evolutia comertului international

5/7/2018 Evolutia Comertului International - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/evolutia-comertului-international 1/26

EVOLUTIA COMERTULUI

INTERNATIONAL

PANA IN SECOLUL XX

ROMAN CLAUDIA CARMEN

ANUL III, ECTS, GR.2



COMERTUL EXTERIOR IN ORANDUIRILE PRECAPITALISTE

Oranduirea sclavagista

Un rol deosebit in dezvoltarea comertului l-au avut fenicienii fiind buni marinari si negustori sidatorita faptului ca Fenicia se gasea la incrucisarea drumurilor celor trei continente (Europa,Africa si Asia). Negustorii fenicieni au ridicat doguri si bazare, au infiintat factorii comerciale pentru exercitarea comertului lor cu bastinasii. In regiunile mai bogate, Cipru, nordul Africii sisudul Spaniei, fenicienii au infiintat colonii prin intermediul carora au dezvoltat comertulexterior. Primul produs cu care au facut comert a fost pestele uscat; apoi cu cherestea, vin, uleide masline si produse ale artei feniciene (vase de aur si argint, tesaturi, arme, cupe). Fenicienii aufost primii mesteri care au inceput sa extraga dintr-o anumita specie de moluste purpura si savopseasca cu ea tesaturile.In comertul de mijlocire si de transit al Feniciei un rol important l-a avut si comertul cu scavi. Sedezvolta comertul atat pe mare cat si pe uscat. Fenicienii imbunatatesc structura comertului atatla import cat si la export (Cu, minereu de Fe, marmura, fructe). Comertul se facea in special cusclavi si fildes din Africa, tesaturi scumpe si covoare din Asia, aur si argint din Spania, cositor din Britania, ceara din Corsica, vin din insulele Baleare, ulei de masline si vin din Sicilia, iar maitarziu produse ale artei grecesti; Grecia devenind adversarul principal.In secolul al IV-lea i.e.n. oranduirea sclavagista a atins punctul maxim al dezvoltarii sale.Orasele grecesti au devenit mari centre comerciale si au luat treptat locul oraselor feniciene,monopolizand bazinul Marii Mediteraniene. Portul Pireu a devenit la mijlocul secolului al V-leai.e.n. cel mai important si mai mare punct de tranzit, prin care treceau tot felul de marfuri dinsprerasarit spre apus si invers. Se aduceau: cereale din nordul Marii Negre, Egipt si Sicilia, pestesarat, miere, ceara, vite si piei din bazinul Marii Negre, lana din Milet, covoare din Catargina siPersia, mirodenii, uleiuri parfumate, obiecte de lux din tarile Orientului, fildes din Africa,tesaturi de in si panze din Egipt, incaltaminte si obiecte de bronz din Eturia, lemn, smoala sicanepa din Macedonia si Turcia si scavi.In port s-au construit antrepozite pentru depozitarea si pastrarea marfurilor, santiere navale, birouri pentru preschimbarea banilor, hoteluri si hanuri.Atena nu folosea decat o mica parte din marfurile ce intrau in port, cea mai mare parte erarevanduta. In afara produselor ce faceau obiectul comertului de mijlocire si de tranzit, din Atenase exportau produse mestesugaresti (mai ales ceramica), vin si ulei de masline. Dezvoltareacomertului in statul atenian a fost insotita de intensificarea circulatiei banesti, a diferitelor operatiuni de credit si camata. Cei care se ocupau cu schimbul de bani, dar si cu acordarea deimprumuturi cu dobanda sau cu pastrarea banilor, se numeau zarafi.Orasele grecesti au acordat odeosebita atentie organizarii si reglementarii comertului. Cu mentinerea ordinii in piete si cu perceperea vamilor se ocupau agoranomii. Desi in Grecia antica si sclavagista comertul sicirculatia baneasca au atins un nivel inalt de dezvoltare, ar fi gresit sa se traga concluzia caeconomia greaca din acele timpuri ar fi fost o economie bazata exclusiv pe productia de marfuri;econimia sclavagista a Greciei si-a pastrat, in general, caracterul de economie naturala intrucatcea mai mare parte a productiei nu era destinata schimbului.Un alt stat sclavagist care a luptat pentru dominatie in bazinul Marii Mediteraniene a fost Roma.Etinderea si transformarea Romei intr-un mare stat maritime a contribuit la dezvoltarea pe scaralarga a comertului exterior. In perioada de inceput a cuceririlor romane, importul de marfuri

2



depasea exportul de marfuri. Cu toate acestea, deficitul balantei comerciale nu a dus lasubminarea economiei, datorita afluxului de bani si valori ce intrau in Roma in urma cuceririlor.In agricultura imperiului, anumite regiuni au inceput sa se specializeze in cultivarea graului, avitei de vie, a legumelor, a plantelor medicinale. Si mestesugurile au cunoscut o mare dezvoltare prin specializarea diferitelor ramuri. Mesterii produceau pana si instrumente chirurgicale. S-a

dezvoltat comertul exterior al imperiului roman cu tarile din Orient (Arabia, India, China), undese exportau in fiecare an marfuri in cantitati sporite, in schimbul obiectelor de lux (mirodenii, parfumuri, matasuri) ce se importau. Spre exemplu, in India cu comertul se ocupa si regele, caredetinea monopolul la anumite produse de natura minerala, sarea, bauturile spirtoase. Tot in India,comertul era supus unei stricte reglementari din partea statului. Functionarii speciali aveaumisiunea de a veghea asupra exactitatii masurilor si greutatiilor si supravegheau mentinereaordinei in piata. Cei vinovati de inselaciune sau de vinderea unor produse de proasta calitate erauamendati.In aceasta perioada, era considerat cel mai puternic si mai bogat, statul care avea cel mai marenumar de negustori.Odata cu decaderea Imperiului Roman de Apus, dominatia araba s-a extins repede mai ales in

secolele VII-VIII si a cuprins treptat toata Asia Occidentala, partea de nord-vest a Asiei, sudulEuropei si nordul Africii. Sub influenta araba s-a dezvoltat nu numai comertul, ci si agricultura simestesugurile. Arabii au dezvoltat pe o treapta superioara multe ramuri ale stiintelor naturii(matematica, algebra, astronomia, fizica, chimia), artele plastice, arhitectura, literatura.

Oranduirea feudala

La inceputul feudalismului, datorita caracterului izolat al econimiei feudale, coertul incetaseaproape sa existe, iar in anumite locuri banii disparusera cu totul si se trecuse din nou laschimbul direct de marfa contra marfa. Comertul exterior era ceva mai dezvoltat. Erau aduse dinOrient articole de lux. In nordul Europei se facea comert cu blanuri, piei de animale domestice,

lana, canepa, panzeturi, metale, arme, miere, ceara, icre, cereale si comertul cu cai.In feudalism, spre deosebire de sclavagism, in calea comertului exterior au existat mai multe bariere, legate indeosebi de faramitarea feudala. Feudalul percepea o multime de taxe, in cazulavarierii mijlocului de transport, negustorul pierdea marfa, aceasta intra in proprietateafeudalului. Apele si drumurile erau impanzite de bariere vamale. In secolul al XV-lea pe Rhinexistau 64 bariere vamale, pe Elba 35, pe Dunare numai in Austria de jos existau 77 barierevamale. Armatele feudalilor practicau jaful la drumul mare.Are loc separarea mestesugarilor de agricultori. Acestia s-au unit in bresle, apoi impreuna cunegustorii s-au unit in ghilde. Sarcinile principale ale ghildelor erau: lupta impotriva concurenteinegustorilor straini, reglementarea sistemului de masuri si greutati, apararea drepturilor negustorilor impotriva constrangerilor feudale. Primele ghilde au aparut in Anglia in secolul al

X-lea si pana in secolul al XIV-lea au capatat o larga raspandire in intreaga Europa. Astfel s-aintensificat comertul international si au aparut uniuni de orase libere (Liga hanseatica).Dapa pana in secolele IX-X, Europa Apuseana a fost mult ramasa in urma din punct de vedereeconomic, decat Bizantul si tarile din Orient, incepand cu secolele X-XI, ca urmare a dezvoltariigenerale a fortelor de productie, au aparut orase-centre mestesugaresti si comerciale, odata cusepararea definitiva a mestesugarilor de agricultura. La aparitia si dezvoltarea oraselor-centre dinItalia si Franta au mai contribuit si relatiile comerciale dintre ele si dintre Imperiul Bizantin siOrient.

3



Comertul exterior al oraselor italiene a luat o mare amploare in timpul cruciadelor. Din secolul alXII-lea in orasele italiene s-au format breslele. La Milano, era in floare productia catifelei si aarmelor, la Venetia productia articolelor de sticlarie si a tesaturilor de matase, la Florenta-tesaturile de lana. Comertul Venetiei a luat o mare dezvoltare in secolele XII-XIV, legaturile salecomerciale ajungand pana pe coastele Africii de Sud. Negustorii genovezi au fost scutiti de orice

taxe vamale in porturile Imperiului Bizantin. Desfasurarea comertului la distante mari a impus perfectionarea unor instrumente si tehnici specifice: cambia, viramentul bancar, contabilitatea in partida dubla.Liga Hanseatica (1367) sau Hansa din Germania de nord a cautat sa monopolizeze tot comertuldin nordul Europei si a reusit in mare masura, cuprinzand 64 de orase si dispunand de flote,armata, trezorerie si guvern propriu.La mijlocul secolului al XV-lea liga incepe sa decada,datorita concurentei industriale si comerciale a Angliei si a tarilor din Europa de sud. Iar odata cumarile descoperiri geografice, liga si-a pierdut definitive preponderenta comerciala.

Teoria costurilor comparative de productie (D. Ricardo) sustine ca diviziunea internationala amuncii si comertul international au aparut si se dezvolta numai pe baza cheltuielilor de productie

comparative in diferite tari. Fiecare tara produce si exporta marfuri pentru care tara respectivadispune de cele mai mari avantaje comparative in ce priveste nivelul cheltuielilor de productie sica renunta sa produca si importa toate acele marfuri in productia carora nu are asfel de avantajecomparative in ce priveste nivelul cheltuielilor de productie.Potrivit acestei teorii:

a) comertul international ar duce in mod spontan la cea mai rationala specializareeconomica a diferitelor tari si deci la cea mai corecta diviziune internationala a muncii;

b) comertul international ar fi avantajos tuturor tarilor intrucat fiecare tara primestemarfurile ce-i sunt necesare, cu cele mai mici cheltuieli posibile in conditiile existente;

c) in capitalism, principiul costurilor comparative de productie s-ar manifesta cu atat maicomplet si mai eficace cu cat comertul international s-ar desfasura fara nici un fel de

ingradiri de ordin vamal sau de alta natura.Se stie insa ca tarile foste colonii si in general tariile slab dezvoltate, n-au fost libere in alegereaspecializarilor lor, intrucat tarile industrializate care au patruns pe piata acestora cu marfurile sicapitalul lor, le-au impus o anumita specializare, exclusiv in interesul marelui capital. De peurma acestei specializari, pe linia monoculturii sau monoproductiei, au profitat tarile dezvoltate,marile monopoluri din aceste tari, care cauta si astazi, pe cai mai putin vizibile, sa mentina tarileslab dezvoltate ca anexe furnizoare de produse agricole si de materii prime, ca piete de desfacere pentru produsele lor si ca sfere de investire a capitalului.

ETAPELE FORMARII SI DEZVOLTARII PIETEI MONDIALE

1) Etapa manufacturiera a capitalismului - etapa de formare a pietei mondiale ce acuprins secolele XVI, XVII si primele 6-7 decenii ale secolului al-XVIII-lea. In aceastaetapa, sub influenta dezvoltarii productiei de marfuri si a capitalului comecial in tarile dinEuropa si sub influenta marilor descoperiri geografice, a inceput sa se largeasca foartemult comertul international. S-au descoperit si s-au dezvoltat noi cai comerciale carelegau Europa cu America si Asia ( ocolind Africa pe la capul Bunei Sperante). Centrulcomertului international s-a mutat din bazinul Marii Mediterane si Nordul Europei, in

4



Apusul Europei si bazinul Oceanului Atlantic. Au aparut noi centre ale comertuluiinternational.

Primele tari care au inaugurat epoca marilor descoperiri geografice au fost Spania si Portugalia,desi nu erau cele mai dezvoltate din Europa, in aceste tari s-a infaptuit mai devreme centralizareade stat. Spania si-a indreptat atentia spre teritoriile noi descoperite din America, iar Portugalia

spre India, acordand atentie in principal regiunilor bogate in metale pretioase. Colonizatoriispanioli si portughezi, dupa ce au jefuit toate rezervele de metale pretioase acumulate de populatia indigena, au intensificat exploatarea minelor de aur si argint si au deschis noi mine.Portughezii au reusit sa infranga pe arabi si, pentru o perioada de timp, sa monopolizezecomertul cu tarile asiatice.Monopolul comertului Spaniei si Portugaliei pe noile cai maritime descoperite a promovat acestetari pe primul loc in comertul international aproape un secol.In cea de a doua jumatate a secolului al XVI-lea monopolul acestor doua tari in comertulmondial a inceput sa fie zdruncinat, datorita stagnarii si chiar decaderii industriei manufacturieresi a agriculturii. Situatie explicata prin faptul ca in aceste tari continuau sa fie foarte puternicerelatiile de productie feudale, care franau dezvoltarea productiei si a pietei. Astfel, afluenta

masiva de aur si argint in peninsula Iberica, nu a influentat asupra dezvoltarii economice atarilor, ci a contribuit doar la imbogatirea curtii regale si a varfurilor feudale din tara.In acelasi timp, in Olanda si Anglia, unde au avut loc revolutii burgheze, incepuse sa se dezvoltecu rapiditate industria manufacturiera. Spania si Portugalia cumparau produsele manufacturilor olandeze si engleze si, ca urmare, o buna parte din metalele pretioase acumulate in aceste tari auluat calea spre Olanda si Anglia. Paralel cu dezvoltarea industriei manufacturiere, aceste tari auinceput sa-si dezvolte si schimburile comerciale si sa joace un rol din ce in ce mai activ incomertul mondial. Negustorii olandezi au inceput, treptat, sa-si manifeste un interes crescand fata de coloniileSpaniei si Portugaliei. Olanda reusind sa-si dezvolte o puternica flota comerciala si militara, ainceput lupta pentru inlaturarea portugheziilor din comertul cu Indiile Orientale si pentru

acapararea coloniilor intemeiate de catre acestia. La mijlocul secolului al XVII-lea, Olandadetinea hegemonia in comertul mondial; flota ei comerciala ocupa primul loc in lume. Nicisuprematia Olandei nu a durat prea mult, datorita dependentei capitalului industrial fata decapitalul commercial. Spre sfarsitul secolului al XVII-lea, suprematia comerciala era cedataAngliei. Odata cu dezvoltarea capitalului industrial, superioritatea in domeniul comertuluiinternational a inceput sa depinda tot mai mult de superioritatea industriei.Pe masura ce in Anglia se dezvoltau industria manufacturiera si constructiile navale, englezii auinceput sa-si indrepte atentia spre coloniile spaniole, portugheze si olandeze, au inceput sa atacevasele comerciale si militare ale acestora si sa le jefuiasca. La inceputul secolului al XVII-lea,englezii au colonizat o mare parte din teritoriile Americii de Nord, iar mai tarziu o serie deregiuni din India. La sfarsitul acestui secol, Anglia detinea primul loc in comertul mondial.

O alta tara care a inceput sa joace un rol important in productia manufacturiera si in comertulinternational, este Franta, care a reusit sa colonizeze o mare parte din teritoriul Canadei de astazi.Colonizatorii englezi au inceput sa extinda in posesiunile cucerite in America, culturile decereale, tutun, bumbac, au inceput sa distruga padurile si sa vaneze animalele pentru blanurile lor scumpe. Pe plantatii au inceput sa foloseasca munca scavilor negrii adusi din Africa si in maimica masura munca indigenilor. Treptat, aceste teritorii, ca si cele din Asia, au inceput sa devinao importanta sursa de aprovizionare cu anumite materii prime si produse agricole, pentru Angliasi sa ocupe un loc important in comertul exterior al ei. In mai mica masura insa aceste teritorii

5



erau si piete de desfacere pentru produsele manufacturiere engleze, care isi gaseau plasament, in primul rand, pe piata tarilor europene. Daca la sfarsitul secolului al XVII-lea 80% din comertulAngliei se desfasura cu tarile europene si numai 20% cu cele neeuropene, in a doua jumatate asecolului al XVIII-lea, ponderea tarilor neeuropene a crescut la 45-50%. Volumul total alcomertului exterior englez a crescut de la 12 milioane lire sterline, la sfarsitul secolului al XVII-

lea, la peste 70 milioane lire sterline, la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Balanta comerciala aAngliei a fost in permanenta excedentara.In ceea ce priveste structura comertului international din perioada manufacturiera acapitalismului, demn de retinut este faptul ca in exportul Europei locul principal l-au detinut produsele industriei manufacturiere, iar in importul ei un loc deosebit l-au detinut metalele pretioase, blanurile, pieile, tutunul, orezul, lemnul pentru constructii navale, mirodeniile, mataseanaturala, bumbacul, indigoul, perle, fildesul, portelanul, ceaiul, cafeaua. Deci, Europa exporta produse manufacturate ( tesaturi de lana, de bumbac, articole de metal, de sticla), iar din celelalteregiuni ale lumii se importau in special obiecte de lux si unele materii prime si produse agricolealimentare.

Formele organizatorice ale comertului internationalUn rol deosebit de important in dezvoltarea comertului international si in schimbarea si perfectionarea formelor lui organizatorice l-a jucat imbunatatirea mijloacelor de transport si decomunicatii, pe de o parte, iar, pe de alta parte cresterea continua a productiei capitaliste demarfuri. Dintre formele organizatorice noi ale comertului international care au aparut in secolulal XVI-lea si au continuat sa se dezvolte in secolele XVII si XVIII trebuie retinute bursele. Dacala iarmaroace si la pietele obisnuite avea loc vanzarea si cumpararea marfurilor existente la fatalocului, la bursele de marfuri tranzactiile se incheiau fara existenta marfurilor la fata locului,uneori pe baza de mostre si, de cele mai multe ori, pe baza de documente. Prima bursa de marfuria aparut la Anvers (Belgia) in 1531, apoi in 1571 Bursa de la Londra care se dezvoltat ulterior insecolele XVII si XVIII, iar in 1608 s-a infiintat Bursa de marfuri din Amsterdam. Bursele de

marfuri n-au devenit principala forma organizatorica a comertului international in aceasta perioada, ci abia in epoca capitalismului liberei concurente. Forma organizatorica cea maiimportanta a comertului international din epoca manufacturiera a capitalismului a fostcompaniile comerciale privilegiate, care primeau din partea statului dreptul de monopol asupracomertului cu anumite tari sau regiuni ale lumii. Prima organizatie de acest gen a fost compania

engleza a “negustorilor aventurieri” infiintata in secolul XV. Din a doua jumatate si pana lasfarsitul secolului al XVII-lea, numai in Anglia, Olanda si Franta au fost organizate 50-60 decompanii comerciale privilegiate. Aceste companii au urmarit, prin politica lor, cotropirea,constrangerea si jefuirea coloniilor. Monopolul commercial al companiilor privilegiate, imbinatcu sistemul de jaf practicat in regiunile si teritoriile cucerite, le-a adus companiilor profituriuriase. Aceste profituri au constituit una din principalele resurse ale acumularii primitive a

capitalului in Anglia si Olanda.Paralel cu dezvoltarea comertului international si cu dezvoltarea si perfectionarea formelor luiorganizatorice s-a dezvoltat si creditul. Daca in secolul al XVI-lea s-a dezvoltat in specialcreditul bancar, in secolele XVII si XVIII s-a dezvoltat si creditul commercial. Bancile au aparutin toate tarile europene si au jucat un rol insemnat in intensificarea schimburilor comercialeinternationale si in impulsionarea productiei capitaliste de marfuri.

6



Mercantilismul, ca politica comerciala a aparut la sfarsitul secolului al XV-lea si s-a dezvoltat insecolele al XVI-lea si al XVII-lea. Mercantilistii considerau drept adevar iluzia ca profitul ar ficreat in sfera circulatiei marfurilor. Politica comerciala mercantilista a cunoscut doua etape dedezvoltare: 1) mercantilismul timpuriu si 2) mercantilismul dezvoltat . In ambele etape ale politicii mercantiliste se urmarea acelasi scop: mentinerea si atragerea unei cantitati cat mai

mari de metale pretioase in interiorul tarii, acestea, fiind considerate forma ideala a bogatiei sociale.

Caracteristic pentru cea de a doua etapa a mercantilismului au fost urmatoarele deziderate:acceptarea si chiar incurajarea comertului multilateral dintre tari, deci acceptarea intrarii si iesiriidin tara, atat a marfurilor cat si a banilor, realizarea unei balante comerciale active prin depasireaimportului de catre export.Pentru realizarea unei balante active, statele europene au recurs la o serie de masuri menite, pe deo parte, sa incurajeze exporturile de marfuri, iar pe de alta parte, sa impiedice in buna masuraimporturile. Printre masurile luate in acest scop se inscriu: incurajarea dezvoltarii industrieimanufacturiere, interzicerea exportului de materii prime si incurajarea exportului de produsemanufacturate si a importului de materii prime destinate prelucrarii si exportului, infiintarea de

companii comerciale pentru comertul cu coloniile, fixarea de taxe vamale mari, protectioniste laimportul de produse manufacturate. In Anglia, stimularea dezvoltarii manufacturilor si a uneiflote comerciale proprii s-a facut cu ajutorul taxelor vamale protectioniste. Masuri similare de politica comerciala au inceput sa aplice si celelalte tari europene. Politica protejarii industrieimanufacturiere nationale a inceput sa se raspandeasca si sa ia proportii mai ales incepand cusecolul al XVII-lea. In scopul largirii legaturilor comerciale si indeosebi pentru asigurarea pietelor externe de desfacere, tarile europene au recurs, printre alte masuri de politica comerciala,si la incheierea de conventii comerciale. Primele conventii comerciale s-au incheiat, de regula,dupa terminarea anumitor razboaie intre tarile respective si, ca urmare, conventiile comercialeincheiate in aceste conditii prevedeau o serie de avantaje pentru tarile invingatoare.

2) Etapa capitalismului liberei concurente. In aceasta etapa, productia de marfuri s-aafirmat in mod dominant, marea industrie masinista capatand o larga extindere.Se disting doua perioade:a) Prima perioada a inceput odata cu revolutia industriala din Anglia ( ultimele decenii alesecolului al XVIII-lea) si s-a incheiat la sfarsitul primei jumatati a secolului al XIX-lea, cand pe piata mondiala au aparut noi si puternici concurenti.In aceasta perioada, Anglia, fiind prima tara in care a avut loc revolutia industriala, detineamonopolul industrial, commercial si colonial in lume. La baza comertului international a inceputsa stea nu circulatia produselor micilor producatori de marfuri, ci exportul de produse furnizatede marea industrie masinista din Anglia. Marea industrie din Anglia a acaparat in aceasta perioada largi piete de desfacere in diferite tari si a sporit considerabil importul de materii prime.

Anglia a renuntat la protectionism si a proclamat liberul schimb ca un mijloc care sa-i asigurelibertatea de a patrunde fara piedici pe pietele altor tari. Trecerea de la politica protectionista la politica liberschimbista a avut loc in Anglia la inceputul deceniului cinci al secolului al XIX-lea. b) A doua perioada a capitalismului liberei concurente a inceput in deceniul sase al secolului alXIX-lea. Trasatura caracteristica a acestei perioade a fost inaltul nivel al dezvoltarii libereiconcurente. Astfel, industria engleza a inceput sa se infrunte pe piata mondiala cu industria in plina dezvoltare din alte tari capitaliste ca: Franta, S.U.A., Germania. Alaturi de dezvoltareacontinua a comertului intre tarile cu o industrie dezvoltata si tarile agrare, a inceput sa se

7



dezvolte intens si comertul intre tarile industriale. A avut loc in aceasta perioada si o revolutie indomeniul mijloacelor de transport si comunicatie, ca urmare a dezvoltarii rapide a retelei cailor ferate, a navigatiei pe mari si oceane si a telecomunicatiilor.Revolutia industriala din Anglia a atras dupa sine o crestere considerabila a productiei industrialede fabrica si totodata cresterea volumului comertlui exterior englez. In prima jumatate al

secolului al XIX-lea volumul importului a crescut de 3 ori, iar cel al exportului de 6 ori.Revolutia industriala din Anglia a influentat nu numai volumul comertului exterior englez ci sistructura lui. La exportul Angliei, daca in secolul al XVIII-lea predominau tesaturile de lana, in prima jumatate a secolului al XIX-lea articolele principale de export erau tesaturile de bumbac(75% din exportul mondial al tesaturilor de bumbac, revenea Angliei).In afara tesaturilor de bumbac si lana, Anglia exporta si cantitati insemnate de carbuni si de produse obtinute de pe urma prelucrarii fierului.La inceputul revolutiei industriale, Anglia a luat toate masurile pentru ca masinile proiectate siconstruite pe teritoriul ei sa nu ajunga in alte tari. Au fost emise o serie de legi care interziceauexportul de masini, schitele si modelele lor. Totodata se ducea lupta si impotriva emigrariimuncitorilor englezi calificati, o alta cale care sa impiedice raspandirea masinismului in alte tari.

Exportul de masini din Anglia a fost interzis pana in anul 1843. Dupa anularea acestei interdictii,Anglia a devenit principalul furnizor de masini pe piata mondiala.Dezvoltarea industriala a Angliei si intensificarea exportului ei de produse manufacturate, a atrasdupa sine si cresterea importului Angliei, in special de materii prime si de produse agro-alimentare. Pe masura dezvoltarii industriei textile pe baza de bumbac si lana a crescut deosebitde mult si importul acestor produse. Daca intre anii 1771-1775 Anglia importa anual, in medie2300 tone de bumbac, la mijlocul secolului al XIX-lea importul de bumbac a ajuns la 270 miitone pe an, pentru ca in anul 1870 sa atinga 550 mii tone.Principalele piete de aprovizionare cu materii prime si produse agricole de care Anglia aveanevoie erau, in primul rand, coloniile sale din America si din Asia si in mai mica masura tarileeuropene. Produsele engleze erau dificil de concurat datorita nu atat a volumului mare al

productiei cat mai ales a costului scazut: intre 1800-1850, pretul tesaturilor din bumbac a scazutcu 81%, in vreme ce pentru cereale si alte bunuri alimentare el s-a diminuat cu o treime. Inaceasta perioada, salariile au ramas mai mult sau mai putin stabile, dar incidenta lor asupracosturilor s-a redus treptat, datorita scaderii ponderii factorului uman ca urmare a introduceriimasinilor.In prima jumatate a secolului al XIX-lea, Franta a trecut la infaptuirea revolutiei industriale si ainceput sa joace un rol tot mai important in productia industriala a lumii si in comertulinternational. Pasind mai tarziu decat Anglia pe drumul dezvoltarii capitaliste, in Franta au fostluate o serie de masuri pentru a se apara de puternica concurenta engleza si anume: a fost interzisimportul de produse manufacturate engleze, s-a dispus confiscarea tuturor marfurilor engleze incazul in care ele ar fi patruns illegal pe teritoriul francez, apoi Napoleon a instituit “blocada

continentala”. Ca urmare, a fost interzis comertul intre Anglia si teritoriile cucerite de Franta siau fost confiscate vapoarele si incarcaturile care mergeau de pe continent in Anglia. Ca raspuns,Anglia a silit toate vapoarele tarilor neutre sa acosteze in porturile engleze, iar vapoarele caremergeau cu incarcaturi spre Franta erau confiscate. “blocada continentala” nu a putut infrangeconcurenta Angliei, dar la adapostul ei a luat un anumit avant industria Frantei. A aparut oramura industriala noua, industria zaharului pe baza de sfecla, se dezvolta industria constructoarede masini, se mecanizeaza industria textila, s-au dezvoltat caile ferate si constructiile navale. Cutoata dezvoltarea economica pe care a cunoscut-o Franta in aceasta perioada, nivelul productiei

8



ei industriale era cu mult in urma fata de Anglia. Marx scria ca cei mai mari fabricanti francezisunt mici burghezi in comparatie cu rivalii lor englezi. In 1850 volumul valoric al comertuluiexterior francez crescuse de 2 ori fata de 1820, iar in 1870 crescuse fata de 1820 de 6,5 ori si fatade 1850 de 3 ori. Balanta comerciala a fost in cei mai multi ani excedentara. In exportul Franteiau inceput sa detina o pondere din ce in ce mai mare produsele industriale manufacturate,

scazand in acelasi timp ponderea materilor prime si a produselor alimentare. In 1870 ponderea produselor industriale manufacturate crescuse cu 55% din totalul exportului, in timp ce pondereamaterilor prime si a produselor alimentare scazuse la 45%. In ceea ce priveste importul, procesula fost invers. In 1870 ponderea materilor prime la importul Frantei crescuse la 70%, ponderea produselor alimentare era la 20%, iar a produselor manufacturate scazuse la 10%. Cea mai mare parte a schimburilor comerciale ale Frantei, in special dupa terminarea razboaielor napoleoniene,se efectua cu tarile europene, Germania, Italia, Olanda, Anglia, si in mai mica masura cuAmerica si tarile Asiei. In secolul al XIX-lea a fost infaptuita revolutia industriala si in alte tarieuropene: Belgia, Olanda, Elvetia, Suedia, dar aceste tari n-au reusit in perioada respective sadetina o pondere prea mare in productia industriala a lumii capitaliste, desi faceau parte dincategoria tarilor dezvoltate sub raport economic. In a doua jumatate a secolului al XIX-lea au

atras atentia alte doua tari, care desi au pasit pe drumul dezvoltarii capitaliste mai tarziu, au reusitin scurt timp sa recupereze aceasta intarziere si sa se impuna pe piata mondiala ca puterniciconcurenti, rivali de temut chiar si pentru Anglia. Este vorba de Germania si S.U.A.In secolul al XVIII-lea si in prima jumatate al secolului al XIX-lea, Germania era foarteinapoiata din punct de vedere economic. Acest lucru se datora prelungirii dominatiei relatilor de productie feudale si farmitarii politice si economice a tarii. Negustorul care venea cu marfuri inGermania, pentru a ajunge in interiorul tarii, trebuie sa treaca cel putin 16 granite vamale. Deasemene, in Germania din aceasta perioada existau 17 organizatii postale diferite, sute de sistememonetare diferite, o mare varietate in domeniul masurilor si greutatilor, toate acestea ingreunanddezvoltarea economica si schimburile comerciale ale Germaniei. In orasele germane se mai pastra inca sistemul breslelor din epoca feudala, sistem care a franat dezvoltarea industriei

manufacturiere. Cu toate acestea, un rol in dezvoltarea industriala a Germaniei l-a jucat “blocadacontinentala” instituita de Napoleon impotriva Angliei. O alta etapa importanta in dezvoltareaeconomica a statelor germane o reprezinta infiintarea in anul 1834 a Uniunii Vamale, in care auintrat treptat majoritatea statelor germane. Aceasta a impulsionat dezvoltarea constructiei de caiferate si, ca urmare, s-a dezvoltat siderurgia, metalurgia, industria carbonifera. Totodata auinceput sa se dezvolte si industria textila, industria zaharului pe baza de sfecla, industriaalcoolului. Din deceniul al 6-lea al secolului al XIX-lea a inceput perioada unei dezvoltari mairapide a capitalismului in Germania. Concurenta engleza si franceza a stimulat introducereamasinilor si a unor procedee mai perfectionate in industria germana, fapt care a contribuit si lacresterea productiei industriale intr-o serie de ramuri importante. Pentru desavarsirea revolutieiindustriale, era importanta lichidarea totala a faramitarii politice a Germaniei. Unificarea s-a

infaptuit abia in anul 1871, dupa razboiul franco-prusac, de pe urma caruia Germania a fostdespagubita cu 5 miliarde franci aur si s-a ales cu teritoriile franceze Alsacia si Lorena. Astfel,Germania a inceput sa ocupe o pozitie importanta in comertul mondial.In ceea ce priveste structura comertului exterior german, daca la inceputul secolului al XIX-lea predominau la export materiile prime si produsele alimentare, spre sfarsitul deceniului sapte alaceluiasi secol, locul principal in export au inceput sa-l detina produsele manufacturate (50-55%), iar la import au inceput sa predomine materiile prime si produsele alimentare. Sfera

9



geografica a schimburilor comerciale ale Germaniei cuprindea numai tarile europene dezvoltatesi slab dezvoltate.Coloniile engleze din America de Nord au servit in decursul secolelor al XVII-lea si al XVIII-leaca piete de desfacere pentru manufacturile engleze si ca surse de aprovizionare cu materii primeindustriale si agricole. Desi Anglia s-a luptat sa-si pastreze monopolul colonial cu aceste teritorii

americane si sa impiedice dezvoltarea lor industriala, in cele din urma, dupa un razboi de durata(1775-1793), Anglia a fost nevoita sa acorde independenta acestor teritorii, care s-au constituit instatul ce poarta numele de Statele Unite ale Americii.Afluenta continua de emigranti din Europa, resursele naturale bogate existente pe teritoriul tarii,inexistenta ramasitelor feudalismului pe o buna parte din teritoriul tarii, iar mai tarziu si afluentade capital strain in aceasta tara, au constituit principalele cauze care au favorizat dezvoltareaindustriala a S.U.A. intr-un ritm rapid, desi trecerea la dezvoltarea capitalismului a avut loc maitarziu decat in Anglia, Franta si alte tari. Dupa razboiul civil dintre Nord si Sud (1861-1864),care a dus la abolirea robiei in S.U.A., a inceput sa se dezvolte industria si agricultura capitalista.Revolutia industriala a reusit inca inainte de sfarsitul secolului al XIX-lea, sa ajunga din urma sisa intreaca chiar, toate tarile care pasisera mult mai devreme pe drumul dezvoltarii capitaliste si a

infaptuirii revolutiei industriale.

Productia industriala de fabrica

(in milioane dolari aur vechi)

Tari 1820 1840 1860 1894

Anglia 1411 1883 2808 4263

Franta 1168 1606 2092 2900

Germania 900 1484 1995 3357

S.U.A. 268 467 1907 9498

Paralel cu dezvoltarea industriei pe baza de masini, s-a dezvoltat contructia de cai ferate siconstructiile navale. Daca in 1835 lungimea cailor ferate din S.U.A. era numai de 2000 km , in1870 lungimea lor era de 85000 km. S-a dezvoltat si agricultura capitalista. O extindere mare auluat-o cultura cerealelor si cultura bumbacului, atat cerealele cat si bumbacul fiind importante produse de export ale S.U.A. daca in 1800 productia de bumbac puf a S.U.A. a fost numai de16000 tone, in 1850 a crescut la 600 mii tone, iat in 1875 la peste 1 milion tone.Odata cu dezvoltarea industriei, agriculturii si transporturilor au inceput sa se extinda sischimburile comerciale externe ale S.U.A.

Comertul exterior al S.U.A.

U/M 1800 1870 Creste in 1870 fata de 1800Export mil. $ 31.8 376.6 de 12 ori

Import mil. $ 91.2 435.9 de 5 ori

Balanta comerciala pasiva a S.U.A. se explica prin faptul ca in perioada aceea, cu toatadezvoltarea industriala a S.U.A., la exportul ei continuau sa predomine materiile prime si produsele agro-alimentare, iar la import predominau produsele industriale manufacturate, care,care, in general aveau o valoare mult mai mare decat produsele de baza. Peste 60% din exportul

10



S.U.A. se indrepta catre Anglia si, la export, ponderea cea mai mare o detinea bumbacul (50%),urmat de grau si porumb. Numai intre anii 1860-1870 exportul de grau al S.U.A. a crescut de la1,4 mil.tone la 5,1 mil. tone, iar cel de porumb de la 1,3 mil. tone la 3,9 mil. tone.Incepand din deceniile 6-7 ale secolului al XIX-lea in exportul S.U.A. au inceput sa intre si produsele industriale manufacturate. Dintre produsele de export americane mai amintim si

lingourile de aur.Trecerea la marea productie capitalista pe baza de masini in tarile din Europa occidentala si inS.U.A. a provocat o crestere insemnata a comertului international. Daca in prima jumatate asecolului al XIX-lea productia industriala a lumii si comertul international s-au dezvoltat aproapein acelasi ritm, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea comertul international a inceput sacreasca mai repede, ca ritm, decat productia industriala.

Evolutia comertului international

(in milioane $ si in preturile anului 1800)

Anii Volumul valoric in procente fata de

1800 = 10018001820183018401850186018701880

1,41,61,92,74,07,210,614,7

1001141351932855147571050

evolutia volumului valoric al

comertului international

0

2

4

6

8

10

12

14

16

1800 1820 1830 1840 1850 1860 1870 1880

Ponderea principalelor tari in comertul international

( in % din total)

Tarile 1800 1850 1800

AngliaFrantaS.U.A.

22.37.85.6

20.38.97.5

20.811.110.0

11



GermaniaIndia (britanica)Austr0-Ungaria

ItaliaRusia

OlandaBelgia

11.93.32.63.33.7

4.60.8

8.43.63.54.63.6

4.81.6

9.24.64.13.03.3

3.83.8

Total 65.9 66.8 73.7

Restul tarilor 34.1 33.2 26.3

100.0 100.0 100.0

Ponderea principalelor tari in comertul international

05

10152025

A n g l i a

F r a n

t a

S . U .

A .

G e r

m a n

i a I n

d i a

A u s t

r 0 - U n

g a r i a

I t a l i a

R u s i a

O l a

n d a

B e l g i a

18001850

1880.

Dezvoltarea transporturilor si a mijloacelor de comunicatie si influenta lor asupra

comertului international Perfectionarea flotei comerciale si cresterea tonajului au dus la reducerea cheltuielilor detransport. Astfel, in deceniul opt al secolului al XIX-lea, transportul unei tone de bumbac dinAmerica in Anglia costa de 16 ori mai putin decat la inceputul secolului.De mare importanta pentru transporturile maritime si pentru comertul international a fostterminarea in 1869 a Canalului Suez. Acesta a scurtat drumul dus si intors din Europa pana inAustralia de la 12 luni la 3 luni.

Are loc si dezvoltarea transporturilor pe uscat, prin constructia de sosele si cai ferate.De mare insemnatate pentru dezvoltarea comertului international a fost si perfectionareamijloacelor de comunicatie. In 1874 o serie de tari au constituit Uninea Postala Internationala,care a contribuit la imbunatatirea relatiilor postale internationale. Inventarea telegrafului electric.Revolutia savarsita in domeniul mijloacelor de transport si comunicatie a contribuit ladezvoltarea schimburilor comerciale intre Europa, America si Asia, reducand timpul de rotatie acapitalului in comertul international.

12



Formele organizatorice ale comertului international in secolul al XIX-lea

Datorita trecerii capitalismului pe o treapta superioara a dezvoltarii sale, in secolul al XIX-lea auinceput sa ia fiinta si sa capete o larga raspandire, intreprinderile comerciale, individuale sau

colective, sub forma societatiilor pe actiuni. Au aparut chiar intreprinderi de asigurare, care seocupau indeosebi cu asigurarea marfurilor si vaselor.

Un rol tot mai important in comertul international il au bursele, care au inceput sa sespecializeze. Au aparut bursele de marfuri si bursele de valori. In 1848 a aparut prima bursa decereale la Chicago, in 1862 prima bursa de metale neferoase la Londra si prima bursa de bumbacin S.U.A. La bursele de marfuri se concentrau cererea si oferta, iar preturile care se formau acoloau inceput sa devina preturi mondiale pentru produsele respective.

3) Epoca capitalismului monopolist – imperialismul

Tranformarea capitalismului in imperialism a avut loc la sfarsitul secolului al XIX-lea siinceputul secolului al XX-lea. Dezvoltarea economica si politica inegala a tarilor capitaliste afacut ca in unele tari trasaturile capitalismului monopolist sa apara mai devreme, in altele maitarziu, in functie de gradul de dezvoltare a capitalismului.

Indicele productiei industriale

(1870 = 100)

1880 1890 1900 1913

Indicele general al productiei industriale

mondiale137 226 316 526

AngliaFranta

Germania

S.U.A.

121127139

155

141165222

355

180194333

491

227294555

910

In industrie a avut loc un intens process de concentrare a capitalurilor si a productiei care s-asoldat cu aparitia monopolurilor , trasatura caracteristica esentiala a imperialismului. O altatrasatura caracteristica a imperialismului este exportul de capital . Primele tari exportatoare decapital au fost Anglia si Franta. Volumul total al investitiilor de capital facute de Anglia instrainatate, in 1872 a fost de 15 miliarde franci francezi. Exportul de capital a luat un avantdeosebit la inceputul secolului al XX-lea cand a aparut si un al treilea mare exportator de capital – Germania. In 1914 suma totala a investitiilor de capital in strainatate a principalelor taricapitaliste s-a cuprins intre 179 si 204 miliarde franci francezi.Ultimul sfert al secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea s-a mai caracterizat si prin

terminarea impartirii teritoriale a lumii intre marile puteri capitaliste si inceperea luptei pentrureimpartirea ei, o alta trasatura caracteristica capitalismului monopolist. Procesul de transformarea coloniilor si a tarilor dependente, in anexe furnizoare de materii prime industriale si produseagricole pentru tarile metropole, s-a intensificat.

Evolutia volumului valoric al comertului international

In perioada de trasformare a capitalismului premonopolist in imperialism, comertul internationala continuat sa creasca (151%), insa cu un ritm mai scazut fata de apogeul atins in perioada

13



liberschimbista (163%). Aceasta incetinire a ritmului de crestere a volumului valoric alcomertului international se explica prin adancirea contradictiilor capitalismului, a crizelor economice de supraproductie, care au adus perioade de stagnare si reducere a comertuluiinternational. Totodata, aceasta incetinire s-a datorat si evolutiei preturilor si masurilor de politica comerciala care au fost luate de principalele tari capitaliste in aceasta perioada cand s-a

facut trecerea de la politica liberului schimb la politica protectionismului agresiv.Dinamica comertului international sub aspectul volumului valoric depinde de doi factori sianume: de variatia nivelului preturilor la diferitele marfuri si de variatia volumului fizic alcomertului cu diferite marfuri. Intre 1880-1900, cresterea comertului international a avut loc peseama cresterii volumului fizic, in timp ce preturile au manifestat o tendinta de scadere atat subinfluenta concurentei cat si sub influenta crizelor economice de supraproductie. In perioada1900-1913, cresterea volumului valoric al comertului international s-a datorat in special cresteriinivelului preturilor si numai partial cresterii volumului fizic. Volumul valoric a comertuluiinternational a crescut cu 95%, in timp ce volumul lui fizic a crescut numai cu 62%.

Structura comertului exterior in anul 1913

(in % din total)

Taricapitaliste

Podusealimentare

Materii primesi semifabricate

Produse finite Total

Export Import Export Import Export Import Export Import

AngliaFranta

GermaniaS.U.A.Japonia

6.312.210.320.79.8

41.621.628.322.416.6

13.627.026.046.960.0

32.858.756.154.365.9

77.960.863.732.029.2

24.919.715.622.517.0

97.8100.0100.099.699.0

99.3100.0100.099.299.3

14

IMPORT

0

10

20

30

40

50

60

70

A n g l i a

F r a n

t a

G e r

m a n

i a

S . U .

A .

J a p o

n i a

prod.

alimentare

mat. Prime si

semifabricate

prod. finite



EXPORT

0102030405060708090

A n g l i a

F r a n t a

G e r

m a n i a

S . U . A

.

J a p o n i a

prod.

alimentare

mat. Prime si

semifabricate

prod. finite

Ponderea continentelor in comertul international

(in % din total)

Continentele 1886-1890 1900 1913

EuropaAmerica

Asia

AfricaOceania

67.017.29.5

2.63.7

65.919.19.5

3.22.3

61.221.511.4

3.42.5

Total 100.0 100.0 100.0

15

Ponderea continentelor in comertul

international

0

20

40

60

80

Europa America Asia Africa Oceania

1886-1890

19001913



Politica comerciala a tarilor capitaliste

Aparitia si dezvoltarea monopolurilor si ascutirea luptei dintre ele pentru impartirea sireimpartirea sferelor de influenta a determinat principalele state capitaliste sa treaca de la politicaliberului schimb la o politica protectionist-agresiva, care nu urmarea, in primul rand, aparareaeconomiei nationale de concurenta straina, ci realizarea unor profituri cat mai mari atat pe piata

interna, cat si pe piata internationala de catre marile monopoluri. Trecerea la politica protectionismului agresiv s-a realizat atat prin elaborarea si punerea in aplicare a unor tarifevamale cu taxe foarte ridicate la importul marfurilor cat si prin alte masuri de politica comercialanetarifare si paratarifare (contingente, licente).Dintre tarile capitaliste europene, Germania a fost prima care a facut trecerea la politica protectionismului agresiv. Primul tarif vamal german cu un nivel ridicat al taxelor vamale deimport la foarte multe produse industriale a fost cel din anul 1879. In 1902 taxele vamale au fostdin nou majorate.Luand exemplul Germaniei, si ca raspuns la politica comerciala promovata de ea, alte taricapitaliste europene si neeuropene au trecut la politica protectionismului agresiv.Franta a pus in aplicare, incepand cu anul 1881, un tariff vamal care prevedea taxe vamale

ridicate la principalele produse industriale si la o serie de produse agricole. Au loc majorari aletaxelor vamale in 1892, 1894 si in 1910.S.U.A., deasemenea paseste treapta protectionismului agresiv. Prin legea vamala din 1875 aufost majorate taxele vamale de import la unele produse industriale, insa trecerea la protectionismul agresiv s-a realizat odata cu noile tarife vamale din 1890 si 1897.Au fost insa reduse taxele vamale la o serie de produse industriale in productia carora S.U.A.intrecusera toate tarile capitaliste.Si alte tari capitaliste dezvoltate au facut trecerea in aceasta perioada la politica protectionismului agresiv (Italia, Belgia, Olanda, Elvetia).Singura care continua sa practice politica liberului schimb este Anglia. Desi pierduse suprematiain ce priveste productia industriala, ea detinea suprematia in ce priveste imperiul colonial,

comertul exterior, flota comerciala si exportul de capital. Practicarea liberului schimbcorespondea intereselor Londrei. Imperiul ei colonial continua sa fie o piata relativ sigura pentrudesfacerea produselor industriale engleze si o sursa foarte bogata de materii prime si produseagricole. Totusi si in Anglia, sub presiunea dezvoltarii monopolurilor din industrie si aconcurentei tot mai puternice din partea Germaniei si a S.U.A., a inceput sa se intensificemiscarea pentru trecerea la politica protectionista. In anul 1894 s-a hotarat introducereasistemului preferintelor vamale in relatiile dintre Anglia si imperiul ei colonial. In anul 1897Canada a fost prima tara care a introdus taxe vamale mai reduse la importul de marfuri engleze,mentinand taxe vamale mai ridicate la importul din celelalte tari capitaliste. Canada a fost urmataapoi, la scurt timp, de Noua Zeelanda, Uniunea Sud-Africana si Australia, toate aceste tari fiinddominioane engleze.

Ponderea principalelor tari capitaliste in comertul international

(in % din total)

Tarile 1900 1913

16



AngliaGermania

S.U.A.FrantaBelgia

OlandaAustro-Ungaria

Japonia

19.512.110.310.04.0

3.33.51.1

15.213.111.27.84.2

3.63.11.6

Ponderea principalelor tari capitaliste

in comertul mondial

0

5

10

15

20

25

A n g l i a

G e r

m a n

i a

S . U .

A .

F r a n

t a

B e l g i a

O l a

n d a

A u s t

r o - U n

g a r i a

J a p o

n i a

1900

1913

Exportul de capital al principalelor tari capitaliste

(in miliarde franci francezi-estimari)

Tarile 1902 1914 Cresterea in 1914fata de 1902

AngliaFranta

Germania

6227-3712.5

75-1006044

20-61%50%

3.5 ori

Comertul international in timpul primului razboi mondial

In timpul primului razboi mondial (1914-1918), economia tarilor capitaliste si comertulinternational au fost orientate spre satisfacerea nevoilor razboiului. In toate tarile beligerante s-aintensificat procesul inflationist, s-a adancit haosul valutar, au crescut deficitele bugetare, iar intarile pe teritoriul carora s-a desfasurat propriu-zis razboiul s-a redus productia industriala siagricola, s-au redus posibilitatiile de export si au crescut necesitatiile de import. Astfel, S.U.A. si

Japonia si-au extins productia devenind principali furnizori pentru tarile aflate in razboi.

Evolutia comertului international in anii 1913-1918

(in miliarde $) - (import+export), (1913 = 100)

Anii 1913 1914 1915 1916 1917 1918

Miliarde 64.6 53.7 46.5 49.2 42.9 38.9

17



In % fata de 1913 100 83 72 76 61 60

Se observa ca, in ultimii ani de razboi, volumul comertului international nu mai reprezenta decat60% din nivelul anului 1913. Aceasta scadere se datoreaza reducerii exporturilor tarilor europeneatrase in razboi, desi importul lor s-a mentinut la un nivel relativ ridicat. In schimb, comertulexterior al tarilor considerate “neutre” (Suedia, Norvegia, Danemarca, Olanda, Elvetia) a crescutin timpul razboiului. La fel si cel al S.U.A., Japoniei, Canadei, Australiei si a altor tari din Asia siAmerica. Astfel, scade ponderea Europei in comertul international si creste ponderea Americii,Asiei si Oceaniei.S.U.A. s-au transformat in anii razboiului din tara debitoare in tara creditoare. Daca inainte de primul razboi mondial S.U.A. datorau tarilor capitaliste europene aproximativ 6 miliarde $, lasfarsitul razboiului, tarile Europei Occidentale datorau S.U.A. aproape 11 miliarde $. La sfarsitul primului razboi mondial centrul financiar al lumii capitaliste s-a mutat din Europa in S.U.A.

Comertul international in perioada dintre cele doua razboaie mondiale

Evolutia comertului international din perioada interbelica a fost influentata de o serie de factori, printre care mentionam: urmarile primului razboi mondial, crizele economice de supraproductiedin anii 1920-1921, 1929-1933 si 1937-1938, pregatirile pentru declansarea celui de-al doilearazboi mondial, evolutia diferita a preturilor la marfurile comercializate pe piata mondiala.

Volumul valoric al comertului internatioal

(in miliarde $)

AniiVolumulvaloric in

preturi curente

Volumul valoricin preturile anului

1913

18



19131920192119221923

19241925192619271928192919301931193219331934

1935193619371938

64.6117.076.281.185.8

96.4108.1104.8110.3113.7116.294.067.245.540.939.5

40.343.653.846.9

64.651.851.457.358.6

66.170.671.378.580.783.977.271.762.463.665.6

68.670.678.872.4

Indicele volumului valoric, fizic si al preturilor incomertul international

1929 1932 1934 1936 1937 1938

Ind. vol. fizicInd. preturilor

Ind. vol. valoric

100100100

74.552.539.2

78.043.533.9

86.043.537.4

96.548.046.3

89.045.540.5

In perioada 1914-1938 comertul international a scazut sub aspectul volumului valoric cu 28,6%si a crescut sub aspectul volumului fizic cu 12,1%.

Ponderea grupei de produse finite

in exportul total al unor tari capitaliste

(in % din totalul valoric)

Tarile 1913 1929 1937

19



AngliaGermania

FrantaS.U.A.Belgia

ItaliaJaponia

77.963.760.031.939.5

30.929.2

77.270.066.849.159.2

54.043.6

74.881.550.749.056.7

56.759.8

Exportul de masini, utilaje si mijloace de transport al S.U.A.

Germaniei, Angliei si Frantei

( in milioane $ - aur)

1929 1933 1937

Masini agricoleMasini textile

Masini-unelteInstalatii si aparate

electrotehnice si accesoriiUtilaje de birou

Mijloace de transportAlte masini

168164

89

37264996636

1649

42

17216216187

5875

89

20831431285

Total 2489 653 1177

Indicele volumului fizic al comertului international

pe grupe de marfuri (1929 = 100)

Grupe demarfuri

1930 1931 1932 1933 1934 1935 1936 1937

AlimenteMaterii prime

si semifabricateProduse finite

98.094.5

88.0

96.088.5

76.0

89.081.5

59.0

83.087.5

60.5

82.088.0

66.5

85.591.5

69.5

88.095.5

75.0

93.0111.5

86.0

Total com.international

93.0 85.5 74.6 75.4 78.2 81.0 85.9 96.0

Indicele volumului valoric al comertului international

pe grupe de marfuri (1929 = 100)

Grupe demarfuri

1930 1931 1932 1933 1934 1935 1936 1937

20



AlimenteMaterii prime

si semifabricateProduse finite

83.077.5

83.0

63.552.5

59.5

46.536.0

37.5

37.536.0

34.0

34.535.0

33.0

34.536.0

33.6

37.539.5

36.0

42.550.0

44.5

Total com.

international

81.0 57.1 39.1 35.2 34.0 34.7 37.5 46.0

Ind. volumului fizic, valoric si al preturilor in

comertul international in anul 1932

(1929 = 100)

0

20

4060

80

100

ind. vol.

fizic

ind.

preturilor

ind. vol.

valoric

alimente

mat. prime si

semifabricateprod. finite


(in % din totalul valoric)

21

Ponderea continente lor in comertul international

0

20

40

60

80

Europa America Asia Africa Oceania

1913

1929

1932

1937

1938



TarileImport Export

1913 1929 1937 1938 1913 1929 1937 1938

AngliaS.U.A.

Germania

FrantaCanadaJaponiaItalia

16.59.113.1

8.33.21.93.6

15.212.29.0

6.43.62.83.2

17.010.98.0

6.22.93.92.7

17.38.110.0

5.52.83.12.4

13.913.313.1

7.22.32.72.6

10.715.69.7

5.93.72.92.4

9.912.69.1

3.74.33.52.1

10.113.49.9

3.94.23.32.4

Total 55.7 52.4 51.6 49.2 54.1 50.9 45.2 47.2

IMPORT

0

5

10

15

20

A n g l i a

S . U

. A .

G e r m

a n i a

F r a n

t a

C

a n a d

a

J

a p o n

i a I t a

l i a

1913

1929

1937

1938

EXPORT

0

5

10

15

20

A n g l i a

S . U

. A .

G e r

m a n

i a

F r a n

t a

C a n a

d a

J a p o

n i a

I t a l i a

1913

1929

1937

1938

22



In perioada dintre cele doua raboaie mondiale, in ceea ce priveste politica comerciala, tarilecapitaliste nu au luat numai masuri menite sa restranga importurile, ci si masuri menite saincurajeze exporturile. In principalele tari capitaliste au fost infiintate departamente, societati destat sau mixte care au inceput sa acorde credite de export sau sa asigure si sa garanteze creditelede export acordate de firmele particulare. Au inceput sa fie subventionate exporturile anumitor

produse, au inceput sa se acorde prime de export, pentru a se incuraja exporturile respective si pentru a permite monopolurilor sa cucereasca si sa mentina pozitii cat mai puternice pe piatamondiala.In anul 1939 flota comerciala a lumii capitaliste era de 68,1 milioane tone registru brut din care:flota engleza era de 18 milioane tone, flota S.U.A. era de 11,9 milioane tone, cea japoneza de 5,6mil. tone, cea germana de 4,6 mil. tone etc.Comertul international in perioada celui de al doilea razboi mondial

In timpul celui de al doilea raboi mondial, ca si in primul, comertul international a fost pus inslujba lui, cu atat mai mult cu cat in acest razboi au fost antrenate un numar mai mare de state. Inanii de razboi o pondere din ce in ce mai mare in comertul international au avut-o produsele

militare, materiile prime pentru producerea lor si produsele alimentare. Concomitent, a scazut ponderea produselor destinate industriei civile si consumului populatiei si ponderea produselor finite nemilitare.

Volumul valoric al comertului international

( in preturi curente, miliarde $)

AniiImport Export Total in % fata

de 1938

19381939

194019411942194319441945

24.221.5

21.922.122.124.426.622.5

22.720.5

19.721.124.529.731.023.9

46.942.0

41.643.246.654.157.646.4

10090

899299.3115.3122.898.9

23



Ponderea continentelor in comertul international

0

10

20

30

4050

60

E u r o p a

A m e r i

c a

A s

i a

A f r i c a

O c e a n

i a

1939

1940

1941

1942

1943

1944

1945

Spre deosebire de celelalte tari capitaliste, comertul exterior al S.U.A. a avut o evolutie cu totuldiferita in timpul celui de al doilea razboi mondial. El a inregistrat o crestere continua in specialdatorita sporirii considerabile a exporturilor pe baza legii cu privire la predarea marfurilor si prestarea serviciilor sub forma de imprumut sau de inchiriere (Lend-Lease Act). In perioadarazboiului, S.U.A. au reusit sa-si asigure, in dauna Angliei, suprematia atat in domeniulcomertului exterior cat si in domeniul exportului de capital si, au reusit sa ajunga din urma si saintreaca Anglia in ce priveste tonajul total al flotei comerciale.

Comertul exterior al S.U.A. in anii razboiului

(in mil. $ - in preturi curente)

1939 1940 1941 1942 1943 1944 1945

ImportExport

din care export pe bazade Lend-Lease Act

22763123

-

25413934

-

32225020

700

27698003

4900

339012842

10300

387814162

11200

40869585

5500

Sold + +847 +1393 +1798 +6061 +9452 +10284 +5499


(in % din total)

TariImport Export

1938 1945 1946 1938 1945 1946

Anglia 17.3 26.2 15.1 10.1 7.4 11.6

24



S.U.A.Germania

FrantaItalia

Japonia

Canada

8.110.15.52.43.1

2.8

18.10.44.8--

6.4

14.22.17.61.90.9

5.4

13.59.93.92.43.3

4.2

40.10.080.9--

12.4

29.90.072.70.90.3

7.1

IMPORT

05

10

15

20

25

30

A n g l i a

S . U .

A .

G e r

m a n

i a

F r a n

t a I t a

l i a

J a p o

n i a

C a n a

d a

1938

1945

1947

EXPORT

0

10

20

30

40

50

A n g l i a

S . U .

A .

G e r

m a n

i a

F r a n

t a I t a

l i a

J a p o

n i a

C a n a

d a

1938

1945

1947

25



26

evolutia comertului international

Documents