiatile demice locale. I-au trebuit repetate inregistrari,in decurs de doi ani i jumatate, pentru a cunomte efectivul total al mezarilorumane, dar in fiecare localitate se conscria deocamdata numai o parte din menajeleexistente (§II; Tabel 2). Conscriptiile populatiei au dat, timp indelungat, rezultatenesatisfacatoare, autorifatile fiind de altminteri comtiente ca, ;i in momentul demaxima de la 25 februarie 1786, nu le erau cunoscute decal douä treimi dincuantumul demic real; abia la 1798, populatia inregistratd II desemneaza pe acestadin urma (aproape) integral ((§III.1-2; Tabel /). De ce ne-am mira atunci ca ;isuma romdnilor locali sporea mai repede in evidente, decal crmterea lor reald? Nuimigrarea" este aici in discutie, ci indubitabil ameliorarea inregistrarilor.

Tabel 7

Populafia romilneasai in recensämintele din Bucovina (1774-1910)/ Les Roumains dans lesrecensements de Bucovine

Anul /Année

1774 1779 1786 1803 1851 1910

Indivizi / 52 750a / 87 811 91 823 144 349 184 718 273 254Personnes 63 700b

Rma % 10,73 / 0,64 2,70 0,52 0,676,63

EstimAri / Evaluations. Rma = rata medie anualà de crevere a populatiei, de la dataprecedent'd §i Oa la anul respectiv / Taux annuel moyen d'accroissement de la population.

SURSELE. b Vladimir Trebici, In Bucovina spatiul demografic romiinesc, p. 417, TN. I.Celelalte numere: I. I. Nistor, Romiinii i rutenii in Bucovina. Studiu istoric ci statistic, Bucure§ti-Viena-Lipsca, 1915, P. 137; p. 156, Thl.

Daca rata medie anuala a sporirii totalului etniei intre 1786 ;i 1803 este de2,70%, iar a celei din 1774 ;i pdna la 1779 chiar de 7-11% (Tabel 7), cdnd inambele cazuri nu putea fi mai mare de 0,5 (cel mult 0,6)%, aceasta se datormte,

T. V. Stefanelli, op. cit., p. 469; Ion GrämacIA, Cum era pe vremuri..., p. 62, 65, 67.

ab

ci

I

5°

www.dacoromanica.ro

822 Louis Roman 16

desigur, faptului cä evidenta din 1779 era relativ mai completa, comparativ cuaceea din 1774, iar inregistrarile din anii 1798-1803, spre deosebire de toate celeprecedence, cuprindeau (aproape) intreaga masä demica a tinutului (Tabelele I 4.i4). Ca este aa se vede i din faptul ca, din 1803 §i pana in anul 1851, populatiaromaneasca a Bucovinei a sporit cu 0,52% pe an (§i nu de 3 ori cu 7%! Tabel 7),indice relativ comparabil cu cel inregistrat de locuitorii Principatului Moldovei inintervalul 1832-1859 (0,79%). Rata bucovineand din perioada ulterioard (0,67% inanii 1851-1910) este insä total diferitä de cele din Moldova (0,83% intre 1859 §i1899; 1,13% in perioada 1899-1912)59, printre altele §i din aceste cloud motive:rutenizarea treptatá a locuitorilor unor mezari bucovinene60, ca §i declan§areaemigratiei spre America61.

Intreaga demonstratie anterioard aduce astfel noi argumente, in sprijinulunicului mod de deterrninare a niveluli real de locuire a provinciei §i de stabilire aetniei locuitorilor sal la 1774: a recurge la un calcul regresiv, pragul sau fiindprimele conscriptii ce-au inclus de fapt Intregul efectiv al locuitorilor provinciei(la 1798 pentru populatia totald; la 1803 in ceea ce prive,te structura sa nationala);a introduce in ecuatie indicele adevarat de cre§tere naturald a locuitorilor in epoca,luand totodata in considerare urmarile secetelor, ale epidemiilor §i altor flagele; atine seama de realele proportii ale migratiei externe. Pe aceastä bazd, s-a stabilit Ca

populatia totala a Bucovinei se ridica la 1774 nu la cca. 70 000 suflete, ci la vreo146 000/149 000, romanii constituind 84 ori poate 86% din ei (Tabel 8).

Tahel 8

Bucovina la 1774: populafia totalei realä yi structura ei etnicei / La province de Bucovine dansl'annee 1774: la population totale réelle et sa structure nationale

Populatia totala /Effectif de lapopulation

Structura nationala / Structure ethnique

Romani / Roumains Alte etnii / Autres national ités

Numarul / Lenombre

% Numarul / Lenombre

%

145 588/148 583 124 910 84/86 20 678/23 673 14/16

SURSA: Bucovina i spaiuI demografic romanesc, p. 392-415, 424-432 (concluzia lap. 413-414, TN. X/. A i B).

Spatiul nu ne Ingaduie prezentarea temeiurilor cifrelor folosite mai sus cu referire la cre§-terea reala a populatiei Moldovei In secolele XVIII-XIX. Au fost luate in considerare recensaminteledin 1912, 1899 §i 1859-1860, s-a operat o analiza critica a catagrafiilor din 1831-1832, 1803 §i 1772-1774 §.a.

60 Mai recent asupra problemei: Const. Nutu, Compte rendu (la E. Prokopowitsch, Die Rumii-nische Nationalhewegung in der Bukowina und der Dako-Romanismus, Graz-Koln, 1965), in Revuedes Etudes Sud-Est Européennes", Bucarest, 4, 3-4, 1966, p. 628-632; I. Dardala, Conviinta natio-mild 0 romemilor hucovineni, in Anuarul...", Ia§i, XII, 1975, p.177-186; Const. Rezachevici, Reis-puns oiinlific la controversa ucraineano-rorminei privind istoria Bucovinei", In Revista Istorica",S. N., Bucure§ti, V, 3-4, 1994, p.327-339.

61 Un semnal de alarma privind proportiile exodului in anii anteriori, la C. Paltin, Scrisori dinBucovina, in Viata Romaneascr, vol. XXX, an.VIII, 7-8, 1913, p. 220.

"

www.dacoromanica.ro

17 Locuitorii Bucovinei 823

IV. Concluzii. 1. Prime le date mai apropiate de realitate, referitoare lanumdrul locuitorilor regiunii, sunt cele din februarie 1786 §i abia la 1798 autori-tdtile reu§esc sà cunoascd intreaga ei populatie.

2. Organelor centrale ale administratiei le trebuiserd astfel 24 de ani pentru aajunge la acest rezultat (ceea ce era totu§i un succes, cdci ele avuseserd nevoie inTransilvania de un secol, pentru a atinge asemenea performantd), deoarece Ii seopuneau acute interese contrare:

a) Dajnicii, ca §i capii satelor, targurilor §i ormelor erau vital interesati inmasive subinregistrdri, pentru a u§ura povara ddrilor (a se vedea relatarea gen.Splény cu referire la conscriptia din 1775, precum §i dovezile unor evidente foarteincomplete ale locuitorilor din fiecare a§ezare in parte62).

b) Stdpani de mo§ii i§i asigurau, legal ori ilicit, imunitati fiscale, cdci cucat reduceau mai mult prelevdrile fiscului cu atat le puteau spori pe cele inpropriul folos (situatia a fost exemplificatd prin constatarea de la Sadagura, cdreiai se poate adduga §i aici demonstratia substantialelor lacune in scriereagospoddriilor in diverse localitaiti63).

c) Cu prilejul efectuarii numdrätorilor demo-fiscale, dregAtorii de diferitetrepte, in deplin consens cu posesorii mo§iilor §i arenda§ii, ascundeau sate intregi§i o bund parte din menaje in a§ezdrile inregistrate, procedeu de veche traditie §irdspandire in numeroase provincii §i tdri europene, ca §i de pe alte continente(videte situatiile amintite in privinta catagrafiilor din 1772-1774, ca §i chestiuneadublei contabilitdti din Bucovina, de pe domeniul Zlatnei §i din Tara Roma-neasca ).

d) Ar mai fi de amintit §i scutirea de ddri a multor categorii, ceea ce implicaadesea neincluderea lor in numdraori.

3. Istoriografia va fi poate astfel nevoità sd renunte la mituri, dintre careunele bicentenare: pustietatea" Bucovinei la 1774 §i popularea" tinutului, princolonizdrile de largd amplitudine" din primele decenii ale strdjuirii lui de cdtrepajurile habsburgice; emigratia definivä ca explicatie" a reducerilor substantiale,constatate in evidentele demo-fiscale dintr-o anumitd vreme; cota-parte insigni-fiantd" ce-ar fi revenit romanilor intre locuitorii din anii 1770 ai regiunii §.a.Subzistd in aceastd privintd mai vechi corecte ludri de pozitie: I. I. Nistor cuno§tealacunele apreciabile ale numdfdtorilor din 1774-1779; N. lorga credea cd, la luareaei de cdtre Austria, Bucovina avea 100 000 tdrani romani; pentru a caracterizasituatia provinciei in acel moment, M. Anagnosti opera in 1837 cu date ulterioareanului 1774 132 000 de suflete etc.65

62 Sup.: n. 21, 27.63 Sup.: n. 20-21.64 Sup.: n. 15-19; §111.2; Tbl. 4 0 5.65 Bucovina i spafiul demografic romanesc, p. 408-409; p. 414, n. 83.

www.dacoromanica.ro

824 Louis Roman 18

4. Este de addugat ;i faptul cd problematica semnalatd in legaturd cuBucovina minima" demicd ce-ar fi subzistat in anumite perioade, realul nivel depopulare, evolutia structurii etnice , cal acest complex de probleme se cuvine a fipus in discutie cu privire la intregul arc al provinciiilor noastre, aflate la limiteleexterioare ale oicumenei romdne;ti: Banat, Cripna, Maramurq, Bucovina,Basarabia ;i Dobrogea.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTAR

INSULA ERPILOR

DOMINUT I. PADUREANU

Situata la 45°15'53" latitudine nordica §i 30°1441" longitudine estica, in fata gurilorDunarii, mai exact a bratului Sulina (la circa 45 km de orgul cu acelgi nume), Insula erpilor(17 ha) este cea mai mare dintre putinele insule ale Marii Negre.

Pomenita pentru intaia oara in anul 777 i.e.n. de catre Arctinus din Milet (in Aethiopida),insula apare in izvoarele istorice, literare §.a., sub mai multe denumiri: Leuké, Leuca, Insula alba",stanca alba", insula stralucitoare", Achillea, Insula lui Achille", lacgul lui Achille", Phidonisi,Fidonisi, Fidonixi, Macron, Selina, Cacearia, Faena, Nisi, Rubea, Rubra, Dan Adassi, Zmeinoi,Ostrov, Isola Rosia, Dile des Serpents §i, bineinteles, Insula

Din lunga lista a autorilor straini §i romani care s-au oprit asupra ei, amintim pc: Arctinusdin Milet, Pindar, Euripide, Philostrat, Stephan din Bizant, Heschiu, Ammianus Marcellinus,Lycophron, Scylax din Caryanda, Scymnos din Chios, Dionisie Periegetul, Strabon, PomponiusMe la, Pliniu cel Batran, Julius Solinus, Rufus Festus, Ptolemeu, Iordanes, Pausanias, Maxim din Tyr,Tzetzes, H. Köhler, P. V. Soloviev, N. Murzachevici, A. Muller, R. Drost, G. P. Lisseanu,G. Murgoci, V. Merutiu, A. Borza, R. I. Calinescu, C. Bratescu, P. Enculescu, M. D. Ionescu,R. Sei§anu, M. Draghicescu §.a.

Cu o istorie multimilenara, care se integreaza organic istoriei gurilor Dunarii, Dobrogei iardupà 1878, istoriei Romaniei Insula erpilor a fost, este §i va fi, in ciuda vicisitudinilor istoriei,ceea cc istori a, geologia, geogratia §.a. o atesta din plin o parte a pamantului romanesc.

Pana in secolul al XIX-lea, apartenenta insulei la Dobrogea, caracterul romanesc §i drepturileromanilor asupra acestor teritorii strabune, au constituit realitati, aspecte istorico-juridice arhicunos-cute §i recunoscute, atat in tail cat §i peste hotare.

Decaderea lentd dar continua a Imperiului otoman, auresivitatea unor imperii vecine tarist §ihabsburgic disputele pentru noi teritorii §i sfere de influenta, pentru controlul Dunarii, a guriloracestui fluviu, stramtorilor, a Marii Negre in ansamblu §.a., prin desele razboaie pe care le-au generat,multe purtate pe pämant romanesc, au provocat marl §i grave pierderi umane, materiale §1 teritoriale,iar in ceea ce prive§te Insula erpilor au facut ca destinul acesteia &à fie schimbator, asupra lui punan-du-§i nu odata amprenta interesele puterii invingatoare, jocurile de culise ale diplomatiei europene.

De§i definitivarea cuceririi Dobrogei de cave Imperiul otoman a avut loc intre anii 1445-1462,Delta Dunarii §i zona inconjuratoare inclusiv Insula erpilor vor intra sub stapanirea acestuiadupa evenimentele din anul 1484. Timp de aproape patru secole §i jumatate Dobrogea, respectivpeste trei secole (328 de ani) Insul a erpilor, se vor afla sub stapanirea otomana.

Modificarea statutului juridic al insulei va avea loc dupd razboiul ruso-turc dintre anii 18061812. Prin Tratatul de pace de la Bucurelti (16/28 mai 1812), ffira nici un drept istoric §i fàrà o umbrade legitimitate, Rusia tarista smulgea §i anexa de la Imperiul otoman, bratul Chilia (devenind pentruprima data riverana la Dunäre), precum §i teritoriul romanesc situat intre Prut, Dunare, Marea Neagra§i Nistru. Este Inca o confirmare, dureroasa, a adevarului spuselor istoricului Gheorghe I. Bratianu,potrivit cdrora interesul istoric pe care II trezelte o regiune geografica este un privilegiu care seplate§te scump"1.

Gheorghe I. Bratianu, Marea Neagril. De la origini panel Ia cucerirea otomanti, vol. I, Edit.Meridiane, Bucure§ti, 1988, p. 87.

Revista istoricd", tom VI, nr. 9 10, p. 825 845, 1995

1

Send or.

www.dacoromanica.ro

826 Dominut I. Padureanu 2

in amintitul tratat, au fost incluse §i o serie de prevederi referitoare la statutul juridic alinsulelor de pe Dunare: insulele mici de aici nepopulate inainte de razboi, sa nu fie ocupate §i luatein stapanire de nici unul dintre state, iar de acum incolo, neconstruindu-se pe aceste insule nici un felde fortificatii sau intarituri, ele sa fie lasate de§arte [nepopulate]"2. De§i articolul IV al Tratatului depace din 1812 nu nominaliza Insula erpilor, apreciem ca aceste prevederi se refereau indirect §i

la aceasta, extinderea lor asupra statutului ei facandu-se automat.in mod normal a§a ar fi trebuit sa stea lucrurile, dar §i de aceasta data §i de multe ori mai apoi

a triumfat nu forta dreptului, ci dreptul fortei! Rusia tarista a apreciat ca era momentul sa mai anexezeInca un teritoriu romanesc, aflat sub jurisdictia Imperiului otoman Insula erpilor. Mai mult, eaaprecia ca insula Ii apartine, atitudinea sa abuziva, falsul ei crez, find confirmate §i de organizareaunor expeditii de cercetare amanuntia a insulei (1823 comandantul Kritzky, 1839 P. V. Soloviev,1841 N. Murzachevici §.a.).

Insula erpilor revine in atentia diplomatiei europene in urma unui nou razboi ruso-turc,desfa§urat intre anii 1828-1829. Tratatul de pace de la Adrianopol (2/14 septembrie 1829), a marcatnoi succese" pentru invingatorul Imperiu tarist: se hotara§te libertatea comertului §i se deschidporturile de la Dunare, granita dintre cele douà imperii era fixata pe talvegul Dunarii §i pe bratulSf. Gheorghe, Marea Neagra a fost declarata mare liberä, incetand sä mai fie un lac turcesc" §.a. inciuda aspectelor pozitive cuprinse in acest tratat in legatura cu principatele romane, nu poate fi trecutcu vederea faptul ca el cuprindea §i o serie de prevederi care lezau gray interesele romanilor: Imperiultarist anexa bratul Sf. Gheorghe §i prin acesta intreaga Delta a Dunarii insulele din zona gurilorDundrii §i Insula

in mai putin de douà decenii (17 ani), Imperiul tarist a reu§it sa smulga Imperiului otoman §i säanexeze (§i) cele trei brate ale Dunarii (Chilia 1812, Sulina 1826 §i Sf. Gheorghe 1828/1829),insulele aferente gurilor Dunarii §i Insula erpilor. Astazi este neindoios faptul cà aceste parti alepamantului romfinesc au constituit rapturi teritoriale, o ocupare prin forta a unor teritorii straine. Larandul sàu, Imperiul otoman nu era indreptatit sa cedeze ceea ce nu era al sau!

Insula erpilor reintra in atentia diplornatiei europene ca de atatea ori pang atunci §i de atateaori dupa aceea in urma unui nou razboi razboiul Crimeei (1853-1856).

Ea apare mai intai pomenita in legatura cu evenimentele §i operatiunile militare aliate in MareaNeagra. La 8 septembrie 1854, Insula erpilor a constituit punctul de raliere a escadrelor militare aleAngliei, Frantei §i Turciei. in apropierea insulei, la bordul navei otomane Caradoc" a avut locintalnirea comandantilor celor trei escadre, in scopul de a stabili cele mai favorabile puncte dedebarcare in zona cuprinsa intre capul Chersonez (Sevastopol) §i Eupatoria. Cu toate cà a foststabilita ca punct cheie al debarcarii plaja de la Old-Fort (situata pe paralela 45), nu s-a ajuns la obatalie navalà, intrucat Rusia §i-a scufundat flota cu panze de care dispunea, in fata Sevastopolului.

Dupa infrangerea Imperiului tarist, in vederea incheierii pacii §i restabilirii echilibruluieuropean" zdruncinat de razboi, a fost convocat Congresul de pace de la Paris. Prin Tratatul de pacede la Paris (18 / 30 martie 1856), intre altele, s-a stabilit: libertatea navigatiei pe Dunare, intrareagurilor Dunarii in sfera de preocupari a unei Comisii europene de supraveghere a navigaciei (ComisiaEuropearia a Dunarii), neutralitatea Marii Negre §.a. Potrivit art. XXI, le territoire cédé par la Russiesera annexé a la Principauté de Moldavie, sous la suzeranité de la Sublime-Porte"3. Basarabia §iInsula erpiIor, stravechi teritorii romane§ti, reveneau Moldovei, sub suzeranitatea Imperiuluiotoman.

Insula erpilor obiectul unui nou conflict de interese dintre Turcia §iRusia dupà indeluneidiscutii §1 tratative diplornatice, a revenit in cele din urma Turciei, acesteia revenindu-i §i sarcina de aintretine farul de pe insula, de a asigura protectia militara a gurilor Dunarii.

Congresul de pace de la Paris (1856) a facut ca importante [Ali ale pamantului romanesc,Dobrogea, Delta Dunarii (cu numeroasele sale ostroave) §i Insula erpibor, sa ramfina sub controlul

2o Documente turce0i privind iswria Romeniei, vol. III, 1791-1812, Edit. Acaderniei,

Bucurvi, 1986, p. 362.Ade yi documente relative la istoria renayterii Rornôniei, publicate de Ghenadie

Petrescu, Dimitrie A. Sturdza §i Dimitrie C. Sturdza, vol. II, Bucure§ti, p. 1081.

4erpilor.

.

,

.

www.dacoromanica.ro

3 Insula erpilor 827

Turciei. Pe bung dreptate Louis Thouvenel va cataloga acest fapt ca o solutie favorabilA" puteriisuzerane, apreciind tratatul din 1856 drept cel mai favorabil tratat dintre toate care s-au incheiatpentru Turd a"4.

La sfar§itul anului 1856, intre marile puteri europene au izbucnit grave disensiuni din cauzainterpretarii §i executarii Tratatului de pace de la Paris.

intre chestiunile in disputa, cele mai multe erau legate de Principatele Romane: respectarea decare Rusia a prevederilor teritoriale ale Tratatului de pace, respectiv cedarea Bolgradului in favoareaMoldovei §i a Deltei Dunarii §i Insulei erpilor in favoarea Turciei; evacuarea de care Austria aPrincipatelor, ceea ce aceasta nu voia sa duca la indeplinire [Ana ce Rusia nu se achita de obligatiilesale; pärasirea Marii Negre de catre flota engleza, ceea ce aceasta nu se hotara s-o facà atata timp catinteresele aliatei sale, Turcia, nu fuseserd satisfacute §.a. Rezolvarea practica a acestor chestiuni s-adovedit a fi foarte grea 1i complicata, cad daca problemele erau interdependente, interesele marilorputeri erau divergente, la fel ca i pozitiile bor.

In legatura cu rectificarea liniei frontierei Basarabiei (art. XX al tratatului), fraza care a iscat unadevdrat scandal diplomatic a fost cea care stabilea ca frontiera va trece la sud de Bolgrad"; intrucaterau doua localitati cu acela§i nume, problema care se punea era care dintre ele trebuia avuta invedere?

intrucat Franta sprijinea Rusia, iar Anglia Turcia, conflictului de interese ruso-turc i se adaugd§i cel franco-englez. François Charles-Roux constata, pe buna dreptate, cà intre Franca 0 Angliatotul este materie de conflict: Bolgrad [adica delimitarea granitei basarabene], Insula erpilor, DeltaDunarii, Principatele..."5.

La 10 noiembrie 1856, Eduard-Antoine Thouvenel (1818-1866), ambasadorul Frantei laConstantinopol (1855-1860), Ii scria contelui Vincent Benedetti (1817-1900), director al afacerilorpolitice in Ministerul Afacerilor Externe francez, cd in foarte scurt timp urma sa ceara guvernuluiotoman sà raspunda la trei intrebari, prima dintre acestea fiind: Turcia vrea sa vina la Conferinta saupreferäsà schimbe indata Bolgradul contra Insulei erpilor §i Deltei Dunarii"6.

In legatura cu disensiunile dintre marile puteri, iata ce scria publicistul francez Gaston deMonicault: Alt motiv de discutii: la varsarea Dunarii se afla o mica insula, Insula erpilor (...)despre care tratatul nu vorbea; trebuia sà fie anexata de Moldova? in fine, tratatul nu specifica nimiccu privire la Delta Dunarii care, dupa cat se parea, trebuia sa fie inclusa in teritoriile cedate, dar pecare Turcia o reclama in virtutea unor consideratii istorice potrivit carora Delta nicicand n-a facutparte din Basarabi a. Rusia s-a declarat gata sà renunte la ultimele cloud chestiuni in litigiu daca i se dadreptate in prima problema, adica in privinta Bolgradului"7.

Inca de la 27 octombrie 1856, Rusia, printr-un memorandum, a facut o declaratie in legaturdcu cedarea Bolgradului i evacuarea Insulei erpiIor, asigurand prin aceasta puterile adversare despreintentiile sale papice". Totodatà, Rusia a trimis o circulara puterilor semnatare ale Tratatului de pace,in care declara cal nu acorda Insulei erpilor nici o importanta politica, nici militara"8.

La 31 decembrie 1856 avea loc o a doua consfatuire a puterilor semnatare ale tratatuluireprezentate la nivel de ambasadori prilej cu care a fost stabilit i adoptat un Protocol. Potrivitprevederilor acestuia, Insula erpilor §i Delta Dunarii reveneau direct Turcier9. (Potrivit unorinformatii, se pare ca ru§ii n-au parasit insul a cleat dupa ce au luat cuno§tinta de amenintarile englezeca daca nu o parasesc, flota acestei tari va bombarda Odessa 0 Sevastopolul L.)

Un alt motiv de disensiune, legat §i de Insula erpilor, privea parasirea Marii Negre de catreflota engleza. i Rusia §i Franta doreau atingerea acestui obiectiv cat mai grabnic, in timp ce Anglia

4 o Romanii la 1859. Unirea Principatelor Romane in conviinfa europeand. Texte straine,vol. II, Edit. tiintifica §1 Enciclopedica, Bucure§ti, 1984, p. 261.

5 o Romania in relagile intemalionale. 1699-1939, Edit. Junimea, Ia§i, 1980, p. 251 (J.Poumaz Consulul general al Belgiei la Bucure§ti in depe§a din 27 august 1855, catre superiorii sai).

Romanii la 1859, p. 265.7 Ibidem, p. 354.

lbidem, p. 132.9 Ibidem,p. 133.

www.dacoromanica.ro

828 Dominut I. Padureanu 4

nu se grabea s-o faca, de§i termenul limità era 27 octombrie 1856. A§a cum relevA Raportul luiBlondel van Coelebroeck, ministrul rezident al Belgiei la Constantinopol, din 14 octombrie 1856,inaintat lui Charles Vilain, ministrul Afacerilor Externe al Belgiei, amiralul Lyons (fost comandantsecund al flotei Marii Britanii din Mediterana in timpul razboiului Crimeei), i-a declarat primului Ca'el mai a§tepta intdriri navale, cà flota engleza nu va parasi apele Bosforului decat dupà inapoiereaInsulei erpilor(«qu'après la restitution de l'Ile des SerpentsW. Ace la§i interlocutor continua: Lesanglais n'entendent pas que cette restitution soit encore discutée ils n'admettent même pas qui'elledoit être exigée de fait en execution du traité de Paris qui cependenat n'en partes pas". Iiba Petersburg,continua raportul diplomatic, nu se intelege a§a, iar evacuarea este intarziatà la nesfar§it .

IntAlnirile diplomatice dedicate rezolvärii chestiunilor in discutie au continuat.in Protocole relatif aux limites de la Russie et de la Turquie vers Bolgrade et l'Ile des

Serpents", semnat la Paris, la 25 decembrie 1856/6 ianuarie 1857, se prevedea: Le present Protocoleaura même force et valeur que s'il avait Cté revêtu de la forme d'une convention; mais il est entenduque, quand la Commission de delimitation aura termine ses travaux, il sera signé, entre les hautesParties contractantes, une convention consacrant la frontiere telle qu'elle aura été &abbe par lesCommissaires et les resolutions prises au sujet d'ile des Serpents et du delta du Danube"11.

Contrar articolului XXI al Tratatului de pace de la Paris din 1856, Insula erpilor §i DeltaDurarii urmau a fi predate Turciei §i nu Moldovei, cum se prevdzuse initial.

Jumatate de an mai tArziu, la 7/19 iunie 1857, la Paris era semnat Tratatul dintre Austria,Franta, Marea Britanie, Prusia, Rusia, Sardinia §i Turcia, relativ la delimitarea Basarabiei, DelteiDunarii §i Insulei erpilor. Cele mai importante ramân articolele 3 §i 4: Art. 3. Le traité du 30 Mars1856, ayant, comme les traités conclus antérieurement entre la Russie et de la Turquie, garde lesilence sur rile des Serpents, et les H. P. C. ayant reconnu qu'il convenait de considCrer cette ilecomme une dependance du delta du Danube, sa destination reste fin& suivant les dispositions del'article precedent". Daca acest articol preciza apartenenta Insulei erpilor la Delta Dunarii, cureferiri la destinatia sa ulterioarà, urmätorul articol privea in principal farul de pe aceastà insulä §irosturile sale: Art. 4. Dans l'intérêt general du commerce maritime, la Sublime Porte s'engageentretenir sur l'ile des Serpents un pharé destine a assurer la navigation des batiments se rendant dansle Danube et au port d'Odes5a"12.

intre anii 1856-1878, Insula erpilor se va afla sub dominatia Imperiului otoman, importantasa economic5 sau militard fiind foarte

Insula va reintra in atentia diplomatiei marilor puteri europene dupà noul räzboi ruso-turcdintre anii 1877-1878. Cauzele §i desfa§urarea acestui nou razboi dintre vechi rivali, sunt de acumbine cunoscute §i nu vom stArui asupra lor; legat de acest razboi ne vom opri doar asupra problemelorteritoriale legate, direct sau indirect, de Insula

Dupii tratativele ruso-romdne de la Livadia (Crimeea) septembrie 1876 , la 4/16 aprilie1877, la Bucure§ti, Mihail KogAlniceanu, ministrul de externe al României, §1 baronul Dimitri Stuart,consilier de stat, agent diplomatic §i consul general al Rusiei, semnau Conventia privind trecereatrupelor ruse prin România. Dintre articolele sale, deosebit de important era cel de-al doilea, prin careera prevazuta expres obligatia asumatà de guvernul Rusiei de a nu se amesteca in treburile interne ale

10 Ibidem, vol. I, p. 77-78.I

Ministerul Afacerilor Strciine. Cestiunea Acte documente, Bucurelti,MDCCCLXXXIII, p. 146 (Prezentul Protocol va avea forta §i valoare de indata ce va fi refacut subfo ma un conventii; dar el va fi ascultat dupä ce Comisia de delimitare va termina dezbaterile, va fisemnata Intre Inaltele Pärçi semnatare o conventie consacrata frontierelor chiar daca va fi stabilita prinCo ui ci rezolutii feritoare la Insula erpilor §i Delta Dunarii").

Ihidem (Art. 3 Tratatul din 30 Martie 1856 are la bazA tratativel avute anterior intre Rusia§i Turcia §i prive§te lini§tea asupra Insulei erpilor §i H.P.C.; s-a convenit a se considera aceastainsulà ca fi ind dependent5 de Delta DunArii, destinatia sa rämânând sä fie finalizatà prin dispozitiilearticolului precedent"; Art. 4. in interesul general al comertului maritim, Sublima Poartà seangajeazil sà intretina pe Insula erpilor un far, destinat sa* asigure navigatia vapoarelor care navigape Duniire §i inspre portul Odessa").

mica.

Serpilor.

Duncirei. i

a

I

www.dacoromanica.ro

5 Insula Serpilor 829

Romaniei §i de a respecta integritatea hotarelor ei: Pentru ca nici un inconvenient sau pericol sa nurezulte pentru Romania din faptul trecerii trupelor ruse pe teritoriul sau, guvernul majesratii saleimperatorul tuturor Rusiilor se obliga a mentine §i a face a se respecta drepturile politice ale StatuluiRoman, astfel cum rezulta din leVle interioare §i tratatele existente, precum §i de a mentine §i aparaintegritatea actuala a Romaniei" Semnificatiile acestei Conventii bilaterale sunt deosebite: dupa166 de ani de la semnarea Tratatului dintre Dimitrie Cantemir §i Petru cel Mare, trupele ruse aveau säintre pe pamantul romanesc nu ca armate de ocupatie, ci cu consimtamantul guvernului tarii noastre,in conditii clar precizate; Romania §i Rusi a au contractat reciproc angajamente ca state libere §i egalein drepturi (Rusia find primul stat care a incheiat un tratat cu Romania ca tara pe deplinindependenta §i suverana); in fine, printr-un act cu valoare juridica internationala, Rusia tarista §i-aasumat obligatia de a respecta randuielile politice interne §i integritatea teritoriala a Romaniei.

Dupà proclamarea, la 9 mai 1877, a independentei de stat a Romaniei a urmat consacrareaacestui act istoric prin propriile forte, prin grele jertfe umane §i materiale, prin sangele varsat pecampurile de lupta de la sud de Dunäre. Cooperarea militara româno-rusa !Yana la Dunare §i mai apoila sud de Dunare, bätaliile de la Plevna, Rahova, Vidin, Smardan §.a., aportul deosebit al romanilor laca§tigarea razboiului de catre Rusia, sunt tot atatea dovezi care atestä faptul c noi ne-am ca§tigatsinguri independenta, ca ea nu ne-a fost oferita de nimeni, diplomatia europeana rezumandu-se doarla consacrarea ei in plan juridic international.

Dupà incheierea razboiului, Rusia tarista i§i va rasplati" fostul aliat cu o atitudine ingrata,cinicà §i brutala, in totala contradictie cu actele semnate impreung, cu contributia efectiva avuta pefronturile de luptä, cu prevederile legislatiei internationale in vigoare la aceea data. Acest razboicare din nefericire nu va fi §i ultimul a demonstrat faptul ca Principatele Romane (Romania,incepand cu 24 ianuarie 1862), au constituit problema principala a tuturor invaziilor ruse impotrivaTurciei, secretul §i scopul tuturor agresiunilor"I4, pamantul romanesc find §i de aceasta data nunurnai prada dar §i moneda de schimb a invingatorilor"I-.

Dupa preliminariile de pace, discutate la Kazan lak (5/17 ianuarie 19/31 ianuarie 1878) ffiräaliatii din timpul razboiului i faria consultarea acestora, Rusia neadmitand aceasta, la Adrianopol sesemna (19/31 ianuarie 1878) Conventia de armistitiu dintre cele douà imperii, un adevarat tratat depace! Imediat Rusia a cerut ultimativ Romaniei cele trei judete din sudul Basarabiei, refuzul dernn alacesteia ducand la tensionarea raporturilor bilaterale.

Daca in art. 3 ni se recuno§tea independenta cuceritd pe campul de luped, art. 5 continea uncleprevederi periculoase pentru soarta ulterioara a Romaniei: Rusia impusese in tratat prevederea cadespagubirile de razboi care i se cuveneau, sa poata fi fie financiare, fie teritoriale.

Aceste impuneri, pericolul ca Rusia sa treaca la cucerirea Constantinopolului, precum §i leza-rea demnitatii §i intereselor marilor puteri europene §.a., au accentuat starea conflictuala existenta inEuropa, evenimentele capatand un curs alert: flota engleza intra in Marea Neagra, guvernul austro-ungar anunta intentia de a trece la mobilizare generala. Silita de noua conjunctura internationala,Rusia semna grabità cu Turcia, la 19 februarie/3 martie 1878, Tratatul preliminar de pace de la SanStefano. Din cele 29 de articole, 6 se refereau la Romania direct, alte 8 avand tangente cu interesele ei.

Dacd art. 5 recuno§tea independenta Romaniei, art. 8 hotara Ca trupele ruse i§i pastrau caile decomunicatie prin tara noastra, iar art. 19 leza §i mai gray independenta §i drepturile istorice legitimeale poporului roman: ...Prenant en consideration les embarras financiers de la Turquie et d'accordavec le desir de S.M. le Sultan, rEmpereur de Russie consent a remplacer le paiement de la plusgrande partie des sommes par le cessions territoriales suivantes:

a) Le Sandjak de Toultcha, c'est-à-dire les districts (cazas) Kilia, Soulina, Mahmoudie,Isaktcha, Toultcha, Matchin, Babadagh, Hirsovo, Kustendjé et Medjidié, ainsi que les iles du Delta etVile des Serpents.

Ne desirant pas s'annexer ce territoire et les iles du Delta, la Russie se reserve la faculte de les&hanger contre la panic de la Bassarabie detach& par le traite de 1856 et limitée au Midi par le

13 Monitorul Oficial al Romfinier, nr. 91, din 21 aprilie/4 mai 1877, p. 2672.14 Romania in relafiile imernafionale, p. 283-284.15 Ibidern, p. 284.

.

www.dacoromanica.ro

830 Dominut I. Padureanu 6

thalweg du bras Kilia et l'embouchure du Stary-Stamboul. La question du partage des eaux et despêcheries devra etre réglée par une Commission russo-roumaine dans l'espace d'une année apres laratification du traité de paix" .

Guvernul Romaniei a apreciat ca articolele 8 §i 19 nesocoteau Conventia ruso-romana din 4/16aprilie 1877, ca. §tirbeau independenta tarii (prevazuta in art. 5) §i, pe aceste temeiuri indreptatite, le-arespins. Guvernul tarii, intreaga opinie publica, aprecia ca inadmisibil faptul de a ni se impune sacedam o parte din trupul tarii in schimbul unui alt teritoriu romanesc, anexat de Imperiul otoman cuforta, In cursul secolului al XV-lea.

Pozitia demna a guvernului roman a iritat autoritatile de la St. Petersburg, relatiile dintre celedouà tari retensionandu-se.

Totodata, acestei situatii conflictuale i se adaugau §i nemultumirile Angliei principala initia-toare a cenzurarii Tratatului de la San-Stefano , ale Austro-Ungariei §.a. Nemultumite de atitudineaRusiei, de succesele smulse de aceasta Imperiului otoman, marile puteri au hotarat convocareaCongresului de pace de la Berlin (1/13 iunie-1/13 iulie 1878).

Cererile Romaniei de a fi admisa la lucrarile congresului, de§i indreptatite, au fost respinse §1,doar dupa staruitoare interventii s-a admis ca reprezentantii Romaniei sa-§i expunä punctul de vedereasupra chestiunilor care priveau tara noastra.

Inainte ca reprezentantii Romaniei, Ion I. Bratianu, prim-ministru, §i Mihail Kogalniceanu,ministrul de externe, sa ajunga la Berlin, Rusia §i Germania au prezentat tarii noastre douil alter-native: sau de a refuza retrocedarea celor trei districte din Basarabia, sau de a consimp la inevitabilulfapt, primind Insà o mare compensatie teritoriala §i financiara. Bismark, scria Titu Maiorescu, nesfatuia sa' ne hotdram pentru a doua alternativa. In acest caz, chiar Rusia scapand de imputareaingratitudinii §i a rastalmacirii conventiei de la Livadia (Crimeea) din 4/16 aprilie 1877 cu integrita-tea teritoriului", ne-ar fi ajutat sa obtinem o foarte larga despagubire (se vorbea de atribuirea Dobro-gei cu teritoriul de la sud-vest pang la Vama-Rusciuk §i de 200 milioane franci). Principele Carolpare a fi inclinat spre aceastä solutiune; §iKogalniceanu ar fi preferat-o. Dar Ion Bratianu a staruit cutoata puterea in sensul celalalt §1, astfel, memoriul cerea de la congres ca nici o parte a teritoriuluiactual al tarii sa nu fie dezlipit de Romania"". In ciuda repetatelor §i puternicelor presiuni venite dinpartea Rusiei §1 a Germaniei, parlamentul Romaniei a adoptat cu unanimitate de voturi o pozitieprincipialà, conform dezideratelor noastre nationale de moment §i de perspectiva: Senatul §i Cameradeputatilor declara cà sunt hotarate a mentine integritatea teritoriului tarii §1 a nu admite o fristrainaredin pamantul ei, sub nici o denumire §i pentru nici o compensatiune teritoriala sau dezdaunare"18.

Pozipile Romaniei asupra problemelor care o priveau au fost sintetizate §1 inserate de cei doireprezentanti ai sai, intr-un Menwriu, care la 12/24 iunie 1878 a fost inaintat lui Otto von Bismarck,

16 Ministerul Afacerilor Striiine. Cestiunea Duneirei. p. 438. Pentru textul in I. franceza, vezi:Sturdza D., Recueil de documents relatifs a la liberté de navigation du Danube, publies..., Berlin,1904, p. 110-111. (Luand in considerare incurcaturile financiare ale Turciei despagubirile derdzboi ce trebuia sa le plateasca se ridicau la fabuloasa suma de 1 410 000 000 ruble, «n.n.» §1 deacord cu dorinta majestätii sale Sultanul, Imparatul Rusiei consimte inlocuirea pláii celei mai mariparti a sumelor, prin cedarea urmatoarelor teritorii:

a). Sangeacul Tulcea, adica districtele (cazalele) Chilia, Sulina, Mahmudia, Isaccea, Macin,Babadag, Har§ova, Constanta §i Medgidia, ca §i insulele din Delta §i Insula erpiIor. Nedorindanexarea acestui teritoriu §i a insulelor Deltei, Rusia I1i rezerva dreptul de a le schimba contra partiidin Basarabia deta§ata prin tratatul din 1856 §i limitata la est de talwegul bratului Chilia §i guraStary-Stambul. Problema partajului apelor §i a pescariilor va trebui sa fie reglata de o Comisie ruso-romana In timp de un an dupà ratificarea tratatului de pace").

17Tim Maiorescu, Istoria contemporanti a Romliniei, Bucure§ti, 1925, p. 165-166.

18 A. P. Mogo§anu, Insula ,Fetpilor (2), Revista de istorie militara", Bucure§ti, 3 (9), 1991,p. 40.

in:

www.dacoromanica.ro

7 Insula erpilor 831

pre§edintele congresului, cu speranta ca nu va fi luata o decizie in privinta Romaniei inainte ca ei safie ascultati"19.

Dintre cele cinci puncte/cereri ale Memoriului Romaniei, mai importante pentru subiectulnostru rämân cele cu nr. 1 §i 3. Prima dintre ele cerea ca Nici o parte a teritoriului actual s5 nu fiedesprins5 de Romania", iar in ceea de-a doua era formulata cerinta legitima ca Principatele, invirtutea titlurilor sale seculare, sa reintre in posesia insulelor §i a gurilor Dunarii, inclusiv Insula

erpilor"20 .

In aceemi zi, in cadrul lucrarilor congresului au fost abordate §i unele chestiuni ce priveauRomania. Lordul Beaconsfield a declarat ca a vazut cu mare regret stipulatiile articolului XIX alTratatului de la San-Stefano relativ la Basarabia" ca fiind contrare Tratatului de pace de la Paris din1856, apoi a adaugat cä intrucat ceilalti semnatari ai acestui tratat n-au intervenit, el n-ar puteaconsilia guvernul Reginei sa intrebuinjeze forta ca sa mentina stipulatiile Tratatului, dar protesteazdimpotriva acestui schimb" preconizar1. n cuvantul sau, Gorceakov a sustinut ca stipulatiile Tra-tatului de la San-Stefano sunt juste, ca schimburile teritoriale se impuneau cu atat mai mult cu cat inanul 1856 Basarabia a fost data Moldovei, and Principatele nu erau Inca unite. Spera, continua el, calordul Beaconsfield nu va persista in obiectiile sale cand Excelenta Sa va recunoa§te ca libertateaDunarii nu va avea nimic de suferit prin retrocedarea Basarabier22. Sesizand §ubrezenia argu-mentarii, -livalov 1-a completat aratand ca. problema Basarabiei" se reducea pentru Rusia la ochestiune de onoare". Luand cuvantul din nou, Gorceakov a insistat asupra avantajelor" pe careurma sa le obtina Romania in schimbul teritoriului cedat23. Intervenind in discucii, CancelarulGermaniei, Otto von Bismarck a afirmat ca in privinta libertatii navigatiei pe Dunare e de acord cureprezentantii Angliei, dar ca nu gase§te nici o legatura intre libertatea Dundrii §i retrocedareaBasarabiei". El a propus apoi, sa se amane continuarea discutiel pang cand reprezentantii romani nuvor fi audiati (...)', 24.

Pentru a fi auziti" dar nu ascultati" a fost fixata ziva de luni 19 iunie/1 iulie 1878. in cuvan-tul sau, primul dintre reprezentantii romani, Mihail Kogalniceanu, intre altele acerut ca Romania sareintre in posesiunea insulelor §i a gurilor Dunarii, inclusiv a Insulei erpi1or25. La randul sal, IonBratianu a subliniat: Chiar daca Europa toata ar hotari sa ni se ia Basarabia, noi vom protesta cacinimeni,nu poate sä dispuna de o parte din pamantul nostru"26.

In aceea§i zi, continuandu-se dezbaterile din congres privitoare la Romania, intemeindu-sepe teoria cä Europa singura are dreptul de a sanctiona independenja Romaniei", Bismarck a in tre-bat delegatii in ce conditii se va lua aceasta importanta decizie". Waddington, inteles deja cu Bis-marck §i alti delegati, a propus ca independenta Romaniei sa fie supusa ace1orgi conditii puse §ipentru independenta Serbiei (drepturile politice §i civile sa nu fie conditionate de cultul religios).

Beaconsfield, Bismarck §i Corti s-au raliat promt propunerii delegatului francez, iar livalov acerut ca independenta Romaniei sa fie conditionata §i de satisfacerea cererilor teritoriale ale Rusiei;Waddinglon a consimtit la aceasta, dar a fost de parere cà romanii au fost putin cam asprutratati..." 7.

19 Documente oficiale din corespondenja dtPlomaticti de la 5/17 octonthrie 1877 pthiä la 15/27septembrie 1878. Prezentate coipurilor legiuboare in sesiunea 1880-1881, Bucurelti, 1880, p. 167.

20 Ibidem. Vezi §i: Romania in rilthoiul de independenlä. 1877-1878 Edit. Militara,Bucure§ti, 1977, p. 382.

Affaires etrungeres. Documents diplomotiques. Affaires d'Orient. Congres de Berlin, Paris,1878, p. 157.

22 Ibidem, p. 158.23 Ibidem, p. 159-160.24 /bidenz, p. 160.25 Congresul din Berlin. Acte ci discursuri ale plenipmenjiarilor inallimei sale Carol I domnul

Ronuiniei, Bucure§ti, 1878, p. 10.26 Apud Revista de istorie militara", Bucure§ti, 4(10), 1991, p. 3.27 Affaires etrangères, p. 168.

=

www.dacoromanica.ro

832 Dominut I. Padureanu 8

Waddington, Andrássy §i Corti §i-au declarat acordul privind revenirea Dobrogei la tara-mama, Suva lov acceptand in cele din urma o linie de frontiera pornind de la Rasova in directia Si-listra, dar care la Marea Neagra sa nu depà§easca Mangalia. Congresul a acceptat acest punct devedere, iar Salisbury, de comun acord cu plenipotentiarii Rusiei, a adaugat §i Insula erpilor. pro-blemele de amdnunt au fost lasate pe seama Comisiei de redactare a textului Tratatului de pace- .

Cum era §i firesc, ministrul de externe al Romaniei, Mihail Kogalniceanu, a avut discutii §i cuGorceakov, insa argumentele istorice §i juridice ale reprezentantului roman n-au gdsit ecoul a§teptat.in privinta garantiilor" ruse, inserate in Conventia din 4/16 aprilie 1877, Gorceakov i-a spus luiKogalniceanu, cu cinism: Este adevarat scumpul meu ministru cà v-am garantat la Livadiaintegritatea teritoriala aarii dv., dar ar fi absurd desigur, ca aceasta garantie sa fie opozabila §i inceea ce prive§te Rusia" . Acela§i diplomat, cu aroganta specific imperiala, dispretuind vadit fortadreptului §i nedispus la flexibilitate, i-a mai declarat lui Kogalniceanu, pentru a nu mai fi nici un felde dubii in legatura cu problemele teritoriale in litigiu, cà Oricare ar fi argumentele dv. ele nu potmodifica prin nimic hotararea noastra; ea este de neclintit..."-°

In ciuda dreptatii istorice, a legitimitatii juridice a cererilor Romaniei, constransa §i puternicpresata din exterior, vazand pericolele ce decurg din mentinerea starii de opozitie fata de solicitarilerepetat adresate de marile puteri, tara noastra a fost silità sa' accepte in cele din urma hotararileCongresului de pace de la Berlin.

Dintre articolele Tratatului de pace de la Berlin (1/13 iulie 1878), cele mai irnportante pentrusubiectul de flip' raman articolele 43, 45, 46 §i 56.

Art. 43 recuno§tea independenta Romaniei, iar art. 45 stabilea anexarea de catre Rusia tarista apartii de sud a Basarabiei.

Art. 46 prevedea a Les iles formant le delta du Danube, ainsi que File des Serpents, leSandjak de Toultcha comprenant les districts (Cazas) de Kilia, Soulina, Mahmoudié, Isaktcha,Matchin, Babadagh, Hirsovo, Kustendje, Medjidié sont réunis a la Roumanie. Le Principauté recoiten outre le territoire situé au Sud de la Dobroutcha jusqu'a une 1igne ayant son point de depart a restde Silistre et aboutissant a la Mer Noire au Sud de Mangalia"-1. Linia granitei sudice urma a fistabilita mai precis, la fata locului, de catre o Comisie europeana instituita pentru delimitareaBulgariei.

In fine, art. 56 prevedea ca La Commission Europeenne du Danube s'entendra avec qui dedroit pour assurer l'entretien du phare sur file des Serpents".

La 12 aprilie 1879 aveau loc, in prezenta ministrului de razboi a Romaniei, Dabija,formalitatile oficiale de reintegrare a Insulei erpilor in grani tele fire§ti32.

La scurt timp dupà aceea, intr-un raport inaintat Ministerului de Razboi, lt. col. Ion Murgescueroul atacului de la Niacin (12 / 13 mai 1877), viitor contraamiral §i comandant al Marinei Militare

a Romaniei propunea ca pe Insula erpilor sa fie organizat un punct militar, compus din 10 mari-nari, sa fie amplasata o statie de semnalizare, iar pentru a se arata navigatorilor straini apartenentaacesteia la Romania, pe insula sä fie instalat un catarg inalt, pe care sà fie arborat tricolorul

Noi §tiri referitoare la Insula erpilor avem din chiar anul transformarii Romaniei in Regat(1881). La 19 mai, era aprobat Regulamentul de navigatie §i politie aplicabil in aval de Galati". Incap. IV, intitulat Du service des phares", se arata: §29. La capitaine du port <Sulina, n.n.> estchargé de surveiller le service des phares des embouchures du Danube et rile des Serpents. Lepersonnel de ces phares, nommé par la Commission, est place sous la surveillance disciplinaire ducapitaine de port; la surveillance technique des phares appartient a ingénieur de la CommissionEuropeenne. La capitaine du port inspecte, une fois au moins par mois, les phares de l'ile des

28p. 170.

29 A. P. Mogo§anu, op. cit., p. 40.30 Mircea Mu§at, Ion Ardeleanu, De la maul geto-dac statul romdn unitar, Edit. tiintifica

§i Enciclopedica, Bucure§ti, 1983, p. 309.31 Romilnia in relajiile internafionale, p. 298.32

Draghicescu Mih., Lt. col., Istoricul principcdelor puncte pe Dunäre. De la gum Tisei panella nwre cipe coastele midi de la Varna la Odessa, vol. II, Bucure§ti, 1943, p. 494.

1*

.

taHi.

In

www.dacoromanica.ro

9 Insula Serpilor 833

Serpents et de St. Georges, soit en personne, soit par l'orvne d'un agent. Il s'entend avec l'ingénieurpour tout ce qui serait exigé par les besoins de ce service"

Decenii dupa decenii, in viata cotidiana a insulei nu s-au inregistrat evenimente deosebite. Caparte a parnantului romanesc, statut consemnat §i de Mamie Dictionar Enciclopedic aparut laPetersburg in anul 1894, ea a evoluat in acest cadru, in mod firesc.

Evenimentele §i intamplarile legate de insula se vor inmulti odata cu primul razboi mondial.In planul de campanie al Puterilor Centrale pe anul 1917, intre obiectivele vizate se numarau

ocuparea intregului teritoriu al Romaniei §i deschiderea drumului spre Ucraina §i porturile ruse de laMarea Neagra. Atingerea acestor obiective atrage in valtoarea evenimentelor §i Insula erpi1or. A§ase face ca in anul 1917, nava de razboi germana Breslau" a bombardat insula, distrugand aproapecomplet farul (va fi reconstruit de catre guvernul Romaniei in anul 1922, la cererea ComisieiEuropene a Dunärii).

Dupà incheierea primului razboi mondial cu victoria Antantei (tabara de partea careia, din1916, a luptat §i tara noastra), intre 18 ianuarie 1919 21 iunie 1920, in prezenta a 10 000 de delegati§i experti reprezentand cele 27 de state interesate, la Paris s-a desfa§urat Conferinta de pace. Nu faragreutati, dupa indelungi dezbateri au fost semnate §i Tratatele de pace: 28 iunie 1918, la Versailles.cu Germania: 10 septembrie 1919, la Saint Germain, cu Austria (consacra pe plan juridicinternational unirea Bucovinei cu Romania); 27 noiembrie 1918, la Neuilly sur Seine, cu Bulgaria; 4iunie 1920, la Trianon, cu Ungaria (confirma pe plan international actul istoric de la 1 decembrie1918 unirea Transilvaniei cu tam-mama); 10 august 1920, la Sevres, cu Turcia.

U.R.S.S.-ul nu §i-a trimis reprezentantii la Conferinta de pace de la Paris, apreciind cà acolo sepunea la cale o mare talharie imperialistr. In realitate acesta a fost doar un pretext, statul sovieticabsentand deliberat, calculand ca in acest mod mainile Ii vor ramane libere, ca ulterior i§i va puteaimpune punctele de vedere §i interesele teritoriale, strategice, economice §.a. pe calea §antajuluicu forta sau chiar cu forta!

Acesta este contextul in care la 28 octombrie 1920, la Paris, are loc semnarea Tratatului depace. Intrucat nu s-a putut ajunge la semnarea unui tratat de pace intre Romania §i U.R.S.S. s-asemnat Tratatul de pace de la Paris, de catre Anglia, Franca, Italia §i Japonia, pe de o parte, §iRomania pe de aka parte, prin el Jecunoscandu-se suveranitatea Romaniei asupra teritoriului dintrePrut, Nistru §i Marea Neaera: Inaltele parti contractante se consemna in art. 1 declara carecunosc suveranitatea Romaniei asupra Basarabiei, cuprinsa intre frontiera actuala a Romaniei,Marea Neagra, cursul Nistrului de la gura sa pana la punctul unde este taiat de vechiul hotar dintreBucovina, §i acest vechi hotar"34.

Art. 9 al acestui tratat prevedea ca Inaltele Parti Contractante vor invita Rusia sa adere laTratatul de fata, de indata ce va exista un guvern rus recunoscut de ele. Ele i§i rezerva dreptul de asupune arbitrajului Consiliului Societatii Natiunilor toate chestiunile care ar putea fi ridicate deguvernul rus cu privire la detaliile acestui Tratat, fi ind bine stabilit ca fruntariile definite de acestTratat, precum §i suveranitatea Romaniei asuva teritoriilor pe care le cuprinde [inclusiv Insula

erpilor n.n.], nu vor putea fi puse in discutie".Unirea Basarabiei (27 martie 1918), Bucovinei(15/28 noiembrie 1918) §i Transilvaniei (1

decembrie 1918) cu tara-mamil, Romania, au consemnat o mare victorie a geografiei asupra istorieinedrepte, marcand faurirea statului national unitar roman.

Primul razboi mondial §i tratatele de pace care i-au urmat, nu au modificat statutul juridic alInsulei erpilor, ea ramanand pe mai departe ceea ce §i era de fapt o parte a Romaniei.

In anul 1930, Insula erpilor face obiectul unor propuneri pertinente. S-a propus ca prinintermediul Institutului meteorologic, al Statiunii de zoologie marina de la Agigea (ce tinea deUniversitatea Alexandru Joan Cuza" Ia§i), a Comisiei Europene a Dunarii §i a statului roman, pe

33 Ministerul Afacerilor Strtithe. Cestiuneu Dundrei, p. 567.34 Istoria României 'bare (mil 1918-1944. Culegere de documente, Edit. Didactica §i

Pedagogica, Bucure§ti, 1982, p. 36.35 p. 36-37.

.

Ihidenn,

www.dacoromanica.ro

834 Dominut I. Pgdureanu 10

insulà sg fie infiintate doug institutii de cercetare §fiintificg: o statiune meteorologica (care sg aibg §ipreocupgri ecologice) §i una ornitologicg, insula fiind, din acest punct de vedere, a§a cum bineaprecia renumitul ornitolog Robert Drost, una dintre cele mai importante puncte de studiu almigratiei pdsarilor din Europa"- .

in anul 1936 in Insula erpilor popose§te pentru intaia oard o inaltg fata bisericeascd a BisericiiOrtodoxe Romane. De la Sulina spre Insula erpiIor, preasfintia Sa Episcopul Cosma al Dungrii deJos §i alti prelati ai Episcopiei (12 la numar), au calatorit cu o navg a Comisiei Europene a Dundrii,sub atenta ingrijire a It. comandorului Aurelian Paunescu, cgpitanul portului Sulina. A fost vizitatäinsula, apoi acolo pe ea au fost luate uncle hotarari importante. S-a stabilit ca Pe insulg se va inaltaun paraclis, la care se va aclauga un schit calugaresc, care pe langg proslävirea celor cere§ti se vaingriji §i de alinarea navigatorilor, pescarilor, refugiatilor oricare ar fi ei de furiile vremelnice alemärii". El urma a fi inzestrat §1 cu un spatiu arhondaric, care va servi de adgpost celor aflati innevoie. Arhondaricul urma sg serveascg §i acelor ce se vor duce la insulä ca sä se imbie defrumusetile inconjurgtoare ale mare. Era prevazut ca la inzestrarea cu cele necesare (doug bärci, ocald de lansare a lor la apà, hrana necesarg §.a.) sa contribuie §i Salvamarul.

Cu acest prilej a fost formulat §i mai apoi lansat in presg Apelul cdtre toti cei doritoribinevoitori, de a contribui fiecare cu cat considerg, la sprijinirea acestor proiecte.

In incheierea vizitei in Insula erpibor, 1.P.S.S. Sa binevoit sg scrie in cartea de aur a insuleiurmätoarele cuvinte: Sambaed 5 Septembrie 1936, cu voia lui Dumnezeu, vizitat-am insula

Aici cu insotitorii noltri semnati mai jos, am tinut sfatul fericit in stabilirea locului incare sa putem inalta un paraclis, unde sg fie slgvit Dumnezeul pgrinte, cu al carui ajutor s-ainfaptuit darul neamului, unirea tuturor romanilor unit in puternic mgnunchiu in anul mantuirii1918. S-a ales partea de insulii de cgtre Rgsgrit §i nu vom da ochilor nostri somn nici genelornoastre dormitare, pang nu vom vedea infaptuit dorul sufletului nostru. Multumiri arhire§tibinecuvantari Onor. Comisiunei Europene a Dungrii, care ne-a pus la dispozitie mijlocul de avedea frumusetile din tot drumul nostru §i putinta de a hotgri in viitorul ac,ropiat al paraclisului §ischitului care sa fie o podoabg cre§ting §i romaneascg in frumoasa insula"3

Doi ani mai tarziu, Insula erpilor revine in atentia Europei.La 18 august 1938 era semnat de cgtre Marea Britanie, Franta §i Romania Aranjamentul de la

Sinaia" (23 de articole) precum §i un Protocol .final, explicativ. Prin intermediul acestora, puterileeuropene au satisfacut cea mai mare parte a cererilor formulate de cgtre Romania, mare parte aatributiilor care pang atunci reveniserg Comisiei Europene a Dungrii au trecut in sarcina Romaniei.Art. 10 al Aranjamentului de la Sinaia stabilea; Comisia europeand a Dungrii pune la dispozitiaguvernului roman, in depling libertate §i in conformitate cu interesele navigatiei, toate bunurile salemobile, imobile, aparate, nave, drage, instalatii, ateliere, precum §i farurile de pe Insula erpilor, de laSulina §i Sfantu Gheorghe"38.

Anul urmator, intre 22-26 iunie 1939, filiala din Chi§ingu a Ligii Navale Romane (al caruipre§edinte era generalul Cristache Popescu) organiza pentru membrii sgi o excursie de amploare, intrelocurile din traseu inscriindu-se §i Insula erpilor. In realizarea acestei excursii, al cgrei traseu a fostChi§ingu-Galati-Tulcea-Sulina-Insula erpilor-Sulina-Valcov-Chilia-Bolgrad-Chi§ingu, generalul Po-pescu a fost sprijinit de cgtre Viceamiralul P. Barbuneanu §i Contraamiralul adj. N. Pai§. in acest fel,scopurile patriotice, turistice §i §tiintifice ale excursiei au fost atinse din plin39.

36 Dr. Octavian elariu, Despre lnsula in Marina Romanir, Constanta, 7, Anul II,August 1991, p. 19.

Apud Mama Noastra". Revista Ligii Navale Romane, nr. 10, octombrie 1936, Anul V.p. 185.

38Paul Gogeanu, Dundrea In relafide internafionale, Edit. Politica, Bucure§ti, 1970, p. 245.

Vezi §i: Iulian Cartang, Ilie Seftiuc, Dundrea i istoria poporului roman. Edit. tiintifica, Bucure§ti,1972, p.

39 Vezi:325-326.

Marea Noastrd". Revista Ligii Navale Romane, Anul IX, Nr. 2-3, Februarie-Martie1940, p. 63.

ci

37

Serpilor.

.

$eapilor...,

www.dacoromanica.ro

11 Insula erpilor 835

Incepand cu vara §i toamna anului 1940, 'Ana in anul 1949, Romaniei i s-au smuls §1 anexat decare vecini mai multe teritorii.

In urma notelor ultimative din 26 §i 27 iunie 1940, U.R.S.S.-ul a smuls §i anexat de laRomania teritoriul dintre Prut §i Nistru (insumand 44 500 kmp §i 3 200 000 locuitori), precum §inordul Bucovinei §i tinutul Herta (Insumand 6000 kmp §i 500000 locuitori).

La 30 august 1940, in urma Dictatului de la Viena, Ungaria horthysta anexa de la Romaniapartea de Nord-Vest a acesteia (43 492 kmp §i 2 667 000 locuitori).

Putin mai tarziu, la 7 septembrie 1940, Romania a fost silità sa cedeze Bulgariei Cadrilaterul.Izolata §i lipsità de aliati §i ajutor, in mai putin de doua luni §1 jumatate (26 iunie 7 sep-

tembrie 1940), Romania, §antajata §i amenintata cu forta din mai multe parti, a fot obligata sa cedezeo mare parte a teritoriului sau 100 931 kmp (33,8% din suprafatd), pe care traiau 6 777 000 locui-tori (33,3% din populatia sa).

Din nefericire pentru Romania, rapturile teritoriale care i-au afectat gray teritoriul §i intereselenationale vor continua.

La 26 octombrie 1940, rara nici o notificare prealabild, U.R.S.S.-ul ocupa cu forta cinci dintreinsulele care apartineau Romaniei, respectiv Tataru Mare, Daleru Mare, Daleru Mic, Maicanul §iLimba. Guvernul roman a inaintat Guvernului sovietic o nota de protest, la care i s-a raspuns caRomania are doua brate pentru ie§irea la Marea Neagra (Sulian §i Sf. Gheorghe) §i C pentru U.R.S.S.intarirea pozitiilor pe bratul Chili a prezinta interes... !

In acela§i an nefast U.R.S.S.-ul propunea Germaniei de care era legata prin Tratatul deneagresiune din 23 august 1939, precum §1 prin Protocolul aditional secret , infiinorea unuioreanism mixt romano-sovietic in vederea administrarii" gurilor Dunarii §1 a Dunarii maritime.Excelenta pledoarie a delegatiei romane (conduse de ministrul V. Pella), a facut la Conferinta din 10decembrie 1940 Germania §i Italia sa ne dea ca§tig de cauza, ca proiectul" sovietic sà cure°.

Urmatoarele informatii referitoare la Insula erpilor sunt legate de operatiunile militaredesfa§urate in timpul celui de-al doilea razboi mondial in Marea Neagra, respectiv de operatia deconvoiere Carpati", desfii§urata in anul 1941. Evenimentele la care ne vom referi apartin celei de-atreia operatii de convoiere.

Pana la 16 decembrie 1941, in portul Constanta au fost incarcate 9 000 t material pentru front,convoiul de nave cuprinzand: Tar Ferdinand, cargourile Tisza i Kassa §iun numar de vase de transport-debarcare germane. Escorta convoiului era alcatuità din distrugatoarele Regele Ferdinand, ReginaMaria, canonierele Stihi §i Dumitrescu. in dupa amiaza zilei de 16 decembrie 1941, convoiul a parasitportul Constanta, indreptandu-se pe drumul costier, spre Bugaz. Dupa un mar§ nocturn rara evenimentedeosebite, in zorii zilei de 17 decembrie escorta convoiului a fost intarità cu torpiloarele Smeul §iSborul.

Catre orele 7,30, in baia Jibrieni, situata la nord de Insula erpilor, veghea de pe RegeleFerdinand, aflata in partea dinspre larg a convoiului, a semnalat prezeno unui periscop, al carui siajera cu atat mai vizibil cu cat marea era calma. Torpilele submarinului sovietic nu au lovit naveleconvoiului. Salve le de grenade lansate de pe distrugatoarele romane§ti §i-au atins tinta, submarinulsovietic M-58 fiind dat disparut. la scurt timp, chiar de catre sovietici, zona disparitiei acestuia fundin apropierea Insulei erpilor41.

Insula erpilor reinträ in atentia opiniei publice internationale dupil cel de-al doilea razboimondial, cu prilejul Conferintei de pace de la Paris (29 iulie 15 octombrie 1946).

La 6 august 1946, pe masa acestui for international a fost depus memoriul general, intitulatRomilnia Infafa Conferinjei de pace. Dupa o ampla retrospectiva istorica a perioadei 1878-1946, inel erau abordate concret o serie de probleme ca acea a frontierelor Romaniei in zonele de nord-vest,

40 Luminita Giurgiu, Uniunea Sovietial revendicil i gurile Duniirii, in: Revista de istorieBucure§ti, 2(13), 1992, p. 14-15.

41 Vezi: Comandor(r) Raymond Stanescu, Operalia de convoiere Carpar, In Revista deistorie militara", Bucure§ti, 1(12), 1992, p. 30-32, 49.

militara",

www.dacoromanica.ro

836 Dominut I. Padureanu 12

de est §i de sud ale tarii"42. Redactat in limbile engleza §ifranceza, memoriul era intregit cu 4 anexe §i6 harti, ultimele douà (nr. 5-6) referindu-se la Delta Dunarii §i Insula Serpi lor.

De§i a fost a patra tara a coalitiei antihitleriste §i de§i facuse mari eforturi §i inregistraseenorme pierderi umane §i materiale, Romaniei nu i s-a recunoscut statutul de cobeligeranta, dataintrarii Romaniei in razboiul antihitlerist fixandu-se in dezacord cu data reald 12 septembrie in locde 23 august 1944 §.a., ceea ce reprezinta nedreptdti flagrante, cu consecinte grave pentru evolutiapostbelica a

in ciuda acestei situatii nedrepte, la 1 februarie 1947, Consiliul de Mini§tri a hotarat sasemneze Tratatul de pace.

La 10 februarie 1947, dupà aproape 10 luni de tratative §i incertitudini, la Paris avea locceremonia semnarii Tratatului de pace dintre Puterile Aliate §i Asociate (U.R.S.S., S.U.A., MareaBritanie, Franca, China, Australia, Belgia, R.S.S. Bielorusa, Brazilia, Canada, Ethiopia, Grecia, India,Noua Zeelanda, Norvegia, Olanda, Po Ionia, Cehoslovacia, Uniunea Sud-Africand, R.S.S. Ucraineana§i Jugoslavia) pe de o parte, §i, Romania, pe de altà parte.

In partea I (Frontiere) Articolul I, se preciza clar cà Frontiera sovieto-romana este astfelfixata in conformitate cu Acordul sovieto-roman din 28 iunie 1940 §i cu Acordul sovieto-cehoslovacdin 29 iunie 1945".

Subliniem faptul ca in Tratatul de pace erau clar precizate teritoriile romane§ti care ramaneauanexate de catre U.R.S.S. Conferinta de pace nesanctionand punctul 3 al Protocolului aditionalsecret semnat la 23 august 1939 de Ribbentrop §i Molotov, consecintele acestuia, ale notelorultimative din iunie 1940, ale raptului din octombrie 1940 , Insula erpilor nefacand parte dintreacestea deoarece, in deplin acord cu adevarul istoric, statele semnatare considerau ca ea apartineRomaniei §i ca atare, nefiind motive, n-a fot nevoie ca s-o nominalizeze. Traseul granitei romano-sovietice urma brap.11 Chilia 'Dana la varsarea in Marea Neagra, insula fund prinsa in interiorulgranitelor Romaniei.

Drepturile legitime ale Romaniei asupra Insulei erpilor au primit o nouà certificarediplomatica §i juridica internationala, prin ratif carea Tratatului de pace de catre ParlamentulRomaniei (22 august 1947) §i Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S.-ului (29 august 1947).

Astfel, printr-o dubla semnatura 10 februarie §i 29 august 1947 U.R.S.S. recunoltea faptulca Insula erpibor, stravechi pämant romanesc, apartinea de jure §i de facto Romaniei.

Star§itul celui de-al doilea razboi mondial n-a adus cu sine §i sfar§itul calvarului poporuluiroman, iar Conferinta de pace §i Tratatul de pace n-au adus implinirile mult a§teptate.

Nelipsitele jocuri" de culise, reimpartirea sferelor de influenta §i a zonelor de interes §.a., aumarcat in mod negativ destinul postbelic al Romaniei §i al altor tad din rasari tul Europei.

Parasita de aliatii traditionali, cu armata sovietica adevarata armata de ocupatie intrefruntarii, Cu speciali§ti" sovietici bagati peste tot, cu un guvern impus de Moscova, cu un ministrude externe intima a lui Stalin, §i a§a cum o vor atesta faptele, strdina nu numai de neam dar §i deinteresele tarii careia ii reprezenta" afacerile externe, soarta Romaniei a fost pecetluita.

intr-un atare context postbelic, U.R.S.S.-ul a declan§at demersurile menite sa smulga §i säanexeze de la Romania singura ei insula din Marea Neagra Insula erpibor. De§i poseda sute deinsule pe diversele mari §i oceane ce scaldau hotarele sale, statul sovietic a ravnit §i nu s-a lasat 'Ananu a smuls tarii noastre singura ei insula maritima. La baza acestui nou rapt teritorial nu a stat numailacomia teritoriala arhicunoscuta a urmalilor lui Petru cel Mare al carui Testament" il transpuneau

42tefan Lache, Tutui Gheorghe, Conferinfa de pace de la Paris, Edit. Dacia, Cluj-Napoca,

1978, P. 250.4" Nascuta la 1/13 decembrie 1893 la Codae§ti - jud. Vaslui (comuna intemeiata de evreii

chemati in Romania din Rusia). MamaSura, tatalHer§ Kaufmann Rabinsohn. La 1 iunie 1921, laZarichElveti a s-a casatorit cu Marcel Pauker, al carui nume 1-a [Astral 'And la sfar§itul vietii, de§i eaa mai incheiat §i alte casatorii. Era o femeie eleganta, dar imoralä aspecte ce au generat o celebravorba de duh: se spunea cd se imbraca la Paris §i se dezbraca la Bucure§ti!... A murit la Bucure§ti, la3 iunie 1960. Pentru viata §i activitatea ei, vezi pe larg: Marius Mircu, Dosar Ana Pauker, Bucure§ti,1991. Pentru relatiile strfinse dintre doamna de fier" §i Eduard Mezincescu, vezi: Ibidem, p. 133 §.u.

tarii.

www.dacoromanica.ro

13 Insula Serpilor 837

in practica cu acela§i zel cu care o facuse defuncrul Imperiu tarist ci §i o serie de interese strategice,militare §i economice.

Desfa§urate intr-un ritm alert, conduse de un maestru international al rapturilor teritoriale,Viaceslav Mihailovici (Skriban) Molotov, demersul sovietic nu avea cum sa se incheie rara succes.

La 4 februarie 1948, Petru Groza, §eful guvernului roman §i V. M. Molotov, ministrul deexterne al U.R.S.S.-ului, au semnat la Moscova un Protocol referitor la precizarea purcursului linieifrontierei de stat intre Republica Populara Rornana Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste.Insula erpilor, se stipula in acel protocol, situata in Marea Neagra, la rasarit de Gurile Dunarii, intrain cadrul U.R.S.S."44.

La ceremonia festiva prilejuita de acest moment, dupa ce 1-a felicitat pe domnul prim-ministru" Groza, ministrul de externe Molotov a subliniat cu mandrie §i satisfactie Ca in lara noastratoata lumea vede in aceasta un nou succes al politicii externe staliniste..."45. Cadoul" facut de PetruGroza sovieticilor, constituia intr-adevar un nou succes" al politicii staliniste", care se adauga celordin iunie §i octombrie 1940!

La nici patru luni de la acest jaf teritorial mascat, la 23 mai 1948, era incheiat chiar pe Insulaun al doilea document (cu caracter tehnic), un proces verbal de predare-primire a insulei.

Acest proces verbal a fost semnat de cdtre Nicolai Pavlovici .titov, prim secretar al AmbasadeiU.R.S.S. la Bucure§ti, §i Eduard Mezincescu, ministru plenipotentiar, reprezentantul MinisteruluiAfacerilor Sträine al Romaniei. La 23 mai 1948, la ora 12 (ora locala), Insula erpilor sau Zmeinai,situata in Marea Neagra (...), a fost inapoiata Uniunii Sovietice de catre Republica Populara Romana§i incadratä in teritoriul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste"46. Prin acest proces verbal, EduardMezincescu prieten apropiat §i coreligionar cu Ana Pauker, ministrul Afacerilor Straine aleRomaniei inapoia" un teritoriu romanesc care nu fusese niciodata imprumutat sau cedat deRomania. Este cert cà in spatele acestei afaceri" straine de interesele neamului romanesc a stat AnaPauker careli platea §i pe aceasta' cale, folosindu-se de serviciile omului sau de cask prea multeledatorii pe care ea le avea fata de Moscova.

legaturd cu actele" din 4 februarie §i 23 mai 1948, cu caracterul §i situatia lor actualà, cumodul mascat, dar in esenta fraudulos, in care U.R.S.S.-ul a rapit Inca un teritoriu romanesc, seimpun cu necesitate cateva sublinieri privind legalitatea", buna credinta", moralitatea §i

valabilitatea protocolului §i procesului verbal pomenite:cele douà acte care numai tratate nu pot fi numite sau considerate au fost inegale, deci

nule quad oh initio nullum producit effectum; nulitatea unor astfel de acte este (§i) efecrulmodalitatilor §i contextului in care au fost impuse, constrangerii tarii noastre, act prin care o parte(U.R.S.S.) a obtinut numai avantaje, iar cealaltà parte (Romania) numai dezavantaje, de moment §i deperspectiva; constrangerea la care era supusa tara noastrà, trupele sovietice in tara, guvern marioneta(comunist), ministru de externe impus de aceea§i putere ocupanta §i dictatoriala §.a., constituie unuldintre cele mai grave vicii de consimtamant;

atat protocolul din 4 februarie 1943 cat §i procesul verbal din 23 mai 1948, acte minore indreptul international, erau totodata ilicite, intrucat vizau modificarea frauduloasa a textului §i

prevederilor teritoriale stipulate in Tratarul de pace din 10 februarie 1947; protocolul §i procesulverbal erau acte contrare dreptului international irnperativ, al carui concept de baza ius cogens areca efect nulitatea intelegerilor internationale incompatibile cu normele sale; ele n-au fost incheiate inconditii de deplinà valabilitate, vointa reala a statului nostru nefiind nici solicitata §i nici exprimata caurmare a siruatiei politico-militare in care se afla Romania; teritoriul tarii nu era §i nu putea constiruiobject de tratative la orice nivel statal de reprezentare §i ca atare, orice aranjament", facut de

44 Apud Republica Socialista Romania. Ministerul Apararii Nationale. Conu ndamentul Trupelor de Graniceri. Culegere de Tratate, convenjii, acorduri, tntelegeri yi prof( coale inchetate mireRepublica Socialism Romania ,i Untunea Republicilor Sovietice Socialiste prtlind regimul frontierede suit, Bucure§ti, 1977, p. 11-12.

45 M. Molotov, Probleme de politica externa. Discursuri i declaratii. Aprilie 1945 lunie1948, Edit. de Stat, Bucure§ti, 1951, p. 599 §i 597.

46 Culegere de tratate... (n. 44), p. 13.

9j

8erpilor,

In

-

-

www.dacoromanica.ro

838 Dominut I. Padureanu 14

indiferent ce organism sau persoana oficiala, privind teritoriul tarii, este §i ramane neconstitutional si,deci, lovit de nulitate juridica;

- la modul general analizand lucrurile, in doctrina §i practica statelor, pentru incheierea detratate sau intelegeri bilaterale, era necesar sä fie indeplinite toate procedurile aflate in uz pentru caacestea sa devina obligatorii pentru parti §i sä intre in vigoare; aceste proceduri obligatorii priveau:negocierea tratatuluitintelegerii, ceea ce in cazul protocolului si procesului-verbal amintit au lipsit;semnarea acestora, in cazul nostru, de douà marionete, care, prin ceea ce au facut au tradat intereseletarii si poporului roman, lezand gray suveranitatea §i tratatele care-i stipulau si garantau frontierelenationale, atestá ca in aceasta situatie a fost vorba de consimtamantul unor persoane; ratificarea §ischimbul intrumentelor de ratificare (ceea ce nu a avutloc, protocolul §i procesul verbal citate nefiindratificate de nici una dintre Orli); neflind ratificate, schimbul instrumentelor de ratificare nu a avutloc!; aceasta categorie de intelegeri, in general vorbind, nu intra in vigoare (de regula) de la datasemnarii lor, ci de la data ratificarii lor, iar dacä ratificarea lor nu a avut loc, indiferent din ce motive,ele nu se bucura de nici un fel de recunoa§tere internationala, caz in care detinerea unui teritoriustrain in astfel de conditii, este un act ilegal;

- lasand la o parte faptul cä Groza n-a avut un partener de rang egal (un §ef de guvern semnaun protocol cu un ministru de externe), in ciuda functiei oficiale pe care o detinea in stat, el nu aveanici dreptul §i nici mandatul de a ceda nici o palma din pamantul strabun al tarii! Act major, cucaracter exceptional in istoria oricarei tan, cedarea unei Orli din trupul Orli nu se putea face faraacordul organelor supreme in stat; incalcarea acestei obligatii sacre, semnarea unui act contrarintereselor nationale, face din semnatar un tradator, actul in sine fiind nul oh initio;

- in fine, cei trei tradatori ai intereselor nationale ale Romaniei (Petru Groza, Ana Pauker siEduard Mezincescu) au calcat in picioare Constitutia tarii; Constitutia din 29 martie 1923promulgatä prin Decretul din 28 martie 1923 §i publicata in Monitorul Oficial" nr. 282 din 29 martie1923 , structurata pe 8 titluri, avea ca prim titlu Despre teritoriul Romanier, care era declarat sacru§i intangibil; suspendata prin Constitutia lui Carol al H-lea din anul 1938 §i, mai apoi, prin normelecu putere constitutionala din septembrie 1940 , a fost repusa in vigoare prin Decretul 1626 din31 august 1944; legea nr. 363 din 30 decembrie 1947, de inlaturare a monarhiei §i proclamare aR. P. Romane, n-a modificat titlul I privitor la teritoriul national; legea nr. 364, din aceeasi zi, aconsacrat numirea membrilor prezidiului R.P.R, Parlamentul avand pentru prima oara calitatea deorgan suprem al puterii de stat, ori, acest organ nu si-a dat niciodata acordul in legatura cu raptulteritorial in discutie!

Pare de necrezut, dar lantul rapturilor teritoriale realizate de sovietici in detrimentul Romanieinu s-a incheiat dupa anexarea Insulei erpilor §i, daca ne oprim in continuare asupra acestora o facematat pentru a reliefa stilul" si maniera in care ni s-au smuls si anexat §i alte parti ale pamantuluiromanesc, ci §i pentru faptul ca intre anexarea Insulei erpilor si rapturile teritoriale ulterioare existao stransa legatura, ele fi ind apropiate atat in timp cat si geografic.

Ca efect al prevederilor stipulate in Protocolul din 4 februarie 1948, intre 24 octombrie 29decembrie 1948, la Oficiul Hidrografic §i Aerofotogrametric, compartiment al Ministerului Aerului siMarinei, s-a constituit Comisia mixed romano-sovietica pentru delimitarea frontierei de stat pe bratulChilia §i la Marea Neagra. Aceasta cuprindea douà subcomisii: prima (nr. 1), care avea in sarcinabratul Chilia §i Dunarea, intre membrii ei numarandu-se §i comandorul Limbide Ovidiu, §efulserviciului hidrografic al Marinei Militare (cu sediul la Constanta) si capitanul comandor CopaciuConstantin, seful serviciului hidrografic §i aerofotogrametric (cu sediul in Bucuresti); a doua (nr. 2),care urma sa stabileasca granita pe Prut, intre membrii ei numarandu-se §.1 capitanul locotenentGheorghe Ion, din partea Marinei Militare.

Comandorul Limbide Ovidiu s-a ocupat de partea Amonte" a bratului Chilia, iar capitanulcomandor Copaciu Constantin de partea Aval" a aceluiasi brat, care cuprindea §i o portiune foartesensibilr, respectiv Garla Musura Ostrovul Dalnic.

in cadrul Comisiei mixte, capitanul comandor Copaciu Constantin, cautand indeplineascaatributiile primite la nivelul impus de situatie, a demonstrat cu claritate si argumente apartenentacelor cinci insule (deja citate) la Romania, drepturile noastre istorice asupra lor, precum si care

sa-si

www.dacoromanica.ro

15 Insula Serpilor 839

trebuia sd fie maniera concretà de lucru §i principiile in baza cdrora trebuia realizata stabilirea graniteimaritime dintre Romania §i U.R.S.S.

La aceste negocieri, partea sovietica a inaintat partii romane o-minuta" a frontierei pe Gar laMusura, pe mijlocul geometric" al suprafetei apei, minuta respinsa de catre partea romana intrucatincalca prevederile din dreptul maritim international, care obliga la stabilirea granitei pe talveg.Capitanul comandor Copaciu Constantin, intelegand situatia in parametrii ei reali, a adaugat cà vasolicita decizia guvernului sau precum §i agrementul Comisiei internationale a Dunarii al caruimembru era (expert hidrograf).

Douà saptamani mai tarziu, in ianuarie 1949, cand s-a trecut la delimitarea apelor teritoriale laMarea Neagrd, delegatia sovietica a prezentat o hartä in care Insula erpilor aparea incorporatateritoriului sovietic §i avea deja stabilità §i limita apelor teritoriale la 12 mile marine. Capitanulcomandor Copaciu Constantin a vazut-o dar a refuzat s-o analizeze, subliniind cä va face sau nu acestlucru in functie de hotararea pe care o va lua in aceasta privinta guvernul roman, pe care s-a angajatsa-1 solicite expres; totodata, a facut un documentat recurs la istorie, subliniind drepturile istorice aletarii sale asupra Insulei erpilor, faptul Ca acest statut juridic international a fost recunoscut direct sauindirect de toate tratatele internationale de dupa 1878. Drama acestui ofiter §i patriot roman consta infaptul cd el nici nu aflase §i nici nu fusese informat in legatura cu actele" ilegale din 4 februarie §i23 mai 1948, cu faptul ea" insula fusese anexata de sovietici! Ca alter al armatei romane, el §tia caInsula erpilor este pamant romanesc, cà apartinea Romaniei. Ca ofiter al Marinei Militare §i caexpert hidrograf al unui organism international, el §tia ca pe insula se aflä doar cetateni romani, càfarul de aici era deservit in continuare de personal roman!

Evident ea' in astfel de circumstante, negocierile s-au intrerupt sine die.Capitanul comandor Copaciu Constantin s-a adresat printr-un raport oficial Ministerului Afa-

cerilor Straine, cerand precizari §i indrumari in legatura cu incidentele aparute (Musura, Insulalimita apelor teritoriale de 12 Mm stabilite de sovietici pentru ea). Evident Ca' nu a primit nici

un raspuns, §i nici nu avea cum sa-1 primeascl de la Ana Pauker, Eduard Mezincescu §i altii ca ei!Raspunsul" a venit de la Moscova, via Bucure§ti, intr-un mod cu totul §i cu totul nea§teptat:

la 5 martie 1949, singurul hidrograf al Comisiei mixte era arestat! Fara a fi acuzat oficial de cevaanume, §i, fara a fi condarnnat(!) a facut 16 ani de inchisoare, din periplul" chinurilor de care a avutparte nelipsind Serviciul de Informatii al armatei, Malmaison, Ministerul de Interne §i Jilava, precum§i tratamentul" astazi u§or de bänuit...

La 30 iulie 1964, la cererea Secretarului General al O.N.U. (U. Thant) solicitat sa intervinade catre Printul Principatului Monaco , capitanul comandor Copaciu Constantin a fost eliberat dininchisoare §i, cu acordul guvernului roman, a parasit tara, stabilindu-se la Monte Carlo (unde traie§te§i astazi).

Inca de atunci, din rnartie 1949, putinii cunoscatori ai cazului" Copaciu, erau convin§i ca eravorba de o arestare abuzivä sugerata, ordonata? intrucat expertul §i ofiterul roman deranja"planurile §i scenariul sovietic! Pentru ace§tia el devenise persona non grata, §i cea mai simplametoda de scapa de el a fost chiar cea uzitata!

Scriind despre aceste intamplari, un bun cunoscator al situatiei, Cpt. R. l(r)ing. CorneliuEnachescu ani in §ir §eful directiei Hidrografice al Marinei Militare, in bune relatii cu eroul acestorranduri aprecia cä partea sovietica, nefiind multumita de quarea tratativelor din ianuarie-rnartie1949, datorita exigentei §i competentei capitanului comandor Copaciu Constantin, a a§teptat pahas-au intocmit alte documente, de alte comisii care sä recunoasca (legalizeze) granita pe Musura,ocuparea celor 5 insule, ocuparea Insulei erpilor §i fixarea granitei la mare care dezavantajeazaenorm partea romanir .

Revenind la Insula erpi1or, subliniem faptul ca sovieticii n-au indraznit ca s-o ocupe imediatdupà semnarea protocolului din 4 februarie 1948 §i a procesului verbal din 23 mai 1948, ci ceva maitarziu. tiind ca nu pot avea surprize" din partea Romaniei acelor vremuri, sovieticii au cautat ca sipregateasca" cat de cat §i opinia publica internationala. Intre 1948-1949, au intocmit noi harti ale

47 Cpt. R 1 (r) ing. C. Enachescu, Insula strävechi pamiint romeinesc, in Demo-cratia", Bucure§ti, anul II, nr. 68, mai 1991, p. 8. Multumiri pentru materialele puse la dispozitie.

.5erpilor

See-

www.dacoromanica.ro

840 Dominut I. Padureanu 16

U.R.S.S.-ului, care incorporau §i Insula erpilor, pe care le-au difuzat tuturor organismelor inter-nationale. Calculul a fost perfect: multi din cei care ar fi putut, teoretic, ridica obiectii in legatura cuacest nou rapt teritorial, n-au ifidraznit s-o faca, cad n-o facusera nici in 1946 and nu era vorba doarde 17 ha de pamant romanesc, ci de mii de kilometri patrati! Fata de rapturile din iunie §i octombrie1940, cel din 1948/1948 era prea... nesemnificativ, ori a te lega de el, insemna §i rediscutareaconsecintelor teritoriale ale Pacrului Ribbentrop-Molotov. Multe alte circumstante internationale,luate in calcul de sovietici, au facut ca acest rapt O. fie trecut cu vederea, fiecare din puterilesemnatare ale Tratatului de pace din 10 februarie 1947 vazandu-§i de propriile probleme §i interese...

Cand §i cum au anexat sovieticii Insula erpilor?Raspunsul ni-1 d un ofiter al Marinei Militare, citat deja de noi: In luna Octombrie [1949] pe

and eram ofiter cu navigatia pe distrugatorul Mara§e§ti", am stationat cateva zile in portul Sulina.Am avut ocazia ca impreuna cu comandantul distrugatorului, locotenent comandor Ionescu Jeanot, sadiscut cu doi dintre cei 6 fari§ti din serviciul farului Insula erpilor. Unul dintre ei era fiul unui fostnegustor de vinuri, Barba Marulis, cu locuinta pe strada a II-a din Sulina. Dumnealui imi relata ca,intr-o dimineata de august 1949 pe insulä erau de serviciu la far 3 fari§ti, ceilalti 3 [fiind] in turalibera la Sulina, au zarit un numar mare de nave militare sovietice la orizont. Doua nave s-au apropiatde insula, iar cu §alupe cu motor au debarcat ofiteri §i soldati bine inarmati, care i-au somat sä sepredea. Au primit aprobarea de a-§i lua cu ei strictul necesar, [apoi] au fost debarcati la Sulina fara sali se explice ceva. Speriati Ca nu vor mai avea serviciu, nu vor mai primi salariu, s-au plansautoritatilor. Au primit sfatul sa pastreze tacerea, sa nu comenteze nimic daca vor sa mai fie inlibertate (...). A§a a fost ocupata Insula erpilor"48.

(Cateva luni mai tarziu, la 25 noiembrie 1949, tot in baza unui proces verbal acte cat maisimple, lipsite de greutate in dreptul international , a fost stabilità §i frontiera romano-sovietica pecanalul Musura, bratul sudic al deltei secundare Chilia).

Dupà anexare, U.R.S.S.-ul a transformat-o intr-o baza militara puternica, destinata, inprimul rand sa urmareasca m*5:file militare ale adversarilor din NATO, dar §i ale aliatilor, traficulin zona gurilor Dunarii, a Marii Negre §i chiar dincolo de fruntariile acesteia.

Importanta militara a bazei de pe insula a fost mai mare in primele trei decenii dupg anexare,apoi, odata cu perfectionarea sistemelor de observare a adversarilor din spatiul cosmic §.a.,importanta acesteia a scazut, gra ca rosturile militare ale acesteia sa inceteze.

Importanta economica a cunoscut, dimpotriva o continua cre§tere. Problemele economiceromano-sovietice la Marea Neagra find de altfel §i cele care au redeschis dosarul" Insulei

Fixarea limitei apelor teritoriale, a platoului continental §i a zonei economice exclusive, aufost nevoile majore care au condus la negocierile romano-sovietice dintre anii 1967-1987. Intr-oprima etapii (1967-1974), intre expertii celor cloud parti au avut loc trei consultari (Moscova, 9-23ianuarie 1967, Bucure§ti, 16-21 octombrie 1972 §i Moscova, 12-19 februarie 1974). A urmat cea de-adoua etapa de negocieri (1975-1987), in cadrul careia au avut loc §apte runde (Bucure§ti, 28 iulie - 5august 1975; Moscova, 28 ianuarie - 5 februarie 1976; Bucure§ti, 25 ianuarie - 5 februarie 1977;Moscova, 9-17 noiembrie 1978; Bucure§ti, 15-18 mai 1980; Moscova, 20-25 ianuarie 1986;Bucure§ti, 1-2 octombrie 1987).

La prima consultare la nivel de experti, precum §1 la prima runda de negocieri (1967 §i 1975),partea romana a adus In discutie §i problema Insulei erpilor, faprul cà o stabilire echitabila a limiteiapelor teritoriale, a platoului continental al fiecarui stat, a zonei economice exclusive a fiecarui stat,trebuia cu sau filra voie sa abordeze §i chestiunea statutului acestei insule. Partea sovietica a afirmatCa nu are comperenta sa discute probleme care privesc frontiera de stat a U.R.S.S.-ului.

La cea de-a doua runda de negocieri (1976), delegatia Romaniei a declarat ca regimul juridical acestei insule este neclar, apartenenta ei teritoriala neffind rezultatul Tratatului de pace din 1947.

La cea de-a patra runda de negocieri (1978), delegatia sovietica §i-a exprimat nedumerirea capartea romana pune astfel de probleme avand in vedere ca. Romania §i-a asumat obligatia de arespecta inviolabilitatea frontierei de stat, atat prin Tratarul de prietenie, colaborare §i asistentamutuala din anul 1970, cat §i prin Actul final al Conferintei de la Helsinki! Delegatia romana a

48 Ibideni.

Serpilor.

www.dacoromanica.ro

17 Insula erpilor 841

sustinut ea' in anul 1948 Insula erpilor a parasit teritoriul roman contrar prevederilor Tratatului depace din 10 februarie 1947, care a fost evocat de delegatia sovietica ca bald a frontierelor dintre celedoua state; ori, Tratatul de pace nu continea nici o referire la delimitarea maritima, iar documentelebilaterale invocate, sunt discutabile din punct de vedere juridic; fara sa se prevada in Tratatul de pace§i, probabil din cu totul alte considerente deck cele de drept maritim, s-a creat situmia ca InsulaSerpilor sa pai-aseasca teritoriul Romaniei!

La ultimele trei runde de negocieri (1980, 1986 §i 1987), delegatia romana a pus din nou indiscutie problema Insulei Serpilor. Delegatia sovietica sub forma unei declaratii continand pozitiadeja amintita a sustinut cà frontiera de stat a U.R.S.S. nu poate face obiect de discutie, cà aceastäfrontiera a fost stabilitä prin Tratatul de pace din 1947, prin documente bilaterale ulterioare §iconfirmata §i prin procesele verbale din anii 1949, 1961 §i 1962, ale Comisiei mixte de delimitare afrontierei dintre cele douà state.

Cum intre problemele negociate intre cele douà parti §i statutul Insulei Serpilor, era o stransalegatura, §i cum neclarificarea problemelor legate de cea de-a doua influenta decisiv rezolvareaproblemelor negociate, situatia a devenit fiirä ie§ire. Negocierile s-au Tntrerupt, fail a se ajunge larezultate notabile.

Nerezolvandu-se cheia" negocierilor statutul juridic al Insulei Serpilor, consecinteleeconomice ale acestui statut pentru fiecare partener, negocierile privind delimitarea apelor teritoriale,a platoului continental §i a zonelor economice exclusive au ramas nefinalizate.

Problema Insulei Serpilor §i a altor teritorii romane§ti aflate Imre granitele altor state, a fostpusä cu adevarat dupa decembrie 1989 atat in presa cat §i in cadrul unora dintre dezbaterileParlamenrului Romaniei.

Dintre senatorii §i deputatii care de la tribuna Parlamentului au ridicat problema Insulei Serpi-lor, amintim pe: Romulus Vulpescu, Mihai Iacobescu, Romulus Vulpescu (pentru a doua oara), Vasi-le Diacon, Romulus Vulpescu (pentru a treia oara), Vasile Radulescu, Alin Mihai Dumitru Druga §.a.

Ne vom opri, din motive lesne de inteles, la prima §i ultima dintre interpelarile parlamentareamintite.

La 5 iulie 1990, In Senat, cu prilejul discutarii proiectului Legii privind regimul juridic alapelor maritime interioare §i al zonelor contigue ale Romaniei, senatorul Romulus Vulpescu spunea:Inainte de a trece la discutarea oportunitatii unor paragrafe de lege in dezbatere, vreau sa pun ointrebare preliminara, menità sa-mi limpezeasca o nedumerire sau sa-mi spulbere ienoranta legatä deo chestiune de politica internationalà, mai bine zis de drept international (...) atunci [1961-1962] nu§tiam unde disparuse Insula Serpilor. vrea sa aflu. Poate ca intrebarea mea naiva trebuieadresata Ministerului de Externe, pentru ca acesta sa dispuna declanprea unor cercetari in Europa,unor investigatii detective, sa dea hotii in urn-al-ire la Interpol §i sa afle care-i talharul care §i-a insu§itInsul a S erpil or..."49.

La 16 martie 1992, deputatul Alin Mihai Dumitru Druga a fkut o interesanta §i documentatainterventie: Dupa cum se §tie, Insula Serpilor singura insula a Wadi Negre <singura a Romaniei

aflata la circa 42 km de litoralul romanesc a urmat, de regula, soarta Gurilor Dunarii. Din anul1878, Congresul de la Berlin a recunoscut ca. Insula Serpilor, ca §i intreaga Dobroge sunt teritoriiromanelti §i apartin definitiv Romaniei.

Problema Insulei Serpilor nu a fost pusa in discutie nici la sfar§itul primului razboi mondial,nici in ultimatumul defunctei U.R.S.S. din 28 iunie 1940, prin care in urma pactului sovieto-germans-a rapit Romaniei Basarabia §i Bucovina de Nord, ea f ind unanim recunoscuta ca teritoriu romanesc.Ca urmare, Insula Serpilor nu a constituit obiect de discutie nici la Conferinta de pace de la Paris, dinanul 1947.

Cu toate acestea, printr-un protocol semnat la 4 februarie 1948 de Petru Groza, primulministru al guvernului marionetà de la Bucure§ti, §i Viaceslav Molotov, ministrul de externe din aceavreme al putenicului stat bolpvic de la rasarit, urmat de un proces-verbal semnat la 23 mai 1948,Insula Serpilor a fost cedata, in mod abuziv, fostei U.R.S.S.

49 Vasile Diacon, Reimregirea. Basarabia, Bucovina §4 Insula .Ferpilor in dezbaterileParlamentului Romliniei, Edit. Unirea, Ia§i, 1992, p. 23-24.

-n.n.>,

Shas

www.dacoromanica.ro

842 Dominut I. Pgdureanu 18

Domnule Ministru de Externe, avgnd in vedere aceste considerente, faptul cg acest teritoriuromgnesc care desi masoarg doar cgteva hectare, 17 mai precis, desi nu are valoare economicg in sine,este deosebit de importantg pentru securitatea maritimg a României, avgnd in vedere §i disparitiaceleilate pgrti contractante URSS cu care guvernantii comuni§ti ai Romfiniei au pus la caleciuntirea teritoriului national, vg rog sg informati Camera Deputatilor, sau eventual sg-mi comunicatiin scris ce demersuri a fgcut in ultimul timp Ministerul de Exteme pentru ca acest teritoriu rgpit dintrupul tgrii, prin amenintare, dictat pe de o parte §i trgdare de alta, sg reving la România!oci

.

in anul 1991, problema" Insulei Serpilor a fost ridicatg la cel mai Malt nivel, cu prilejulvizitei efectuate de presedintele României la Moscova, in vederea semngrii Tratatului de /willvecinatate, colaborare si amicitie. Rgspunzand acestei chestiuni delicate" ridicate de dl. Ion Iliescu,presedintele Gorbaciov a rgspuns cg. nu este la curent cu toate problemele respective, dar s-a angajatsg le studieze cu obiectivitate in vederea degajgrii unei solutii convenabile ambel or parr.

Evolutia evenimentelor din fosta U.R.S.S., dupg anul 1991, au facut ca aceste inceputuri sarAmAng farg finalitate.

Mai mult, ulterior acestor tratative incipiente, statutul juridic al Insulei Serpilor s-a modificatpentru a doua oarg dupg 1947, dar schimbarea nu s-a facut in directi a mult asteptatg si fireascd.

Schimbarea a fost relevatd pgrtii romgne cu prilejul tratativelor romgno-ruse de la inceputulanului 1993, care au vizat problemele legate de Insula Serpilor, tezaurul, arhivele istorice românestis.a. Cu acest prilej, diplomatii rusi au fgcut cunoscut omologilor lor români cg in ceea ce privesteproblemele actuale §i de perspectivg privind Insula Serpilor, tratativele vor trebui purtate exclusiv cuUcrainal...

Era o confirmare a faptului cg partea rusg, in disputa cu Ucraina privind mostenirea defuncteiURSS la Marea Neagrg (flota, insula §.a.), cedase rug nici un drept §i farà sg-i aparting unteritoriu romgnesc Ucrainei!

in aceastg complexg §i nefireascg situatie legatg de statutul Insulei Serpilor, credem necesar sàrelevgm cgteva din eforturile acute de cgtre Ordinul suveran de Malta de a recupera insula inbeneficiul säu, in vederea instalarii pe ea a unui spital al Ordinului.

Dupg cum declara (septembrie 1992) dl. Joan Soneriu, ambasadorul Ordinului suveran deMalta in Romania, in perioada de dinaintea celui de-al doilea razboi mondial, cu sprijinulguvernului României s-au facut eforturi pentru ca in Insula Serpilor sg se construiascg in locul uneifoste leprozerii romane, un spital pentrus?elagrg. Din nenorocire a venit razboiul §i insula a fostocupatg mai intgi de nemti §1 apoi de nisi" . in interviul dat, dl. ambasador a relevat pozitia actualg aOrdinului suveran de Malta fall de insulg: In prezent, dupg reluarea relatiilor diplomatice cuRomânia (incepute in anul 1931, ele au fost suspendate dupä al doilea rAzboi mondial §i reluate dupdevenimentele din decembrie 1989 - n.n.), facem eforturi sg elibergm Insula Serpilor, ca sg avetn inMarea Neagrg un spital al Ordinului de Malta. Spergm sa reusim"52. Si, pentru a nu exista nici unechivoc, in acela§i interviu, in partea lui finalà, dl. ambasador loan Soneriu a revenit asupraplanurilor Ordinului referitoare la insulg: Ne ggndirn foarte serios sg realizgm proiectul nostru cuInsula Serpilor, la care rn-am referit deja"...53

Revenind la intelegerea" dintre Federatia Rusg §i Ucraina in leggturg cu Insula Serpilor,relevgm faptul cg este vorba de o noug §i gravg ilegalitate.

La 24 decembrie 1989, Congresul Deputatilor Poporului din U.R.S.S. a condamnatsernnarea Protocolului aditional al Tratatului din 1939... si a altor intelegeri secrete cu Germania" sia recunoscut cg acestea sunt, din punct de vedere juridic, lipsite de temei si valabilitate din momenrulsemngrii lor, ele venind in contradictie cu suveranitatea si independenta unor state terte".

In Declaratia Parlarnentului Rorngniei privind Pactul Ribbentrop-Molotov si consecinteleacestuia pentru tam noastrg" (24 iunie 1991), se aratg cg noi impartg§im aprecierea din Hotargrea

fD lbidem, p. 201.51

Ordinul suveran de Malta in Romania, in Palatul de Justitie", Bucure§ti, Serie noug, Nr.8-9, Segembrie 1992 (II), p. 12.

53 Ibidem, Nr. 10-11, Noiembrie 1992 (III), p. 12.

www.dacoromanica.ro

19 Insula erpilor 843

Congresului Deputatilor din U.R.S.S., potrivit careia protocoalele sovieto-germane oau fost folositede Stalin §i anturajul sau pentru a da ultimatumuri §i a exercita presiuni, prin recurgerea la fortaasupra altor state, incalcand obligat'rile juridice asumate fata de acestea»".

Parlamentul Romaniei . se arata in partea finala a Declaratiei Parlamentului Romanieiafirma hotarat pozitia sa de a aborda cu depling responsabilitate aceastä problerna. in acest sens,solicita Preledintelui çrii, Guvernului Romaniei, tuturor fortelor politice din tam noastra sa actionezein spiritul acestei declaratii, in vederea implinirii nazuintelor legitime ale poporului din teritoriileromanelti, anexate cu forta in urma intelegerilor secrete stabilite prin Pactul Ribbentrop Molotov.

Parlamentul Romaniei i§i exprima convingerea ca deplina afirmare a aspiratiilor legitime aleromanilor astfel cum istori a, justiti a §i morala le consacra de drept trebuie sa reprezinte o misiunenobila §i InaltAtoare pentru toate fortele responsabile ale tarii, indiferent de optiunea lor politica".54

In ceea ce prive§te Hotärarea Congresului Deputatilor Poporului din URSS, frumuseteacontinutului sau teoretic nu poate suplini lipsa faptelor §i demersurilor corespunzatoare, reparatiilea§teptate de prea mult timp! Faptele singurele in masura sa valideze orice afirmatie denota ca intrevorbe §i fapte ramane pe mai departe aceemi veche prapastie, ca una se spune §i alta se face practic!

In ceea ce prive§te faptul ca in prezent Insula erpilor este sub jurisdictia Ucrainei, el denotacalcule" bine elaborate; a ridica problema" acestei insule fata. de Ucraina nu se poate fara a ridica §iproblema" nordului Bucovinei, a tinutului Herta §i a altor chestiuni care, vrem nu vrem, le mo§tenimde la defuncta U.R.S.S.!

Dupg cum se §tie, la 1 decembrie 1991, Ucraina preconiza sa tina un referendum referitor laindependenta sa, referendum pe care Romania profund ata§ata principiil or fundamentale ale respec-tarii drepturilor §i libertatilor fundamentale ale omului §i ale popoarelor de a-§i hotari soarta 1-a

salutat.Data fund problema teritoriilor romane§ti pe care le stapane§te Republica Ucraina, a§a cum

era normal §i firesc, Parlamentul Romaniei §i-a facut cunoscut punctul de vedere oficial. La 28noiembrie 1991, cu unanimitate de voturi, Parlamentul tarii noastre a adoptat DeclaratiaParlamentului Romaniei privind referendumul din Ucraina, din 1 decembrie 1991".

Avand in vedere ca acest referendum ar urma sa se desrapare §1 pe teritoriile romane§tiBucovina de Nord, Tinutul Herta, tinutul Hotin, precum §i judetele din sudul BasarabieiParlamentul Romaniei declara solemn cà aceste teritorii au fost rupte din trupul tarii iar PactulRibbentrop-Molotov a fost declarat nul §i neavenit, ab initio, de URSS la 24 decembrie 1989 §i deParlamentul Romaniei la 24 iunie 1991.

Desigur este dreptul Ucrainei sä organizeze un referendum pentru independenta sa, dar acestreferendum nu poate avea valabilitate in privinta teritoriilor romane§ti anexate abuziv de fostaU.R.S.S., teritorii care nu au apartinut niciodata Ucrainei §i sunt de drept ale Romaniei. (...).

Parlamentul Romaniei declara solemn Ca referendumul organizat de autoritatile de la Kiev interitoriile romane§ti incorporate cu forta in cadrul fostei URSS (...) este nul §1 neavenit, precum §iconsecintele acestuia.

Parlamentul Romaniei cere parlamentelor §i guvernelor tuturor statelor care vor recunoa§teindependenta Ucrainei sa declare expres ca aceasta recunoa§tere nu se extinde asupra teritoriilorromane§ti mentionate.

Parlamentul Romaniei se pronuntil pentru inceperea unui dialog cu Parlamentul de la Kiev invederea examinarii impreuna, a problemel or (...).

Parlamentul Romaniei se arata in finalul Declaratiei sale solicita Guvernul tarii sa inceapade urgenta negocieri cu autoritatile de la Kiev in problema teritoriilor române§ti anexate cu forta deU.R.S.S."".

Dupà parerea noastra, Republica Ucraina poate §i trebuie sa inteleaga ca Romania nu varenunta la drepturile sale istorice, legitime nici nu poate face acest lucru asupra teritoriilorstriibune care i-au fost rapite §i care, datorita jocului nefast al politicii §i diplomatiei de dupa 1940, auajuns in stapanirea sa. Stabilirea unor relatii de bunii vecinatate §i colaborare, durabile §i benefice

Vasile Diacon, op. cit., p. 109.Ibidem, p.199-200.

54

"

www.dacoromanica.ro

844 Dominut I. Padureanu 20

pentru popoarele ambelor tari, nu pot fi concepute fara repararea gravelor nedreptati istorice acuteRomaniei in iunie 1940, octombrie 1940, februarie-mai 1948/august 1949 §.a., de care, desigur, nu seface vinovat poporul ucrainean.

Abordarea istorica, juridico-diplomatica a problemei tuturor teritoriilor romane§ti aflate ingranite straine, respectiv retrocedarea acestora Romaniei, trebuie analizata intr-un context mai larg,sine ira et studio.

A§a cum este bine §tiut, in ceea cc prive§te situatia postbelica pe continentul european,Romania este semnatarul alaturi de celelalte state europene, de S.U.A. §i Canada a Actului finalde la Helsinki (1 august 1975). Dupa evenimentele din decembrie 1989, tara noastra a reafirmatfidelitatea ei fata de respectarea tuturor documentel or finale ale conferintelor procesului de securitate§i cooperare in Europa (Helsinki, Madrid, Stockholm, Viena). Frontierele statului roman sunt celedeterminate §i recunoscute international prin Tratatul de pace de la Paris semnat la 10 februarie 1947,reconfirmate ca de altfel pentru toate statele semnatare de Anil final de la Helsinki.

Acest important document politico-juridic international, consacra principiul inviolabilitatiifrontierelor, care nu pot fi modificate prin forta. In acela§i timp, acela§i document istoric, stipuleaza§i posibilitatea modificarii unor frontiere, In conformitate cu dreptul international, pe cale papica,prin negocieri directe Intre partile interesate.

In Carta O.N.U. este riguros formulat principiul rezolvarii diferendelor internationale numaipe cale papica, prin mijloace papice (Inca din anul 1982, O.N.U. a adoptat Declaratia privindreglementarea prin mijloace papice a diferendelor dintre state").

Aceasta reprezintä o confirmare a faptului ca stabilitatea tratatelor internationale nu excludeschimbarea, modificarea pa§nica, cà ele nu pot fi concepute §i privite ca notiuni rigide.

A§a cum se subliniaza in literatura de specialitate, in practica internationala este admisaregula necesitatii adaptarii tratatelor la schimbärile care au loc in relatiile dintre state, subliniindu-secà forta obligatorie a tratatelor, respectarea principiului pacta sunt servanda §i exigenta stabilitatiitratatelor, nu pot avea un caracter absolut.

Dreptul de a invoca nulitatea unui tratat §i cu atat mai mult al unui protocol sau simpluproces-verbal (neratificate!) este imprescriptibil, neputandu-se pune problema pierderii acestuidrept inerent statului lezat, care nu a putut sà1i exprime in mod liber vointa la incheierea unui ataredocument.

Situati a teritoriilor romane§ti mentionate, trebuia solutionata pe cale oficiala, de la stat la stat,intre Romania Federatia Rusa Republica Ucraina (ultimele douà in calitate de succesoare alefostei legate intr-un fel sau altul de actualul statut al teritoriilor romane§ti).

Intelepciunea noastra strabuna, intelepciunea politicii noastre externe probata stralucitor deatfitea §i atatea ori in decursul istoriei ei legata de aceasta data de repararea consecintelor PactuluiRibbentrop-Molotov, a celorlalte rapturi din trupul Romaniei, la care ne-am referit, va fi data demasura in care ea va tine seama de realitatile geo-politice §i istorico-juridice in care §i cu care teal m.

Carta O.N.U., Declaratia Adunarii Generale a O.N.U. privind principiile de drept inter-national privitoare la relatiile prietene§ti dintre state, Actul final de la Helsinki (1975), Carta de laParis (1990) §.a., statueaza §i consacra principiile dreptului international, care sunt obligatorii atatpentru Romania cat §i pentru celelalte state europene, ele dandu-ne cadrul §i masura in care putemactiona pentru repararea unor mari nedreptati istorice.

Repararea unor situatii nedrepte, care din nefericire Inca mai dainuie, nu este de conceputdecal in cadrul principiilor dreptului international §i al evolutiilor generale pe plan european §imondial. Romania, pentru a-§i implini aceste deziderate sacre, trebuie sa aiba in vedere raporturileromano-ruse, romano-ucrainene, ruso-ucrainene, procesele interne din Federatia Rusa §i RepublicaUcraina, procesele care au loc in C.S.I., situatia politico-economico-militara din acesta parte a lumii,raporturile lumii (S.U.A. §.a.) cu aceasta parte a lumii, cu fiecare din statele acestei zone §.a. Toate

U.R.S.S.,

www.dacoromanica.ro

21 Insula erpilor 845

acestea formeaza un tot unitar, de care trebuie tinut cont, Fara' ca prin aceasta sa fie lezate drepturile §iinteresele noastre legi ti me, nationale.

Retrocedarea Insulei erpilor §i a celorlalte teritorii romane§ti aflate in componenja altorstate cere rabdare §i tact, perseverenta §i responsabilitate politico-diplomatica, demnitate §ifermitate §i, nu in ultimul rand, solidaritate interna deplina in slujirea acestor sacre idealuri, in jocfiind nu numai trecutul sau prezentul acestora, ci §i viitorul bor.

Referindu-se la luarile de cuvant din Parlamentul Romaniei pe aceasta terna, in discursulrostit in cadrul inaltului for, cu prilejul analizei Pactului Ribbentrop Molotov §i a consecinteloracestuia pentru Romania, Adrian Nastase, spunea: Putem intelege abordarile emotionale ale unorforte politice de la noi, dar nu le imparta§im, deoarece implicatia lor imediatä este aceea de a emitepretentii teritoriale asupra Basarabiei §i a celorlalte teritorii romane§ti, considerate la timpul anului1940. 0 asemenea abordare nu este in spiritul principiilor pe care le-am amintit §i, mai mult deckatat, este §i utopica §i contraproductiva. Ea este, atat din punct de vedere politic cat §i sub aspectconcret, nerealista. (...).

A§ mai sublinia, in incheiere, importanta unei actiuni concertate a fortelor politice din tara §iarmonizarii poziOilor lor atunci and, a§a cum este cazul in chestiunea pe care discutam astazi, estevorba de interese supreme ale Orli §i ale poporului nostru"56.

Aceste cuvinte ne duc cu gandul la justetea §i pertinenta, trecuta §1 actualä, spuselor lui IuliuManiu, potrivit caruia politica externa nu apartine partidelor, ci apartine Orin

Politica noastra extern4 cu largi rezonante europene §i mondiale, s-a caracterizat intotdeaunaprin amiabilitate §i intelepciune, larga deschidere §i receptivitate, luciditate §i clarviziune, acestetrasaturi §i altele trebuind s-o caracterizeze §i acum, §i pe viitor. Pentru a ne dobandi drepturilelegi time, penn-u a anula marile nedreptati istorice de care am avut parte, pentru a reface tara a§a cum afost ea dupii Marea Unire din anul 1918, trebuie sä fim consecventi in apararea pamantului sacru pecare ni 1-au lasat stramo§ii §i pe care, §i noi la randu-ne, avem obligatia de a-1 lasa urma§ilor.

Pentru valorificarea drepturilor noastre perene §i irevocabile, sunt necesare in continuare res,non verba, pentru ca in cele din urma sà putem facefiat lux, ca s-a facut dreptate, c repararea preamult a§teptata a venit.

Insula erpilor §i celelalte teritorii romane§ti la care ne-am referit in studiul de fata, aflate instapanirea temporara a altor state, ilustreaza la superlativ adevarul afirmatiilor istoricului englez E. A.Freeman, potrivit carora Istoria este politica in trecut, iar politica istorie in prezent"!

Ibidem, p. 77-79.56

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

CONSTRUIREA CAILOR FERATE IN BUCOVINA

DUMITRU P. IONESCU

Unitatea geografica §i economica cuprinsa intre Muntii Carpati, fluviul Nistru §i eau] Ceremu§cunoscutd sub numele de Bucovina a reprezentat Moldova de Sus Inca din secolul al XIV-lea, de laintemeierea principatului. in perioada razboiului dintre ru§i §i turd 1768-1774, Austria a pretinsImperiului Otoman o rectificare de frontiera1, de interes strategic, cerand trei tinuturi din Moldova deSus: Cernauti, Campulung §i Suceava, ocupandu-le cu armata. In urma unor tratative diplomatic:insotite de daruri §i bac§i§uri, Imperiul Otoman a incheiat Conventia din 25 aprilie/7 mai 1775 ,cedand Austriei Moldova de Sus numita de atunci Bucovina sau Tara Fagilor, cu o suprafata de10.441 km-, in care se aflau manastirile §i bisericile cele mai venerate de romani.

in ciuda vehementelor proteste ale boierimii moldovene §i ale domnului Grigore Ill Ghica (9octombrie 1774 12 octombrie 1777) impotriva nedreptei amputari teritoriale, Poarta a aprobatconventia §i apoi a trimis pe Kara Highiorsades Ahmed-Be13, care, la Conacul din Beilic4 in Ia§i, ainvitat §i a sugrumat pe curajosul voievod, la 12 octombrie 17775.

Casa de Habsburg a alipit in 1786 Bucovina Galitiei §i, la inceputul secolului al XIX-lea, acolonizat-o cu ucraineni la sate §i cu evrei la ora§e. Prin Constitutia din 4 martie 1849 , tanarulimparat Franz Joseph (1848-1916) a ridicat Bucovina la rangul de Ducat, declarand-o Kronland (tarade coroana) ce avea oarecare autonomie.

in perioada august 1854 martie 18577, child Principatele Romane au suferit ocupatia trupeloraustriece conduse de feld-mare§alul Joan Coronini-Cronberg (1794-1880), Bucovina a avut puternicelegaturi cu Moldova. Sub presiunea luptei de eliberare nationala, in 18618, imparatul Franz Joseph arecunoscut Bucovinei o autonomie mai larga, cu o dicta proprie.

Inaugurand politica Drang nach Osten" in toate domeniile de activitate, Casa de Habsburga sprijinit societatea A. priv. Kaiser Ferdinands Nord-Bahn", cunoscuta cu simbolul K.F.N.B., care,in 1837, a construit calea ferata Viena-Wagram-Ludenburg-Prerau-Oderberg-Oswiecim-Cracovia(400 km)9. Sub conducerea printului Leo de Sapieha din Galitia s-a constituit societatea Kaiserliche

A. D. Xenopol, Resboade dintre rui i turd i inriurirea lor asupra jerilor romane, Tipo-Litografia H. Goldner, Jassy, 1880, vol. I, p. 120.

2 Mihail Kogalniceanu, Rapirea Bucovinei dupa documente autentice, Stabil. Lytho-Typogr.Socecil Sander & Teclu, Bucurescr, 1875, p.

3 A. D. Xenopol, op. cit., p. 145.4 Casa demnitarilor otomani.5 Dr. C. Diaconovich, Enciclopedia romana publicata din insarcinarea ci sub auspiciile

Asociajiunii pentru Literwura Roniana i Cultura Poporului Roman, Editura §i tiparul lui W. Krafft,Sibiiu, 1900, tomul II, p. 549.

6 Din istoria Transilvcmiei, Editia a II-a, Edit. Academiei, Bucure§ti, 1963, vol. II, p. 107.7 I. Nistor, Ocupajia austriaca in Principate (1854-1857) dupa rapoartele lui Coronini,

Imprimeria Nationala, Bucure§ti, 1938, p. 1.8 Bucovina sub Austria. Una surd cinci-spre-zece Ani De Nenorocire i Durere de un

bucovinean, Tipografia Petra C. Popovici, Ia§i, 1891, p. 8.9 Const. Botez, Dem. Ulna', Ion Saizu, Epopeea feroviara romilneasca, Edit. Sport-Turism,

Bucure§ti, 1977, p. 61.

Revista istoricr, tom VI, nr. 9 10, p. 847 857, 1995

'

III.

www.dacoromanica.ro

848 Dumitni P. Ionescu 2

und Konigliche privilegierte galizische Carl-Ludwig Bahn", prescurtat C.L.B., care, in 185710, aprelunFit calea ferata de la Cracovia spre Tarnow-Przemysl-Lemberg" (320 km). La 11 ianuarie1864' , printul Leo de Sapieha s-a unit cu bancherul Vladimir Ritter von Borkowski din Viena §i auatras pe capitali§tii londonezi W. R. Drake, L. M. Rate §i Thomas Brassey, fondand societateaKaiser fiche und Ktinigliche privilegierte Lemberg-Czernowitz Eisenbahn-Gesellchaft", cunoscuta cutitlul L.C.E.G., care a construit linia ferata Lemberg-Stanislau-Kolomeya-Nepolocauti-Dubauti-Lujeni-Mamae§ti-Lente§ti-Zuczka-Cernauti (241 km). La 1 sept. 1866, cetatenii Cernautilor auprimit cu urale §i salve de sacalu§uri (tunuri mici) intrarea celei dintai locomotive de cale ferata ingara ormului"13. Administrata de un consiliu cu sediul la Viena §i de o directie de.exploatare stabilitàin Stanislau, societatea L.C.E.G. dorea sa ajunga la Marea Neagra. In acest scop, a studiat §i a propusdoua prelungiri: una prin Basarabi a la Odesa §i alta prin Romania la Galati.

Guvernul rus s-a aratat binevoitor §i a infiintat un comitet de studiu pentru joncOunea cureteaua feroviara austriaca. Noul comitet a propus ca legatura sa se faca cu linia ferata Lemberg-Cracovia a societatii C.L.B. Suparata, compania L.C.E.G. a cerut §i a obtinut de la guvernul austriac,la 15 mai 186714, concesiunea prelungirii liniei Lemberg-Cernauti panä la Burdujeni (astazi statiaSuceava Nord), realizata in doi ani. Alimentata de ferastraiele, morile, fabricile de bere §i de ulei, denumeroasele poverne stabilite pe traseul liniei, de produsele agricole §i silvice ale frumoaselor zonepe care le traversa, calea ferata Cernauti-Gradina Publica-Ceahor-Cosmin-Cuciurul Mare-DumbravaRo§ie-Adancata-Petriceni-Vadul Siretului-Bahrine§ti-Vic§ani-Dorne§ti-Tibeni-Mili§auti-D.'rmane§ti-Burdujeni (114 km) a devenit coloana vertebrala a retelei feroviare din Bucovina. Astfel, in anul1869, parcurgand 4075 km pe calea ferata se ajungea de la Suceava direct la Viena.

Fondata In anul 1873, Oesterreichische Staats-Eisenbahnen" (Administrattia de Stat a CdilorFerate Austriece) a incheiat la 8 martie 1894'5 o conventie cu compania L.C.E.G., proprietar de dreptpana In anul 1993 a liniei ferate Cernauci-Burdujeni, inchiriind aceasta linie principala §i platindu-i orenta anuala de 4 400 000 coroane16.

Pe baza 'imputernicirilor date la 7 septembrie 1867' de principele Leo de Sapieha, VladimirRitter von Borkowsky §i dr. Carol Giskra din Viena §1, la 14 septembrie 186718 de bancherii ThomasBrassey, W. R. Drake §i L. M. Rate din Londra, antreprenorul Victor d'Offenheim a infiintatcompania Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn", cunoscuta cu simbolul L.C.Y.E., care, in anulurmiltor, a obtinut de la guvernul Nicolae Golescu (1 mai 15 noiembrie 1868) concesiunea pentruconstruirea §i exploatarea urtnatoarelor linii18:Burdujeni-Roman (102,465 km), inaugurata la 1 decembrie 1869; Pa§cani-Ia§i (75,710 km), deschisa'la I iunie 1870; Vere§ti-Boto§ani (44,236 km), data in circulatie la 1 noiembrie 187120.

In alegerea traseelor, mai ales pe linia Burdujeni-Roman, Compania Offenheim a savar§iterori feroviare", renuntand la vechea cale naturala de comunicatii de pe valea Siretului §i preferandvalea raului Suceava.

L. Calmar, Nofiuni elementare de istorie i geogmfia ctiilor ferule, Tipo-Litografia Stef.Mihalescu, Bucure§ti, 1885, p. 63.

Lemberg = Lwow, capital a Galitiei.12 Concessionen der K. K. priv. Lemberg-Czemowitz-Jassy Eisenbahn-Gesellschqft, Druck

von Leopold Sommer & Comp., Wien, 1868, p. 1.13 S. Reli, Cäkiuza monumentelor religioase istorice din Eparhia Bucovinei, Tipografia

Mitropolitul Silvestru, Cernauti, 1937, p. 10.4 Concessionen der K. K. priv. Lemberg-Czernowitz... p. 19.

15Evaluarea cailor ferate din Bucovina, in Arhiva C.F.R.", 1922, nr. 14, p. 215.

16 0 coroana = 1,05 franci.17

Concessionen der K. K. priv. Lemberg-Czernowitz..., p. 38.18 Ibidem.

19 Monitorul Oficial", no. 214, duminica 22 septembrie 1868, P. 1189, col. I.20

Dare de seam)* statisticii asupra exploatdrei cdilor ferate romane pe anul 1897 cu datecomparative pe mai multi ani, Tipografia Cailor Ferate Romane, Bucure§ti, 1898, P. 10.

10

"

www.dacoromanica.ro

3 Cali le ferate in Bucovina 849

Pe baza Legii pentru incurajarea constructiflor feroviare din 188021 s-a Infiinçat societateaBukowiner Locallbahnen" (Calle ferate locale bucovinene), care, cu instalatii economice, a realizat oretea feroviard de 247 km. Astfel, in anul 188422 a construit linia ferata Cernauti-aiczka-SadaguraNoud-Sadagura-Mosii Vechi-Mahala-Boian-Lehacenii Tautului Novosielitza (Noua Sulita) (31,400kin). Tarifele societatii Bukowiner Locallbahnen" erau de trei ori mai mari decat cele ale CompanieiL.C.E.G. proprietara caii ferate Cernau0-Burdujeni. Datorita razboiului vamal dintre Romania siAustro-Ungaria a fost sistat comertul in 1886 intre cele cloud state, inregistrandu-se mari pierderi deambele parti, ceea ce a facut pe baronul Victor Starcea, deputatul cercului electoral Humor-Solca, sàceara Parlamentului de la Viena, in §edinta din 20 decembrie 188623, acordarea de preturi ieftinepenn-u transportul de calatori si marfuri pe caile ferate locale din Bucovina. Sustinuta de 20 d putatidin toate partidele, propunerea baronului Starcea a fost acceptata.

Realizand jonctiunea cu reteaua feroviara a Basarabiei-4 §i d s rvind marile bfilciuri de laSadagura din zilele de 25 ianuarie, 20 iulie, 1 octombrie §i 16 noiembrie25 calea fera a Cernauti-Novosielitza era foarte rentabila, ceea ce a facut pe Oesterreichische Staats-Eisenbahnen sa o ras-cumpere prin Conventia din 26 ianuarie 1893, aprobata prin Legea din 27 decembrie 189326, pia indSocietatii Bukowiner Lokallbahnen" suma de 3 580 000 coroane. Pentru satisfacerea cerintelor eco-nomice §i militare ale Bucovinei, Fondul Bisericesc27 a concesionat in 1888 Societatii ,,BukowinerLocallbahnen" construirea caii ferate Darmane§ti-Vatra Dornei-Ferastrau = 107,7 km, in trei etape.

In prima etapa s-au construit 70,5 km, linia plecand de la Darmane§ti, cota 294, urca prinParhaufi-Todire§ti-Comane§ti-Parte§ti-Cacica-Strigoaia unde parasea bazinul raului Suceava §i trecea inbazinul raului Moldova, coborand apoi §i servind statiile Ili§e§ti-Pältinoasa-Gura Humorului. Liniacontinua, urcand incet prin statiile Frasin-Molid-Vama28. De la Varna, calea ferata parasea rail Moldova§i urca incet la Prisaca Dornei §i Campulung, la cota 634, unde a fost multà vreme capul liniei.

In etapa a doua s-a construit tronsonul Campulung-Sadova-Pojorata29-Valea Putnei. A treiaetapa o reprezinta anii 1897-1901, and s-a realizat linia ferata ce pleca de la Valea Putnei, treceaprin tunelul Mestecani§ lung de 1646,40 m, urmand traseul Mestecani§-Iacobeni30-Argestru-Vatra

21 Nicolae I. Petculescu, Cäi de comunicafii i transpoarte pe uscat, pe apä i prin aer,Imprimeria Can or Ferate Romane, Bucure§ti-Sud, 1935, P. 121.

22 L. Calmar, op. cit., p. 61.23 Revista politica", Suceava, 1 februar 1887, nr. 18, p. 5.24

Dumitru P. Ionescu, Construirea ciiilor ferate in Basarabia, in Revista istorica", IV, 1993,nr. 9-10 p. 887-891.

Almanah Argus", 1923, p. 318.26 Evaluarea cailor ferate din Bucovina..., p. 214.27

Fondul Bisericesc s-a constituit prin ordonanta din 27 decembrie 1781 a imparatului Iosif(29 noiembrie 1780-20 februarie 1790) la propunerea generalului Carol Enzenberg (1725-1810)guvernatorul Bucovinei (aprilie 1778 septembrie 1786). Constituit in 1785 din veniturile manasti-rilor secularizate, Fondul Bisericesc a functionat prin Regulamentul duhovnicesc" din 29 aprilie1786 care preciza ea Sub numirea de Fond religios se intelege intreaga avere ce a fost inchinatapenn-u intretinerea religiunii". In 1870 a obtinut administratie proprie, separata de administratiapolitica a statului, sub numele de Administratiunea bunurilor fondului religionar gr. or. buco-vinean". La sfarlitul anului 1897, dispunea de un capital de 9 826 810,95 florini (=franci) §1 pro-prietati de 273 705 ha dintre care 227 558,03 ha paduri, ceva mai mult de un sfert din teritoriulBucovinei. (Vezi: I. Nistor, lstoria Fondului Bisericesc din Bucovina, Institutul de Arte Grafice §iEditura Glasul Bucovinei", Cernauci, 1921, p. 20 §i 23).

28 Aici exista vama dintre Moldova §i Transilvania. Langa §oseaua nationala, se afla un stalpde piatra de 3 m inaltime, ridicat in 1717 de Mihai Racovita.

29 Pojorata avea o renumità cariera de piatra.30 La Iacobeni, in stanga raului Bistnita, existau vestitele mine de mangan care, impreuna cu

cele din Van-a Dornei, erau exploatate din 1784 de catre o asociatie de boieri bucovineni care in 1796le-a vandut Administratiei Minelor Austriece condusa de Karl V. Mainz. Pentru exploatareamanganului, noul proprietar a efectuat colonizari la Iacobeni, Pojorata §i Carlibaba, aducand din

www.dacoromanica.ro

850 Dumitru P. Ionescu 4

Dornei". Pe calea feratd Därmdne§ti-Vatra Dornei, Societatea Bukowiner Locallbahnen" a sävagitmarile stranguldri de circulatie pe sectiunea Strigoaia-Mestecdni§, pe care capacitatea de transport eramult mic§oratd bid de restul liniei. Aceastä strangulare a fost eliminatà dupd 1960, and s-a realizat onoud variantd.

Pentru exploatarea marilor masive de conifere din regiune, linia feratd DarmAne§ti-VatraDornei a avut cloud ramificatii:

a) Vama-Deia-Frumosu-Drago§u-Valea Stanei-Vatra Moldovitei-Moldovita-Ferästrau (20 km);

b) Pojorata-Handal-Fundul Moldovei (6,964 km).Tot Societatea Bukowiner Locallbahnen" a mai construit urmAtoarele linii: 1. Adancata-

Priskareni-Carapciul pe Siret-Ropcea-Storojinet-Panca-Tisduti-Slobozia Comare§tilor-Jadova Noll&Jadova-Lucavdtul de Jos-Lucavdt-Berhomet pe Siret"-Sdld§eni-Mrjebrodi-Argiu-Ldpu§na (50 km),care servea o bogatä regiune forestierd; 2. Carapciul pe Siret-Cupca-Pdtrduti pe Siret-Ige§ti-Ciudei-Cire§-Davideni-Banila pe Siret-Laureanca-Socola-Helgea-Co§ciuia (31,636 km); 3. Itcani-eptelici-Suceava-Arini; 4. Hatna-Campulung; 5. Hliboca-Berhomet.

Spre sfar§itul secolului al XIX-lea s-a infiintat Inca o societate particulara Neue BukowinerLocallbahnen care, in anii 1897-1914 a construit 211 km c.f., adicd liniile secundare: 1. Nepolocauti-Nepolocduol Nou-Barbe§ti-Ceartaria-Vdscauti pe Ceremu§-Slobozia-Bgnil pe Ceremu§-Milie-Ispas-Vijnita33 (44 km); 2. Lujeni-La§tiuca-Cotmani-Alexandru cel Bun-Vranceni-Chisdtdu-

tefane§ti-Prelipcea-Schit; 3. Vranceni-Ciucau-Zastavna-Jurcauti (9 km) care servea una dintre celemai productive zone agricole din Bucovina §i asigura transportul nisipurilor speciale pentru fabricilede sticld din regiune; 4. Adancata-Petriceni-Starcea-Tereblecea-Siret34-Sindutii-Sindutii Vechi (16km); 5. Dorne§ti-Rddauti-Horodnic-Galane§ti-Vicovu de Jos-Vicovu de Sus-Bivolaria-Gura Putnei-Straja36-Falcdu-Brodina-Nisipitu (59 km); 6. Gura Putnei-Putna36 (6 km).

Dupd anul 1900, Societatea Galiteand de Est a construit linia normald tefane§ti-Babin (8,933km) care, impreund cu calea feratd tet-dne§ti-Schit (7,7 km), constituiau joncOunea culinia polonezdKolomeya-Zaleszczyki §i asigurau transporturile locale, mai ales de sfecld de zahdr, cultivata mult inaceasta regiune.

S-au mai construit 230 km linii industriale infundate cu ecartamentul" de 0,76 m, in contulunor intreprinderi, mai ales industriale. Majoritatea acestor linii s-au realizat din initiativa bogateiinstitutii Fondul Bisericesc Ortodox Roman", care stdpanea intinse masive paduroase. Prin conventiiincheiate cu societatile constructoare de cdi ferate locale Oesterreichische Staats-Eisenbahnen" ainchiriat majoritatea liniilor bucovinene, garantandu-le un venit de 4% din capitalul investit.

Slovacia muncitori forestieri §i sticlari numiti de romani Opted". Prin construirea §i exploatarea cdiiferate Darmane§ti-Vatra Dornei, Fondul Bisericesc a accelerat transportul de rnangan din regiune §i au§urat transportul lemnului din masivele pdduri de molid §i de brad de pe vàile raurilor Moldova §iPuma, ounand in valoare frumoase statiuni balneo-climaterice.

Vatra Dornei era statiune balneo-climatericd cu 5 000 locuitori avand ferastraie §i o marefabricd de bere.

32 La Berhomet exista o mare fabricd de bere.33 La Vijnita aveau loc 6 balciuri anuale: 13 ianuarie, 18 aprilie, 23 iunie, 1 august, I

septembrie, 14 octombrie, (Vezi Almanah Argus", 1923, p. 319).La Siret, in fiecare an, aveau loc trei marl balciuri in zilele de 2-4 februarie, 15-17 august §i

6-8 septembrie.35 Straja avea fabrici de lemn §i de ciment.36 La Putna exista o fabricd de chimicale.37 Ecartamentul este distanta dintre cele cloud §ine ale unei cài ferate, masuratd intre fetele

interioare ale ciupercilor §inelor.

31

www.dacoromanica.ro

5 Calle ferate in Bucovina 851

Cand s-a intors din vizita facuta la Sankt-Petersburg in anul 190438 pe lunga rued Kiev-NouaSullta-Cernauti-Suceava-Bucure§ti, regele Carol I (1866-1914) a sesizat importanta construirii linieiNoua Sulità-Dorohoi, ca o prelungire a caii ferate Dorohoi-Ia§i (154 km), pusa in circulatie la1 august 189639. Dupa doi ani, insotit de generalul Gheorghe Manu, ministru de razboi (22 decembrie1904 1 martie 1907) §i de Alexandru A. Bat:lark, ministru de justitie (22 decembrie 1904 14iunie 1906), regele Carol a vizitat ormul Dorohoi. Cu acest prilej, autoritatile locale au solicitatprelungirea linlei Ia§i-Dorohoi la Noua Su lita §i Cernauti. Reliefand caracterul strategic al unei liniiDorohoi-Noua Su lila (33 km), autoritatile locale au subliniat marea ei importanta economica, prinvalorificarea imenselor bogatii ale judetelor Dorohoi, Boto§ani, Ia§i §i prin descongestionareaprincipalei cai ferate Suceava-Cernauti.

Ion C. Gradi§teanu, ministru al lucrarilor publice (22 decembrie 1904 11 martie 1907) a dis-pus studii de teren §1 inginerii din Corpul Tehnic au fixat traseul Dorohoi-Buhaiul NoulendriceniiNoi-Hili§au-Varnav-Pomarla-Gheortani-Ba§ota-Ibane§ti-Cristine§ti-Probate§ti-Tarnauca °-He1a41-Movila-Pilipauti42-Molnita §i prin podul ce traversa raul Prut ajungea la Noua Su lila de undecontinua prin Boian la Cernauti §i la Lemberg. De§i Parlamentul din 190643 a votat legea de utilitatepublica a liniei Dorohoi-Noua Su lita, planul a ramas in arhiva Ministerului Luciarilor Pub lice. Dupd4 ani, la 5 februarie 191044, senatorul G. G. Burghele a interpelat pe Vasile G. Mortun, ministru allucrarilor publice (27 decembrie 1908-28 decembrie 1910), despre cauzele intarzierii construccieiliniei ferate Dorohoi-Noua Sulità. Vasile Mortun a raspuns imediat, recunoscand importanta acesteilinii pentru Dorohoi, cel mai intins judet al tarii care, cu suprafata de 2846 km2 §i cu o populatie de179.512 locuitori45, dispunea numai de 38 km c.f., situandu-se pe penultimul loc al celor 32 judeteale tarii ultimul find Tulcea ce nu cuno§tea Inca avantajele transportului feroviar! Recunoscandtemeinicia interpelarii facuta de senatorul Burghele, ministrul lucrarilor publice a atras atentia cà liniaDorohoi-Noua Sulita este o cale ferata cu jonctiuni internationale i ca guvernul roman nu poateincepe o asemenea constructie deck dupà tratative cu Austro-Ungaria §i Rusia.

Senatorul Burghele a multumit ministrului lucrarilor publice pentru solicitudine §i a aratat ca:din declaratiile diplomatilor -romani, s-a convins ea' nu vor fi dificultati externe deoarece Sankt-Petersburg a primit cu simpatie proiectata cale ferata care va avea traseul Noua Sulita-Dorohoi-Ia§i-Chi§inau-Odesa, iar guvernul de la Viena §i-a exprimat satisfactia pentru o noua jonctiune feroviardcu Romania, cu care incheiase Conventia de comert din 10/23 aprilie 190946.

La 6 aprilie 191042, senatorul G. G. Burghele a publicat un documentat §i lung articol infavoarea liniei ferate Dorohoi-Noua Sulita. in aceemi zi, G. G. Burghele a depus pe biroul Senatuluipetitia locuitorilor din targul Mihaileni care solicitau construirea unei linii ferate Mihaileni-Buceceasau Mihaileni-Dorohoi48. Senatorul Burghele a contirruat sa ceara, prin presa49, realizarea liniei

38 G. G. Burghele-Dorohoiu, Linia cfr. Dorohoiu-Noua Dangeni-Stiveni-Riidligi-Lipcani in legäturci cu Ghica V. V.41 cu linia Dorohoiu-1a#-Vaslui etc.Cu o prefalti de 0-1 Paul Florinescu inginerlef, Tipografia I. L. Bercovici & Fiu", Dorohoiu, 1926,p. 10.

39 Ceferiada 1869-1939, Imprimeria C.F.R., Bucure§ti, 1939, p. 19.40 La Tarnauca exista un spital.41 Herta era centrul comercial al zonei cu populatie densa, cu §coala romaneasca, cu §coall

israelito-romank cu un Ateneu Roman, cu politic §i cu judecatorie de ocol.42 La Pilipauti functiona vestita coalà Agricola infiintata de mo§ierul N. Sofian.43 G. G. Burghele-Dorohoiu, op. cit, p. 12.44Universul", nr. 36, duminica 7 februarie 1910, p. 2, col. 1.45 Ibidem.46 Desbaterile Senatului, no. 18, 22 decemvrie 1909, p. 92.42Viitorul", marti 6 aprilie 1910, p. 1, col. 6, p. 2, col. 1.48Desbaterile Senatului", no. 37, 10 fevruarie 1910, p. 393, col. 3.49Viitorul", sambata 17 aprilie 1910, p. 1, col. 6, p. 2, col. 1.

linia Cernituji-Gr.Salifil-Cembuti pm

www.dacoromanica.ro

852 Dumitru P. Ionescu

Dorohoi-Noua Su litA §i prin audiente la regele Carol I §i la Ion I. C. Bratianu, pre§edinteleoConsiliuluide Mini§tri (27 decembrie 1908-14 decembrie 1910), care §i-au manifestat bunavointa- . Consiliilecomunale din targul Herta51 §i din localitatile Hane§ti, Buda, Lunca, Movila, Tarnauca52, inseptembrie 1910, §i-au exprimat sprijinul pentru construirea liniei ferate Dorohoi-Noua Su lita. Cuacela§i scop, bancherii, comerciantii §i depozitarii din Noua Su Eta au organizat un miting §i au votato motiune prin care au insArcinat autoritatile locale sa faca demersurile necesare pe langa deputatiiBucovinei ca, in Parlamentul din Viena, sa obtina joncOunea feroviara Noua Sulita-Molnita, eiangajfindu-se sa suporte junAtate din cheltuieli.

Pentru ca sa mic§oreze costul constructiei, evaluat initial la 12.000.000 lei, MinisterulLucrarilor Pub lice a elaborat un nou traseu ce evita tunelul de la Tarnauca, lung de 2-3 km53. Mareanecesitate a acestei lucrari feroviare a fost insu§ita de opinia publick astfel cà la inceputul anului1911, in Parlamentul din Viena, deputatul Bucovinei N. Coco Vasilco a interpelat pe baronul LudwigLexa von Aehrenthal (1854-1912), ministrul de externe al Austro-Ungarieim, cu privire la jonctiuneaNoua Sulita-Molnita cu ecartament norma155, pe un teren in majoritate plan. Interpelarea a fostsustinutA de profesorul universitar Iosipescul §i doctorul Straucher. Aehrenthal s-a declarat favorabil§i guvernul austro-ungar §i-a dat adeziunea, astfel cà delegatii sai s-au intalnit la Noua Sulita cureprezentantii Rusiei §i ai Romaniei, hotarand jonctiunea feroviara dorita de cele trei state. S-aelaborat un nou proiect ce propunea un ocol de 2-3 km pe distanta Fantana Lunga-Lozia Neagrk darlinia a Amas neexecutatA. Servita de un atelier de reparatii din Cernauti, reteaua bucovineana nu aformat o unitate aparte in administratia cailor ferate din Austro-Ungaria, ci depindea de DirectiuneaRegionala din Stanislau. Abia in anul 1906 Bucovina a obtinut desfacerea liniilor sale de cele alemonarhiei bicefale. Pentru administrarea cailor ferate din Bucovina in 1906 s-a infiintatBetriebsleitung (Directiunea de Exploatare) din CernAuti, care-§i avea sediul in strada Goethe, intr-ofrumoasa cladire cu suprafata de 1086 m2 §i cu doua etaje, construità in anii 1906-1908, pe un terende 3146, 25 m2, cedat de primaria oraplui pentru suma de 27 600 coroane56.

Subliniem faptul ca in timpul stapanirii habsburgice, romanii din Bucovina nu au avut legaturiferoviare cu fratii lor din Transilvania §i din Maramure§, deoarece Curtea imperiala din Viena apracticat sistematic faimoasa ei deviza divide et impera. Pregatind o contraofensiva In toamna anului1914, comandantul armatei austro-ungare, generalul Phlanzer-Baltin57 a cerut construirea rapida aunei cài ferate care sa faca legAtura intre Transilvania §i Bucovina. Necesitati strategice au impusconstruirea in graba §i pe terenuri neexpropriate, cu material imprumutat" de la Fondul Religios dinBucovina, o cale feratä cu ecartamentul normal, cu poduri §i cladiri din lemn, care sa piece de la TihaBargAului (Borgo prund), sa treaca peste muntele Magura §i sa ajunga la Dorni§oara (Dorna Helgei).in decembrie 1914-8 Compania II Cài Ferate din Kaiser und Konigliche Armee a inceput lucrarile dela Tiha BargAului. Panourile find gata Acute §i transportate cu autocamioanele u§urau munca,realizandu-se §i doi km c.f. in unele zile. S-a obtinut o linie originalk cu §ini tix 10 kg/m.1:9, montatepe traverse de tier. Linia avea 230 curbe, cu raza de 20 m §i cu declivitati de 87%c, foarte maripentru o cale feraA. Linia pleca de la Tiha Bargaului, cota 520, urea 25,170 km, 'Ana la cota 1145, inapropiere de Manastirea Fantanelor, pe stanga vechii §osele Bistrita-Prundul BargAului-Tiha

5° Vointa nationala", miercuri 2 iunie 1910, p. 3, col. 5.51

Cronica Dorohoiului", no. 3, 26 decembrie 1910, p. 1, col. 2, p. 2, col. 2.52 G. G. Burghele-Dorohoiu, op. cit., p. 85.53

Vntorul", duminica 5 decembrie 1910, p. 1, col. 6.Universul", no. 9, luni 10 ianuarie 1911, p. 2, col. 5.

55 Folosit in majoritatea Arilor lumii, ecartamentul normal era de 1 435 mm.56 Evaluarea cáilorferafe din Bucovina, in Arhiva C.F.R., nr. 14/16 decembrie 1922, p. 214.

P. Zaharia, Dornipara-Tiha Bargitului. 0 linie feratil disparutd, in Buletin informativC.F.R.", nr. 24/1948, p. 280.

58 Ibidem, p. 281.Evaluarea cäilorferate din Bucovina..., p. 215.

60 Declivitate, din cuvantul latin declivus = panta. Se masoara prin raportul dintre inaltime §idistanta parcursa pe orizontalk exprimandu-se in mm/rn la calea ferata.

54

57

6

"

www.dacoromanica.ro

7 Calle ferate in Bucovina 853

Bargaului-Poiana Stampei-Vatra Dornei-Campulung-Cernaufi, construita in 1848, peste MunteleMagura. De la Mandstirea Fantanelor, linia paräsea §oseaua §i mergea pe marginea unui drum decare, coborand 7,20 km panä la Dorni§oara, la cota 1050. Ca lea ferata Tiha Bargaului-Dorni§oaraavea lungimea de 32,370 km, din care 27,800 km se aflau in Bucovina §i 4,570 km in Transilvania,constituind prima legatura intre cele douà provincii romane§ti. A fost o linie-expedient, adoptandu-sea§a numita tractiune benzino-electrica", folosita in Tirol. Un tren era format dintr-un vagon-generator §i 5 vagoane-remorca, fiecare vagon transportand 6 tone. Un motor cu benzina §i un dinamde pe vagonul-generator produceau energie electrica, trimisa prin cablu la care un motor montat pecate una din osiile vagoanelor-remorca. Astfel fiecare vagon era motorizat, iar patinarea rotilor erainlaturata. Trenul circula cu o viteza de 26 km/ora, dar cand rotile locomotivei §i ale vagonetelor seinlocuiau cu roti simple ca sa mearga pe §osea, atunci viteza era redusa la 10 km/ore'. Din cele douàstatii cap de linie, Tiha Bargaului §i Dorni§oara, se dirija circulatia, deoarece in haltele de incruci§arede pe calea ferata nu exista serviciul de mi§care. In fiecare tren se afla un telefon portativ. Odataajuns intr-o halta de incruci§are, §eful trenului lega telefonul portativ la linia telefonica cu ajutorulunei prajini §i raporta sosirea sa §i la statia Dorni§oara §i la gara Tiha Bargaului, a§teptand dispozitii.Cu acest simplu sistem de dirijare a circulatiei nu s-a inregistrat nici un accident, astfel ca el a duratOra la prabu§irea Austro-Ungariei, in toamna 1918, and linia a fost desfiintata. Ca lea feratä TihaBargaului-Dorni§oara a fost prelungitä simultan pe traseul Dorna Burcut-Poiana Stampei-Floreni-Dorna Candrenilor-Ro§u-Ferastrau-Vatra Dornei, construindu-se o linie de 31,868 km62, cuecartament normal, cu §ini tip 22 kg/m.1., procedeu mai economic. La Dorna Burcut s-a ridicat untriaj pentru locomotivele §i vagoanele de cale normalà. Astfel, la 15 august 191563, s-a deschis liniaferata Tiha Bargaului-Dorni§oara-Vatra Dornei (64,238 km). Zilnic circulau 5 perechi de trenuri.Cerintele razboiului au intensificat exploatarea minereurilor de mangan de la Iacobeni §1 VatraDornei, marindu-se rapid capacitatea liniei la 14 perechi de trenuri zilnic. Ca sa aprovizioneze frontulcu munitii §i provizii, comandamentul armatei austro-ungare a cerut §i guvernul a aprobat construireaurgenta in anul 1915 a unei cai ferate Vatra Domei-Ilva Mica, traseu presarat numai cu sateromane§ti. Aceastal lucrare a fost sustinuta de Ministerul Comertului §i de Ministerul Agriculturii dinUn2aria6,4 deoarece linia forestiera de 0,76 m, construita in anii 1908-1909 de Corpul GranicerescBistrita , nu satisfacea transporturile militare. Constructia a inceput de la ambele capete ale liniei V,folosindu-se multi prizonieri, s-au atacat §i unele lucrari de arta. Lucrarile au continuat §i in 1916 5,cand armata austro-ungara a amenajat drumul ce mergea pe Valea Silhoasei, schimbandu-i traseul dela Gradinita la Co§na. Razboiul a silit comandamentul armatei austro-ungare ca, in august 1917, sainceae construirea unei linii cu ecartamentul de 0,76 m Iacobeni-Ciocane§ti-Bote§-Carlibaba-Tibau-Bor§a , peste pasul Prislop. Lucrarile trebuiau executate intr-un timp scurt §i de aceea s-au evitattunelurile, linia fiind a§ezata de-a lungul §oselei, urmand declivitatile naturale ale terenului §i

ajungand la rampe imposibile pentru o circulatie normald. Lunga de 80 km, din care numai 28 km peteritoriul Bucovinei, calea ferata Iacobeni-Carlibaba-Bor§a era unica legatura intre Bucovina §iMaramure§. In timsul primului razboi mondial s-a construit a treia linie ingusta Seletin-ipotele cu olungime de 20 km .

61 Ion Miclescu, Deschiderea liniei ferate Dorna Helgei-Borgo Prund, in Arhiva C.F.R.", 1ianuar 1923, nr. IS, p. 230.

62 Evaluarea Odor ferate din Bucovina..., p. 215.63 P. Zaharia, op. cit., p. 281.

P. Teodorescu, Monografia liniei Ilva Micii-Vatra Dornei, Bucure§ti, Impr. C.F.R., 1939,p. 12.

65 Idem, Restahilirea circulafiei pe linia Rya Mica-Vatra Daniel, In Buletin informativC.F.R.", 1946, p. 52.

66 Joan Miclescu, Linia lacoheni-Ciirlihaba-Borp, in Buletinul Cailor Ferate Romane",septemvrie 1925, no. 76, p. 1816.

67 Mihail Toma Maer, Povestea drumurilor de fer date istorice i hiografice. Studiu introduc-tiv in serviciul de cale feratil, Tip. Isvorul", Al. Alexandrescu, Bucure§ti, 1926, vol. I, p. 257.

64

www.dacoromanica.ro

854 Dumitru P. Ionescu 8

La inceputul anului 1918, Directia Cai Ferate Militare a primit ordin de a construi o linienormala de mare trafic pe valea paraului Co§na pe traseul Ilva Mica-Ilva Mare-Parva-DornaCandrenilor-Floreni, traseu diferit de cel al actualei linii Ilva Mica-Floreni. Conditiile vitrege alerazboiului §i marile cantitati de lucru au facut ca linia sa nu fie executata la timp util §i linia a fostparasita la prabu§irea Imperiului habsburgic. Atunci a incetat circulatia §1 pe liniile ingusteDorni§oara (Dorna-Helgei) Tiha Bargaului (Borgo Prund) §i Iacobeni-Carlibaba-Bor§a, dupà ceaustriecii au retras 100 locomotive §i 2 403 vagoane".

timpul primei conflagratii mondiale, nici o regiune a Europei nu a suferit a§a de mult caBucovina, care a fost invadata §i evacuata de trupele oriste de trei ori §i de armatele austro-ungare totde trei ori, distrugand 103 poduri cu o lungime totala de 2200 m69, inclusiv marile poduri de pestePrut, cel de langa Cernguti lung de 238 m §i cel de la Nepolocauci, sau podul de peste Siret de 118 mintre Adancata §i Dorne§tim. in Vechiul Begat, care avea o retea feroviara de 5 ori mai mare, au fostdistruse 53 poduri (3 357 m)!71

Reteaua bucovineana a suferit pagube enorme. fn retragerea lor in debandada, armatele oriste§i austro-ungare au demontat liniile: Cernauti-Burdujeni; Cernauti-Noua Su lila; Vranceni-Jurcauti;Adancata-Siret-Sinauti; Vatra Dornei-Dorni§oara-Borgo Prund; Iacobeni-Carlibaba-Bor§a; Floreni-Ilva Mica; Berhomet-Lapu§na; Seletin-ipotele Moldovei.

Majoritatea statiilor §i magaziilor au fost arse fi ind construite din lemn, aproape toate lucrarilede arta (tuneluri, poduri, apeducte) §i instalatiile din gari au fost distruse, circulatia devenindimposibila mai ales pe liniile secundare. Pe mari intinderi, pe unele cal ferate, §inele §i traversele aufost demontate §i ridicate, astfel cà numai terasamentul mai amintea de existenta unor fosteconstructii feroviare care, in toamna 1918, servea numai la circulatia carutel or!

Dupà destramarea Austro-Ungariei, Bucovina s-a unit cu Romania la 28 noiernbrie 191872drept urmare, la 15 ianuarie 191973 reteaua sa feroviara de 902,387 km, din care 443,355 km erau inproprietatea Statului, cu 78 gad §i 42 halte au trecut in Administratia C.F.R. Societatile particularecare stapaneau §i exploatau unele linii secundare cu o lungime de 459,032 km74 au refuzatpropunerile Directiei Generale C.F.R. §i i-au provocat marl neajunsuri. De§i reteaua CompanieiL.C.Y fusese rascumparata de Statul Austriac, societatii nu i se platisera anuitatile de la inceputulrazboiului. Dupa actul de rascumparare, anuitatile trebuiau achitate in aur §i aceasta grea obligatie acazut in sarcina guvernului roman.

Conform articolului 20875 al Tratatului de Pace incheiat cu Austria 1 a Saint-Germain-en Laye,la 10 septembrie 191976, pentru determinarea §i evaluarea cailor ferate din Bucovina trecute inproprietatea Statului Roman, s-a format o comisie compusa din: 1. D. G. Bagdat, consilier la Curteade Apel din Cernauti, ca delegat al Ministerului de Justitie; 2. N. Prelici, director general al finantelordin Bucovina, ca delegat al Ministerului de Finante; 3. C. Tarnovietchi, director regional al cailor

69 Lucreirile executate de Serv. D., in 1921, in Arhiva C.F.R.", 16 septembrie 1922, nr. 8,P. Zaharia, op. cit., p. 281.

p. 122.70 Activitatea Corpurilor Legiuitoare i a guvernului de la ianuarie 1922 panel la 27 ma rtie

1926. Dare de seamä Mflifiptä de D-1 Ion 1. C. Brätianu, Cartea Romaneascr, Bucure§ti, 1926,p. 279.

71 Lucril rile executate de Serv. D., ... p. 122.72 Ion I. Nistor, Unirea Bucovinei cu Romemia, Edit. Bucovina" I. E. Toroutiu, Bucure§ti,

1940, p. 23.3 Mihail Toma Maer, op. cit., p. 258.

74 Midem.75

Evaluarea cailor ferate din Bucovina..., p. 214.76 &h&.c: pentru Bucovina, Edit. Helicon, Timi§oara, 1992, p. 117.

Yn

68

-

si,

-

www.dacoromanica.ro

9 Calle ferate in Bucovina 855

ferate bucovinene, ca delegat al Ministerului de Comunicatii; 4. Inginerul H. Adelstein, delegat alDirectiei Generale C.F.R.77. Comisia a stabilit cä valoarea distrugerilor (linii, instalatii, materialrulant, cldiri §i mobilier) reprezenta suma de 19.148.651,42 coroane78.

Inca din anul 1919, Directia Genera la C.F.R. li-a asumat o grea sarcina, aceea de a reparareteaua din Bucovina, de a reconstitui statiile §i magaziile in mare parte distruse, de a reface acele,semnalizarile, liniile telegrafice §i telefonice, precum §i podurile daramate, de a-0 procura materialulrulant necesar unei circulatii normale. Pe langa repararea, consolidarea §i completarea retelei dinBucovina s-a impus schimbarea orientarii sale spre Bucurelti §i Marea Neagrk deoarece liniile salegravitau spre Lemberg-Cracovia-Viena. Reteaua bucovineand a suferit multe modificari dupd primulrazboi mondial; pentru rationalizarea exploatarii, unele linii au fost prelungite, iar altele scurtate. S-aucreat noi jonctiuni conforme cu interesele provinciei §i ale tarii.

Starea financiara a Romaniei, materialele §i mana de lucru n-au permis o reconstructie rapida§i definitiva. S-a acordat prioritate liniei principale Burdujeni-Cernauti-Nepolocauti, reparandu-sepodul mare de peste Siret §i podurile de la km 252, 257, 327, 338 §i 33979 S-au reconstruit completdin lemn podurile de peste Prut §i Ceremu§ pe linia Nepolocauti-Vijnita, podul de peste raul Suceavade pe calea ferata Dome§ti-Brodina §i podul de peste rail Moldova pe linia Darmanelti-VatraDornei80. Prin circulara nr. 6 784 din 17 februarie 192081, Directia Genera 15. C.F.R. a schimbatnumirile unor statii: Nepolocauti a devenit Grigore Ghica Voievod, Zuczka Moli etc.

Dupa Unire, guvernul liberal condus de Ion I. C. Bratianu (19 ianuarie 1922-26 august 1925)a refacut 50 poduri-bascule §i cladirile din statiile Cernauti, Gradina Pub lick Vijnita, Siret etc., ainmultit liniile de garaj din gara Grigore Ghica Voievod82, a refacut linia Darmane§ti-Iacobeni cu §initip 33 kg/m.1.83 §i a executat importante lucrari de aparare in contra apelor pe calea ferata GrivreGhica Voievod-Vijnita". Directorul general al C.F.R. Tancred Constantinescu (1878-1951) ainteles importanta §i urgenta unei legaturi feroviare a Bucovinei cu Transilvania, a acordat creditelenecesare §i a redat circulatiei la 8 iunie 192288 linia ingusta Dorniloara (Dorna Helgei)-TihaBargaului, (Borgo Prund) care strabatea mari paduri de brazi. Pe aceastä linie se transportau anual20.000 m- lemne de foc de la Valea Strajii87. Circulati a era asigurata de un tren cu douà generatoare,format dintr-un vagon de calatori §i 7 vagoane-platforma, care, strabatand distanta in 150 minute,avea o viteza de aproximativ 14 km/ora. Incalzitul vagonului de calatori se facea cu sobe, iariluminatul electric era asigurat de un acumulator de 12 volti montat pe un generator. Acest trenelectric nu indeplinea toate cerintele unei bune legaturi feroviare intre cele douà provincii romanelti.

Insa din primul sau an de existenta, Consiliul Dirigent Roman din Transilvania a purtattratative cu Anghel Saligny, ministru al lucrarilor publice (28 noiembrie 1918-13 februarie 1919)pentru terminarea constructiei liniei ferate Vatra Dornei-Floreni-Ilva Mica = 75 km. Cu acest scop,prin Actul nr. 649/5 iunie 191988 s-a infiintat la Bistrita o Directie de Edificare condusa de inginerulFriederic Schmidt. Deoarece acest inginer intarzi a executarea de studii pe teren, Directia de Edificarea fost trecuta in 1920 la Directia Generala a Constructiilor de Cal Ferate din Ministerul Lucrarilor

77 Evaluarea cäilorferate din Bucovina..., p. 214.78 Ibidem, p. 216.79 Const Raileanu, Starea podurilor de cale Jerald din Bucovina, in Buletinul Cailor Ferate

Romane", no. 10/15 martie 1920, p. 326.811 Ibidem.

Ibidetn, p. 310.s2 Ion Miclescu, aide noastre ferate de dupti reisboiu, in Buletinul Cailor Ferate Romane",

1926, no. 83-84, p. 2 026.Activitatea Corpurilor Legiuitoare..., p. 288.

84 Ibidem, p. 289.85 A murit in inchisoarea de la Sighetul Marmatiei.86 Ion Miclescu, Deschiderea liniei ferule Dorna Helgei..., p. 231.87 P. Zaharia, op. cit., p. 283.88 P. Teodorescu, Monografia liniei Mica Vatm Dornei, vol. I, p. 13.

81

83

Ilva

r

www.dacoromanica.ro

856 Dumitni P. Ionescu 10

Pub lice care, prin inginerul Ion Arboren, a elaborat traseul pentru zona Silhoa.sa uncle terenurilefugitive au impus multe §1 grele lucrari de arta. Studiile s-au terminat in anul 1924, cand antreprizaFlorea Maior a inceput constructia. Lucrarile au inaintat foarte lent fiindca treceau de la o antreprizala alta! Datorita insistentelor Marelui Stat Major care considera linia Vatra Dornei-Ilva Mica de omare importanta strategica, guvernul Gheorghe Tatarescu (3 ianuarie I octombrie 1934) a elaborato lege care avea la baza principiul realizarii acestei cai ferate prin regie, cu colaborarea tuturororganelor de Stat. Regia Autonoma C.F.R., Ministerul de Finance, Ministerul Apararii Nationale,Casa Padurilor. Consolidarea terenurilor fugitive, construirea celor 9 tunele cu o lungime totala de2 384 m §i cele 10 viaducte (572 m) de mare inaltime, dintre care Larionul avea circa 40 m deasupravail, au ridicat numeroase probleme tehnice rezolvate cu competenta de corpul ingineresc alMinisterului Lucrarilor Pub lice. A§a s-a construit actuala cale ferata Vatra Dornei-Ilva Mica, cuecartamentul normal, cu raza minima de 300 m §i declivitatea maxima de 16,3%c, una din cele maigrele lucrari feroviare din tam noastra, dar §1 una din cele mai frumoase linii, inaugurata la 18decembrie 19389°. Ca urmare, calea ferata Dorni§oara-Tiha Bargaului a pierdut din traficul comercial.Odata cu cotropirea nordului Transilvaniei de care horty§ti prin nedreptul Dictat de la Viena din 30august 1940, intregul sail material rulant a fost capturat, linia a fost demontata, ramanand ca amintirea fostei cal ferate electrice, numai cladirile statiei §i ale atelierului din Tiha Bargaului, completdevastate de invadatori91.

Duca' Marea Unire din 1918, cea mai grea problema pentru Directia Genera la C.F.R. a fosttransportul calatorilor §1 al marfurilor romane§ti de la Cernauli la Sighet, trebuind sä se treaca intranzit prin Po Ionia (via Kolomeya) §i Cehoslovacia, ceea ce insemna un mare ocol §i un faptinadmisibil din punct de vedere strategic §i financiar, deoarece demnitatea nationalä nu admitea sa secomunice intre Bucovina §i Maramurel, doua provincii romane§ti, prin teritoriul a doua tad, fie elechiar amice!

Pentru a uni feroviar Bucovina cu Maramure§ul s-a realizat in 1925 calea ferata Iacobeni-Bor§a = 82 km, cu ecartamentul de 0,76 m, cu curbe pang la raza de 20 m §i cu declivitati pana la52%c. Construirea ei a cerut mari eforturi financiare, dar ea se impunea fi ind o cale ferata de interesnational §i rentabilitate economical pentru valorificarea lemnului din zona. in plus, linia a avut o mareimportanta pentru turism, reprezentand o nouà legaturà cu Cehoslovacia, deoarece vechea jonctiuneHalmeu era prea aproape de granita maghiara.

in perioada 1920-1940, Directia Generala.C.F.R. a mai construit Inca trei1. Demontata de austro-ungari in cursul primului razboi mondial, calea ferata Vranceni-

Jurcauti (9 kin) a fost refacuta in anii 1932-1935 cand, prin Poharlauci, a fost prelungita cu 9 km panala Ocna, cu ecartament normal, cu Orli tip 26 kg/m.1., cu raza minima de 180 in §i declivitate maximade 20 7cc, servind una din cele mai productive zone agricole din Romani a92;

2. Demontate in primul razboi mondial, Calle ferate tefane§ti-Babin §i tefane§ti-Schit(frontiera) au fost reconstruite la cererea §i in contul Societatii de Cal Ferate Zaleszczyki-Kolomeya,cu precul unitar de 1 130 000 lei/km, cu ecartament normal, cu §ini tip 26 kg/ml, cu raza minima de225 m §i declivitatea maxima de 267cc°3. Prin aceste cal ferate s-au realizat noi jonctiuni cu reteauapoloneza.

3. Pentru valorificarea produselor forestiere, in august 1938, s-a inceput construirea linieiCiudei-Crasna Ilschi (4,8 km) cu ecartarnent normal, cu §ini tip 30,281 kg/rn.l., cu raza minima de150 m §1 declivitatea maxima de 25%c. A fost data in exploatare la 1 aprilie 1940. 94 in aceea§iperioada s-a supri mat calea ferata Berhomet-Salaleni (4,4 km).95

89 Ibidem, p. 14.90 1930-1940. Un deceniu de realizari C.F.R., Imprimeria C.F.R., Bucure§ti, 1940, p. 25.

P. Zaharia, op. cit., p. 280.92 1930-1940. Un deceniu de realizari C.F.R...., p. 52.93 Ibident, p. 53.94 Ibidem, p. 57.95 Ion Miclescu, Problema iransporturilor In Romania, Tip. Rotativa, Bucure§ti, 1938, p. 9.

91

www.dacoromanica.ro

11 Caile ferate in Bucovina 857

Cand Bucovina s-a unit cu Romania, liniile sale erau impartite in trei categorii: 1. Liniiconstruite §i exploatate de Stat ca :Vatra Dornei-Dorni§oara-Tiha Bargaului; Iacobeni-Tibau-B or§a;Seletin-Sipotele Moldovei; 2. Linii construite de societatile particulare §i inchiriate de Stat ca:Grigore Ghica Voievod-Cernauti-Burdujeni; Cernauti-Mo§i-Noua Su lita; 3. Linii construite §i

exploatate de societatile particulare: toate cdile ferate locale.Practicand o politica feroviara etatista, guvernul liberal al lui Ion I. C. Bratianu (19 ianuarie

1922-26 august 1925), a autorizat pe generalul Traian Mo§oiu, ministru al comunicatiilor (24ianuarie 1922-29 octombrie 1923), sa elaboreze §i sa prezinte Parlamentului o lege privindrascumpararea §i luarea in exploatare a tuturor cailor ferate care constituiau proprietatea companiilorparticulare. Aceasta lege s-a adoptat in unanimitate cu 147 voturi de Adunarea Deputatilor, in §edintadin 12 decembrie, §i de Senat, in ziva de 27 decembrie 1922, cu 6 bile albe pentru §i 3 bile negrecontra96.

Dupa indelungate tratative, la 18 iulie 1935, 97 Regia Autonoma C.F.R. a incheiat conventii cusocietatile Bukowiner Locallbahnen" §i Neue Bukowiner Locallbahnen" care au cedat StatuluiRoman liniile construite §i exploatate de ele. Mai tarziu, guvernul liberal condus de GheorgheTatarescu (2 octombrie 1934-28 august 1936) a rascumparat de la Compania L.C.Y.E. calea ferataBurdujeni-Cernauti-Grigore Ghica Voievod (117 km), trecand-o in proprietatea Statului. La acestedificultati, s-a mai adaugat Inca o mare greutate, aceea de a unifica toate conditiile tehnice ale cailorferate din Bucovina cu acelea ale Vechiului Regat §i de a le adapta la efectuarea noilor curente decirculatie a marfurilor create §i cerute de noua configuratie a Romaniei Mari.

0 unificare imediata, in sensul introducerii normelor romane§ti, nu era posibila pentru ca ceamai mare parte din personal nu cuno§tea limba romana. Cu perseverenta §i cu tact politic, prinexamene anuale de limba romana, s-a ajuns in anul 1925 ca tot personalul strain sa invete §i savorbeascd limba tarii, care a fost introdusa in toate oficiile C.F.R. La 8 aprilie 1925, AdunareaDeputatilor cu unanimitate de 99 voruri , iar la 9 mai Senatul cu 77 bile albe pentru §i 2 bile negrecontra99, au adoptat o nouà Lege pentru organizarea §i exploatarea cailor ferate", prin careadministratia a fost impartita in 12 Directiuni de exploatare cu re§edintele in ora§ele Bucure§ti,Pite§ti, Craiova, Timi§oara, Arad, Satu Mare, Bra§ov, Buzau, Galati, Bacau, Chi§inau §i Cernauti.Aceasta lege a marcat progresul fata de starea anterioara §i a desavar§it opera de unificareadministrativa, realizandu-se posibilitatea de prop4ire bazata pe propriile mijloace a celei mai madinstitutii din lard, Directia Generala C.F.R.

9,6 Desbaterile Senatului", no. 15, 30 decemvrie 1922, p. 157.97

i§I. Duna V. Stoika, Materiale de bazil privind istoria C.F.R., vol. V. p. 300. Manuscris laMuzeul Tehnic C.F.R. din Bucure§ti.

98 Desbaterile Senatului", no. 79, 21 iunie 1925, p. 1750.99 Ibidem, no. 80, 24 iunie 1925, p. 1775.

,

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

MEMORII, CORESPONDENTA, INSEMNARI

SOCIETATEA ACADEMICA JUNIMEA" DIN CERNAUTI.CORESPONDENTA DINTRE ARCADIE DUGAN I CHRISTEA GEAGEA

ANGHEL POPA

Pe profesorul Arcadie Dugan', membru al Societatii academice Junimea" din Cernauti,putem considera, in mod intemeiat, drept sufletul" acestei societati, atat in vremurile sale bune, deefervescenta activitate, dar, mai ales, pentru perioadele sale grele prin care a trecut, in lunga saexistenta. Totodata, fapt mai putin cunoscut, acest membru de marca al Societatii cernautene adesra§urat o importanta §i disimulata activitate, cu modestia §i discretia ce-1 caracteriza, pentrusprijinirea morala §i mated ala a unor membri junimi§ti. Printre cei care s-au bucurat de sprijinul saudezinteresat, dar §i de afectiunea sa, realizandu-se intre ei, odata cu trecerea anilor, o prietenie de oviata, a fost §i aromanul Christea Geagea.

Consideram necesar, in acest context, sa facem urmatoarea apreciere. Sub aspect organi-zatoric, Societatea academica Junimea" din Cernauti prezinta o particularitate, ce o diferentiaza detoate Societatile similare romane§ti din Bucovina: avea, ca membri activi, studenti romani, nu numaidin teritoriul romanesc anexat de Imperiul austriac, dar §i din Transilvania, Banat, Basarabia, vechiulRegat al Romaniei §i chiar din teritoriile din sudul Dunarii unde, de secole, vietuiau puternice enclavede aromani sau macedoromani2. Christea Geagea a fost, [Anal la 1914, unicul etnic aroman3, venit dinsudul Dunarii, devenit membru al Societatii, ca student al Facultatii de Filosofie, din cadrulUniversitatii din Cernauti.

Christea Geagea s-a nascut in comuna Abela, din apropierea localitatii Monastir (Grecia), infamilia lui Mihai Geagea4. In imprejurari necunoscute noua, emigreaza in Tara, aflandu-se laBucure§ti in anul 1900: Stand in Romania aproape un an §i vazand ea' acolo nu e adevarat simiaman-tul national" marturisea intr-o scrisoare5 a venit in Bucovina, in anul 1901: Anul trecut, and amvenit in Bucovina, eram foarte descurajat... Eu am venit dintr-o tar% ugde suferintele sunt cu totuldeosebite, din absolutism, unde insigniile nationale sunt oprite cu baionete §i cu pu§caria, fi ind, ani,angajat in randurile luptatorilor din Macedonia pentru causa noastrl... Venind in Bucovina §i vazandmi§carea, m-a impresionat adanc festivitatea Junimei", mai cu seama, vazand pe junimenii tineri,

Rodica Scraba, Arcadie Dugan, a viagi consacratil Junimei" (I), in Glasul Bucovinei", nr.2, Cernauti-Bucure§ti, 1994, p. 131-135; idem, 13cidija Arcadie Dugan ultima parte a viejii, inibidem, nr. 3, p. 46-49.

2 Din bogata bibliografie despre aromani, mentionam pertinenta lucrare a lui Max DemeterPeyfuss, Chestiunea aromelneasca. Evolujia ei de la origini i panel Ia Pacea de la Bucurevi (1913)

pozijia Austro-Ungariei, Bucure§ti, 1994, 141 p.Despre prezenta aromanilor in Bucovina, am elaborat studiul Aromiinii yi Societajile

academice Arharoasa" iJunitnea" din Cernauji, care va fi publicat in Arhiva Genealogica", aInstitutului de Istorie A. D. Xenopol", din Ia§i.

4 Arh. St. Ia§i, fond Fratii Dugan", dosar 19, f. 67. In document, localitatea in care s-a nascutCh. Geagea, a fost redactata in forma sa 1atin, folosita in izvoare §i literatura §tiintifica. In prezent,localitatea mentionata poarta numele ofucial de Avdela, forma grecizata.

5 Vezi scrisoarea lui Ch. Geagea, din 24 septembrie 1902, adresata lui Arcadie Dugan (Ibidem,dosar 28, f. 304).

Revista istorica", tom VI, nr. 9 10, p. 859 874, 1995

11

www.dacoromanica.ro

860 Anghel Popa

destinati ca sa lupte pentru causa nationala, purtand sfantul tricolor pe piept... Da, ga am simtit eu!ma voi simti fericit, ca mi-am ales de patrie Bucovina §i voi fi mandru de a putea da §1 eu slabul meuconcurs, chestiunii din Bucovina"6. Obi§nuit cu suferintele §1 greutatile, care i-au otelit intreaga

Christea Geagea s-a angajat, alaturi de studentii romani din Cernauti, in lupta pentru aparareaflintei nationale a neamului romanesc. La 11 octombrie 1901 a solicitat primirea in cadrul Societatiiacademice Junimea", cererea fiindu-i aprobata in §edinta din 13 octombrie acelgi an7. Acestmoment i-a marcat intreaga viata, marturisea, peste ani, sotia sa, Olda Geagea: Povestea, totdeauna,a a fost o clipd de mare induigare pentru el, cand i s-a pus cordeaua Junimii" pe piept . Singur,

familie, lipsit de mijloace materiale, Ch. Geagea a fost sprijinit de Arcadie Dugan. Prinintermediul säu, aromanul a fost recomandat familiei Modest cavaler de Grigorcea9, pe mo§ia caruia,Carapciu pe Siret, §i-a petrecut, ca student, toate vacantele de vara, inconjurat de afectiunea §i caldaintelegere a acesteia10.

In cadrul Societatii, Ch. Geagea a fost membru al Sectiei literare §1 pre§edinte al acesteia.Din 22 februarie 1905 a indeplinit §i functia de controlor". A avut o contributie importanta lajubileul de 25 de ani al Societatii, organizat la Cernauti, in 1904. In acest sens, a fost trimis,impreunä cu un alt membru al Societatii, Gheorghe Tofan, in vechiul Regat al Romaniei pentru aface invitatii la jubileu. La Constanta, a avut fericirea sa se intalneasca cu macedoromanii stabilitiin Romania12. La jubileu au participat romani de la noi (Bucovina, n.n.), frati din tara libera(pentru I-a data), Ardeal, Banat, Ungaria §1 chiar din Macedonia indepartata, care au adus, acestuifocariu national, omagiile lor de recunoltiinta §i iubire sincera; durerile din trecutul poporuluiroman §i sperantele intr-un viitor mai frumos, au aflat rasunet viu"3. Cu acest prilej, SocietateaDoamnelor romane" din Bucovina a donat Societatii un scump drape] tricolor". Studentiiromani din Bucurgti, Budapesta §i Macedonia au donat bente pentru steag. Din partea studentiloraromani din Bucure§ti a participat Vasile Covata, insotit de Christea Geagea. Ei au produs oimpresie deosebitil asupra celor prezenti §i prin tinuta vestimentara, fiind imbracati in costume decelnici 14, din zona Pindului 15.

Dar Christea Geagea a ramas in analele Societatii prin efortul constant, atat ca student §1, maitarziu, ca profesor, de a face cunoscuta Tarii drama aromanilor, aceasta ramura nefericitä a neamuluiromanesc. Stau marturie, in acest sens, numeroasele sale conferinte tinute in Bucovina §1, mai tarziu,in Romania Mare: in anul universitar 1901/1902, conferinta Despre romilnii din Macedonia.Originea, obiceiurile, dezvoltarea istoricei; in anul universitar 1902/1903, conferinta Emigriirilemacedo-romanilor in Croalia, Slovacia, Egipt ci Austro-Ungaria; la 21 martie 1920, in salaArmonia" din Cernauti, a conferentiat Despre romilnii din Macedonia; la 17 mai 1925, la Storojinet,Despre aromani; la 11 aprilie 1926, la Siret, Emigrafiile aromilnilor, la 15 august 1928, la Vatra

6 Ibidem, f. 304, verso 305.7 Ibidem, Enciclopedia Junimei, vol. 9, p. 498.8 Vezi scrisoarea sotiei lui Ch. Geagea, Olda, din 25 noiembrie 1943, adresata lui Arcadie

Dugan (Ibidem, dosar 28, f. 391).9 Familia cavaler de Grigorcea a avut un rol important in viata politica §i culturala a Bucovinei

(Ibidem, Albumul Verde al Societatilor academice romane Arboroasa" §i Junimea", vol. 5, p. 31).10 Vezi corespondeno prezenta, Infra.

Arh. St. Iai, fond Fratii Dugan", Enciclopedia Junimei, vol. 9, p. 498.12 Vezi scrisoarea citata, din 25 noiembrie 1943 (Ibidem, dosar 28, f. 391 verso). Dupa cum

reiese din corespondenta cu Arcadie Dugan, Ch. Geagea i-a mai vizitat pe aromanii stabiliti InDobrogea §i in vara anului 1905, fi ind insotit, printre altii, de Vasile Covata, pre§edintele studentiloraromani din Bucure§ti §i de Constantin Mihutu, elev din Bitolia (Ibidem, dosar 38, f. 4, 20).

13 Ibidem, Cronica Arboroasa Junimea", vol. 4, p. 164.14 La aromani, termenul de celnic echivaleaza cu cel de §ef al familiei.15 Arh. St. Igi, fond Fratii Dugan", Cronica Arboroasa Junimea", vol. 4, p. 171.

Para

2

$i

hId1,

www.dacoromanica.ro

3 Societatea academia. Junimea" 861

Dornei, Aromiinii16. Dupa marturiile sotiei sale, profesorul Christea Geagea a publicat numeroasearticole in limba germana pentru apararea conationalilor sai, asupra felului cum au fost apasatiaromanii din Pind §i asupra suferintelor lor"17. In semn de omagiu, Societatea i-a acordat, la 8noiembrie 1908, titlul de membru emerit".

Dupà absolvirea facultatii 1§i vede indeplinit un vis mai vechi: continuarea studiilor la ouniversitate din Germania. Cu sprijinul consulului roman din Cernauti, Constantin Cogdlniceanu,obtine o bursa pentru studii in stainatate din partea Ministerului Instructiunii Pub lice §i Cultelordin vechiul Regat al Romaniei. Din toamna anului 1906, se aflä la Universitatea din Leipzig,audiind cursurile cunoscutului romanist german, Gustav Weigand, prieten al aromanilor, subindrumarea caruia va pregati §i teza de doctorat". Reintors in Bucovina, devine profesor laGimnaziul din Cernauti care, mai tarziu, se va transforma in Liceul Aron Pumnul". S-a casatoritcu Olda Lutia20, continuand sà sprijine Societatea. Devine membru fondator, oferind, anual, sumade 1000 lei pentru Caminul studentesc Junimea"21. Avand darul povestirii §i o memorieprodi6oasà, a intentionat sà scrie cele vazute §i petrecute in Bucovina, lui atat de draga, §i acelede acasa de la el"22. Dar timpul, din nefericire, nu i-a mai dat agaz. in vara anului 1940, and nis-au prabu§it dureros hotarele, in §irul napastuitilor refugiatii, s-a aflat §i familia Geagea.S-au stabilit in comuna Mazanaie§ti, judetul Suceava. La Cernauti nu s-au mai reintors dupà 1941.Brusc, firul vietii i s-a intrerupt: s-a stins marturisea intr-o scrisoare Olda Geagea, adresata luiArcadie Dugan, la 25 noiembrie 1943 a§a repede, ca o flaara vie §i calda"23. 0 telegramä, din30 octombrie 1943, avand acela§i destinatar, anunta moartea profesorului: Christea mort,inmormantarea duminica, ora 14. Dica Geagea"24. A fost inmormantat in comuna Mazanaie§ti,punandu-i-se pe piept, in semn de omagiu, de doctorul care 1-a ingrijit pia in ultima clipa,junimean §1 el, panglica tricolora, simbolul Societatii academice Junimea".2- Lasa in urma sasotia §i un flu, Mihai Geagea, student in anul III, la Politehnica din Cernauti. A§a i§i incheiadestinul aromanul Christea Geagea, departe de locul unde a vazut lumina zilei, odihnindu-se inpamantul Tarii sale, pe care a iubit-o a§a de mult.

Din ampla corespondenta dintre Arcadie Dugan §1 Christea Geagea au ramas, din nefericire,putine scrisori, dui:4 ravagiile produse de cele douà refugii, din 1940 §i 1944, and Bucovina a fostocupata de armatele sovietice. Avem convingerea cà scrisorile, inedite, pe care le redam in extenso,vor contribui la intregirea personalitatii celor doi membri ai Societatii academice Junimea", dinCernduti.

16 Ibidem, Enciclopedia Juni mei, vol. 9, p. 498.17 Ibidem, dosar 28, f. 392.18 Ibidem, Enciclopedia Junimei, vol. 9, p. 498.19 Vezi scrisoarea lui Ch. Geagea, din 16 noiembrie 1906, adresata din Leipzig, lui Arcadie

Dugan. Nrra.20 Olda s-a nascut in oralul Suceava, in familia avocatului Joan Lutia §i a sotiei sale Teofila,

nascuta Popovici. Dupà absolvirea §colii primare §i a liceului, in localitatea natala, devine studenta aFacultatii de Filosofie, din cadrul Universitatii din Cernau0. In aceasta calitate, la 31 octombrie 1909,a fost primita in cadrul Societa0i academice Junimea". A fost membru in Sectia literara, teatrala §ipre§edinte al Comisiei de revizuire a regulamentelor. Dua absolvirea facultatii, se stabilelte inCerniluti, fiind profesoara la Liceul Ortodox de fete din localitate. La 16 noiembrie 1919, Societateaacademia Junimea" i-a acordat titlul de membru emerit (Arh. St. Ia§i, fond Fratii Dugan",Cronicarul" Albumul Mare, vol. II, p. 403).

21 Arh. St. Ia§i, fond Fratii Dugan", Caminul studentesc Junimea". Listele de colectare,randuite dupa alfabet de m.e. Arcadie Dugan, litera G., vol. II.n Ibidem, dosar 28, f. 392-392 verso.

23 Ibidem, f. 391 verso.24 Ibidem, dosar 16, f. 1.25 Ibidem, dosar 28, f. 391.

sortii,

www.dacoromanica.ro

862 Anghel Popa 4

1

Frate Arcadie!

and am plecat din Cernauti, tiam promis ca o sa-ti scriu §i, dupa cum vezi, nu m-am tinut decuvant: Vorba francesului: promettre c'est noble, mais faire c'est bourgeois"26 in orice caz, sa nucrezi ca e, intradevär, a§a. tii, pang sa ma a§ez la Carapciu, pana sd ma deprind, pana sà iau seama,referitor la toate, ar trebui sa treaca vreo cateva zile. Saptamana asta am vrut sa-ti scriu, dar crede2-7m5,ca n-am avut 5 cruceri. Duminica trecutk m-am imprumutat 3 coroane, de la profesorul Polonic , §i

28Max ,am plecat la Nego§tina, de Sf. Vladimir, la preotul Vladimir Hacman, fratele lui a cam mamam5 invitase, §i mi-a cerut chiar parola ca voi merge, negre§it, §1 a trebuit sa-mi tin cuvantul, mai cuseamk a este o doamna batrank de ar fi fost vreo domni§oark nici vorbk caci §tii, de cand cuchestiile noastre... §i dupa modul cum am gasit de cuvinta §i decisiunea ce am luat, sunt in contradomni§oarelor, cad bata-le norocul, te fac sa-ti pierzi mintea §i timpul. Dar, Dugan §1 Geagea nu vormai face a§a ceva. Nu?

La Carapciu, am fost primit foarte bine. Sunt incantat. Cand am venit, m-a a§teptat trasura lagara. intreaga familie Grigorcea e amabila §1 prevenitoare. In ceea ce prive§te traiul, o duc minunat!In fiecare dimineatk merg la vanat, pana la 10. De la 10-11, citesc. Doamna Grigorcea mi-a pusbiblioteca la dispozitie. La 11, merg la scalda. Dupa scalda, un mic dejun, etc. Dupà amiazi, tot a§a.Deosebirea este ca, dupa amiazi, mai joc §i tenis. Auzi vorbk frate Arcadie, Geagea sà joace tenis!Dar n-am ce face. Trebuie sä joc, cum mi se canta. La Budinir9 mai invatasem putin (tenis), dar, aici,am invatat bine. Nu-i vorba, mai fac gre§eli, dar nu tocmai grave. Bunoark cateodatä, lovesc mingea,a§a de tare, de merge un chilometru, departe. Dar asta, eu cred a nu e a§a eau, pentru ca mai raddamele, cateodatk §i, apoi, le pare bine, ca fac o mica pausk pana sà aduca mingea. Eu nu vreau sa olovesc a§a tare, dar n-am ce face, caci eu nu pot sa' lovesc mingea incet, ca damele, anemic, saughighelii, ci mai gre§esc, caci bratele mele ma tradau.

Pe baiatul D-lui Grigorcea (de 6 ani), dupd dorinta Doamnei, nu-I instruiesc, ca e cam slab, ciseam, de la 7-8, facem cate o plimbare [Ana la gark sau in parc. Doamna Grigorcea, imi spune sà nucitesc, ci sa ma distrez §i sa ma odihnesc, ca de aici sunt feriile. Dupa cum vezi, frate Arcadie, o ducbine. and o sà mergi spre Cire§30, scrie-mi, sa ies la gara. Mai scrie-mi, ate o data.

Te rog, frate Arcadie, trimite-mi ceva gritari, cel putin pentru tabac, caci de fumat, campostesc. N-am ce face, timpuri grele pentru bietii romani necajiti. Dar, romanul nu disperk cad, el nupiere niciodata. Te mai rog, trimite-mi o cravatk simpla, de vre-o 25 de gritari. Nu banui, frateArcadie, pentru indeazneala ce iau, caci §tiu, foarte bine, cà e§ti stramtorat §i daca vei putea, bine,daca nu, pot sa rabd, caci, crede-ma, sunt cam dedat cu greutätile §i cu necazurile. Scrie-mi daca

26 A promite este nobil, a te tine de cuvant este burghez.27

Aurel Polonic, absolvent al Facultätii de Filosofie, din cadrul Universitatii din Cernauti.Membru activ al Societatii academice Junimea", din 8 octombrie 1893. In cadrul Societatii, aindeplinit functia de secretar II. Dup5 absolvirea facultatii, a fost profesor la Liceul III de Stat, dinCernauti. La 30 noiembrie 1913, Societatea i-a acordat titlul de membru emerit. La izbucnireaprimului razboi mondial, a fost mobilizat in Regimentul 41 Infanterie, al armatei austro-ungare, incadrul caruia a indeplinit functia de stegar. A murit in luptele din Muntii Tirol (Arh. St. Ia§i, fondFratii Dugan", Cronicarul" Albumul Mare, vol. I, p. 412).

28 Maximilian Hacman, absolvent al Facultatii de Juridick din cadrul Universitatii dinCernauti. Din 1897, a fost membru activ_al Societatii academice Junimea", avand onoarea de a fiales in functia de pre§edinte al acesteia. In semn de omagiu, Societatea i-a acordat la 8 noiembrie1903, titlul de membru emerit. A fost profesor de drept comercial §i international la Universitatea dinCernauti (Ibidem, vol. II, p. 15).

29 Budinit, comunä din judetul Storojinet.:+o Ci re§, comuna natala a lui Arcadie Dugan, judetul Storojinet.

www.dacoromanica.ro

5 Societatea academia Junimea" 863

mergi la Dorna, la serata, sà §tiu, ca sa-ti scriu scrisoare nemteasca, sà o cite§ti la partea neoficiala §i,dacà se poate, comunica-mi cam ce sà tratez in ea.

Carapciu, Te salut frate§te,31/VII 1902. Chr. Geagea" 31

2

Frate Arcadie !

Am primit, la timp, scrisoarea ta §i scuzA cà n-am putut sa-ti scriu imediat. D-1 prof. Buga32 aiscälit cambiul cu bucurie, vreau sà zic, n-a spus nimica. Afacerea aceasta am tran§at-o, sambAtatrecuta, la 2 oare p.m. Te plangi cä ai datorii cam mari, lasa-le naibi, nu le du atata grije, caciDughi§or le va plati. Cat pentru manichei34, las a a§tepte, !Ana te insori. Cat pentru articolul dinBuk. Pest", Ii spun numai atAta: eu n-am fost and se discuta chestia evreiasca, eram ocupat cu ooara privatd, eu m-am dus, ceva mai tarziu, cand discutiunea era, deja, terminata. !ti marturisesc, insa,a de a-§i fi fost de fall, a-§i fi vorbit, cu siguranta, in contra jidanilor, bine inteles, deoarece, nicinu-mi inchipuiam a se va gasi, vreunul dintre noi, in a§a caracter infernal, sa mearga sä divulge a§aceva. Cu toate a am mai facut, odata, aceasta trista experienta, tot nu invatasem minte; acuma, insA,te asigur, frate, ca, in privinta asta, sunt cel mai cuminte.

cat pentru indigenat, te asigur cä, anul asta, voi fi, cu siguranta, cive austrie, cel putin, dupApromisiunile §i asigurarile pe care, le-am primit, de la persoanele §tiute. Am trimis actele laConsulatul turcesc din Bucure§ti, pun varul meu, ca sà mi le tradua Scrisoarea nemteasca ti voiscrie, zilele acestea, deocamdata, nu dispun de atata timp, caci trebuie sà §ti ca, ca sa-ti scriunemte§te, Imi trebuie timp mai indelungat. Ti multumesc cà mi-ai scris nemte§te §i nu-ti poll inchipuicat profit, prin aceasta. Scrisoarea ta, o §tiu pe de rost. Scrie-mi, intotdeauna.,nemte§te, te rog.Dictionarul german-roman, despre care-mi scri, e la mine, mi 1-a dat Liviu Marian. Cat despre Eufr.T., afla a a stricat logodna cu V. Br., asta o §tiu cu siguranta, mi-a spus, atat ea, cat §i Mica B.SArmana, o compatimesc! Sa vezi cum ofteaza, cateodata! Cu toate astea, ea e vesela §i-§i face curaj.Poate, cà ai aflat Ca Euf. §i cu sora ei, Aglaia, au facut examenele de calificare, cu succes foarte bun.Cu ocasiunea asta, eu le-am scris o scrisoare de felicitare, cam magulitoare, §1 le-a placut, a§a de bine,incat, Fr. a cautat a ma intalneascal §i sa-mi multumeasca, ziandu-mi a, in aceste momente, in carestarea-i sufleteasca e a§a de trista, scrisoarea mea a u§urat-o intruatva. Sandru, rar insote§te pe Fr., elmerge regulat, dupa cum §tii, de 2-3 ori pe zi, cu M. pe stradd. Afla ca, de la 1 decembrie, am inceputiara§i oarele cu Domni§oarele Frosa, Aglaia T. §1 Mica B36. Anul asta invatam, o data I. franced §1 odata Istoria romanilor §i Istoria limbii §i liter. romane. Eu le-am spus complimente, din parte-0, §1

31 Arh. St. Ia§i, fond Fratii Dugan", dosar 38, f. 3 4.32 Alexandru Buga s-a nascut, la 18/30 septembrie 1868, in comuna Sf. Ilie, judetul Suceava.

Ca student al Facultatii de Filosofie, din cadrul Universitatii din Cernauti, in anul 1890 devinemembru activ al Societatii academice Junimea". In cadrul Societatii, a indeplinit funclia de membrual Comisiei de revizuire a regularnentelor §i de pre§edinte al Comisiei literare. La 17 noiembrie 1901,Societatea i-a acordat titlul de membru emerit. A fost profesor la Cernauti (Arh. St. Ia§i, fond FratiiDugan", Cronicarul" Albumul Mare, vol. I, p. 342).

33 cambie = act prin care, cel care 11 semneaza, se obliga sä plateasca, neconditionat, la unanumit termen §iintr-un loc fixat in prealabil, o sumà de bani.

34 manichei = cuvant intraductibil.35 Liviu Marian, absolvent al Facultatii de Filosofie, din cadrul Universitatii din Cernauti. A

fost membru al Societiltii academice Junimea", din anul 1901 (Arh. St. Ia§i, fond Fratii Dugan",Cronicarul Albumul Mare, vol. II, p. 130).

36 Initialele unor persoane din cercul de cuno§tinte a celor doi corespondenti, neidentificabile.

www.dacoromanica.ro

864 Anghel Popa 6

s-au bucurat, spunand ca te saruta. Afla c, eu nu mai locuiesc in Abertinnegasse, de la 1 decembrie,locuiesc in strada Spitalului, cu Ha lip, functionarul de la Directia de finante. Am f5cut aceasta, dinmotive de economie. Mi-am alcatuit bugetul, cu un deficit de cateva zecimi, i acuma ma silesc sa-1echilibrez. N-am cum face almintrelea. Din scrisoarea ta, am inteles ca-mi dud grija. Fii lini§tit, fratedragA, Dughi i cu Geagea nu pier, niciodata. Curaj, inainte, de lupta §i de nevoi nu ne temem, cacisuntem oteliti i, te asigur, izbanda va fi a noastr5. Ma bucur, in adevar, ca te-ai decis §i, innoiembrie, ai de gaud sa te pui la examen. Dumnezeu sa-ti ajute, cà va fi minunat de bine.

Scrie-mi,'tot in str. Albertinei, cina o iau acolo. De CrAciun, sau dupa Craciun, voi veni pe latine, daca voi putea. Unele domni§oare, te saluta §1 te saruta. Vulpoii sunt voinici, au, insd, oslabiciune: se amorizeaza lesne §i uita greu.

Cernauti, 10/XII 190338.

3

Draga Arcadie!

Te imbrati§ez, al tau iubit fr. d. cr.,Christea

Saluta, din parte-mi, pe D-1 1.1037.

Nu te supgra cä n-am putut sa-ti trimit posa. Afla, ca am scos-o de mult §i e la mine.Saptamana viitoare, o voi da sà sape literile, ce mi-ai spus, §i 1O voi trimite cu po§ta, negre§it.

Iubite Arcadie, sal nu crezi ca-ti fac o magulire daca-ti spun ca, tu, e§ti singurul fratebucovinean, caruia i-am imparta§it multele mele necazuri §i putinele-mi bucurii. Si ori de care oriti-arn comunicat durerile mele, crede-ma, ca m-am simtit cu totul ulurat, iar and ti-am comunicatvreo bucurie, mi-a crescut, aceasta, pe jumatate. Cu durere, trebuie sa-ti comunic, frate draga, càmoartea nemiloasa mi-a dat, acuma, o lovitura amara, care rn-a zguduit adanc. Scumpa mea sofa,Vasilichia (24 de ani, maritata), a fost rapitä de nerniloasa moarte, in floarea varstei,lasand un copila§de 2 ani! Vestea aceasta, trista, am aflat-o vinerea trecuta (31 martie, seara). De atunci, nu ma potlinilti, Inca, sunt ca buimacit. Pune-te in situatia mea: departe, peste mari §i tad, de patrie §i de ai tai,sa ai de luptat cu mii de greutati, pentru o rnizerabila bucatä de paine, ca sa-ti poti continua studiile §isa mai prime§ti §1 a§a lovituri; e cam mult! Vineri, seara, nu §tiam ce sä ma fac, nu §tiam cui sa-i spundurerea mea, singur, pana la 11noaptea (Micu, dormea lini§tit). Pe la unsprezece, credearn cainebunesc. Am plecat pe Dominic39, singur, rn-am a§ezat pe o banca 0 am plans, am plans, ne fiindmartor decat cerul §i brazii! Aici, am stat pand la 1, dupa miezul noptii, dud a inceput sà ploul Para'm-am simtit u§urat and a inceput ploaia, mi s-a parut cà cerul, insu§i, s-a indurat de mine §i §i-avarsat durerea prin ploaie. Stiu, ca moartea este un verdict al naturii, inaintea caruia trebuie sà seinchine §1 sä se supuie toti, de la palat, pana la cel mai umil bordei; §tiu, ca trebuie sa-rni iau inirna indinti 1i sä rabd totul, dar, ori 0 cum, e§ti om, nu poti uita, cu una, cu doua, pe ai tài, mai cu searna

37 -In grupul de cuno§tinte al celor doi corespondenti erau doua persoane cu acela§i nurne defamilie, ambii nascuti in comuna Bosanci, judetul Suceava, probabil frati, Simion §i SerghieAbsolventi ai Facultatii de Filosofie, din cadrul Universitatii din Cernauti, au fost mernbrii aiSocietatii academice Junimea". Sirnion litu a primit titlul de membru emerit, la 28 noiembrie 1909,iar Serghie, la 16 noiembrie 1919. Serghie uçu a fost profesor de §tiinte naturale la Cernduti (Arh.St. Ia§i, fond Fratii Dugan", Cronicarul" Albumul Mare, vol. II, P. 76 §i 391).

Arh. St. Ia§i, fond Fratii Dugan", dosar 38, f. 7-8.39 Dominic, parc din ormul Cernauti, frecventat cu predilectie de elevi §1 studenti.

utu.

www.dacoromanica.ro

7 Societatea academica Junimea" 865

and nu poti fi de fata, in ultimul moment, la capataiul lor, ca sa leInchizi ochii! Totu§i, cu ochii tintaspre steaua idealului nostru, rail a despera de nimic, golesc, fàrà §ovaire, paharul amarului [Ana infund §i ma supun, indur, toate, cu resemnatiune! Acum, pe langa aceasta veste trista, sa-ti comunicuna vesela, caci §tiu ca te vei bucura §i tu, foarte mult; af1a, frate draga, cà stipendiul, ce 1-am cerut, 11voi obtine cu siguranta, cel putin a§a sunt informat. Saptamana trecuta, m-a chemat D-1Cogälniceanu4° §i mi-a spus: D-le Geagea, am fost la Bucure§ti §i m-am intalnit cu D-1 Ministru alCultelor, D-1 M. Vladescu; rn-a intrebat daca te cunosc §i i-am spus ca da. D-1 Ministru, mi-a spus de2 ori: te insarcinez §i te autorizez, D-le Consul, sa-i spui, D-lui Geagea, cà stipendiul 11 va obtine,negre§it". D-1 Consul, mi-a spus ca a scris Ministrului, ca mi-a comunicat insarcinarea §i mi-a spus sascriu §i eu Ministrului, o scrisoare de multurnire, ceea ce am facut, zilele trecute. Cand 11 obtin,stipendiul, cat de mare §i pe cat timp, nu §tiu. D-1 dr. M. Friedwagner41, mi-a spus sa plec la Lipsca,pe un an §i jumatate, §i un semestm In Francia; el, s-a bucurat foarte mult.

Cernauti, 7/IV 190542.

Carte Po§talä.

Carapciu pe Siret, 21X1 1905.

Saluta, pe top ai no§tri. Te sarut, al tau, fr. de cr.,Christea

4

Frate Arcadie!

Ti multumesc, din inima, pentru carta. Vestea ce mi-ai comunicat, cà ai doi bolnavi acasà, maIntristeaza. Eu, rn-am cam pus pe studiu §i voi sta tot anul aici, la tara, !Ana sa flu gata pentruexamen. Ti multumesc pentru invitarea ce-mi faci, sa viu la Suceava. Deocamdata, nu pot; ceva maiincolo, voi veni, negre§it, §i te voi anunta, cu 2 zile mai inainte, caci, intradevar, avem multe devorbit. De acasà, am velti foarte rele §i foarte tragice.

Carapciu pe Siret, 20/VIII 1906.

Te rog, spune-mi de ce mi gratulezi? A§ vrea sà §tiu §i eu...Te Imbrati§ez, al tau fr. de cr.,

Christea"43.

5

Frate Arcadie!

Nu ne-am vazut de o ve§nicie Intreaga. Cand am venit din Bucure§ti, am abatut, expre, o zi laSuceava, ca sa ma intalnesc cu tine. Aveam de gand, §i eram decis, sa plec, negre§it, la Dorna, dar,

40 Constantin Cogalniceanu, consulul Regatului Romaniei la Cernaufi.41 Mathias Friedwagner, profesor de filologie romanica §i de istorie literara, in cadrul

Universitatii din Cernauti.42 Arh. St. Ia§i, fond Fratii Dugan", dosar 38, f 11-12.

Ibidem, f. 19.

www.dacoromanica.ro

866 Anghel Popa 8

fiind bolnav, n-am putut pleca. Mi stricasem stomachul §i a trebuit sa stau, vreo 4 zile, in pat. Acuma,sunt sanatos de tot.

Scuza ca-ti raspund, a§a de tarziu. Cauza este a am fost la Bobe§ti §i am primit, tarziu, carta-tiilustrata, din Dorna. Ce mai faci? Cum o mai duci? Am auzit, nenorocirile ce le-ai avut. Ce sa-i facidraga, a§a ni-e soarta. Curagiu §i sà mergem inainte. tii a am obtinut stipendiul §i C, pe lainceputul lui octombrie, voi pleca la Leipzig. Mi-e dor de tine §ivoi pleca, odata, in colo, sà te vdd §1sa mai vorbim ceva, sa ne mai comuniam ideile §i durerile.

Lipsca, 16/XI 1906.Kreuzstrasse 19.111.

6

Iubite frate Arcadie!

Te sarut, dulce, al tau frate,Christea"44.

Am primit scrisoarea-ti, din 12 ale 1.c., care mi-a cauzat o deosebita bucurie, caci vine de la unprieten, de la un frate, care mi-a aratat cea mai mare bunavointa, cea mai sincera §i dezinteresatadragoste, and am calcat, pentru prima data, pe pämantul frumoasei Bucovine! Frumoasa §i nobila eBucovina, aci ma leaga de ea amintiri placute, dulci. Am avut eu, la inceput, §i zile grele, amare, dartocmai faptul acesta m-a facut sa gust dulceata (intru-catva), celor ulterioare. Tocmai acum, ce sunt inadevarata strainatate, caci sunt intr-un ocean de nemti, pot sa apreciez dulcea §1 placuta viola ce oduci, cand e§ti, intr-o tara romaneasca! Ferice de acela care traie§te, §i-§i lasa oasele, intr-un colt detara romaneasca!

Dar, sa revin la scrisoarea ta: ce crezi, cà mie nu-mi pare rau cà n-am putut veni la Suceava,inainte sa plec in Tara Nemteasca? Ti am spus, insa, cà mi-a fost imposibil. Mi scri, cä ai avut multesa-mi istorise§ti, cu privire la Fr. T. Te rog, scrie-mi toate acestea and e§ti ceva mai liber, anddispui de timp, a§a, pe scurt. Mi pare bine a Toma§ciuc4- s-a logodit cu Dloara Aglaia Tauber; §iunul §i altul buni, din toate punctele de vedere.

frate Arcadie, mi-ai facut impresia Ca e§ti, intruatva, infemeiat. Eu, sa-ti mdrturisescsincer, nu m-am inchinat §i nu ma voi inchina, niciodata, fustelor. Ce e drept, aveam simpatie catrasexul frumos sau gingar, dar, de la unele cazuri, pe care le-am vazut, rn-am dezgustat; am vazutni§te natie", de-ai no§tri, cum sunt tratati de sexul gingar §i m-au revoltat. Sà vezi §i sä auzi, cumfac critici unele Dudui", sa auzi, cum apreciaza pe tineri sau pe barbati §i sa te revolti. Nu sunt, ingenere, toate duduele" a§a, dar cele mai multe din ele. Ca te lupti, ca marinarul din mijloculoceanului, a carui barca cu catargul §i cu panza rupta, de vantul soartei napraznice, ameninta, dinmoment in moment, sa fie inghitita de valuri, cà te lupti cu curaj, cu energie, cu abnegatiune §i C facisfortari eroice, ca sa ajungi la mal, de asta, nu vreau sa tie cont, cea mai mare parte din duduele"noastre. Cat timp ai vreme frumoasa pe ocean §i valurile sunt lini§tite, toate duduele" i trimit bezele§i ti flutura cu batista; cum se intuneca cerul §i vine furtuna, toate i intorc spatele. Cand ai ajuns lamal, se intelege, toate se intereseaza de tine §i Ii zambesc; cat timp te-ai luptat cu furtuna ingrozitoare,toate te-au parasit, nici un semn, nici un cuvant de mangaiere sau de incurajare. Se intelege, asta epunctul meu de vedere, dupà observatiile pe care le-am facut; §i ti vorbesc, din punctul meu de

44 Ibidem, f. 46.45 Victor Toma§ciuc, student la Facultatea de Juridia, din cadrul Universitatii din Cernauti.

Din anul 1900, devine membru al Societatii academice Junimea" (Arh. St. Ia§i, fond Fratii Dugan",Cronicarul" Albumul Mare, vol. II, p. 117).

Mai,

www.dacoromanica.ro

9 Societatea academica Junimea" 867

vedere: nu ma inchin la fuste! Voi teal ca barbat §i voi merge pe drumul pe care mi 1-am croit, sa §tiuca-mi rup capul, caci, la urma urmei, de unde sa ma inchin eu la fuste", mai bine s'a se inchinefustele" la mine, desi, n-am pretins-o, niciodatä, aceasta.

Mi pare bine ea' studiezi pentru examen §i i doresc, din toata inima, ca la primävara faci.Deie Dumnezeu, sa scapi de bariera aceasta §i §tiu ca-ti va fi bine, din toate punctele de vedere. Dupàexamen, toti te vor iubi §i se vor interesa de tine, toti ti vor arata simpatie §i dragoste. Asta, sä o tiide la mine, caci a§a e lumea asta. Nici nu §tiu and ma intorc in dulcea Bucovina! D-1 dr. Weigand' ,mi-a spus sa stau, sub mana sa", cel putin, 4 semestre. Maine, la 4 p.m., merg la el, ca sà vorbim inprivinta tezei de doctorat, pe care trebuie sa mi-o aleg §1 sa incep, deja, sa lucrez la ea. Aici, se facemulta carte. Nici nu-ti poti inchipui ce slabi, suntem noi, la 1. romana! Spre ru§inea mea,marturisesc ca, strainii, nemtii de aici, romanistii, mi sunt foarte superiori in ceea ce prive§te filologiaromana. E trist, dar adevarat! Sper, ca prin munca serioasa, sä ajung la bun rezultat, in 2 ani de zile.Traiul, e cam scump. Traiesc foarte palid §i retras. De fumat m-am lasat, am facut o sfortare eroica.Alta data, mai mult.

Carte Postald (Leipzig, 4/I 1907).

7

Iubite Arcadie!

Te imbratirz,Christea" 7.

Ti multumesc pentru cartea ilustrata. Ma bucur pentru cele ce-mi scri, referitor la examen, si no-roc si izbandä, sa-ti dea Dumnezeu, in ziva de 18 martie! Eu nu o duc tocmai bine. Alta data, ti voi scriemai pe larg. Cat despre octavane", sa fi, de tot, lini§tit, caci n-am innebunit sa ma ocup cu a§a fleacuri.Ti doresc sarbatori placute §i anul nou cu sanatate, noroc, fericire, bani si nevasta sa-ti dea Dumnezeu.

Te imbrati§ez cu dragoste,Christea"48.

8

Carte Postala (Leipzig, 3/V 1907)

Christos a inviat! Sarbatori placute!

tiu ce bine §i ce linistit vei petrece sarbatorile, anul acesta. Mergi la Vinat" §i cauta-0 ocaprioara, stii, colea, cum ii place lui Dughi. Aici, printre straini, nici nu gustam nimic din sarbatorilenoastre. Saluta-mi natia", de care mi-e mare dor.

Te särut,Christea"49.

46 Gustav Weigand, cunoscut romanist german de la Universitatea din Leipzig, autorul unorimportante studii despre aromani.

47 Arh. St. Ia§i, fond Fratii Dugan", dosar 38, f. 47-48.48 Ibidem, f. 58.49 Ibidem, f. 61.

sal

ti

www.dacoromanica.ro

868 Anghel Popa 10

Carte Po§tala

Lipsca, 251III 1907.

9

Frate Arcadie!

Te felicit, din adancul inimii! Ti poti inchipui cat tn-am bucurat. tiu cà e§ti vesel, cad aiscapat de cea mai mare grije. Acum, te uiti senin in viitor. imparta§esc, din inimk bucuria ta. Asearkam invitat natia", de aici, la un pahar de bere, in sandtatea ta. Cauta-ti o mireasa frumoasa §i cu bani.

Carapciu pe Siret, 20/VIII 1907.

10

Draga Arcadie!

Te imbratirz,Christea"-°.

Cu mare parere de flu ti spun ca, joi, nu ne vom putea intalni §i, anume, iata de ce: D-naBuberl, din Bobe§ti51, mama D-nei Grigorcea, ne-a invitat, in colo, cd-§i are, mane, ziva natalk andmi-a facut propunerea, D-na Grigorcea, i-am spus Ca nu pot pleca, deoarece, joi, am o intalnire cu unprieten. Domnia ei, a stäruit §i staruie§te sà merg in ori ce caz, spunandu-mi, ca ma-§i putea intalnialtadatà cu prietenul meu". Na-§i vrea sa o refuz, cad §tii cum s-a al-kat familia de Grigorcea pentrumine. Ori §i cum, voi veni, odatk la Suceava, ca Sà ne vedem mai bine §i sä vorbim, cum vorbeam §ine petreceam noi, odata. La Bobeyi, plecam azi, spre seark sau maine, la 7 dimineata.

Saluta pe fratele Numitor5 .

Carte Po§tala (Leipzig, 12/I 1908).

11

Draga Dughi§or!

Te sarutChristea"' 3.

Anul nou cu noroc, sanatate, fericire, nevastä frumoasa §i cu bani multi!

Ti ureaza §i te imbrati§eazil,Christea"54.

5° Ibidem, f. 59.51 Bobe§ti, sat in judetul Storojinet.52 Numitor Litviniuc, student al Facultatii de Juridick din cadrul Universitatii din Cernauti,

membru al Societatii academice Junimea" (Arh. St. Ia§i, fond Fratii Dugan", Cronicarul" Albu-mul Mare, vol. II, pagina deteriorata).

53 Arh. St. Ia§i, fond Fratii Dugan", dosar 38, f. 60.54 Ibidem, f. 64.

www.dacoromanica.ro

11 Societatea academica Junimea" 869

Carte Po§tala (Leipzig, 14/II 1908).

12

Iubite Arcadie!

MA bucur de vestea, adica de decisiunea ta. Noroc §i Intr-un ceas bun, sa dea Dumnezeu! Cumfaci pasul acesta insemnat, te rog sa-mi scri, cu de-amaruntul, totul. Te felicit, anticipativ. Cand voiveni, In colo, te voi gasi cu Dughi§ora§i".

Carte Po§tala (Leipzig, 23/V 1908).

13

Iubite Dugan!

Te imbratirz,Christea"-5.

poti inchipui cat regret, ca n-am putut veni, la Suceava, ca sa te vad §i sa-mi iau adio dela tine. Iata, de ce n-am putut: banii i-am primit abia miercuri seara (17 1.c.) §i joi a trebuit sa plec, casa sosesc, aici, vineri seara, caci sambata a fost ultimul termen de inscriere. Am sosit vineri, la 1

noaptea §i di mineata m-am dus la universitate, direct.

Lipsca, 25/VI 1908.

14

Frate Arcadie!

Te imbrati§ez,Christea.

Adresa: Kreuzstrasse 19.III"56.

Fiind in stare critica, ma gandesc la tine, dupd cum §i tu, cand erai mai ca in aceea§i stare, canderai la manevre, la Nistru, te-ai gandit la mine §i mi-ai scris. De 27 de zile zac, bolnav, la spital. Amavut aprindere de plamani. De 4 zile, ma simt mai bine. Voi sta In spital, Inca vreo 15 zile, poate.

Draga Dughi§or, vai! ce amar e sa fi bolnav, Intre straini!

Adresa-mi: Kraukanhaus Sankt-Iakob", B.9.

Te sarut,Christea"57.

55 Ibidem, f. 66.56 Ibidem, f. 63.57 Ibidem, f. 65.

Nu-ti

www.dacoromanica.ro

870 Anghel Popa 12

Lipsca, 4/VII 1908.

15

Draga Dughisor!

Nu-ti poti inchipui ce mare5bucurie mi-a produs, epistola ta. Cat pentru cele 20 coroane, cemi-ati trimis, tu si Victor Morariu- , le primesc cu bucurie si NIA exprim sincerile mele multumiri,izvorate din adancul inimii. Voi face frustucuri59, dupà ce ies din spital, §i voi bea cate un pahdrel deyin prescriptia medicului) si voi inchina si in sanatatea voastra. Azi, mi-a permis medicul sa mascol, putin, din pat, dupa 5 saptamani. Am dus zile grele, draga Arcadie, dar asa e romanul, dupal cese trec, le uita. Scuza ca-ti scriu pe o asa hartie, ca la spital. Lui Victor Morariu, spunei salutari siimbratisari fratesti. Saluta-mi natia", de care mi-e dor, saluta noua-mi patrie, Bucovina! Iar pe tine,te imbräti§ez cu dragoste, al tau fr. de cr.,

Carte Posta la (Weimar, 31/VIII 1908).

Christea.

Cred ca, voi sta, vreo 8-10 zile, Inca, in spital"60 .

16

Frate Arcadie!

Azi, dimineata, am sosit la Weimar. Sunt asa de impresionat, Trick nu §fiu ce sa-ti comunic,din toate ate le-am vazut! Ti le voi spune, in persoana, cand ma voi intoarce in Bucovina, de caremi-e tare dor.

Lipsca, 81XII 1908.

17

Iubite Arcadie!

Te sarutChristea"gi.

Te felicit, din adancul inimii, pentru pasul hotarat ce-ai facut; vreau sa zic cà te-ai insurat. Vaurez, la amandoi, viata lunga, senina si fericita! Ce bine ai facut! Cum te invidiez! Vezi, eu trebuie sàduc o viata burliiceascr si strain, in taril straina". Asa mi-a fost scris, cum zice romanul. Mi s-a

58Ibidem, f.68.

A9frustucuri, cuvant intraductibil.

60 Victor Morariu, student al Facultatii de Juridica, din cadrul Universitatii din Cernauti. Dinanul 1900, devine membru al Societatii academice Junimea". La 12 noiembrie 1905, Societatea i-aacordat titlul de membru emerit. Era fiul lui Constantin Morariu, membru emerit si de onoare alSocietatii si frate cu Leca si Aurel (Arh. St. Iasi, fond Fratii Dugan", Cronicarul" Albumul Mare,vol. II, a. 91-99).

41 Ai h. St. Iasi, fond Fratii Dugan", dosar 38, f. 67.

(dupa

www.dacoromanica.ro

13 Societatea academia Junimea" 871

urat de atata arnara strAinatate, tot singur, singurel, intre patru pareti. N-ai idee, ce dor nebun, cenostalgie ma apuck ate o data! Dar, nu ma dau invins, las cartea, ma plimb prin odae, per sau canto doina §i, atunci, para ma sirnt mai uprat. Se intelege, ate o data, and am gritari, beau §i ate obere, cAci ap-i romanul".

Sa dea Durnnezeu, sa treack mai iute, un an §i jumatate, inck sA-Ini fac §i eu cask CautA §ipentru mine vreo mireask Stii gustul §i idealul meu: romanca neaop, frumoask serioask nu cocheta,§i bogata! Bogatk zau, caci Macedonia" e saracA §i trebuie sprijinita.

Va multumesc, tie §i lui Victor, pentru bani. Depep, rn-a salvat, rn-a sapat de ru§ine. VA voifi, in veci, recunoscator. Scrie-rni, ce dobandA ati platit pentru 2 luni de zile? Azi, dupa seminar, maduc la cr'a§rnA §i beau, beau douk trei halbe, in sanatatea voastrk caci ap-i romanul"!

Sarutari de mank consoartei tale. Salutk din parte-mi, natia".

Kraftsdorf Thtringen, 151111 1909.

18

Iubite Arcadie!

Te imbratipz frate§te,Christea"62.

Nu §tiu ce idee i vei fi facut de mine; una, cà nu ti-am scris de mult §i, al doilea, a nu m-amputut tinea de promisiunea §i angajamentul ce am luat, fata de tine. Cred, cà intelegi despre ce estevorba: de cele 100 coroane, pe care, tu, mi le-ai trirnes, telegrafic, §i pe care, din motive independentede vointa mea, nu ti le-am putut trimite. De ai fi §tiut ce ràu imi pare §i ce mustrari de con§tiinta am!Dupa cum vezi, sunt in Turingia, la tara. Causa? sunt bolnav. Ei, draga frate, Arcadie,Macedonia" epArasita, de la o vreme, de steaua norocului. Nu-mi rnerge cu sanatatea §1 pace. Am fost, greu, bolnavde influcuta63. Stii ce greu, ce amar §i ce trist e sa fi bolnav §i strein, in tara streina! Ai gustat §i tupaharul acesta, and erai, la rnanevre, in Galitia. Dupd ce am scapat de criza, medicii In-au sfatuit saplec, pe un timp mai lung, la tara. Sunt intr-un sat drAguLdin Turingia, inconjurat de paduri frumoase,de brad. De cateva zile, a venit §i fratele Horia Petrescu , aid, ca sA ma vada §i sA ma ingrijeasck cenobil, ce frumos din partea unui frate! Cand 1-am vazut, m-au podidit lacramile. De ce, nu §tiu, nu-tipot spune. Fratele Horia mi-a spus: cand ofteaza Pindul, suspina §i Carpatii", ceea ce e foarteadevarat. in doua randuri, and a fost bolnav, fratele Horia, 1-am luat in odaea mea §i I-am ingrijit,cum arn putut mai bine. Acum, vrea sà1i revanjeze, zice el. Ce revan§i§ nobil!

Voi sta, vreo luna de zile, ina, aici §i, pe urma, ma intorc, din nou, la Lipsca. Dar, frateArcadie, nu cumva sA crezi a am pierdut curajul. Frerit-o Dumnezeu de ap ceva, am trecut eu §iprin alte timpuri §i mai grele. Pindul nu se teme de furtuni; simt, insa, cà nervii mi-au cam slabit.De altfel, ma simt bine, de la o vreme; lini§tea asta §i aerul curat mi fac foarte bine. Cat pentrubanii ce mi-ai trimis, voi face tot posibilul sä ti-i trimet, pang la iunie, cu dobanda cu tot, aci §tiucà §1 tu e§ti sarac §i cà i-ai imprurnutat de la o banck cu dobanda. Cu altà ocazie, ti voi scrie maipelarg.

Vara, voi veni, cu sigurantk in Bucovina, mi-e dor de ea, de natie", de prieteni §i cunoscuti.Crede-ma, mi s-a urat in strainatate. Saluta-mi natia", spunei ca mi-e dor de ea.

Te imbratipz, al tau frate d. cr.,Christea"65.

62 . f. 69.63.Influcuta, termen din medicina populark necunoscut.64 Horia Petrescu, persoana neidentificata.65 Arh. St. Ia§i, fond Fratii Dugan", dosar 38, f. 67.

www.dacoromanica.ro

872 Anghel Popa 14

19

Scrisoare nedatata.

Frate Arcadie!

and ne-am intalnit martea trecuta, la Cernauti, te-am rugat sa spui, lui Tofan66, sa-mi trimitàsuma, ce-mi datore§te. Rana azi, nu mi-a trimes-o, Inca. M-a scos din rabdari §i, azi, i-am trimisurmatoarea scrisoare, recomandata:

D-le Tofan! Nu pot sa inteleg atitudinea D-tale, fata de mine. and ne-am intalnit, laCernauti, mi-ai promis ca-mi vei trimite, suma de 3 fl., la 1 octombrie. La 28 septembrie, ti-am scris,din nou, sd-mi trimeti banii, cà ma gasesc in cea mai mare perplexitate. Prin Dugan, te-am rugat,martea trecuta, din nou. Cand am ie§it din spital, ai vazut halul in care ma &earn; tot mai taraganatcu vorba, pana in cele din urn* mi-ai spus sà fac rost, din altä parte. Nu te intrebi, oare eu suntbancher, sunt bursier, adica am stipendiu?Iti spun, verde, ca-mi pare foarte rau, deoarece mai adus inperplexitatea cea mai mare; cu cufera§ul, mai tot a§a te-ai purtat. Nu, dragul meu, &à nu ma ti decaraghios; §i ma sile§ti sa-ti spun CA eu sunt macedonean §i nu vei putea sa ma potcove§ti". Te asigurca, and ne vom intalni amandoi, P voi vorbi mai franc §i mai pe larg. Salutare, Chr. Geagea".

Iti trimet copia, cuvant cu cuvant, l scrisoarea; cum ti-am spus, i-am adresat-o, recomandata.Am rdbdat mull, dar nu mai pot: Eu am venit din Cernauti §i sunt cam nelini§tit cum se va alege,chestia, cu stipendiul. Cu alta ocazie, ti voi scrie mai pe larg.

Scrisoare nedatata.

Te imbrati§ez, al tau fr. de cr.,Christea"67.

20

Iubite frate Arcadie!

Am citit, cu draga inima, epistola-ti recomandata §i ma grabesc a-ti raspunde. Mai inainte detoate, insa, te rog sa mi scuzi, draga, ca, de and am plecat la lark nu ti-am scris o cared' po§tala,macar, ca sa-ti arat adresa-mi. Ti multumesc, din fundul inimii, ca mi-ai scris, dar spui, sincer,nu mi-a parut bine de modul cum ma rogi, in epistola, pentru afacerea surorei Anastasia. Era deprisos sa ma rogi, odata ce mi-am luat angajamentul acesta §i ti-am promis ca voi starui, cat voi puteamai mult §i mai bine. Sau puteai sd-mi aminte§ti, numai nu, insa, sa ma rogi. intre noi, nu existärugaminte, ci datorie. Grija ta pentru sora Anastasia, este §1 grija mea. Içi promit, solemn, ca voistarui, cat imi permit puterile, sa fie primita, sora Anastasia, in internat, dacd nu gratis, cu plata pejumatate sau, in fine, §i cu solvirea taxei intregi, cum mi-ai spus §i tu. Martea viitoare, o sà vie, laCarapciu, Doamna de Volcinschi §i o voi ruga. Am vorbit, cu Doamna M. de Grigorcea, sà staruiascil§i Domnia Sa, pe langa Doamna de Volcinschi, sora Domniei Sale, §i mi-a promis ca da. Afara deaceasta, cand am tinut prelegerea, in folosul internatului de fetite, care a dat un venit net de 110coroane, Doamna de Volcinschi mi-a spus, cà ori de ate od voi avea vreo nevoie, de ceva, sa ma

66Gheorghe Tofan, student al Facultatii de Filosofie din cadrul Universitatii din Cernauji. Ca

student, devine membru al Societatii academice Junimea", din anul 1900. La 28 noiembrie 1909,Societatea i-a acordat titlul de membru emerit (Arh. St. Ia§i, fond Fratii Dugan", Cronicarul"Albumul Mare, vol. II, p. 95 97).

67Arh. St. Ia§i, fond Fratii Dugan", dosar 38, f. 13-14.

sa-ti

www.dacoromanica.ro

15 Societatea acadernica Junimea" 873

adresez ei, ca-mi va face torul, deoarece am merite! Ei bine, pana acuma, nu i-am facut nici orugaminte, asta este prima §i cred sä mi-o asculte. Prin urmare, eu cred ca, sora Anastasia, va fiprimita in internat. in ori ce caz, iti voi cornunica rezultatul vorbirei cu Doamna de Volcinschi.Spune-mi, numai, adresa unde sa-ti scriu sau sa-ti telegrafiez.

frate draga, ca-ti merge rau, dar ce e de facut? Inca o luna §i jurnatate §i e§ti scapat. Curaj§irabdare, tu care ai vazut §i ai Indurat multe §i le-ai infrant pe toate, ie§ind la mal, teafar, vei dobora§i asta. Ii marturisesc, sincer, ca, de s-ar putea, te-a§ inlocui, cu draga inirna, macar la rnanevre. Eu,slava Domnului, sunt foarte bine §i-mi merge minunat de bine. Dar §i rau de a-§i fi dus-o, nu ma-§i fplans, caci soarta a vrut sa fiu dedat §i cu bine §i cu rau, caci, doar, is roman, fecior al Pindului; dacaam plapomä §i perina, bine, daca nu, dorm §i pe iarba. verde §i in loc de perina pun o piatra, daca milipse§te §i aceasta, pun mana perina §i gata. Cat pentru mancare, s-a Intamplat, in viata mea, sä umblu§i sä dorm flamand, in schimb, insk rn-am hranit §i rn-am saturat de Sfantul Ideal!

Cum 0-am spus, Imi merge minunat de bine. Deocamdata, lucrez la o traducere a 2 broprefranceze, de care 80 de pagini, necesare pentru lucrarea ce §i-a luat in sarcina, Tinerimea Romana, pechestia israelitä. Tofan mi-a scris, ca, in curand, o sa-mi mai trimità Inca o bro§ura, sa o traduc. Voipierde o gramada de timp (de osteneala nu vreau sà §tiu) dar, nu ma plang ca lucrez pentru tinerimeanoastra §i pentru tinerime, §i, mai ales, pentru Junimea" fac torul ce-mi sta in putere, cu cea maidraga inima. Eu lucrez intr-un pavilion frumos, a§ezat la umbra pinilor §i brazilor. Am §i pu§ca cumine §1 ori de cate ori vreo cotofana (tared) ma deranjeaza, Ii trimet cate un salut cordial, din teavapu§tii, insotit cu foc §1 Ii tai pofta, sau, mai bine zis, Ii inchid gura pentru totdeauna, de a ma maiamolesta. Pana acurn, am salutat, in modul asta, vreo 32 de cotofane. Varul meu n-a venit Inca, zileleacestea 11 a§tept. Cat pentru pureci, sa-ti spun un leac: nu-i supara cu zecherlina, lasa-i in pace, O.suga, cat le-o placea, §ite asigur ca-ti vor da lini§te, doar §i ei sunt catäne§ti §i se vor supune.

Ai citit, In De§teptarea", epistola: Cusururi sociale romoneoi in Bucovina, sub pseudonimulG. Cornea? Era scrisa de mine.

Dorindu-ti sdnatate §i voie bunk te Imbrati§ez, frate§te, al tau fr. de cr.,

Scrisoare nedatata.

2 1

Iubite frate Arcadie!

Christea"68.

Teri, am primit scumpa-ti carte, care rn-a bucurat foarte mult, mai cu seama versurilebatranului veteran.

Acum, sa-ti comunic rezultatul, favorabil, relativ la primirea surorei Anastasiei, in internatulde fetite:

Alaltaieri, a fost Doamna de Volcinschi, aici, §1 am rugat-o sa primeascd, pe sora Anastasia, ininternat. In mornentul cand vorbeam despre aceasta afacere, vine §i Doamna de Grigorcea §i a staruit§i Domnia Ei, ca sora Anastasia sa fie primita, negre§it. Am intrebat, pe Doamna de Volcinschi, cateste taxa, intreaga, ce plate§te la internat o fetita §i mi-a spus: 22 de florini, lunar, nu 16, cum mi-aispus tu. Eu, dupa ce te-am descris cum am §tiut §i cum mi-a dictat inima §i con§tiinta, am spus,Doamnei de Volcinschi, ca tu e§ti supleant, ca aju0 familiei, cà intreti Inca 2 frati la §coald §i, prinurmare, o sa-ti fie cam greu sa plate§ti o a§a suma, lunar. Doamna de Volcinschi, amabila §i bunkcum e, mi-a promis cà, sora Anastasia, va fi primità cu taxa de 10 florini, lunar, adica mai putin de catjumatate, insa, va plati sora Anastasia (adica tu), 25 de florini pe an pentru uniforma, conform

68lbidern, f. 17-18.

Stiu,

www.dacoromanica.ro

874 Anghel Popa 16

regulamentului. Afard de aceasta, Doarnna de Volcinschi mi-a spus cä, daca sora, Anastasia, va fipeste etatea de 12 ani, nu va fi primità (dupd un paragraf al regulamentului). Eu. se intelege, i-amspus cd nu §tiu ce etate are. Doamna de Volcinschi mi-a promis cà, cu toate cà nu-s locuri §i cu toatecd sunt multe candidate, va stdrui §i va face, tot posibilul, ca sora Anastasia sd fie primita, in loculfiicei invAidtorului superior din Budinet, care se retrage. Doamna de Volcinschi §i-a insemnat numeleAnastasiei §i a plecat, ieri, la Cernduti. Mi-a promis cd va vorbi cu Doamna Stefanovici; dacd aceastanu va fi la Cernduti, ii va scrie, referitor la aceastà chestie. Tot asemenea, mi-a spus cd va scrie §iDoamnei Elena de Popovici. Dupd cum vezi, dupd aceste promisiuni §i asigurari, cred cà, soraAnastasia, va fi primitd, negre§it. Doamna de Volcinschi mi-a spus, cd a fost la Budinet o femeie, laea, §i a vrut sä vorbeascd pentru o flied a ei, ca sà fie primità in internat. Doamna de Volcinschi mi-aspus cd, in timpul acesta, se sculase din somn §1 se imbrdca §i a spus servitorului sd a§tepte putin.Cand s-a dat jos, Domnia Ei, femeia nu mai era, plecase. Se vede, mi-a spus Doamna de Volcinschi,femeia aceasta, era mama D-lui Dugan §i-mi pare fall cà n-am gdsit-o, s vdd, ce avea sd-mi spund".Frate Dugan, te voi ruga ceva §i anume: scrie-mi, cum se cheamd mama ta, cam unde locuie§te, cà euvoi merge. poate, luna asta, pe vreo cateva zile, la Budinet §i a-§i vrea sd merg pe la mama ta, laCire§i. Iti mArturisesc, in consecinta, cà mali bucura, ca §i cum a§ vedea pe mama mea, cd tu mi-aifost, imi e§ti §i imi vei fi, frate. Voi vorbi cu mama ta §i voi pune la cale totul, pentru sora Anastasia.Tu, frate dragd, pleci la manevre §i vei avea destule necazuri, acolo. Grija asta am luat-o eu, asupramea. Doamnei de Volcinschi, nu-i voi da pace, [And ce sora Anastasia nu va fi primitd. La sfar§itullui august, voi merge la Cernduti, pe 2-3 zile, voi procura totul, ce va fi necesar, voi achita taxa pe olund, chiar §i taxa pentru uniformd o voi achita, de va fi nevoie. Voi vorbi, cu neao§a D-rd FroseTauber, sa-mi spund ce va trebui §i voi sta la Cernauti, pand ce sora Anastasia va fi, cu totul,Eu mai spun, Inca odatd, grija va fi a mea, §i sd pleci, la manevre, lini§tit.

Vdrul meu vine la 16 august, st. n. c., §1 imi pare foarte rdu cd nu se va intdlni cu tine.Scrie-mi, ce etate are sora Anastasia.

Urandu-ti toate cele bune, te imbrati§ez frAte§te, al tail fr. de cr.,

Christee69.

Ibidem, f. 15-16.

instalatd.

aa

www.dacoromanica.ro

PERSONALITATI REPREZENTATIVE IN ISTORIAROMANILOR

PETRE P. CARP (1837-1918)

APOSTOL STAN

istoria politica a Romaniei mid, respectiv a anilor 1859-1918, Petre P. Carp ocupg un locproeminent. Avand o ascendenta boiereasca, cu deosebire in stratul preocupat de rena§terea social-politica a natiunii romane afirmat in primele decenii ale secolului trecut, Petre P. Carp apartine uneiepoci de importantg cople§itoare pentru devenirea noastra istorica. Gandirea lui politica este tributargin mare mgsura atat preocupgrii de schimbare a vechilor structuri medievale ale societatii romane§ti,cat §i influentei exercitate asupra formarii lui intelectuale de modelul occidental de agregare socialg §ipolitica. Cu studii juridice §i politice efectuate in Germania, la Berlin §i Bonn, spre deosebire de ointreaga pleiada de tineret din Principatele romane care prefera Franta, Petre P. Carp asimileazg ovasta cultura juridica, politica, economical §i literarg, folositg apoi in procesul de schimbare survenitin societatea romaneasca.

Semnele schimbgrii apgreau in timpul revolutiei de la 1848, dar mai cu seamg in perioadarazboiului Crimeii din 1853-1856, cand Principatele romane debarasate de dominatia Rusiei §i pusesub garantia marilor puteri occidentale reu§eau sa se organizeze, in 1859, intr-un stat national.incepand cu 1859 §i Ora in 1918, and se realiza unirea cea mare, dupg dobandirea independentei in1877, Romania era angrenata intr-un vast proces de organizare interng, prin reforme succesive §icontinue debarasandu-se de vechile structuri de proprietate conditionata, de autoritarism guverna-mental §i de subordonarea cetateanului de cgtre stat. Este epoca in care Romania Ii intemeiainstitutiile statului de drept, intr-un context complex de libertati politice §i cetatene§ti intinse pang latoate nivelele societatii. Toate aceste drepturi §i libertati erau transpuse pe plan constitutional §ilegislativ care, in secolul trecut, faceau din Romania o Belgie a Orientului.

Petre P. Carp s-a lansat cu toata energi a §i capacitatea intelectuala de o inzestrare exceptionalain procesul de rena§tere a Romaniei moderne. El judeca toate necesitgtile de dezvoltare ale tadi dinperspectiva curentului politic care in epoca s-a numit junimist. Este grupul de tineret intelectualconcentrat la Ia§i in jurul Junimii" literare constituità de Titu Maiorescu. Vgdind predilectie pentruliteraturg, Carp Ii incearca talentul in traducerea unor opere ale lui Shakespeare, Macbeth §i Othello.Abandona insa rapid literatura, orientandu-se spre politica, in timpul domniei lui Cuza devenindreferendar la Consiliul de Stat, organism nou inflintat potrivit Statutului dezvoltator din 1864.Incepand cu 1866, odatg cu organizarea Romaniei ca monarhie constitutionala prin plasarea pe tronulei a lui Carol I, avandu-i algturi pe Titu Mai orescu, Theodor Rosetti, Vasile Pogor, etc., Petre P. Carpdevenea liderul necontestat al Junimii" politice, constituita ca entitate distinctg, dar apartinand ingeneral fortelor conservatoare.

De§i adepti ai schimbarilor politice hotaratoare pentru destinul nostru national, marcate cudeosebire de momentele 1859 §i 1866, de instaurarea unei puteri politice aflate sub controlparlamentar, junimi§tii, ca ramura cultà a conservatorismului politic din Romania, mai cu seamg PetreP. Carp, sunt nemultumiti de ritmul prea avantat imprimat schimbarilor de catre Cuza Von §i apoi departidul liberal prin Ion C. Bratianu §i C. A. Rosetti. Junimi§tii constata ca institutiile culturale §ipolitice constituiau o haina prea largä pentru o Romanie recent reconstituita §i innecata Inca inmentalitgti, cutume §i deprinderi nu numai medievale, ci §1 orientale. Cu alte cuvinte potrivit luiCarp, Tim Maiorescu, Eminescu, etc. , institutiile guvernamentale erau forme Fara fond. ParlamentulRomaniei nu crescuse pe un trunchi social-economic viguros, intrucat in locul prezentei in sanul lui a

Revista istorica", torn VI, nr. 9 10, p. 875 878, 1995

www.dacoromanica.ro

876 Apostol Stan 2

unei clase de mijloc, a unei burghezii slaba numerice§te §1 in curs de inchegare functia acesteiafusese preluatg de avocati. Tot astfel, in invatgmant §1 cultura, in locul unei puternice dezvoltgri ainvatamanmlui elementar, aparuserg mai intai universitäti §i societati academice. Potrivit junimi§tilor,societatea romaneasca, in avantul ei de a se debarasa de trecut §i sub impulsul impetuos alliberalismului, fusese preocupatg mai cu seama de organizarea celor mai inaintate institutii politice §iculturale. Trebuia, prin urmare, domolit ritmul schimbgrilor, mai cu seamg dupa adoptareaConstitutiei din 1866, insistandu-se asupra unor transformgri in baza materiala prin dezvoltareaagriculturii §1 meseriilor. In contextul acestui ritm mai domol se impunea potrivit lui P. P. Carpreevaluarea trecutului repudiat in bloc de liberali. Unele elemente ale acestuia, adaptate la noileconditii, se cuveneau a fi preluate.

0 asemenea critica era doar partial justificatg §i, in fapt, era menita a bloca ascensiunealiberalismului. Junimi§tii incercau sa stopeze profunzimea acelor reforme de strictg necesitate social-economicg. aci dupg legea agrara a lui Cuza §1 Kogglniceanu din 1864, cand faranii deveniseraproprietari deplini pe pamanturile detinute in folosintg, cre§terea demograficg §1 mai cu seama nevoiaimperioasg de pamant pentru noile generatii de agricultori constituiau o gravg problemä de solutionat, inconditiile unei industrii slabe §i incapabila sä absoarba marele surplus de populatie agricoll Statuldispunea insa de un intins fond de proprietate funciara care putea fi oferitg noilor generatii de säteni.Numai c, in aceasta privinta, pozitia lui Carp §1 a junimi§tilor se izbea de aceea a liberalilor. Ace§tia dinurmg, la peste un deceniu de la reforma agrara din 1864, deschideau calea unui §ir de vanzari aledomeniilor statului catre taranii lipsiti de pamant. Carp insg, prin programul lui de esenta conservatoareintitulat Era Nour, urmarea ca mica proprietate agricolg sa nu fie raramitata in loturi infinitezimale, cisa se concentreze dupg criterii economice in mana celor mai eficienti agricultori. El incearca, astfel, saintroduca principiul dreptului de movenire al primogeniturii asupra proprietgtii agrare, concomitent cupromovarea unei legislatii dupg 1888 prin card s'a se constituie o categorie de tarani mijlocii,conceputi ca stalpi la sate ai regimului monarhiei constitutionale. Preconiza vanzarea mo§iilor statuluipana I a eventualalor lichidare, dar prin favorizarea unei categorii instarite de tarani.

Marea proprietate funciarg, consideratg de Carp temeiul indestructibil al societatii romane§ti, iiaparea drept instrument de creare a prosperitglii, atat pentru mo§ieri cat §i pentru tarani. De§i teoreticCarp avea dreptate, practic Irma tocmai modul defectuos de punere in valoare a latifundiil or constituiacarenta agriculturii §i mai cu seama cauza crizelor sociale §i politice survenite in contextul rascoalelordin 1888 §1 1907. aci latifundiile pe care Carp le voia intangibile erau un mijloc de spoliere amajoritatii taranilor. De aid framantarile, nemultumirile §1 rgscoalele care contraziceau teza lui Carpdespre importanta latifundiilor ca mijloc de dezvoltare a prosperitatii tarii. Din cauza abandonariimo§iilor in seama unor mari arendali care le foloseau in scopuri speculative, ideea lui Carp atransformarii mo§iilor in ferme pentru o productie agricolg moderna bazatg pe investilii §1 muncgsalariatg a quat. Latifundiile au constituit fondul funciar de dezvoltare §1 amplificare a miciiproprietati tarane§ti la finele primului rgzboi mondial, in conditiile unei Romanii Mari, and au fostexpropriate de cgtreliderul liberal, Ionel Bratianu.

Ca §ef al Junimii", Carp are mari ambitii politice. Aspirg la functii diplomatice §i

ministeriale. Dupg ce, mai intai, era secretar al Agentiei diplomatice romane de la Paris, sub Cuza,incepand cu 1871 devenea succesiv agent diplomatic la Viena, Berlin §1 Sankt Petersburg. in 1882era ministrul Romaniei la Viena, contribuind in mare masura la atenuarea asperitgtilor dintreguvernul Ion C. Bratianu §i Austro-Ungaria, precum §i la incheierea, in 1883, a aliantei Romaniei cuGermania §i Austro-Ungaria. Implicandu-se tot mai activ in viata politica, Carp devenea un elementde bazil al curentului conservator, debusolat in anii de dupa 1866 de ascensiunea vertiginoasä aliberalismului §1 de ascendeno cuplului Ion C. Bratianu C. A. Rosetti. Primul lui post ministerialera ocupat in 1870, in guvernul M. C. Epureanu. I se mai oferea o functie similara la departamentulinstructiunii publice tocmai in 1876, la finele guvernarii conservatoare Lascar Catargiu. Timp de unan martie 1888 martie 1889 era ministru de externe, iar in perioada 1891-95 devenea ministruldomeniilor. in rastimpul decembrie 1910 martie 1912, Carp ajunsese la apogeul carierei lui politiceca prim ministru.

in viata politick Carp incearca sa restructureze conservatorismul, scoata din pozitiarigida a imobilismului reformator, identificat deseori cu reactionarismul, dandu-i un program §1

,

sg-1

www.dacoromanica.ro

3 Petre P. Carp (1837-1918) 877

cheapindu-i o linie proprie de afirmare. Din aceste motive, pozitia lui politica s-a izbit nu numai deliberalismul prea avantat al lui Ion C. Bratianu §i C. A. Rosetti, ci §i de rigiditatea unor conservatorica L. Catargiu, I. Em. Florescu, Gh. Manu, etc. Era adeptul unei respectari stricte a normelorconstitutionale, al unei evolutii civilizate a vietii politice §i al unor confruntari de idei, excluzandu-sefraudele, ilegalitài1e electorale §i ciocnirile violente la urne, atat de frecvente in epoca. Combateapromisiunile demagogice, fiind primul om politic care protestand impotriva ingerintelor electorale,efectuate de regula de partidul guvernamental, rostise vestita formula: Dati-mi guvemul §i vä dauparlamentul !"

Ca deputat sau senator, dar §i ca ministru, in afara preocuparilor lui de a schimba mentalitateaeconomica a mo§ierilor, Carp vade§te un mare interes in domeniul bancar-financiar. intrucat,infiintata in 1880 de Ion C. Bratianu, Banca Nationala devenise un fief liberal, Carp incearcadescatu§area ei politicà. Apoi, in privinta monedei nationale, pentru a se starpi speculatiile,preconizeaza trecerea de la sistemul monetar bimetalist: aur §i argint stabilit in 1867 de liberali launicul etalon aur. Se mai remarca, de asemenea, printr-o legislatie speciala de protejare a meseria§ilor§i de exploatare a minelor. .

in domeniul politicii externe, Carp este convins de necesitatea unei cooperari cu puterileoccidentale: 'Dana in 1871 cu Franta, iar incepand cu data mentionata cu Germania §i Austro-Ungaria.El se arata relativ satisfacut de cadrul extern al Romaniei, anume de o larga autonomie interna,garantata de marile puteri europene. Aspiratia lui spre independenta era indbu§ità de teama inghitiriiRomaniei de &are Rusia, cum procedase cu Basarabia, in 1812. Din aceste motive, in 1877, inconjunctura extrem de complexa prin care Ion C. Bratianu integra Romania in atributele eiindependente, pierzand insa garantia europeanal, Carp se plasa pe o pozitie opusa. El i§i vedea 'MAconfirmata optiunea spre relatii speciale cu Germania §i Austro-Ungaria dupa 1878, cand insu§i IonC. Bratianu, spre a contracara agresivitatea Rusiei concretizata prin rapirea sudului Basarabiei, seorienta spre cele douil puteri centrale. Pentru a atinge un asemenea obiectiv, Ion C. Bratianu se serveade Carp care contribuia la incheierea aliantei Romaniei cu cele doua state mentionate, in 1883.

In conjunctura razboaielor balcanice din 1912-13 §i a izbucnirii primului razboi mondial, in1914, politica externa romaneasca suferea o reorientare radicala. Data fiind gravitatea mi§cariinationale in jurul Transilvaniei, Carp nu se lasa impresionat. Conducandu-se exclusiv de ratiunea destar, el neglija total sentimentul national pe care-I avea in vedere §eful guvernului, Ionel Bratianu,inclusiv regele Ferdinand I. Ace§tia din urtna s-au angajat intr-o alianta cu Antanta: Franta, MareaBritanie §i Rusia care, printr-un tratat secret, au recunoscut dreptul Romaniei la intregire teritoriala cutoate provinciile conationalilor ei din componenta statului dualist. in Consiliul de Coroana din august1916, care a consacrat rkboiul Romaniei impotriva puterilor centrale, Carp facea nota discordantaprin respingerea unei asemenea poziii. Invocand pericolul Rusiei, faptul ca o alianta §1 o cooperaremilitarà cu aceasta ar putea fi fatale, Carp 1-a infruntat pe rege. A oferit pe cei trei fii spre a fiincorporati, dar §i-a luat libertatea de a se ruga ca Romania sa piarda razboiul, cad o victorie alaturide Rusia dupà el insemna pieirea Romaniei.

Teama lui excesiva fata de Rusia, neindoielnic indreptatita in multe privinte, 1-a facut ca, inmomentele cele mai grele ale ocupatiei germane §i austro-ungare asupra unei parti a teritoriului, sàcolaboreze cu ocupantii. Ramanand in Bucure§ti, intr-un moment cand guvernul §i autoritatile seretraseserii la Ia§i, a cerut o pedeapsä exemplara pentru oamenii politici care implicasera Romania inrazboiul impotriva Germaniei 11 Austro-Ungariei. Propusese, astfel, detronarea regelui Ferdinand I §ijudecarea sfetnicului acesmia, Ionel Bratianu.

Temerile sumbre ale lui Carp s-au spulberat insa treptat. Rusia, colosul de la Rasarit a careiagresivitate ii provoca co§mar, s-a prabu§it la inceputul lui 1917 printr-o revolutie interna. in aceaconjunctura, se trezeau la viata politica §i nationala in§i§i romanii din Basarabia pe care Carp iiconsiderase pierduti, dar care in martie 1918 dovedeau contrariul, unindu-se cu Romania. La finelelui 1918, prin infrangerea puterilor centrale pe frontul occidental, guvernul Bratianu relua razboiulimpotriva acestora, ingaduind la I decembrie 1918 unirea Transilvaniei cu Tara. Faptele eraumarete, avand in spatele lor evolutii seculare care intruchipau o izbanda a intregii natiuni. Carp, infata acestor desfa§urari vertiginoase §i uluitoare, el, omul politic care credea in infaptuiri bazate pecombinatii politico-diplomatice, era desmintit categoric de credinta lui in invincibilitatea Germaniei

www.dacoromanica.ro

878 Apostol Stan 4

§1 Austro-Ungariei. Debusolat, rostise cuvintele semnificative pentru starea in care se afla, anume caRomania avusese atat de mare noroc, incat se putuse dispensa de oamenii ei politici care, dupà el,comisesera un §ir de gre§eli inadmisibile! Era o incercare de estompare a meritelor exceptionaleapartinand grupului politic Ionel Bratianu - Take Ionescu, care se dedicasera §i activasera pentruimplinirea idealului national cu o incredere netarmurita. intr-o asemenea conjuncnira se stingea dinviata, in 1918, Petre P. Carp.

Om politic de o aleasa tinuta intelectualà, adept ne§ovaitor al regimului politic al monarhieiconstitutionale §i al unei evolutii lente a societatii romane§ti spre modelul de civilizatie §i organizarepolitica al Europei occidentale, Petre Carp ramane un important personaj politic. In ciuda unor erori§i a unei rigiditäti in cooperarea chiar cu amicii politici din curentul conservator, el ramane un model&inn de urmat in multe privinte. Pe planul moralei politice ramane un exemplu pentru atitudineanecrutatoare fata de demagogic §i coruptie. De§i din perspectiva istorica linia lui programaticd aeluat, prin spiritul critic, prin calitatile morale §1 prin curajul de a-§i afirma fara ezitare opinia, chiardaca era eronatil, Carp poate fi recuperat din aceastä perspectiva pe planul aprofundarii culturiinoastre politice.

www.dacoromanica.ro

LUCIAN BLAGAOM DE CULTURA, DIPLOMAT (1922 1939)

ANDREI CAPIJAN

Despre aceastä personalitate proteica a culturii romane s-au scris §i cu siguranta se vor scriein continuare tomuri intregi. Mai putin analizata §i cercetata a fost activitatea diplomatica a luiLucian Blaga. In consecinta, in lucrarea de fata, accentul va fi pus asupra celei de-a treia dimensiuni,§i anume: Lucian Blaga - diplomat.

Despre interferenta dintre scriitorul §i diplomatul Lucian Blaga, Mircea Vaida scria: Pentruscriitor, diplomatia este un prilej unic de a putea cunoa§te alte zari, medii, oameni, obiceiuri, de acalatori. Niciodata, in destul de lunga sa cariera, la diverse legatii §i ambasade ale Romaniei pestehotare, Blaga nu s-a confundat cu un simplu functionar sau executor. Pretutindeni, el ramane inprimul rand scriitorul unic si inconfundabil, intelectualul elevat, purtand pe diverse meleaguri sträineinsemne ale natiunii sale §i profunde sentimente patriotice. Concomitent cu atribuciile de serviciu, elscrie cu indarjire si neobosit, i§i desavar§e§te opera, fiind in mice ipostaza, in primul rand, scriitor".

Daca am fost de acord Cu aprecierile scriitorului Mircea Vaida, unul din biografii lui Blaga, nuaceegi pozitie o am fata de acelea apartinand unui diplomat de cariera, Corneliu Blaga, var cuLucian. Intr-un interviu acordat lui I. Opri§an, acesta, referindu-se la una din perioadele de varf' aleactivitatii diplomatice a lui Blaga, aceea de Subsecretar de Stat in Ministerul Afacerilor Straine,demnitate detinuta in intervalul 1 ianuarie - 10 februarie 1938, facea urmatoarele declaratii: LucianBlaga lucrase pand atunci ca atalat, secretar §i consilier de presa, ca §i Aron Cotru§. El nu fuseseniciodatd diplomat. Or, aceasta era cu totul altceva decat diplomatia. Ata§atii de presa pot ficomparati mai mult cu reprezentantii de presil ai marilor agentii Hawas", Reuter" §i celelalte. Cutotul altceva era Centrala Ministerului Afacerilor Externe. Ea avea anumite mecanisme proprii, pecare Lucian Blaga nu le cuno§tea". Lucian Blaga a fost diplomat al Ministerului Roman al AfacerilorStraine in perioada 14 octombrie 1926 - 19 aprilie 1939. Poti fi un foarte bun diplomat indeplinindfunctiile de ata§at, secretar sau consilier de presä in aceea§i masura cu acelea de Subsecretar de Statsau Trimis Extraordinar §i Ministru Plenipotentiar. De-a lungul a 13 ani, Lucian Blaga le-a indeplinitpe toate cinci, cu rigoare, sobrietate, consecventa §i profesionalism.

Activitatea diplomatica a lui Lucian Blaga a inceput la sfar§itul anului 1921, cand tanarul invarsta de 26 de ani a solicitat a fi primit in corpul consular roman, in calitate de cancelar la LegatiaRomaniei din Paris. In curriculum vitae" inaintat, a aratat ca era Doctor in Litere §i Filozofie alUniversitatii din Viena §i Ca douà din lucrarile publicate fusesera premiate de Academia Romana.Cererea i-a fost admisa, astfel incat, prin Decretul Regal nr. 76 din 5 ianuarie 1922 tanarul Blaga afost numit in functia de cancelar in Administratia centrala a Ministerului Afacerilor Straine. inceputulcare se dovedea destul de promitator a fost brusc curmat. Dupà numai doua saptamani, la 19 ianuarie,tanarul solicita mai Intai un concediu medical de doua saptamani, cerand apoi prelungirea acestuia cuInca trei luni. Certificatul medical eliberat arata ca Blaga suferea de anemie §i bron§ità cronica.Medicul recomanda in consecinta 12 saptamani de odihna §i tratament.

Dupa scurgerea perioadei de convalescenta, Blaga a solicitat, printr-o scrisoare trimisa la 1aprilie 1922 conducerii M.A.S., punerea in disponibilitate, motivand ca lucrarile literare incepute IIimpiedicau sa se prezinte la slujba. Pe acest document, ministrul roman de externe, Ion G. Duca, apus rezolutia: Se va pune in disponibilitate fara plata salariului".

Prin decretul nr. 1739, din 7 aprilie 1922, Lucian Blaga a fost pus in disponibilitate la cerere.Acesta a fost inceputul carierei sale diplomatice.

Revista istorica", torn VI, nr. 9 10, p. 879 886, 1995

www.dacoromanica.ro

880 Andrei Capu§an 2

Dupa, un intermezzo de patru ani, la 4 august 1926, Blaga se adresa din nou conduceriiM.A.S., solicitand numirea sa in postul de ata§at de presa la Munchen, in Germania. In cerereaformulata, mentiona ca era de doi ani colaborator extern al ziarului Ministerului de Externecehoslovac, Pragen Presse". Si de aceasta data conducerea M.A.S. al Romaniei a reactionat cupromptitudine. La 1 noiembrie Lucian Blaga era numit ata§at de presa pe lfinga Legatia Romaniei dinVar§ovia. Dupa ce se specifica ca numirea era provizorie, se preciza ca diplomatul era subordonatDirectiei Presei §i Propagandei din M.A.S. La 5 noiembrie Blaga se prezenta la Legatie, luandulipostul in primire, avand o diurna" lunara de 2500 lei.

La cateva zile dupl luarea in primire a postului, tanarul ata§at de presa a inceput sà trimitàzilnic, la solicitarea Directiei Presei si Propagandei, un Buletin al presei polone" in care informacentrala M.A.S. asupra prezentei Romaniei in paginile publicatiilor poloneze. In afara de acest lucru,s-a implicat in viata culturalä poloneza cunoscand §i imprietenindu-se ulterior cu personalitatiautohtone. Iata cateva exemple demonstrative: la 12 decembrie 1926, a luat parte in calitate dedelegat al Ministerului Cultelor §i Artelor la serbarile prilejuite de comemorarea marelui compozitorFrederic Chopin cu care prilej a tinut, in numele Romaniei, o cuvantare omagiala apreciata intr-unmod elogios de cei prezenti. Constatand absenta in publicatiile poloneze a §tirilor, articolelor §ireportajelor despre Romania, Lucian Blaga s-a numarat printre fondatorii Comitetului local al preseipolono-romane", in cadrul caruia a activat consecvent, facandu-se cunoscut ziari§tilor polonezi care-1vor sprijini ulterior in activitatea sa.

Pe linie de presa, Blaga nu s-a limitat numai la redactarea buletinului de presa ci a dat sprepublicare, in ziarele poloneze, numeroase articole despre viata culturala romaneasca. Astfel, daca la 7decembrie 1926 diplomatul roman solicita colectia revistei Kultumachrichten aus Rumanien"aparuta la Fundatia Principe le Carol", in paginile careia se aflau o seama de note §i informatii careputeau fi plasate in presa poloneza de mare tiraj, la 19 ianuarie 1927 publica in cotidianul GlosPrawdy Literacky" un articol despre poezia romemeasai, de la Octavian Goga Ia Ion Barbu, iar la 6martie (1927), in acela§i ziar dadea un grupaj de §tiri despre viata literara din Romania, avandurmatorul continut: critica romaneasca §i opera romancierilor polonezi Reymont §i Zeromski, noulroman al scriitorului Liviu Rebreanu avand drept tema rascoala din 1907, inflintarea FundatieiCulturale Regele Ferdinand" la Ia§i, comentariile din presa romana despre Istoria literaturii românea lui Eugen Lovinescu. De asemenea, nu a ezitat sà dea o replica usturatoare ziarului evreiesc dinPo Ionia Dziennik Warszawski" in paginile caruia a aparut la 4 ianuarie (1927) un articolcalomniator de cea mai proasta factura despre Romania §i poporul roman. In articolul de raspuns,intitulat Fanteziile unite ale unui om lipsit de frumuseje, Blaga a demonstrat ignoranta §i reauacredinta a autorului articolului calomniator.

Impresionat de asidua activitate a neobositului ata§at de presà, directorul Directiei Presei §iPropagandei, prof. univ. Alexandru Marcu, i-a solicitat acestuia, pe langa darea de seama zilnicaasupra presei polone §i doua rapoarte lunare care A. contina impresiile lui cu privire lafunctionarea serviciului de presä §i propaganda, rugandu-I in acela§i timp sa continue colaborareacu ziarele poloneze §i oferindu-se a-i pune cu promptitudine la dispozitie materialele informativesolicitate.

Recompensfindu-lpentru activitatea sa diplomatica neobosita, regele Ferdinand i-a conferit luiBlaga, prin Decretul Regal nr. 1 789 din 4 iunie 1927, prestigioasa distinctie Ordinul Steaua Roma-niei", gradul de cavaler. Toamna anului 1927 aduce cu sine transferul ata§atului de presa, incepand cu1 noiembrie, la Legatia Romaniei din Praga. Mutarea este prività de Blaga cu optimism, dupil cum seobserva in scrisoarea expediata din Var§ovia, la 2 noiembrie, prietenului sau Ion Breazu: O noutatevesela: sint transferat la Praga, deci aproape in inima Europei - §i 18 ore (de fuga cu expresul) maiaproape de Paris."

Intr-adevar, mutarea in ormul de pe malurile Vltavei a avut o influentà favorabilk dovedin-du-se o binevenità schimbare de mediu. Acest fapt 1-a subliniat §i Blaga in scrisoarea cave Emil Isac,caruia-i scria la sfar§itul lunii noiembrie: Praga e cu mull mai bine decal Var§ovia. Acolo eram dejafoarte plictisit. Aici sper sa mai rasuflu". Din [Acme, nu a apucat sa se bucure prea mult de atmosferapragheza deoarece, prin decizia nr. 1 625 din 10 ianuarie 1928, conducerea M.A.S. a dispus transferulsail la Legatia Romaniei din Belgrad, in acela§i post, in locul lui Raul Anastasiu.

www.dacoromanica.ro

3 Lucian Blaga om de cultura, diplomat 881

Considerandu-se nedreptatit, Blaga s-a adresat la 17 ianuarie 1928 centralei M.A.S., solicitanddeta§area sa la Bema. Cererea i-a fost deocamdata nesatisfacuta. in aceasta situatie diplomatul a cerutacordarea unui concediu medical, pentru o luna, incepand cu 1 februarie, concediu pe care sa-1petreaca in Cehoslovacia. Cererea i-a fost aprobata astfel incat, dui:a un scurt rastimp petrecut inaceasta tarn pe care o indragise foarte mult, Blaga a plecat, impreuna cu sotia sa, Comelia, la ocunoscutà statiune balneoclimaterica §i de tratament din Elvetia, sanatoriul Grafenberg. MinisterulAfacerilor Straine i-a prelungit concediul pana la 1 aprilie (1928). In aceasta perioada, la I I martie,ministrul roman de externe, Nicolae Titulescu, adresandu-se Legatiei Romaniei la Geneva pe langaSocietatea Natiunilor, a solicitat transferul neintarziat al lui Lucian Blaga, de la Belgrad la Berna,incepand cu 1 aprilie. In conformitate cu decizia nr. 18.380 din 14 aprilie 1928, de la 1 aprilieata§atul de presa Lucian Blaga era transferat de la Legatia Romaniei la Belgrad la aceea din Berna.

Inainte de a-§i lua postul in primire, Blaga va vizita orgul lumina", Paris, de care se vadesparti cu o greutate sufleteasca lesne de inteles. La 2 aprilie diplomatul va confirma centraleisosirea sa la post. in 1945, rememorand acest episod autobiografic intr-o conferinta tinuta la Cluj,Blaga mentiona:

In primavara anului 1928 s-a decis sa fiu transferat de la Legatia tarii noastre din Praga laLegatia din Berna. Eram pe atunci de-o bucata de vreme ata§at de presa, o functie destul de incertd, inmarginea diplomatiei, care ingilduia un exercitiu dintre cele mai variate celui care o ocupa. Mi seimplinea cu aceasta transferare unul din gandurile pline de ardoare de care fusesem luat in stapanireInca din copilarie."

Sosirea lui Blaga in Elvetia a coincis cu un moment politico-diplomatic de maximaimportanta: semnarea la Paris, la 27 august, a Tratatului multilateral pentru renuntarea la razboi cainstrument de politica nationala in relatiile mutuale dintre state (Pactul Briand - Kellog). La 4septembrie Romania a aderat la acest document international fundamental. Activand timp de patruani (1928-1932) la Legatia Romaniei la Berna, in calitate de ata§at, apoi, de la 1 ianuarie 1930, inaceea de secretar de presa, Blaga nu a scapat prilejul de a-1 cunoa§te personal pe marele skibinefacator, titanul diplomatiei romane§ti, Nicolae Titulescu. Intalnirea Titulescu-Blaga esteevocata de ultimul in aceemi conferinta clujeana din anul 1945. Titulescu era Inca tot in pat.Infati§area era a unui bolnav, dar verva a unui spirit rasfatat de-un intreg continent. Nu mi-aingaduit aproape deloc sa vorbesc ceea ce, data find inclinarea mea invincibila spre tacere, mi-aconvenit din cale afara. Omul din fata mea ardea ca o flacara pusà la incercari de adieri invizibile,acesta era qadar Titulescu! Avea o fata de asiat" Ora varsta, cu unele trasaturi de copil, dar culuciri de nedescris in ochi, unde se aduna toata viata. Dupa cateva intrebari §i raspunsuri derigoare, el a prins sa-mi vorbeasca despre procesul optantilor. Intra in domeniul &Au cu aceasiguranta a mi§carilor pe care ti-o dà o arta secreta... i a inceput sa argumenteze ridicand, cuminunata uprinta, blocuri ciclopice in fata mea... Prin energia §i subtilitatea acestui joc dialectic,prin vioiciunea acestei incruci§gri de spade cu un adversar care pentru el era intotdeauna prezent,Titulescu imi facea impresia unei flinte de alt ordin decat cel uman Da, Titulescu este cat maistreilucitti inteligenta ce am intalnit-o in via fa".

Blaga §i-a luat a§adar postul in primire, continuand sa trimita Directiei Presei §i Propa-gandei din M.A.S., al carei director era in acea vreme o altd personalitate marcanta a diplomatieiromane, EuQen Filotti, rapoarte zilnice §1 saptamanale asupra continutului principalelor ziareelvetiene. Acestea reflectau pe larg atat evenimentele internationale dintr-o perioada tumultoasa.criza economica de supraproductie din perioada 1929-1933, problema platii de catre Germaniaaliatilor a reparatiilor de razboi, relatiile politico-economice ale statelor capitaliste cu RusiaSovietica dar §i situatia din Romania, criza dinastica sau politica externa promovata de NicolaeTitulescu.

Activitatea sa in scopul propagarii valorilor culturii romane nu s-a limitat la fel ca §i laVar§ovia §i Praga la dimensiunea strict diplomatica. ederea in Elvetia i-a oferit prilejul sa intrein contact cu scriitori, literati §i oameni de cultura elvetieni precum Hugo Marti, pre§edinte al PenClub-ului din Berna §i autorul volumului Intermezzo romanesc tradus in limba romana chiar deBlaga, §i Hermann Hausewirth, impreuna cu care Blaga a alcatuit o Antologie de poezie popular('romaneasca in limba germana. Neobositul diplomat §i om de cultura roman nu s-a oprit aici. In

www.dacoromanica.ro

882 Andrei Capu§an 4

vederea revigorarii propagandei culturale romane§ti, a inlesnit turneul la Berna, Viena §i Berlin aartistei dramatice Thea Maria Lenz, care a recitat in limba germana poezie populara dar §i cultaromaneasca, din creatia lui: Tudor Arghezi, George Bacovia, Ion Vinea, Nichifor Crainic, AdrianManiu, Ion Barbu. S-a implicat in proiectul prezentarii operei Mipasta de Sabin Dragoi, dupadrama omonima a lui I.L. Caragiale, pe scena Teatrului Ora§enesc din Berna. A organizatconferinta despre Romania a dr-ului Jaberg, profesor de romanistica la Universitatea din Berna,conferinta sustinuta la Pen Club-ul din acela§i ora§, la 10 martie 1930, in urma unei excursiiintreprinse de intelectualul elvetian in Ora noastra. A participat, in cursul lunii mai 1930, laadunarea anuala a scriitorilor elvetieni, desfa§urata in ora§ul Thun, cu care prilej a cunoscutscriitori §i redactori literari de la diferite ziare, cu care a avut convorbiri des* literatura, arta §ispiritualitatea romaneasca. In sfar§it, un rol esential 1-a avut Blaga in organizarea §i desfalurarea,la Zurich, a unei serate radiofonice, inchinata Romaniei, la 10 aprilie 1930. Programul acesteimanifestäri a cuprins conferinta profesorului R. Kirchgraber despre Romania - ale carei parti deistorie §i literatura romana au fost scrise de Lucian Blaga - audierea unor compozitii de SabinDragoi §i citirea in limba germana a nuvelei caragealiene Ofäclie de Pavi §i a unui fragment dinopera lui Liviu Rebreanu.

Intelectualitatea elvetiana, realizand ca are in diplomatul roman un interlocutor pe masura ei,i-a conferit in gesturi de calda pretuire §i vie spiritualitate valoarea sa realà. Astfel, la 26 octombrie1928, intr-una din ledintele sus-mentionatului Pen Club din Berna, Hugo Marti a conferentiat despredrama Meoerul Munole. Conferintei i-a urmat lectura actelor II §i V din piesa, facutà de actori aiTeatrului Comunal din capitala Elvetiei. In incheiere, profesorul de Limba §i Literatura GermanaSinger, de la Universitatea din Berna, 1-a felicitat pe autor, pentru aceasta admirabila §i impre-sionarità drama romaneascr. Reprezentarea acestei piese, in toamna anului 1929, pe scena TeatruluiOra§enesc din Berna, dupa ce cu cateva luni in urma avusese loc premiera ei la Teatrul National dinBucure§ti, i-a adus lui Blaga binemeritata consacrare in viata culturala elvetiana.

Anul 1930 se dovede§te a fi benefic pentru Blaga. in plan literar vad lumina tiparului piesaCruciada copiilor, eseul Daitnonion §i prima parte a volumului filozofic Eonul dogmatic. In planulvietii de familie se nave unica sa flied, Ana Dorica (Dorli).

Referindu-ne in continuare la activitatea pe linie de presa desfa§urata de Blaga la LegatiaRomaniei din Berna, merita sà ne oprim asupra raportului expediat de el lui Eugen Filotti, la 17februarie 1930, referitor la anularea efectelor propagandei straine, ostile Romaniei §1 la organizarea,in acest scop, a unei eficace §i eficiente contrapropagande romane in strainatate, executata dediplomati de profesie, patrioti convin§i.

In raportul in cauza Blaga aràta ca, in perioada in care fusese ata§at de presa la Var§ovia §iPraga, publicase in principalele ziare §i reviste de mare tiraj articole §i informatii despre ora noastra.Operatiunea a fost simplà deoarece Polonia §i Cehoslovacia erau tari amice Romaniei. Situatia seprezenta insa cu totul altfel in taxi dulmanoase", indiferente", sau rezervate". De§i nu situeazaElvetia in nici una din cele trei rubrici, lasand conducerea Directiei Presei §i Propagandei sà facaacest lucru, autorul documentului mentioneaza ea, la fel ca in cele douà tad precedente, a incercat sapla.seze articole §i §tiri in presa elvetiana dar nu a avut nici pe departe succesul inregistrat la Var§ovia§i Praga. Marile cotidiene elvetiene, cum ar fi Bund", Neue archer Zeitung", National-Zeitung"i-au trimis o mare parte din articole inapoi, neretinand dee& un numar foarte mic deoarece sus-numitele publicatii aveau proprii lor corespondenti de presa in Romania §i acordau ca atare prioritatearticolelor lor decat acelora ale ata§atului roman de presa din Berna.

Referitor la contrapropaganda romaneasca, Blaga sublinia ca presa elvetiana era oricand gatasa publice articole-replica. El insu§i de altfel a furnizat astfel de articole ziarelor Neue archerZeitung", Vaterland", La Suisse" prin care punea la punct unele §tiri false sau tendentioase despreRomania. In conceptia diplomatului roman, contrapropaganda trebuie silfieprincipala indatorire aataptului de preset'. Din pacate insa, acesta nu are la dispozitie informatiile §1 timpul fizic necesarpentru a da la timp replicile cuvenite. In consecinta, el propunea, cu multà clarviziune, crearea, incadrul Directiei Presei §i Propagandei, a unei sectii de contrapropagandil pe cale ziaristiccr,alcatuita din caliva redactori, care sa se ocupe exclusiv de articole-raspunsuri", replica la articoleletendentioase aparute in presa straina. Aceasta sectie ar colabora constant cu atgatul de presa care i-ar

www.dacoromanica.ro

5 Lucian Blaga om de cultura, diplomat 883

trimite articolele du§mAnoase urmand sd primeascd in scurt timp, de la ea, articole-raspuns.Mecanismul s-ar putea dovedi prompt §i eficient, cu conditia ca executantii sd fie incontestabiliprofesioni§ti in materie.

In toamna anului 1931 a participat la Sesiunea Ligii Natiunilor, dupd propria-i afirmatie vreoopt zile, in cloud randuri", prilej cu care a intrat in contact cu numero§i diplomati §i gazetari.

La 5 septembrie 1932, o telegraml expediatd din centrala M.A.S., semnatd de Eugen Filotti,director al Directiei Presei §i Propagandei, §i contrasemnatä de Viorel Virgil Tilea, Subsecretar deStat, pe adresa Legatiei Romaniei la Berna, II incunoltinta pe Trimisul Extraordinar §i MinistrulPlenipotentiar al Romaniei in capitala Elvetiei, Mihai Boerescu, c, in conformitate cu cererea de la 2septembrie a secretarului de presd Lucian Blaga, acesta era transferat, incepand cu data de 1

noiembrie (1932), la Legatia Romaniei de la Viena.Perioada vienezd (1 noiembrie 1932 1 februarie 1937) este extrem de fecunda pentru cei

patru Blaga: filozoful, poetul, dramaturgul §1 diplomatul. In martie 1933 vdd lumina tiparului, laSibiu, Cunoagerea luciferied (al doilea volum al Trilogiei cunoagerii) §i cartea de poeme Lacumpana apelor iar in anul urmAtor, 1934, apar Cenzura transcendentil §i drama Avram Janet& Inmartie 1934, la Teatrul din Lvov i se pune in scend Meoerul Manole, reprezentatie care s-a bucuratde un mare succes iar la 14 septembrie 1935 are loc, la Teatrul National din Bucure§ti, premierapiesei Avram lancu, in regia lui Ion ahighian.

Dupd cum afirmam anterior, perioada vienezd a fost pentru Blaga fructuoasd §i din punctul devedere al carierei diplomatice. Prin Decretul Regal nr. 1422 din 11 mai 1933 a fost avansat la graduldiplomatic de consilier de presd. In aceastä calitate a continuat cu consecventa §i asiduitate activitateade redactare a rapoartelor sdptämanale continand grupaje de §tiri selectate din principalele ziareaustriece. Perioada activitatii sale diplomatice in capitala fostului imperiu al Mariei Tereza §i Iosif alII-lea s-a dovedit a fi, in planul relatiilor internationale, extrem de tumultuoasd, cuprinzandevenimente importante la care consilierul de presd roman s-a dovedit a fi extrem de receptiv: 30ianuarie 1933 instaurarea dictaturii naziste in Germania prin numirea lui Adolf Hitler in functia decancelar; 27 martie 1933 retragerea Japoniei din Liga Natiunilor; 14 octombrie 1933 parasireaLigii Natiunilor de catre Germania; 9 februarie 1934 semnarea la Atena a Pactului intelegeriiBalcanice intre mini§trii de externe ai Romaniei, Iugoslaviei, Greciei §i Turciei; 1935-1936agresiunea Italiei impotriva Etiopiei; 1936-1939 rdzboiul civil din Spania; 7 martie 1936ocuparea de cdtre armata germand a zonei demilitarizate renane, act prin care Germania nazistaincillca in mod flagrant Tratatul de la Locarno, referitor la granita vesticd a acestui stat; octombrie-noiembrie 1936 constituirea Axei Roma-Berlin-Tokyo.

Nici Austria unde s-a aflat Blaga nu a fost scutità, in acest rastimp, de convulsii §i lupteinterne intre: partida prohabsburgicd care urmarea instaurarea monarhiei, militarii care detineau unrol preponderent in aparatul politico-administrativ §i de stat, nazi§tii care TO faceau simtita tot mai desprezenta prin manifestdri specifice de stradd, soldate cu tulburarea liniltei publice, terorizarealocuitorilor, mergand pand la asasinate politice, una din victimele lor fi ind insu§i cancelarul Dolfuss,ucis la 25 iulie 1934, §i in sfar§it, comuniltii. Oricum, orientarea acestei tad spre Germania nazistd,cel putin teoretic, devenise limpede, linia politica a noului cancelar, Kurt Schuschnigg, flind clar deextrema dreaptd, a§a dupd cum au ilustrat-o ultimele acte ale acestui guvern: introducerea serviciuluimilitar obligatoriu (I aprilie 1936); tratatul austro-german (II iulie 1936); intrevederea Schuschnigg-Mussolini la Venetia (23 aprilie 1937).

La inceputul anului 1937, prin Hotdrarea ministeriald nr. 639 din 4 ianuarie, Lucian Blagaurma a fi transferat, incepand cu 1 februarie (1937), in postul de consilier de presd, la LegatiaRomaniei la Berna. Incepea al II-lea sejur elvetian care avea sd fie ceva mai scurt cleat primul, elluand sfar§it dupd numai un an, la 8 ianuarie 1938. 0 perioadd intr-adevdr scurtd dar prolificd inrealizari. Dupd propria-i marturisire, timpul ii era impdrtit intre diplomatie §i dracul creatiei".Nutrind speranta unei catedre universitare, de preferintà la Cluj, ora§ pe care Blaga 1-a iubit foartemult, a expediat in februarie 1937 un curriculum vitae" dire Senatul Universitatii din acest ora§.De§i aid prietenul sdu, profesorul univ. Sextil Pu§cariu, facea eforturi vddite pentru infiintarea uneicatedre speciale, de Filozofia culturii", destinatd lui Blaga, lucrurile tdraganau. In planul creatiei

www.dacoromanica.ro

884 Andrei Capu§an 6

literare, la finele anului 1937 vede lumina tiparului la Bucure§ti a treia parte a Trilogiei culturii,

volumul Geneza metaforei ci sensulUn eveniment important din viata sa dar §i din viata culturala a Romaniei 1-a reprezentat in

aceasta perioada primirea lui Lucian Blaga in randul membrilor Academiei Romane. La 5 iunie 1937,intr-o atmosfera solemna, sub cupola inaltului for a rostit Blaga discursul de receptie, Elogiul satuluiromanew. I-a raspuns intr-o maniera elogioasa filozoful Ion Petrovici: Iubite Blaga Ii scria la 15 iunieOskar Walter Cisek prime§te, te rog, din parte-mi cele mai caldeurari cu prilejul intrarii tale sub cupolaAcademiei Romane. E§ti mandria §i fala generatiei noastre, iar Academia se poate socoti fericitä caprintre atatia pseudo-muritori se gase§te §i un creator care merità pe drept numele de nemuritor."

A doua misiune diplomatica in Elvetia ia madar sfar§it la inceputul anului 1938, candprintr-o noua Hotarare ministeriala, din 8 ianuarie (1938), Blaga este rechemat in centrala M.A.S.flind numit in functia de Subsecretar de Stat §1 avand in competenta rezolvarea intregiicorespondente referitoare la serviciile acestui departament. Despre motivatia acestui act, precum §idespre identitatea autorilor lui, regele Carol al II-lea, primul ministru Octavian Goga §1 ministrulde externe Istrate Micescu ne va vorbi un martor extrem de autorizat §i cunoscator in materie dediplomatic §i politica externa, acela§i diplomat de cariera Corneliu Blaga care ii declara luiI. Opri§an, in cursul sus-mentionatului interviu, urmatoarele: Si_atunci regele 1-a propus peLucian Blaga. De ce? Fiindca Lucian Blaga era un om mäsurat. In plus, avea contingente cuMinisterul de Externe iar Carol al II-lea il pretuia. Lucian Blaga s-a vazut in situatia a nu-1 putearefuza nici pe Goga, dupà cum nu-1 putea refuza nici pe rege." Corneliu a fost in aceasta perioadadirector §i §ef de cabinet al proaspatului Subsecretar de Stat. Despre activitatea varului sàu, nedestainuie in continuare: Sef al Departamentului era Istrate Micescu, care se afla, mai tot timpulla Geneva, la Liga Natiunilor. Pentru Lucian Blaga subsecretariatul de la Externe a fost o pacoste.La un moment dat a trebuit sa le faca pe toate fiindca Istrate Micescu a stat la Geneva, mai tottimpul, tot ministerul a reimas pe capul lui Lucian. Cat a stat Micescu in tali, 1-a delegat peLucian sa se ocupe de problemele culturale, sa primeasca plenipotentiarii straini, sä primeascapresa §i sa coordoneze sectia consular:a. in lipsa lui Micescu, Lucian Blaga a trebuit sà le faca petoate. Venea la minister la 8, pleca la 13, se intorcea pe la 16-17 §i pe urma pleca cand termina derezolvat toate chestiunile. Plus ea' el nu avea o casà. Locuia la hotelul vechi Splendid" care eravis-à-vis de Athénée Palace intr-o singura camera."

In ciuda continuei solicitari nervoase la care II supunea responsabilitatea asumata in M.A.S., agasit timpul necesar sa se dedice in continuare scrisului. Conform declaratiilor lui Corneliu Blaga:Fizic era acaparat. Nu insä §i spiritual. Pe masa lui de lucru de la hotelul Splendid" am vazut foi dehartie acoperite cu scris. Nici o poezie insa. Numai filozofie."

Nu trebuie a§adar sa ne surprinda atitudinea lui Blaga in ziva caderii guvernului de 44 de zileGoga Cuza" 10 februarie 1938 fapt care atragea dupà sine sfar§itul atributiilor de Subsecretar deStat in Ministerul de Externe, atitudine descrisa de acela§i martor impartial, Corneliu Blaga: intr-odimineata, pe data de 10 februarie cred, Lucian a intarziat la Minister (el care era a§a de punctual!). Avenit pe la I I, a deschis up de la biroul meu §i mi-a facut semn sa yin la el in birou. Mi-a spus a§a,textual Guvernul a cazut! Am scapat! Uf, am scapat!". Si-a strans repede hartiile, a deschis casa de bani,mi-a dat in primire dosarele care urmau sa fie rezolvate, s-a dus in camera mea, §i-a luat la revedere de lasecretara, de la Florica Spirescu, s-a dus sus, la Cretzianu, la Directia Politica, a filcut acela§i lucru pe ladiferite directii §i a plecat din Ministerul de Externe, anonim, cum intrase, cu modestia lui."

Si totu§i, oficial, Lucian Blaga nu a plecat atunci din M.A.S. al Romaniei. Avea sa mai ramanain diplomatie Inca un an, pentru a detine cea mai inalta §i mai importanta functie din cariera sa: aceeade Trimis Extraordinar §i Ministru Plenipotentiar al Romaniei la Lisabona. Prin Decretul Regalnr. 1 170 din 11 martie 1938, Lucian Blaga a fost numit incepand cu 1 aprilie (1938) TrimisExtraordinar §i Ministru Plenipotentiar al Romaniei in capitala Portugaliei, inlocuindu-1 in acest postdiplomatic pe Alexandru Duiliu Zamfirescu. La 12 aprilie, ministrul Romaniei in capitala portughezai§i lua in primire postul iar la 18 mai 1§i prezenta scrisorile de acreditare.

Primele contacte cu lumea portugheza §i cu ormul scaldat de apele fluviului Tajo sunt relevatein cele doua scrisori, din 14 §i 28 aprilie 1938, expediate lui Ion Breazu §i Bazil Munteanu. Reamdouà fragmente din fiecare, in ordine cronologica:

1

www.dacoromanica.ro

7 Lucian Blaga om de cultua, diplomat 885

14 aprilie 1938

Drags Breazu,

Te salut acu' chiar din Lisabona!E necrezut de frumos pe aici. Peisajul o minune, ormul Vag pretentii, dar neintrecut. Rasa cam

pestrità. Limba pling de fragmente române§ti, Mat vrând nevrand trebuie sà crezi cà impgratul Traiana fost <dberice

28 aprilie 1938

St Am de douà zile in acest hotel de la Estoril (Palacio-Hotel") lfingS Lisabona §i la Ocean. Ein adevar o minune. In aceastd localitate sper sà gäsim §i o caa pentru Legatie."

Perioada petrecutà de Blaga in calitate de ministru al Romaniei in Portugalia (1 aprilie 1938I aprilie 1939), de§i scurtà, a fost, ca §1 cele precedente, extrem de agitatà §i plind de evenimentecare, fiecare luat in parte, putea constitui scânteia care a aprindà un nou azboi mondial.

La 18 mai (1938), in cadrul unei ceremonii solemne, noul ministru al Romfiniei la Lisabona,Lucian Blaga, §i-a prezentat scrisorile de acreditare generalului Oscar Carmona, PrgedinteleRepublicii Portugheze, §i scrisoarea de rechemare a predecesorului sàu, Alexandru Duiliu Zamfi-rescu, in prezenta primului ministru §1 ministrul afacerilor exteme, dr. Antonio Oliveira Salazar. Aurmat ceremonia depunerii unor coroane de flori la Monumentul Eroilor de pe Bulevardulin prezenta reprezentantilor Ministerului de RSzboi al Portugaliei.

Despre raporturile diutre Blaga §1 Salazar precum §1 despre impresia produa de premierul §1§eful diplomatiei portugheze diplomatului roman, afläm din adresa nr. 573 din 29 iunie 1938, in careeste relatat dineul oferit de Salazar, la 27 iunie (1938), §efilor misiunilor diplomatice acreditati laLisabona. Dineul a fost oferit intr-un cadru deosebit, sub cerul liber, in incinta castelului medieval dela Almurol, fostà re§edint5 a Ordinului Templierilor. In discursul de salut rostit cu acest prilej,demnitarul portughez a evidentiat traditia cre§tinl a Orli sale. Discursul de multumire a fost tinut denuntiul apostolic. De§i §efii celorlalte misiuni se plângeau Ca pang in acel moment nu fuseserà primitiin audienta de Salazar, Blaga a tinut sä arate a, personal, avusese in trei randuri ocazia salintalneasa §1 sà stea de vorbá cu el, redandu-ne urmAtorul portret al dictatorului portughez: .4i amavut impresia cà nici indiferenta §1 nici lipsa de curtoazie nu sunt cauza acestei atitudini fatS de corpuldiplomatic, ci exclusiv multiplele sale ocupatii, interesele §1 pasiunile sale aplicate spre lucruriesentiale §i oarecare sfialà de care acest exceptional spirit sufera in raport cu anumiti oameni. Stilulau, felul au de a se comporta, nu seamana decat foarte putin cu al altor dictatori, fiinda mai intfii eleste un dictator rug vole, §1 al doilea fiinda stilul sàu e un stil al spiritului; autoritatea luiexceptionala se intemeiaz5 pe forta moralä, pe puterea de muna, pe priceperea sa in chestiunifinanciare §i economice. Nu cred cà s-ar putea spune cà ar fi un om de vastä culturd. El are o cultuaredusa la esential, cristalizatà in cadrul doctrinei catolice. Dar el cunoa§te a§a de aproape neajunsurile§i nevoile reale ale tArii, inat nu tine deloc sa facS ideologie, nici macar carolia".

La 12 mai 1938, ministrul roman facea cunoscut centralei M.A.S. faptul c5 in urmA cu o ziguvemul portughez recunoscuse guvernul generalului Franco drept guvern legal al Spaniei. Dupà oWO.' de zile, la 21 iunie, precizând c'd ambasadorul Spaniei nationaliste Ii prezentase deja scrisorilede acreditare, Blaga solicita instructiuni centralei cum trebuia sA procedeze deoarece reprezentantuloficial al guvemului Franco i§i exprimase deja dorinta de a avea raporturi oficiale cu el. ConducereaM.A.S. 1-a sfiltuit s5 adopte o atitudine similara cu aceea a ambasadorului britanic. La rândul sgu,guvernul Salazar a acreditat un agent special la Salamanca.

Un aspect asupra aruia Blaga a stAruit destul de mult in rapoartele trimise centralei M.A.S., afost atitudinea oficialitatilor de la Lisabona fata de criza cehoslovaca §1 conferinta de la Miinchen din

Libertdtii,

www.dacoromanica.ro

886 Andrei Capupn 8

toamna anului 1938. In raportul nr. 765 din 3 septembrie 1938, ministrul roman arata ca in Portugaliaevolutia evenimentelor era urmarita cu mult interes, cu incordare, dar oarecum distant", aceasta taranesimlindu-se pentru moment atinsä". In cazul declan§arii unui razboi ea va ramane neutra celputin la inceput accentuand legaturile cu Marea Britanie.

Cehoslovacia nu se bucura de simpatie in Portugalia se precizena in incheierea raportuluidar acest lucru nu se arata. Presa portugheza reproduce doar evenimentele, informativ, Fara insa a

lua o atitudine. In dosul acestei rezerve beinuim un cuvlint de ordine."Din documentul nr. 805 din 15 septembrie 1938, afram cA problema cehoslovaca a figurat pe

agenda convorbirilor pe care ministrul roman le-a avut la sediul Ministerului Afacerilor Straine alPortugaliei cu d-nii Sapayo, Secretar General §i loctiitorul lui Oliveira Salazar aflat in vacanta §i

Antonio Ferro, Director General al Propagandei. Din discutiile avute cu cei doi demnitari a reie§it atatincordarea cu care era urinal-it'd' problema cehoslovaca dar §i increderea ca, intr-un final, va fi gasita ocale pa§nica de solutionare a crizei. Nuanta optimistä presupune in mod logic Blaga se datoreazaprobabil distantei" ce separa aceasta tail de Europa Centralä". Cu toate acestea, in presa §i in opiniapublica portugheza, enervarea §i tensiunea au crescut, din momentul in care Marea Britanie s-aangajat in mod categoric alaturi de Franta pentru mentinerea integritatii teritoriale a Cehoslovaciei.Acest lucru a creat o stare de profunda nemultumire la Lisabona, considerandu-se cà acest gest arputea avea grave repercursiuni in Peninsula Iberia. Cehoslovacia, considerata de presa §i opiniapublica portugheza o anexa ruseasca", nu se bucura de nici o simpatie iar in cazul declan§drii uneinoi conflagratii europene Portugalia ar fi fost obligata sä mearga alaturi de Marea Britanie, cu toataneutralitatea exprimata initial.

ederea in Portugalia s-a dovedit fructuoasa in aceea§i masura pentru poetul §i prof. univ.Lucian Blaga. Incepand cu 1 octombrie 1938 diplomatul roman a fost numit profesor universitar laUniversitatea Daciei Superioare din Cluj, tinand lectia de deschidere a cursului de Filozofia culturii"la 5 decembrie 1938. In noiembrie acela§i an apare la Bucure§ti volumul de poezii La curfile dorului,cuprinzand numeroase poeme din care iradiaza atmosfera lusitana, soarele iberic, culorile tari alesudului precum: Boure ailcinricil, Soare iberic, Arabida, Asfinfit marin, Coasta soarelui, Estoril,Unicornul yi oceanul.

Comentand aparitia volumului de versuri, ziarul Romania literarr scria: ...La Lisabona nereprezinta poetul, dramaturgul §i filozoful cel mai original, azi, al literaturii noastre, dl. Lucian Blaga

membru al Academiei Romane.Despre episodul portughez al carierei sale diplomatice insu§i Blaga avea sa ne lase cateva

amintiri: In anul 1938, §i intr-o parte a celui urmator, ma gaseam veghind pe coasta de vest aPeninsulei Iberice. Inca un anotimp §1 avea sa izbucneasca naprasnic cel de Al Doilea RazboiMondial. Atmosfera incarcata de fulgere latente, ariditatea dezolanta a solului §i un anume dor de lardma chinui au".

acest episod avea sa ia sfar§it dupa numai un an. La 30 martie 1939 i s-a anuntat sfar§itulmisiunii sale la Lisabona incepand cu 1 aprilie. In ultima telegrama expediata din capitala portughezacentralei M.A.S., la 6 aprilie 1939, Blaga mentiona ca a predat inventarul dlui Mihai Camara§escu,secretar I al Legatiei Romaniei, §i ca va parasi chiar in acea zi Portugalia. Era un Adio" spus acesteitari dar §1 activitatii diplomatice. Revenit in centrala, Blaga avea sä fie, la scurta vreme, trecut indisponibilitate. Cariera sa diplomatica luase sfar§it.

5i

www.dacoromanica.ro

VIATA STIINT IF I C A

COLOCVIUL: SAMOS DIN EPOCA BIZANTINA PANA ASTAZI,

Samos, 28-30 aprilie 1995

In ultimele zile ale lunii aprilie 1995, insula Samos a gazduit colocviul de istorie locala Sanwsdin epoca hizantind panel asteizi. Desfa§urata in cadrul luxuriant al micii localitati Pithagorion loculde na§tere al matematicianului din antichitate intalnirea a prilejuit o trecere in revista fructuoasä acercetarilor pluridisciplinare consacrate spatiului samiot. Patronat de Ministerul Culturii Nationale §ial Religiei §i avand drept organizatori Arhivele Nationale ale Greciei, pe cele din Samos §i fundatialocala Nicolaus Dimitriou" colocviul a intrunit, far% discutie, toate atributele unei reu§ite reuniuni§tiintifice. El a insemnat in acela§i timp un adevarat maraton pentru participant], deoarece in trei ziles-au tinut 58 de comunicari, urmate de discutii.

Tematica colocviului a fost astfel structw-ata: Epoca bizantinei (moderator Alexis Sevastaki);Turcocrafia (moderator Ianis Ianopulo); Epoca modernii; Populafie ci mohilitate denwgreificei(moderator Vasilis Panaiotopulos); Revoke, crize; Viala culturald, obiceiuri (moderator VasilikiMutafi); Cultura populard (moderator Vanghelis Demetriadis); Institufii i ideologie (moderatorTanasis Calafatis).

Comunicarile din prima sectiune au adus in discutie dovezi arhelogice, monumente cre§tine,prezentarea frescelor bizantine din Kalitheea. In cea de a doua s-a staruit, deopotriva, asupra vietiireligioase, istoriei bisericii §i a personalitatilor acesteia. Reconstituirea tramei stradale in localitatileinsulei la 1700, dupa harta lui Petr Schneck, consideratii despre depopularea Samosului ca §iprezentarea unor documente turce§ti dintre anii 1581-1644 privitoare la viata semiotilor i-au intregitcuprinsul. Pentru epoca moderna, care coincide in parte cu ceea ce §i noi numim ca atare pentruistoria romanilor, comunicarile s-au axat in primul rand pe aspecte economice: o frauda fiscala la1825, guvernarea lui loan Coletti, principalele ramuri de productie dupa rapoartele consulare engleze,bancile in economia locala (1880-1930) etc. La sectia Populafie i mobilitwe demograficacomunicarile au urmarit mi§carile fortuite de populatii operate in 1821 §i constituirea comunitatilorsemiote in Asia Mica, Egipt sau Canada (Montreal). Mi§carile sociale au fost circumscrise celei de adoua jumatati a secolului al XIX-lea (rascoalele din perioada Principatului, foametea din 1854,pirateria, criza agrara). Sectiunile cele mai bogate §i mai expresive ni s-au parut a fi cele consacratevietii culturale, obiceiurilor §1 creatiei populare. De la anacronismul cultural grecesc in secolulal XX-lea (cazul insulei Samos) Ora la evolutia onomasticii in vremea turcilor (dupà arhivelemanastire§ti) sau prezentarea mobilierului, a jucariilor ofi a limbii documentelor notariale din Samos

comunicarile au generat discutii §i comentarii interesante, sugerand totodata cercetari viitoare.Ultima sectie, Institufii .yi ideologie, de caracter oarecum eteroclit a cuprins in primul rand

comunicari privind perioada Principatului. Aici gasit locul §i interventia semnatarei acestei note(A visit to the prince of Samos), despre calatoria lui Iancu Baläceanu de la Smirna pana in Samos §ipopasul de trei zile la principele Ion Ghica, guvernatorul insulei. Alaturi de comunicarea coleguluiFlorin Marinescu de la Centrul de studii neo-elenice din Atena despre Ion Ghica, guvernator deSamos, am incercat sà readuc in actualitate personalitatea acestuia dupà impresiile culese de prietenulsau printre frunta§ii insulei.

Din pacate acum in mentalitatea semiotilor §i nu nurnai a lor, ci a mai tuturor istoricilor grecis-a produs o schimbare drastica. In locul principelui liberal, a ctitorului, a binefacatorului care a

croit drumuri, a ridicat edificii publice, a intemeiat §coli cu limba de predare franceza §i a curatat

Revista istorica", tom VI, nr. 9 10, p. 887 892, 1995

§i-a

www.dacoromanica.ro

888 Viata §tiintifica 2

insulele Sporade de pirati imagine care in 1971 era oferitg cu generozitate descendentilor sgi aflatiin vizitg la Vathy (capitala insulei), azi Ion Ghica este perceput ca un tiran, omul turcilor, filoenglezinconditional §i du§man al poporului". Si aceasta pentru cg piratii de odinioara, printr-o interpretarevgdit stangista, au devenit eroi ai poporului", aparatori ai nationalitatii" iar starpirea lor e crimgimpotriva poporului samiot. In spetä e vorba mai ales de mgcelarul Nicolaos Moro, pirat in orelelibere, §i pe care Ion Ghica, in ciuda promisiunii de cumintire, 1-a spanzurat.

Se pare cg momentul a fost prost ales pentru evocarea beiului roman de Samos. Bustul lui,care altadatg domina holul primgriei din Vathy, a fost retras intr-un colt, dupg o coloang. Directorularhivelor locale s-a argtat putin interesat de valorificarea bogatei sale arhive cu ajutorul cercetgtorilorromani. In sfar§it, mitropolitul de Samos §i Icaria, a declarat la colocviu cg interzice strginilor (cite§te:romanilor) accesul in arhivele metropolitane pentru acela§i subiect. Dacd mai adguggm §i afirmatiaunui arheolog cg Ion Ghica a facut sgpgturi in insulä §i apoi a transportat unele piese rezultate dinescavatii la Bucure§ti, se intelege cg ne va fi greu sg readucem chipul marelui liberal la dimensiunilelui fire§ti pentru lumea greacg. 0 oportunitate ar fi centenarul mortii sale, prilej cu care ar putea fiinvitati §i cercetatori greci preocupati de istoria insulei Samos in vremea Principatului.

Mica insatisfactie personald nu poate umbri reu§ita acestui colocviu. Gazdele indatoritoare(organizator, doamna Matrona Ctistu), ambianta incantgtoare din hotelul-sat Doryssa Bay,admirabilul recital de doug ore al pianistului Aris Garufalis cu piese de Liszt §i Chopin §i mai alesnesfar§itele discutii cu colegii de breaslg pe temele abordate la colocviu ne-au dat un sentiment desatisfactie sufleteasca, reimprospatandu-ne imaginea minunatei Grecii insulare.

Georgeta Penelea-Filitti

SIMPOZIONUL NATIONAL MUNCA, BANI, BANCI,CULTURA SI POLITICA

(SECOLUL XVIII 1995)"Oradea, 28-30 aprilie 1995

In zilele de 28-30 aprilie 1995 s-a desra§urat la Oradea cel de-al treilea simpozion nationalintitulat Muncg, Bani, Bgnci, Culturg §i Politica (secolul XVIII 1995)", manifestare §tiintifica deprestigiu organizatg din doi in doi ani de Facultatea de Litere §i Stiinte, Sectia Istorie-Geografie, §iFacultatea de Stiinte Economice §i Juridice, Sectia Stiinte Economice, din cadrul Universitatii dinOradea in colaborare cu Asociatia Istoricilor din Transilvania §i Banat, Filiala Bihor.

La simpozion au participat inalti functionari de stat §i oficialitati locale, cercetgtori, cadredidactice din invatamantul universitar, muzeografi, arhivi§ti §i chiar studenti aflati in pragul absolviriistudiilor, care au lasat o frumoasg impresie, dovedind reale calitati pentru cercetarea §tiintifi ca.

Lucrarile simpozionului, la care au fost sustinute 50 de comunicgri, s-au bucurat, de asemenea,de participarea unor oaspeti din Republica Moldova, precum §i a domni§oarei Nada Latinovi6,viceconsulul Republicii Federative Iugoslavia la Timi§oara. Ele s-au desfa§urat intr-o §edintg plenargde deschidere §i in trei sectiuni, dintre care primele doug au fost consacrate istoriei §i evolutieiinstitutiilor bancare §i a politicii monetare incepand chiar din secolele XVI-XVII, iar ultimaproblemel or pe care le ridicg sistemul bancar, politica valutarg, gestiunea intreprinderil or etc. in etapaactualg, indeosebi in contextul trecerii Romaniei §i a altor tari foste comuniste de la economiacentralizata la economia liberd de piatg.

§edinta plenarg au adresat cuvantul de salut participantilor la simpozion: prof. univ. dr. ing.Teodor Maghiar, rectorul Universitatii Oradea, lector univ. ing. Ionel Ungur, prefectul judetuluiBihor, ec. dr. Gheorghe Tgutu, viceprimarul municipiului Oradea, ec. Andrei Vonea, directorulBancii Agricole, Sucursala Judeteang Bihor. Au participat de asemenea ec. tefan Seremi,pre§edintele Consiliului Judetean Bihor, ing. Augustin Duda§, viceprefectul judetului Bihor, prof.univ. dr. Nicolae Josan, secretarul §tiintific al Universitgtii din Oradea, prof. univ. dr. Teodor Jurcut,decanul Facultatii de Litere §i tiinte, i prof. univ. dr. Gheorghe Mahara, decanul Facultglii de

in

www.dacoromanica.ro

3 Viata §tiintifica 889

Stiinte Economice §i Juridice de la aceemi universitate. n cadrul §edintei de deschidere au sustinutcomunicari d-ra Nada Latinovi6, Politica yi relajii economice; prof. univ. dr. Vasile Bozga, §efulCatedrei de Istorie Economia de la A.S.E. Bucure§ti, §i dr. Alexandru Porteanu, cercetator §tiintificprincipal la Institutul de istorie N. Iorga" Bucure§ti, Procesul de constituire a sistemului bancur inRomania pana Ia primul razboi mondial; prof. univ. dr Anatol Caraganciu, prorectorul Academiei deStudii Economice de la Chi§inau, care a vorbit despre Politica nwnetara in Republica Moldova.1mpactul ei asupra echilibrului macroeconomic; prof. univ dr. Gheorghe Popescu de la Facultatea de

tiine Economice Cluj-Napoca, Curtea de conturi sistem institutional al economiei de schimb, §idr. Aurel Ardelean, conf. univ. la Facultatea de Medicina a Universitatii din Oradea, care a analizatproblema Managementului mediului, vazut ca un act financiar §i de culturk

Dupà §edinta inauguralk in cadrul lucrarilor primelor douà sectii, comunicarile prezentate auabordat o diversitate de teme. Unele dintre ele au avut ca obiect prezentarea unor fonduridocumentare create de anci §i alte institutii de credit in decursul timpului, fonduri existente indepozitele arhivelor centrale §i locale, sau a unor documente inedite privind infiintarea §i activitateaacestora. Astfel de comunicari au fost sustinute de arhivivii: Adrian Adamache, Fondul documentaral Bancii Marmorosch Blank (sfaryitul secolului al al X1X-lea inceputul secolului al XX-leu) §iLidia Brânceanu, 1tzformatii referitoare la fondurile bancare ajlate in cadrul Arhivelor StatuluiBucureoi (1919-1940), ambii de la Directia Genera la a Arhivelor Statului Bucure§ti; ElisabetaMarin, Arhivele Statului Bra§ov, Fondurile bancare de la Filiala Arhivelor Statului din Brayov(1835-1948). Importanja yi semnificajii; Gheorghe I. Radu, Arhivele Statului Neamt, Valoareadocumentara a fondurilor bancare pastrate in arhivele nemtene (1898-1948); Vasile Pop-Luca,Arhivele Statului Ia§i, Documente privind tentutiva infiinjarii Banal Nationale Moldova 1852 §iDorin Gotia, Arhivele Statului Sibiu, Documente inedite din activitatea economica a Astrei.Comuniarile respective au pus in evidenta faptul a in arhive existä un bogat material documentarreferitor la institutiile de credit, nil cunoa§terea §i cercetarea caruia o istorie serioasa a dezvoltariinoastre economice §i financiare nu este posibila.

Alte comuniari s-au axat pe relevarea unor aspecte mai putin cunoscute din trecutul bancilorromane§ti, puandu-se accentul pe rolul lor in dezvoltarea economica a unor regiuni, in ridicareasatului romanesc §i a taranimii, in emanciparea romanilor din teritoriile aflate and la 1918 substapanire straink precum §1 pe contributia acestora la subventionarea unor acte de cultura. Mentionamin aceasta privinta comunicarile prezentate de: dr. Valeriu Stan, Institutul de istorie N. Iorga"Bucure§ti §i Margareta Stan, Directia Genera la a Arhivelor Statului, Initiative de creare a unei bandNationale in timpul domniei lui Alexandru loan Cuza; Lucian Dronca, student la Facultatea deIstorie-Filosofie Cluj-Napoca, Infiintarea yi consolidarea hancii Victoria" din Arad (1887-1900);Virgiliu E. Teodorescu, Directia Genera la a Arhivelor Statului Bucure§ti, Contributia bancilor lurealizarea monumentelor de for public trecut yi perspective (mijlocul secolului al X1X-lea secolulal XX-lea); Mircea Stoia, Arhivele Statului Sibiu, Rolul creditelor acordate de Banco Alhina" indezvoltarea viejii social-economice a locuitorilor din Ocna Sibiului la faryitul secolului al MX-leayi inceputul secolului al XX-lea; Luminita Bdrbulescu-Wallner, Muzeul de istorie Lugoj, Societatibancare din Lugoj la sfdryitul secolului al X1X-lea yi inceputul secolului al XX-lea; Ioana Burlacu,Asociatia arhivi§tilor §i prietenilor istoriei Bucure§ti, Battelle populare yi rolul lor in ridicareasatului romanesc Ia inceputul secolului XX-lea; Cristina Dinu de la aceemi asociatie, Casa Rurala

importanta institutie de credit satesc (inceputul secolului al XX-lea); Maria Ionick MuzeulNational de Istorie a Romaniei Bucure§ti, Un exenzplu de mecenat Ia inceputul secolului al XX-lea.Premiul Hagi Theodoraky"; Monica Cincu, Arhivele Statului Bra§ov, Casa Generala de Economii(Sparkassa) din Brayov 160 de ani de la infiinjare (1835-1948); Alexandru Dula, Arhivele StatuluiGalati, thincile populare din judetele Covurlui i Tecuci; Iudita Calu§er, Muzeul Tarii Cri§urilorOradea, Repere privind Filiala Tinca a Bancii Bihoreana" din Oradea (1904-1934); Angela Pop,Arhivele Statului Constanta, Banca Federala Dobrogea" din Ostrov (1913-1926), judetulConstantcz; Doru E. Goron, Arhivele Statului Zalau, Proiectul infiintarii unei banci romaneoi aSalajului (1922-1924); Viorica Solomon, Arhivele Statului Galati, Aspecte din activitatea BartellRomaneyti, S.A: Sucursala Galati (1931-1948); dr. Cornel Grad, Muzeul de Istorie §i arta Zalau,Situalia bancilor romaneyti din nord-vestul Transilvaniei in anii 1938-1944.

al

www.dacoromanica.ro

890 Viata §tiintificA 4

Nu au fost neglijate nici alte aspecte legate de tematica atAt de variatA §i generoasA asimpozionului, curn ar fi, de exemplu, relatiile comerdale ale unor negustori strAini cu rile romane,politica monetarA in diverse perioade, activitatea unor intemeietori sau conduckori de banci, ca §i modulin care unii dintre cei mai de seamd economi§ti romani din perioada interbelicA au conceput rolulinstitutiilor de credit, al monedei §i al fiinantelor publice. Astfel, dr. I. C. Dima, Mariana Man, MariaCiurea §i C. Marciuc, de la Facultatea de tiinte, Universitatea TehnicA Petro§ani, au relevat Contribujianegustorilor chiproviceni la dezvoltarea economiei Torii Romanevi in secolele XVII-XIX, in timp cedr. Miodrag Milin, de la Institutul de cercetki socio-umane Timi§oara, pe baza unor rapoarte trimiseDepartamentului de Stat de care consulii americani de la Galati, a pus in evidentä uncle aspecte privindInceputurile raporturilor economice i politice romano-americane in primii ani ai domniei lui Al. I.Cuza. Un interes deosebit au stknit §i comunickile sustinute de Ana Maria Velter, Politica monetara aprincipatului Transilvaniei in secolele XVI-XV11; Joan Negru, Universitatea de Vest Vasile Goldi§" dinArad, Visarion Roman om de cultura, ctitor al prbnei banci romanevi din Transilvania: Albina" dinSibiu; dr. Alexandru Roz, de la aceegi universitate, Nicolae Oncu directorul Banc* Victoria" dinArad; Radu Ardelean, Institutul de cercetki socio-umane Timi§oara, Problema bancara româneascd inpresa banajeana la sfaqitul secolului al XIX-lea i inceputul secolului al XX-lea; dr. Mihai Drecin,Facultatea de Litere §i tiine, Universitatea Oradea, Ultimii ani de viaja ai lui Partenie Costnadirector executiv al Banc* Albina" din Sibiu; Gheorghe Lutac, Universitatea Al. I. Cuza" Ia§i, Rolulcreditului in reorganizarea economiei romaneoi in perioada interbelica; Mihai Apan, Arhivele StatuluiOradea, Situajia bancilor maghiare in contextul politicii financiare a statului roman Entre 1919-1922;Mircea Baron, Universitatea TehnicA Petro§ani, Rolul capitalului romanesc in procesul denajionalizare" a societajilor carbonifere din Valea Jiului dupe,- primul razboi mondial; dr. MariaMure§an, Academia de Studii Economice Bucure§ti, Legea comerjului de &Inca din mai 1934.Conjinut i semnificajie §1 dr. Tader Ionescu, Facultatea de tiinte Economice Cluj-Napoca, VictorSlavescu despre capitalul strain in Romania.

Comunicari interesante s-au prezentat §i la sectiunea a III-a, consacratd problemelor deeconomie financiarA actuald. FArA a avea nostalgia vechiului sistem financiar de sorginte comunistä,comunickile sustinute la aceastA sectiune, ca §i discupile mai aprinse" care le-au urmat, auevidentiat totu§i o serie de dificultAti §i neajunsuri provocate de bAnci in actuala perioadd de tranzitie,favorizate atdt de vidul legislativ existent incA in aceastä privintd cat §i de o prost inteleasA politicafinanciarA (de exemplu acordarea de credite cu dobfinzi foarte ridicate), care in loc sä favorizezetranzitia spre economia de pia/A, ridicA piedici in calea acestui proces. Am remarcat prezenta cucomunicki la aceastA sectiune a unor cadre didactice §1 cercetAtori din Republica Moldova, precum§i abordarea unor probleme cu o deschidere mai amplA, care au depd§it cadrul ingust al economieinationale. Au sustinut comunicki la sectiunea a III-a: I. Cucu, M. Ungureanu, I. Scluna§u, AlinaStoica, Universitatea TehnicA Petro§ani, Informatizarea activitajii de marketing; loan Molnar,Facultatea de tiinte Economice §1 Juridice, Universitatea din Oradea, Necesitaji institujionale ineconomia de tranzilie; dr. I. C. Dima, M. Ungureanu, G. Polmolea, V. Ciurea, Universitatea TehnicAPetro§ani, Gestiunea intreprinderilor in economia de piaja; dr. I. C. Dima, I. Rascolean,D. Corobea, aceea §i Universitate,Managementul piejei; dr. I. C. Dima, G. Pomolea, I. Räscolean,G. Kelemen, ibidem, Managementul produsului; Alina BAdulescu, Facultatea de tiinte Economice §iJuridice, Universitatea din Oradea, Institulii .financiare in serviciul intreprinderilor; Vadim Russu,Academia de Studii Economice Chi§inAu, Rolul bancilor comerciale in asigurarea procesuluiinvestilional; Mariana Man, Ana Gheorghe, Maria Ciurea, Isabela Coman, Universitatea TehnicdPetro§ani, Utilizarea rezervelor obligatorii in politica monetara a B.N.R.; dr. Aurel Caranicolov,Academia de Studii Economice Chi§indu, Calle de dezvoltare a sistetnului bancar al RepublicaMoldova; dr. Valentina Fetiniuc, de la aceemi Academie, Corelarea intre politica valutara i balanjade plaji a Republiciii Moldova; Elena M. Porumb, Facultatea de Stiinte Economice §i Juridice,Universitatea din Oradea, Strategii financiare utilizate in dezvoltarea regionala in Europa; SorinBurnete, Universitatea din Sibiu, Uniunea Europeana sistem monetar unic in anul 2000?

Prin numkul mare de comunicki prezentate, audiate cu interes de participanti, ca §i prinschimbul de idei prilejuit de discutiile ce au urmat, simpozionul a reprezentat o reu§itA manifestare

www.dacoromanica.ro

5 Viata §fiintifica 891

§tiintifica. Am sugera totu§i organizatorilor ca, pe viitor, sä aiba in vedere posibilitatea ca cele maiimportante comunicari ce vor fi prezentate sa fie adunate intr-un volum. Altfel, multe dincontributiile inedite privind istoricul institutiilor bancare ca §i solutiile §i sugestiile propuse pentrureglementarea unor chestiuni de economie financial-a actualà vor ramane inevitabil limitate, ca §i pandacum, la cadrul ingust al unor discutii intre speciali§ti.

Cu prilejul simpozionului, cu sprijinul Muzeului National de Istorie al Romaniei, a avut loc laMuzeul Militar National Filiala Oradea vernisarea expozitiei Sistemul monetar al României(1877-1966)", iar Ana Maria Velter, cercetator numismat la Muzeul National de Istorie dinBucure§ti, a lansat lucrarea Catalogul nwnedelor Principatului Transilvaniei din colecIW ing.Conswntin Orghidan.

0 excursie organizata la Pe§tera Ur§ilor §i la Stana de Vale din Muntii Apuseni a incheiat inchip fericit lucrarile acestei importante manifestari §tiintifice.

Valeriu Stan

MANIFESTARE OMAGIALA: LUCIAN BLAGA DIPLOMAT'Bucure§ti, 4 mai 1995

in ziva de 4 mai a.c., la orele 12,00, a avut loc, in sala Grigore Gafencu" din M.A.E.,manifestarea omagiala intitulata Centenar Lucian Blaga". Manifestarea a fost organizata deDirectia Arhivl §i Documente Diplomatice, Directia Relatii Culturale §i Directia Relatii Presa dinM.A.E. §i a cuprins trei momente: expuneri ale unor diplomati §i oameni de cultura români despreactivitatea diplomatica a lui Lucian Blaga, vernisarea expozitiei Lucian Blaga diplomat", rod alactiunii diplornatilor din Directia Arhiva §i Documente Diplomatice, §i lansarea volumului LucianBlaga sau fascinalia diplomatiei de profesor Constantin Turcu, volum aparut la EdituraEnciclopedia.

Au fost prezenti: Marcel Dinu, secretar de stat in M.A.E., Mihai Ungheanu, secretar de stat laMinisterul Culturii, ambasadorul Mircea Mitran, Marcel Popo, directorul Editurii Enciclopedice,Dor li Blaga, fiica omului de cultura §i diplomatului aniversat, diplomati reprezentanti ai unor tari incare acesta a activat, oameni de cultura, ziari§ti, reprezentanti ai posturilor de Radio §i Televiziune.

Manifestarea s-a inscris in cadrul actiunilor organizate In tail §i peste hotare avand drept scopaniversarea unui veac de la na§terea lui Lucian Blaga. Au rostit alocutiuni la adresa filozofului, scrii-torului, poetului, dramaturgului §i diplomatului roman: Mircea Mitran, Mihai Ungheanu, GeorgePotra, din partea Editurii Enciclopedice, §i Constantin Turcu, autorul cartii lansate. D-1 MihaiUngheanu s-a referit in special la perioada de dupa 6 martie 1945, and, in urma instaurdrii comunis-mului in Romania, Blaga a facut parte din pleiada de scriitori §i diplomati români consideratiindezirabili, marginalizati, a caror opera a fost infierata in presa vremii, cenzurata §i pusa la index.Astazi insa, activitatea sa diplomatica §i creatia literar-filosoficl sunt apreciate la justa lor valoare deposteritate.

In incheiere, a fost invitata sa ia cuantul d-na Dor li Blaga care a facut urratoarele rernarci,pline de continut §1 sensibilitate. Nu aveam intentia sa iau cuvantul dar cele spuse de antevorbitorima obliga sA fac acest lucru. Dupa moartea tatalui meu am preluat sarcina cercetarii §i valorifiariimo§tenirii sale literare. Am facut acest lucru nu ata't din obligatie §1 pietate filiala cat mai ales dindorinta de a verifica dad. toti aceia care-1 denigrasera §i marginalizasera pe meal rneu aveau dreptatesau nu. Si, bineinteles, am inceput cercetarea cu activitatea sa diplornatica, cercerand docurnenteleatestand prezenta §1 functionarea lui la Legatiile RomAniei din Var§ovia, Praga, Berna, Viena §iLisabona, la prirnele patru in calitate de diplomat de presa (ata§at, secretar, consilier), la ultima inaceea de Trimis Extraordinar §i Ministru Plenipotentiar al României. Dupa. o indelungata cercetarern-am convins a nu aveau dreptate, ca tot ceea ce intreprinsese Lucian Blaga, atAt pe plan diplomaticcat §i pe acela filozofic §i literar fusese in slujba apararii intereselor tarii sale.

Eu lucrez la Biroul de Informare §i Documentare al Senatului României. in aceasta calitateintru in contact cu presa straina, in care nu de putine ofi intainesc articole denigratoare la adresa

www.dacoromanica.ro

892 Viata stiintifica 6

Romaniei, articole care merita o replica prompta a diplomatilor romani. Exact acest lucru 1-a facut sitatal meu, la Legatii le Romaniei in statele unde fusese acreditat, incercand sa punl pe picioare unsistem eficace de contrapropaganda romaneasca care sa contracareze efectele propagandei ostileRomfiniei, desgsurata de presa straina. i acum, dupa mai bine de 50 de ani, poate mai mult caoricand, exemplul sau trebuie urmat de corifeii diplomatiei romane actuale".

Andrei Cdpu§an

S1MPOZIONUL RELATIILE ROMANO-TURCE IN PERIOADA 1918 1995"INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

14 iunie 1995

Din initiativa Institutului de istorie N. Iorga", cu participarea Ministerului Culturii, SocietatiiEuropene pentru Studiul Istoriei Marii Negre, Uniunii Democratice a Tatarilor Turco-Musulmani dinRomania, Filiala Bucure§ti, in ziva de 14 iunie s-a desnsurat o sesiune §tiintifica avand ca tema:relatiile romano-turcesti in perioada 1918 1940. La aceasta manifestare stiintificd a participatambasadorul Republicii Turcia la Bucure§ti, domnul Yaman Baskurt. Moderatorul a fost Dr. erbanPapacostea, directorul Institutului de istorie N. Iorga", pre§edintele Societatii Europene pentruStudiul Istoriei Marii Negre.

Alocutiunile de deschidere au fost rostite de domnul ambasador Yaman Baskurt, care aprezentat o analiza a caracteristicilor principale ale modificarilor profunde produse in relatiilebilaterale turco-romane§ti dupa anul 1989, si de domnul deputat Tahsin Gemil, vicepre§edinte alSocietatii Europene pentru Studiul Istoriei Marii Negre. Dl. Gemil Tahsin a pus in evidentaelementele dominante ale politicii promovate de Romania §i Turcia in perioada interbelica, ceea ce apermis o stransa cooperare romano-turca in conceptul diplomatic european.

In cadrul simpozionului au fost prezentate urmatoarele comunicari: Prof. dr. Ion Bitoleanu,Academia Navala Mircea cel Batran Constanta: Raponurile romillw-turce in dezbaterileParlamentului Romdniei (1919-1939); Florin Anghel, cercetator la Institutul de Istorie NicolaeIorga" Bucuresti: Stabilirea unei alte identir4i. Primul deceniu de refonne kemaliste (1923-1933);Prof. Mehmet Ali Ekrem, Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir" Bucure§ti: Contribujiaambasadorului Hamdullah Suphi Tanriover la promovarea relaffilor romilno-turce (1931-1944);Prof. dr. Nicolae Ceachir, Universitatea din Bucure§ti: Relafiile romiino-turce in periouda1934-1938; Dr. Mihai Retegan, cercetator §tiintific principal la Institutul de Studii Operativ-Strategice si Istorie Militara al Ministerului Apärarii Nationale: Infelegerea balcaniceiintre intenfierealizare; Florin Miiller, cercetator la Institutul de Istorie Nicolae Iorga" Bucure§ti: Securituteasud-estului european in cadrul relafiilor romilno-turce (1938-1940); Dr. Ion Calafeteanu, MinisterulAfacerilor Externe Bucurelti: Intalnirea Carol II-lea Ismet Inönii (I I august 1939) §i insemnii-latea ei; Dr. Florin Constantiniu, cercetator §tiintific principal la Institutul de Istorie Nicolae Iorga"

Bucuresti: Locul Turciei in politica regimului Antonescu in anul 1944; Prof. dr. Eden Ali,Academia de Studii Economice Bucure§ti: Relafiile economice romiino-turce fi dinamicainvestifiilor turce in Romania (1990-1995); Valeriu Veliman, Ministerul Afacerilor ExterneBucuresti: Interferenfe culturale româno-turce (1990-1995).

Lucrarile simpozionului au fost urmarite de numerosi cercetatori din diverse specialitati, cadredidactice universitare §i membrii ai comunitatii turco-ratare din Romania. Pentru a releva succesulsesiunii ne permitem sa repetam cuvintele domnului ambasador Yaman Ba§kurt ca acest gen deacjiuni stiintifice pot contribui mai mult cleat initiativele politice la apropierea dintre douà popoarebalcanice.

In incheiere dorim sa evidentiem aportul domnului Gemil Tahsin in organizarea gra cusur aunei asemenea manifestari stiintifice de talie internationala.

Nagy Pienaru

,yi

www.dacoromanica.ro

NOTE

ION BITOLEANU, Politica externd a Romilniei Mari in dezbaterile Parlamen-tului, 1919 1939, Edit. Mondograf, Constanta, 1995, 355p.

Nu sunt deloc dese realizarile istoricilor dobrogeni §i, din acest spatiu, cateva nume abia suntconsacrate: este §i cazul prof. univ. Ion Bitoleanu, de la Academia Navala, profesor asociat alUniversitatii din Constanta. Numele profesorului Bitoleanu este strâns legat de doua titluri dereferinta pentru istoriografia romana §i anume Istoria romanilor dintre Duriam §i Mare. Dobrogea"(aparuta in 1979 in colaborare cu Adrian Radulescu) §i Din istoria Romaniei moderne. 1922-1926"(aparuta In 1981).

De aceasta data, Ion Bitoleanu face o optiune inedita §i deosebit de generoasa In continut §imesaj: dezbaterile parlamentare referitoare la actiunile de politica externa. Trebuie subliniat, inaintede toate, ca volumul de informatii parcurs de autor este imens, identificarea §i selectarea surselorreprezentând un efort apreciabil.

Cartea de fata extrem de temeinica §i erudità in ceea ce prive§te informatia este deosebit deinteresant sectionata. Primul capitol, in fapt o introducere (Unitatea continuitatea politicii extemeromanevi), reda, in baza discursurilor unor importante personalitäti politice (Take Ionescu, I. G.Duca, Grigore Gafencu, Octavian Goga) coordonatele diplomatiei de la Bucure§ti care, de§i acunoscut de-a lungul guvernarilor diferite nuante, a limas in esenta sa neschimbatii in principii,strategii §i obiective. Tocmai acest lucru este demonstrat §i de prof. Bitoleanu in capitolele urmatoare;Prim ipiile romilne,}ti in raporturile dintre state un imperativ universal abordeaza situatia deosebit5a Europei interbelice, a balantei de forte in regiune, a aliantelor §i necesitatilor României in ceea ceprive§te relatiile cu statele vecine sau apropiate. Puncte majore ce pot fi desprinse §i din dezbaterileparlamentare sunt similare acelora adoptate la inalt nivel: respectarea integritatii, aplicareaprevederilor tratatelor de pace, neamestecul in afacerile interne ale altui stat, promovarea pacifismului§i repudierea aventurismului, rezolvarea divergentelor prin negocieri. Capitolele urmatoareA)ezarea hararelor acolo unde ni le-au läsat strilbunii, Cerem democratizarea yield internationale,Consideram pacea ca un bun suprem, rilzboiul ca a suprema ofensci, Sistemul nostru de alianledefensive este scutul fiinfei noastre de stat, Buna vecinatate tradifie fl avirage perenci a poporuluiroman, Hotararea de a nu face nici a targuialli cu drepturile i cu pcimantul fiIrii (titlurile sunt citatefericit alese §i expresive din discursuri) dovcdesc afirmatiile noastre de mai sus.

In capitolul referitor la sistemele de alianta abordate de diplomatia de la Bucure§ti, IonBitoleanu accentueaza, curn este firesc, directiile esentiale: Mica intelegere, Intelegerea Balcanica,Polonia, Franca. Sugestiv este pasajul prezentat dintr-o cuvântare a lui I. G. Duca, din 4 februarie1928, care sintetizeaz5 o Intreaga epoca: Noi nu schimbam din o zi In alta, dupà cum bate vantul,directivele generale ale politicii noastre externe. Noi socotim alianta noastra cu Regatul Sarbo-Croato-Sloven §icu Republica Cehoslovaca ca un punct fundamental al politicii noastre externe, carederiva din necesitatea absoluta, a§ putea spune organica, a statului nostru de a apilra, impreun5 cu ceicare au acelea§i interese ca §i noi, intangibilitatea tratatelor" (p.158-159).

Salutam §i seennalain minutiozitatea cu care autorul a abordat unele chestiuni extrem dedelicate §i de controversate la vremea respectiva. Una din cele doua probleme pe care le aducem indiscutie se refera la lucrarea ministrului Cehoslovaciei la Bucure§ti, Jan Seba, .Rusia fi Micainfelegere, aparuta la Praga in 1936 §i care a provocat o adevarata furtun5 diplomatica In EuropaCentral Orientala. Lucrarea prefatata de Kamil Krofta, ministrul cehoslovac de externe pleda, cuargumente istorice, politice §i militare pentru o strans5 alianta intre Cehoslovacia §i U.R.S.S. Seba i§iexprima regretul cà statornicirea hotarelor in Europa rasariteana nu a dat Cehoslovaciei, prino granità comuna cu Uniunea Sovietica, viziune care punea in cauza frontierele Poloniei. Totodata,

Revista istorica", tom VI, nr. 9 10, p. 893 904, 1995

fi

www.dacoromanica.ro

894 Note 2

statutul national al minoritgtii polone din Bucovina era pus in discutie deoarece se afirma a eravorba despre populatie slovacä polonizatä.

0 a doua chestiune pe care prof. dr. Ion Bitoleanu o nuanteazg §i este necesar sa subliniemacest lucru pentru ca rareori a fost facut se refera la alianta romano-polona, inauguratg in 1921. Auexistat §i pared care au contestat eficienta §i continutul tratatului; Mihai Vladescu, unul dinparlamentarii apropiati ministrului de externe Take Ionescu, considera ca pactul bilateral era prematuratata vreme cat frontierele polonone rgsaritene (Kresy) stabilite prin tratatul de pace de la Riga, din1921, cu Rusia Sovieticg nu erau recunoscute de nici una din marile puteri occidentale. M.Vlgdescu i§i continua discursul at-Maud cg acest tratat putea implica Romania in situatii imprevizibile.Sustingtorii aliantei polono-romane argumentau ca, la randul ei, Po Ionia a seninat documentul inimprejurgrile and nici Rusia Sovietica nu recunoscuse frontiera cu Romania (in Basarabia). Referitorla acest ultim aspect, I. G. Duca i§i exprima o opinie categoricg §i reprezentativa la acel momentpentru clasa politica romaneascg: nu cred cg este posibil ca intre doua tan sà existe o mai cordialà, omai sincera prietenie, deck aceea care existg intre statul polon §i noi" (p. 181).

in ultima parte a lucrgrii, la pagina 345, autorul face urmgtoarea afirmatie: La 29 decembrie1939, in ajun de An Nou, consilierul regal Gheorghe Tgtarescu, pre§edintele Consiliului de Miniltri,dgdea citire mesajului regal pentru Inclziderea lucrärilor ultimei sesiuni a Corpurilor Legiuitoare dinperioada interbelice (s.n.). Acest lucru nu corespunde realitatii! In 1940 au mai avut loc Inca douti.sesiuni ale Corpurilor Legiuitoare i anume intre 7 nutrtie 19 aprilie 1940 29 iunie 7 iulie1940. Dezbaterile din sesiunea 7 martie 19 aprilie 1940 sunt publicate (exista la BibliotecaArhivelor Statului din Bucure§ti). fn ceea ce priveve a doua sesiune, dintre 29 iunie 6 iulie 1940, seprecizeaza in tabla de materii de la sfar§itul volumului mentionat cg la 3 iulie 1940, sub conducereavicepre§edintelui Senatului, prof. Anibal Teodorescu, a avut loc o §edintg de doliu prilejuitg decedarea Basarabiei §1 Bucovinei de nord. Protestele exprirnate atunci pot fi gasite in fondul Senat dela Arhivele Statului din Bucure§ti, dosar 18.106 (informatia o detinem prin bunavointa dlui dr.Valeriu Stan, cercetätor §tiintific la Institutul de Istorie N. Iorga, caruia ii multumim §i pe aceastacale). Se pare cg aceastg ultimo sesiune a Corpurilor Legiuitoare s-a redus la §edinta din 3 iulie 1940.Evenimentele legate de cedarea Transilvaniei de nord-vest n-au mai ingaduit convocareaParlamentului, care, odatg cu preluarea puterii de cgtre generalul Ion Antonescu, la 5 septembrie1940, era dizolvat.

A§adar, aceastg eroare a autorului afecteazg insu§i titlul lucrgrii, care ar fi trebuit sg indice cadata ultima a dezbaterilor parlamentare anul 1940, nu 1939. Nu cunoa§tem motivele pentru care prof.Ion Bitoleanu s-a oprit asupra acestui an, intr-o lucrare atat de echilibrata, temeinicg §i eruditä; sg fievorba, cumva, de o optiune personala argumentata de anumite situatii?

Este singura dar marea problemg pe care o ridicg volumul de fatg; recunoscand meritul dea fi extras dintr-un noian de discutii protocolare sau electorale ceea ce este reprezentativ pentrupolitica externa romaneascg, subliniind meritul de a fi recuperat un domeniu putin strgbgtut deistoriografie, apreciind atat echidistanta cat §1 claritatea prin care sunt urmgrite §i abordate principiile,strategiile §i obiectivele principale, credem cä aceastg realizare va reprezenta, cu sigurantg, un punctbibliografic necesar §i o solutie mgcar partied la o problemg atat de controversata cum esteevolutia diplomatiei interbelice.

Florin Anghel

PIERRE BEHAR, L'Autriche Hongrie idee d'avenir. Permanences geopolitiquesde l'Europe centrale et balkanique, Editions Desjonqueres, Paris, 1991, 191 p.

Cartea de fata incearca sa rgspunda la una din cele mai importante intrebari apgrute dupg1989: cum i§i va reggsi echilibrul Europa Centralg §i de Est dupg disparitia ordinii impuse desovietici?

i

www.dacoromanica.ro

3 Note 895

Ea se deschide cu un Cuveint Inainte al autorului, care reprezinta o chintesenta a intregului säucontinut. Incercand sa raspunda la intrebarea de mai sus, autorul arata ca In aceastd zona a existat de-alungul istoriei un anumit echilibru, o anumita ordine, datorata uneori colaborkii, alteori suprematieiunui stat care §i-a impus modelul ski. De aceea, autorul considera ca organizarea unei federatii caresa clued la un nou echilibru ar reprezenta solutia integrarii intr-o nouà Europa, vazuta ca oconfederatie de federatii.

Restul lucrarii, structurata in cinci capitole, este o prezentare analitica a diverselor tipuri deordini existente in Europa Centrala §i de Est de-a lungul istoriei §i o detaliere a raspunsului pe careautorul 11 cla la intrebarea de mai sus.

Primul capitol, Ordinea analizeaza perioada secolelor IX XV. La inceput, autorultrece in revista modul de formare a popoarelor §i a statelor din aceasta zonk loc de intalnire allatinilor, slavilor, balticilor, germanilor, amestec de interese §i pasiuni. 0 prima incercare de ainstaura un echilibru a fost cre§tinarea, o incercare nereu§ita in conditiile divizarii dintre catolici §iortodoc§i. Au urmat apoi incercarile efemere ale imperiil or slave, ale Ungariei, Poloniei sau Austriei,care se impun ca un factor de putere profitand de haosul creat in lumea germana de marele interregn;incercari ce au dus la aparitia mai multor poli de influenta, care mai mult au divizat deck au unit.

In capitolul II, Ordinea otomanil, autorul trece in revistä crearea statului turc, expansiunea sain Orient §i in Europa, unde in teritoriile cucerite este instaurata o nouà ordine.

Aceastd noua ordine, care a fost pusa sub semnul intrebarii atat din interior, de popoarele cevor sa se elibereze, cat §i din exterior, de Austria, nu a fost nivelatoare, ci a adancit mai vechilediferente §i a creat altele noi. Se pot aminti cele dintre slavii catolici (croatii) §i slavii ortodoc§i(sarbii), sau cele care au aparut in intreaga lume balcanied prin trecerea la mahomedanism a numero§icre§tini.

Capitolul III, Ordinea germano-ungarii, este o analiza asupra perioadei cuprinsa intre secolulXVII §i primul razboi mondial. Cea care a profitat de slabiciunile otomanilor §i de criza ordiniiinstaurate de ei in Europa centrala §i balcanied a fost Austria.

La inceput, incercarea ei de a instaura o nouà ordine in zona s-a lovit de opozitia turcilor, dar§i a populatiei locale (razboiul curutilor); ceea ce a facut-o sà actioneze nesigur §i rara o ideeimperiala dark Abia in 1713, prin Pragmatica sanctiune", care lega statele Casei de Austria de omaniera inseparabila, se da o prima codificare ideii de imperiu austriac. Acest fapt a favorizatinstaurarea unei adevarate ordini austriece, care mai tarziu va fi amenintata de razboaielenapoleoniene §i, paradoxal, de Congresul de la Viena, care a facut din Prusiaun pol de atractie pentrulumea germana, and na§tere la disputa austro-prusaca de la mijlocul veacului trecut, §i din Rusia oputere est-europeang, o putere a Europei Centrale. Astfel, ordinea austriaca este pusa sub semnulincertitudinii §i ea nu va reu§i sa se mentina in a doua jumatate a secolului XIX deck princompromisul cu Ungaria, pana and primul razboi mondial a pus capat acestui imperiu.

In capitolul IV, De la dezordinea alicuil la ordinea ruseasca, autorul analizeaza dezechilibreledin perioada interbelica §i noua ordine instaurata §i dirijata de Moscova.

Inca din timpul primului razboi mondial se punea intrebarea cu ce va fi inlocuita vecheaordine austro-ungara care reu§ise sà asigure un anumit echilibru in zona? Temandu-se ca noile stateindependente ce ar apare dupa disparitia Austro-Ungariei s-ar apropia de Germania, chiar in timpulrazboiului, o parte a diplomatiei franceze a sustinut ideea mentinerii Austro-Ungariei, sub forma uneiconfederatii de state autonome, pentru a se putea contrabalansa influenta germana. De altfel, §i duparazboi, cand in locul Austro-Ungariei aparusera noi state independente, Franca a edutat sa previnaextinderea influentei germane in zona incercand sa-§i impuna propria sa ordine, ceea ce s-a doveditun e§ec. Acest e§ec s-a datorat distantei dintre Franca §1 noile state, slabiciunilor Frantei §i relatiilorincordate intre statele din zona datorate problemei minoritatilor. De acest elec a profitat Germania,care §i-a impus propria ordine in Europa Centralà, §i apoi U.R.S.S. care a anexat statele baltice §1Basarabia §i care, dupà 1945, a reu§it sa-§i instaureze propri a ordine in intreaga zona.

medievala,

www.dacoromanica.ro

896 Note 4

in ultimul capitol, Spre o ordine europeand? autorul prezinta, pe scurt, reaccia popoarelor dinzona fata de noua ordine §i evenimentele legate de prabu§irea sistemului sovietic, pentru a reveni apoila intrebarea cuprinsä in chiar titlul capitolului.

A§a cum s-a aratat mai sus, autorul considera ca solutia ar consta intr-o Confederatieeuropeand formata din mai multe federatii. in opinia sa, ideea unor federatii in zona Europei Centrale§i de Est ar raspunde unei necesitati; aceste federatii ar putea fi: o federatie balcanied (Turcia, Grecia,Albania), o federatie danubiana (Bulgaria, Romania, Iugoslavia), o federatie balticd (Finlanda §istatele baltice) §i una in Europa centrala, bazata pe o axà Austria-Ungaria, din care sa mai faca. partePo Ionia §i Cehoslovacia.

Dincolo de un anumit substrat politic, mai mult sau mai putin evident, §i de faptul ca informularea solutiei la problema-cheie pe care o pune cartea nu se tine cont de acele diferente §i raniale trecutului, de altfel prezentate in lucrare, putem considera cartea ca o interesanta abordare, dinperspectiva istofiei, a problemei echilibrului in zona Europei Centrale §i de Est, cheie a echilibruluiintregii Europe.

Adrian Grecu

SREKO M. D2AJA, BosnienHerzegowina in der osterreich-ungarischenEpoche (1878-1918). Die Intelligentsia zwischen Tradition und Ideologie,R. Oldenburg Verlag, Munchen, 1994, 278 p.

Evenimentialul, nal/Mind brutal ceas de ceas peste existenta noastra, ne concentreaza din ce ince mai mult atentia asupra anumitor zone geografice. Ca istorici suntem obligati sa ne punemintrebari §i sa cauttim sä dam raspunsuri convulsiunilor politice, militare §i ideologice ce nemarcheaza existenta. Iar intelegerea, mai ales daca ne asumarn responsabilitatea de pastratori,manuitori §i utilizatori ai trecutului, trebuie sa urmeze unor cercetari profunde §i echilibrate, care salumineze §i sa deslu§easca. Este ceea ce i§i propune autorul lucrarii de fata, o analiza a eliteiintelectuale in spatiul BosnieiHertegovinei deta§ata de arrière-pensee-uri §i stari emotive, capabilasa surprinda multitudinea nuantelor specifice acestei zone atat de diversa din punct de vedere cultural§i religios.

Dupd ce discuta conceptul de intelighenfie §i relevanta lui pentru BosniaHercegovina intr-uncapitol introductiv (p. 9-35), autorul analizeaza infrastructura culturalä a acestei regiuni, politicaautoritatilor de ocupatie, confesiunile §i raporturile dintre ele, sistemul §colar, presa, asociatiile §icomponenta acestora (cap. I, p. 37-108). Un capitol separat este dedicat analizei originii sociale §ietnice, nivelurilor de educatie §i cailor de formare a componentilor intelighentiei (p. 109-185). Incontinuare este surprins modul in care elita intelectuala 1§i define§te identitatea istorico-politica,modul ei de raportare la ideologia nationala sarba §i croata, situatia speciala a musulmanilor,tensiunile de dupa 1908 §i mi§carea Mlada Bosna" (p. 187-234). Cartea se incheie cu substantialeconcluzii (p. 235-241) referitoare la motivatiile §i impactul politicii autoritatilor austro-ungare inproblema nationalitatilor, precum §i cu privire la responsabilitatea intelighentiei in formareaimaginilor reciproce ale diferitelor natiuni-confesiuni din BosniaHetegovina: Elite le compuseprecumpanitor din intelighentie in toate cele trei cazuri s-au indreptat in secolul nostru fie catrepropriul trecut inteles intr-un mod propriu, fie catre utopii plasate in viitor, §i au construit vechi §imoderne imagini de du§mani. Con§tientizarea cinstita a elementelor §i intereselor comune nu s-arealizat" (p. 241). Se adauga o bogata bibliografie (p. 245-267) §i un util indice de persoane §ilocalitati (p. 269-278).

Acuitatea problematicii, cumpanirea §i rigoarea cu care a fost aceasta studiatä, ne sugerea.zacat de multe Oman sa fie facute §i in ceea ce prive§te cunoa§terea societatii moderne romane§ti. Dinacest punct de vedere cartea lui Sredko Diaja poate oferi sugestii utile pentru clarificarea intrebärilor

www.dacoromanica.ro

5 Note 897

pe care le punem trecutului §i pentru rafinarea metodelor prin care incercgm sg raspundem laasemenea intrebari.

Mirela-Luminita Murgescu

DANIEL I. GREENSTEIN, A Historian's Guide to Computing, Oxford UniversityPress, 1994, 268 p.

Calculatorul devine un instrument indispensabil in multe domenii umaniste, de§i larga paleta aposibilitatilor de utilizare pe care o oferg nu este intotdeauna pe deplin apreciatd. Seria de publicatiiaq'ord Guide to Computing for the Humanities i§i propune, ca din perspectiva cercetdtoruluiumanist, sä inventarieze aplicatiile calculatorului in §tiintele umane, de la explorarea resurselortehnice disponibile astazi §i pang la explicarea modului de aplicare a lor in cercetare §i predare.Volumul pe care il prezentam se inscrie in aceasta serie de publicatii.

Istoricii folosesc deja de trei decenii calculatorul in cercetarile bor. Aparitia §i rgspandireamicrocalculatoarelor in anii '80, entuziasmul manifestat fie §i numai pentru procesarea textelor, autransformat intr-o reala preocupare ceea ce fusese [Ana atunci doar un interes minor. Cu toate acestea,putine sunt Inca lucrarile care se adreseaza cu adevgrat istoricilor, in sensul de a fi un ghid al aplicariicalculatorului in istorie. Pang nu demult singura lucrare de acest gen, disponibila, era cartea lui E.Shorter, The Historian and the Computer: A Practical Guide, publicata in 1971.

Desigur, rafturile iibràriilor abunda in carti §i manuale despre computere, dar acestea sunt preatehnice in prezentare, exemplele se referg in cea mai mare parte la domeniul economic, deci nu pot fide un real ajutor pentru cel care se confrunta cu o catagrafie sau cu un registru parohial medieval.Tendinta actuald de a publica lucrari de aplicare a calculatorului in istorie nu reflectg numai interesulcomercial al editorilor, ci dorinta reala a istoricilor de a nu disocia computerul de cercetareacantitativa a istoriei, de a nu mai privi calculatorul ca pe un aliat natural al celor care in anii '60lansau traditionali§tilor provocarea unei innoiri prin adoptarea unor modele §i metode imprumutatedin §tiintele exacte. Chiar §i acum, dupà ani de controverse, calculatorul este rareori tratat ca ceea cear trebui intr-adevar sa insemne pentru istoric, §i anume un pretios instrument de lucru. Una dintreideile principale ale cartii de fata §i in consecintg subiectul primului capitol (Myths and Legends) estedemistificarea calculatorului, demonstrand ca el nu transformg istoricul intr-un sclav al cifrelor.

Exista insa doug motive serioase de a scrie, in acest moment, un ghid al utilizariicalculatorului pentru istorici. Primul ar fi acela ca multi dintre cei considerati odata ca fiindrevolutionari ai metodologiei, reprezentantii a§a numitei istorii nor, dezamagiti de rezultateleobtinute, s-au retras in traditional". In acela§i timp o noug generatie a preluat §tafeta, conferintele §iperiodicele pe tema calculatorului in istorie marindu-§i numgrul, dar rgmanand accesibile unui grupresnans de cunoscatori. Penn-u toti ceilalti limbajul devine inaccesibil. Istoricii sunt a.stfel in pericolde a pierde din vedere progresul tehnic care face astazi calculatorul accesibil §i nespecialivilor,istoricul find §1 el un potential beneficiar. intr-adevar, pana a ajunge s foloseasca calculatorul inaplicatii sofisticate ale metodelor cantitative, istoricul poate pregati §i exploata bibliografiicomputerizate. poate procesa texte, sau poate utiliza comunicarea electronicil, care aduce o intreagalume a inforrnatiei, inclusiv cataloagele bibliotecilor, pe masa de lucru. Toate acestea sunt expuse incapitolul 2, A Daily Diet.

In al doilea rand, farg o bung' documentare asupra modului in care calculatorul se poate integraefectiv in cercetarea istorica, novicii sunt in pericol de a repeta gre§elile altora, consumand astfel timpde cercetare pentru rezultate nesemnificative. Lucrarea lui Daniel I. Greenstein urmare§te inconsecinta alte doua obiective: primul, de a explica nespeciali§tilor valoarea, dar §i capcaneleutilizarii calculatorului in istorie; al doilea, de a furniza istoricilor informatia suficientg pentru a evitadrumul deja batatorit, pentru a-§i concentra energia in aplicatii care sä aducg cu adevarat ceva nou §ivaloros.

www.dacoromanica.ro

898 Note 6

Aceste deziderate, cu un pronuntat caracter metodologic, fac obiectul capitolelor 3-6 §i albogatei bibliografii care insote§te cartea.

Capitolul 3, Historical Data and Databases, explica in ce mod bazele de date pot fi folositepentru gestionarea informatiei structurate, ma cum poate fi ea galsitä in registre parohiale saurecensaminte, ori u§or de restructurat, ca in cazul biografiilor colective. Capitolul 4,Measure forMeasure": Numbers, Graphs and Tables, comuta atentia cititorului asupra indicilor statistici, areprezentarilor grafice §i tabelare, descifrand modul in care acestea pot fi folosite pentru sumarizareaautomata a informatiei. Capitolul 5, Text and Text Processing, discuta posibilitatile de analizacomputerizata a textelor, deschizand astfel un domeniu mai putin incercat al investigatiei istorice.Capitolul debuteaza cu tema deja familiara a procesarii textelor §i pregatirii dOcumentelor pentrutipar, pentru a continua cu stocarea, gestionarea §i regasirea automata a textelor, precum §i cumetodele de analizare a lor. Analiza automata a textelor este Inca putin cunoscuta cercetarii istorice,in ciuda faptului cä poate pune intr-o nouà lumina o serie intreaga de probleme ale istoriografiei.Capitolul 6, Putting it All Together, este un ghid in opt puncte al modului in care se poate proiecta §iimplementa un proiect de cercetare asistat de calculator, astfel Inc& sa conduca la rezultate pertinente,iar calculatorul sa fie utilizat in cel mai eficient mod posibil.

Pe tot parcursul cartii, diferitele metode de cercetare sau tehnici de calcul sunt prezentateintr-un limbaj simplu §i precis, cu referiri la probleme §i multimi de date istorice reale, insotite dediagrame mor de inteles. Fara a fi un ghid de folosire a calculatorului in istorie in sensul strict alcuvantului, fara a indica istoricului pentru care anume calculator, din multimea existenta, sa opteze(probabil cà astfel de lucrari vor apare intr-un viitor apropiat), insotita de o bogata bibliografie, cartealui Daniel I. Greenstein aduce in fata cercetatorului universul fascinant al comunicarii om-mmina, incare omul devine din ce in ce mai mult stapan, iar mmina din ce in ce mai umanizata.

Irina Gavrild

DANILO L. MASSAGRANDE, I governi dei Paesi balcanici dal secolo XIX al1944, vol. I, Quaderni / 6 de II Risorgimento ", Milano 1994, 204 p.

Importanta fundamentala a Alnumalzului de la Gotha (Almanach de Gotha) pentru studiilegenealogice-heraldice, diplomatice §i statistice pentru perioada publicarii sale, 1763-1944, adeterminat utilizarea sa pentru o cercetare Inca in curs asupra guvernelor care au condus Odlebalcanice, de la rena§terea lor nationala in secolul al XIX-lea [Ana la finele celui de al doilea rdzboimondial. Conceput initial doar in vederea recompunerii cadrului oferit an de an de redactia sadiplomatilor, oamenilor politici §i cercetatorilor, studiul asupra Almanahului ca izvor istoric §i-apropus sa traseze, integrat cu ajutorul altor date continute, o opera globala utila specialivilor arieirespective.

Anul 1824 and Lista agenfilor diplomatici ai principalelor Curti din Europa se transforma inAnuar diplomatic confindnd o lista a ministerelor puterilor europene ca V a agenfilor diplomatici aidiverselor Curfi e cel dintai an util cercetarii, ultimul fi ind 1944. Intregesc Anuarul dtPlomatic oCronicd ce acopera arcul cronologic al unui an, suprimata la incheierea lui 1893, careia i se puteaadauga un supliment la aceea a anului precedent, §i Adifiunile ci schimbd rile ce au avut loc in timpulimprinzdrii, care incepand din 1826 prezintä pe langa cele genealogice §i ultimele transformariintervenite in cadrul politico-diplomatic, tiparite cu putine intreruperi §i modificari ale denumirii[Ana in 1944.

Reconstruirea alcatuirii tuturor echipelor ministeriale intre limitele de timp prefixate nu eintegral realizabila numai pe urmele seriilor Almanahului de la Gotha, data fiind insa§i natura so: unanuar in genere fara preocupari de ordin istoric, reproducand date §i situatii inregistrate in momentulpregatirii pentru tipar. Astfel, in epoci de deosebita instabilitate guvernamentala, unul sau mai multeguverne se puteau constitui §i cadea intre o editie §i alta a sa, fard a fi mentionate in niciuna. Tot ma

www.dacoromanica.ro

7 Note 899

puteau fi omi§i anumiti titulari in succedarea lor intr-un acela§i minister al aceluia§i guvern, dupdcum se putea inregistra in cursul vietii aceluia§i cabinet lipsa compunerii initiale, dispunandu-se inschimb de cea sau cele succesive, remaniate. Sau invers.

Asemenea deficiente caracteristice erau remediate in mentionatele Adiguni §i mai ales inCronica suprimatg in 1893 ca nenecesara ca parte integrantg a unui anuar de acel gen §i ca finddepg§ita oricum prin lucrari speci ale. Ca in orice altd sursg istoriografica este de semnalat §i prezentaunor omisiuni §i erori.

Examinand caracteristicile Almanahului, se observg in privinta datarii constituirii sau demisieiunui cabinet, a intrarii in functie sau demisiei unui ministru, ca uneori e indicata data completa,alteori luna §i anul ori numai anul, in fine ca in alte circumstante nu se indica nimic. De altfel §i inprimul caz, cel optim, al datarii depline, in afara eventualelor erori, putea subzista o incertitudine §idatoritg utilizarii pang in anii douazeci sau chiar treizeci ai secolului al XX-lea a calendarului iulianin tarile balcanice, o situatie care ar fi impus dubla datare rareori prezentata sau macar o precizareprivind calendarul folosit.

Bulgaria a introdus, de pilda, calendarul gregorian in 1917, la diverse date, potrivit .decizieidiferitelor administratii, Serbia §i Muntenegru nu 1-au adoptat deloc, Romania §1 Regatul Sgrbilor,Croatilor §i Slovenilor 1-au aplicat din 1919 suprimand zilele de la 19 la 31 ianuarie, Grecia din 1923eliminand intervalul 16 februarie 1 martie

denumirea ministerelor puteau apgrea oscilatii mai ales in cazul intrunirii mai multor functii§i pierderii in timp a uneia sau mai multora dintre ele.

Data find dominatia limbii franceze in diplomatic, transcrierea in Alnumah a numel or propriiale oamenilor politici sarbi, bulgari §i greci s-a adaptat exigentelor ei. Dar §i redarea numelor roma-netti, cu toatà utilizarea alfabetului latin, rezerva destule surprize mai ales Ora prin anii treizeci aisecolului nostru, cand se manifestg tendinta apropierii lor de grafia nationala. Desinentele in u setransforma, de pilda, aproape intotdeauna in 0; a, a §i I devin a §i i; §1 f, respectiv s t§i sau tz.

Pentru a realiza cadrul global propus, punand totodata in evidenta datele provenite dinA lmanah, autorul a stabilit pentru fiecare tara unul sau in anumite cazuri mai multe texte de referintaavand caracteristicile necesare de integralitate §i autoritate, cu ale caror date sg fie confruntate celeinevitabil incomplete ale acestuia.

In introducerile la capitolele interesand diversele tari se precizeaza distinct termenii a quo §iad quem intre care este continua expunerea §icriteriile de stabilire a lor.

In ce prive§te utilizarea A lmanahului, datele relative la o tarä incep sg fie citate din momentulin care ele apar organic prezentate, adica din anul in care respectiva tara incepe sg aiba o pozitieproprie in Anuarul diplomatic.

Numel or proprii 11 s-a restituit forma originara, ale ministerelor find cele adoptate de textul dereferinta. Data intrarii in functie a unui guvern precede compunerea sa. Datele initierii §i incheieriicarierei unui ministru intr-un minister sunt prezentate algturi de numele sgu, cele referitoare laconstituirea sau suprimarea unui minister, semnalate in notg. S-au intrebuintat ambele datgricalendaristice, iuliang §i gregoriang, pentru toate notatiile cronologice din anii in timpul carora ceadintai a fost oficial in vigoare, spre a se evita echivocuri.

Volumul I cuprinde rezultatul cercetarilor privind Bulgaria, Moldova, Valahia, Romania §iSerbia.

Almanahul introduce Bulgaria ca entitate de sine statatoare odatg cu anul 1880. Ca termen adquem s-a adoptat ziva de 9 septembrie 1944, in care in tara ocupata partial de fortele sovietice s-aconstituit guvernul Gheorghiev. Moldova e introdusg in Almanah ca entitate distinctg din 1851, dupaunele mentiuni ocazionale in Cronial.

Lucrarea lui Dan Berindei, Guvernele lui Alexandru loan Cuza (1859-1866). Lisle de miniori(publicatä in Revista Arhivelor" 1,1959) aleasa ca text de referinta sigura, incepe cu primul cabinetconstituit in timpul domniei lui Cuza. Pentru perioada anterioara se indica cronologic exclusiv dateleextrase din Alnumah. Termenul ad quem este 22 ianuarie / 3 februarie 1862, ziva intrarii in functie aprimului guvern roman condus de Barbu Catargiu. Valahia apare in Almanah din 1841, cu o lacunapentru anii 1844-1850. Intregirea corectatg s-a realizat §i pentru ea utilizandu-se studiul citat al luiDan Berindei, datgrile corespunzand, ca §i pentru Moldova, calendarului iulian.

Th

www.dacoromanica.ro

900 Note 8

De Romania, Almanahul se ocupà pentru perioada 1863-1944. pana la anul 1867 subdenumirea de Principatele (Danubiene) Unite ale Valahiei i Moldovei (Romania), apoi pana la 1879de Romania (Principatele Danubiene sau PrinciPatele Unite ale Valahiei 1i Moldovei) In ambelecazuri titlurile fund subordonate cuvantului Turcia.

Se utilizeaza pe langa cercetarea mentionata a lui Dan Berindei §i aceea intreprinsa de MioaraTudorica §i Ioana Burlacu, Guvernele Ronziiniei intre anii 1866-1945. Lisle de nzinivri (RevistaArhivelor", 2,19.1970) ca §i opera lui K. Kaser, Handbuch der Regierungen Siidosteuropas (18331980), vol. II, Graz, 1982. Data a quo e aceea a intrarii in functie a cabinetului Barbu Catargiu,termenul ad quem 23 august 1944.

Serbia este prezenta in Almanahul Gotha cu anii 1856-1918, termenul ad quern find 7(20)decembrie 1918, data cand ultimului guvern condus de Nikola PaAid i-a urmat primul cabinet Protié

al Regatului Sfirbilor, Croatilor §i Slovenilor.Primul volum al pretioasei monografii a lui Danilo Massagrande asupra Alnzanahului Gotha

ca izvor pentru o cercetare asupra alcatuirii formatiunilor ministeriale, implinit cu angajantul scrupulcritic al unei competente verificate, caruia Ii va urma un al doilea rezervat Albaniei, Greciei,Muntenegrului, Regatului Sarbilor, Croatilor §i Slovenilor (ulterior Jugoslavia) §i statelor efemereaparute in timpul celui de-al doilea razboi mondial pe teritoriul dizolvatului regat iugoslav, se incheiecu un indice de nume proprii, pe tari, cu datele prefetei §i incheierii Almanahului §1 cu acelea detipdrire a colilor editoriale, de asemenea pe tan.

,5tefan Delureanu

Ne opravdav#i nadejd. K. ostavke M. M. Litvinova v 1939 g., in Rodina", nr. 10,1993, p. 48-53.

Una dintre cele mai prestigioase reviste de popularizare a istoriei care se editeaza in FederatiaRusa a implinit de curand o jumatate de deceniu de la aparitia primului numar. In strainätate a fostmai cu seama remarcat suplimentul acesteia Istocinik", in paginile cdruia au v5zut, pentru primadata, lumina tiparului o sumedenie de documente de exceptionala valoare.

Ne-au atras atentia cloud informari din 3 ianuarie §i respectiv 5 aprilie 1939, semnate Litvinov§i expediate lui Stalin (copii dupa aceste documente au primit §i Molotov §i Malenkov). Ele poartamentiunea Secret. in prima dintre ele se comenteaza faptul ca in 9 capitale importante (printre care§1 Bucure§tiul) U.R.S.S. nu are reprezentanti plenipotentiari. Datorità acestui fapt, in continuare, seapreciaza, Kremlinul nu are nici o informatie despre ce se intampla in Romania (mi ne imeemre§itelno nikakoi informatii o torn, sto proishodit v Rumanii, kak v oblasti vnutrennei, tak i vne§neipolitiki") . Printre masurile concrete pe care le propune Litvinov se numara §i cea privind mutarea luiS.S. Aleksandrovskii (1889-1949), reprezentantul plenipotentiar al U.R.S.S. in Cehoslovacia (19331939) la Bucure§ti, deoarece Romania are o mare insemnatate (ibo Rumania dlea nas teper imeetbol§e znacenia, "). In cel de-al doilea document, de la inceputul lunii aprilie 1939, Litvinovconsidera ca dintre cele 9 capitale lipsite de reprezentanti sovietici (printre ele se numarauWashington §i Tokio), cele mai importante sunt Bucure§tiul §i Var§ovia, deoarece Romania §iPolonia, in viitorul apropiat, vor avea de jucat un rol important. fn aceste state vecine vor trebuinumiti plenipotentiari care sä aiba o vasta experienta diplomatica. Referindu-se la Bucure§ti, Litvinovera de parere ca aici ar fi trebuit transferat insarcinatul cu afaceri din Spania, Marcenko,

In aceste documente se reflecta explicit interesul acordat de comisarul popontlui pentru afaceriexterne, M. M. Litvinov, Romaniei, cu putin timp inainte de inllturarea sa de la conducerea acestuiminister.

Armand Gop

www.dacoromanica.ro

9 Note 901

ADRIAN PANDEA, EFTIMIE ARDELEANU, Romeinii in Crimeea, Edit.Militark Bucurgti, 1995, 463 p.

La Editura Militara a fost tiparitä o carte ale carei pagini contin date, evenimente §i fapte,precum §i numeroase documente necesare referitoare la contributia armatei romane la campania dinest alaturi de Germania, avandu-se in vedere cazul particular al operatiilor militare din peninsulaCrimeea. Aceasta realizare editoriala vine in continuarea alteia aparute in 1992, la aceegi editura, §icare prezenta viziunea romaneasca asupra tragediei din Cotul Donului §i Stepa Calmucr (dupa cumse indica in subtitlu) aducand in prim-plan o serie de documente, extrem de valoroase, preluate dinArhiva Ministerului Apararii Nationale (Rom Onii la Stalingrad, autori: A. Pandea, E. Ardeleanu,I. Pavelescu).

Nu mai este necesar, credem, sa demonstram faptul cà motivatia participarii Romaniei la acestrazboi este cu totul alta dee& aceea a Germaniei. Trebuie precizat insa, cà prin notele ultimative din26 §i 28 iunie 1940 ale guvernului sovietic, Romania a fost agresata §i supusa rapturilor teritoriale,Basarabia §i Bucovina de Nord fi ind incluse in componeno fostei U.R.S.S., astfel incat declan§areaostilitatilor la 22 iunie 1941 de care Romania, alaturi de Germania, era un raspuns firesc (acum candconditiile permiteau), dar in acela§i timp ferm, la agresiunea sovietica din vara anului 1940. Deci,conchid autorii, aderarea la Pactul Tripartit §i angajarea armatei romane in razboiul contra U.R.S.S.au fost, pentru Ion Antonescu, douà decizii majore care au decurs in mod logic din situatia in care segasea tara in momentul in care preluase conducerea §i din scopul declarat al guvernarii sale: refacereahotarelor mutilate ale Romaniei. A§a cum ii placea sa spuna, era ceea ce putea sa faca §i nu neaparatceea ce dorea sà intreprindr (p. 21).

Reiterand problematica trecerii Nistrului §i demonstrand cu argumente solide, de ordin militar,dar §i politic, aratand ca se repro§eaza gratuit lui Ion Antonescu decizia de trecere a Nistrului"(p. 23), autorii insista asupra intereselor care au motivat campania armatei romane in est conformconcepciei mare§aluhli: interese determinate de securitatea nationala a§a cum o percepea el(Odessa §i Crimeea), interese legate exclusiv de evolutia razboiului de coalitie (Stalingrad §i Caucaz),dar §i interese economice, fara a se uita necesitatea intregirii hotarelor la vest, recuperarea nord-vestului Transilvaniei. A. Hillgruber, in cunoscuta sa lucrare, Hitler, Regele Carol ci MareplulAntonescu, Bucure§ti, 1994, arata referitor la acest aspect ca: Antonescu era mereu obsedat de ideeaca, numai mergand alaturi de Germania, Romania va avea posibilitatea sà redobandeasca parteacedatä din Transilvania" (p. 151).

De ce insd Odessa §i Crimeea sunt legate de interesele de securitate militard? Un micsubcapitol al lucrarii, intitulat Istorie §i geopoliticr, dupa ce face o succintä trecere in revised' aprincipalelor momente istorice petrecute in peninsula Crimeea, demonstreaza, apeland la una dintrelucrarile fundamentale ale istoricului Gh. I. Bratianu (Marea neagra. De la origini panel Ia cucerireaotonumei, Bucure§ti, 1988), a atat Crimeea cat §i straintorile ar reprezenta spatiul de securitate" alRomaniei, care poate sau nu coincide cu spatiul etnic, fara ca afirmarea spatiului de securitate" sainsemne, implicit, §i vointa de a acapara spatiu vital". Crimeea insa, prin porturile ei naturale, princetatile ei din timpurile cele mai vechi, prin bastionul maritim pe care il reprezinta arata Gh. I.Bratianu in lucrarea amintita este evident o pozitie stapanitoare pentru tot complexul maritim deaici. Cine are Crimeea poate stapani Marea Neagra. Cine n-o are, n-o stapane§te" §i deci noi nuputem ramane indiferenti de ce se petrece in aceste (...) pozitii-cheie ale unei mari ark de strans legatede existenta noastra" (p. 108-109).

Generalul Platon Chimoaga, in lucrarea sa dedicata rasboiului Romaniei contra RusieiSovietice", II citeaza pe generalul (mai apoi feldmare§alul) Erich von Manstein, de numele caruia sevor lega importante operatii ale Wehrmacht-ului in Crimeea, aratand cà trebuia oferitä prioritatecuceririi peninsulei pentru cà, pe de o parte, ea constituia o puternica baza aeriana, insa, de unde inpermanenta era amenintata regiunea petrolifera romana, iar pe de alta parte, daca ar fi inaintat spre est§i ar fi lasat Crimeea in stapanirea ru§ilor, ar fi avut spatele amenintat permanent §i ar fi trebuit sàdeta§eze forte puternice care sa impiedice ie§irea ru§ilor din istmul Perekop" (p. 182). In plus, Hitlersocotea peninsula ca pe un portavion sovietic susceptibil de a ataca puturile petrolifere din

www.dacoromanica.ro

902 Note 10

Romania" §i avea noptile tulburate de un co§mar: perimetrul petrolifer de la Ploie§ti incendiat deaviatia sovietica, atacand din Crimeea (David Irving, Hiller's War, New York, 1977, P. 306). Elvedea in cucerirea peninsulei §i o modalitate de a influenta atitudinea Turciei in favoarea Germaniei.De asemenea, ordinul din 21 august 1941, care inlatura ideea reluarii imediate a ofensivei catreMoscova, stipula: cucerirea peninsulei Crimeea este de cea mai mare importanta pentru asigurareaaprovizionarii noastre cu petrol din Romania. Pentru acest motiv, fortarea rapida a Niprului urmeazasa fie facuta cu toate fortele la dispozitie".

Tuturor acestora Ii s-a adaugat §i un obiectiv economic, obiectiv care ii determina pe autori sàcreada ea Hitler parea ca se pregate§te pentru un razboi de durata, ceea ce nu numai ca amanadecizia finala, dar chiar o punea sub semnul intrebarii" (p. 15). Motivatia se regase§te, presupunautorii, in doua evenimente determinante. Primul, in ordine cronologica, ar fi pactul de asistentamutuala britanico-sovietic incheiat la 12 iulie 1941, care permitea englezilor sa furnizeze U.R.S.S.material pentru purtarea razboiului, ceea ce putea insemna ca Blitzkrieg"-ul putea deveni un razboide durata. Cel de-al doilea eveniment este considerat bombardamentul executat de ru§i asupraPloie§tilor §i a zonei petrolifere la 13 iulie 1941, unul dintre cele zece raiduri ordonate de STAVKA(Inaltul Comandament Sovietic) §i care a fost un succes de netagaduit" (p. 16). Importanta petroluluiromanesc este din nou reliefata §i intr-o scrisoare a lui Ion Antonescu, datand din 26 noiembrie 1942,adresata colonelului Alfred Gerstenberg, §eful Misiunii Luftwaffe din Romania.

Problematica evolutiilor militare in Crimeea, in timpul celui de-al doilea razboi mondial s-abucurat de o abordare interesanta atat din punctul de vedere al cercetarii §tiintifice, cat §i al literaturiimemorialistice. Semnificative pentru istoriografia occidentald raman memoriile lui Erich vonManstein intitulate Victorii pierdute (Verlorene siege, Frankfurt am Main, 1969) ca §i studiul lui A.Hillgruber Evacuarea Crimeei (Die Raiitnung der Krim. 1944 publicat in WehrwissenschaflichteRundschau", supliment nr. 9 / 1959). In istoriografia noastra trebuie amintite lucrarea colectiva inmai multe volume Romania in anii celui de-al doilea rOz.boi mondial (volumul I) cu scaderile saledatorate reverentelor ideologice §i lstoria polilicil ci milliard a rdshoiului Romaniei contra Rusieisovietice (22 iunie 1941 23 august 1944), scrisa de generalul Platon Chirnoaga, participant laluptele din est §i, spre sfar§itul razboiului, comandant al Armatei Nationale constituita sub autoritateaeuvernului de la Viena condus de Horia Sima. Lucrarea generalului roman, aparuta la Madrid in1965, se intemeiaza pe surse germane, indeosebi pe lucrarea lui A. Hillgruber, Hitler, Regele CarolMarqalul Antonescu.

Cartea pe care o recenzam se constituie din doua mari parti. In prima, de mai mica intindere,intitulata sugestiv Glorie §i tragedie in Crimeea" dupa ce se fac o serie de aprecieri cu privire laistoria §i situatia geopolitica a Crimeei se realizeaza o demonstratie bine argumentata cu privire lamotivatia armatei romane pentru campaniile militare din acest perimetru geografic, in ideea cäadevarul despre participarea noastra la aceste campanii trebuie rostit, in primul rand, de romani, pebaza surselor romane§ti" (p. 6). Pana la a lasa documentele sa vorbeasca autorii se simt obligati sälamureasca, in aceastd prima parte, aspecte neabordate de documentele prezentate pentru a facilita ointelegere mai profunda a evenimentelor evocate. Fiindca trebuie sa marturisim cà intentia noastra nueste numai de a reconstitui o suma de batalii §i de lupte, ci de a gasi ratiunile §i sensul acestorconfruntari, pe un suport mai larg decal al artei militare" (p. 6). Aici se regasesc abordate intr-omaniera critica gloria celor 295 de zile pentru cucerirea Crimeii, ca §i tragedia ultimelor confruntarimilitare din peninsula. Este inserata o cronologie extrem de necesara a operatiilor romano-germane inCrimeea.

Cea de-a doua parte cea mai consistenta o reprezinta documentele care pentru a conferilucrarii fluiditate §i o mai mare accesibilitate", neyrevin autorii, sunt redate intr-o ordine logica §i,uneori, fragmentar", subtitlurile apartinandu-le. In marea lor majoritate, documentele provin dinArhiva Ministerului Apararii Nationale §i apartin e§aloanelor cele mai inalte implicate inevenimentele relatate (Comandamentul de Capetenie, Marele Stat Major, Comandamentele de armata§i corp de armata §i altele), iar pentru completarea informatiei, la sfar§itul volumului, autorii auadaugat o serie de anexe cu privire la efectivele participante §i pierderile inregistrate, la efectiveleevacuate din Crimeea, ca §i tabele cu comandantii marilor unitati romane participante la campaniiledin Crimeea. Documentele sunt divizate in §apte parti distincte care reprezinta principalele etape ale

yi

www.dacoromanica.ro

11 Note 903

operatiilor militare. Sunt prezentate batAlia istmurilor §i pkrunderea in Crimeea (septembriedecembrie 1941), prima batIlie pentru Sevastopol (noiembrie decembrie 1941) cel mai importantpunct strategic delinut de sovietici la flancul sudic al frontului germano-sovietic, ca §i surprinderea §istupoarea in fata amplei operatii de desant in peninsula Kerci (la Kerci §i Feodosia) organizata deInaltul Comandament Sovietic pentru a veni in sprijinul fortelor care apArau Sevastopolul (decembrie1941 aprilie 1942). In partea a V-a este prezentati cucerirea Sevastopolului (iunie iulie 1942),fortgreata care va cadea la 4 iulie 1942, schimbând considerabil raportul de forte la flancul sudic alfrontului germano-sovietic §i in bazinul M5rii Negre in favoarea trupelor germane §i romane §ipermitind dirijarea efortului militar spre Caucaz §i cursul inferior al fluviului Volga. Ultimele douiparti stint destinate, in conditiile ofensivei sovietice, tragediei trupelor romine §i germane care s-augash in fata unui nou Stalingrad" prin aberantele ordine ale lui Hitler, care va incuviinta evacuareaSevastopolului abia in seara zile dei 8 mai 1944, dupl ce fusese Mut si creadA cu disperare ci se maipoate apara ceea ce in fapt nu mai putea fi apArat fara sacrificii considerabile, dar inutile.

Scrisa cu multA acribie, cu preocupare criticA fall de sursele avute la dispozitie, a carorcomparare pentru elucidarea adevArului constituie o reall §i serioasA argumentatie, lucrarea Romaniiin Crimeea, unde autorii fac §i dovada capacitatii de a-§i reconsidera opiniile in raport cu informatiilenoi obtinute (p. 62), se constituie intr-o realizare extrem de utila §i valoroasa, de referinta am spune,pentru istoriografia româneasca.

Florin ,Fper lea

STANLEY G. PAYNE, Franco. El Petfil de la historia, traducción del inglesCarlos Caranci, Espasa Calpe, Madrid, 1992, 227 p.

Autorul, care ocupa in prezent catreda de istorie europeani a Universitatii americaneWisconsin-Medison, este until dintre istoricii cei mai prestigio§i ai Spaniei franchiste. Mai mull dezece cArti anterioare demonstreaza prin seriozitate si echilibru capacitatea sa de a se apropia, dar §i dea-§i pastra perspectiva asupra personalitatii istorice a lui Franco.

Aceasta ultima carte incearci sa prezinte, cu rigoarea §tiintifica §i deta§area pasionali care secer din partea istoricului, profilul autentic al omului, militarului §i politicianului care timp de patrudecenii a ocupat un loc hotArfitor in destinul istoric al Spaniei secolului XX. Capacitatea sa de mane-vrare politica este considerata ca una din trAsAturile cele mai caracteristice in aceasta biografie careculmineaza cu evaluarea locului pe care Franco 11 ocupa in istoria Spaniei §i a lumii contemporane.

Trecand peste amanuntele de ordin biografic sau cele referitoare la razboiul civil din 19361939, care pot fi intfilnite §i in alte lucriri de acest gen, ne reline atentia cronologia pe care o propuneautorul pentru lunga perioadi a dictaturii franchiste. Astfel, el considerl ci in timpul lungii sale vieti,Franco §i regimul sau au strabAtut trei faze principale, marcate de doua metamorfoze, de§i propriilevalori politice §i autoritatea lui Franco au suferit foarte putine schimbgri.

In timpul primei faze, cuprinse intre 1936 §i 1945, Franco a creat un sistem care avea uncaracter cel putin semifascist, puternic autoritar, nationalist §i imperialist, orientat spre Italia fascistA§i Germania nazista. Prima metamorfozA a avut loc in 1945 §i a fost impusA de distrugerea istoricA afascismului. in aceastA a doua faza (1945-1959) regimul lui Franco s-a defi nit ca o democraticcatolica organica, legati mai ales de definitii religioase §i structurati pe baza unor institutiicorporative organice, incepand cu familia catolici la nivelul fieckui amin §i terminind cusindicatele §i Cortesurile la nivel national. Franco a negat acum orice fel de asemanare cu fascismulprecum §i orice fel de tentative de alianti cu Germania in timpul

Cea de-a doua metamorfoza a avut loc in 1959, o data cu liberalizarea politicii economice §i amarcat inceputul celei de-a treia faze a regimului, care va dura ping in 1975, pina la moartea luiFranco. De§i caracterul fundamental al regimului s-a schimbat foarte putin in timpul acestei a treia §i

ultime faze el s-a transformat totu§i intr-un fel de dictaturi a dezvoltarii" al cArui obiectiv principal a

azboiului.

www.dacoromanica.ro

904 Note 12

fost dezvoltarea economics rapidS §i bunastarea generala. Aceasta a impus §i o politica socialà §iculturalg mai liberalà, o relaxare a cenzurii, o racordare partialà §i treptata a Spaniei la valoriledemocratice occidentale. Nu existg insa vreun indiciu clar cg toate aceste schimbgri au fost rezultatulunui plan conceput de Franco, ci ele s-au dezvoltat de o maniera naturalg datorit5 conditiilor existente

in nii '50 §i 60.in ansamblu, ultimii dougzeci §i cinci de ani ai vietii §i dictamrii lui Franco, din 1950 Ong in

1075, au constituit epoca celei mai mari §i mai indelungate cre§teri a economiel §i a nivelului de viatàintreaga istorie spaniolg. In aceastg perioadg Spania a fost depa'§itg in domeniul cre§terii

econornice doar de Japonia §i a reu§it sg ajungg a noua putere economicg a lumii. Din acest punct de

v 'Jere. Franco poate fi considerat nu numar ca una dintre personalitätile cele mai importante din,ntreaga istorie spaniolS, ci de asemenea, ca un modernizator definitiv al Valli §i ca liderul care a avutcel mai mare succes din toate posibilele dictaturi ale dezvoltarii" din secolul XX. Dar, paradoxal,tocmai acest succes economic, insotit de cel social §1 cultural, a fAcut imposibilg perpetuareafranchismului dupS disparitia fizicg a lui Franco. In anul 1975 Spania era pregati tg pentru democraticpolitica §i nu a ezitat sg se angajeze pe drumul unei tranziOi care nu a lost intotdeauna uoarã, darcare i-a permis sg se integreze pe deplin in structurile euroatlantice §i sa-§i continue modernizarea §i

dezvoltarea pe toate planurile.

Eugen Denize

www.dacoromanica.ro

NECROLOG

t PAUL BINDER

La 9 iunie 1995 s-a stins din viata prematur §i in plinä activitate creatoareinvatatul bra§ovean Paul Binder, in urma unei tunori cerebrale.

Nascut la Bod, suburbie a Bra§ovului, la 9 martie 1935, ca fiu al ingineruluiPaul Binder §i al invätatoarei Klara näscuta Matyas, el avea o ilustra ascendentacarturareasca, deoarece apartinea unei familii sase§ti care s-a ilustrat mai ales prinstrabunicul säu, exploratorul Franz Binder (1820 1875), poreclit Afrika-Binder";acesta a calätorit pana la izvoarele Nilului Alb läsand provinciei natale o frumoasäcolectie de plante exotice §i valoroase piese etnografice, expusa astazi la Muzeuletnografic din Sibiu, ce-i poarta numele.

Paul Binder §i-a facut studiile gimnaziale la Bra§ov intre 1945-1952 §i aurmat cursurile Facultatii de Geografie-geologie a Universitatii Bolyai" din Clujintre 1952-1956, absolvind cu diploma de merit. Si-a inceput cariera didactica caprofesor la §coala din Jimbolia, jud. Timi§, unde a lucrat intre anii 1956-1959,pentru a se transfera apoi in urbea natalä unde a activat ca bibliograf, apoi cabibliotecar §ef la Biblioteca regionalä. Dupà o scurta intrerupere, intre 1961-1963,cand reintra in corpul didactic profesand la Scoala generalä din Bod, Paul Binder arevenit in 1964 pentru alti patru ani sä lucreze la Biblioteca regionalä Bra§ov. Dinaceastä perioada au inceput sä se contureze preocuparile sale in domeniul istorieivechii culturi romane§ti, publicand, la inceput, in colaborare cu dr. Arnold Hutt-mann, in revistele noastre academice, materiale deosebit de relevante privitoare laviata §i activitatea primilor tipografi romani ce au activat in Transilvania, FilipMoldoveanu §i diaconul Coresi. Tot atunci s-a inscris la doctorat la UniversitateaAlexandru I. Cuza din Ia§i, sustinandu-§i, cu mare succes, in 1971, teza indomeniul geografiei istorice inchinatä trecutului ormului Bra§ov. Paul Binderrevenise Inca' din 1968 in invatamant predand ca profesor de geografie la liceulDr. I. Me§ota, apoi la Liceul Pedagogic, avand ore §i la liceele Saguna §i Unirea,pang la pensionarea sa din motive de boalä, in 1986.

Datoritä temeinicelor cuno§tinte de limbä germana §i maghiara, el a pututintreprinde serioase cercetari in arhivele §i bibliotecile din Transilvania, activand§i publicand atat in domeniul istoriei culturale a romanilor trecuti la Reforma §i aconexiunilor acestora cu cultura sa§ilor §i maghiarilor, cat §i a geografiei istoriceromane§ti, mai ales in domeniul toponomiei. Dui:4 studiile aparute in diferitereviste §tiintifice, printre care §i Revista de istorie" §i Revue roumaine d'histoire",Paul Binder a elaborat sau a fost colaborator la mai multe monografii valoroase,publicate in parte §i la Editura Kriterion, privind Calatori transilvaneni in vecheaEuropa (1976), Via la breslelor din Transilvania (in colaborare cu Geza Kovacs)

Revista istoricr, torn VI, nr. 9 10, p. 905 906, 1995

www.dacoromanica.ro

906 Necrolog

(1981), Trecutul nostru comun, lucrarea dedicata convietuirii intre etniile transil-vänene in evul mediu, Ca latori (din Transilvania = n.n.) in Imperiul otoman(1983), editare erudità, in colaborare cu Gernoth Nussbächer, a lui JohannesHonterus in romane§te, Elementele Cosmogrgfiei Brapv 1542 (1988). Preocupd-rile lui Pavel Binder cu ale subsemnatului s-au intersectat in domeniul valorificariimarturiilor calatorilor straini despre tarile romane in evul mediu §i din anii '60s-au innodat stranse legaturi §tiintifice §i prietene§ti intre noi. Hind amandoiinfluentati de noile curente §tiintifice interdisciplinare promovate in Occident cuprivire la demografia §i climatologia istorica, am pus impreunä bazele uneicolaborari menite a incerca reconstituirea trecutului ecologic al tarilor romanepana la 1800, pe baza impactului calamitatilor naturale asupra evolutiei societatii§i efectele lor pe plan demografic §i economic. De§i incheiatá in linii mari in anii'80, lucrarea noastra, rod al colaborärii intre un istoric §i un geograf, n-a fostagreata de cercurile editoriale §i mai marii lor din timpul regimului totalitarcomunist §i a trebuit sä a§tepte, peste un deceniu, tiparirea ei care a avut loc deabia in 1993 (Cavalerii Apocalipsului. Calamitätile naturale din trecutulRomaniei pand la 1800), Bucure§ti, Ed. Si lex, 255 p. + tabele + ii., lucrarea findpremiata de Academia Romana.

Dupa caderea dictaturii ceau§iste in decembrie 1989, Paul Binder a avutposibilitatea sä calatoreasca §i sä studieze peste hotare in bibliotecile din Viena §iGermania, ca §i Arhivele Statului §i Biblioteca Széchenyi din Budapesta. Totodatain 1991-1992 el §i-a reluat activitatea la Universitatea George Baritiu" dinBra§ov, iar in 1993 §i 1994 a predat la Universitatile din Debrecen §i Szeged, undea tinut prelegeri despre istoria sa§ilor din Transilvania. Ultimele sale lucrari,aparute in 1994, au fost dedicate istoriei bisericilor §i §colilor maghiare luteranedin Transilvania (1542-1860) §i domeniului Budila, legat de aniversarea a 700 deani de la prima atestare documentara a a§ezarii. Un alt volum privind toponomia §ionomastica tinutului Bistritei §i vii Rodnei a vazut lumina tiparului in acela§i anla Budapesta. Moartea prematura a autorului a lasat in manuscris fail a fi fostincheiate doua importante contributii referitoare la izvoarele maghiare aleistoriei sa§ilor §i istoria nobilimii sase§ti din Transilvania (Nobilitas Saxo-Transilvanica).

Sfar§itul nea§teptat al lui Paul Binder a constituit o grea §i incontestabilapierdere pentru §tiinta §i cultura romana, care au fost, astfel, private de serviciileunuia dintre cei mai capabili §i devotati slujitori ai bor. Regretatul meu prieten §icoleg reu§ise sà trateze cu multa intelegere §i obiectivitate problemele istorieiromanilor din Transilvania in stransä interdependenta cu aceea a sa§ilor §i

maghiarilor, relevand complexele §i nebanuitele lor conexiuni. Totodatti el a lasat§i o valoroasä opera de geografie istorica, de o considerabila bogatie privitoare inspecial la toponimele din provincia de peste Carpati. Paul Binder §i-a iubit meseriacu pasiune, a pus mult suflet §i neinchipuit devotament in profesarea ei. De aceeamerità toata recuno§tinta urma§ilor §i pastrarea amintirii sale ne§terse de dareprieteni, din randurile carora am avut §i eu bucuria de a face parte.

Requiescat in pace!Paul Cernovodeanu

www.dacoromanica.ro

REVISTA ISTORICA publicä in prima pane studii, note §i comunicari originale,de nivel §tiinlific superior, in domeniul istoriei vechi, medii, moderne §i

contemporane a Romaniei §i universale. In partea a doua a revistei, de informaresumarul este completat cu rubricile: Surse inedite, Probleme ale

istoriografiei contemporane, Opinii, Via la tiinificA, Recenzii, Note, Buletinbibliografic, Revista revistelor in care se publica materiale privitoare la manifestaristiinlifice din jara §i strainatate §i stint prezentate cele mai recente lucrari i reviste despecialitate aparute in lara §i peste hotare.

NOTA CATRE AUTORI

Autorii sunt rugai sa trimita studiile, notele §i comunicarile, precum §imaterialele ce se incadreaza in celelalte rubrici, dactilografiate la &lid randuri,trimiterile infrapaginale fi ind numerotate in continuare. De asemenea, documentelevor fi dactilografiate, iar pentru cele in limbi straine se va anexa traducerea.Ilustraliile vor fi plasate la sfalitul textului. Rezumatele vor fi traduse de autori inlimbi de circulatie internationalä. Responsabilitatea asupra conlinutului materialelorrevine in exclusivitate autorilor. Manuscrisele nepublicate nu se restituie.Corespondenta privind manuscrisele, schimbul de publicaiii se va trimite pe adresaredacliei, B-dul Aviatorilor, nr. 1, Bucure§ti 71247.

REVISTE PUBLICATEiN EDITURA ACADEMIEI ROMANE

REVISTA ISTORICAREVUE ROUMAINE D'I-HSTOIREREVUE DES ETUDES SUD-EST EUROPEENES. Mentalités Civilisations

THRACO-DACICA

DACIA REVUE D'ARCHEOLOGIE ET D'FHSTOIRE ANCIENNENOUVELLE SERIE

STUDIT 1 CERCETARI DE ISTORIE VECHE I ARHEOLOGIEMATERIALE T CERCETARI ARHEOLOGICE

BULETINUL SOCIETATII NUMISMATICE ROMANEARHEOLOGIA MOLDOVEIARHIVELE OLTENIEIEPHEMERIS NAPOCENSIS

ARS TR ANSILVANIAE

ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE, CLUJ-NAPOCAANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE A. D. XENOPOL", IASTUDH *1 MATERIALE DE ISTORIE MEDIESTUDII I MATERIALE DE ISTORIE MODERNA

§tiinlifica,

www.dacoromanica.ro

DIN SUMARUL NUMERELOR VIITOARE

Ostatecii in relatiile daco-romane.Spaime milenariste §i cruciada in evul mediu.Conquista §i reconquista peruana.raffle romane §i Marea Neagra in a doua jumatate a secolului al XVI-lea.Imperiul spaniol etapele destrfimfirii sale.Viata rornfinilor intre eros §i thanatos.Cronologiile domnilor din Tara Romaneasca §i Moldova.Armata otomada la inceputul secolului al XVIII-lea.Acte domne§ti privind niänästirile inchinate.Situatia economica §1 socialfi in Tara Romfineascii in prima jumatate asecolului al XVIII-lea.Rivalitatea colonialä §i maritima anglo-francezii (1715-1763).Rapoarte diplomatice americane (1806-1829).Aspecte ale istoriei militare a poporului roman in revolutia de la 1848.Independenta Romaniei §i Italia.Oamenii de §tiinta §i viata politica a Romfiniei.Condica sfintei mfinfistiriTratatele de pace in perioada primei conflagratii mondiale.Cooperatia romfineascii interbelicii intre deziderat §i realitate.I. C. Filitti: Pagini de jurnal.Italia §i prirnul riizboi mondial.Mi§carea legionarfi §i extrema dreaptii europeana (1927-1933).Pozitia statelor europene fata de rfizboiul italo-etiopian vfizutfi de diplomatia

S.U.A.De la rilzboiul preventiv la tratatul de neagresiune.0 alternativa de colaborare in interiorul Axei (1941-1944).Toponirnie §i dernogratie istoria.Calculatorul §i metoda cantitativa in cercetarea istoriei.0 north' directie de cercetare: bfincile de date istorice.

ISSN 1018 - 0443

43 356

Lei 2 000

f.

Caluiul, ,

;".'

f..

. ,t;

0 ' A,it it.: 14,

ft

0

www.dacoromanica.ro