Grile Teoria Comertului International

1) In sfera de cuprindere a obiectului de analiza a teoriei comertului international se inscriu o serie de probleme, cum ar fi:

a) [ ] definirea avantajelor pe care le degaja specializarea internationala;

b) [ ] formularea de recomandari de politica comerciala care sa asigure maximizarea avantajelor

ce deriva din specializarea internationala;

c) [ ] explicarea mecanismelor de functionare a pietei valutare;

d) [ ] definirea instrumentelor si a modalitatilor de plata utilizate in relatiile economice internationale.

---------------------------------------------------------------------

2) Scoala clasica engleza:

a) [ ] este reprezentata de W. Stafford si T. Munn;

b) [ ] definitiveaza obiectul teoriei comertului international;

c) [ ] sustinea ca metalele pretioase reprezinta personificarea universala a bogatiei;

d) [ ] a sesizat, prin reprezentantii sai, limitele gandirii mercantiliste, plasand analiza nu numai in sfera circulatiei, ci, in primul rand, in sfera productiei.

3) Dintre principalele secvente ale teoriei clasice a comertului international, putem aminti:

a) [ ] teoria avantajelor absolute;

b) [ ] teoria valorilor internationale;

c) [ ] teoria dotarii cu factori de productie;

d) [ ] teoria "cererii nationale reprezentative".

---------------------------------------------------------------------

4) Conform teoriei avantajelor absolute, cauzele comertului dintre tari decurg din:

a) [ ] diferentele dintre costurile comparative pentru acelasi produs, in tari diferite;

b) [ ] diferentele dintre tari cu privire la dotarea cu factori de productie;

c) [ ] diferentele dintre costurile absolute inregistrate in productia aceleiasi marfi in tari diferite;

d) [ ] ciclicitatea vietii produselor.

---------------------------------------------------------------------

5) In opinia lui D. Ricardo, fiecare tara este avantajata, daca se specializeaza si exporta acele

produse pentru care dispune de:

a) [ ] cea mai mare inferioritate comparativa;

b) [ ] cea mai mica superioritate comparativa;

c) [ ] costuri absolute mai mici fata de strainatate;

d) [ ] cea mai mare superioritate comparativa.

---------------------------------------------------------------------

6) Potrivit lui J.St.Mill, pentru ca tarile participante la schimburile internationale sa nu piarda, trebuie ca raportul de schimb international:

a) [ ] sa se situeze intre limitele valorilor de schimb nationale;

b) [ ] sa egaleze cel mai mic dintre cele doua raporturi de schimb nationale;

c) [ ] sa egaleze cel mai mare dintre cele doua raporturi de schimb nationale.

---------------------------------------------------------------------

7) Dintre ipotezele generale ale teoriei clasice, care nu afecteaza concluziile acesteia, putem aminti:

a) [ ] absenta taxelor vamale si a costurilor de transport;

b) [ ] imobilitatea internationala a factorilor de productie;

c) [ ] identificarea natiunii ca subiect in relatiile economice internationale cu agentii economici participanti la tranzactii;

d) [ ] determinarea raportului de schimb dintre marfuri pornind de la teoria valorii munca.

---------------------------------------------------------------------

8) In cadrul teoriei clasice a comertului international:

a) [ ] avantajul national este identificat cu avantajul comercial;

b) [ ] raportul de schimb dintre marfuri deriva din teoria subiectiva a valorii;

c) [ ] factorii de productie pot circula intre cele doua tari, in functie de nivelul salariului si al ratei dobanzii;

d) [ ] exemplul analizat ia in calcul doar doua tari si doua produse.

---------------------------------------------------------------------

9) Factorii determinanţi ai costurilor comparative, în opinia lui Hecksher, sunt:

a) [ ] dotarea diferita cu factori de producţie de la o ţară la alta;

b) [ ] cererea de factori de producţie diferită de la o ţară la alta

c) [ ] proporţia identică a utilizării factorilor în producţia bunurilor luate în considerare

d) [ ] proporţia diferită de utilizare a factorilor în producţia fiecărui bun.

10) Conform criteriului de specializare internaţională enunţat în cadrul teoriei H-O-S:

a) [ ] fiecare ţară trebuie să producă şi să exporte bunurile la care înregistrează costurile absolute cele mai reduse;

b) [ ] fiecare ţară trebuie să producă bunurile pentru care înregistrează cel mai mare avantaj relativ, respectiv cel mai mic dezavantaj relativ;

c) [ ] fiecare ţară trebuie să producă şi să exporte bunurile care utilizează intensiv factorul abundent în ţara respectivă;

d) [ ] fiecare ţară trebuie să producă bunurile care provin din industriile cu cea mai mare productivitate medie.

---------------------------------------------------------------------

11) Factorii care pot neutraliza tendinţa de egalizare a preţurilor factorilor pe plan internaţional, în cadrul modelului H-O-S, sunt:

a) [ ] tehnicile de producţie identice în cele două ţări;

b) [ ] posibilitatea creşterii interne a ofertei de factor rar;

c) [ ] absorbirea de factori de producţie de către ramurile generatoare de export în acelaşi ritm cu eliberarea lor din ramurile concurente ale importurilor;

d) [ ] eliberarea de factori de producţie de către ramurile generatoare de export în acelaşi ritm cu absorbirea lor în firmele importatoare.

---------------------------------------------------------------------

12) Între ipotezele pe care Paul Samuelson le ia în considerare pentru demonstrarea egalizării preţurilor factorilor pe plan internaţional se numără:

a) [ ] prezenţa economiilor de scară care pot fi obţinute prin substituirea factorilor;

b) [ ] elasticitatea curbei ofertei de factori (dotarea cu factori se modifică în timp);

c) [ ] productivitatea marginală descrescătoare a factorilor de producţie;

d) [ ] costurile de producţie crescătoare pe măsură ce producţia creşte.

---------------------------------------------------------------------

13) Principala contribuţie a lui Paul Samuelson în cadrul modelului H-O-S se referă la:

a) [ ] demonstrarea faptului că schimburile comerciale internaţionale conduc la egalizarea absolută a preţurilor factorilor de producţie la scară internaţională;

b) [ ] evidenţierea faptului că, în urma participării la comerţul internaţional, preţurile factorilor de producţie tind să se egalizeze, însă această tendinţă nu este absolută;

c) [ ] evidenţierea criteriului de specializare internaţională bazat pe dotarea diefrită cu factori de producţie;

d) [ ] demonstrarea faptului că fiecare ţară se va specializa în producţia bunului care utlizează intensiv factorul rar în ţara respectivă.

---------------------------------------------------------------------

14) Intensitatea factorilor de producţie:

a) [ ] se referă la raportul în care factorii de producţie se găsesc în diferite ţări;

b) [ ] este suficientă pentru a determina direcţiile de specializare;

c) [ ] exprimă cît de bine este dotată o ţară cu factori de producţie;

d) [ ] se determină ca raportul care exprimă proporţia în care se combină factorii de producţie pentru producerea diferitelor bunuri.

---------------------------------------------------------------------

15) Atunci cînd raportul capital /muncă pentru bunul A este mai mare decît raportul capital/muncă pentru bunul B spunem că: ka/ma>kb/mb

a) [ ] bunul A este intensiv în capital şi bunul B este intensiv în muncă;

b) [ ] bunul A este intensiv în muncă şi bunul B este intensiv în capital;

c) [ ] producţia bunului A necesită un număr mai mare de unităţi de capital per muncitor decît producţia bunului B;

d) [ ] producţia bunului A necesită un număr mai mic de unităţi de capital per muncitor decît productia bunului B.

16) Atunci cînd KA/KB < MA/MB (K - numărul de unităţi valorice de capital necesare pentru producerea bunului A, respectiv a bunului B; M - numărul de ore de muncă necesare pentru a produce bunul A, respectiv B):

a) [ ] Bunul A este intensiv în capital;

b) [ ] Bunul B este intensiv în capital;

c) [ ] proporţia relativă de capital folosită pentru producerea bunului A este mai mică decît proporţia relativă de muncă neceasră producerii aceluiaşi bun;

d) [ ] Bunul A este intensiv în muncă.

---------------------------------------------------------------------

17) Abundenţa relativă:

a) [ ] se determină ca fiind proporţia în care se combină factorii de producţie pentru producerea unui anumit bun

b) [ ] se referă la raportul în care se găsesc factorii de producţie în diferite ţări;

c) [ ] nu este necesară pentru determinarea direcţiilor de specializare internaţională;

d) [ ] nu se poate evalua în funcţie de preţul relativ al factorilor de producţie.

---------------------------------------------------------------------

18) Atunci cînd raportul agregat capital fizic/forţă de muncă în ţara X este mai mic decît în ţara Y:kx/mx<ky/my

a) [ ] ţara X este abundentă relativ în muncă;

b) [ ] în ţara Y factorul muncă este relativ rar faţă de ţara X;

c) [ ] în ţara X capitalul este relativ ieftin faţă de ţara Y deoarece capitalul este factorul abundent;

d) [ ] în ţara Y preţul muncii este relativ ridicat faţă de ţara X deoarece munca este relativ rară.

---------------------------------------------------------------------

19) Atunci cînd, în ţara X, raportul dintre rata medie a dobînzii (d) şi nivelul mediu al salariului orar(w) este mai mare decît în ţara Y:dx/wx>dy/wy

a) [ ] în ţara X capitalul este relativ mai ieftin decît în ţara Y;

b) [ ] în ţara Y munca este relativ mai scumpă decît în ţara X;

c) [ ] ţara X este relativ abundentă în muncă;

d) [ ] ţara Y este relativ abundentă în muncă.

---------------------------------------------------------------------

20) Posibilităţile de producţie ale unei ţări:

a) [ ] nu sunt influenţate de tehnologia utilizată;

b) [ ] pot depăşi nivelul de utilizare deplină a resurselor disponibile;

c) [ ] depind strict de numărul de inputuri ce pot fi utilizate;

d) [ ] sunt identice, în ţări diferite, indiferent de dotarea cu factori a ţărilor.

---------------------------------------------------------------------

21) Frontiera posibilităţilor de producţie:

a) [ ] indică nivelul maxim al producţiei de bunuri ce poate fi obţinută utilizînd resursele existente într-o ţară;

b) [ ] se obţine grafic ţinînd cont de constrîngerea factorului capital şi constrîngerea factorului muncă asupra producţiei de bunuri;

c) [ ] se obţine luînd în considerare constrîngerea factorului capital şi indiferent de cantitatea de munca disponibila intr-o tara.

d) [ ] este linia care delimitează producţia de capital.

---------------------------------------------------------------------

22) Două ţări (X şi Y) produc două bunuri (A şi B); bunul A este utilizează intensiv capitalul, bunul B utilizează intensiv munca. Ţara X este relativ abundentă în muncă faţă de ţara Y. Atunci:

a) [ ] ţara X se specializează în producţia bunului A;

b) [ ] ţara Y se specializează în producţia bunului B;

c) [ ] ţara X exportă bunul B;

d) [ ] ţara Y importă bunul A.

---------------------------------------------------------------------

23) Impactul pe care îl are creşterea economică orientată spre un anumit factor asupra producţie de bunuri:

a) [ ] se numeşte efectl Rybczinski;

b) [ ] se numeşte efectul Stolper - Samuelson;

c) [ ] se numeşte teorema H-O-S;

d) [ ] se numeşte efectul Krugman.

---------------------------------------------------------------------

24) Într-o economie în care resursele sunt complet folosite, o creştere economică echivalentă cu sporirea cantităţii disponibile dintr-un factor de producţie are ca efect:

a) [ ] scăderea producţiei bunurilor care utilizează intensiv acel factor;

b) [ ] sporirea producţiei bunurilor care nu utilizează acel factor;

c) [ ] sporirea producţiei bunurilor care utilizează intensiv acel factor;

d) [ ] scăderea producţiei bunurilor care nu utilizează intensiv acel factor;

---------------------------------------------------------------------

25) Dacă ţara X, care este abundentă în capital, produce două bunuri A (intensiv în muncă) şi B (intensiv în capital), atunci:

a) [ ] ţara X se specializează în producţia bunului A;

b) [ ] creşterea ofertei de capital în ţara X conduce la creşterea producţiei bunului B;

c) [ ] ţara X exportă bunul B şi importă bunul A;

d) [ ] creşterea ofertei de muncă în ţara X conduce la scăderea producţiei din bunul A.

---------------------------------------------------------------------

26) Conform efectului Stolper-Samuelson:

a) [ ] creşterea preţului relativ al unui bun determină creşterea în termeni reali a veniturilor

proprietarilor factorului utilizat intensiv în producerea acelui bun;

b) [ ] preţul relativ influenţează distribuţia venitului naţional între posesorii de factori;

c) [ ] creşterea preţului relativ al bunului A care utilizează intensiv munca va conduce, în ţara X,

la creşterea salariilor;

d) [ ] creşterea preţului relativ al bunului B care utilizează intensiv capitalul va conduce, în ţara Y, la scăderea ratelor medii ale dobînzilor.

---------------------------------------------------------------------

27) Dacă ţara X se specializează în producţia de textile, iar ţara Y în producţia de maşini:

a) [ ] creşterea ofertei de muncă în ţara X va conduce la creşterea producţiei de textile;

b) [ ] creşterea preţului maşinilor în ţara Y va avea ca efect creşterea salariilor, conform efectului Stolper-Samuelson;

c) [ ] creşterea preţului la textile va avea ca efect, în ţara X, creşterea salariilor lucrătorilor din industria textilă, conform efectului Stolper-Samuelson;

d) [ ] conform teoriei H-O-S, ţara X este abundentă în capital şi ţara Y în muncă.

---------------------------------------------------------------------

28) Printre criticii tezei egalizării preţurilor ca urmare a participării la comerţul internaţional se

numără:

a) [ ] Paul Samuelson;

b) [ ] Maurice Bye;

c) [ ] Gottfrid Haberler;

d) [ ] Eli Hecksher.

---------------------------------------------------------------------

29) Adepţii tezei egalizării preţurilor factorilor îîn comerţul internaţional:

a) [ ] au dezvoltat teoria prin luarea în considerare a mai multor ţări, produse şi factori de

producţie;

b) [ ] au demonstrat că tendinţa de egalizare a preţurilor în comerţul internaţional nu este

absolută;

c) [ ] consideră că teorema H-O-S poate fi extinsă la un număr mai mare de ţări,produse şi

factori, cu condiţia ca numărul ecuaţiilor să fie egal cu numărul necunoscutelor;

d) [ ] au demonstrat că inegalităţile de dezvoltare între ţări se adîncesc mereu.

---------------------------------------------------------------------

30) Printre criticile aduse tezei egalizării preţurilor factorilor în comerţul internaţional se

numără:

a) [ ] lipsa de semnificaţie practică a teoriei, rezultată din confruntarea ei cu realitatea persistenţei decalajelor internaţionale de venit/locuitor;

b) [ ] irealismul ipotezelor: imobilitatea perfectă a produselor pe plan internaţional, concurenţa imperfectă, eterogenitatea produselor;

c) [ ] inadvertenţa între concluziile teoretice şi realităţile economice;

d) [ ] faptul că teoria poate fi extinsă la mai multe ţări, produse şi factori.

---------------------------------------------------------------------

31) Dincolo de criticile aduse, de-a lungul timpului, teoria H-O-S are o mare semnificaţie teoretică şi practică deoarece:

a) [ ] explică specializarea internaţională pe baza avantajelor competitive;

b) [ ] explică specializarea internaţională pe baza productivităţilor medii cele mai ridicate;

c) [ ] completează şi aprofundează teoria costurilor comparative a lui Ricardo;

d) [ ] criteriul dotării cu factori de producţie este important în fundamentarea strategiilor şi politicilor comerciale şi de dezvoltare;

---------------------------------------------------------------------

32) Noua teorie a comerţului internaţional:

a) [ ] nu infirmă teoria tradiţională;

b) [ ] se impune la sfîrşitul anilor '70;

c) [ ] foloseşte o abordare statică a factorilor care influenţează oferta de mărfuri;

d) [ ] adoptă ipoteza identităţii funcţiilor de producţie bazată pe omogenitatea factorilor de producţie.

---------------------------------------------------------------------

33) Teoreticienii ofertei:

a) [ ] contestă ipoteza identităţii funcţiilor de producţie bazată pe omogenitatea factorilor de producţie (ipoteză a modelului H-O-S);

b) [ ] contestă valoarea explicativă a modelului H-O-S;

c) [ ] consideră că numai cererea de factori de producţie are rol în specializarea internaţională;

d) [ ] consideră că diferenţele în dotarea cu factori de producţie reprezintă singura sursa a avantajelor comparative.

---------------------------------------------------------------------

34) Paradoxul Leontieff:

a) [ ] arată că SUA exportă bunuri intensive în capital, deşi dispun de o dotare factorială în care factorul abundent este munca;

b) [ ] arată că structura de comerţ exterior a SUA corespunde cu cea a unei ţări relativ abundente în muncă;

c) [ ] este explicat de autor prin productivitatea mai scăzută a muncitorului american faţă de cel străin;

d) [ ] arată că SUA recurg la comerţul exterior pentru a dispune de surplusul de forţă de muncă şi pentru a economisi capitalul.

---------------------------------------------------------------------

35) Conform lui H. G. Johnson, creşterea economică neutră se realizează atunci cînd:

a) [ ] oferta de bunuri importabile creşte mai repede decît oferta de bunuri exportabile ;

b) [ ] oferta de bunuri importabile creşte mai încet decît oferta de bunuri exportabile;

c) [ ] scade oferta de bunuri importabile;

d) [ ] oferta de bunuri importabile creşte în acelaşi ritm cu oferta de bunuri exportabile.

---------------------------------------------------------------------

36) Creşterea economică de tip pauperizant:

a) [ ] este definită de către Paul Samuelson;

b) [ ] constă în creşterea ofertei de factori cu efecte negative pentru ţara în cauză;

c) [ ] poate avea loc atunci cînd procesul creşterii stimulează producţia de bunuri pentru export, accentuind astfel dependenţa faţă de exterior în privinţa pieţelor de desfacere;

d) [ ] nu ia în considerare raporturile de schimb.

---------------------------------------------------------------------

37) Conform lui H. G. Johnson, creşterea economică este nefavorabilă atunci cînd:

a) [ ] oferta de bunuri exportabile creşte mai încet decît oferta de bunuri importabile;

b) [ ] oferta de bunuri importabile creşte mai încet decît oferta de bunuri exportabile;

c) [ ] oferta de bunuri importabile creşte în acelaşi ritm cu oferta de bunuri exportabile;

d) [ ] oferta de bunuri importabile creşte mai repede decît oferta de bunuri exportabile;

---------------------------------------------------------------------

38) Teoria efectului de demonstrare:

a) [ ] aparţine economistului R. Prebisch;

b) [ ] porneşte de la ipoteza identităţii funcţiilor de consum;

c) [ ] susţine că structura şi mărimea cererii se diferenţiază ca urmare a contactului cu o ofertă nouă;

d) [ ] aparţine economistului Ragnar Nurske.

---------------------------------------------------------------------

39) Teoria "cererii naţionale reprezentative":

a) [ ] este elaborată de S. B. Linder;

b) [ ] este elaborată de R. Vernon;

c) [ ] este rezultatul observaţiei că teoria H-O-S nu explică schimbul internaţional de produse manufacturate, ci doar comerţul cu produse de bază;

d) [ ] susţine că importul de produse este condiţionat de cerere.

---------------------------------------------------------------------

40) Conform teoriei cererii naţionale reprezentative:

a) [ ] schimburile cele mai intense au loc între ţări care au procese de producţie identice;

b) [ ] schimburile cele mai intense au loc între ţări cu niveluri apropiate ale venitului pe locuitor;

c) [ ] exportul de bunuri manufacturate este condiţionat de existenţa unei cereri naţionale

reprezentative;

d) [ ] exportul de bunuri manufacturate depinde de oferta ţării de destinaţie a exportului.

---------------------------------------------------------------------

41) Conform tezei cererii de diferenţiere:

a) [ ] cererea naţională de import este direct proporţională cu nivelul de uniformizare a producţiei interne;

b) [ ] pe măsură ce cantitatea vîndută dintr-un produs creşte, nevoia de diferenţiere pentru acel produs scade;

c) [ ] comerţul internaţional se explică prin faptul că naţiunile dispun de o dotare diferită cu factori de producţie;

d) [ ] comerţul internaţional se explică prin nevoia de diferenţiere a produsului autohton.

---------------------------------------------------------------------

42) Pragul banalizării produsului autohton reprezintă, conform teoriei cererii de diferenţiere:

a) [ ] punctul de la care produsele autohtone nu se mai vînd;

b) [ ] punctul de echilibru între cererea şi oferta de export;

c) [ ] punctul de la care încetează exporturile;

d) [ ] punctul de echilibru între nevoia de exotism şi nevoia de familiaritate.

---------------------------------------------------------------------

43) Între elementele de diferenţiere a produsului se numără:

a) [ ] costul de producţie;

b) [ ] brevetele;

c) [ ] calitatea produsului;

d) [ ] profitul firmei.

---------------------------------------------------------------------

44) Teoria construită de R. Vernon:

a) [ ] se numeşte teoria cererii de diferenţiere;

b) [ ] susţine că nici o ţară nu poate păstra pentru totdeauna superioritatea în producţia şi exportul unui bun;

c) [ ] se bazează în explicarea criteriilor de specializare internaţională pe evoluţia ofertei naţionale;

d) [ ] susţine că există o tendinţă de preluare a industriilor de la ţările mai puţin dezvoltate la cele mai dezvoltate.

---------------------------------------------------------------------

45) Conform teoriei ciclului de viaţă al produselor:

a) [ ] deplasarea producţiei dinspre ţările mai dezvoltate către cele mai puţin dezvoltate este realizată prin politici de cheltuieli bugetare ale ţărilor dezvoltate;

b) [ ] localizarea iniţială a producţiei unui bun în ţările avansate se datorează în special puterii politice;

c) [ ] începînd cu faza de maturitate, dacă în exterior costurile de producţie sunt mai scăzute şi cererea este suficient de ridicată, producţia se deplasează în exterior, întîi în ţările mai dezvoltate, apoi în cele mai puţin dezvoltate;

d) [ ] spre sfîrşitul fazei de maturitate, ritmul de creştere al exporturilor creşte.

---------------------------------------------------------------------

46) Între fazele de evoluţie ale comerţului exterior (conform teoriei "dezvoltării după zborul gîştelor sălbatice") se numără:

a) [ ] exportul de materii prime spre ţările dezvoltate;

b) [ ] substituirea importurilor de bunuri manufacturate şi continuarea importurilor de echipamente din ţările dezvoltate;

c) [ ] restrîngerea producţiei proprii de echipamente;

d) [ ] amorsarea importurilor de echipamente.

---------------------------------------------------------------------

47) Între limitele teoriei lui Vernon se numără:

a) [ ] activităţile de cercetare ştiinţifică nu se încadrează în schema ciclicităţii, ele rămînînd centralizate în ţara de origine;

b) [ ] faptul că teoria susţine că există mai multe mobiluri pentru delocalizare, în afară de salarii;

c) [ ] faptul că teoria acceptă şi alte "vehicole" ale delocalizării, în afară de firmele multinaţionale;

d) [ ] faptul că teoria susţine ca şi cauze ale delocalizării doar evoluţia cererii, efortul de inovare şi diferenţele de salarii.

---------------------------------------------------------------------

48) Conform teoriei lui Michael Porter, factorii determinanţi ai avantajului naţional sunt:

a) [ ] tehnicile de vînzare care generează diferenţierea produselor;

b) [ ] factorii de producţie cu care este dotată naţiunea;

c) [ ] industriile conexe şi frunizoare;

d) [ ] monopolul.

---------------------------------------------------------------------

49) Conform teoriei lui Michael Porter:

a) [ ] competiţia internă influenţează negativ crearea şi dezvoltarea factorilor de producţie;

b) [ ] concurenţa pe plan intern conduce la scăderea calităţii forţei de muncă. Ceea ce subminează crearea de avantaje competitive pe plan intern;

c) [ ] nivelul dispropoţionat al cererii interne conduce la deturnarea resurselor de la bunul cerut, creînd condiţii pentru realizarea de avantaje competitive;

d) [ ] deciziile firmelor deja stabilite pe piaţă de a se dezvolta în aval sau amonte conduc la creşterea concurenţei în acele domenii, creînd condiţii favorabile pentru realizarea de avantaje competitive.

---------------------------------------------------------------------

50) Clusterul se formează:

a) [ ] datorită faptului că industriile de succes sunt distribuite egal în economie;

b) [ ] pentru că industriile cu productivitate ridicată sunt interconectate vertical sau orizontal;

c) [ ] deoarece firmele din industriile de succes iau decizia de a se dezvolta în aval sau amonte;

d) [ ] deoarece factorii de producţie sunt ieftini în anumite zone.

---------------------------------------------------------------------

51) Rolul clusterelor în mecanismul de formare a avantajelor competitive constă în:

a) [ ] amplificarea procesului de creare a factorilor de producţie;

b) [ ] inhibarea concurenţei;

c) [ ] inhibarea cererii interne în favoarea cererii de import;

d) [ ] fundamentarea mediului propice pentru crearea fluxurilor de informaţii despre nevoi,

tehnici şi tehnologii între cumpărători, furnizori şi industriile conexe.

---------------------------------------------------------------------

52) Printre factorii care facilitează fluxul informaţional în cadrul clusterelor se numără:

a) [ ] preţul scăzut al factorilor de producţie;

b) [ ] relaţiile personale;

c) [ ] relaţiile create prin intermediul asociaţiilor profesionale sau a comunităţilor ştiinţifice;

d) [ ] relaţiile datorate apartenenţei la aceeaşi zonă geografică.

---------------------------------------------------------------------

53) Teoria liberală a lui P. Krugman:

a) [ ] exclude total teoria clasică;

b) [ ] studiază schimburile comerciale internaţionale în condiţii de concurenţă imperfectă;

c) [ ] susţine că la originea schimburilor comerciale internaţionale stă posibilitatea obţinerii de economii de scară;

d) [ ] nu ia în calcul dotarea cu factori de producţie ca element generator de schimburi comerciale internaţionale.

---------------------------------------------------------------------

54) Comparativ cu teoria clasică, în teoria keynesistă:

a) [ ] exporturile sunt evaluate prin prisma valorii şi utilităţii importurilor;

b) [ ] avantajele generate din comerţul exterior sunt avantaje naţionale, nu universale;

c) [ ] se lucrează cu ipoteza ocupării depline a factorilor de producţie;

d) [ ] se utilizează instrumentarul de analiză neoclasic.

---------------------------------------------------------------------

55) Relaţia de echilibru pentru o economie deschisă (conform teoriei keynesiene):

a) [ ] ia în considerare exporturile ca pe o cheltuială;

b) [ ] ia în considerare importurile cu efect similar asupra venitului naţional ca şi economiile;

c) [ ] arată că suma dintre economii şi importuri este egală cu suma dintre investiţii şi exporturi;

d) [ ] nu ia în considerare economiile şi investiţiile, ci doar exporturile şi importurile.

---------------------------------------------------------------------

56) Multiplicatorul comerţului exterior:

a) [ ] exprimă faptul că variaţiile venitului naţional sunt mai reduse decît variaţiile fluxurilor de comerţ exterior care le-au generat;

b) [ ] este direct proporţional cu coeficientul repercursiunii externe;

c) [ ] exprimă faptul că variaţiile venitului naţional sunt mai mult decît proporţionale faţă de variaţiile fluxurilor de comerţ exterior care le-au generat;

d) [ ] este direct proporţional cu înclinaţia marginală spre economii.

---------------------------------------------------------------------

57) Multiplicatorul keynesist al comerţului exterior:

a) [ ] permite evaluarea contribuţiei schimburilor comerciale externe la susţinerea creşterii economice interne;

b) [ ] arată că fenomenul de creştere/recesiune nu se propagă de la o ţarăla alta prin schimburile comerciale;

c) [ ] nu are semnificaţie pentru studierea balanţei de plăţi externe;

d) [ ] a fost adaptat pentru analiza balanţei contului de capital prin înlocuirea exporturilor cu investiţiile străine atrase în economie şi a importurilor cu investiţiile efectuate în exterior.

---------------------------------------------------------------------

58) Uniunea vamala:

a) [ ] este considerata adevaratul nucleu de formare a unui bloc economic integrat regional;

b) [ ] este o forma de integrare economica mai avansata decat uniunea economica;

c) [ ] implica si adoptarea unui tarif vamal comun fata de tarile terte;

d) [ ] presupune o politica monetara comuna.

---------------------------------------------------------------------

59) Uniunea Economica se caracterizeaza:

a) [ ] doar prin introducerea unui tarif vamal comun fata de terti;

b) [ ] implica neaparat utilizarea unei monede unice;

c) [ ] prin politici economice comune si strategii de dezvoltare convergente;

d) [ ] si prin libera circulatie a bunurilor si serviciilor.

---------------------------------------------------------------------

60) Zona de liber schimb:

a) [ ] se defineste prin eliminarea completa a taxelor vamale si, eventual, a barierelor netarifare din calea schimburilor comerciale reciproce;

b) [ ] este o forma de integrare mai avansata decat uniunea economica;

c) [ ] presupune libera circulatie a bunurilor, serviciilor, capitalului si a fortei de munca;

d) [ ] implica, pentru toti partenerii, un comportament similar fata de terte tari.

---------------------------------------------------------------------

61) Liberalizarea completa a schimburilor comerciale la scara mondiala:

a) [ ] este un obiectiv pe deplin realizabil;

b) [ ] este o solutie mai buna decat mentinerea barierelor in calea comertului international;

c) [ ] a fost realizata inca din perioada interbelica.

---------------------------------------------------------------------

62) Printre ipotezele pe care se bazeaza teoria uniunii vamale se numara si:

a) [ ] luarea in considerare a costurilor de transport;

b) [ ] perfecta mobilitate a factorilor de productie in interiorul fiecarei tari membre, dar nu si in interiorul uniunii;

c) [ ] atomicitatea perfecta a pietei pentru un anumit produs luat in considerare.

---------------------------------------------------------------------

63) Dintre toate investigatiile teoretice asupra uniunii vamale , cea mai analitica si plina de semnificatii pentru descifrarea consecintelor regionale ale schimburilor comerciale este cea realizata de:

a) [ ] Jacob Viner;

b) [ ] James Meade;

c) [ ] R.G.Lipsey.

---------------------------------------------------------------------

64) Analiza economica propusa de Jacob Viner identifica o serie de tipuri de efecte asupra dinamicii economiei statelor membre, cum ar fi:

a) [ ] accelerarea progresului tehnologic;

b) [ ] stimularea investitiilor;

c) [ ] extinderea productiei de bunuri industriale ca efect al amplificarii economiilor de scara.

---------------------------------------------------------------------

65) In planul comertului international, Viner distinge o serie de tipuri de efecte, cum ar fi:

a) [ ] efectul de creare de comert;

b) [ ] efectul de deturnare a comertului;

c) [ ] efectul de restrictionare a volumului tranzactiilor din comertul extracomunitar;

d) [ ] efectul de protectie netarifara a comertului intracomunitar.

---------------------------------------------------------------------