RELAŢIILE PUBLICE ÎN TURISM.

PARCUL NAŢIONAL DOMOGLED-VALEA CERNEI

Roxana-Dana Topală

Turismul a devenit unul dintre cele mai dinamice sectoare economice, cu o evoluţie

mereu oscilantă, fiind considerat cea mai profitabilă industrie a sfârşitului de secol XX. John

Naisbitt identifică, în celebra lucrare Megatendinţe, turismul ca industria cu cea mai rapidă

dezvoltare la începutul mileniului III 1 .

Odată cu evoluţia sa, remarcăm că turismul şi-a constituit în timp o piaţă proprie,

caracterizată prin factori cu manifestare specifică şi determinanţi de natură economică,

socială, politică, geografică şi motivaţională.

Expansiunea turismului s-a datorat în mare parte şi dezvoltării mijloacelor de

comunicare. Dacă acum douăzeci de ani, mass-media trata acest domeniu cu oarecare

superficialitate pentru că nu le furniza decât ştiri soft, în prezent, turismul a devenit o

industrie, un sector important al economiei 2. Acest fapt a determinat schimbarea percepţiei

mass-media asupra acestui domeniu. Acum, jurnaliştii acordă o importanţă mai mare

turismului, aceasta deoarece specialiştii în comunicare au reuşit să-i convingă de faptul că

turismul are un impact considerabil asupra economiei locale şi naţionale. Iar Relaţiile publice

au contribuit în bună măsură la această modificare de percepţie a mass-media, reuşind, prin

strategii şi tehnici de comunicare inspirate, să asigure o mult mai bună promovare a

destinaţiilor turistice în mass-media.

În domeniul turismului, RP completează programele de publicitate. Asemenea altor

mijloace de promovare, RP în turism au nevoie de un program bine organizat şi de un buget

care să încorporeze atingerea obiectivelor şi a publicului-ţintă, alături de activităţi de cercetare

şi evaluare pentru obţinerea performanţei

Relaţiile publice în turism nu se reduc la promovarea unui obiectiv turistic, prin

intermediul diverselor mijloace de comunicare în masă, pentru a stimula dorinţa de călătorie,

ele urmăresc totodată şi menţinerea satisfacţiei publicului după ce a ajuns la destinaţie. Paleta

de activităţi a relaţiilor publice în turism este largă, întinzându-se de la relaţii cu mass-media,

1 Alexandru Nedelea, Piaţa turistică, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 2003, p. 6. 2 Dennis Deuschl, Travel and Tourism Public Relations. An Introductory Guide for Hospitality Managers, Massachussettes, Elsevier Butterworth-Heinemann, 2006, p. 1.

acţiuni de lobby, organizarea de evenimente speciale până la gestionarea unor conflicte

interne sau externe. Instrumentele cu care operează relaţiile publice în turism pentru realizarea

acestor activităţi sunt atât cele tradiţionale (comunicate de presă, conferinţe de presă,

discursuri) cât şi cele specifice (înregistrări video needitate, Web site-uri, evenimente

speciale).

Constatăm în ultimii ani că turismul în ariile naturale protejate a înregistrat o creştere

simţitoare, atât datorită dezvoltării activităţii turistice în general, cât şi datorită creşterii

interesului turiştilor pentru asemenea zone. Cu toate acestea, sunt dese cazurile în care turiştii

nu conştientizează importanţa şi unicitatea acestora. Acesta este momentul în care trebuie să

intervină reprezentanţii RP pentru a promova mai eficient asemenea arii naturale protejate. Un

asemenea obiectiv îşi propune lucrarea de faţă – promovarea Parcului Naţional Domogled-

Valea Cernei.

Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei se află situat în estul judeţului Caraş-Severin

având o suprafaţă totală de 61.211 hectare. O mare parte din suprafaţa parcului este

concentrată în acest judeţ şi anume 23. 185 ha, 8.220 ha se află în vestul judeţului Mehedinţi

iar restul de 29.806 ha aparţin judeţului Gorj. Parcul cuprinde următoarele rezervaţii distincte

în judeţele:

· Judeţul Caraş-Severin

o Rezervaţia Domogled (oraşul Băile Herculane - 2. 382,8 ha)

o Coronini – Bedina (oraşul Băile Herculane şi comuna Mehadia - 3.864,8 ha)

o Iauna - Craiova (comunele Cornereva şi Mehadia -1. 545,1 ha)

o Belareca (comunele Cornereva şi Mehadia - 1. 665,7 ha)

o Peştera lui Ion Bârzoni (comuna Cornereva - 0,1 ha)

· Judeţul Mehedinţi

o Vârful lui Stan (comuna Isverna -120,0 ha)

o Valea Ţesna (comuna Balta - 160,0 ha)

· Judeţul Gorj

o Piatra Cloşanilor inclusiv peşterile Cloşani, satul Cloşani şi Cioaca cu Brebenei

(comuna Padeş 1. 730,0 ha)

o Ciucevele Cernei (comuna Padeş, satul Cerna-Sat - 1. 166,0 ha)

o Peştera Martel (comuna Padeş - 2,0 ha, satul Cerna-Sat - 34,0 ha)

Complexitatea factorilor fizici, geografici şi climatici au permis dezvoltarea unei

diversităţi floristice remarcabile în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei. Inventarul

floristic bogat însumează circa 1.110 specii de plante vasculare (superioare) dintre care 66

specii (aparţinătoare a 23 familii) sunt taxoni periclitaţi, rari şi în parte endemici 3 .

În Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei s-au dezvoltat specii rare, necunoscute în

alte părţi ale ţării: Vicia truncatula (un neam de borceag balcanic), Tragopogon balcanicus

(barba caprei balcanică), Cerastium banaticum (cornuţul bănăţean), Lamium bithynicum

(urzica moartă originară din Bithynia)4 .

Atât Domogledul, cât şi valea mijlocie şi cea inferioară a Cernei constituie refugiul

pentru circa 110 specii de origine mediteraneană şi balcanică. Printre cele mai rare specii se

regăsesc: Aristolochia pallida (mărul lupului), Seseli rigidum (buruiana vântului).

Pe teritoriul parcului naţional există specii de plante sub protecţie strictă, oriunde s-ar

afla pe teritoriul parcului, distrugerea lor fiind pedepsită de lege: Nigritella nigra (sângele

voinicului), Trollius europaeus (bulbucul de munte), Rhododendron kotschyi (smirdar)-

întâlnit pe locurile stâncoase din etajul alpin -, Iris graminea (stânjenelul), Crocus moesiacus

(brânduşa galbenă)5 .

În Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei se află miezul de răspândire al Pinului

Negru de Banat (Pinus nigra ssp. banatica), specie unică în ţară şi rară pe Glob. Acest arbore

este renumit pentru rezistenţa şi adaptarea sa în condiţii staţionale vitrege, dezvoltându-se pe

stânci abrupte, dezgolite (fără sol).

Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei găzduieşte o faună foarte bogată şi interesantă,

aici întâlnindu-se numeroase specii de animale de mare valoare ştiinţifică, unele unice în ţară

sau chiar în lume, excelând prin diversitatea insectelor. Cea mai cunoscută specie de reptile

este vipera cu corn (Vipera ammodytes) care preferă zonele stâncoase, la care se adaugă

broasca ţestoasa de uscat bănăţeană (Testudo hermanni) şi amfibieni precum salamandra

(Salamandra salamandra). Toate aceste exemplare au un statut special reglementat în OUG

57/2007 - specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor

speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică. 6

În Parcul Domogled se află cea mai însemnată biodiversitate de lepidoptere a ţării

reprezentând 45% din fauna de fluturi a României. Aproximativ 1500 de fluturi trăiesc în

acest parc.

În interiorul Parcului Domogled trăiesc 12 comunităţi, dintre care cea mai numeroasă ca

număr de familii este Prisăcina (22 familii), urmează apoi Poiana Lungă (8 familii), Ţaţu (7 3 Planul de management al Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei, p. 43 4 Planul de management al Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei, p. 43 5 Planul de management al Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei, p. 44 6 Planul de management al Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei, p. 57

familii), Ineleţ (6 familii), Cracu Mare (5 familii), Cracu Teilor (3 familii), Scărişoara (3

familii), Gura Iuţii (3 familii), Stepan (3 familii), Bedina (2 familii), Dobraia (2 familii) şi

Slătinic (1 familie). Populaţia din aceste zone este destul de redusă, având în vedere şi

condiţiile vitrege de mediu.

Accesul în aceste zone este posibil doar pe poteci şi, numai pe anumite porţiuni, drumul

permite accesul căruţelor. Un interes deosebit pentru turişti îl reprezintă comunitatea

Scărişoara unde, din cauza drumului foarte anevoios, locuitorii au improvizat scăriţe din lemn

fixate în stânca muntelui pe care să poată urca.

În continuare, vom realiza descrierea planului de campanie pentru Parcul Naţional

Domogled-Valea Cernei aşa cum l-am conceput.

Definirea problemei reprezintă punctul de pornire al oricărei campanii de relaţii

publice şi constă în identificarea unei probleme sau exprimarea unei preocupări a organizaţiei.

Problema nu trebuie privită în sens negativ, poate fi o oportunitate pe care organizaţia să o

valorifice pentru atingerea obiectivelor generale. În situaţia de faţă, problemele pe care le-am

identificat sunt următoarele:

Ø gradul scăzut de cunoaştere a Parcului în rândul publicului

Ø absenţa unei promovări unitare a acestei arii naturale protejate

Ø inexistenţa unui sistem de identificare şi marcare a unor zone din interiorul

Parcului

Ø insuficienta monitorizare a siguranţei Parcului

Obiectivul global: sporirea vizibilităţii Parcului

Publicul-ţintă: tinerii, ecologiştii, sportivii

Buget: redus

Calendar: septembrie-mai 2011-2012

Pe baza analizelor preliminarii, realizate atât prin metode de investigare formale

(interviuri, chestionare, observaţie), cât şi informale (contacte interpersonale) am constatat că

aria naturală protejată, Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei, deşi vizitată de numeroşi

turişti, nu are o imagine clar conturată în mentalul colectiv, nu a beneficiat de acţiuni de

promovare unitare şi coerente iar gradul de cunoaştere în rândul publicului este scăzut. Prin

urmare, toate acestea constituie premisele pentru realizarea unei campanii de RP în vederea

creării unei imagini adecvate, a sporirii vizibilităţii şi a prestigiului şi, nu în ultimul rând,

pentru creşterea gradului de conştientizare a publicului asupra importanţei protejării mediului.

Distingem două tipuri de obiective: generale şi specifice.

Obiective generale:

Ø crearea unei identităţi corespunzătoare prin accentuarea trăsăturilor sale inedite,

nevalorificate suficient (turismul de aventură)

Ø asigurarea unei mai bune vizibilităţi şi sporirea prestigiului

Ø conştientizarea necesităţii protecţiei mediului în rândul publicului-ţintă

Obiective specifice:

Ø 50% din publicul-ţintă (tineri, sportivi, ecologişti) să afle despre existenţa Parcului

pe durata campaniei

Ø 30% dintre reprezentanţii unităţilor de învăţământ superior cu specializarea

Geografie, Ecologie, Biologie, Chimie (profesori, studenţi), din zona de vest a

ţării să realizeze acţiuni de voluntariat în PNDVC pe perioada verii, pentru

identificarea, marcarea şi cartarea unor zone din cadrul parcului, neidentificate

până în prezent precum şi pentru cercetarea florei şi a faunei

Ø 30% dintre tinerii care accesează reţelele de socializare să viziteze parcul după

finalizarea campaniei

Ø 50% dintre ecologişti sau asociaţii ecologiste care receptează mesajul să realizeze

acţiuni de voluntariat axate pe conservarea parcului după încheierea campaniei

Ø atragerea unui număr de 5000 de persoane din publicul-ţintă la evenimentul de

lansare a campaniei ce va avea loc cu ocazia Zilei Europene a Parcurilor Naţionale

şi Naturale

Tema campaniei se va centra în jurul câtorva idei cum ar fi noutatea, diversitatea,

provocarea. Prin acest demers, vom încerca să arătăm o altă latură mai puţin cunoscută a

acestei arii naturale protejate şi să încurajăm publicul tânăr să o descopere. PNDVC are o

imagine eronată în rândul publicului-ţintă care îl percepe, prin asociere cu oraşul Băile

Herculane, ca un spaţiu destinat persoanelor de vârsta a treia care aleg această destinaţie doar

în scopuri curative şi de odihnă. În acest sens, vom încerca să lărgim percepţia publicului,

evidenţiind faptul că parcul nu se reduce la Băile Herculane, el se întinde pe o suprafaţă foarte

mare şi oferă o multitudine de posibilităţi de petrecere a timpului liber (de la drumeţii la

escaladă, rafting şi canioning şi chiar parapantă), reuşind astfel să satisfacă setea de aventură a

tinerilor.

Prin intermediul acestui mesaj, vom încerca să evidenţiem faptul că, în acest spaţiu, se

îmbină tradiţia curativă, binecunoscută a izvoarelor termominerale, cu posibilitatea de a

desfăşura sporturi extreme, atât de căutate de către tineri.

Vom concepe mesaje pentru fiecare categorie de public-ţintă. Pentru tineri mesajul va fi

următorul:

Pasiune,

Năzuinţă,

Decantare a

Visurilor şi

Cutezanţă - Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei.

Acest gen de mesaj este reprezentativ pentru această categorie de public deoarece

apelează la emoţie. Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei nu este doar un spaţiu de

relaxare, ci şi un loc în care poţi să evadezi din cotidian, să explorezi natura şi să observi

exemplare unice şi exotice de flori şi animale, să te aventurezi pe abrupturi calcaroase ori pe

apele reci şi limpezi ale râului Cerna.

Mesajul pe care îl vom transmite cercetătorilor este următorul:

Ø Natura - cel mai complex laborator de cercetare

Mesajul destinat cercetătorilor sugerează că Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei

oferă un cadru favorabil cercetării pe diverse planuri, atât sub aspect fizic, cât şi din punct de

vedere al florei şi faunei.

Mesajul adresat sportivilor este:

Ø Canioning, rafting, parapantă într-un singur loc: Parcul Naţional Domogled-Valea

Cernei

Enumeraţia încearcă să sublinieze resursele variate ale acestei arii naturale şi multiplele

posibilităţi de petrecere a timpului liber şi de practicare a sporturilor extreme.

În cazul publicului-ţintă reprezentat de ecologişti mesajul este:

Ø Valorificaţi specificul mediteranean al Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei!

Ø Broasca ţestoasă de uscat - bogăţie exotică a Parcului Naţional Domogled-Valea

Cernei

Prin acest mesaj, campania va încerca să-i conştientizeze pe ecologişti asupra valorilor

naturale, unice în ţară, ale Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei precum şi să-i determine

să se implice pentru a realiza acţiuni de conservare şi protejare a diverselor specii de floră şi

faună.

Slogan: Învinge monotonia! Evadează în natură, experimentează schimbarea! (Parcul

Naţional Domogled-Valea Cernei – mit şi exotism)

Stabilirea strategiei

În contextul situaţiei economice actuale, strategia va fi concepută într-o manieră

echilibrată care să nu implice costuri ridicate pentru atingerea obiectivelor. Astfel, va include

pe de o parte, activităţi de diseminare a informaţiei pentru a conştientiza publicul-ţintă asupra

existenţei Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei, iar pe de altă parte, acţiuni de

stimulare a unei atitudini pozitive faţă de parc prin organizarea de evenimente speciale.

Pentru a capta atenţia publicului-ţintă, trebuie implementate acţiuni de informare prin

intermediul mass-media, alături de organizarea unor evenimente speciale care să dea o notă de

originalitate întregii campanii. În acest fel, campania va conferi un grad mai mare de

memorabilitate mesajului în rândul publicului-ţintă. De asemenea, purtătorul mesajelor care

vor fi difuzate în presă va fi renumitul alpinist Horia Colibăşanu, care va adăuga un plus de

notorietate şi credibilitate mesajului.

Având în vedere că publicul-ţintă al campaniei este format, cu preponderenţă, din tineri,

ne vom axa pe transmiterea de mesaje în mediul on-line deoarece acesta reprezintă principalul

mijloc de informare şi comunicare utilizat de tineri. Mesajele vor fi postate în special pe

reţelele de socializare gen Facebook, Twitter, MySpace pentru că au devenit foarte accesate

de tineri şi astfel vom obţine o vizibilitate mai mare.

În ceea ce priveşte evenimentele, vom organiza un eveniment de lansare a campaniei cu

ocazia Zilei Europene a Parcurilor, în cadrul căruia se vor desfăşura acţiuni tematice

(demonstraţii de escaladă realizate de alpinistul Horia Colibăşanu, concursuri, workshop-uri

pe tema protecţiei mediului) şi vor participa toţi partenerii, colaboratorii, autorităţile locale.

Planificarea calendarului

Este o etapă esenţială în cadrul unei campanii de relaţii publice pentru că fixează data de

începere şi finalizare a campaniei şi organizează întreaga activitate de campanie, planificând

fiecare acţiune pe etape.

Campania de faţă se va întinde pe o perioadă de nouă luni şi va debuta în luna

septembrie a anului 2011. Voi prezenta în continuare calendarul acţiunilor din cadrul

campaniei:

Luna I

Ø săptămâna I: formarea echipei de campanie, stabilirea şi distribuirea sarcinilor

Ø săptămâna a II-a: contactarea personalităţii purtătoare a mesajului (alpinistul

Horia Colibăşanu)

Ø săptămâna a III-a şi a IV-a: analiza fişierelor de presă şi selectarea jurnaliştilor

Ø săpămâna a IV-a: contactarea tehnicienilor (graficieni, web designeri, fotografi,

cameramani)

Luna a II-a

Ø săptămâna I, II, III: conceperea şi realizarea materialelor de comunicare

(comunicate, pitch-uri, dosare de presă) şi promoţionale (afişe, pliante, fluturaşi)

Ø săptămâna a IV-a: distribuirea materialelor promoţionale

Luna a III-a

Ø săptămâna I: stabilirea regiei şi a scenariului pentru filmul documentar

Ø săptămâna a II-a: începerea filmărilor

Ø săptămâna a III-a şi a IV-a: montarea filmului

Luna a IV-a

Ø săptămâna I: trimiterea comunicatelor de presă, a pitch-urilor

Ø săptămâna a II-a: postarea mesajelor pe reţelele de socializare on-line

Ø săptămâna a III-a şi a IV-a: monitorizarea mass-media şi a mediului on-line

Lunile a V-a, a VI-a şi a VII-a

Ø săptămâna I, II, III, IV: pregătirea evenimentului

Luna a VIII-a

Ø săptămâna a II-a, 24 mai 2012: organizarea evenimentului

Luna a IX-a

Ø evaluarea campaniei

Stabilirea bugetului

Este una dintre cele mai importante etape ale unei campanii pentru că bugetul

condiţionează realizarea oricărei campanii. În funcţie de resursele financiare, putem stabili

dacă obiectivele propuse pot fi îndeplinite.

Bugetul estimativ al acestei campanii este următorul:

Ø Materiale promoţionale

· 1000 flyere = 180 euro

· 1000 pliante = 540 euro

· 50 afişe = 29 euro

Ø Realizare şi montare film de 10 minute = 351 euro

Ø Închiriere spaţiu pentru afişaj = 2.500 euro

Ø Materiale eveniment, logistică = 3.600 euro

Ø Fond de rezervă = 800 euro

Ø TOTAL: 8.000 de euro

Evaluarea

Evaluarea reprezintă analiza sistematică a desfăşurării campaniei şi a rezultatelor sale.

Este etapa în care analizăm dacă acţiunile desfăşurate în campanie au condus la atingerea

obiectivelor stabilite. Cercetarea şi analizarea datelor înainte, în timpul şi după desfăşurarea

campaniei ne permit să stabilim eficienţa şi credibilitatea campaniei. Fără evaluare, nu vom

putea şti dacă activităţile de relaţii publice au fost cele corecte şi dacă demersul nostru a avut

efectul scontat.

Evaluarea se poate face pe întreaga campanie sau doar pe anumite segmente. Ea ne

permite să aflăm care au fost punctele forte şi slabe ale campaniei, să vedem ce progrese am

făcut şi să înţelegem unde am greşit pentru a putea îmbunătăţi pe viitor.

Lucrarea a dorit să expliciteze maniera în care relaţiile publice în turism acţionează în

acest domeniu, propunând o campanie de RP de informare a unei arii naturale protejate,

Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei. Este vorba despre o campanie la nivel teoretic dar

care poate fi implementată. Obiectivul campaniei este acela de sporire a vizibilităţii parcului

şi a notorietăţii sale în rândul publicului-ţintă format din tineri, sportivi, ecologişti.

Campania încearcă să ofere o altă perspectivă asupra acestei arii naturale protejate,

încurajând publicul tânăr să o redescopere. Astfel, am evidenţiat faptul că parcul nu se reduce

la oraşul Băile Herculane şi că oferă o multitudine de posibilităţi de petrecere a timpului liber

(escaladă, rafting, canioning, parapantă), reuşind să satisfacă setea de aventură a tinerilor.

În concluzie, ne exprimăm speranţa că intenţia nemărturisită a lucrării, aceea de a

îmbina un alt gen de turism – cel de aventură – cu necesitatea de protejare a mediului

înconjurător, a fost reliefată prin mijloace specifice relaţiilor publice în turism.

BIBLIOGRAFIE

Băbăiţă, Carmen, Marian Ionel Tehnica operaţiunilor în turism,

Timişoara, Editura Mirton, 2008

Buckley, Ralf Adventure Toursim, Oxfordshire, CABI

Publishing, 2006

Clow, Kenneth E., Baack, Donald Integrated advertising, Promotion and

Marketing communication, New Jersey,

Pearson Prentice Hall, 2004

Coman, Cristina Relaţiile publice. Principii şi strategii,

Iaşi, Editura Polirom, 2006

Dagenais, Bernard Campania de relaţii publice, Iaşi, Editura

Polirom, 2003

David, George Tehnici de relaţii publice: comunicarea

cu mass-media, Iaşi, Editura Polirom,

2008

Deuschl, Dennis E. Travel and Tourism Public Relations. An

Introductory Guide for Hospitality

Managers, Massachussettes, Butterworth-

Heinemann, 2006

Goeldner, Charles R., Brent, Ritchie J.R Tourism. Principles, Practices,

Philosophies, New Jersey, John

Wiley&Sons, 2006

Hudman, Lloyd E., Hawkins, Donald E. Tourism in contemporary society: an

introductory text, New Jersey, Prentice

Hall, 1989

Kotler, Philip, John Bowen, James

Makens

Marketing for hospitality and tourism,

New Jersey, Prentice Hall, 1996

Middleton, Victor, Clarke, Jackie R. Marketing in Travel and Tourism,

Oxford, Butterworth-Heinemann, 2001

Nedelea, Alexandru Piaţa turistică, Bucureşti, Editura

Didactică şi Pedagogică, 2003

Negru, Radu, Vodă, Mihai Evaluarea resurselor turistice din

perspectiva dezvoltării durabile, Cluj-

Napoca, Editura Risoprint, 2005

Rotar, Gabriela, Eugenia Câmpeanu-

Sonea, Marin Ilieş, Gabriela Ilieş

Comunicarea în turism, Cluj-Napoca,

Editura Presa Universitară Clujeană,

2006

Rus, Flaviu Călin Campanii şi strategii de PR, Iaşi, Editura

Institutul European, 2008

Swarbrooke, John, Colin Beard, Suzanne

Leckie, Gill Pomfret

Adventure tourism. The new frontier,

Oxford, Butterworth-Heinemann, 2003

Theobald, William F. Global Tourism, Massachussettes,

Butterworth-Heinemann, 2005

Ureche, Cornelia Agenţia de turism. Tehnici de rezervare,

Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară

Clujeană, 2006

Vegheş, Ruff Iulian Relaţiile publice şi publicitatea online,

Iaşi, Editura Polirom, 2003

Wilcox, Dennis L., Glen T. Cameron,

Phillip H. Ault, Warren K. Agee

Relaţii publice. Strategii şi tactici,

Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2009

Alte surse Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin, Planul de management al Parcului

Naţional Domogled-Valea Cernei

Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin, Raport pentru public. Pădurile cu pin

negru de Banat-parte a reţelei NATURA 2000

Articole Carden, Ann R., Travel and tourism practioners put Public Relations in the driver’s seat, în

„Public Relations Tactics”, New York, aprilie 2003, vol. 10, nr. 4, p.15

Fall, Lisa T., The increasing role of public relations as a crisis management function : an

empirical examination of communication restrategising efforts among destination

organisation managers in the wake of 11th September în „Journal of Vacation Marketing”,

Londra, iunie 2004, vol. 10, nr. 3, p. 238

Konecnik, Maja, Evaluating Slovenia’s image as a tourism destination: A self- analysis

process towards building a destination brand în „Journal of Brand Management”, aprilie

2004, vol.11, nr. 4, p. 307

Shandwick, Weber, Tourism industry turns to PR arsenal to counter terrorism, în „PR

News”, 22 octombrie 2001, vol. 57, nr. 40, p. 1

Tourism practice passport for PR în „PR News”, 24 august 2005, vol. 61, nr. 33, p. 1

PUBLIC RELATIONS IN TOURISM.

DOMOGLED - CERNA VALLEY NATIONAL PARK (Abstract)

The paper aims at creating a promotional campaign for one of the most interesting protected areas, the

Domogled - Cerna Valley National Park, which is unique due to its natural and anthropical features.

The starting point of any public relations campaign is to define the problem. In the present case, the

problems identified were:

- the low level of knowledge concerning the Park;

- the lack of a unitary promotion of this protected natural areas;

- the lack of an identification and demarcation system for the areas within the Park;

- insufficient monitoring of safety within the Park.

The overall objective of the campaign is to increase the visibility of the Park. The target audience includes young

people, environmentalists, tourists. The calendar of actions proposed for the September2011 - May 2012

timeframe.

Domogled - Cerna Valley National Park is located east of Caras-Severin county, with a total area of

61,211 hectares, distributed as follows: 23,185 hectares in Caras-Severin, 8220 hectares west of the Mehedinti

county and 29,806 hectares in the Gorj county.

The sulphurous thermal waters, as well as the ones rich in sodium, chloride, calcium and the hypotonic

thermal waters in this area, valorized since the Roman times, conferred international recognition to the Baile

Herculane spa.

Due to the complexity of its physical-geological and climatic aspects, the Domogled - Cerna Valley

National Park is characterized by a remarkable floristic diversity (1110 species), some of which are rare species,

unique in the country.

The Domogled - Cerna Valley National Park is the core area for the black pine of Banat (Pinus nigra

ssp.banatica), a rare species at a national level and unique in the world.

The Domogled - Cerna Valley National park equally fosters a very exuberant and interesting fauna,

including numerous exclusive species found, such as the horned viper, the tortoise and the salamander. The most

significant lepidopteran fauna of the country (1,500 species of butterflies) can be found in this protected natural

area.

Therefore, the promotion campaign will target those who do not possess enough information about the

Park and those who have an erroneous perception of the Park, attempting to efficiently inform the public, to raise

awareness and encourage the protection of the environment.

Cuvinte cheie: campanie de relaţii publice, informare, vizibilitate.