ACADEMIA ROMANAINSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

REVISTAISTORICA

fondator N.lorga

Serie nouS, tomul 4, 1993

11 12

Noiembrie Decembrie

EDITURA ACADEMIEI ROMANE

71630111MIPPI

!INNseempliper,.-

f"-

r , A ,r ' 144

Li

II

f' vow.

low retitt

Ct

4VOLVAL.--1f

i;V,.

t,* I

,11

ler

1.

0

""

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA ROMANA

INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

COLEGIUL DE REDACTIE

SERBAN PAPACOSTEA (redactor fef), PAUL CERNOVODEANU,VI RGIL CIOCILTAN, FLORIN CONSTANTINIU, EUGENDENTZE, GEORGETA PENELEA-FILITTI, NAGY PIENARU,APOSTOL STAN, ION STANCIU, ANATOL TARANU

REVISTA ISTORICA" apare de 6 ori pe an in numere duble.in tail abonamentele se primesc la oficiile postale si difuzorii depresA, din intreprinderi si institutii. Pretul unui abonament este de1200 lei pentru persoane fizice si 3000 lei pentru persoane juridice.Cititorii din strainátate se pot abona adresAndu-se la ORION SRL,Splaiul Independentei 220 A, Bucuresti, 6, P. 0. Box 74 19 Bucu-resti, Tx 11939 CBTXR, Fax (40) 13122425.

REDACTIA:

ION STANCIU (redactor fef adjunct)

NAGY PIENARU

VENERA ACHIM

Manuscrisele, cArtile i revistelepentru schimb precum si oHce corespondentrtse zor trirnihe pe adresa redactiei revistei

REVISTA ISTORICA"

Adresa Bedactiei

B-dul Aviatorilor nr. 1

71247 Bucuresti, tel. 650.72.41.

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

SERIE NOUA.

TOM IV, NR. 11-12NoiembrieDeeembrie 1993

SUMAR

Un dasc.11 de rigoare stiintific& i moral&: DIONISIE M. PIPPIDI ($erban Papacos-tea) 963

ROMANII $1 REVOLUTIA EUROPE ANA. DIN 1848

STEFAN DELUREANU, Romanii si Germania" Adun&rii Wationale de la Frank«.v .. 'furt . v 965

NICOLAR LIU, Mentalitate revolutionar& si cultura moderra. Contacte si consonanferomano-franceze la 1848 ' 999

BEATRICE MARINESCU, Evenimentele politice postrevolutionare din PriiripateleRomâne in perspectiva rapoartelor diplotnatice engleze (1849 18 53) . . . , 1015

RALUCA TOMI, Contributii la studiul proiectelor mazziniene in aria Europei centro-orientale (1866-1870) . . - ..a . ,. . . . . - . .. a 4 .1 i 1035

DE LA REVOLUTIE LA REFORMA SOCIETATE $1 INDIVID

IOAN MANDREA, Lupta de ernancipare national& purtat 5. de rorninii din Tara Flgára-sului intre 1848 si 1918 1047

PAUL BARBU, Tentative de reeditare" a revolutiei din 1848 1061GEORGETA PENELEA-FILITTI, 0 victim& a revolutiei: castelanul de la Bran . . 1073

PRESA YN EPOCA MODERNA IDEAL $1 REALITATE

PAUL ABRUDAN, Rolul ziarelor rornânesti brasovene in timpul revolutiei de la1848-1849 . . . . 1077

MARIUCA RADU, Brasovul, Gazeta Transilvaniei" i Liga Cultural& ..... 1089EUGEN GLUCK, Ecout fevolutiei de la 1848 din Principatele Romlne in presa

noriegianä .. rt' 1097Revis ta istoria", tom Iv, nr. 11-- 12, p. 957 1200, 1993

. . . .

.

. .

.

.

www.dacoromanica.ro

958

INTREGI1ORII ROMANIEI

RADU PAIUSAN, Baratenii la Alba-Iulia ..

11011107TEOFIL OROIAN, Militarii romani din armata austro-ungar& i ideea national& .

OAMENI REPREZENTATIVI YN ISTORIA ROMANILOR

VIRGIL GRADINARU, Dimitrie Tichindeal i emanciparea national-cultural& a ro ma-nilor ban&teni 1117

DOR1N GOTIA, G. Baritiu promotorul intereselor românesti prin ASTRA 1123

MEMORII, CORESPONDENTA, INSEMNARI

ANASTASIE IORDACHE, Din memoriile generalului Henryk Dembinski. Despredintre romlni i unguri la 1848-1849

VALER1U STAN, Un memorin inedit al lui Ion Ghica din anii exilului

OPINII

11331139

0 reconsiderare a rolului burgheziei romane (A postol Stan ) 1117

VIATA STIINTIFICA

Colocviul Dezvoltarea misarilor nationale in Europa intro. 1850 1914", Otzenhau-sen, 17-22 mai 1993 (Dan Berindei ) ; Colocviul international; Etnie, Confesiunein Europa central& si orientalV, ,Auj-Napoca, 11 12 iunie 1993 ( Viorel Achim,Florin Mailer ); Al Simpozion national de istorie financiar-bancar& Mina,bani, banci, cultur& si politic& (sec. XVIII 1944)", Oradea, 30 aprilie 2 mai1993 (Dumitru .andru); Sesiunea de comunicari stiintifice a profesorilor deistorie, FIlticeni, 22-23 mai 1993 ( Mirela Serban ) ; Moment aniversar La-boratorul de istorie a mentalitatilor, 24 iunie 1989 24 iunie 1993 (Iolandcrighiliu); Cerceari in arhivele i bibliotecile din Polonia (Constantin Rezache-vici); Calltorie de studii in Sp ania (Eugen Denize); Oaspeti ai Institutului deIstorie N. Iorga" : Prof. Halil Inalcik; Donatie de carti din Spania (Eugen De-nize)

RECENZII

1149

* , Documents Gréco-Roumains, Le Fonds Mourouzi d'Athenes, volume presente par lessoins de Florin Marinescu, Georgeta Penelea-Filitti, Anna Tabaki, Fondation Na-tionale de la Recherche Scientifique, Centre de Recherches Neo-Helléniques Aca-demie Rournaine, Institut d'Histoire N. lorga", Athenes Ducarest, 1991, 450p. X p. ill. (Neagu Djuvara) 1167

* * * Risorgimento Italia e Romania ( 1859 1879 ). Esperienze e confronto, a cura GiuliaLami, Milano Bucuresti, 1992, 334 p. (Tomi Raluca) 1171

* * * htoria Romdnilor (din cele mai vechi timpuri pcinit la Revolufia din 1821). Manu: 1Pentru clasa a XI-a; autori: A. Pascu (p. 3 178), B. Teodorescu (p. 178-308) iM. Manea (p. 309-367), Bucuresti, 1992, 368 p. (V. Muntean) 1173

SABIN MANUILA, Studies on the Historical Demography of Romania. Etudes Sur lademographic historique de la Roumanie, ed. by Sorina and loan Bolovan, Center forTransylvanian Studies (Bibliotheca Rerum Transilvaniae), The Romanian Cul-tural Foundation, Cluj-Napoca, 1992, 165 p. (Louis Roman) 1175

rela-tiile

II-lea :

,

.

. . . . . . . .

+

.

www.dacoromanica.ro

95)

CONSTANT IN A. STOIDE, IOAN CAPROSU, Relafiile economice ale Brasovului cuMoldova de la incepuhil secolulni al XV III-ka pdnd la 1850, Universitas, Chisi-n6tr, 1992, 352 p. (Constantin Bdlan) 1178

TROCSANY I ZSOLT, MISKOLCZY AMBRUS, A fanaridtdktól a Hohetuollernehig(De 1a fanario(i panA la Hohenzollerni), Budapest, 1992, 157 p. (Demeny La-jos) 1182

NOTE

L'Hir itage dela Revolution franccuse, sous la direction de Francois Furet, Paris,1989. 333 p. (Eugen Denise); ***Histoire de l'Europe, publicat a. sub conducerea

lui J. Carpentier si F. Lebrun, in colaborare cu J.-P. Pautreau si A. Tranoy, pre-lata de René Remond, editie adus l. la ziin 1992, Editions du Seuil. Paris, 1992,644 p. (Se:vivito Solcan); ***70 vjet te .Kishes Ortodokse Autoqefale Schqiptare (70 deani de la Autocefalia Bisericii Ortodoxe Albaneze), Tirana, 1993, 104 p. (CristiaMalistitovici); AURELIA FLORESCU, Dacorotridnia Idealul national al tu-turor ror,ztjnilor revoltgia de la 1848, Edit. Oltenia, Craiova, 1992, 192 p. (Mivela-Ls:mini/a Murgescu); KONRAD h. JARAUSCH, KENNETH A. hARDY,Quantitative Methods for Historians: A Guide to Research, Methods and Statistics,University of North Carolina Press, Chapel Hill, 1991, 330 p. (Irina Gavrild);AHMET RASIM, Roinanya mehtuplari (Scrisori din Romania), Arba Yayinlari,Istanbul, 1988, 168 p. (Adrian Tertecel); CORNEL TATAI-BALTA, Secventedin arta plasticd bldjeand (sec. XVIII XX ), Blaj, 1993, 88 p. + 24 fig. (ra-w& A/6.2a); JACQUES SOLE, La Revolution en question, Paris, 1988, 418 p.(Engem Denise); CINZIA VISMARA, II funzionamento dell'Inipero, EdizioniLatium Roma, 1989, 87 p. (Betinio Dianiant) 1185

BULETIN I3IBLIOGRAFIC 1195

in

a

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

NOUVELLE SERIE

TOME Ive N°s 11-12NovembreNcembre 1993

SOMMAIRE

Un exemple de rigueur scientifique et morale: DIONISIE M. PI PPIDI ( .erban Pakie-costect ) 963

.

LES ROUMAINS ET LA REVOLUTION E.UROPEENNE DE 1848

STEFAN DELUREANL, Les Rournains et L'Allemagne" dans l'Assemblée .Na-tionale de Francfort 965

NICOLAE LIU, Mentalité révolutionnaire et culture moderne. Consonances et con-tacts franco-roumains en 1848 999

BEATRICE MARINESCU, Evénetnents politiques postrévolutionnaires dans les Prin-cipautés Roumaines dans la perspecti re des rapports diplomatiques anglais(1849 1853) 1015

RALUCA TOMI, Contributions a l'étude des projets de Mazzini dans l'Europe con-trale et de l'est 1035

REVOLU1 ION ET REFORME SOCIETE ET INDIVIDU

IOAN MANDREA, La lutte des Rournains du Pays du Flgáras pour l'érnancipationnationale, entre 1848 et 1918 . 1047

PAUL BARBU, Tentatives de réédition" de la revolution de 1848 1061GEORGETA PENELEA-FILITTI, Une victime de la révrlution; le chAtelain de

Bran 1073

LA PRESSE A L'EPOQUE MODERNE IDEAL ET REALITE

PAUL ABRUDAN, Le role des journaux roumains de Brasov pendant la revolu-tion de 1848 1849 1077

MARILCA RADU, Brasov, Gazeta Transilvaniei" et la Ligue Culturelle 1089EUGEN GLUCK, L'echo de la revolution de 1848 dans la presse norvegienne . . 1097

REUNIFICATEURS DE LA ROUMANIE

RADU PAIUSAN, Les habitants du Banat a Alba Julia 1101TEOFIL OROIAN, Les militaires roumains dans l'armée austro-hongroise et l'idee

nationale 1107

Revista istoricl", torn IV, nr. 11 12, p. 957 1200, 1993

. . ......... . ...... . . . .. ...... . . . . . . . . . . . . .

...... . ......... . . . . . . . . . . . . .

.. . . .

. . .

www.dacoromanica.ro

961

FIGURES REPRESENTATIVES DANS L'HISTOIRE DES ROUMAINS

VIRGIL GRADINARU, Dimitrie Tichindeal et l'émancipation nation le et culturellede, Roumains du Banat 1117

DORIN GOTIA, G. Baritiu promoteur des intéréts roumains par l'int rinediaire dela société ASTRA 1123

MEMOIRES, CORRESPONDANCE. NOTES

ANASTASIE IORDACHE. Les relations entre Roumains et Hongro's en 1848-1849dans les mémoire du general Ilenryk Dembinski

VALERW STAN, Un mémoire inédit rédige par Ion Ghica pendant ses annéesd'dxil

OP/NIONS

1133

1139

Une reevaluation du role de la bourgeoi ie roumaine (Ap 1 I Stan) 1147

VIE SCIENTIFI QUE

Colloqu'e Le développement des mou mments nationaux en Europe en re 1850=: 1914", Otzenhausen, 17 22 mai 1993 (Dan Berinde) ; Colloq e international:Ethnie, Confession en Europe centr, le et de Vest", Cluj-Napoca, 11 12 juin 1993(novel Achim, Flor n MiIller ); Le He Symposium national d'histoire financiere etbancaire: Travail, argent, banques, culture et politique (XVIII° siècle 1944)",Oradea, 30 avril 2 mai 1993 Dumitru Sandru ) ; Session de communicationsscientifiques des professeurs d'hi toire, Fdlticeni, 22 23 mai 1993 (M rela .er-ban ) ; Moment anniversaire le Laboratoire d'hi toire des mentalites, 24 juin1989 24 juin 1993 (Iolanda Tighiliu); Recherches dans les archives et le bi-bliotheques de Pologne (Constantin Rezachevici); Voyage d'etudes en E pagne(Eugen Denise); Invites de 1 Institut d'Histoire N. Iorga": Prof. Halil I al ik;Donation de li ,rres d'Espagne (Eug I Deni ).

COMPTES RENDUS

* * * Docu 7 ents Gréco-Rounia'ns, Le Fonds 11 ur u d' -1th'n s, Volume present' par lessoins de Florin Marinescu, Geor ta Pen lea-Fihtti, Anna Tabaki, Fo datio Nati-onale de la Recherch, Scientifique, Centre de R cherches Neo-Hellénique Aca-demie Roumaine, In titut tAlistoire N. Iorga", Athenes Bucare t, 1991, 450p. -1- X p. il. (N agu Djuvara ) 1167

* I. * Ris rgin ent Dal a e Romania (1859 1879 ).E per'en e ec nf, on , a ur GiuliaLami, Milan Bucarest, 1992, 337 p. (Tomi Raluca) 1171

, * * Istoria Romailor (din cele mai v hi timpuri p"nd la Revolufia d n 1821). L'His-toire des Roumains (a partir de l'époque la plus ancienne et ju qu'à la re olutionde 182 1). Manuel pour Xr; auteur : A. Pa cu (pp. 3-178), B. Teodore u pp.178-308) et M. Manea (pp. 309 367), Bucarcst, 1992, 368 p. (V. Mi nt n) 1173

SABIN MANUILA, Stud es on th Hist rical Dem graphy of Rouman a. Etudes st r lad 'mographie h st r'gi e d la Roum ,1 'e, ed. 1 y So ina and loan Bolovan, Centerfor Transylvanian Studies (Bibliotneca Rerum Transilvani e), The Romanian

1175Cultural Foundation, Cluj-Napoca, 19 2, 165 p. (Lou's Roman)

www.dacoromanica.ro

962

CONSTANTIN A. STOIDE, IOAN CAPRO$U, Re lagile economice ale Brasovului cmMoldova de la inceputul secolului al XVIII-lea pdnd la 1850, (Les relations eco-noiniques entre la ville de Brasov et la Moldavie a partir du debut du XVIII"siècle et jusqu'en 1850), Universitas, Chisin5,u, 1992, 352 p. (Constantin Milan) 1178

TROCSANYI ZSOLT, MISKOLCZY AMBRUS, A fanariótdht81 a Hohenzollernekig(A partir des Phanariotes et jusqu'aux Hohenzollern), Budapest, 1992, 157 p. (De-ininy Lajus) 1182

*

NOTES

L'Hiritage de la Revolution française, sous la direction de Frangois Furet, Paris,1989, 333 p. (Eugen Denise); ***Histoire de l'Europe, publiee sous la direction deJ. Carpentier et F. Lebrun, en collaboration avec J. P..Pautreau et A. Tranoy,prefacee par Rene Remrsn, edition actualisee en 1992, Editions du Seuil, Paris,1992, 644 p. (.$carolta Solcar ) ; ***70 vjet te kishes Ortodokse Autoqefale Schqiptare(70 annees depuis l'Autocephalie de l'Eglise Ortodoxe Albanaise), Tirana, 1993,104 p. (Cristia Mahsutovici); AURELIA FLORESCU, Dacoromdnia Idealulnational al tuturor rominilor in revolatia de la 1848, (La Dacoroumanie Idealnational de tous les Roumains pendant la revolution de 1848), Edit. Oltenia,Craiova, 1992, 192 p. (Mirela-Luminita Murgescu ) ; KONRAD H. JARAUSCH,KENNETH A. HARDY, Quantitative Methods for Historians : A Guide to Re-.search Methods and Statitics, University of North Carolina Press, Chapel hill,1991, 330 p. (Irina Gavrild); AHMET RASIM, Romanya melituplari (Lettres deRoumanie), Arba Yayinlari, Istanbul, 1988, 168 p. (Adrian Tertecel); CORNELTATAI-BALTA, Secvente din arta plasticd bldieand (sec. XVIII XX ) (Aspectsde l'artplastique de Blaj (les XVIII" et, XX" siècles), Blaj, 1993, 88 P. + 24 fig.(Jacob Mdrza); JACQUES SOLE, La Revolution en question, Paris, 1988, 418 p.(Eugen Denise); CINZIA VISMARA, II funzionamento dell'Impero, EdizioniLatium, Roma, 1989, 87 p. (Betinio Diamal t) 1185

BULLETIN BIBLIOGRAPHIQUE 1195

www.dacoromanica.ro

UN DASCAL DE RIGOARE STIINTIFICA SIMORALA DIONISIE M. PIPPIDI

Cei care au avut privilegiul de a fi initiati in tainele meseriei de isto-ric, in critica surselor 0 in tehnica interpretarii lor, la coala de metodariguroasa din cadrul cursului §i seminarului de istorie antica, in vremeacand titularul catedrei era profesorul Dionisie M. Pippidi, au .primit undar pentru intreaga viata: §ffinta sau arta de a desprinde din analiza texte-lor adevarurile istorice i sensurile lor adanci. Cu alte cuvinte, ei au deprinsmeseria de istoric" in apropierea unui adevarat dascal de metoda istorica.Intr-adevar, de la sensul riguros stabilit al cuvintelor din inscriptiile sautextele literare antice, pana la reconstituirea faptelor istorice individualepe care aceste texte le revelau §i apoi la intelesul procesului istoric generalin care se inscriau, toate etapele demersului istoric se insu§eau, pas cu pas,pana child deveneau reflex elementar, de catre cei care aveau curajul dea se inscrie la cursurile §i seminariile de istorie antica i perseverenta dea le urma pana la capat.

Dar cei care s-au format la §coala istoricului antichitatii 0 al culturiiantice au tras o invatatura Inca mai pretioasa decit aceea a manuirii teh-nicii tiinifice. Ei au putut intelege din intreaga tinuta §i atitudine §tiinti-flea' a profesorului lor ca pentru a fi cu adevarat implinit, actul de §tiintaare nevoie sa se rezeme temeinic pe un fond de con§tiinta §i cä paräsireadrumului drept al imperativului moral sfalWe prin a provoca inevitabil,mai devreme sau mai tarziu, i alterarea demersului intelectual, abandona-rea in cele din urma a vocatiei inse0 de intelectual. Congenital sadita inpersonalitatea profesorului Dionisie Pippidi, aceastä dubla optiune, inte-lectuala §i moralä, a devenit pentru aceia dintre elevii sai care au §tiut säo inteleaga §i sa o urmeze un puternic scut spiritual impotriva permanenteiagresiuni a lumii totalitare contra personalitatii umane pe care s-a straduitconstant sa o anihileze.

In primavara anului 1947, Dionisie Pippidi a publicat in revista Ra-muri" articolul Intelesul actual al umanismului, aparare indrazneati a va-lorii pedagogice perene a culturii umaniste impotriva valului negator deumanism i libertate a totalitarismului care se pregatea impunä con-trohil absolut asupra societatii rornanWi in toate manifestarile ei. Patrudecenii mai tarziu, in amurgul zilelor sale, i-a fost dat profesorului Dioni-sie Pippidi, unul dintre putinii istorici ai generatiei sale care au supravie-tuit indelungatei nopti totalitare rari mutes in gurgite vasto", cumobi§nuia sa ne spuna el in 1948 sa initieze, in calitate de Pre§edinte alSectiei Istorice a Academiei Române, procesul de reinnoire a istoriografieiromanqti in spiritul valorilor autentice ale disciplinei istorice pe care le-arespectat in tot cursul activitatii sale. Dreapta reparatie a Destinului pen-tru o traiectorie umana neabatut dreapta.

SE RBAN PAPACOSTEA

Revista tistoricl", tom IV, nr. 11-12, p. 963, 1993

:

sa-si

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ROMANII $ 1 REV OLUTIA EUR OPEAN A DIN1848

ROMANII SI GERMANIA" ADUNARII NATIONALEDE LA FRANKFURT

$TEFAN DELT.JREA NU

Inca in deceniul pregatitor al revolutiei de la 1848, idealurile nati-onale.române trec tot mai evident de la stadiul de intuitie privilegiata aunor.precursori la acela de aspiratie programatica. Miscarea pentru un statnational unitar independent dobandeste substanta in proiecte si tentativece mizeaza precumpanitor pe adeziunea diplomatiei sau pe o conflagratieeuropeana si a caror tinta strategica e simbolizata public prin vocabululsintetizator: Dacia. Promovat5. cu intensa participare de elementele inain-tate, ideea unitara se manifesta si in reuniuni cu caracter aparent extrapo-litic,in care junimea e indemnata sa se reinvigoreze printr-un crez natio-nal, prin fervoarea unei misiuni ce are a implini prin acliune §i sacrificiu,o terminologie conforma spiritului mesianic al generatiei: o generatie care

prin:formele culturii i prin acelea ale militantei politice prepara epocapentru unire, finalitate solemn enuntata, intre altele, in inflacarate exer-citii- oratorice in adunarile Societatii Studentilor Romani" de la Paris.

Coerenta in esenta programului, in paralelismul desfasurarii, in al-ternarrta momentelor, miscarea de la 1848-1849 reveleaza conexiuneainterdependenta factorilor operanti, concordia general-romana a manifes-tarilor: de vointa pentru atingerea telului final, unitatea nationala pe ten-toriuL Daciei.

Imbibata de idealuri democratice si sociale, generatia in scena laBucuresti asimilase fondul religiei mazziniene de care e patrunsa termino-logia:Proclamatiei din iunie 1848. In transformarea propusa a axei morale

politice, nationalitatea li se impunea protagonistilor ei ca dat fundamen-tal .caruia conceptul de libertate i se subordona. Ca si Mazzini, o parte alor profesa ideea unui mandat inderogabil cu exaltarea rolului corpului

unitar constituit indreptat gradual catre asociere generala: in ar-moriie-cu mesajul universalist al ecuatiei democratice, termenii patrieumanitate erau pentru ei complementari.

. In actele sale, Guvernul provizoriude la Bucuresti a actionat fie dela stat la stat, fie apeland la spiritul de solidaritate al miscarilor analoge,oferind-o spontan pe a sa ca expresie a convergentei ideale. Asa, in scrisoa-

Revista ist oria, torn IV, nr. 11 12, p. 965 998, 1993

national'

si

si

si

www.dacoromanica.ro

966 Stefan Delureanu

rea prin care se incerca acreditarea lui Dimitrie Bratianu ca agent diplo-matic pe langa guvernele Austriei §i Ungariei, principiile constitutionaleexpuse in Proclamatia-program erau semnalate perceptiei destinitarilorca act prin care poporul roman se incorpora marii familii europene, garantaa drepturilor fiecarui membru, rnarturie a fraternizärii lui cu toate popoa-rele pornite pe calea mintuirii Vocatia internationala a mi§carii stra-bate -§i intr-o depqa a ministrului de externe, Ioan Voinescu II care pros-pecteaza colegului sau francez eficacitatea de durata a actiunii ei asupradestinelor Poloniei, Ungariei §i altor natiuni vecine 2 Ca expresie a reci-procitatii, recursul deschis la Europa a carei asistenta era invocatä anti-cipat pentru cazul in care Curtea protectoare ar fi ignorat optiunea romani-lor, era demn notificat 3. Inspirat tot de sentimentul apartenentei la comu-nitatea europeana, de elevata con§tiinta a interdependentei, va fi i ras-punsul Locotenentei la manifestul acesteia din 19 iulie: un protest in numeledreptului natiunilor de armoniza independent institutiile potrivit gra-dului de maturizare a identitatii lor. In acea replica, natiunile erau conce-pute ca substante ideale supuse unei duble actiuni, una proprie, distincta,autonoma, cealalta, universala, comuna tuturor. Abandonata in prezivainfrangerii revolutiei ei, natiunea romana ii reafirma sacralitatea princi-piilor §i actelor. $i salutand eventuale bune intentii ale unor salvatori ipo-tetici ce omisesera sa se manifeste, ea deplangea tradarea sperantei datoritacareia avea sa fie cea dintai, nu insa §i unica victima 4. Printre capii ei sesimtise atunci urgenta necesitatii transmiterii unui ultim mesaj Europei.In imposibilitatea de a-i da un amplu caracter popular prin mu i mii desemnaturi, se preconizase trimiterea de adrese parlamentelor din Viena,Frankfurt, Paris §i Londra. Impotriva politicii aleatorii a cancelariilor,ramanea doar protestul solemn inaintea viitorimii. Prin mi§carea lor, ro-manii demonstrasera fortä operanta, capacitate de a-§i da institutii potri-vite unui popor liber, fermitatea unui crez, o conduita europeana: dacaintr-o buna zi natiunile i§i vor propune reintemeierea sistemului politiccontinental pe baza dreptului §i a justitiei §i salvarea omenirii de constran-gere §i prepotenta, ele n-au sä poata sustine, cum scria Ion Ghica in amur-gul revolutiei, ca ei nu existasera 3.

Daca dezaprobarea nedreptatii §i violentei s-a manifestat in termenigenerici in fata Omenirii §i a lui Dumnezeu", apelurile au avut directieprecisa, divers legitimata in sperantele puse in destinatar. Adresarea laFranta §i Marea Britanie avea o justificare istorica, se intemeia pe o per-ceptie de mult fixata mai ales referitor la prima o perceptie pe a ca-rei pozitivitate se bazase i tentativa liberalismului incipient intreprinsain 1839 la Paris §i Londra de modificare a statutului Principatelor.

0. posibila implicare a puterilor germane in opera de transformarea Principatelor n-a fost exclusa ca ipoteza, dar ponderea lor in memoriile§i proiectele de ref orma a ramas redusä in privinta Austriei, minima in aceea

1 Ang1 1848 in Principatele Ronuine (in continuare, Anul 1848), I, Bucure$1, 1902,doc. 306.

s Anul 1818, I, doc. 352.8 op. cit., II, 1902, doc. 536.4 Op. cit., IV, 1903, doc. 176.a op. cis., IV, doc. 1976

2

www.dacoromanica.ro

3 Romlnia qi Germania" 967

a Prusiei. Confederatia germana a fost luata ca model intr-unul in care sepropunea substituirea protectiei exclusive a Rusiei cu una colectivä cele-ar fi angajat 0 pe ele in exercitare. Daca publicistica româneasca a relevatca imperioasä necesitatea renuntarii Austriei la principiul inactiunii ceipoteca. viitorul Europei prin tolerarea formidabilei puteri tariste, ea a men-tionat §i caracterul himeric al mizarii pe acea eventualitate (Michel. Ana-gnosti, La Valachie et la Moldavie, Paris, 1837). In literatura politica francezasensibila la problema orientala §i, in cadrul ei, la soarta PrincipateloE, con-trabalansarea penetratiei ruse in zona era rezervata prevalent Frantei §iMarei Britanii. Un semnificativ articol publicat sub pseudonim in presademocratica parizian5. §i atribuit lui Dimitrie Bratianu (Revue Indepen-dante", 25 iunie 1843) recuno0ea o astfel de vocatie numai celor doul pu-teri Jiberale, Austria traind asemeni Rusiei din uzurpari ale dreptului po-poarelor, iar Prusia, fara interese imediate in Orient, coparticipantä la do-minarea unei franturi din trupul sfa0at al Poloniei, platind un tribut deobedienta fata de tar.

and consulul Gueroult ii raporteaza de la Iasi lui Lamartine ca po-porul roman credincios limbii §i sangelui sau i0 indreapta statornicprivirile catre Franta a carei suprematie morala o recunoa§te i a careiimpulsie o cauta cu aceea0 ardoare cu care o respinge pe a Rusiei §i a pu-terilor germane 6, el apreciaza corect sentimentul public. Si totu0, in amin-tita Proclamatie, poporul in numele caruia era data, invock arbitri, pe langaInalta Poarta ca putere suzerana, pe Franta, Germania i Marea Britanie

aceasta e ordinea succesiunii carora le reclama intercesiunea in cazulunei actiuni intimidatoare, violente. In final documentul preanunta pro-testul solemn ce le va fi adresat puterile sunt mentionate in aceea0 sui-ta. in eventualitatea invaziei 7. Am staruit asupra ei intrucat ea nu re-zulta intamplator §i accentuam faptul ca acea chemare nu era indreptatacatre Austria, Prusia sau alt stat german. Ordinea mentionarii celor treiputeri .occidentale ne apare determinata de o ponderare atenta, de consis-tenta sperantei nutrite in raport cu ele. In clasificarea increderii romani-lor in Europa anului 1848 ce se va revela total gratuita, Germania ocupaun loc extrem de surprinzator raportat la imaginea puterilor germane prin-tre ei. Apehil la ea nu se putea intemeia pe o cunoa§tere temeinic fixatäpentru ca nu existase anterior o Germanic. Si, de fapt, ea nu exista niciatunci. Ea era Ull ansamblu national-statal in devenire, un proces in actal. carui continut de concepte, perceptii, imaginatii, nu se putea pretentacon§tiintei cleat ca intuitie, ca ipoteza puternic idealizata. Romanii aveauo relativ variata, partial directa, nesuperficiala experienta germana. Eicuno0eau Austria §i Prusia, aveau imagini dare asupra Bavariei, o reprezentare de ansamblu distincta asupra unor state ca Saxonia, Baden,Wurttemberg §. a. Germania vizata nu era perceputa insa de cei care pariaupe ea ca o rezultanta politica a unei simple agregari a statelor germane, cica o sinteza viitoare, o entitate moral politica noua, de natura divers5.. Aceas-la ref erire preferentiala la Germania care va sa fie, asurna o importantaconsiderabila pentru ca reflecta caracterul perceptiei romane a m*Irii

6 op cit., I, doc. 72, P. 204.7 OP

968 $tefan Delureanu 4

ei nationale. Ea exprima un raport politic deosebit cu ea, si nu cu Austria,nici cti Prusia sau alt stat german preunitar, ci cu Germania finalitatein act, cu Germania care inmugureste. In ardoarea statornica aincercariide a pune nationalitatea lor in armonie cu Europa, de a o redimensionaprin imprimarea in constiinte a ideii unei misium a carei implinire, nece-sara desfasurarii vietii ei de interrelatie, sä-i constitm e individualitatea,actiunea revolutionarilor nostri are o semnificatie universalista definitorie,identificabila in coerenta revendicare a solidaritatii internationale. Ger-mania-care-se-construiqte este investitä in mintea democratilor romaniasemeni Europei ce se naste cu atributele unei constructii elevat-struc-turate, raspunzand rigorii unei exigente palingenetice. Tinerii Germaniiii atribuie partida ronaind a tinerilor un rol primordial pe continent, acelade cogaranta a noilor edificii nationale infratite impotriva uzurparii, decogaranta a democratiei europene. Ca entitate national-statala in cursde construire, ea ajunge sä reprezinte pentru coriferii revolutiei romane dela 1848 ce-si propusesera paralel o opera istorica la fel de angajantä, osperanta majora in abolirea arbitrarului vechiului sistem. In recreareaEuropei, ei repartizeaza germanitatii o pondere apropiata de aceea rezer-vata Frantei. Distribuirea acelei misiuni nu era nemotivabila politic, spi-ritual, ca potentialitate globala, dar ceea ce conferea imaginii Germanieipecetea exemplarului, a unicitatii, era, pe langä capacitatea de idealizarea majoritatii capilor miscarii nationale a românilor, gravitatea momentuluiin care ea se constituia. Cele doua criterii ce o conditionau n-au operat nu-mai fata de Germania. Romanii n-au ramas debitori nici Frantei in materiede idealjzare, una cu vechi ratiuni si a card istorie nu se va incheia cu anii18481849. In ceea ce priveste insä Germania, culoarea intens rozä a ima-ginii bor. de ansamblu s-a estompat pana la completa stergere din proiec-tareaAnentala, facand treptat loc unei viziuni critice in care statele germanein realitatea lor istorica de putere mai ales Austria si Prusia reocu-pau in estimari spatiul conceptului Germaniei iluzorii.

Desi nedestinat materializarii institutionale in acel arc cronologic,idealul politic al unei Germanii unite, a exercitat o functie stimulatoareiesita din comun in actiunea politica a pasoptistilor romani care au crezutcu tarie in capacitatea de finalizare a liberalismului i democratiei germane,fondarkl pe configurarea puternic idealizata a acelei perspective, o vasta.opera.de cooperare cu Adunarea nationala de la Frankfurt.

Revelator, intaia mentiune oficiala a Germaniei apare in adresa cunumarnl 1 a guvernului provizoriu catre principele George Bibescu, prin care,culegand rezonanta europeana a miscarii ei revolutionare si a celei franceze,acesta Ii notifica initierea propriei opere de regenerare 8. 0 notificare ilus-trand:asteptarile puse in diplomatie face guvernul i ambasadorilor Aus-triei Prusiei la Constantinopol, solicitandu-le facilitarea misiunii minis-trului de externe Than Voinescu II care consta in obtinerea recunoasteriide catre Poarta a Constitutiei 9.

.Un proiect de adresa din august al Locotenentei catre parlamenteleeuropene cuprinde o concludentl referire la titlurile Germaniei pentru a fi

8 Op. cu., I, doc. 288.9 op. cit., II, doc. 555.

www.dacoromanica.ro

5 Romania §i Germania" 969

onorata de Europa 0 Cantatä cu precadere de Principate. Proiectul aceen-tueazä necesitatea de a atrage mai presant atentia pre§edintelui parlarrien-tului de la Frankfurt destinatar al principalei variante 0 a membri-lor acestuia asupra situatiei lor, formulare autorizand ipoteza unui.mesajprecedent. Evidentiindu-se labilitatea otomana in fata arogantei de. puteretariste, se considera cauza aparata pe Dunare ca una a Europei, interesatadirect sa intervina spre a conferi Turciei liberul arbitru i facultatea .4e arezolva singura o problemä de competenta sa exclusiva.. Concluzia este aceeaca parlamentului german, gardian vigilent al Europei occidentale i pe carecomunitatea de interese, nu mai putin deceit vecindtatea, U apropie ina ,multde Principate (textual, in redactarea in franceza a proiectului de adres1),ii apartine impreuna cu Franta §i cu Marea Britame, parta§e deopotrivala glorioasa misiune de a salva pretutindeni dreptul i libertatea luarea ini-tiativei impuse de convenienta i mantuirea comuna. In schema de klresapentru Marea Britanie accentul se repeta, semnificativ: Marii Britami, inacord cu Franta, aliata sa, i cu Germania, care are un interes direct. ict supra-vegheze progresele Rusiei la Dundre, ii revine...

Un mesaj precedent dar nu §i primul poate fi considerata... seri-soarea Locotenentei catre prqedintele Adunarii nationale de la FrankfUrt,in care tinandu-se seama ca in starea de atunci a Europei, problema Prin-cipatelor devenise una de interes general, acesta era in0iintat de acredita-rea lui Than Maiorescu cu insarcinarea de a-i da fie confidential, fie ci.J.oficial, informatii asupra evenimentelor posterioare revolutiei 0 de a. luaangajamente in numele sau 0 al Orli. Agentului nu i s-au incredintat, nicitransmis, de catre ministrul de externe, instructiuni relative la misiune, a§acum se procedase cu Alexandra G. Golescu, emisar la Paris. Reiese din'for-rmilarea finala a scrisorii (Locotenenta atrd gcind din nou atentia onorabileiAdundri Germane asupra gravei probleme card se agita in acest mbmentin Valahia ...") 11 ea ne afram in fata revenirii la o comunicare anterloara.

Initiat in ultima decada a lui iulie la Bucurgti, itineranililuzii romane§ti strabatut de Maiorescu cu etape partial neprevazute,. pre-lungite peste masura §i adversitati care il tin departe de tinta §i opeceazain detrimentul telului, atinge destinatia Frankfurt abia in preziva c5xleriiministerului Leiningen, in climatul de incordare, incertitudini i frdtraregenerat in parlament de comportarea Prusiei in afacerea Malmö, cum nu seputea mai potrivnic incercarii de a indeplini un mandat ca acela ce-i faseseincredintat intr-un moment gray pentru Principate §i indeosebi pentri Va-lahia, a carei invadare parea iminenta conform sensului circularei Nessel-rode din 19 ale lunii. Scnsoarea de acreditare citita la 7 septembrie Ifi Adu-nare de catre Heinrich von Gagern, care-1 va prezenta apoi pe mandatorReichsverweserului, destinand-o viitorului ministru de externe, nil defineamandatul agentului, rezumandu-se la formularea generic5. aratata. Fäea altedirective cleat eventual verbale primite la plecare i decat acelea pd tarei le dadeau bunul simt i un patriotism de substanta, alimentat la rastirupuricu informatii, insuficiente cand nu i tardive, suplinind absenta prescriptillorCu indemnuri schimbate intr-un veritabil spirit de echipa cu Alexandtii G.Golescu, inzestrat cu acel minim de instructiuni scrisd ce-i vor fi servit'ori-

1°11

Op.O.

cit., III, doc. 1353.cit., II, doc. 1043.

. %.

iitlu

".

sublinlei

www.dacoromanica.ro

970 Stefan Delureanu 6

entatilz si lui, agentul diplomatic la Frankfurt si-a intuit si prefixat singurprestatiei, sintetizandu-le intr-una fundamentala, asigurarea exis-

tentei. autonome, amenintate, a Principatelor, i o alta complementara, fa-miliarizarea opiniei germane cu ideea unei Romanii unitare in care s6op Iipropunea sä cultive contacte organice cu deputatii spre a face din ei apara-tori ai cauzei nationale. Pe durata sederii sale acolo, el a intretinut o cores-pondenta ampla, cea mai densa cu emisarul guvernamental in cealaltà ca-pitala occidentala in care se intentiona stimularea prioritara a dezbateriiproblemei romanesti, Parisul, i cu George Barit, aceasta din urrna Si cuvaloare publica imediata deoarece a fost tiparità de destinatar pfecedatade cronici in Gazeta Transilvaniei". Corespondenta cu alti destinatarireia,-detaliaza, rezuma sau comenteazä aspecte i rezultate ale misiunii sale.

Integrat ansamblului eforturilor desfasurate de guvernul provizoriupe 1ang5. puterile Europei, rolul celor doi era acela de a incerca sä obtinadaa fiind atitudinea intratabila a Rusiei ca putere protectoare care o vamodifica si-pe aceea aparent concilianta a Turciei ca putere suzerana ar-bitrajul asociat al Austriei, Germaniei, Frantei i Marii Britanii, ceea ceimplica recunoasterea 1egitimitaii miscarii nationale, a situatiei poi createprin adoptarea Constitutiei pe care, initial, Poarta o acceptase.

Constrans de atmosfera nefavorabilä dominanta, de criza ministeriala,de tumultul citadin 0 de cursul tragic al evenimentelor sä amane abordareatemeinica a reprezentantilor Puterii Centrale, Maiorescu se si vede confrun-tat la 25 septembrie, and revolutia din Valahia este innabusitã de dublainvazie i fruntasii ei iau calea exilului, cu perspectiva intreruperii misiuniice p5rea, cu toate adversitatile intimpinate, promitator initiata.

Reducandu-si activitatea pina la alcatuirea unui nou minister ge'rmanla contacte cu deputati de toate orientarile, carora se aplica sa le imprimeo cunoastere nesuperficiala a datelor problemei romanesti, plenipotentiaruladrnis cu o relativa frecventa in audiente la Schmerling i Gagern, tratatcu bunavointa de arhiducele Johann si cu incredere printre membrii Comi-tetului pentru afaceri internationale, devine o figura cunoscuta in parlamen-tul din biserica Sf. Paul si in intrunirile fractiunilor politice, indeosebi aleStangii liberale i democratice.

Necesitatea unei baze scriptice cerute spre a se declansa mecanismeleoficiale, i-a dat impuls sä redacteze douà memorii adresate guvernului: unulla 17 septembrie in care ilustrand compactetea elementului romanescin diversele sale ramuri i relatia de drept international a Principatelor cuimperiile otomane i rus cerea interventia Germaniei in disputa, nu faraa formula in subsidiar, legand-o intr-o combinatie compensatorie de ches-tiunea italiana, i o aluzie clara la disponibilitatea Principatelor unite, de aintra intr-o relatie statala cu Austria sub protectie germana12; celalalt, la4 noiembrie, in care subliniind insemnatatea fundamentala pentru liber-tatea rom5nilor, a Germaniei si a Europei, a transarii problemei orientalein defavoarea dorintelor Rusiei solicita intercesiunea Puterii Centralela Constantinopol pentru retragerea trupelor ruse din Principate, repropuneaunirea lor sub un principe austriac cu protectie germana i in cazul uneimetamorfoze politico-diplomatice ce lua in considerare declinul pronuntat

12 op. cit. IV, doc. 1969.

www.dacoromanica.ro

7 RomAnia i Germania" 971

al putefii Turciei prospecta viziunea unui stat national unitar cuprinzandintregul teritoriu al Daciei traiane 13.

Memoriile, carora li se alaturau copii de pe tratate ilustrative ale sta-tutului Principatelor, au constituit tema unor reuniuni ministeriale cu ex-perti in problemele orientala i româneasca precum Richthofen ci Fall-merayer invitati la propunerea lui Maiorescu 14, dupa care s-b. decissondarea atitudinii Frantei i Marii Britanii. Ca imputernicit al guvernuluiAustriei, Schmerling incerca si sensibilizarea acestma fata de planul agen-tului roman de a li se adresa personalitatilor sale celor mai reprezentative,in primul rand printului Felix von Schwarzenberg.

in aspiratia sa de a-si vedea incununata de succes tempestiv misiuneaasumata, trimisul inregistreaza curand contradictia intre durata lunga re-clamata de procesul constitutiv al Germaniei si caracterul imperios al solu-tiei asteptate la Bucuresti sub iminenta invaziei. Dar dispozitia dominantain guvern si parlament de a nu abandona Principatele in fata intimidarii,o atitudine ce-i apare cu atributele unanimitatii, ii alimenteaza speranta ininterventia Puteni Centrale ca si in introducerea tratarii proiectului sau deconjugare a destinului lor politic cu acela al Austriei, in asteptatele nego-cien diplomatice cu privire la Italia, motive conducatoare ale intregii saleactivitati desfasurate intre 4 septembrie si 8 decembrie 1848 la Frankfurt.Perspectiva arbitrajului german i se pare confirmata nu numai prin decla-rati) autorizate ce i se fac, dar i prin seriozitatea cu care e analizata subdiverse unghiuri problematica in dezbatere, prin aprofundarea de catre fo-rurile indreptatite a documentatiei asupra ei. Cat priveste intarzierea pàiriisalutare a Germaniei in arena orientala, ea e lama pe seama incompletei cons-tituari a Puterii Centrale determinate, in judecata sa, de nerecunoasterea eiinternationala i de pozitia contrastanta a Prusiei i Austriei, ultima banuitäde aomplicitate cu Rusia. Pentru Ca altfel i-ar aparea de neexplicat tacerealui Stiirmer la Constantinopol, comportarea ei protarista la Dunärea de Jos

cea prohabsburgica a tansmului in Italia.Surprinzatoarea abtinere a Frantei de a se lasa antrenata in medierea

asteptata de români ca o certitudine, il face sa staruie s aprofundeze cu totifactorii constitutionali ideea interventiei si planul dacic, sa revina reliefândprin noi motivatii interesul major al Germaniei de a prelua medierea si dea sustine realizarea unitatii române. Spre a conferi mai mare autoritate ac-telor sale, le declara oficiale, se prezinta ca organ autorizat al intregii nati-uni, Ii pune la indemana Reichsverweserului date statistice asupra raspan-dirii acesteia, ii sintetizeath istoria ei si a protectoratului, configurandu-imarete combinatii politice viitoare. Afabilitatea aparent nu doar protoco-lará cu care e intampinat, asigurarile vag tonifiante ale arhiducelui Johannnu-1 satisfac, exprima exigenta concretetii, i se promite consultareatrilor in scopul accelerarii solutiei. La inceputul lui octombrie exultä ca laobtinerea unei satisfactii depline, i se comunica intentia de a se incerca omediere pe langa Turcia i Rusia prin ambasadorii destinati sa le notificeconstituirca Puterii Centrale. Progrese par a se intrevedea si in privinta or-ganizarii conferintelor pentru Italia, poate chiar la Frankfurt sau Minstero retiniune de care ar putea.depinde soarta proiectului sau de compensare,

18 Op. cit., V, doc. 2600.14 Ion Ghica, dlinintiri din pribegia dupe' 1848, Bucure#i, 1889, p. 162.

minis-

si

www.dacoromanica.ro

972 $tefan Delureanu 8

a Austriei Principatele contra Italiei scptentrionalc si in final a,yas-tului plan al unirii tuturor românilor.

Ideea introducerii cauzei Principatelor in tratativele pentru Lfunbar-dia se nascuse in mintea sa prin intuitia ca., sortita a pierde teren in ItAlia,Austria se va lansa, pentru contrabalansare, spre Dunare. In continual:earationamentului, Germania n-ar fi avut dreptul sä piarda oportunitatea, of e-rita de geografie si de istorie de a exercita o influenta proportionala aSpira-tiilor ei la Dunarea de Jos, intervenind ca mediatoare. Prin intermedud. eivedea Maiorescu posibila o dubla rezolvare ideala: o Italie libera i o Ror4nieliber-constitutionala. entitate distincta" cu principe austriac si .garantgerman, formula la care vedea aderand Franta i Marea Britanie, puteri nro-italiene 15.

Criza Austriei schimba insa total dispozitiile Frankfurtului unde ,,ceipe care delegatul in misiune Ii intemeiase ultimele sperante nu se ma} pu-teau ocupa decat de sine. De fapt, atunci cand trimisul romanilor formn,leazaaceasta constatare, germanii n-ar mai fi avut pe cine salva intrucaf .i.ntretimp libertatea lor se inmormantase. Funesta stire i-o adusese cu o.Fiareintarziere care il facuse sa continue, in necunostinta de cauza, staruitoaplesale presiuni asupra guvernantilor, o gazeta moderata boema pela Johann Jacoby impreuna cu deputatii Stangii.

Perspectiva unei victorii populare la Viena transfera acolo resedintamarilor iluzii. Evenimentele vieneze dar mai cu seama intimitatea rapthiu-rilor cu parlamentarii liberali i dernocrati de la Frankfurt reinvigoreizasperanta intretinuta. Partida democratiei 130 de deputati ne infor-meaza agentul, a subscris o adresa catre poporul Vienei. Purtatorul-.6:- decuvant, Robert Blum duce cu sine si o copie a primului memorand Maiorescu.Interpelari ale unor deputati ca Friedrich Schulz, Förster, Juche mentirt vieatentia Adunarii nationale germane asupra Principatelor, observatorul no-teaza, senmificativ, cum atitudinea echivoca a Turciei le aduce acestora -sus-tinatori chiar printre elementele conservatoare. Cum dar sa intrerupa el apa-rarea intereselor si a viitorului tarii in Germania tocmai cand partida demo-cratica ii adoptase planul Romaniei man i ii asigurase ca. daca ea vatriumfa 100.000 de gerrnani aveau sa porneasea in ajutorul Principatelor,and biruinta poporului la Viena avea sa determine o orientare politioLad-mirabila. a Austriei, cand ambasadorul german destinat Turciei avea ins-tructiuni sa incerce uniformizarea atitudinii Frantei i Austriei cu aceea aGermaniei? Numirea generalului Halkett la Constantinopol era sigura,L lafel aceea a lui Richtofen si Huber, atat de stimati in Principate, in calitatede consilieri. Importanta unei actiuni la Poarta ii apare lui Maiorescu- cadeosebitä, mai ales dupa ce parlamentul de la Frankfurt votase paragrafulconstitutional potrivit caruia numai Puterea Centrala putea fi reprezentat aprin ambasadori. Speranta in Germania i se infatiseaza legitimata nu numaide criterii umanitare ci si de interese vitale in zona. Consistenta ei e atat -demare ca i se atribuie diplomatului destinat Portii, pe langa misiunea de a oinfluenta sa solicite Germania. ca arbitru in cauza Valahiei i Moldovei,aceea de a incerca sá o determine in timp sa accepte iesirea lor de sub sum-ranitatea. otomana spre a intra ca stat unitar, independent, sub garantiacolectiva a puterilor.

15 B.A., S 107/XV, I. Maiorescu cltre N Golescu, 24, 09. 1848.

sc fla

.

si

www.dacoromanica.ro

Romania 0 Germania" .973

Lucrurile nu vor evolua insa. nici in ritmul, nici in directia asteptatäde cel ce facea ipoteze salvatoare in toate cazurile, fie cä solutia ar fi itnpus-odiplomatia unita impotriva arbitrarului tarismului, fie cä ar fi adus-o unconflict armat decisiv, ori ridicarea intregii Germanii, proiectari la -fel defantastice ca aceea a statului dacic sub egida austro-germana. Incorigibiloptimist in fata evidentei esecului, delegatul roman la Frankfurt vedea. spo-rind simtitor rolul Austriei in Orient in special in perspectiva unei GermaniiMari care ar fi inglobat-o. Adunarea constituanta germana continua i easa pastreze in viziunea lui o importanta capitala, drept pentru care..augeraprin Alexandru G. Golescu celor ce aveau sä treaca pe la resedinta-actioneze i pentru Transilvania.

Consemnarile sale epistolare reflectä calitati ale unui observator me-todic, diligent, in stare sal scruteze stari de opinie i sa le evalueze corect injudecati echilibrate. Ele reprezinta izvoare de informatie de prima .mana

meritä consideratia ce se cuvine de regilla constatarilor martorului atent,prezent statornic in mijlocul faptelor relatate. Imaginea maioresciangt -coro-boreaza tabloul principalelor reconstructii istoriografice, adaugandu-le forta,nuantandu-le i detaliindu-le, sporindu-le atractia prin revelatia inedita.Astfel sunt corect evaluate in ansamblu amploarea sentimentului de umiliredesteptat de armistitiul cu Danemarca unit cu aversiunea fata de autoriilui fraudulosi i aroganti, precaritatea pacii sociale de dupa eliminarea lui.Lichnowsky i Auerswald, nelinistea Dreptei, exasperarea reactiilor im-prejurari fatale, ferrnitatea Stangii in conditiile ascensiunii conservatoaresi ale intrevederii triumfului contrarevolutiei", tulburarea produsa de. crizaaustriaca, consternarea generata de executarea lui Robert Blum.

Aptitudini de cronicar dezvaluie Maiorescu in calitatea de corespon-dent al Gazetei Transilvaniei", sosit la Frankfurt sä studieze fizionomiaprimului parlament german, sa evidentieze importanta lui pentru Germania,pentru Europa, pentru romanime, i devenit dupa neasteptatul rezultat alscrutinului ce incheia lunga disputa asupra armistitiului de la Malmö, martorocular al tragicelor desfasurari relatate zi cu zi, ora cu ora. Amplul sàu ra-port din 18 septembrie se initiaza pe fundalul aprigei confruntari celoraproape douazeci i patru de ore de exercitii retorice din zilele de 14, 15 si16, incheiate cu victoria la limita a elementelor conservatoare, cu toata ar-doarea patriotica a Stangii care adusese in prima linie pe cei mai buni bar-bati ai sai", Giskra, Schoder, Ludwig Simon, Vogt, Blum. Naratiunea re-zervatà deciziilor militare luate in starea de criza si mai inasprita prin ac-ceptarea armistitiului, adunarii populare de la Pfingstweide cu densa, Inur-muratoarea multime revarsata. din Frankfurt, de la Hanau, Homburg, Mainzsi din alte imprejurimi, cu extremele, terifiantele masuri decretate, tulbu-rarilor i luptelor de strada cu diversele lor episoade, comportaxii Adunarii,militarilor i cetatenilor din zilele de 18 si 19, concorda substantial in desfa-§uari, observatii i concluzii cu prezentarile i interpretarea date de sintezemonografice consacrate.

0 urmatoare corespondenta se opreste la stimularea unor interpelariproromane. Confuzia in care se aflä ministerul in conflictul dintre Austria

Piemont it apare lui Maiorescu ca o sansa pentru a concentra atentia par-lamentului asupra cauzei romane ce urma sa fie aparata si la Viena, 111:.gu-vern i adunare, de catre Robert Blum, caruia el ii inmanase copia primului

2 c. 3962

ei sa

si

In

i

www.dacoromanica.ro

979 Stefan Delureanu 10

memorand c'5.tre ministerul de la Frankfurt. La 16 octombrie, Adunareaconstituanta inaugura dezbaterea asupra Puterii Centrale i cronica privi-toare la ea accentua ca unica motivatie a neinterventiei germane la Dunareade Jos, instabilitatea situatiei Austriei. Pe fondul parerilor de rau exprimatede Gagern in legaturä cu neputinta unui demers energic si a indemnului caromânii sa nu dispere, agentul Ii reconforteaza compatriotii, asigurându-ica la Paris, Viena si Frankfurt se va initia curand o politica mai favorabilaromânimii, ea imputernicitii sai in Franta si Germania nu pregeta aperedrepturile. Raportul succesiv ce acredita ideea ca, patrunsä de evidentainteresului Germaniei pentru soarta Principatelor, Rusia pregatea obsta-cole la Constantinopol i speria Viena cu himera imperiului dacic, se incheiacu exprimarea convingerii ca nicicand cauza lor i problema danubiana nufuseserà mai temeinic cunoscute cabinetelor. Ultima relatare ilustreazaparticularizeaza aspecte ale reactiunii in Europa mai ales in Prusia" abor-&and pesimist destinele ei sub impresia tirii, incredibile, a executarii renu-mitului" Robert Blum.

La 20 decembrie, cronica extrema a rubricii Germania din GazetaTransilvaniei" sintetiza directia activitatii Adunarii nationale de la Frank-furt care neputand finaliza nici in raport cu Prusia, nici in raport cu Aus-tria constituirea Puterii Centrale Ii continua, peste rani morale neinchiseopera constitutionala. Fraza ultimä, cu toata probabilitatea a lui Barit, sunätrist dupa trei luni de daruire i idealizari: Barbatii romani care aparau aicicauza Principatelor de la Dunare se imprastiara vazand ca Germania nu ein stare sa-si ajute siei, necum sa mai poatä ajuta i pe altii".

Misiunea lui Maiorescu nu fusese una ocazionala, izolatä. Raspunzanddirectivei majore a revolutiei de a sensibiliza opinia Europei, ea se conjugasecu demersuri similare, asemeni celor intreprinse la Paris de prietenul sauAlexandru G. Golescu. Ei au operat solidar consultându-se, tinandu-se re-ciproc la curent cu stadiul actiunii i rezultatele, colaborand la redactareade rnemorande, reunindu-se la Frankfurt. Intrucat ponderea contributieisale la atingerea telului in lumea germana, se inscrie imediat chipà aceea alui Maiorescu, iar prin perceperea importantei activitatii de acolo pe carenu pierdea ocaziile sa le reliefeze, indemnand forurile de comanda nationalela initiative oportune, el a fost unul dintre elementele cele mai lucide si efi-cace, aportul sau caracterizat printr-o perseverenta nedezarmata cu un rolcert in determinarea unor decizii ale guvernului provizoriu de la Bucuresti,merita o considerare distincta. Se cuvine astfel reliefata preeminenta atri-buita functionalitatii i eficacitatii informatiei in tara si in afara ei. Aproapeca n-a existat mesaj al sau care sä nu fi subliniat caracterul indispensabilsi marea valoare practica, uneori imediata, a comunicarii romanilor cu Eu-ropa. La o luna de la revolutie apreciaza necesitatea publicarii tuturor no-telor oficiale trimise forurilor extrene pentru ca in cadrul unei diplomatiideschise opinia europeanä sä cunoasca vointa suverana i drepturile lor.

revine insistent la sugestia ca guvernul s elaboreze un manifest adresatpopoarelor europene, mai ales Frantei i Germaniei catre care ne simtimporniti si de interes si de simpatie"1-6. P5.truns de valoarea formativa a jur-nalismului democratic, Ii prefixeaza misiunea activizarii prOromâne a zia-

IS Anul 1848, II, doc. 795.

sa-i

si

www.dacoromanica.ro

11 RomAnia si Germania" 973

relor germane; franceze i britanice, propune traducerea articolelor din presaoccidentala referitoare la problematica romaneasca. Manifestä solicitudinein abordarea a ceea ce califica drept lucrul principal" intelegerea cuViena cu Germania apoi si a realizarii aceleia cu Franta i Marea Britanie.Declansarea unei rezonante simpatice a revolutiei române in Europa nu sepoate realiza, dupä el, fara instituirea unui corp activ de sigura profesiona-litate care sa serveasca functionarea optima a relatiei cu centrele vizate:Viena, Frankfurt, Berlin, Paris, Londra. Trimis sà lumineze opinia i guver-nul francez asupra cauzei române, sa dinamizeze Camera pentru o interven-tie morala i materiala a lor in favoarea ei, A. G. Golescu observa in drumspre Paris, atentia vie a oficialitatilor vieneze, simpatia reala a tineretuluipentru Principate. Noteaza, cum interesul neobservat sub imperiul despo-tismului, se reveleaza deodata democratiei care viseaza creeze un viitorin Austria. Mizand pe deschiderea intuita ca proprie i democratiei germane,decide sa- se indrepte de la Viena intai spre Frankfurt pentru a incerca o in-telegere en arhiducele 17. Pentru a construi un suport minim edificarii opiniei

forurilor reprezentative, redacteaza in august 1848 doua memorii, unuladresat err precadere Frantei in care invoca arbitrajul Europei in controversacu puterea protectoare, celalalt, editat la Viena, Die politische Ste llungder Roumainen (Molde-Walachen) gegenuber der Tlarkei" in care invitaeabinetele s5. trateze problema Principatelor ca pe una europeana. Si, in care,adresandu-se prioritar Germaniei i Austriei ca vital interesate in libertateaDunarii, le cere sä sustina abolirea protectoratului rusesc i restaurareastatutului lor de autonomie. In spiritul publicisticii curente in epoca, ii con-tureaza unei Germanii democratice rolul primordial la gurile fluviuluiMarea Neagra 18. Conceptia sa despre vocatia edificatoare de istorie a opi-niei libere il face sa reclame adrese solemne din tara cu mu i mii de semna-turi catre popoarele Europei sau cel putin apeluri ale Locotenentei catreCamerele din Viena, Frankfurt,. Paris si Londra prin care sa se ceara aseza-rea principatelor sub gatantia dreptului public european.

Ritmul lent al desfasurarilor diplomatiei care fara timp nu-si poateidentifica disponibilitatile nu putea fi accelerat fara o familiarizare a ei curoblematica româneasca. Opera de autoprezentare a romanilor era profundcarenta, mult in urma timpului, si nu putea fi suplinita prin improvizatie.De aceea Golescu va persevera in elaborarea de petitii, unele redactate incomun cu Maiorescu, In tonalitate diferità, fiecarei natiuni trebuind sä ise vorbeasca in limbajul ei. Intr-una se invoca interventia Frantei si inter-cesiunea ei pe langa Marea Britanie si Puterea Centrala a Germaniei pentruun acord in scopul punerii Romaniei sub garantia celor trei puteri. 0 cererein acelasi sens facuse i colegul sau la Frankfurt 0 Golescu urma sa plecela Londra. Scopul demersurilor era de a stimula o actiune concorda a Eu-ropei occidentale menita sä intretina in Turcia bune dispozitii fata de Prin-cipate si sa limiteze impietarile Rusiei 19.

0 atestare neechivoca a pozitivitatii actiunii lui Than Maiorescu secuvenea sa o dea intai cel ce o cunostea cel mai bine si A. G. Golescu ova face intr-o scrisoare catre Ion Ghica prin care confirma disponibilitatea

37 op. Cit., III, doc. 1227.28 Op. C it. , IV, doc. 1743.19 B.A., S 6 (1)/CCXXIX, A.G. Golescu cAtre Catinca Golescu, 17. 11. 1848.

i

sk-si

si

www.dacoromanica.ro

976 .5tefan Delureanu 12

ministerului german de a media o conferinta diplomatica Planta,Marea Britanie, Germania in cauza Principatelor, in care scop ,recoman-dase imputernicitilor sai la Paris ci Londra sä sondeze dispozitia-respecti-velor capitale. La Londra Golescu insuci ar fi urmat sä duca scrisori de laSchmerling ci Max von Gagern catre reprezentantii Puterii Centrate ci aiPrusiei spre a stimula cabinetul britanic sa adere la ideea organizarii con-ferintei internationale motivala in insemnata masura ci de complicatiileproblemei italiene, ale carei tentative de solutionare ar fi putut aduce e tapet

pe aceea a taxilor romane 20 Dar penuria de fonduri ii blocheaza.,ia Parisatentia e absorbita de alegerea precedintelui, turcii suspecteaza- actiunileexterne ale romanilor in loc de a-i recomanda cabinetelor i a-i ajuta sa-ciLeà publice aspiratiile, sä contracareze eficace pe langà ele abilitatea diplo-matiei ruse 21 Facand bilantul prestatiei sale de la plecarea din-Bucurecti,A. G. Golescu releva ea ea a constat in principal din cultivarea de relatiipersonale, articole in presa i insemnari comunicate deputatilor ci minictrilor.Ca memoriu, amintecte Die politische Stellung der Roumainerf" 'cali-ficat un extract comentat al tratatelor referitoare la pozitia Principatelorce a avut de scop sä combata pretentia Rusiei de au legitima postma pri-vilegiata in raport cu ele i sà raspandeasca in Germania ideea ca romaniidin Principate doresc i acteapta interventia ei spre a inlatura protectora-tul 22.

Frankfurt rezulta a fi fost pentru fruntacii revolutiei destinktia pri-vilegiata. Cu exceptia lui Nicolae Balcescu ci a lui Ion Ghica, intre' noiem-brie 1848 ci februarie 1849 s-au oprit acolo cei mai reprezentativi dintre ei.Inainte de plecarea lui Maiorescu de acolo, A. G. Golescu revenise in.noiem-brie, luna in care aveau 55. mai treaca prin Frankfurt, individual sail in.grup:Dimitrie Bratianu, Nicolae i Stefan Golescu, Ion Bratianu, C. K. .Rosetti ,Ioan Voinescu II 23. Ei aprobasera in totul actiunea lui Maiorescu 24 Pers-pectiva de a realiza ceva comparabil i se parea lui Dimitrie Bratia'nii 5labala Paris, nula la Londra 25. Printr-un plural angajand ansambhil grupuluice va deveni nucleul diasporei pariziene, Stefan Golescu va exprima acordulcel mai entuziast: Am ramas multumit de dispozitiile amicale atat,ale Gu-vernului central din Germania cat ci ale Adunarii ci aici am dat sa inteleaga.francezilor cS. n-am don sä dobandim mai mult. Maiorescu a lucrat preabine la Frankfurt" 26. 0 apreciere comparativä a eficacitatii eforturilor ro-manecti implicand ci aportul acestuia ne da Paul Bataillard: Guvernulcentral de la Frankfurt ci membrii radicali ai Dietei de la Frankfurt s-auaratat mult mai preocupati de problema romanä ci au manifestat.mult maimult interes pentru Valahia decat guvernul francez ci chiar decat reprezen-tantii Stangii din Adunarea noastra" 27. Ion Eliade Radulescu ci ChristianTell abordeaza abia in noul an contactele cu ministerul german 5i vicarulimperial. Informati despre opera lui Maiorescu, prezentasera ci ei cauza ro-

Anul 1848, V, doc. 2897.21 op. cit., V, doe. 2943.22 George Fotino, Boierii Golesti, II, Bucuresti, 1939, doc. 147.23 Anul 1848, V, doc. 2982; N. Balcescu, Opere, IV, Bucuresti, 1964, p. 508.24 Ion Ghica, op. cit., p. 155.23 Anul 1848, V, doc. 2613.24 op. cit., V. doc. 2898.27 Op. cit., V, doc. 2780, p. 535.

tripartita..-

si

0,

www.dacoromanica.ro

13 Romania 0 Germania" 977

manilopdin punct de vedere national §i prin prisma intereselor GermanieiAustri(ti,de a nu rarnâne straine de miFarea lor, de a para vocatia hegemo-

nica a tai-ismului 28 Trecusera dar prin capitala marilor sperante mai totifo§tii membri ai guvernului provizoriu i aceia ai Locotenentei. Concentra-rea gator demersuri pe langa Puterea Centrala §i Adunarea national a ger,.mana consolidase la Constantinopol ideea divizärii emigratiei romane in douatabere.; suartida gerrnana s-ar fi constituit la Frankfurt in frunte cu Eliade,actiyAnd initial prin intermediul lui Maiorescu impotriva partidei natio-nale

'§ia..intereselor Turciei 29 Ziare germane dadusera In octombrie §tirea

cä EAy.clq §i. Tell plecasera la Frankfurt spre a pune libertatea romanilor subprotectia, germana 30, o absurditate tinand searna de propensiunea pronun-tata a Eliade de subordonare fata de Poarta ce avea sa-1 izoleze §i, in,final, sa-1 indeparteze din viata politicä. Chiar la. data child i se atribuia,farä ternei, o asernenea initiativa, el se arata contrariat de proiectul aparatde MaiOrescu, staruind in riotoriul sau ataament 31, dupa cum avea sa-§irevendice ineritul de a fi fost el cel care inat4ase corect la Frankfurt cauzanatioifaras: 32. Un pas considerat fals identificasd i Balcescu in conduita luiMaiorescu i anume in faptul ca acesta facuse publica propunerea de unirea Principatelor sub un principe austriac, un act ce nu putea ramane ignoratde piiterile suzerana i protectoare. Critica sa era inspirata de criteriul dis-cretiei i de dorinta de a menaja susceptibilitatile Portii care acreditase,probabil sub abila inspiratie rusa, ideea aparitiei unei partide germane in sanulemigratiei romane sciadate. Altfel, recunWea cä delegatia la Constanti-nopol din .care facuse parte, utilizase §i ea ca expedient tactic acee* idee,imaginand 'existenta unei atari fractiuni politice i exagerandu-i importan-ta 33 Vre a stimula Turcia la actiune.

Daa Ion Ghica apara cauza romaneasca fundamentanduli argumen-tatia i pe respectul suzeranitatii otomane i ramasese surprins citind inpresd germana Ca Eliade pleda incorporarea. la Imperiul habsburgic 34, elapretia cä de§i tarziu incredintata, misiunea lui Maiorescu de a activa infavoarea romanilor la Frankfurt fusese indeplinita inteligent, cu zel §i patri-otism, contribuind la construirea unei imagini edificatoare asupra problemei,la iridteptarea atentiei germane catre Principate 35. Cat privWe temeiulsperabtei renuntarii de catre Austria la Italia septentrionala i proiectulcompensarii ei cu Principatele nu-1 respingea in 'nfasura in care constittireaunui -§tat unitar roman sub suzeranitate austriaca sau gerrnana, cu guvernparlament "national, ar fi reprezentat o etapa catre tinta suprema inde-pendenta a§a cum gandisera ca §i Maiorescu toti cei ce Ii prospectau

0 Germanic unitara, forte, in stare sa infrunte tarismul, favora-bila. aspiratiilor nationalitatilor §i disponibila intelegerii cu Franta, Ii apareaca o ansa exceptionala in poala istoriei, insemnand libertatea lumii i, la

28 Ion Ghica, op. cit., p. 801.0 802.29 Ion Ghica, op. cit., p. 153 0 159; George Fotino, op. cit., II, doc. 132.29 -Anul 1848 , V, doc. 2361 0 2402.31 Ion Ghica, op. cit., p. 644.32 op. cit., p. 802.33 N. Balcescu, op. cit., IV, doc. 55.34 B.C.S., Fond Koga1niceanu, LXIO, Ion Ghica catre A.G. Golescu, 24. 11. 1848.35 4,on Ghica, op. cit., p. 107-108.

liii

po-sibilitaiea.

si

i

www.dacoromanica.ro

978 Stefan Delureanu II

capatul Incletàrii, renasterea Poloniei si a Europei sud-estice 38. Pentru aputea interpreta insa un astfel de rol, Germania unita trebuia, dup5. Ghica,sä renunte la orice sol negerman 37.

Dominat de ideea eficacitatii emigratiei, el intelegea sä uigenteze con-stituirea unui comitet moldo-valah la Constantinopol care, prin intermediulambasadorilor acreditati acolo, ar fi trimis agenti peste tot unde romaniiputeau afla simpatie si sprijin. Germania era imediat luata in considerare 38dar concordand in aceastä privinta cu ceea ce ii rezulta a fi propria-i orien-tare, aceea de a-i asista pe romani prin mijlocirea Turciei considera coope-rarea cu Imperiul otoman ca o conditie sine qua non a oricarei actiuni 39,Tot el sugera stimularea presei germane sa trateze utilitatea politica a cons-tituirii unui stat roman neutru, in felul Elvetiei 40, ideea ce avea curs si inrandurile Adunärii constituante.

In cursul anului 1849 and in conditiile consolidarii reactiunii in Europa,programul politic revohitionar se radicalizeaza, marturisindu-se net .idealuldemolarii imperiilor i inlocuirii lor prin federatii de nationalitati, se staruieasupra necesitatii unei activitati sistematice in Franta, Marea BritanieGermania, de desfasurat prin agenti carora dupl caderea inevitabila a Aus-triei le-ar fi revenit misiunea sa determine factorii responsabili sa intcleagaca numai o confederatie maghiaro-polona-romana ar fi putut constitui obariera puternic5. in calea Rusiei 41

In acele circumstante in care nu le era ingaduit romAnilor sä ramanain afara istoriei in act, centralizarea emigratiei li se revela tuturor grupuri-lor de exilati ca prioritara. In prima etapa de organizare, Frankfurtul i seprezinta lui Alexandru G. Golescu ca punct ideal 43, propunere facut5., in-dependent, si de Magheru 43. Un semnificativ amanunt care traduce rolulrelevant rezervat de romani Germaniei in raporturile miscarii lor cu celeanaloge, se refera la cifrul intocmit de Nicolae Balcescu si Ion Ghica. Incifru figureaza deopotriva Germania si Frankfurt, semn ca ele se infati§aserade la inceput ca elemente pe care sa se poata intemeia precumpanitor o spe-ranta 44.

Ideea indreptarii catre resedinta Adunarii constituante germane n-a fostdoar a revolutionarilor munteni. La 1848, exponentii tuturor ramurilor na-tiunii au simtit necesitatea abordarii acelei directii, proclamand urgentademersurilor de intreprins, reveland caracterul de stimul al vointei germanede unificare. Ultimele voci pentru astfel de misiuni s-au facut auzite in 1849 inTransilvania, pe cand nucleul parizian valah destina si Frankfurtului unprotest solemn impotriva puterilor invadatoare in Principate.

Orientarea catre germanitate, inclusiv aspiratia de colaborare cu oAustrie potential democratica, devenise un loc comun printre pasoptisti.

" B.C.S., Fond cit., LXXXV/ 13 Ion Ghica cltre A.G. Golescu, 17.11. 1848." B.C.S., Fond cit., Ion Ghica cltre A.G. Golescu, 4.11.1848." B.C.S., Fond cit., LXI/3, scrisoare Ion Ghica cltre A.G. Golescu, 7. 12. 1848.39 B.C.S., Fond cit., scisori Ion Ghica ceitre A.G. Golescu, 29.1. si 16.2.1849." Anul 1848, V, doc. 2940." B.C.S., Fond cit., LXI/3, Ion Ghica cätre A.G. Golescu, 16, 1.1849.*42 Ion Ghica, op. cit., p. 102," George Fotino, op. cit., II, p. 231." N. BlIcescu, op. cit., IV, p. 455.

si

www.dacoromanica.ro

15 Romania i Germamia" 979

Sub semnul finalitatii strategice daco-romane, solutia tactica temporaraa intrarii Principatelor intr-o unitate statala preexistenta s-a configuratca o formula i revolutionarii moldoveni au propus-o Inca din aprilie 1848vorbind cum vor face i muntenii mai tarziu ca expresie a consensului innurnele ambelor provincii 45. Ideea a fost avutä in vedere i in ipoteza dez-membrarii Austriei, statul unitar autonom ce ar fi fost creat urmAnd sä steain acel caz sub suzeranitatea Turciei. Se conta in ultima varianta pe ali-anta Frantei i adeziunea Marii Britanii i Gerrnaniei ". In legaturi cuformula dacica sub egida initiala otomanä e posibil sa fi operat i sugestiagermanica a numirii unui vicar imperial intentie cc se atribuia i slavilordc sud ce promovau analogc tendinte unificatoare 47.

0 Romanic sub egida germana democratica, etap5. tranzitoric catreaceea a independentei, infierbanta mintile patriotilor moldavi i bucovineni,doritori sa cunoasca nu numai reprezentarea austriaca a ideii nationalitatiiromane, dar mai ales ceea ce era determinant, gradul de disponibilitate a Aus-triei de a face parte din Germania unificata. Interesul de a cunoWe onen-tarea Vienei fata de Principate era fundamental in iunie-iulie '48 printrefruntasii m*arii romane din Moldova care constituisera un comitet la Cerna-uti. In scopul aderarii la Imperiul habsburgic, Nicolae Ghica-Comäne0i1'0 propunea sä actioneze mai ales in Germania, inclusiv la Frankfurt 48.Lascar Rosetti i Emanoil Costache Epureanu ii cereau lui Eudoxiu Hurmu-zaki sä sondeze modul in care privea Viena viitorul tarilor romane, cel deal doilea formuland sugestiva intrebare daca. Austria intentiona unirca cuGermania 0, in cazul unui raspuns afirmativ, dorind sä cunoasca ce atitu-dine ar fi adoptat ea fat5. de provinciile ei dinspre accasta parte a Dunarii 49.Grupul ramas la Iasi se arata si el la fel de interesat de sensibilizarea Aduna-rii de la Frankfurt. Astfel, Dimitrie Cantacuzino ii prezenta lui GhcorgheDulcescu o adresa redactata in germana cu acea destinatie 5° Compactulnucleu moldav de la Cernauti din care faceau parte personalitati de primplan, il invita pe cel de la Iasi la o actiune hotarata ce comporta, intre al-tele, nrgentarea trimiterii de deputati cu proteste §i solicitari de asistentaaceasta e ordinea de succesiune intr-o scrisoare din 18 iulie 1848 la Frank-furt, la guvernele austriac i prusian, la Adunarea franceza. 51 La 25 iulie, Co-mitetul cernautean protesta energic prin ziarele La Reforme" si Le Na-tional" contra protectoratului i absolutismului tarist, apeland la Europa,indeosebi la Franta si Germania, sä salveze o natiune sora prin moravuri, prin-cipii, limba §i inima 52.

In perfecta sintonie cu manifestarile celorlalte pamanturi romanesti,Banatul sugerase prin Eftimie Murgu lui Balcescu sa ceara Frantei si Ger-maniei recunoasterea Valahiei ca stat suveran spre a se bloca apetitul Rusiei

45 Cercetare amp15., riguroasl, de referintg obligatorie la Cornelia Bodea, Lupta ronuinitorpentru unitatea nationaid. 1834-1849, Buctireti, 1967, p. 133 qi urrn.

" Anul 18-18, I. doe. 421.41 Cornelia Bodea, op. cit., p. 148 ; Anul 1818, II. doc. 643.48 Cornelia Bodea, op. cit., P. 140: Toedor /Man, Activitatea refugia!ilor rnoldoveni in

Bucovina. Sibiu, 1944, p. 73.Teodor BlJan, op. cit., p. 72 i 73.

58 op. oit., p. 77.61 op. oit., p. 82.52 op. cit., p. 87 89.

i

"

www.dacoromanica.ro

980 Stefan Delurcanu 1 6

de a interveni in afacerile romanesti 53. In drum spre Frankfurt, Maiorescuintilnise pe Murgu la Pesta 54.

Transilvanii au identificat si gi in vointa incordata a germanilor dea-si cdnstitui un Stat national, o invitatie la unificare adresata românilor,polonezilor, slavilor de sud i ungurilor 55 ca si una transmisa primilor de'a marturisi deschis Europei idealul dacic 56 Virtutile cu care era impodobit'printie ei parlamentul de la Frankfurt erau rare, o versiune Ii atribuia chiarintentia trimiterii la Petersburg a unei deputatii ce ar fi infatisat ca un casus

invazie tarista in Principate 57. August Treboniu Laurian; principalagent de legatura intre Bucuresti, Sibiu si A. G. Golescu, apreciind ca siDimitrie Bratianu inutilitatea continuarii eforturilor la Pesta, rezultatéinfructnoase, considera ca numai o activitate de judicioasa informare a opi-niei desfasurata la Viena i Frankfurt unde ziaritii i parlamentarii trebuiau:intereSati a vorbi in cauza româna se putea arata eficace 53. El ii pleda luiBalcescn necesitatea perseverarii pe langa cele doua adunari, indispensabi-Eta:tea trimiterii de deputatii 53. 0 implicita deplina aprobare o da activi-tatii romanesti la Frankfurt si George Barit prin publicarea in GazetaTransilvaniei" a rapoartelor pe care i le trimitea Maiorescu. Intr-unul din.raspunsuri, Barit incheia cu fraza care reflecta ce se astepta de la Franki-Tfurt si Paris: Frate, puneti-va toate puterile, de nu cu alte mijloace, punetimainile catre cer, mijlociti cel putin manifestarea celei mai vii simpatii aGerinaniei si a Frantei. Acum sau niciodata! Mie nu mi-e frica de viitor,dar sa apucam prezentul cu toate bratele !" 60

'Grupul parizian al exilatilor a calificat drept insuficienti pasii intreprinsifata de germanitate de romanii din Transilvania, Banat si Bucovina caren-au trimis deputati la Frankfurt si Viena cum facusera sasii transilvanici.In ianuarie 1849, o conferinta la Zlatna la care luau parte si revolutionaridin Principate, recunostea oportunitatea, dar decizia de a imputernici uriemisai sä ilustreze Frankfurtului importanta europeana a consolidariitionalitatii romane, ramanea nefinalizata 61. Relevanta Vienei ca prima ca-pita15. germana catre care ar fi fost indicat sa se indrepte pasii romanilorera subliniata, in schimb, in aceeasi luna de Balcescu, dispus sa ajunga acolo 62'.Fara prevalarea motivatiilor care 1-au tintuit in zona in care a operat, unasemenea drum 1-ar fi dus cu toata probabilitatea, ca dealtfel i pe Ion Ghica,

ia Frankfurt. Nu poate fi subestimata, inainte de a incheia cu orientareaTransilVaniei fata de germanitatea democratica, importanta demersultipe care, prin imputerniciti aIei, poporul roman din acea provincie il in-treprindea prin memoriul din 26 septembrie 1848 in care îi declara dorintade a face parte dintr-c, libera uniune austriaca de libere popoare, sigur c5.

53 Eftimie Murgu, Scrieri, p. 452." I.D. Suciu, Revolutia de la 1848-1849 in Banat, Bucure*ti, 1968, p. 162.

F'oaie pentru minte", nr. 13/1848, 0 repede privire peste prezentul Europei.56 Anul 1848, II, doc. 387.57 Anul 1848, II, ibid.

.Anul 1848, II, doc. 910 §i doe. 1017.Anul 1848, III, doc. 1178.Anul 1848, IV. doc. 1850.

" Cornelia Bodea, op. cit., p. 190-192.62 N. Bälcescu, op. cit., IV, doc. 52.

§i

55

"5°

5°

ii

na-

www.dacoromanica.ro

17 Romania Si Germania" 98 f

si Principatele aveau sa i se ataseze 63, optiunea relevanta determinata incircumstante in care se &idea, curent, ca Austria avea sa se decida sä faeaparte -din. Germania ce se intentiona sa se construiasca. Valoarea optinniidobandesote o semnificatie ce nu poate trece nesubliniata dupa cum nu poate'ramane.'nereamintita nici virila tentativa a delegatiilor reunite ale Transil-vaniei.; Crianei, Maramuresului, Banatului i Bucovinei la In25 febhuarie 1849, de a obtine constituirea natiunii romane din Austria intr-titcorp politic unitar: o Romanie austriaca" cum o numea memoriul prezen--.tat; a.*arei infaptuire rezulta unui patriot ca George Hurrnuzaki atat degrandioasa incat numele promotorilor ideii ce se straduiau sa fie si realizaltori ei,.s-ar fi pastrat printre ale celor mai mari binefacatori in istoria popoirului lor" : un act ce ay fi premers aceluia al unirii intregii ginte si in al carlicepisod1.01miitz ii reintalnim pe Ioan Maiorescu angajat cu aceeasi devOLtiune.

In..optimismul sau nutrit si de fervoarea cu care si-o indeplinea, Maio-reprezentat misiunea ca una destinata succesului rapid. Chiat

dupacriz.a din septembrie 1848 cu consecinte grave in parabola Adunariade la Frankfurt, când el realizeaza ca ea Va necesita timp, contacte cu per-4sonajet precum Heinrich von Gagern, Anton Schmerling, arhiducele Johann,ale caror. afabilitati protocolare sunt frecvent interpretate drept promisiuni,dar.mai. ales cu deputatii Stangii ce pareau legitimeze speranta, II re-exaltau. facandu-1 sa o vada incheiata curand sau intrata in faza ce s-ar fi pututdispensa de prezenta lui. Luand drept scontat triumful la Frankfurt, se 0vedea plecand la Viena pentru o performanta identica si-1 invita pe A. G.Golescn; considerat inutil la Paris, sa-1 insoteasca. Obiectiv, existauderente. in masura sä indreptateasca o primire binevoitoare a sa in Constituanta germana. Ea era expyesia unei revolutii nationale catre care se indreptau cuincredre fireasca exponentii alteia. In evaluarile lor fata de grandioasa operala care se angajase germanitatea, românii plecau de la premisa unei GermaniiMari dupa cum Ii concepusera i propria constructie ca pe una intrunindin final pe toti românii. Federatia ori stransa alianta a natiunilor dunarenele aparea si ea ca o perspectiva in fata previzibilelor tentative de uzurpare.Misiunea lui Maiorescu era astfel orientata sa satisfaca intreg spectrul politic.Ea venea deschis in intampinarea reliefarii importantei Dunarii ca arterade trafic i civilizatie, a ideii unanime in Adunare despre o vocatie sud-esteuropeana a Gennaniei. Obiectivul ei strategic unitatea romanilornu contrazicea in principiu nici ideea mitteleuropeana ce fixa centrul cons-tructiei germane in spatiul dunarean i limita sa orientala la gurile Dunarii,desi-eventuala ei acceptare se distanta total de criteriile hegemonice i im-penalist-economice precumpanitoare, coincizand doar in privinta necesi-tatil' de a se asigura viitoarei formatiuni national-statale acel fundamentpo1itI SOlid care sa-i permita sa contracareze eficace expansionismul tarist.Acceptand sa faca sä graviteze temporar tanara stea romaneasca in siste-mul planetar german, Maiorescu pasea pe un teren pregatit acorde in-teres i, in parte, intelegere si simpatie. Problema Principatelor pe care oaducea, in principal, in dezbatere, nu comporta pentru germani nici unu

68 Cornelia Bodea, op. cit., doc. 85.64 op.' cit., p. 195.

Olm-atz,

sa-i

consi-:

sa-i

rescu..

www.dacoromanica.ro

982 Stefan Delureanu 18

din aspectele dificile ork delicate pe care le implicau pentru luarile de pozitieconservatoare dar i pentru acelea, deseori emotive i ele ale Stangii, teme pre-curn ducatul de Posen (Poznan), confruntarea militara a Austriei cu Pie-montul, miscarea nationala italiana din Lombardia si Venetia, Tiro WI deSud sau Trieste. Cat priveste proiectul, daca nu himeric, extrem de -greurealizabil, al unui stat unitar roman cu monarh habsburgic sub garantiegermana in care Principatele ar fi intrat in sistemul Austriei in local teri-toriului la care aceasta ar fi renuntat in Italia, el fusese prezentat cu caracterinformal. Ideea acestui gen de schimb nu era noua si o opera ca Speranzed'Italia a lui Cesare Balbo aratase Austriei directia de expansiune care saofere solutia problemei italiene. In 1848 diplomatia franceza sugerase prinLamartine Vienei cAutarea compensarii in Principate i Bastide va facedin incurajarea ei o componenta de baza a politicii externe fata de Imperiulhabsburgic 66.

Problema Italiei ajunsese in dezbaterea Adunarii inaintea sosirii luiMaiorescu la Frankfurt, asa ca el putuse avea asupra ei ccl mult imagineadin presa. Una cu accente nelinistitoarc pentru soarta proiectului sau i-arfi putut-o mijloci rapoartele stenografice ale sedintelor, ecourile in cercurilefrecventate ori reluarile temei in parlament. Legat de problema Dunariisi a spatiului dunarean, de chestiunea orientalà, de forma relatiei Germanieicu Austria, de propria lor revolutie, numele Principatelor rasunase in incintalui in timpul misiunii sale, inainte i dupa ea. Astfel, la 22 iulie, fusese rostitde Carl Vogt intr-o luare de cuvant care respingea cu indignata vehementainsolenta proclamatiei taristc ce le precedase invadarea 66. Dar majoritatealuarilor de pozitie referitoare la ele s-au desfasurat in octombrie. Astfel inziva de 14, Friedrich Schulz adresa ministerului o intrebare cu privire laprotejarea intereselor germane in Principate impotriva abuzurilor rusesti 67.Initiata la 16 octombrie printr-o pledoarie in favoarea unei aliante intimecu Ungaria, o interpclare a lui Förster continua cu ingerintele puterii protec-toare in Moldova si Valahia, constatand cà Nici o natiune nu are un interesatat de mare precum cea gerrnana de a nu rasa aceste Principate sä cadasub dominatia Rusiei. Un stat românesc in sud, aliat in mod firesc cu Germania,are o importanta la fel de mare ca acel maghiar, ba chiar una si maimare". Interventia sa tintea la cunoasterea pasilor intreprinsi pentru apara-rea drepturilor Principatelor aflate sub dubla ocupatie armata ca i la iden-tificarea piedicilor in calea numirii ambasadorilor la Petersburg si Constanti-nopol 68 de a caror urgenta acreditare agentul roman lega atata speranta.La interpelari raspunsese Schmerling recunoscand importanta pentru Germa-nia a Principatelor al caror viitor era privit ca dependent in mare partede actiunea ei. Ministerul hiase contact cu personalitati având o cunoasterecuprinzatoare a starilor de acolo (aluzie la von Richthofen si Faffmerayer),dupa a caror consultare rezultase cä desi acestea dispuneau de un anumegrad de independenta fata de Poarta era indicat s se stabileasca intai

" Lawrence C. Jennings, Frande and Europe in 1843, Oxford, 1973. p. 218-219.F. Wigard (Editor), Stenographischer Bericht fiber die Verhandlungen der deutschen

konstituierenden Nationalversammlung zu Frankfurt a. M. (mai departe St. B.), 2, p. 1106.67 St B, 1, p. 2589." St B, 4, p. 2618.

"

www.dacoromanica.ro

19 Romania i Germania" 983

raporturi cu Constantinopol 69. Asupra reprezentarii Germaniei la Petersburg,mmistrul pastrase tacere, ceea ce determinase la 23 octombrie o interpelarea deputatului Friedrich Jucho 70 I se raspundea in aceeasi zi cu o infor-mare asupra intregii chestiuni a misiunilor diplomatice cu speciall referirela Orient si Principate pentru care, se afirma, ca fusesera ales' consak bineedificati in problematica specificatn, Ulterior Jucho facea propunerea dea se intra imediat in relatii diplomatice cu Rusia prin trimiterea de -ambasa-dori extraordinari ai Puterii Centrale asa cum se procedase cu Mama Britanie

Franta 72 Reforrnulata de acelasi deputat 73 ea ramanea tot nesolutionata.Referiri la Principate s-au facut auzite in multe interventii in cadrul

lungii clezbateri privind natura relatiei Germaniei cu Austria in ultima decadaa lunii octombrie. Astfel, dupa Johann Nepomuk Fritsch, legaturile se -awe-neau cultivate, trebuia pastrat drum deschis catre gurile Dunarii spre carese indrepta strldania germana urmand impulsul public. Dar cum plateaufi atinse asemenea teluri daca monarhia dapubiana sau teritoriile ei negermanes-ar fi despartit de Germania unitara? 74 Misiunea Germaniei ca purtatoare.si intermediar de cultura, stiinta si libertate" spre Orient nu putea finitä fara acel stat ce parea creat pentru a servi de tranzit ideal, Austria,la care se prevedea cä aveau sa se alipeasca treptat tarile de limba maghiara,slava si rorranä 75. Vocatia germanica Ii p'5.rea irealizabila i lui Albert VonArneth fara provinciile negermane ale Austriei, deoarece numai prin Ungariatrece drumul spre Principate ce trebuie aparat cu hotarare contra impietatilorRusiei, numai prin Ungaria trece drumul catre jumatatea de milion degermani care din binecuvantata Transilvanie indreapta priviri pline de dorsi de speranta inspre Frankfurt 76 Sentimentele sasilor fusesera exprimateacolo i printr-o adresä depusa de imputernicitii lor, Friedrich Willer siJohan Gelsch care difuzase i o brosura cu privire la conditiile unirii cuUngaria. Paralel ilustrasera legaturile cu celelalte nationalitati din Transil-vania, sustinand in tonalitatea predominanta importanta elementului ger-man la frontiera rasariteana a culturii europene si in imediata apropiere atinuturilor dunarene" ce nu putea fi ignorata de Germania 77.

Heinrich Reitter a väzut in compactetea romanilor in TransilvaniaPrincipate, nucleul unui stat neutru, al unei viitoare Elvetii a rasarituluicare, unita cu Ungaria, s5. fi constituit o pana puternica in flancul sudic alRusiei 79, o entitate complementara germanitatii, aliata din oficiu contratendintelor panslaviste. Dar Vincke a observat cä preconizatei Elvetii orien-tale ii lipseau unele elemente ca sä devina realitate, mai ales concordia intrenationalitati, si cä pentru a se infige adânc pana romano-ungara in flanculrusesc, era necesar un ciocan german 79. Tratamentul egal al nationalitatilornegermane intr-o posibila uniune statala slavo-romana-ungara, exercitarea

" St. B, 4, p. 2619.7° St B, 4, p. 2802." St B, 4, p. 2804.72 St B, 4. p. 2405.72 St B, 7, p. 4926.74 St. B, 4, p. 2773.75 St B, 4, p. 2774." St B, 4, p. 2780.77 St. B, 2, p. 1414.79 St B, 4. p. 2782-2783.79 St b, 4, p. 2857.

si

impli-

www.dacoromanica.ro

984 Stefan Dehireanu 70

unei influente germane intelepte asupra lor, Ii rezultau lui Camillo Wagnerca & .gafantie contra panslavismului. Indiferent de forma de constituire aAustriei negermane" legate insa de Germania, se impunea ca slavii, roma-nii sä nu fie favorizati unii in dauna celorlalti 80 Cu considerareainteVesdor si a influentei Germaniei la gurile Dunarii 0 in Principate s-aocupabO Eugen von Mithlfeld care le-a vazut mai bine aparate in cadruluneiAustrii federative cu egala indreptatire a nationalitatilor decat sub domi-natia utrnarita de maghiari 81 Neentuziasmat de o Elvetie rasariteana, JohannNepomuk Berger si-a declarat optiunea pentru un sistem mitteleuropeandin care ar fi facut parte si Polonia reagregata, Ungaria, tarile sudslaveromane tcatre care trebuia indreptata ferm politica guvernului central si alcarui centru ar fi fost Viena, o Viena propagatoare a libertatii i umanitatiiinspre est 82. Pornind de la principiul egalei indreptatiri a tuturor i identi-ficand..in .conditia lor de libertate impulsul ce avea sa invite nationalitatilerespective la apropierea de Germania, la aliante cu ea, Carl Vogt chemala elibeiarea rasaritului care ar fi atras in lungul Dunarii i pana la gurileei curgntul migrator i colonizator ce se dirija masiv spre Mississipi, respingand.visul dinastic al unui imperiumitteleuropean ce ar fi inglobat i Principatele,aflate in conditii de drept international specifice i incdpute pentru moment.in mana,Rusiei 43. Titus Mareck s-a referit in interventia sa la ponderea majoraa elernentului romanesc in Transilvania si la dorinta lui de a se uni cufratil. din. Principate care marturiseau acelasi ideal 8i. Dezamagitor pentruasteptarile nutrite de Maiorescu, Heinrich von Gagern clasifica nationalitatiledupa grade de indreptatire la independenta i, intre cele carora le contestaatat vocatia cat si revendicarea, includea tocmai popoarele carora pretindeaCa li se adreseaza mesajul elevat al Germaniei, inclusiv pe români care dadu-sera in 1848 o stralucita dovad5. a hotararii lor de a-si redobandi autonomiasi a edifica o identitate national-statala unitara de sine statatoare 85. AntonRiehl, confirma Adunarii lipsa de inclinatie a romanilor spre o Austrie slava

intemeiat pe asigurarile date de deputati din Principate, simpatia acestorapentru Germania si o Austrie germana 86. Eduard Simson incheia maratonuloratoric asupra vocatiei est-europene a Germaniei cu concluzia ca ea trebuiasa redobandeasca terenul pierdut prin acel tratat de la 25 iulie 1840 princare Dunarea devenise total dependenta de Rusia. 0 asemenea vocatie n-arfi putirt fi realizata decht de un stat in masura contracareze puterea

s5, exercite o mare forta de atractie 87.Dezbaterea asupra Italiei consumata in zilele de 17 iulie si 12 august

in totala discordant5. cu entuziasmul primaverii, ilustrase pregnant cat decontrastante erau fronturile politice conturate, cat de anemice sansele uneirezolvari care sa fi reflectat transformarea radicala a viziunii metternichienein materie. Ea prefigura cu prevalarea punctului de vedere conservator,un esec al tentativei pe care Maiorescu intentiona sa o intreprindä prin planul

8° St. B, 4, p. 2850 2851.81 St B, 4, p. 2856.82 se. B, 4, p. 2888.83 St. B, 4, p. 2888 2891." St. B, 4, p. 2893.85 St. B, 4, p. 2899.86 St. R, 4, p. 2903.87 St. B, 4, p. 2908.

0:maghiarii

sa-i

si

si

www.dacoromanica.ro

21 Romania si Germania" 985

sau de compensare a Austriei pentru pierderea Italiei de nord cu Principatele,plan a carui materializare o vedea realizabila in cadrul aspiratiei PuteriiCentrale de a participa la mediere. Condamnat dinainte la pierderea..parti-dei, romanul va fi putut avea in aceasta privinta cel mult satisfactia moralade a fi luat eventual act ca deputatul Carl Neuwerck abordase cu incisiVitatetema participarii germane la acele tratative 88 de care se lega soartaproiec-tului sau. Spre noi deziluzii, atitudinea Parisului i Londrei se. doyedeaintre reticenta si prea discreta, aceea a Turinului, deschisä doar puterilorcare propusesera medierea ".

La 'A octombrie 1818, Friedrich Schulz propunea stabilirea unui Cornitetpentru dezbaterea problemei Dunarii. In motivarea care tinea Searril deinteresele comertului i colonizarii, de necesitatea asigurarii legaturii Ormanecu Orientul in conditiile expansionismului tarist, deputatul se refetise làsolicitarea adresata de Principate prin plenipotentiarul ce staruia- Inca laFrankfurt in asteptarea rezultatelor demersului sail, a unei mijlOciri dinpartea Germaniei, la indatorirea primordiala pe care Puterea Centrala oavea de a li se dedica. El nu omisese sa observe ca aspiratia românilorde laiásarit" la libertate venea in intampinarea noii pozitii a Germaniei, -ca opri-marea acelei aspiratii dubla necesitatea apararii lor, o misiune in iniplinireacareia ea ar fi avut adeziunea Portii. Raportul Comitetului pentru drepturilepopoarelor recunoscuse importanta problemei Dunarii i datoria PutériiCentrale de a acorda intreaga ei atentie Principatelor, o recunoaltae deptincipiu cu simpla valoare morala pentru ci asa cum se arata S'anselede a influenta o solutie ieseau cu totul, pentru moment, din sfera pOsitiilitati-lor reale ale Adunarii 9°. La 29 ianuarie 1849, Schulz renunta la ptopunereacreerii Comitetului, nu inainte de a fi desfasurat o vastä pledoarie 'produna-reanä i proromâneasca, identificand in problema danubiana, problema vitalaa viitorului Germaniei si al Europei, in campiile Dunarii, rodnicia athpiiloramericane, invitand popoarele renascute la un botez al focilui printrztin jocde metafore istorice in care germanii deveneau omologii grecilormul un uneltitor catilinar multiplicat caruia trebuia sä i se arunce refanusaunui hotarat quousque tandem, condamnand patetic atitudinea reprobabilaa Germaniei fata de misiunea lui Maiorescu,