ACADEMIA ROMANAINSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

REVISTAISTORICA

fondator N. lorga

Serie noua, tomul 3,1992

3-4martieaprilie

EDITURA ACADEMIEI ROMANE

P

, .

www.dacoromanica.ro

210

VIATA THNTIFICA

Congresul international Istoria evreilor in Romania", Tel Aviv, 15-19 decembrie 1991(Eugen Denise); Stagiu intensiv de formare In demografie istorica, Paris, 1990(Irina Gotn-ild); Donatie de carte (Ion Stanciu); Cronicil

RECENZI I

2

407

NICOLAE POPP, Bazinul Dundrii. Naturd i om, Edit. Litcra, Bucuresti, 1988, 208 p.( Paul Binder ) . 413

* * * Die Donauschwaben, Deutsche Siedlung in SOdosteuropa, Jan Thorbecke Verlag,Sigmaringen, 1987, 317 p. (Florentina Cdzan ) 416

PAUL BAIROCII, JEAN BATOU, PIERRE CHEVRE, La population des vines en-ropeennes. Banque des donnees et analyse sonimaire des résultats, Geneva, 1988,303 p. (I leana Cdzon) 419

* * a, Isvoare mdrturii referiloare la earth din Romdnia, vol. I (Volum intoemit deVictor Eskenasy), Federatia comunitiltilor evreiesti din Romhnia. Centrul dedocumentare, Bucuresti, 1986, 162 p. (Belinio D(aman?) 421

* * *, lzvoore f t mdrlurii referitoare la emelt din Romdnia, volumul II, partea 2 (VolumIntocmit de L.Benjamin, M. Spielmann, S. Stanciu), Edit. Hasefer, Bueuresti, 1990,562 p. ( Paul Cernovodeanu)

* * *, Martiriul evreilor din Romdnia, 1940 1944. Marturil documente, CuvInt inainte423

Dr. Moses Rosen, Centrul pentru studiul istoriei evreilor din Romtinia, Edit.Hasefer, Bueuresti, 1991, 318 p. (Florin Constantiniu) 424

NOTE

* * *, A Diction Gry of _British History, Stein and Day, New York, 1983, 415 p. (TatianaDn(u ); ***, L'Elat de la France pendant la Revolution 1789-1799, Sous la direc-tion de Michel Vovelle, Paris, 1988, 598 p. (Eugen Denise); **, L'Image de laFrance rivolutionnaire dans les pays et les peuples de l'Europe Centrale et du Sud-Est,Colloque international 18-15 octobrc 1988, Paris, INALCO- (Publications Lan-gues'0), 240 p. (Nicolae Liu); ***, Louis theGreal, King of Hungary and Poland,Edited by S.B. Varday, Geza Grosschmid, Leslie S. Domonkos, Columbia Universi-ty Press, New York (East European Monographs, No. CIXIV), 1986, XVI + 534 p.(Wore( Achim); ***, SOdo.:t Bibliographie, Erganzungsband 2 %Jost Insti-tut Munchen 1930 1990. Mathias Bernath zum siebzigsten Gcburtstag. R.Oldenbourg Verlag, 1990, 307 p. (Stefan Delureanu); ENRICO. BASSO, II Bel-him de Sorcati" ed i trattati del 1380 1387 tra Genova e l'Orda d'Oro, InStudii Genuensi", 1990-8, nuova serie, Genova, 1991, p. 11 26 (.lefanAndreescu;); KRISTO GYULA, Anjou-Koriokleveltdr, vol. I, 1301 1305, Buda-pest Szeged, 1990, 527 p. (loan Dragan); PAUL KENNEDY, Naissance et((Min des grandes puissances, Editions Payot, Paris, 1989, 600 p. (Florin Muller );ZDENEK KLANICA, Poedlky slovanskeho osidieni ruthich semi (Inceputurileasezarilor slave in ãrile noastre), Praha, 1986, 258 p. (Traian Ionescu-Niscov);YI GAEL YADIN, Masada. Herod's fortress and the Zealot's last stand, SteimatzkyLtd., Jerusalem Tel Aviv Haifa, 1984, 256 p. (Betinio Diamant ) 427

REVISTA REV1STELOR DE ISTORIE

Memo. Revue historique", 1990-1991 (Florin Constantinin) 435

BULETIN BIBLIOGRAFIC 437

si

si

. . . . . . . ....... . . .. . . . . . ........

..... . . . . . . . . . . . . . . . . .

..... .

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

NOUVELLE SERIE

TOME HP , Nos 3 4mars avril

SOMMAIRE

LA DEMOGRAPHIE IIISTORIQUE METHODES ET SOURCES

LOUIS ROMAN, Iatrohistoire et demographic historique 213IRINA GAVRILA, L'utilisation des methodes statistiques dans Panalyse des pheno-

menes historiques. Un point dc vue 221GERNOT NUSSBACHER, Epidemics de peste a Sighisoara aux KVIeX.1/11e sleeks :

conséquences démographiques 231T. SIMON KINGA, Le registre militaire Szekler (1635) comme source de demographic

historique 241SAROLTA SOLCAN, Aspects demographiques dans la region de PAries en 1642 . . 233MII IA1 MANEA, L'epidémie de paste dc Marseille et de Provence en 1720-1723 . . 275

COHABITATION ET DRAME LES JUIFS DANS L'HISTO IRE DESROUMAINS

PAUL CERNOVODEANU, L'ceuvre de Josephus Flavin& refletée dans la littératureroumaine ancienne 987

EUGEN GLUCK, Nouvelles données concernant l'évolution démographiquc de la popu-lation juive en Transylvanic. L'epoque de la principaute (XVI0 XVII° siècles) 303

LIVIU ROTMAN (Israel), Les Juifs ct les debuts de l'industrie roumaine 321ION STANCIU, Le statut juridique de la population juive en Roumanie dans la periode

1878septembre 1940 329CONSTANTIN BOTORAN, La population juivc thins la vie économique de la Rou-

manic jusqu'h la seconde guerre mondiale 345ELIZA CAMPUS, Les Juifs de Bucarest (septembre 1910janvier 1941) 357ION CALAFETEANU, Le regime d'Antonescu face au probleme de l'émigration de la

population juive (I) 371

'XSTEFAN ANDREESCU, Autres ambassadeurs de Michel le Brave 385

RESTITUTIONS

GRIGORE GAFENCU, Les enseignements de Phistorie 401

Revista istoridi", 'I. om III, nr. 3-4, p. 209 448, 1992

. . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ....

.

...... . .. . . . . . . . ....... . .... . . .

. . . . . . .. .

www.dacoromanica.ro

LA VIE SCIENTIFIQUE

Le con gres international L'histoire des Juifs en Roumanie", Tel Aviv, 15-19 décem-bre 1991 (Eugen Denize); Stage intensif de formation en démographie historique,Paris, 1990 (Irina Gavrila ); Donation de livres (Ion Stanciu ); Chronique . . . 407

COMPTES RENDUS

NICOLAE POPP, Bazinul Dundrii. Naturd si om. (Le bassin du Danube. La nature etl'homme), Edit. Litera, Bucuresti, 1988, 208 P. ( Paul Binder ) 413

* *, Die Donauschtvaben, Deutsche Siedlung in Siidosteuropa, Jan Thorbecke Verlag,Sigmaringen, 1987, 317 p. (Florentina Cazan) 416

PAUL BAIROCH, JEAN BATOU, PIERRE CHEVRE, La population des villeseuropeennes. Banque des donnees el analyse sommaire des résultals, Geneve, 1988, 303p. (Ileana Cazan ) 419

* * *, lzvoare si rnarturii rereriloare la evreii din Romania (Sources et temoignages con-cernant les Juifs dc Roumanie), vol. I (Ouvrage realise par Victor Eskenasy),Federa-tion des communautés juives de Roumanie. Le centre de documentation, Buca-rest, 1986, 162 p. (Betinio Diamant) 421

* * , lzvoare si marturii referitoare la evreit din Romania, vol. II, 20 partie (Ouvragerealise par L. Benjamin, M. Spielmann, S. Stanciu), Edit. I lasefer, Bucuresti,1990, 562 p. + ill. ( Paul Cernovodeanu) 423

* * *, Martiriul evreilor din Romania, 1940 1944. Mdrturii si docurnente (Le martyr desJuifs de Roumanic, 1940-1944. Temoignages et documents), Preface du Dr.Moses Rosen, Centre pour l'étude de l'histoire des Juifs de Roumanie, Edit. Hasefer,BuCuresti, 1991, 318 p. (Florin Constantiniu ) 424

NOTES

* * *, A Dictionary of British History, Stein and Day, New York, 1983, 415 p. (TatianaDuru); * * *, L'Etal de la France pendant la Revolution 1789 1799, Sous la direc-tion de Michel Vovelle, Paris, 1988, 598 p. (Eugen Denize); * * *, L'Image de laFrance rivolutionnaire dans les pays el les peuples de l'Europe Centrale et du Sud-Est,Colloque international 13-15 octobre 1988, Paris, INALCO (Publications Lan-gues'0), 240 p. (Nicolae Liu); ***, Louis the Great, King of Hungary and Poland,Edited by S.B. Varday, Géza Grosschmid, Leslie S. Domonkos, Columbia Univer-sity Press, New York (East European Monographs, No. CI XIV), 1986, XVI +534 p. (Viorel Achim); ***, Sildost Bibliographic, Ergänzungsband 2 Sild-ost Institut MOnchen 1930-1990. Mathias Bernath zum siebzigsten Ge-burtstag, R. Oldenbourg Verlag, 1990, 307 p. (Stefan Delureanu); ENRICOBASSO, 11 Bellum de Soma" ed i trattati del 1380 1387 tra Genova el'Orda d'Oro, In Studii Genuensi" 1990 8, nuova serie, Genova, 1991, p.11 26 (Stefan Andreeseu); KRISTO GYUI.A, Anjou-kori oklevellir, vol. 1,1301 1305, Budapest Szeged, 1990, 527 p. (loan Dragan ); PAUL KENNEDY,.Naissance el declin des grandes puissances, Editions Payot, Paris, 1989, 600 p.(Florin Muller ); ZDE4EK KLANICA, Polcitky slovanskiho osidleni nagich zerni(Inceputurile asezihrilor slave In ärilc noastre), Praha, 1986, 258 p. (Traian lonescu-Niscov ); Y1GAEL YADIN, Masada. Herod's fortress and the zealot's last stand,Stcimatzky Ltd., Jerusalem Tel AvivHaifa, 1984, 256 p. (Betinio Diamant ) 427

LA REVUE DES REVUES D'III STO1RE

Memo. Revue historique", 1990-1991 (Florin Constanliniu) 435

BULLETIN B1BL 0 GRAPHIQUE 437

,. . . . . ......... . .

. . . . . ........ . . . . .. . . . . . . . . .

www.dacoromanica.ro

DEMOGRAFIA ISTORICA METODE SI IZVOARE

IATROISTORIA SI DEMOGRAFIA ISTORICA

LOUIS ROMAN

Apropierea dintre cele doua discipline s-a conturat de-a lungulvremii ; o dovada o constituie insistente adresate de medicina,demografiei. Primul Curs de demografie" a fost tinut la o Facultate dernedicina (in 1875, la Paris, de catre Louis-Adolphe Bertillon). Intrucit,dupa Congresul International de Demografie (Paris, 1878), in deceniileurrnatoare altul n-a mai avut loc, demografia a aseultat din nou chemarearnedicinii si a participat la Congresele Internationale de Igiena, tinute cuincepere din 1876 in diferite capitale ale lumii i numite chiar, cu ineeperedin 1884, Congrese de Igieua i Demografie (Dupaquier-Dupaquier, 1985).La cel de-al VIII-lea (Budapesta, 1894) a participat demograful romanC. E. Crupenski, care a publicat un raport detaliat asupra lucrarilor (1895) ;la un congres anterior (Viena, 1887), prezentase o comunicare cunoscutuligienist al tarii noastre Iacob Felix. Amintita preocupard n-a incetatse manifeste si ulterior, demografia istorica la rindu-i adresind chemariin acest sens istoriei rnedicinii, care detine spre exemplu un loc de seamain Bibliographic Internationale de la Demographic Ilistorique (Liege,1978-).Este evident vorba despre o colaborare intre cele doua stiinte, folositoaream spune chiar necesara ambelor. Terneiul pare a fi dublu : obiectulcercetarii i optica. investigatiei.

Starea de sanatate, fertilitatea, morbiditatea, mortalitatea s.a. sintprobleme de prim plan ale medicinii 0 ale istoriei acesteia, altfel spusambele se insinueaza in aspecte ale dimensiunii biologice ale spatiuluidemografic. Este motivul pentru care se pune si problema studierii me-dico-demografice" a populatiei (Bednyj, 1979). Cea mai buna analiza dinvechea literatura romilneasca asupra istoriei epidemiilor apartine medi-cului G.Z. Petrescu (1933-36). Venind din istoria medicinii, el a inves-tigat flagelul in procesualitate, pe baza izvoarelor. In alt loc s-au observato serie de limite ale cercetarii (Roman, 1984) ; ea este insa exemplara dinpunctul de vedere al rigurozitatii documentarii, al seriozitatii investi-gatiei, al surprinderii dialecticii fenomenelor, al conceptiei inaintate pusein lumina, la intuirea relatiilor dintre societate i maladie. Era deci fireseca studiul conceput de dr. G.Z. Petrescu intreprins, de asemenea, si dealti istorici ai medicinii sa fie dus mai departe de cercetatori de diverseprofile, inclusiv de istorici demografi. Anii 1980 au adus astfel la lumina,tiparuhri mai multe investigatii eu notorii concluzii demoistorice asupr a,epidemiilor din Muntenia, Banat, Transilvania si Moldova, in secoleleXVXIX (Binder, 1985 ; Breier, 1985-87 ; Grecu-Stoian, 1987-88 ;Nistor-Telegut, 1986-87 ; Paltanea, 1987 ; Roman, 1985 I). S-a inceput

11evista istorice, tom HI, nr. 3 4, p. 213-219, 1992

ita1iile

www.dacoromanica.ro

21,4 Louis Roman

caurmare a se stabil" mai precis declansarea i cauzele anumitor situatiiepidemiologice, directiile de raspindire a molimelor i extensiunea lor ;s-a ajuns i la cuantificari de pierderi, dar i la conturarea mai exacta, aefortului profilactic i terapeutic al societatii, al institutiilor i perso-nalului sanitar.

Colaborarea intre iatroistorie i demografia istorica se fundamen-teaza, asa cum am observat, pe elemente comune nu numai de obiect alcercetarii, ci si de optica a investigatiei. Nimeni, in cursa cu multipleobstacole pe care-o face stiinta, nu se mai bazeaza pe hazard, dezvoltareapopulatiei fiind considerata strict determinata. Discutiile se desfasoarainsg de mai multa vreme in jurul factorilor care trebuie luati in consi-derare ; ni se pare ca viziunea cea mai larga este singura justa, : mutat-311edemografice se origineaza intr-o complexa retea dc cauze. Problema .esen-tiala a discutiilor este aceea a factorului decisiv, care agita atit de multspiritele, incit in decurs de un secol i jumatate au fost incercate maitoate soluiiile posibile. Daca, din toate aceste interpretari inla,turitm ten-tele exclusiviste, obtinem elemente valoroase pentru a formula un raspunsvalabil.

a) Aspectul biologic al proceselor demografice. Lor le este specificao autonomie relativa, : in anumite limite, evolueaza," prin impulsuritrice, pe valurile puse in miscare de actiunea propriilor legi demografice(Vignevskij-Volkgv, 1983 ; Dupaquier, 1984), ceea ce se explicg i prinfaptul ca spatiul demografic este parte constitutiva a vietii materiale asocietatii. vreme s-a crezut c, inaintea tranzitiei demografice dinsecolele XIXXX, ar fi existat o fertilitate naturala", dar cercetarilean aratat ca, in fiecare perioada istorica, a existat un control oarecare alfertilitatii umane, cA aceasta cunoaste modificari sub actiunea unei multi-tudini de factori (statutul femeii, mortalitatea i alti parametri demo-grafici, specificul perioadei istorice, zonei geografice, modelului culturals,i categoriei sociale). Intercorelarea acestor factori; larg directionati dedezvoltarea, istorica a societatii, decide tendiatele pe termen lung,mediu i scurt ale fertilitatii, asupra careia se poate aplica o eficiehta,pernicioasa, politicA demografica. Rezulta o fertilitate diferentialrt care,la rindul ei, influenteazA i anume in insemnatit masurit evolutiasocialii, (Roman, 1988).

b) Dublul specific al fenomenelor demografice, -biologic siinterdependenta intre ele i mediul ambiant (teza suprapopulitrii" ori,subpopularii"). Profesoara daneza Ester Boserup a demonstrat" insa,(1965-81) di posibilitatile, in general existente in trecut, de hranire apopulatiei nu se constituiau In limite imuabile ale inmultirii ei, caci oameniile puteau extinde, realizind chiar o revolutie agricolit in caz de necesitate.Dezbaterile la reuniunea de demografie istorica,, ocazionata de cel de-alXVI-lea C'ongres International de Stiinte Istorice (Stuttgart, 1985) aucontribuit la dezvoltarea teoriei, care a adus noi elemente pentru o 'late-legere mai multilateralit, mai nuantata, a interdependentelor intre evo-lutia subzistentelor i cresterea demografica (Pvolution, 1987). Cu ince-pere din 1971, Jaoques Dupaquier a formulat (1972-79) teoria mecanis-mului autoregulator" al fertilitatii, impulsionat de structurile agrare, ra-porturile de productie, mentalitati ; angrenajul esential al mecanismuluinu era constituit de mortalitate, ci de nuptialitate ; s-a admis deci. un

laun-

. 2

/ntr-o

Social,

www.dacoromanica.ro

3 Tatroistorie i demografie 215

sistem complex de relatii intre economie, demografie i societate. Aceastadin urmh nu era, prin urmare, o juchrie a intimplarii, ea cunoscind i apli-eind remedii pentru a supravietui si a depki flagelele.

c) Viata economich(cresterea i fluctuatiile ei la scarh provincialkna-tionalh) i populatia formeazh desigur un sistem. Cercetatorii sint mnspusi in gardh (Perrot, 1983) din mai multe puncte de vedere pe termenscurt, impactul celei dintii asupra populatiei este mai lesne de urrnhrit(efectele unei puternice crize economice, spre exemplu) ; pe termen lung,interdependentele sint foarte diferite, astfel incit ratele de natalitatede fertilitate par a se comporta uneori ea variabile exogene ; pentru a evitaasimiIari abuzive, este deci necesar5, o analizh concreth a functionhrii sis-temului activitate economich-populatie in fiecare caz in parte ; nici oexplicatie monocauza15, nu este admisibilh.

d) Schimbhrile profunde ale sistemului de functionare a populatiilorse petrec oare mai ales sub impulsul sistemelor de valori (culturil, religie,moralh), asa cum au propus unii cercethtori ? Push sub luph de chtre uncolectiv de oameni de stiinth norvegieni (Sogner, 1986), reducerea fertili-thtii in aicea tar5, in anii 1890-1930 se dovedeste a fi fost slab influentathde variabilele demtgrafice, ccea ce contrazice teoria" rolului ce 1-ar fijucat presiunea populationisth ; factorii culturali apar, la rindu-le, inprincipal in postura de element conservator, iar nu declansator de schim-bhri ; schderea fertilithtii se dovedeste in realitate functie de dezvoltareasocio-economich a thrii.

e) Mediul geografic ar fi factorul determinant al evolutiei populatiei.Pinh in veacul al XVIII-lea i chiar pinh in cel de-al XIX-lea, zonele noastresubmontane i depresiunile peri- i intracarpatice au avut o densitatedemografich superioar5, altor Orli ale spatiului carpato-ponto-dunhrean,iar in comparatie cu regiunile de steph neacoperitä, desimea populatieiera mult mai inalth in cimpia impildurith acest f apt fundamental alistoriei noastre se explich in bung parte prin datele naturale intinderilelipsite Fle phduri si de riuri erau inospitaliere pentru asezhrile statornieeale -mei populatii agro-animaliere-artizanale care putea introduce aeelestepe circuitul economiei sale numai sub iorma pkunilor de iarnii. InBarhgan i Dobrogea Centralh spre exemplu situatia s-a schimbat radical(cresterea foarte insemnath a populatiei totale) numai ca urmare a tram-formhrilor social-politice din secolul al XIX-lea liberalizarea corn ertutriextern duph 1829, Unirea din 1859, impropriethrirea din 1864, construill achilor ferate, reunirea Dobrogei cu Romania ete. (Roman, 1974). Ele-mentele specifice ale naturii romhnesti, altfel spus, nu aduc argumente insprijinnl concluziei, duph care mediul geografic ar fi factorul determinantal evolutiei populatiei, ci arath cu limpezime ch. mediul natural este oconditie a fenomenelor dernografice, este cadrul in care ele se desfkoarhsi care le influenteaza, i anume in mai mare milsur5, in perioadele maivechi (citeodath in foarte mare mhsurii) ; impactul marcheazil tendintamodifichrii formelor sale, pe mkurh ce sporeste cunoasterea i utilizareanaturii de chtre societate ; mediul natural va fi ins5," totdeauna o conditiea procesela demografice i deci grija continuh, sporith fath de el constituie0 necesitate..

:

:

in

:

gi

www.dacoromanica.ro

216 Louis Roman 4

f) S-au argumentat diverse aspecte ale impactului demic al fioreimicrobiene : nu este vorba numai de actiunea mortifera a fiecarei epidemiiin parte, ci de legitturile intre diverse lovituri date de un -anume -virus,trebuie luatit in considerare seria socurilor epidemice (Petrescu, 1933 ;Roman, 1985 II) ; in cadrul unei patocenoze (ansamblu al starilor patolo-gice intr-o populatie, in limitele unei perioade date), una dintre maladiipoate genera imunitatea in masa' fata de o alta boala (Grmek, 1969) ;in conditiile unui fascicol simultan de boli infectioase (nedeosebite in vre-mea data una de alta), ele se lichidau reciproc, rind pe rind (del Panta-Bacci, 1977). S-au formulat i idei care nu pot evita discutiile urmarin-du-se istoria epidemiilor, citeodata analiza s-a concentrat asupra agentuluipatogen, a evolutiei sale, a conditiilor naturale ce-1 inf1uenteaz5 ; -ori epi-demiile au fost corelate cu factorii biologici i climatici, celor dintii acor-dindu-li-s eo situatie autonoma fata de mediul socio-economic. Dar cummaladiile epidemice mai ales ciuma i holera au fost multa vreme,in intreaga lume, una din cauzele cele mai importante ale mortalitatiiumane, din ideile amintite s-ar putea eventual ajunge la concluzia ciiun factor decisiv al modificarilor demice rezidit in mediul biotic natural.Atentia NO de raportul mediul natural/lumea microbil'or este intr-adevn-necesari, fructuoasa, dar propriile cercetari ne-au ariltat ca autonomiafatit de societate a factorului epidemic este numai relativa, analiza trebuindal se indrepte in principal spre curba efortului social de riposta la sfidareastihiilor. .

g) Mutatiile succesive, in mileniile e.n., ale regimului climaticin spatiul carpato-ponto-dunarean si-n Europa In general au influentat,in anutnita masura, recoltele, dezvoltarea septelului si a intregului regnanimal ; dad, se au in vedere i numeroasele accidente climatice i cataclis-me naturale, se intelege mai usor in ce masura viata agresta era dependentade capriciile naturii i cit de sever se dovedea citeodata cathul natural,in care evoluau populatiile acestui pamint (Goldenberg, 1973 ; Cernoyo-deanu, 1980 ; Nicoara, 1986 87 ; Constantinescu, 1989). Conjunctiaa dou5 sau trei flagele traditionale (foametea, epidemiile, razboaiele)aducea chiar crize demografice, care se suprapuneau unor complexe si-tuatii sociale ale populatiei, ce rezultau din stadiul de dezvoltare economica,din regimul seniorial, formarea i dezvoltarea economiei capitaliste, f is-calitate, opresiune nationala. Fertilitatea, mortalitatea infantila s.a. seresimteau evident de rigorile climatice excesive din certe decenii, de recolte-le deficitare periodice. Radacinile impactului demic al climei ne aparinsa, inainte de toate, in existenta -unor situatii sociale nefavorabile, inlungi conjuncturi economice negative, in dezastre aduse de razboaie.etc. ;ele se ivese in limitele capacitatii societatii din vremea data de a leinfrunta ; lucrurile se limpezesc in si mai mare masura printr-o interpre-tare, efectuata in spiritul demografiei diferentiale.

h) Cercetarea tuturor acestor factori ai evolutiei populatiei aratareala importanta a fiecaruia. 0 ampla i multilaterala abordare a *pro-blematich eonvinge totodata de justetea i importanta extrema a lantuluiinterdependentelor

(in care S = procese sociale, iar P = evolutia populatiei), eonexiuni careau o valoare decisiva in intelegerea dimensiunii i cailor de aparitie ale

:

8

www.dacoromanica.ro

5 latroistorie i demografie 217

mutatiilor sistemului demografic, precum 0 ale impactului lor social ;aka cum am vgzut, Insu0 specificul biologic al fenomenelor, propriile lorlegi sint inextricabil legate, prin multiple interdependente, de societate.Cum in literatura din diferite tari apare uneori o intelegere ingusta a pro-blemei, ne grabim s precizam ca' prin procese sociale" intelegem un intregcomplex problematic : dezvoltarea economica, tehnica, precum i naturarelatiilor sociale, aflate In continue transformari ; specificul ocupatiilor

mezarilor umane, precum i nivelul urbanizarii ; posibilitatile createde societate indivizilor, comunitatilor de rudenie, grupurilor socialesensul eforturilor proprii de a-0 stabili o anumita situatie socia1 i unanumit model cultural, de a-0 procura diverse bunuri materiale i cultu-rale ; particularitatile comunitatilor de rudenie i statutul social al femeii ;conjuncturile create de cavalerii apocalipsului" epidemiile, foamctea,razboaiele (in anumite grave perioade, la noi se adguga, de asemenea,fiscalitatea) ; starea de sanatate a poporului §1 capacitatea societatiide a preveni i combate stihiile ; gradul de §colarizare 0 de culturalizare ;ideologia, morala i mentalitatile ; politica demografica etc.

Cea mai inaintata pozitie a §tiintei contemporane este aceea a isto-riei totale, care solicita analiza concreta a fiecgrei situatii in parte, urminda se stabili de fiecare data §i evantaiul de factori, dar i ponderea fiecaruiadin factorii perceptibili, precum i modul lor de influentare a desfamarilordemice. Pe primul plan ins/ ni se infati§eaza procesele sociale, care influ-enteaza in mod hotaritor natalitatea, morbiditatea i dinamjca socio-pro-fesionala, mobilitatea teritorial i evolutia comunitatilor de rudenie

Cercetarea demografica a 162 de proprietari sclavagkti din Lo-rena (Brazilia In zorii secolului al XIX-lea Ii arata mai ales batrini (70%in virsta de 40 +), albi (96%), barbati (76%), agricultori (65%), ngscutiin distrietul dat (46%), in timp ce 912 sclavi ai lor erau celibatari (79%),brutati (55%), brazilieni (73%), mulatri (75%) asadar structura de-mografica in cazul dat era dependenta inainte de toate de apar tenenta,sociala (del Nero da Costa-Nozoe, 1989). In orasul Guadalajara (Mexic),in prima jumatate a secolului al XIX-lea, se constata o mortalitate foal teinalt5 (aproape 40 la 1000 in anii obkauiti, dar peste 60 intr-un an dincinci), in timp ce pierderile in cartierele sarace 0 in barrios catunele"indiene erau duble sau chiar triple fata de centrul urban (Oliver, 1988)avem deci de-a face cu o mortalitate diferentiall, strict conditionat5, destatutul social, venituri, modelul cultural ; o situatie sithilara a fast con-statata in raffle Române, in vremea mar ilor epidemii din veacul al XVIII-lea 0 de la inceputul celui de-al XIX-lea (Roman, 1987).

. Nu trebuie onais nici faptul ca' politica demografica poate avea §i eaprofunde urmari asupra dezvoltarii populatiei 0 a intregului sistem so-,cial. Dovada In sens acut negativ se releva politica natalistg fortata aregimului totalitar din Romania, care in impletire cu criza societ5tiia determinat, mai ales in anii 1980, o grava situatie sub aspect demografic.

Optica infa44ata in paginile anterioare este mr numai demoistorica,ci i iatroistorica. Atentia acordat5 azi de cercetarea romaneasca aspectelorsociale are o indelunga traditie. Ea a fost evidentiata in eforturile medicilorno§tri, ea 0 ale multor altor intelectuali ihaintati din trecut de a demonstra

combate urmarile grave ale ambiantei socio-economice asupra taranilormuncitorior, asupra sangtatii i numgrului locuitorilor (Bratescu,

1983 0 1986 ; Burduja, 1984). Ni se pare ca,pentru a putea obtine rezultate

si

s.a.m.d.

si

si

si

www.dacoromanica.ro

218 Louis Roman 6

valoroase, cevetarea medico-istoricg actualit are a se baza pe aceeasiconceptie a unei istorii totale, inainte de toate a unor conexiuni multipleintre starea de sgngtate si evolutiile sociale.

Dacg ar fi sg sesizg'm firul Ariadnei in expunerea de fatg, atunci elar fi acesta : iatroistoria i demografia istorid sint discipline distincte,dar intercorelate, care pentru propriul succes stiintific -au a colaboraintens.

BIBLIOGRAFIA

Bednyj, 1979 M.S. Bednyj, Mediko-demografteeskoe izueenie narodonaselenija, Moskva, 1979,Binder, 1985 P.Binder, Epidemtile de ciumd din Transilvanta In secolul al XVI I I-lea(1709- 1795),

in Retrospective medicate. Studii, note $i documente, ed. G. Brdtescu, Bucuresti, 1985,p. 173-87.

Boserup, 1965-81 Datele bibliografice la L. Roman, Demografia istorith in lume la sfirsit demileniu, in Revista de Istorie", 42, 4, 1989, p. 414, n. 49.

Brfitescu, 1983 si 1986 G. Brdtescu, Morbiditatea, cxcedentul natural i imigrarea la Bucurestiin cea de-a doua jumeitate a secolului al XIX-lea, in Igiena", 32, 2, 1983, p. 153-58;idem, Medici romdni cu preocupdri sociologice (Nold bibliograficd), ibidem, 35, 3, 1986,p. 231-38.

Breier, 1985-87 Th. Breier, Din istoricul stdrii de sdndtate a populatiei timisorene. . ., in Timi-soara medicaid", 30, 1, 1985, p. 64-67; 4, 9. 55-58; 32, 3, 1987, p. 90-93 (sintezaIn Forscfiungen zur Yolks- und Landeskunde", 30, 2, 1987, p. 52-60).

Burduja, 1984 I. Burduja, Mihai Eminescu despre influenla conditiilor medico-sociale asuprasdnätálii populatiei romingti, in Revista medico-chirurgicald", 88, 1, 1984, p. 159-62.

Cerriovodeanu, 1980 P. Cernovodeanu, Environment and History. Some Considerations on theImpact or Natural Disasters on the Socio-Economic and Demographic Situation of the Roma-nian Countries (lin to 1800), in Nouvelles Etudes d'Histoire, VI/1, 1980, p. 297-307.

Constantinescu, 1989 Ioana Constantinescu, Climii, agriculturd i societate in Tara Romdneascdsi Moldova sub fanarioti, in Revista de Istorie", 42, 3, 1989, p. 259-72.

Crupenski, 1895 C.E. Crupenski, Raport despre Congresul VIII International de Higiend si Demo-grape, Budapesta, 1894, in Buletin Statistic General al Ron-airier, III, 1895, p. 256-78.

del Nero da Costa-Nozoe, 1989 I. del Nero da Costa, N.H. Nozoe, Mementos da estrutura deposse de escravos em Lorena no alvorecer do seculo 19, in Latin American PopulationHistory Bulletin", nbr. 16, 1989 (University of Minnesota), p. 7.

del Panta-Bacci, 1977 L. del Panta, M. Livi Bacci, Chronologie, intensité et diffusion des crisesde mortalité en Italie: 1600-1850, in Population", Paris, 32, n° spec., septembre 1977,p. 401-46.

Dupiquier, 1972, 1979 si 1984 Datele bibliografice la L. Roman, Demografia istoricá in lumela sfirsit de mileniu, in Revista de Istorie", 42, 4, 1989, P. 414, n. 35 si 51. Propriilenoastre reflexii asupra cfirtilor din 1979 si 1984: Revue Roumaine d'Histoire", 21,3-4, 1982, p. 452-56; Revista de Istorie", 38, 2, 1985, p. 222-26.

Dupdquier-Dupfiquier, 1985 J. Dupdquier, M. Dupfiquier, Histoire de la demographic. La sta-listique de la population, des origines ci 1914, Paris, 1985.

Evolution, 1987 Evolution agraire et croissance démographigue, ed. Antoinette Fauve-Chamoux,Liege, 1987. Comentariile noastre: Viitorul Social", 81, 4, 1988, p. 365-68.

Goldenberg, 1973 S. Goldenberg, Clima, climatologia $i istoria ,climat

in Anuarul Institutului deIstorie si Arheologie Cluj", 16, 1973, p. 431-44 (= Le et Phistoire. Contributions

une histoire du climat dans les Pays Roumains aux XVI0- XV Ile siècles, in RevueRoumaine d'Histoire", 13, 2, 1974, p. 305-21).

Grecu-Stoian, 1987-88 N. Al. Green, E. Stoian, Epidemii pe drumul Branutui. . ., in Bacte-riologia, virusologia, parazitologia, epidemiologia", 32, 4, 1987, p. 345-63; E. Stoian,Carantina cla la Bran $i pilstoritul transhumant, in Igiena, medicina muncii i medi-cind sociald", 37, 5, 1988, p. 471-77.

Grmck, 1969 M.D. Gremk, Préliminaires d'une etude historigue des maladies, in Annales:ESC", Paris, 24, 6, 1969, p. 1473-83.

www.dacoromanica.ro

7 Iatroistorie i demografie 219

NicoarA, 1986-87 T. NicoarA, Voriaf ii climaterice i mentalildfi colective in see. al XVII I-leafnceputul secolului al X1X-lea ( 1700-1830), in Salm Mare", VII VIII, 1986-87,

p. 247-64.Nistor-Telegut, 1986-87 F. Nistor, M. Telegut, Aspecte ale mortalitdfii din Banat In secolul

al XVI II-lea, in Timipara meclicalii", 31, 3, 1986, p. 92-98; iidem, Epidemia de ciurnddin 1738-1740 fn satele bdrulfene, ibidem, 32, 1, 1987, p. 47-52.

Oliver, 1988 L. Oliver, La mortalidad en Guadalajara, 1800.-s-1850, in La mortalidad en Mexico;Niveles, tendencias y determinantes, Mexico, 1988, p. 167-201.

PAltAnea, 1987 P. Paltenea, Epidemiile de ciumei de la Galafi din secolele al XV II-lea si alXVIII-lea, in Bacteriologia, virusologia, parazitologia, epidemiologia", 32, 2, 1987,p, 115-18.

Perrot, 1983 J.-Cl. Perrot, Histoire économigue et démographie historigue, in DH Bulletin d'In-formation", n" 38-39, 1983, p. 19-28.

Petrescu, 1933-36 G.Z. Petresco, Les dernieres epidemies de peste dans les Pays Roumainsau XVI I le et au X.I.Xe siecle, Bucarest, 1933-36.

Roman, 1974-88 L. Roman, Populafia fn raport cu societatea i cu mediul natural, in Populaliasi mediul fnconjurdtor, ed. Al. Ionescu, Deva, 1974, p. 31-53; idem, Impactul epidemiilorasupra societdfit romdnesti ..., in Apdrarea sdndtdfii ieri i azi. Studii, note si docu-mente, ed. G. BrAtescu, Bucuresti, 1984, p. 119-39; idem, Démographie historigue de la.Roumanie, 1978-1984. Bibliographie andlytigue, in Revue Roumaine d'Histoire", 24,4, 1985, p. 351-72; idem, epidemice i societatea romdneased In veacurile XV X 1X,in Retrospective medicale. Studii, note si documente, ed. G. BrAtescu, Bucuresti, 1985,p. 125-32; idem, Epidemiile fn Tdrile Romdne. in Igiena", 36, 4, 1987, p. 307-14;idem, Fecondite et statut de la femme en terre roumaine et europienne, XV I le X1f.Xe sle-eks, la Conference on Women's position and demographic change in the course of develop-ment, Asker (Oslo), Norvegia, 15-18 iunie 1988.

Sogner, 1986 Solvi Sogner et al., Le declin de la recondite en Norvege (1890-1030), in "Annalesde Demographic Historique", Paris, 1986, p. 361-75.

ViAnevskij-Volkov, 1983 A.G. Vanevskij, A.G. Volkov, in Vosproizvodstvo naselenija SSSR,Moskva, 1983, p. 16-18.

IATROHISTOIRE ET Dn\TOGRAPHIE HISTORIQUE

resume

Le rapprochement et la collaboration entre l'histoire de la médecined'une part et la démographie (contemporaine et ancienne), aussi bienque la démographie historique (Phistoire de la population et de la poli-tique en matière de population) d'autre part se sont accomplies aux XIX°et Xxe siècles. Leur fondement parait etre double :

L'objet de recherche.L'optique de Pinvestigation. Pendant un siècle et demi ont été

formulées beaucoup de réponses a la question : quels sont les facteursdu développement de la population ? Si on éloigne partout les teintesexclusivistes, on obtient des éléments précieux pour formuler une solutionvalable (-h) c'est l'histoire totale : les mutations démographiques trou-vent leurs origines dans un ample reseau de causes ; Panalyse concrete dechaque situation doit ëtablir chaque fois non seulement l'éventail des fac-teurs, mais encore la part de chacun et sa modalité d'influer sur l'évolutiondémographique ; sur le premier plan nous paraissent se situer les processussociaux. C'est une perspective démohistorique et iatrohistorique en mêmetemps : les enchainements multiples entre &tat de sante et evolutionssociales ont été analysées par beaucoup de médecins roumains du passé.

si

,cocurile

u

I-11,

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

UTILIZAREA METODELOR STATISTICE IN ANALIZAASOCIERII INTRE FENOMENELE ISTORICE.

UN PUNCT DE VEDERE

IRINA GAVRILA"

Studiul de NO, I.i propune sit prezinte, celor care se intereseazitde aplicarea matematicii in istorie, citeva consideratii asupra metodelorstatistice de mitsurare a asocierii dintre fenomene, dind notiunii de aso-ciere un inteles mai larg, acela de legilturei, grupare, intre aparitia, dispa-ritia, variatia fenornenelor i caracteristicilor lor, indiferent de naturacalitativit sau cantitativg, a acestora.

Pent u a putea aprecia utilitatea mitsurg,rii asocierii dintre fenome-nele istorice, este necesar sg, ne ocupAin pe scurt de insemnAtatea studieriiei. De asemenea, trebuie sN abordlm unele aspecte generale ale problemeirelatiilor de dependen i conditionare dintre fenomene. Aceasta, pentrua inlesni elucidarea posibilitItilor de adaptare a metodelor inspirate destatistica matematid la specificul problemelor de istorie, pentru a precizaanumite coneepte fundamentale si a evita confuziile care ar putea fi pro-voeate de sensurile diferite atribuite unora i acelorasi termeni in lucrArilede statistid matematicit pe de o parte, de istorie i teoria istoriei pe dealtà parte.

in primul rind se ridid, intrebarea : in ce mäsur5, este posibill apli-carea metodelor statisticii matematice in general si a metodelor de mAsu-rare a asocierii in special, in domeniul cercetarii istorice.

In legittur5, eu problema generalit a perspectivelor matema-ticii in istorie, au fost abandonate pitrerile extreme, care mergeau de lanegarea oricetrei posibilititti de aplicare eficientà, fecundit, a matematiciiIa istorie, pinit la afirmarea posibilitii4ii principiale de aplicare a matematiciila orice problemit istoricit. Ambele piireri extreme emu ditunAtoare, primaprin aceea c bara dezvoltarea unor noi metode de cercetare, a doua prinaceea c putea impinge noile cercetitri in directii gresite, spre problemepentru care noile metode sint inadecvate.

in discutiile privind posibilit4ile ap1icrii matematicii in istorie,se porneste uneori de la eelebra formulare a grupului de matematicienifrancezi cunoscut sub denumirea de Bourbaki, formulare potrivit dreiamatematica modernit a ineetat de a mai fi o stiintA a numerelor i figurilorsi a devenit o stiint5, a structurilor, mai exact a structurilor formale ;se poate trage de aici concluzia c, intrucit fenomenele istorice sint inte-grate in sisteme sociale citrora le sint proprii anumite structuri, matema-

* Prezentul studiu IncorporeazA si o serie de rezultate ale anchetei de specialitate des-f Asuratd In perioada 1980-1983 impreuná cu Vasile Liveanu la Institutul de Istorie N. lorga",In cadrul colectivului de aplicare a metodelor matematice In studiul istoriei.

, Revista IstorIcA", totn III, nr. 3-4, p. 221-229, 1902

aplickii

www.dacoromanica.ro

222 Irina CavrilA 2

tica este in principiu aplicabilg oric6mr fenomene istorice. Unii cercetl-tori din domeniul stiintelor sociale, in special promotori ai structuralis-mului, ca Levi-Strauss, dar i adversari ai structuralismului care se consa-erg, studiului structurilor sociale, considerri, posibia utilizarea matematicii

in alte domenii decit cele in care este posibila cuantificarea. Se vorbestechiar de posibilitatea unei matematici calitative" aplicabili tiintelorsociale, invocindu-se astfel de ramuri ale matematicii ca teoria multi-milor si topologia, care se ocupA de relatiile dintre multimi (colectivitati,ansambluri) i elemente 1

Este locul s facem anumite precizni privitoare la structurile stu-diate de matematica modern'a. Intr-adeviir, matematica studiazil structuriabstracte MO, a se interesa de natura concreta obiectelor intre care existarelatii structurale. Matematica porneste numai de la sistemele de axiomecare definesc obiectele studiate, WA, a se interesa de natura concreta aobiectelor care satisfac axiomele date 2. De aici provine posibilitatea apli-doh matematicii Ia studierea celor mai diferite fenornene. MAsurile deasociere, elaborate de statistica matematica, de exemplu, pornesc de ladefinirea unor notiuni ca eveniment, dependenta, independenta" fiindaplicabile celor mai diverse tipuri de fenomene, inclusiv celor istorice.

DupA pitrerea unor matematicieni, matematica poate insA operanumai cu structurile caracteristice relatiilor numerice si formelor spatialesau cu structurile si formele asemiiniitoare, izomorfe cu acestea 3. Altimatematicieni i Amin la ideea ci matematica este stiinta relatiilor canti-tative i spatiale, dar llrgesc sfera acestor relatii incluzind de pildit intre

cantitative ii relatiile dintre toate obiectele care pot fi exprimateprin litere si supuse astfel calculului matematic 4.

Astfel, in logica matematick propozitiile si predicatele au fost inlo-cuite prin litere, similare simbolurilor algebrice, s-a elaborat calcululpropozitiilor si predicatelor, a crtrui aplicare a fost sugeratrt pentru ca-racterizarea iiispmndirii obiectelor arheologice 5. In mod analog a fost

sfera conceptului de spatiu la orice totalitate de lucruri sau evenimentecare pot fi considerate fiecare in parte ca un punct in spatiu. Pe aceastl.linie de exemplu, pentru stabilirea stemei" genealogiei manuscriselor

2 C. Levi-Strauss, Les mathematiques de l'homme, In Bulletin International des Sciencesde l'Ilomme, VI, 1954. M. Duverger, Methodes des sciences sociales, Paris, 1961; Cf. Teorie ;imelocid fn ;tiinfele sociale, vol. II, Cercetarca sociologich, Bucuresti, 1966.

2 Un matematician specializat In aplicarea matematicii la stiintele umane scrie: Mate-maticile studiazil obiecte abstractc, adieu In Intregime constituite prin definitia lor, In sensul ceproprietAtile lor shit consecintele i numai consecintele acestei definitii. Obiectele matematice,pe de o parte, au relatii Intre de, iar pe de ate parte, shit de cele mai multe ori formate eleInsele de elemente care trebuie se verifice anumite relatii". ReIaiile shit mai importante decltnatura elementelor, iar esentiale pentru matematicieni shit proprietétile logice: A devenitcurent se se defineasce elementele prin relatille pc care le au Intre ele i se se defineasceaceste relatii Insési prin proprietetile lor logice, apare aici principiul dcfiniiibor axiomatice.. "(André Regnier, Mathematiser les sciences de Phomme? In Antropologie et calcul, Ph. Richard,R. Janlin, editeurs, Paris, 1971, P. 15-16.

8 Izomorfismul are o definitie matematice precise, a cérei redare aid nu este necesare.Este suficient se spuncm cu izomorfismul desemneaze o identitate de structurd lntre sistemede nature diferité.

K.E. Morozov, Problem! filozofzcogo obosnovania matematiki i matematiceskoi logiki,In Filozofskie osnovania estestvoznaniia, Moscova, 1977, P. 87.

6 Mihai Dinu, 0 caracteristicd algebried a rdspindirii materialului arheologic, comunicarela consfétuireaAplicajiile matematicii fn istorie ;i arheologie" Velma de Munte, mai 1979.

si

a

relatiile

litr-gitit

4

www.dacoromanica.ro

3 Utilizarea metodelor statistice 223

aceleiasi cronici, fiecare manuscris este considerat ea un punct In spatiu,putindu-se aplica astfel capitolul din rnatematicit intitulat teoria grafu-

ilor Conceptul de spatiu a fost largit la oricare grup de caracteristici,fiecare caracteristid, in parte fiind tratatil ca o dimensiune a unui spatiucu trei sau mai multe dimensiuni. in studiul ceramicii de la Histria, deexemplu, o serie de caracteristici ale obiectelor de ceramicA au fost consi-derate dimensiuni intr-un spatiu multidimensional, aplicindu-se metodaanalizei factoriale prin corespondentil 7.

in ciuda liirgirii In acest fel a notiunilor de relatie cantitativ11 si spa-tiali autori, de exemplu Al. Valentin, considok cu dreptate dupitpiirerea noastrit, cli. vechea definitie a rnatematicii ca stiintil a formelorspatiale si a raportmilor cantitative se vildeste a fi prea sitiraciti i unila-teralit in rapott eu adevitratul continut al rnatematicii".

Un matematician interesat de stiintele sociale, deja chat, set iespre deosebire de logica formala care studiazil relatiile proprii rat ionamen-tului in general, matematicile studiazil relatii particulare" si dispun azide o listil, considerabilit de relatii pe care le-au ales pentru interesul lor§i care le sint familiare, in cantitilti. Dar nu se mai poate spune eit mate-matica este numai stiint a cantit4ii" pentru ca ea trateaza, si alte problemein afara celor cantitative 8.

Nu ne propunem, fireste, sit rezolviim aici problema obiectului mate-maticii in general. Am citat pitrerile de mai sus numai pentru clii ni se para inlesni elucidarea modalit54ilor actuale de aplicare a matematicii indomeniul stiintelor naturii, gindirii i societ4ii si mai ales in domeniul

Faril a prejudicia asupra viitoarelor directii ale aplicatiilor ma-tematicii la istorie trebuie sit constat5an cli. pinA, acum aceste aplicatiis-au realizat in adevitir mai mult in cazurile in care s-au putut evidentia.existenta intre evenimentele i obiectele sociale, istorice, a unor relatiinumerice sau spatiale sau a unor relatii similare cu cele cantitative sauspatiale §i in general a unei relatii algebrice de ordine sau topologice.

Posibilitatea apliciirii matematicii la studiul structurilor enumeratemai sus deschide posibilitli4i largi de utilizare la cele mai variate piobleme,citici sttuetuti ea cele de mai sus, la al cliror studiu se pot utiliza diversecapitole ale matematicii, apar in domenii pe cate cercetittcaul strain depreocupitirile matematicilor contemporane pur si simplu nu le imagineazk

Ritrnine insit faptul ell aplicarea matematicii nu se realizeazit astitiziin mice domeniu al istoriei, ci numai in acele domenii i probleme in cat ese manifestit fie relatii numerice i spatiale, fie relatii izomot fe cu acestea.

In ceea ce priveste ramura matematicii care ne intereseaziti, in cazulnostru statistica matematick se constatA de asemenea faptul c aceastaa fost aplicath in special pentru prelum area infm rnatiilor istm ice cuantficate.

Aceasta nu inseamO, excluderea caracteristicilor ealitative dineimpul de preocupari al statisticii matematice. Statistica matematicit

6 Sorin Cristian Nitd, Establishing the linkage of different variants of a Romanian chro-nicle, In Mathematics in the Archaeological and Historical Sciences, Edinburgh, 1971, p. 401 siurm. Acest volum cuprinde numeroase lucrhri in care studiul descricrii obiectelor arheologicepcnneste de la considerarea acestor obiecte ca puncte In spatiu.

7 Maria Coja, Pierre Dupont, Histria V Ateliers ceramigues, I3ucuresti, Paris, 1979.8 A. Regnier, op. cit., p. 16

r 6.

alti

istoriei.

ca,

www.dacoromanica.ro

224 Irina GavPila 4

studiazg Insi i caracteristicile calitative care de multe ori pot fi i elecuantificate. 0 caracteristicg calitativg se poate cuantifica dacg se numiirácazurile in care ea apare sau nu apare, cu. alte cuvinte, dad, se numgrgevenimentele sau obiectele care posedg sau nu acea caracteristidi

Fiind perfect conOienti de posibilitatea aparitiei in orice momenta unor noi i nebgnuite directii de aplicare a matematicii in cercetareaistoricg, considergm CA in momentul actual extinderea folosirii statisticiimatematice in istorie va fi inlesnitg, iar rezultatele vor fi mai interesante,mai rapide, dacg se va incepe cu studierea relatiilor numerice, cuantificatesau cuantificabile, dintre evenimentele i fenomenele istorice 9.

Fgr a. indoialg, aceastg restrictie limiteazit cimpul de aplicatii inistorie al statisticii matematice. Restrictiile sint insg mai putin severedecit ar pgrea la prima vedere celor nefamiliarizati cu metodele cercetgriicantitative. Cgci aceste metode, respectiv metodele bazate pe cuantifica-rea fenomenelor, mai exact a informagilor despre fenomene, sint aplicabile

unor cuprinzgtoare clase de probleme socotite de obicei, dar in modgre§it, ca fiind exclusiv de domeniul analizei calitative.

Am subliniat cuvintul exclusiv pentru cii orice problemg a ceicetgriiistorice impune §i o analizg calitativg. Singura diviziune, justificatgdin acest punct de vedere, este aceea dintre : a) probleme istorice care potfi studiate prin analize calitative §i cantitative " ; b) probleme istoricecare, cel putin astgzi, pot fi studiate numai prin analizg calitativg.

Mai trebuie avut in vedere cii statistica matematicg se ocupg, dupgcum ii aratg numele, de date statistice cuantificate, statistice intr-un sensspecial. Trebute sg facem anumite precizgri relativ la diferenta existentgintre o caracteristicg generalei i o caracteristicg statisticä. Caracteristicageneralil a unei colectivitgti de obiecte este inerentg fiecgiui element alacelei colectivitIti. Cind spunem : limbile romang, italianii, francezg,spaniolg, portugheza sint romanice", romanic este o caracteristicg e-feritoare la fiecare din limbile citate, o caracteristicg proprie fiecgiui ele-ment al clasei limbilor romanice. Caracteristica generalif se referg la f iecareelement al unei clase de obiecte (dupg cum caracteristica particularg sereferg la fiecare element al unei subclase de obiecte).

Caracteristica statist icci nu este propriefiecdrui element al unei close,subclase, sau altei colectivitati de obiecte. Caracteristica statisticg esteproprie numai unei colectivitgti de obiecte luate in intregul ei 11. Cindspunem, de exemplu, in 1939, 80% din populatia Rominiei trgia in me-diul rural", 80% este o caracteristicg a colectivitAtii populatia Românieidin 1939" §i nu caracteristica individuali a vreunui element, al unui

9 Subliniem c ne referim la posibilit4ile aplicArii statisticii matematice, si nu a alt ordiscipline matematice In cercetarea istoricA.

10 De altfel, InsAsi conceptele de mAsurA i mAsurare presupun luarea In considerarealit a caracteristicilor cantitative eft si a celor calitative ale obiectelor.

Despre conceptul de colectiv statistic vezi Octav Onicescu, Statistica i sociologia,In Arhiva pentru stiintA i reformA socialA", IX (1931), nr. 4. Notiunea de Gesamtbeit",In sens de totalitate, ansamblu, colectivitate dc obiecte, propusa in 1868 de G. Knapp, a fostpreluata apoi cu denumiri schimbate si respectiv traduse de statisticieni si logicieni nu numaidin Germania dar si din diverse tilri, care si-au propus s construiascA teoria conceptelor degrup". Vezi expunerea i bibliografia la B.N. Piatnitin, Filozofskie problemf veroialnostnth istatilisticeskih metodov, Moscova, 1976, p. 153.

raffia-tiva.

si

astki,

44

www.dacoromanica.ro

5 Utilizarea metodelor statistice 225

locuitor al tgrii (de altfel 80%" in legatura cu un singur locuitor nicinu are Bens).

La fel, dacg spunem in batglia de la Vaslui oastea lui Stefan celMare era formata in majoritate din tarani liberi", caracteristica majo-ritate de tarani liberi" apartine unei colectivitati de indivizi (oastea Mol-dovei), este deci o caracteristica statistica.

Chad spunem au fost trei razboaie pornite de Vasile Lupu impotrivalui Matei Basarab", trei se refera la o colectivitate de actiuni ale aceleiasipersoane, este deci o caracteristica statistica. Cind spunem retributiamedie a muncitoiului roman era in 1975 de 1 600 lei CO" nu avem invedere un muncitor individual, membru al unei clase, iar afizmatia noastrase refera de fapt la caracteristica muncitozii romani".

Statistica, se spune de obicei, studiaza fenornenele de masd, sugerin-du-se ca preocupare exclusivd a statisticii colectivitatilefoarte mari de obiec-tc, evenimentele care se repeta. de un foarte mare num.-1r de on n aceleaficondititi. Aceasta definitie este legata de rolul mare pe care il ai e in sta-tistic5, studierea fenomenelor probabilizabile care presupun intr-adevarrepetarea unor evenimente in aceleasi conditii de un numdr mare de ori.Metodele statistice pot fi aplicate insg si Ia fenomene neprobabilizabilesau in general la colectivitati mici de obiecte. Consideram de aceea maipotrivita definirea statisticii matematice ca o ramura a matematicii carestudiaza caracteristicile statistice ale colectivitatilor de obiecte i fenomen e.

Aceasta nu inseamna ca din cimpul de preacupari ale statisticiimatematice ar fi absenta cercetarea caracteristicilor nestatistice ale eve-nimentelor si obiectelor. Dar caracteristicile nestatistice sint studiate destatistica matematicg in scopul construirii asa numitilor indicatori sta-tistici, care pun in lumina, caracteristicile statistice.

De exemplu, pentru a stabili astfel de caracteristici statistice precumar fi proporga locuitorilor Romaniei care in 1939 locuiau in mediul rural,sau proportia ostasilor moldoveni din 1475 care erau tarani liberi, a tre-buit sa se cerceteze mai intii caracteristicile nestatistice locuitor dinmediul rural", sau Oran liber". Caracteristicile nestatistice sint studiatein cazul statisticii matematice ca o etap5, intermediarei in vedez ea elucidariicaracteristicilor statistice.

Fara a prejudicia asupra viitoarelor posibilitati de folosire a statis-ticii matematice la studierea asociatiei intre fenomenele istorice, fara apierde din vedere indisolubila legatura dintre analiza calitativd i ceacantitativei a acestor asociatii, putem spune ca in stadiul actual folosireaIn domeniul cercetarii istorice a metodelor statistico-matematice de cer-cetare a asociatiei dintre fenomene este posibilit mai ales in pz oblemelein care informatiile disponibile sint informatii cuantificabile privitoarela caracteristicile statistice ale unor colectivildli de obiecte sau fenomeneistorice.

Metodele de mgsurare a asocierii dintre fenomene elaborate de sta-tistica matematicg, sint de fapt metode de masurare a dependentei dintrefenomene.

In terminologia statisticii matematice prin masurile asociatiei"se inteleg de obicei numai masurile asociatiei intre caracteristicile cali-tative, mgsuri bazate pe numdrarea cazurilor de apalitie si neapalitiea acestor caracteristici. Aici intelegem prin asocierea intie fenomene,leggtura (de succesiune sau concomitenta) intre fenomene i cal acteristicile

2-c. 3448

t

www.dacoromanica.ro

2213 Irina eavrilii 6

lor, indiferent de natura (cantitativa sau calitativa) a caracteristicilw. .Dc ce este hnportanta studierE a si mai ales masurarea asociatiei, depen:dentei intre fenomenele istorice

In masura in care se vrea cercetarea istorid, isi propunesi depeasca simpla deseriere i narare a evenimentelor i sa dezvaluiecondiliile determinante ale producerii si desfawritrii evenimentelor siproceselor istorice. Dezvaluirea relatiilor de condifionare dintre fenomeneeste o trasittura distinctiva a cercetarii stiintifice a istoriei. Or, relatiade conditionare se defineste in mod frecvent ca fiind relatia de dependentda unui fenomen de alte fenomene.tiinta studiaza conditionarea fenomenelortocrnai in acest sens, al factorilor de care depind, care influenteazd, caredetermin a desfasurarea fenomenelor 12. Dietionarul limbii ronuine contem-porane consemneaza ca prima acceptie a cuvintului conditionare : sta-bilirea unui raport de dependenta".

Dependenta apare in primul rind ca o relatie in cadrul careia apari-disparitia, variatia unui fenomen sau ansamblu de fenomene este aso-

ciata (precedata, insotita, urmata) de aparitia, disparitia, variatia altuifenomen sau ansamblu de fenomene. Dar pe linga asocierea intre variatiilefenornenelor (aparitia sau disparitia sint i ele variatii), dependenta maipresupune influentarea, determinarea unui fenomen de catre alte feno-mene. Tocrnai de aceea, caracterizarii relatiei de conditionare ca relatiede dependenta i se adauga uneori si elernentul influentarii. Definireainfluentdrii pune probleme mai complicate, dar mai putin legate cum vomvedea de problemele care tin de statistica matematica. aceea consideramnotiunea de influentare ca notiune primitiva, care nu are nevoie de deli-nitie si al carei continut este intuitiv 13.

Uneori si in lucriirile de statistica matematica dependenta esteprincipial definita prin influentare 14 Dar in practica, masurarea a ceeace lucrarile de statisticil matematica denumese dependentil" se reducela masurarea asocierii intre variatiile fenornenelor, si nu poate arata dacaaceasta asocialie intre variatiile fenomenelor exprima si o influentare aunora dintre fenomene de catre altele. Sensul curent al notiunii de depen-

intre fenomene, la care se refera asa numitele masuri ale depen-dentei" elaborate de statistica rnatematica este deci altul decit sensulnotiunii de dependenta (intre fenomene) la care se refei a lucraiile filosoficesau de stiinte sociale inclusiv cele de istorie.

In statistica matematica, conceptul de conditionare are de asemeneaun alt sens decit cel dat relatiei de conditionare in lucrarile de filosofiestiinte sociale. In statistica matematica, prin conditia producerii unuifenomen A, se intelege pur si simplu o imprejurare oarecare, care apareivaintea, in timpul sau ulterior produceiii fenomenului A, indifer ent dadintre aceasta imprejurar e si fenomenul de referinta exista sau nu o relatie

12 Vezi articolul Conditie", Mic diclionar filozofic, Bucuresti, 1969, p. 63.13 Influentarea presupune actiunea unui fenomen asupra altuia. In domeniul proceselor

fizice si biologice influentarea presupune transferul de materie, energie, informatie de la unfenomen la altul. In viata socialg, In istoria umand, care sInt manifest:11i ale actiunilor con-stiente ale oamenilor, influentarea presupune in plus reflectAri ale acestor transferuri In con-stiinta oamenilor si coinuniari ale reflectlirilor constiente.

14 S.V. Suliodoiski, Osnovi matematiceskoi statistiki dlia psihologov, Leningrad, 1972,p. 21; William IL Klecka, Discriminant Analysis, Sage Publications, Beverly Hills, London,1986.

tia,

De

dental

t$i

ptfinfif ied,

www.dacoromanica.ro

7 Utilizarea metodelor statistice 227

de dependentl. Daciti in statistica matematicit, se vorbete despre eve-nimentul A conditionat de evenimentul B" nu inseamnA neapkat cit eve-nimentul A este O. dependent de evenimentul B. In terminologia statis-ticii matematice (cAci problema este o problema a terminologiei utilizatei nu a naturii fenomenelor studiate), evenimentul A conditionat de eve-

nimentul B poate fi, dupa caz, dependent sau independent de B.Conditie", in terminologia statisticii matematice are un sens apro-

piat de unul din sensurile cuvintului eonditie" in lirnbajul cornunanume tocmai de sensul de imprejurare", circumstantii," 15

Aceste deosebiri de terminologie au trebuit sa, fie consemnate sprea se evita confuziile ; dar ele nu constituie in nici un fel o piedic in utili-zarea statisticii matematice. Important este c aparatul statisticii mate-matice permite masurarea unui element esential al relatiei de conditionaredintre fenomene §.1 anume mIsurar ea asocierii dintre fenomene, ceea ceuwreaz6, dezvMuirea relatiilor de dependent it, de conditionare.de asociere intre variatiile fenomenelor, inclusiv intre aparitia §i disparitialor, nu existl nici relatii de conditionare, iar de la evidentierea unor relatiide asociere se poate ajunge in cele din urm5, la evidentierea unor relatiide conditionare.

Or, evenimentele i procesele istoriei constituie cimpul de intege-r ent4 a nenumlnite actiuni i interactiuni. Fiecare eveniment i procesal istoriei este rezultatul unui complex de conditii, numer oase i heterogene.Unii contest6 caracterul Oiintific al istoriei pornind tocmai de la ideea

fiecare eveniment istoric, fiind rezultatul unei teskuri de influentediverse, descoperirea i ierarhizarea cauzelor este imposibilit. Farg a admiteimposibilitatea dezvaluirii conditiilor determinate ale fenomenelor istorice,nu putem sä nu recunoa0em marile dificultiili ale acestei dezvMuiriin special ale descoperirii legitkilor, regularitkilor din domeniul procese-lor istorice. Tocmai la rezolvarea acestor dificultki poate ajuta statisticamatematicg. Deoarece caracteristicile statistice sint tocmai caracteristieiale unor colectivitki de obiecte, statistica matematicit, care le studiazil,se ocu$ priutre altele de dependentele din cadrul colectivitillilor de feno-mene i obiecte §i a dependentelor dintre aceste colectivitki, dependentespecifice, denumite statistice. Dependenta statisticel este o dependentIcare se manifest5, nu intre elernente i fenomene individu ale, ci intre co-lectivitäli de fenomene. Mitsurile de asociere elaborate de statistica mate-maticil permit depistarea ierarhizarea dependentelor statistice care semanifestrt in fenomenele i procesele istorice. Allsurile de asociere statisticadeschid astfel posibilitatea descoperirii legitkilor statistice specifice acelorrelatii de conditionare dintre fenomenele i procesele istorice, care prezintAcaracteristici statistice cuantificabile.

S. luUa, de exemplu, intelectualii din tkile romane din secolulXVII.

Istoricul Andrei Pippidi a strins §i a sistematizat o bogat6 documen-tare pe baza cAreia a stabilit proporlia intelectualilor originari din fiecaredin cele trei tki române i proporlia intelectualilor care au lucrat in fiecare

Cind se spune, cum s-a spus i in rindurile de mai sus, a stiinta cerceteazd ,,condi-tille

-determinante" ale fenomenelor se arc in vedere sensul comun al cuvintului conditie",

care admit& i conditii nedeterminante", sau existenta unui fenomen A conditionat (adicdprecedat, sau insolit) de 13, dar totodata independent de B.

si

Flirt relatii

i

15

et

si

www.dacoromanica.ro

228 Irina Gavrild

din tArile romitne. ExistA o asociere i o conditionare intre proportia inte-lectualilor niisculi intr-o anumitA tar i proportia intelectualilor care aulucrat in tara de origine ? Si dacA existA o asociere intre cele douit proportii,atunci ce fel de asociere, i cit de puternicA ? Sau sit lurini un alt exemplu.Avem date despre cuantumul arenzii plAtite de Omni mo0erilor in 1906in cele 32 de judete ale României i date privitoare la proportia tAranilorfr pAmint in totalul tAranilor. ExistA o asociere i o conditionare i dacAea existA care ii este natura i cit este de puternicii aceastA asociere intregrupurile de valori ale celor doi indicatori, arenda trneasc i proportiatAranilor lipsiti de pAmint ?

La intrebAri de acest fel i la altele asernAnAtoare rIspunsul poatefi inlesnit de utilizarea mAsurilor elaborate de statistica matematicA.

Aici trebuie insit sl aducem o precizare importantg. Explicatia istori-cA presupune dezvAluirea relatiilor de conditionare dintre fenomeneleistorice. Relatia de conditionare, dupit cum am arAtat, este mai bogatIdecit relatia de asociere intre variatiile fenomenelor, mai bogatA decitrelatia de dependentit in sensul utilizat de statistica matematicl cu pri-lejul elaborArii a§a numitelor mAsuri de dependentl", cci presupune

relatia de influentare. Tocmai de aceea descoperirea unei relatii deasociere intro fenomene nu InseamnA intotdeauna i descoperirea uneirelatii de conditionare. Numai dacA asocierea intre fenomene sau caracte-risticile lor poate fi consideratI ca expresia unei influentitri se poate ac-cepta existenta unei relatii de conditionare intre ele. DezvAluirea relati-ilor de influentare cere cunoa§terea variatelor caracteristici ale fenome-nelor §i ale desfA§urArii lor, atit a caracteristicilor cantitative cit 0 a celorcalitative, iar in cazul fenomenelor istorice nu este posibila decit prinrecurgerea la analiza calitativA a fenomenelor. Si din acest punct de ve-dere, folosirea metodelor statisticii matematice impune imbinarea analizeicantitative eu analiza calitativä.

Mai departe, relatiile de conditionare pot fi de diverse tipuri. Incadrul relatiilor de conditionare in sensul larg al definitiei de mai sus,se face distinctia intre relatia de cauzare, de generare a unui fenomen decAtre altul pe de o parte §i relatia de condilionare in sens strict. Spre deose-bire de cauzit, san conditie cauzalA, prin conditie in sens strict se intelegeun fenomen care, fArA a genera efectul, face posibild aqiunea cauzei, ogrAbe§te sau o intirzie, o stimuleazA sau o fiIneaz5.

DacI se examineazA doar raportul dintre notiunile de cauzI §i con-ditie in sens strict atunci distinctia intre cele douit concepte 'Amine re-lativA, i depinde in mare paite de sistemul de referintA, de punctul devedere din care este studiat un anumit fenomen. Distinctia devine insAmai tran§antA dacA se au in vedere pe lingA cauze sau conditii cauzaleconditiile structurale i functionale.

Toate aceste tipuri de conditii, cauzale, functionale, structurale,presupun relatii de asociere a fenomenelor, la a citror dezvAluire, in cazulinformatiilor istorice cuantificate privitoare la caracteristicile unor co-lectivitati de obiecte sau fenomene, poate ajuta statistica matematicI.Pentru a distinge, in cazul diverselor relatii de conditionare dintre feno-menele istorice, relatiile cauzale de cele functionale, structurale F,si de altgen, este necesar i aici analiza calitativA a fenomenelor, valorificarea

8

i

sr

www.dacoromanica.ro

9 Utilizarea metodelur statistice 229

tuturor inforrnatiilor disponibile, atit a celor cantitative cit §i a celor ne-cantitative 16.

Rostul acestor observatii este de a sublinia necesitateain cercetarea istorica, a metodelor cantitative i calitative 17 Aparatulstatisticii matematice permite deci dezvaluirea §i masurarea unor relatiide asociere intre variatiile fenomenelor istorice, relatii care prin metodeleobinuite nu pot fi depistate sau masurate, dar interpretarea rezultatelorobtinute cu ajutorul statisticii matematice este posibila numai prin imbi-narea tuturor metodelor cercetarii istorice, atit a celor cantitative cit

celor traditionale.

L'UTILISATION DES METHODES STATISTIQUES DANSL'ANALYSE DES PHENOMENES HISTORIQUES. UN

POINT DE VUErésumé

L'étude présente au public intéresse par la mise en pratique desmethodes statistiques dans le domaine de l'histoire, quelques considera-tions concernant les possibilités de réaliser des associations entre les phéno-ménes historiques, en prêtant a la notion d'association un Bens plus large,celui de rapport, groupement entre l'apparition, la disparition, la variationdes phinomènes et de leurs caractéristiques, qualitatives ou quantatives.

A partir d'une discussion autour de l'opportunité d'utiliser, dansl'analyse historique, la statistique mathematique en general, et en parti-culier les méthodes de mesurage ae l'association, on met en evidence l'im-por tame qui revient au fait de préciser les conditions determinant la pro-duction et le deroulement des Cvenements et des processus historiques,les relations de conditionnement entre les phenornènes, frequemment défi-nies comme des relations de dependance d'un phenomène en fonctiond'autres phenomènes.

La decouverte et l'analyse des relations de dependance, de condi-tionuement, la hierarchisation des causes, la découverte des lois et desrégularités dans le domaine des processus historiques peuvent être faci-litees justement par les méthodes de mesurage de l'association mises aupoint grace a la statistique mathematique.

le Pentru analiza relatillor structurale In statistica matematicA au fost elaborate unclemetode speciale (analiza factorialA), care cer cunostinte matematice complcxe ce depAseseobiectul acestui articol. MAsurile de asociere dintre fenomene pot fi utilizate l pentru descrie-rea si clasificarea fenomenelor, clasificarea statisticA fiind de asemehea un capitol special alstatisticii matematice. Vezi si The Fascination of Statistics. Edited by Richard J. Brook, Gre-gory C. Arnold, New York and Basel, 1986.

17 Jacques Janssen, Jean-Francois Marcotorchinu, Jean Marie Proth, New Trends inData Analysis and Applications, North-Holland, Amsterdam, New York, Oxford, 1983.

imbinarii,

a

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

EPIDEMII DE CIUMA LA SIGHISOARA IN SECOLELEXVIXVII CONSECINTE DEMOGRAFICE

GERNOT NUSSBACI IER

I. D YEE DEUOGRAFICE PRIVIND POPULATfl ORASULUI SIGIIISOARAix SECOLELE XV XVII

Primele date privind locuitorii orasului Sighisoara, care ne-au par-venit din documente, nu se refera la locuitori indivizi, ci la locuitoriimpozabili, respectiv la capii gospodariilor care contribuiau la plata impo-zitelor. De aceea, aceste cifre au fost inmultite cu un coeficient de 4, 4,5sau 5, pentru a afla nurnarul locuitorilor cel putin cu oarecare aproximatie.

Cel mai yechi astfel de recensarnint pristrat, efectuat pe teritoriuleIor Sapte Scaune in anul 1488, prezinta populatia Sighisoarei in

felul urmator :Schesburch habet hospites ( = oaspeti", locuitori cudrepturi politice depline) 600inquilimos ( jeleri", locuitori Mira case proprii, deci cudrepturi limitate) 20servitores crvitatis- ( = slujba.si ai orasului", scutiti deimpozit) 3molas ( = mori", morarii fiind scutiti de impozite) 2pauperes ( = srtraci", care nu puteau plati impozite) 9pastores ( = pastori de yite", scutiti (le impozite) 42

In cadrul celor Sapte Scaune", orasul Sighisoara era al doilea orasdupii, Sibiul, care avea atunci 951 gospodarii si 173 de jeleri 3.

Dupit peste patru decenii, in anul 1532, urmatorul recensamintemunerrt la Sighisoara : Itam Schesburk hat yyrt (gospodari) 483" 4 .

Scaderea evidenta a populatiei impozabile din Sighisoara se dato-reaza in mare masura epiderniilor de ciurna, care au bintuit in anii 1511 si1530-1531 si in partile Sighisoarei 5.

1 cf. Gernot Nussbiicher, Din cronici 6i hrisoave, Bucuresti, 1987, p. 14 si 39.2 Dr. Albert Berger, Volkszdinlung in den 7 und 2 Stühlen, im Bistritzer und Kronstdd-

ter Distrikle von Ende des XV. und Anfang des XVI. Jahrhunderts, In Korrespondenzblatt desVereins far siebenbürgische Landeskunde", 17, 1894, p. 68.

3 ibidem, p. 56.4 Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, II, Brasov, 1889, p. 283.5 Karl Fabritius, Urkundenbuch zur Geschichte des Kisder Kapitels vor dcr Reformation,

Sibiu, 1875, p. 243, 247: cf. Paul Binder, Epidemiile de ciumd din Transilvania secolutui alXVI-lea ( 1511-1603), In vol. Momente din lrecutul medicinii. Studii, note i documente, subredactia di. G. Briltescu, Bucuresti, 1983, p. 100.

Revista istorica", tow III, nr. 3-1, p. 231-239, 1992

1

:

www.dacoromanica.ro

232 Gernot NussbNcher 2

Abia peste o jumatate de secol, din anul 1589, dispunem de alte datedemografice privind orasul Sighisoara, anume lista nominala, a contri-buabililor si a coeficientului lor de impunere efectuata la 6 aprilie 1589 6.Acest recensamint cuprinde in total 848 de nume ale capior de familie,din care 114 sint femei, de multe ori vaduve. Citeva nume apar de douaori, cind un contribuabil avea cloud, imobile pentru care platea impozit.

Dupa o perioada de doua decenii, in urma evenimentelor razboinicesi a ciumei de la inceputul secolului al XVII-lea, un recensamint din anul1609 specifier', : Seghesuar civitas habet cives circiter nro. 413". Numa-rul jelerilor si al vaduvelor este necompletat 7.

Din nou ne lipsesc date pentru jumatate de secol, pin cind in 1660aflam a la Sighisoara 828 de contribuabili platesc taxa capitalis" (impozit pe cap), iar in 1661 numarul lor este de 831 8 La inceputul anului1663, dupa, ce o epidemie de ciuma a facut ravagii la Sighisoara, in oras-erau impusi 683 de capi (de gospodkie) si 43 de slugi 9.

In deceniul urmator, populatia Sighisoarei creste din nou, ajungindin anul 1671 la 706 cetitteni, 103 jeleri si 154 de vaduve

II. DATE DESPIW EPIDEUHLE DE CI1131.1 LA SIGHI$OARA IN SECOLELE XVIM11

Cronicarii sighisoreni din secolul al XVII-lea, indeosebi Georg Kraus(1607-1679), care a fost notar al orasului Sighisoara intre anii 1646-1679,in operele lor ne-am lasat mai multe stiri privind epidemiile de ciuma caream bintuit la Sighisoara.

0 prima stire se refera la ciuma din 1553 ( 1554) li, care s-a raspinditdin Brasov in toad, Transilvania, insit fr vreo rhentiune speciala privindSighisoara 12.

Mai multe stiri avem despre epidemia de ciuma din anii 1573-1575de la Sighisoara. Chronica Civitatis Schaesburgensis" mentioneaza ciumadin 1573 ca fiind de o amploare mai mare 13. IIn Memorial" al notaruluiGeorg Kraus din 1676 specifica a in orasul si in scaunul Sighis,oara, epi-

Arhivele Statului Brasov (incontinuare A.S.B.), fond Primfiria Sighisoara, seria Seco-teli anuale Nr. 17 a11589, p. 29-54; cf. Gernot Nussbficher, Linitatio civitatis Anno 1589, InNeuer Weg" 41, nr. 12374 din 14 martie 1989 si nr. 12392 din 4 aprilic 1989.

7 A.S.B., fond Primfiria Sighisoara, A.O.S., nr. 542 Connumeratio civitatis et sedisSeghesvar 1609", p. 11.

A.S.B., fond PrimAria Sighisoara, A.O.S., Nr. 1339, p. I: Taxa capitalis pro CiN I-tate ac Sede Saxomicali Segesmar, ad annum 1660 fide mediante consignata. Civitas habetcapita 828; P. 2: Taxa capitalis ad annum 1661 fide mediante consignata. Civitas habet capita831".

O A.S.B., fond Primaria Sighisoara, A.O.S. Nr. 1342Consignatio administrationis uniusImperialis Taxae, Civitatis ac Sedis Segesuar, fide rnediante facta et sigillo einsdem civitatisusuali orroborata, Anno 1663 die 7 Febr. Civitas Segesuar habet capita Nro. 683, servonimcapita Nro. 43".

10 Franz Zimmermann, Connumeratio civitatis et sedis Segesuariensis, et cetera cd annum1671, in Korrespondenzblatt"..., 17, 1894, p. 139: Civitas habet 706 dyes, 163 inquilinos,154 viduds".

11 cf. Paul Binder, op. cit., p. 101-102Johannis Goebel et Georgii 'Wachsmann (recte: Georgii Kraus), Chronica civitctis

Schaesburgensis 1514-1663, in vol. G. Joseph Kemeny, Deutsche Fundgruben der GeschichteSiebenbargens, II, Cluj, 1840, p. 93.

13 ibidem; 1573 grassieret die Pest zienlich in Schaesburg".

tt

www.dacoromanica.ro

Epidemii de ciumil 233

demia a filcut mai multe mii de victime 14 Cronicarul sibian Mathias Milesconsemneazil faptul c ciuma violenta din 1573 a reapärut in anul 1575 16.Din documente de arhivá reiese, cá sfatul ora§ului Sighi§oara a luat Incadin luna iulie 1572 mitsuri pentru a feri locuitorii ora§ului de ravagiile epi-demiei care bintuia atunci la Brasov, interzicind accesul bra§ovenilor §ilocuitorilor din Tara Birsei Ia Sighi§oara 16 Socotelile ora§ului Sighi§oaraconsemneazil cheltuieli speciale pentru ciocli F}i sapiaturi de morminte inlunile ianuarie, octombrie §i noiembrie 1574 17 §i in lunile august pinit indecembrie 1575 18.

Dupil circa un deceniu, o Ilona epidemic de cium5, a bintuit in diferite'Arid ale Transilvaniei 19 . Cronicarul Georg Kraus mentioneazil cit ea aflout din nou mii de victimg in ormul §i scaunul Sighi§oara in anul 15862°.

Despre epidemia de ciuma din anul 1603, cronicarul Georg Krausne informeazit cii, atunci au murit circa 2.000 de locuitori ai ora§ului Siglii-§oara, §i Inca. 700 de cer§etori, care se refugiaserit la Sighi§oara inchegind otabitr" in piata de jos a ora§ului. Cer§etorii au fost inmormintati pecheltuiala ora§ului 21 Acela§i cronicar mentioneazit pe scurt ciuma dinanul 1622, farit 85, mentioneze aparitia ei i la Sighi§oara 22 In literaturade specialitate, se cunoa§te pin5, acum numai o mentiune, cit epidemia dinanii 1622-1623 a bintuit E;i la Sighi§oara 2 3. Matricolele bisericii evan-ghelice din Sighi§oara au plistrat insit o imagine exacta asupra epidemiei,care a fitcut ravagii in lunile iulie 1623 februarie 1624, fiind cauzamajorit54ii deceselor 24.

Din analiza inregistritrilor reiese hnbollavirea i decesurile in cadrulfamiliilor. Dupil curn a inceput statistica, in luna iulie 1623 erau 10 case

14 Georg Krauss, Schaessburger Chronik, ed. Dr. Fritz Mild, Sighisoara, 1926, p. 23:Im Jahr 1572 (recte: 1573). Hat die Pest in gantz Siebenbürgen grassiret, und seyn allhierin der Stadt und Stuhl viell tausend Menschen gestorben...".

15 Matthias Miles, Siebenbilrgischer W firg-Engel, Sibiu, 1670, P. 139; Anno 1573... dicPest grassiert zu Schessburg hefftig. Anno 1575. Auch reget sich die Pest zimbliger massen

in Schessburg abernall".16 A.S.B., fond Primiiria Brasov, Colectia de docuniente Stenner, seria latinfi, vol.

nr. 164 din 18 iulie, 1572, publicat partial in Hurmuzaki-Iorga Documente prioitoare la istoriaroludnitor, XV, 1, Bucuresti, 1911, nr. 1208, p. 652 (cu data gresitil 25 iulie 1572).

17 A.S.B., fond Primiiria Sighisoara, Socoteli anuale, nr. 8/1574 (A.O.S., nr. 1139), p. 31(patru ciocli primeau ca retributie lunaril 16 florini; saparea unui inormInt era platitA cu 16denari).

A.S.B., fond Prim6ria Sighisoara, Socoteli anuale, nr. 9/1575 (A.O.S., nr. 42), p.34:Ratio pollinctotum" (patru ciocli aveau o retribulie lunarii de 17 florini, iar sfiparea unuimormint costa 10 denari).

16 cf. Paul Binder, op. cit., p. 104-107.20 Georg Krauss, Schaessburger Chrontk, op. cil., p. 23: ebenermaaszen Anno 1586

ist groszer Sterb in Land und auchh i er bey uns allhier gewesen", dasz auch allhier bey unsvielles Volck hinweggestorben".

21 cf. Joseph Kemeny, Deutsche Fundgruben, 01. 1, p. 191; 11, p. 99 100: Georg hrauss,Schaessburger Chronik, p. 29, 78-79.

22 Georg Krauss. Cronica Transilvaniet 1608-1665, Traducerea i studiul introductiv deG. Duzinchevici si E. Reus-Mlrza, Bucuresti, 1965, p. 56.

88 Paul Binder, Epidemitte de ciumd din Transilvania in sccolul al XVI 1-lea (1622 1677 ),In vol. Apdrarea sdneddlit ten l azi. Studii, note i documente, sub redac(ia dr. G. Briitescu,Bucuresti, 1984, p. 52.

34 Parohia evanghelicil Sighisoara, Matricola botezatilor, cununiilor si morlilor, vol. I,p. 475-482:41 iulie 162:1: Imitium pestis Segeswariensis. Moritur lustina, filia I). GeorgiiLeonis peste enecta". Ultiniul deces la 12 februarie 1624 Catharina, filia Valentini Tettoris,peste".

L

...

"

www.dacoromanica.ro

234 Gernot Nussbächer 4

infectate, iar in luna august 27 case, ulterior insil s-a renuntat la coin--pletarea statisticii. Frecventa maxima' a decesurilor a fost de sapte mortiintr-o zi, ceea ce s-a intimplat la 2, 19 si 22 septembrie 1623. Matricolaconsemneazil Inca trei cazuri sporadice de ciuma in 19 ianuarie, 11 febru-(Hie si 19 decembrie 1625 25.

Luna

iulie 1623august 1623septembrie 1623octombrie 1623noiembrie 1623decembrie 1623ianuarie 1624februarie 1624

MortiTotal moni de eiumii

20 1059 54

107 9762 5922 2011 413 411 1

305 2,19

Cronicarul Georg Kraus mentioneaza, pe scurt i ciuma din anul1633 26, iarki fara sii precizeze efeetele ei la Sighisoara. Matricola arata ca.in 1633 au lost trei morti de ciuma la 26 oetombrie, 13 noiembrie si 29 de-cernbrie. In ianuarie 1634 au murit de ciuma doi eopii, in februarie eineisi in martie 3 copii. In lunile aprilieseptembrie 1634 nu s-au inregistratdecesuri cauzate de ciuma. In luna octombrie 1634, din 15 morti au murit12 de ciuma, iar in noiembrie din 21 morti 8 au fost yietime ale epide-miei, care dupa aceea a incetat 27.

In luna noiembrie 1636 ciuma a inceput din nou la Sighisoara, endoi copii morti la 8 noiembrie si alti doi la sfirsitul lunii. in 14 decembrie1636 a murit un barbat de eiuma, iar in 16 februarie 1637 a mai deeedatun copil 29

Marea epidemie de ciuma din anul 1646 este prezentata intr-o des-criere dramatica de catre cronicarul Georg Kraus, care a lost martorocular al evenimentelor si a pierdut chiar pe sotia sa i un fiu nou nascut 29Kraus serie ln acest an a bintuit ciuma in toata Ungaria i Transilvania.Mai ales aiei, la Sighisoara, au murit din iunie pina in decembrie 4.676 desuflete, mai ales dintre barbatii cei mai buni, in care se pusesera multenadejdi... Zilnic erau multi morti ; mai ales cind crestea luna noua,nmnarul mortilor era in mestere ; astfel in zilele din ajunul lunii plines-au numarat zilnic 50 pina la 55 de morti, numar care, slava Domnului,n-a mai fost depasit. Cind luna seadea, se micsora si numarul mortilor...Inyalatura zilniciti a dovedit..., cit ciuma este molipsitoare, eaci s-a doveditca in intregul oras n-a mai riimas nici o easa in care sit nu fi intrat. Dim-

satele din cuprinsul scaunului (administrativ Sighisoara) cares-au ferit de oras au ramas neatinse. Tot ata §i 63 de suflete care plecasera

26 ibidem, p. 484 si 487.26 Georg Krauss, Cronica, p. 87.27 Matricola, vol. 1, p. 509-513.28 ibidem, p. 518-519." Georg Krauss, Schaessburger Chronik, p. 15

ii

potrivg,

www.dacoromanica.ro

5. Epidemii de eiumS 235

din oras la timpul potrivit au ramas in " 30 Istoricul Georg DanielTeutsch a constatat ca in matricola Sighisoarei pe acel an, din august pinitin noiembrie au fost inregistrati 1.602 morti, intr-o zi fund chiar 38 dedecese 31.

Situatia epidemiei se prezinta," in lumina datelor din matricole infelul urrnator 22

Luna Total morti Mortide ciumii

1646 iunic 34 21iulie 271 255august 441 441septembrie 629 629octombric 408 408noicinhric 105 105decemhrie 37 37

1647 anuarie 12 10

1937 1906

Verifieind aceste cifre, se poate constata ca pentru perioada augustnoiembrie 1646 suma partialit a mortilor de ciuma este de 1.583. De ase-menea numarul total este sub jumatatea celor 4.676 de morti indicati denotarul orasului Georg Kraus. De altfel, in matricola mortilor exista Iapagina 592 o nota marginala Summa 2000(300)38", deci 2.338 de morti,care ar fi numarul total al celor decedati pina la inceputul lui noiembrie1646. Chiar dacit intre pagina 550 si 551 lipseste o fila dublit din matricola,pentru perioada 7 septemblie 1645 2 iunie 1646, unde se puteau inre-gistra circa 120 de morti, prin adaugarea lor nu rezultit un total de 2.338.Ramine ca o posibila explicatie i posibilitatea, ca in disperarea generala,in matricoll nu au fost trecute toate decesurile, sau numai acelea pentrucare s-au incasat taxe pentru inmormintare. Pentru explicarea diferenteiam putea admitO eventual cit numarul mortilor din matricola este incom-plet si se refera numai la cei din raza Cetatii" sau orasului de sus",respectiv a Bisericii din Deal si a Bisericii Minastirii, matricolele pentruBiserica Spitalului si Biserica Leprosilor nefiind pastrate. In aeest senspoate fi interpretata o mentiune de la inceputul epidemiei, care se teferala inmormintarea unei slujnice romance in cimitirul Biencii Spitalului 33.

Georg Kraus, in calitate de notar al orasului, trebuia sa tina evi-denta completit a deceselor, atit din Cetate", cit si din Orasul de Jos"

cele din rindurile populatiei romanesti, neinregistrata in matricola bise-ricii luterane.

Grozilvia crescinda a epidemiei se poate mmari din tabelul zileloreu decese multe, care deci nu cuprinde pe toti cei inregistrati :

30 Georg Krauss, Cronira, p. 129.31 G.D. Teutsch, Geschichle der Siam:danger Sachsen thr dos siichsische Yolk, vol. 1, edi-

Oa a 9-a, Sibiu, 1925, p. 410.32 Matricola, vol. 1, p. 551 595." ibidem, p. 551 : 16. Junii 1646. Eoden famula Walachica pcste tumulata in co ne-

terio Xenodochiali".

:

si

www.dacoromanica.ro

236 6ernot Nussbächer 6

iulie 1 august septem-brieoctom- noiem-brie brie

1 1 22 33 52 6 23 8

3 17 15 23 64 13 25 18 4

5 10 21 10 36 10 22 17 7

7 5 22 17 22 28 21 21 1

9 7 13 8 610 14 18 3

11 736

23 16 512 31 12 5

13 5 25 18 414 18 23 8 5

15 24 32 1216 18 29 7 5

17 14 20 12 318 14 25 10 2

19 7 19 17 13 1320 20 38 9

21 8 23 17 11 422 14 16 7 3

23 10 18 11 424 8 14 20 10

25 8 21 22 1426 9 14 22 16 5

27 11 13 17 12 328 5 23 11 10 7

29 7 17 15 10 130 8 43 18 8 131 8 6

TOTAL 255 441 629 408 105

FatI de tristul record de 38 de morti inregistrati la 20 septembrie1646, totalul mortilor pe luna deeembrie 1646, de 37 ne pare putin. Ulti-mul deees de ciuma a fost la 31 ianuarie 1647 34.

Orasul Sighisoara, pentru a face fatii soliciatrilor deosebite eauzatede numArul mare de vietime ale eiumei, a angajat, probabil incepind euluna august, un grup special de eiocli en un salar de 10 florini pe

" ibidem, p. 595.

x

luna,

www.dacoromanica.ro

7 Epidemii de eiumii 237

Care a fost achitat ulterior, timp de cinci luni, ultima plata de acest felefectuindu-se la 22 ianuarie 1647 ".

Astfel s-a incheiat cea mai cumplita epidemie de ciumit care se cu-noaste ca a bintuit la Sighisoara.

Ultima epidemie de ciuma de la Sighisoara, care dorim s-o prezen-tam aici, este cea din anul 1661, despre care cronicarul Georg Kraus facemai multe mentiuni in cronicile sale 36. Dupa cum afirma el, in orasulnostru "Sighisoara au murit 620 de suflete, printre care erau 113 barbalitineri dintre cei mai buni" 37.

Matricola decedatilor prezinta urmatoarea situatie 38 :

Luna I 1Total morti Morlide ciumii

1661 iunie 12iulie 40 33august 43 37septembri e 163 149octombrie 198noiembrie 116decembrie 72Total 617

Ciuma a continuat s bintuie si la inceputul anului 1662 insa CUputine victime. Ultimul deces de ciuma a fost inregistrat la 14 aprilie1662. Din cifrele de mai sus rezulta o relativ buna concordantil a cifrelordate de Kraus eu cele din matricole, care pledeaza pentru buna inforruare

cronicarului si privitor la ciuma din 1646.Comparind evolutia numarului contribuabililor de la Sighisoara

in acesti ani : 1660 828 ; 1661 831 ; 1663 II 683 + 43, ajungemla concluzia ea diferenta de 105 contribuabili prezinta o oarecare asenia-nare cantitativa cu cei 113 barbati tineri" victime ale epidemiei. Astfelrezulta ca ciuma din 1661 1662 a redus potentialul economic al Sighi-soarei cu aproximativ a opta parte a populatiei active, sau, daca sea-dem slugile chiar a a s ea parte a capilor de gospodarie.

Pentru a iesi din acest ilnpas economic, conducerea orasului a caut atde atragere a inestesugurilor prin reducerea taxelor de intrare in bresle.

Aceste taxe crescusera in mod exagerat, mai ales in prima parte a secolu-lui al XVII-lea, tocmai pentru a frina afluxul in breslele mestesugaresti.Prin hotarirea comung a magistratului si a centumvirilor, in prezentastarostilor,breslelor, la 23 iunie 1663 s-a hotarit limitarea tax elor de intrarepentru 24 de bresle existente la Sighisoara. Taxele noi stabilite au lost

A.S.B., fond Primilria Sighisoara, Socoteli anuale, nr. 51 1646 (A.O.S. nr. 1156), p.21-23: Registru socoteli 1638-1651 (A.O.S. nr. 232), P. 415-417 (cu uncle difcrenle de lure-gistrare fatil de socoteala anualS).

" Georg Krauss, Cronica, p. 370, 436, 445, 456, 493, 507, 508, 512; klem, Schaessbur-ger Chronik, p. 53; Joseph Kemeny, Deutsche Fundgruben, op. cit., 11, p. 129.

I" Georg Krauss, Cronica, p. 456.88 Matricola, vol. II, p. 380 402.

(titi

www.dacoromanica.ro

238 Gernot NussbAcher 8

fixate in general la 50 66% fatil de cele anterioare, uneori la chiar maiputin 19.

Chiar dac pentru epidemiile anterioare nu dispunem de date com-parabile, cifrele privitoare la ciuma din 1661 1662 sint graitoare inceea ce priveste pierderile umane i economiee ale orasului Sighisoara.

Nr.crt. 13reasla Taxa veche Taxa nouit

1 croitori 76,66 542 blAnari 83 543 cizmari 78,71 43,304 aurari 86 435 ficrari 89 426 funari 47 477 cositorari 99 418 bArbieri 83,50 299 mAcelari 48,33 36,33

10 tesAturi 37 2711 5elari 32 3212 lAcAtusi 26,16 2013 pielari 56,57 2814 timplari 34, 60 3215 butnari 55 3716 chldArari 44,50 3017 zidari+dulgheri (nespecifi-

cath)(rAmIneNalabilA )

18 cul.itari 29 1719 curclari 66 2320 mhnusari 43,25 18,2521 rotari 51,10 20,3222 ptslari 36 17,6423 olari 35,32 1724 strungari (nespecifi-

cad)(rAmlne

alabil5)

Dintr-un inemoriu al magistratului ora,Mui Sighisoara din anul1710 rezultii, ea, la epidemia de ciumil din anul 1709 au lost aproape 4.000de morli, eeea ce a redus num5,ru1 contribuabilor de la peste 1.000 familiila putin peste 200 de familii capabile s pliiteascA impozite Mutatisnmtandis, cormiderAm c epidemia din 1646 a avut un efect asemankorde distrugritor asupra populatiei i economiei orasului Sighisoara.

Chiar daeil datele expuse mai sus sint incomplete si prin cereetiiride detaliu ar putea fi aprofundate si precizate unele aspecte de amthunt,istoria orasului Sighisoara in evul mediu constituie un caz model pentruprezentarea efectului epidemiilor asupra populatiei i implicit asupra

economice a orasului.

A.S.13., fond PrimAria Sighisoara, Protocolul juridic al magisiratului Sighisoara nr, 2(1636 1668), p. 145 116 5i nr. 3 (1668-1725), p. 251-256.

40 Joseph Kemeny, Deutsche Fondgruben, II, p. 90.

vivid

"

0.

www.dacoromanica.ro

9 Epidemii de ciumä 239

EPIDEMIES DE PESTE A SIGHISOARA AUX XVI' XVII'SIECLES : CONSEQUENCES DEMOGRAPHIQUES

résumé

Les premieres données concernant les habitants de la ville de Sighi-*oara sont enregistrees par le recensement effectué hur le territoire desSeptem Sedes en 1488. Au cours des recensements de 1332 et 1589, on re-marque une évidente baisse de la population imposable a cause desepidémies de peste. A la suite du meme fléaii, au debut de l'année1663 il y avait dans la ville 683 chefs de famine et 43 serviteurs quipayaient les impóts. Pendant la decemiie suivante, la population de Si-ghivara augmentera de nouveau ; en 1671 elle atteignait 706 eitoyens,103 inquilini et 154 veuves. En 1646 eut lieu la plus terrible epidémie depeste. L'épidémie suivante, de 1661 1662, réduisit le potentiel écono-mique de Sighiwara de 12% environ sur le total de la populationactive.

L'hiheoire dela vine de Sighh;oara au Moyen-Age constitue un cas-mo-dele a partir duquel on peut presenter l'effet des épidernies sur la popula-tion et implicitement sur la vie économique de la ville.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

IMPORTANTA REGISTRULUI MILITAR SECUIESC (1635)CA IZVOR DE DEMOGRAFIE ISTORICA*

T. SIMON KINGA

Cercetari recente de spezialitate au pus in lumina necesitatea publi-carii si studierii unor izvoare cuprinzind inforrnatii de natura demografica 1.U.n asernenea izvor 11 reprezinta lustrele militare secuiesti.

Asezati la cotitura sud-estica a carpatilor, secuii nu erau numaiagricultori i crescatori de vite, ci indeplineau, in cursul epocii feudale,

rosturi militare, fiind obligati sa vegheze si sã apere granitele rasariteneii sud-estice ale Transilvaniei 2 Pentru a putea indeplini aceste obligatii,ei au trait in cadrul unor organizatii militare, care aveau rostul de a-ipregati i instrui in vederea luptei cu dusmanii externi. Controlul se realizaperiodic, de obicei de dour', sau trei ori pe an, in cadrul asa-ziselor mustremilitare, cind toti barbatii cu obligatii ostasesti trebuiau sit se prezintein locurile dinainte stabilite cu tot echipamentul prescris pentru genul dearme (pedestrasi, pedestrasi-puscasi, caliireli etc.) in care slujeau. Mus-trele tine