swot campanie
TRANSCRIPT
Marketing politicTutorat 3
Autoritatea si legitimitate politica Mesajul politic si electoral. Regulile comunicarii politice Discursul electoral. Sloganul Promovarea ideologiei n campania electorala vs. promovarea imaginii n campania electorala. Tehnici de constructie a campaniei pozitive. Afisul. Spotul audio/video Regulile campaniilor electorale negative Strategiile marketingului politic Actiunea politica n campania electorala. Stiluri de campanie electorala: ofensiva, defensiva si atacul pe flancuri asupra concurentei. Strategii si identitate electorala.
n comunicarea politica, adevar nu exista. Cine controleaza procesul comunicarii politice detine si adevarul. Perceptia este esentiala, nu faptele. Faptele te pot nsela. Politica ("orice activitate de conducere sau de influentare a conducerii este politica" - Max Weber) presupune conflictul si negocierea dintre idealuri si putere, dar pna la urma este vorba doar despre putere. Puterea cunoaste forme variate (politica, sociala, militara, economica, religioasa). Puterea politica este obiectul central al stiintei politice. Puterea este imanenta socialului si politicului. Puterea politica poate fi coercitiva sau necoercitiva si a cunoscut mai multe faze de evolutie (nestructurata, individualizata, institutionalizata). Pentru Robert Dahl puterea se defineste ca o relatie, unde A exercita o putere asupra lui B n masura n care A obtine de la B o actiune pe care ultimul nu ar fi efectuat-o altfel. Astfel, puterea, departe de a reprezenta un atribut, se prezinta ca o relatie asimetrica, n care Y este o fiinta libera, niciodata complet dependenta. A - detinatorul puterii B - subiectul puterii. Cele doua fete ale puterii sunt autoritatea si legitimitatea. Autoritatea reprezinta relatia asimetrica de sus n jos, dinspre A (detinatorul puterii) nspre B (subiectul puterii) n raport cu un domeniu D de activitate.
A C A - detinatorul puterii B - subiectul puterii C- domeniul puterii.
B
Autoritatea se prezinta ca o relatie diferentiata ce presupune un raport ntre posesorul autoritatii, subiectul si domeniul autoritatii. Cnd posesorul autoritatii este specializat ntr-un anumit domeniu stiintific, el detine o autoritate epistemica. Autoritatea epistemica nu poate fi delegata si este exercitata doar de posesor, exclusiv n domeniul sau de competenta. Aceasta autoritate se refera la specializare, iar contestarea pozitiei exprimate de un expert nu se poate realiza dect prin intermediul specialistilor. Autoritatea epistemica nu se poate delega n nici o situatie.
Dar, cnd autoritatea priveste coordonarea unui domeniu si se exercita prin directive, atunci aceasta nu se refera la propozitii precum autoritatea epistemica, ci la ordine: autoritatea este deontica. Aceasta autoritate consta n recunoasterea pozitiei ierarhice a celui care o reprezinta de catre subiectii asupra carora se exercita si, spre deosebire de cea epistemica, autoritatea deontica poate fi delegata. Autoritatea politica este un tip de autoritate deontica. Ea este impersonala, fiind exercitata prin institutii. Caracterul impersonal al institutiilor asigura permanenta si durabilitatea, schimbarea persoanelor ce detin functii de autoritate politica neafectnd continuitatea institutiei politice (sau a statului). Autoritatea este att o institutie, ct si puterea formala pe care acea institutie o poseda; autoritatea presupune dreptul de a comanda, dar ramne dependenta de recunoasterea sa. Autoritatea politica presupune un proces de recunoastere si de delegare. Mijloacele prin care se instituie autoritatea pot fi: a) b) persuasive; agresive (amenintarea cu sau utilizarea violentei/constrngerii fizice).
Distinctia dintre autoritate si putere consta n atributele acestora. Daca puterea presupune att relatii de conducere-supunere, ct si de dominaresubordonare (coercitiva) , autoritatea (presupune legitimarea puterii) se rezuma la a reprezenta relatiile de conducere-supunere. Orice persoana are o autoritate ntr-un anume domeniu unic: orice individ are autoritate exclusiva asupra propriei sale fiinte/vieti si a propriului corp. Nu exista nsa o persoana care sa aiba autoritate n toate domeniile, desi ar putea pretinde. Legitimitatea Legitimarea autoritatii urmareste mpacarea intereselor grupului minor 12412w2212m itar aflat la guvernare cu interesele generale. Prin legitimitate, principiul ce justifica un sistem de guvernamnt, se realizeaza acomodarea guvernantilor cu guvernatii. Nici un regim politic nu poate functiona si nu se poate mentine n lipsa legitimitatii. Legitimitatea este relatia inversa, de jos n sus, dinspre B (subiectul puterii) spre A (detinatorul puterii) n sensul acordului/acomodarii pe care B l da n privinta lui A. Calitate a autoritatii politice de a fi acceptata pe baza consimtamntului si nu a fortei, legitimitatea presupune elemente de natura simbolica, ideologica si practica, ce variaza n functie de context. Legitimitatea presupune consensul pe care puterea politica l cstiga permanent prin ritualuri frecvente n rndul celor care asculta sau se supun. n democratie, autoritatea politica se legitimeaza prin alegeri, n urma campaniei electorale. Tipuri de legitimitate - Max Weber 1. Legitimitatea traditionala - detinatorii puterii sunt determinati n virtutea traditiei; autoritatea traditionala este exercitata de catre domnitori de vita veche, monarhi, n virtutea unor reguli transmise si consfintite prin traditie (putere ereditara personalizata); se bazeaza pe credinta n intangibilitatea normelor cutumiare.
2. Legitimitatea charismatica - se fondeaza pe calitatile considerate exceptionale ale celui ce o detine, n jurul caruia se constituie o comunitate de tip emotional. Dominatia charismatica este exercitata de marele demagog, de liderul religios sau de seful de partid anti-sistem, de conducatorul nzestrat cu toate virtutile eroice; este exprimata de liderul exceptional care apare n momentele de criza, n special n revolutie; puterea legitimata charismatic nu se deleaga, pentru ca liderul revolutionar nu poate delega puterea. 3. Legitimitatea rational-legala - se sprijina pe credinta n legalitatea normelor juridice pozitive si presupune ca relatia de conducere-supunere este reglata prin reguli abstracte, acceptate de cetateni responsabili. Autoritatea rationala, bazata pe o atitudine de supunere n ndeplinirea ndatoririlor legale, este exercitata de omul de stat modern sau de tehnocrat. Legitimitatea rationala este legitimitatea democratica. Autoritatea acordata institutiilor puterii reprezinta interesele majore ale comunitatii si este rezultatul aplicarii unor proceduri electorale (puterea este exercitata birocratic si este institutionalizata).
O problema din societatea devine cu adevarat semnificativa doar prin mediacoverage. Comunicarea politica nseamna sa influentezi permanent agenda setting a mass-media. Specialistul n comunicare trebuie sa determine publicul sa creada ca Guvernul trebuie sa faca ceva mai mult ntr-o anumita problema si trebuie sa strneasca aparitia sentimentelor publicului asupra problemei respective. De aceea, actiunile de comunicare politica trebuie sa se concentreze pe putere, pe membrii Guvernului si pe primul ministru. Principalul obstacol l constituie faptul ca n majoritatea tarilor mass-media este controlata de catre Guvern. De cele mai multe ori, cel de-al treilea partid nu se afla n agenda-setting. n comunicarea politica, mass-media si politica sunt ca o casatorie n care divortul nu este o optiune.
Analiza SWOT initiala - de identificare a profilului ideal al candidatului: cea mai mare ncredere cea mai mare vizibilitate intentie de vot (declarata versus reala) analiza de tur doi profilul ideal al candidatului (asteptarile electorului).
Calitatile ideale ale Primarului General, asa cum au reiesit din analiza SWOT initiala efectuata de D.A.: 1. Autoritate. 2. Corectitudine. 3. Apropiere de oameni.
4. Pricepere/cunoastere. n analizele initiale SWOT, electoratul este ntrebat relativ la rolul prescis/obligatoriu versus rolul interzis al candidatului ideal: itemi de genul Ce credeti ca ar trebui sa faca primarul din prima zi de mandat? Ce calitati trebuie sa aiba primarul? Ce trebuie sa nu faca primarul? Ce trebuie sa nu spuna primarul?
Mesajul electoral trebuie sa fie clar, simplu, concis, emotional, contrastant prin relatie cu ceilalti candidati, iar continutul sau poate fi credibil, pozitiv, negativ, comparativ, amuzant, ironic. Traditional, potrivit lui McLuhan, "media is the message". n campania electorala, you are the message. Regulile de aur ale comunicarii politice AIDA: Attention, Interest, Decision, Action. KISS: Keep It Short and Simple. 1. Identificarea mesajului electoral. 2. Mesajul nu trebuie schimbat pe parcursul campaniei. Mentine mesajul initial si repeta-l la infinit. Promisiunile nemplinite submineaza moralul electorilor. De aceea, promisiunile electorale trebuie sa fie vagi. 3. Impune-ti propria agenda. Problemele trebuie selectate din sondajele de opinie, iar campania electorala trebuie sa fie despre problemele candidatului nostru. Sondajele permit omului politic sa-si cunoasca nivelul de notorietate. 4. Pentru a fi credibila, imaginea pe care candidatul vrea sa o creeze despre el nu trebuie sa intre n contradictie cu perceptia pe care publicul deja o are despre el. Perceptia nu trebuie schimbata brusc, ci poate fi corectata n timp, mbunatatita si adaptata la contextul politic. Candidatii au, de obicei, o imagine cunoscuta de public ntr-o mai mica sau mai mare masura; ei au n opinia publica o anumita istorie, o marca prin care electoratul i distinge si i compara. Candidatul care nu are un astfel de bagaj din background trebuie sa si-l creeze pe parcursul campaniei electorale. 4. Evenimentele create de tine trebuie sa fie pe prima pagina a ziarelor si la stirile din prime-time. Trebuie sa gndesti n imagini atunci cnd alegi locatia unde se tine discursul electoral sau se organizeaza evenimentul media. 5. Raspunsurile trebuie sa fie rapide. Reactia rapida presupune transformarea lui bad news n good news
Pentru a impune un mesaj electoral este nevoie de un timp initial n care se va repeta mesajul (primele doua saptamni din campanie) si de un alt interval (ultimele zece zile) necesar pentru a-l dezvolta si pentru a-l rennoi. Exista o campanie de ambianta (a decorului, a afisajului) si o campanie de provocare, care creeaza suspans, presupune tease-uri, zgndareste curiozitatea si interesul pentru o anumita problema care trebuie sa fie a propriului candidat. Campania finala este campania de revelare; ea vine la scurt timp dupa campania de tachinare. "We must master the tools of communication or we will be mastered by those who do" (Robert Moley). Tehnici de constructie a campaniei pozitive: Sloganul Slaugh-ghaien reprezinta strigatul de lupta al unui clan razboinic scotian. Este simplificarea suprema, fraza care spune esentialul mesajului n trei-patru cuvinte. Trebuie sa fie original, credibil, sa aiba ritm si sa corespunda asteptarilor publicului vizavi de candidat. Sloganul este cel mult o propozitie concentrata. Este o formulasoc, care transforma programul electoral sau manifestul politic n fraze captivante si usor de memorat. Exemplu: Manifestul Partidului Comunist, redactat de Marx, poate fi redus la sloganul "Proletari din toate tarile, uniti-va!" Cercetarea de piata prin sondaje urmareste impactul pe care mesajul politic transmis prin talk-show de televiziune sau afisaj stradal l are asupra publicului. n acest mod se poate calibra mesajul pe termen scurt, dar nu trebuie modificat niciodata. Elementele rationale dintr-un discurs se retin cel mult trei zile, dar cele irationale (gesturi, comunicare non-verbala, prin intermediul minilor sau al ochilor) se impun pe termen lung, uneori pe durata a mai multi ani. Exemple de slogan: Cnd femeile voteaza, femeile cstiga. I'm young, I'm a democrat, I vote. Dupa 45 de ani de conducere nationalista, acesti (aceiasi) oameni vor sa le dati lor votul. Testarea mesajului prin Message Box: Votati Kerry pentru: NEW Votati Bush pentru: SAFETY - lider puternic si hotart - valori traditionale puternice (religie,
recunoastere internationala respect pentru SUA familie)
-
oprirea razboiului din Irak politica educationala
- l-a prins pe Saddam si a eliberat Irakul - America este n siguranta Nu votati Bush pentru ca: WEAK - este un fost alcoolic - a fost ales ntr-un mod controversat
Nu votati Kerry pentru ca: RISK LEADER taxele vor fi proportionale cu venitul apare somajul
nu face nimic pentru a preveni crimele mpotriva SUA - duce SUA n razboiul lui nimic mpotriva teroristilor - vorbeste prost n public, face gafe
Pentru eurodeputati n 2007 am realizat urmatorul tip de message box din care am extras cuvintele cheie (cu rosu bolduit) pe baza carora se ntocmeste mesajul electoral din campanie. Campania pozitiva porneste de la punctele tari, cea negativa se va folosi de punctele slabe ale concurentei. Votati Gigi Becali pentru: patriotism, credinta sinceritate, generozitate, traditie ortodoxa, incoruptibil,
Imagine coerenta: patriot, credincios, incoruptibil, bogat, generos, filantrop, apreciaza intelectualii ii aduna in jur, succcesele Stelei, apara identitatea cultural nationla, familie, a pornit de jos, model de reusita sociala nu a colaborat cu Securitatea sau PCR bun manager acte caritabile sustinere pentru BOR
Nu votati Becali pentru ca este: impulsiv, incult, are tendinte dictatoriale Extremist, nu e deschis dialogului, e ncapatanat, impulsiv, nu e cultivat, e incult, Scandalul Hagi, insuccesele Stelei Injurii la adresa jurnalistilor Afaceri cu terenuri dubioase - MapN - cercetat de DNA Datorii mari la stat Votati Dancu Catalin Radu
Avocat Vicepresed executiv PD Nu a colaborat cu Securitate Repezinta interesele evreiesti pt recuperarera bunurilor A aparat 400 de jurnalisti in cazuri legate de libertatea presei Nu votati Dancu Catalin Radu Traseism Nu are competente pe UE Votati Stroe Stefania Laura Doctorat in istoria relatiilor internatioanale Lb straine Experienta ca fotograf, pictor Nu votati Stroe Stefania Laura Fara experienta politica Votati Godeanu Teodor Narcis Jurist Lector univ Spiru Haret, Fac Drept Presed Bucuresti Nu votati Zana Corneliu Prof. Uni. Dr Medic cardiolog Floreasca Politie politica Helmut Dukhadam Popularitate, Sevilla Votati PSD pentru ca: Stabilitate; solidaritate sociala, sprijin international, traditie "Tu faci oferta" - PE; "Pe primul loc oamenii", reconstructie sociala
traditie a stangii coerente, reuneste fortele de stanga categorii social - pensii, program de asigurari sociale Saracii, muncitorii, agricultorii, fermieri, tarani, pensionari Candidati de prestigiu: Adrian Severin, Corlatean, Daciana Sarbu (protectia consumatorului) Implicarea in lupta impotriva terorismului Opozitie la guvernare de dreapta Cresterea ec si crearea de locuri de munca Pensii pentru pensionarii europeni Credite flexibile pentru familiile tinere Modernizarea scolilor si spitalelor Nr mare de lideri, experienta mare in administratie
Nu votati PSD pentru ca este: conflictual, coruptie, fost PCR Demagogia, se reformeaza Scazut popularitate Coruptia fostului guvern AN Scindat, macinat de conflicte intestine Politicieni care se agata de putere TSD - fosti pionieri Baronii locali, nr mic de alesi locali Indisciplina de partid (motiune de cenzura) Votati Titus Corlatean pentru Experienta n rel. internationale diplomat in relatii externe secretar de stat "romani de pretutindeni"
Votati Adrian Severin pentru ca este membru comisia afeceri externe prof. drept rel. comerciale presed sectiune integrare europeana presed. Adunarea parlmanentara OSCE Votati PNL pentru ca: experienta, competenti, legislatie integrare europeana, bunastare, bai europeni pt investitii - infrasctura Organizare si disciplina de partid Candidati din societate civila: Renate Weber (consilier pentru Basescu 2004-2005), presed. Soros, experienta in drepturile omului Daniel Daianu, Coalitia pt. Parlament - 78-79 ofiter DIE, economist sef 92-97 la BNR, Ministru Finantelor Valean Adina Ioana (secretar al comisiei PNL pt mediu de afaceri si politici concurentiale - sprijinita de Dinu Patriciu) - euro-observator Cristian Anghel - Coalitia pt Parlament Curat - afaceri dubioase la Primarie BM Cristian Silviu Busoi - medic, deputat de Timis, specializat pe Aparare (ii apartine proiectul armata voluntara) Aquis comunitar, institutionalisti, legalisti europeana,
Nu votam PNL pentru ca: incompetenti, coruptia, risc, pesedizarea PNL Ruperea Aliantei DA Conflictul cu Stolojon si Basescu Abadonara doctrinei liberale de initiativa privata Nu au o buna comunicare cu presa Ministru Justitiei Caltabosul si palinca lui Remes
Votati PD pentru ca: populari, schimbare, anti-coruptie / Progres, lideri, tineri - Populari in Europa, democrati in Romania
Preocupati de romanii din Spania Popular, sta bine in sondaje - este lider pe piata sondajelor Comunicare on-line Schimbarea Romaniei - infrastructura Eliminarea coruptiei Sebastian Bodu, Sorin Frunza Verde - tineri cu experienta Nu are corupti Partid de opozitie
Nu votati PD pentru ca: incapacitate de absortie, absenta investitiilor straine, partid-persoana Bucurestiul nu arata ca o capitala europeana Au fost la guvernare 2 ani si 3 luni Nu are lideri politici vizibili Elena Udrea si Sulfina Barbu Probleme de competente - Bodu pentru: progres economic, crestere
Votati PNL economica, prefesionalism
Progresul economic: cresterea puterii monedei nationale; Investitii in Romania Partid istoric Tehnocrati, profesionisti, economisti Aderarea UE in mandatul Tarcieanu Marirea pensiile Motiunea de cenzura
Nu votati PNL pentru: coruptie, inflatie
nu atragem fonduri structurale scandaluri de coruptie ministerul justitie chiariu clauza de salvgardare pe agricultaura ruperea aliantei DA, aparitia PLD cresterea preturilor la alimente si la energia electrica
Campania negativa: despre PSD: partid dezorganizat, scindat A. Severin - casa RAPPS, cu chirie mica Mircea Pascu - scandalul fregate Titus Corlatean - a fost adus de Nastase in PSD Daciana Sarbu atacabila pe relatia cu Ponta - i-a distrus familia Mircea Geoana - un lider slab despre PD: subordonat presedintelui n-are identitate electorala manevrat de Cotroceni Sorin Frunza Verde e mason, iar BOR condamna masoneria Roberta Anastase fost Miss buna de partidul fotomodelelor Oameni de pe lista destul de dubiosi despre PNL: Daniel Anghel si Daianu Au spart Alianta DA intretine criza politica despre PNG:
-
nu are vechime, nu au lideri, incult, nu are stiinta despre UE, nu apreciaza valorile, inconsecventa, atitudini dictatoriale
Sloganul va porni de la si este posibil sa contina cuvintele cheie din message box (identificat prin cercetare de tip sondaj sau focus-grup) Slogan PNG la euro-parlamentarele din 2007: "Romnia europeana este crezul meu", "Soarele credintei sa straluceasca deasupra Europei", "Noi ducem valorile crestine in Europa" Slogan negativ: PSD - Suntem multi si corupti, "UE ne da, PSD isi baga in traista!" "Cu o mana va dam si cu doua va luam" Slogan posibil PSD - "Cu noi vei avea o viata de european, salariu si pensii europene." "Tu esti prioritatea noastra" Slogan negativ PNG: "Nu vrem ca banii sa dicteze. Nu-ti vinde votul!" "Banii vorbeste lui Becali." Sloganul PD: "Porneste cu dreptul spre Europa!" "Fii popular in Europa! Voteaza PD!" "Democrati n Romnia, populari n Europa." "PD sustine tinerilor europarlamentari. Da o sansa dezvoltarii Romniei!" (Populari n Romania, nedemocrati n Europa) Slogan PNL: "Cu Europa pentru Romnia" Slogan negativ PSD: "Am furat in Romania vom fura in Europa!" Slogan negativ PD: "Dusi cu pluta in Europa!" "Cu votca, Udrea si Vaporul Fraiem din nou poporul" "Ai ales un presedinte deasupra tuturor partidelor. Basescu e presedintele PD." " Cu elene defilam, Aliante destram! Vorbe multe aruncam!
Si poporul ignoram!" Slogul PNL: "Impreuna pentru o Romanie liberala in Europeana." "Trimite-i in Parlamentul European, pe cei ce stiu cu adevarat sa fie europeni." "Avem de atins impreuna o noua tinta: o Romanie puternica in PE". Slogan PNG: Vom renaste spiritual doar intr-o Europa crestina. Prin credinta deschidem Europa. In fruntea Europei prin forta crucii. Impreuna in Europa prin credinta si traditie. Model de analiza: comportamentul electoral = comportamentul cumparatorului. Mesaj - Atitudine - nvatare - Comportament M M M M M - -C - -C -A -A -A -C - -C -C - -A -A -
Mesaj = constanta.
AfisulPrin afis ne vorbeste strada. Afisul apare n drum, nu poate fi ocolit nici de catre pieton si mai ales nici de catre sofer. Banner-ele apar n intersectii, mesele pe cladirile nalte, afisele de dimensiuni cuprinse ntre 1 metru patrat si 3 metri patrati, panourile apar n statiile mijloacelor de transport n comun. Mesajul trebuie sa fie simplu pentru ca nu ai timpi sa contempli afisul. Dintr-o singura privire trebuie sa prindem ce spune. Eficienta afisului este determinata de spatiu (cte panouri sunt acoperite cu candidatul X, ct de vizibila este pozitionarea pe strada) si de timp (durata afisajului, ct timp ai nchiriat panoul). Afisul presupune script si imagine. Limbajul grafic cuprinde tipografia = tipul de caracter si dimensiunea corpului literelor, desenul si formatul literelor si topografia = repartizarea diverselor elemente ale mesajului pe suprafata de acoperit. Analiza de portret de afis - de tipul paginii de desen. Afisele de metrou trebuie sa difere de banner-ele de strada din motivul decodificarii mesajelor. Mesajele simple sunt cele de impact: simple si eventual n alb-negru. Folosirea ochilor si a minilor sunt cele mai importante n actul de persuadare. (ex. Afis frontal,
pastrarea privirii inteligente, sclipirea din ochiul stng din afisele cu candidatul PSD la Presedintie n alegerile din noiembrie 2004, vs. Fotografie retusata (acoperirea ridurilor, culoarea tenului) n comparatie cu imaginea pozitionata spre dreapta, unde candidatul este suficient siesi, multumit de sine, mai putin prietenos, cu gusa mai vizibila, alb ca varul, cu privirea aiurea, fara o tinta precisa; n afisul candidatului PNCD la Presedintie cei doi lideri taranisti sunt ngrijorator de apropiati, fotografia nu respira, imaginile prea apropiate ale celor doi sunt deranjante; fotografia de buletin a candidatului AP, cu gusa si multumire de sine aristocrata, deranjanta prin contrastul cu sloganul socialist "Munceste si cstiga". Exercitiu: a) Realizati un afis sau un spot electoral radio/TV care va fi difuzat gratuit la postul public (tehnici de campanie pozitiva). b) Realizati un comunicat de presa (ca tehnica a campaniei pozitive) n care sa anuntati lansarea candidatului n cursa electorala. Comunicatul de presa va fi semnat de purtatorul de cuvnt, de coordonatorul de PR sau de Biroul de Presa. Trebuie sa existe datele de contact ale celui care semneaza. Antetul va cuprinde data emiterii si titlul comunicatului de presa. Comunicatul va fi trimis fie catre agentii de presa (Mediafax sau Rompress), fie catre anumite publicatii-tinta. Informatiile din comunicat vor fi preluate gratuit de catre jurnalisti doar daca au valoare de stire (newsworthiness). De regula, jurnalistii vor prelua fragmente din comunicat care au o tenta negativa la adresa candidatului sau elementele de fapt divers. Daca Departamentul de PR doreste ca informatiile din comunicat sa fie preluate de jurnalisti n spatiul publicitatii electorale, atunci comunicatul trebuie inclus n cheltuielile de buget. Comunicatul se va redacta dupa regula piramidei inversate si trebuie sa transmita o idee, cel mult doua idei. Trebuie sa includa caracteristicile stirii: proximitate spatiala si temporala, numarul mare de persoane implicate, aparitia personalitatilor, a marcatorilor de prestigiu. nainte de evenimentul de lansare a candidatului, trebuie sa ti ajuti publicultinta sa te identifice si sa doreasca sa-ti puna ntrebari. Trebuie sa oferi informatii pentru a ti se cere alte informatii. Pot fi lansati fluturasi sau scrisori catre alegatori cu mesaje n genul: "stiai ca beneficiezi de cinci consultatii gratuite anual la medicul stomatolog? ntreaba-l pe candidatul X cnd vine n sectorul tau. stiai ca n Bucuresti din cauza prafului infestat cu noxe speranta de viata este cea mai mica dintre capitalele europene? ntreaba-l pe candidatul X ce solutii a pregatit. stiai ca poti da Primaria n judecata pentru gropile din strada ta si poti cstiga bani pentru repararea automobilului? ntreaba-l pe candidatul X cnd vine n sectorul tau pe data de ., la ora de ., n locatia. ". Crearea de evenimente civice se face nainte de lansarea candidatului. (salvarea unui copil, unui animal de casa etc.)
Planul de campaniePentru a impune un mesaj electoral este nevoie de un timp initial n care se va repeta mesajul (primele doua saptamni din campanie) si de un alt interval
(ultimele zece zile) necesar pentru a-l dezvolta si pentru a-l rennoi. Exista o campanie de ambianta (a decorului, a afisajului) si o campanie de provocare, care creeaza suspans, presupune tease-uri, zgndareste curiozitatea si interesul pentru o anumita problema care trebuie sa fie a propriului candidat. Campania finala este campania de revelare; ea vine la scurt timp dupa campania de tachinare. "We must master the tools of communication or we will be mastered by those who do" (Robert Moley). Ca si publicitatea comerciala, publicitatea electorala se face prin ATL-uri si BTL-uri. Above The Line este publicitatea care utilizeaza cinci canale mari: presa scrisa, radio, televiziune, afisaj stradal, cinema (bilete de acces gratuit, difuzarea de spoturi publicitare nainte de proiectarea peliculei). n categoria new media intra campania pe Internet. Prima a fost realizata n anul 2000 l-a ridicat n sondaje pe candidatul Howard Dean la Presedintia Americii. Dar ceea ce l-a darmat au fost vechile media, pentru ca televiziunea ramne deocamdata cel mai puternic mijloc de persuadarea n masa (www.meetup.com, www.deanforamerica.com). Bellow The Line reprezinta publicitatea facuta prin evenimente, persoane publice de prestigiu si obiecte (pixuri, umbrele, brichete, agende, ceasuri, CD-uri, casete, tricouri, sepci etc.). Exercitiu: Cumparati cu banii din bugetul de campanie spatiu de televiziune (pentru difuzarea unor spoturi de 30 de secunde) n cadrul talk-show-urilor n care candidatii vostri sunt invitati n prima saptamna de campanie. Audienta vs. Rating vs. Market share (reach) Cumpararea de ATL-uri si BTL-uri este determinata de acesti indicatori de piata, iar corpul legislativ, normele juridice n vigoare presupun restrictii diferite, cu sanctiuni pentru ATL-uri, dar nu si pentru BTL-uri. Audienta reprezinta volumul telespectatorilor care au urmarit o emisiune ntrun anumit interval orar din totalul posesorilor de aparate radio si TV platitori de abonamente. Rating-ul reprezinta din volumul celor care au dat drumul la televizor sau la radio n intervalul de timp respectiv cti au urmarit propriu-zis emisiunea n acel interval. Rating-ul se masoara prin chestionar autoaplicat (trimis prin posta) ori prin telefon. Exista si audio-metrele, care sunt introduse n televizoare si care transmit telefonic informatii n legatura cu timpul ct a ramas televizorul aprins pe un canal sau pe altul. Reach-ul sau market share constituie acea parte de piata, respectiv volumul de telespectatori care au fost cel putin o data expusi mesajului publicitar sau electoral ( reach-ul nu tine cont de expunerile repetate). Frecventa reprezinta numarul mediu de expuneri al unei persoane la un anumit mesaj.
Produsul dintre reach si frecventa reprezinta numarul de impresii, respectiv GRP; numarul de acte de vizionare a mesajului. GRP = Gross Rating Point se utilizeaza n elaborarea planului de media si ne spune care este rating-ul total al postului sau al emisiunii Indicatorii de piata pentru presa scrisa: sala. Pentru afisajul stradal conteaza rata de expunere, respectiv numarul de autovehicule si persoane care trec prin acel punct la o anumita ora. Traficul se poate masura ntr-un interval de cinci minute functie de cti oameni trec peste o linie trasata cu creta ntr-un anumit loc. Pentru BTL-uri, n cazul evenimentelor, indicatorul este capacitatea locatiei. Exemplu: Peste 15.000 de persoane n Piata Constitutiei si nu mai mult de 5.000 de persoane n Piata Victoriei. Publicitatea electorala poate fi redusa la aceleasi verbe ca si publicitatea comerciala (Francoise Brunne, "Fericirea ca obligatie, Psihosociologia si sociologia publicitatii", Ed. Trei, 1996: "A reduce, a frustra, a erotiza, a aliena, a recupera, a conditiona si a infantiliza"). Publicitatea electorala este proactiva si reactiva. Publicitatea proactiva trebuie sa tina cont de faptul ca produsul este activ, are un background, o istorie, vorbeste, comunica, face sau nu face anumite gesturi, este sau nu este dinamic. Candidatului trebuie sa i se potriveasca branding-ul. Nu poti construi o imagine n dezacord cu background-ul deja existent. n functie de candidat, poti alege si mijlocul de comunicare cel mai eficient - televiziunea, Internetul (gherila digitala), presa scrisa, outdoor-ul - si, n functie de tehnicile specifice, ti vei crea strategia de marketing. La alegerile locale din 2000 pentru Primaria Bucurestiului, obiectivul de marketing al PD-ului a fost ca Traian Basescu sa ajunga ntre primii trei. Cu cteva zile nainte de nceperea campaniei, nca oscila ntre Simona Marinescu si Traian Basescu. Agentia de publicitate comerciala GMP/MAP a facut publicitate electorala conjunctural pentru partidul democrat si a hotart sa mute strategia electorala dinspre candidat spre partid. n 2004, strategia s-a axat pe candidat si o strategie identica au adoptat si coordonatorii campaniei PSD. Sloganul PSD "Bucuresti, cstigi cu Geoana" a putut fi speculat de catre strategii PD, deoarece mesajul nu spunea explicit ce cstigi. Tacticienii GMP au pornit de la premisa ca publicul-tinta din Bucuresti, candidatii la Primarie si mijloacele de comunicare au o particularitate dmboviteana tirajul - se masoara la tipografie vnzarea - reprezinta tirajul minus retururile rata de citire - la un cumparator, cti au citit respectivul ziar.
Indicatorul pentru cinema este numarul de bilete minus numarul de scaune din
anume (bascalia) si au decis ca produsul sa fie pozitionat si condus direct de agentie. La nceputul perioadei de campanie, ministrul de Externe Mircea Geoana avea 70% credibilitate n rndul bucurestenilor si, n consecinta, teaser-ul lansat de PSD a fost pe fond albastru: "Bucuresti, acum ai cu cine sa votezi". n replica, cu un font identic cu cel al PSD-ului, dar pe portocaliu, reactia PD-ului a fost: "Tot Basescu e de-votat". n publicitatea reactiva, tacticienii PD au gndit sloganul "Bucuresti, cstigi cu Geoana" ca pe un teaser si nu ca pe un slogan sau o promisiune electorala, deoarece n mod logic urmeaza sa apara n sloganul PSD ce anume sa cstigi. Reactia PD a fost imediata: "La loterie cstigi daca ai noroc, la vot merge la sigur". Campania negativa a PSD pentru alegerile prezidentiale a pornit de la ideea ca "Basescu nu are stofa de presedinte". n replica, GMP/MAP nu l-au pus pe candidatul Basescu sa se schimbe/cosmetizeze, nu l-au pus sa-si suflece mnecile sau sa-si dea jos cravata asa cum a facut candidatul Geoana. Cu att mai mult cu ct sedinta foto cu candidatul Basescu s-a tinut chiar n prima zi de campanie de dupa noaptea cutremurului. Publicitatea reactiva a PD a presupus permanent reactii de moment la campania pozitiva a PSD. Bugetul campaniei pozitive a PSD a fost de cel putin zece ori mai mare dect cel al PD-ului, iar diferenta reala de cuget din campania negativa nu se cunoaste. Reactia PD a fost permanent la tease-urile lansate de PSD n campania pozitiva pentru Adrian Nastase. "Faptele sunt politica mea" a fost sloganul PSD care a folosit PD-ului pentru a sublinia nca o data aroganta candidatului Adrian Nastase. Doar vointa politica a candidatului a facut sa nu fie ales sloganul indicat de analizele de focus-grup, si anume: "Mai sunt multe de facut" - mult mai potrivit pentru contextul electoral. Oricum, daca reactia PD la sloganul "Faptele sunt politica mea" a fost "Mizeria este realitatea ta cnd faptele sunt politica mea", daca PSD ar fi ales sloganul "Mai sunt multe de facut", reactia PD ar fi fost "Mai sunt multe de furat". n acelasi mod cum n 2005, la alegerile partiale, publicitatea reactiva la sloganul candidatului Marian Vanghelie "Am facut n sector, o sa fac n tot orasul" a venit sub forma unor fluturasi n care grafic era reprezentat un cine vagabond care si facea nevoile n sector si promitea ca o sa faca n tot orasul. Publicitatea proactiva si reactiva pot influenta publicistica, editorialurile, comentariile, genurile de opinie si n acest mod ia nastere strategia de marketing. Produsul dat trebuie mbracat si branduit n acord cu structura si background-ul candidatului. Campania PD de la locale din 2004 a decurs sub sloganul "Totul sau nimic", un slogan inspirat din declaratiile candidatului Traian Basescu, care anunta ca si va prezenta demisia daca nu va avea un consiliu general.
Strategiile marketingului politic Strategia electorala si descompunerea n pasi tactici. Managementul electoral n interiorul ciclului electoral.
Nu trebuie sa-ti faci mai nti planul si sa ncerci apoi sa faci circumstantele sa se potriveasca planului, ci trebuie sa faci un plan care sa se potriveasca circumstantelor. Analiza S.W.O.T. ti va indica pozitia pe care o ocupa propriul candidat si concurenta n mintea publicurilor. Strategia trebuie, asadar, sa urmeze tactica. Astazi, n marketingul comercial si cel electoral artileria si tancurile sunt reprezentate de publicitate. Daca nu stapnesti reclama la nivel tactic, vei avea un dezavantaj imens ca strateg de marketing. Candidatii cel mai bine plasati pe piata electorala sunt cei care vor face public apel la liniste, la calm, la o campanie curata. Candidatii cu sansa a treia vor aborda strategii agresive pentru a-si crea vizibilitate si pentru a se apropia de axa centrala. Liderul de piata este singurul care trebuie sa fie defensiv, iar cea mai buna strategie defensiva este curajul liderului de a se ataca singur. n acest mod, vor fi prentmpinate si blocate miscarile concurentei. Preocuparea principala pentru numarul doi si numarul trei de pe piata trebuie sa fie puterea liderului. Ei trebuie sa gaseasca o slabiciune n puterea liderului si sa atace n acel punct. Atacul trebuie lansat pe un front ct mai ngust. Cu ct competitorul este mai slab cotat pe piata, cu att ofensiva trebuie lansata pe flanc, eventual ntr-o zona nedisputata de nimeni (un public tinta uitat de celelalte formatiuni). Surpriza tactica si actiunile rapide trebuie sa fie elementele cheie ale atacului pe flanc. Candidatii cotati cu cele mai mici sanse vor recurge la actiunile de gherila. Ei trebuie sa gaseasca un segment de piata suficient de mic pentru a-l cuceri si, apoi, a-l putea apara. Indiferent de succesul pe care l vor obtine, acesti competitori nu trebuie sa se comporte ca liderul de pe piata. Opinia comuna pretinde ca este mai usor sa ajungi n vrf dect sa te mentii acolo. n realitate, este mult mai usor sa te mentii n vrf dect sa ajungi acolo - vezi cazul Ion Iliescu, liderul care stie sa profite de principiul fortei. Principiul fortei poate fi ilustrat printr-o lege elementara a fizicii: cel mai mare si mai greu va fi mai putin afectat ntr-un impact dect cel mai mic si mai usor. Superioritatea fortei este un avantaj att de important, nct depaseste diferentele calitative (cel care are cel mai mare numar de membri de partid, cel care detine puterea legitima si se bucura de cea mai mare credibilitate n sondaje si permite sa ameninte cu organizarea de alegeri anticipate, cel care organizeaza alegerile le va cstiga). O eroare traditionala a strategilor de marketing este convingerea ca produsul mai bun va nvinge pe piata si iluzia ca "adevarul va iesi la iveala". Adica, daca ai un produs sau serviciu calitativ, ti trebuie doar o agentie de publicitate care sa comunice avantajele clientului si o buna capacitate de desfacere. n realitate, prejudecatile, ideile gresite, ignoranta nu pot fi schimbate prin reclama sau prin efort de desfacere. O gndire deja formata este imposibil de schimbat. Reclama, mesajul electoral, sloganul trebuie sa ntareasca credintele deja existente. Strategul trebuie sa porneasca de la perceptia pe care o are clientul potential. Iar publicul gndeste ca ntotdeauna cel mai puternic are dreptate (de aici si votul pentru putere, pe care l dau clasele defavorizate, cei care au nevoie de asistenta din
partea statului). Impresia falsa ca cel mai bun candidat nvinge ntotdeauna trebuie corectata prin strategia care nu va pune accentul pe calitatea ofertei electorale, ci pe ceea ce o face diferita de a concurentei. 1. Razboiul de aparare, respectiv defensiva liderului este mai puternica pentru ca ntotdeauna lansarea unui atac-surpriza este dificila. Doar liderul de piata trebuie sa joace pe cartea defensivei. n practica, nsa, majoritatea candidatilor sau formatiunilor politice aflate n cursa electorala se considera lideri. n realitate, nu partidele creeaza liderii, pentru ca doar cel pe care l percepe publicul ca lider este unul autentic. Cea mai buna strategie defensiva este curajul liderului de a se ataca singur. n campanie, asta nseamna introducerea unor noi oferte electorale care sa le puna n umbra pe cele precedente. Chiar daca risti sa-ti sacrifici profitul pe termen scurt, pe termen lung atacndu-te singur ti protejezi segmentul de piata, pentru ca prentmpini miscarile concurentei. Analiza S.W.O.T. scoate n evidenta punctele slabe ale propriului candidat si tocmai pe acestea trebuie sa le ntorci n favoarea ta (vezi Traian Basescu, care, n dezbaterea electorala finala pentru alegerile prezidentiale din 2004, se recunoaste a fi un fost comunist, parte a fostei nomenclaturi. n campania pentru alegerile din 6 iunie 2004 actorul semnificativ a fost acelasi primar al Capitalei n opozitie cu Ministrul de externe, Mircea Geoana. Basescu si-a construit identitatea electorala pe baza unei strategii accentuat reactive, specifica liderului. Mesajul sau a fost unul de autopromovare pe baza unui continut electoral slab. Programul ocupa un rol secundar n cadrul dezbaterilor, de aceea evidentiem slabiciunile programului. Strategia s-a construit n jurul conceptului de echipa. Primarul PD, Traian Basescu avea nevoie de o schimbare la nivelul celor 6 sectoare unde conducea primarii PSD. Mesajul precis: nevoia de asociere cu Consiliul Municipiului Bucuresti. Traian Basescu, ca si la generalele din noiembrie, urma sa ocupe functia de "locomotiva" a Aliantei D.A. Reactia lui Base se concentra pe bascalia vizavi de mesajul coerent al adversarului. Nu au existat nsa atacuri dure, directe la adresa lui Geoana. 2. Principiile razboiului ofensiv se aplica pentru numarul 2 sau numarul 3 de pe piata, respectiv pentru o organizatie politica suficient de puternica pentru a sustine un atac mpotriva liderului. PSD si Mircea Geoana, la aceleasi alegeri locale din iunie 2004, pentru Primaria Bucuresti-ului au avut o strategie ofensiva de atac la adresa lui Traian Basescu. Mesajul electoral a fost unul pozitiv de autopromovare. Accentul s-a pus pe continutul programului: investitii, credite performante, oras european, locuinte ieftine etc. Geoana a asociat rezolvarea problemelor din Guvern cu cele de la Primarie. Spre deosebire de contra-candidatul sau, Geoana sustinea ca poate sa lucreze cu orice fel de majoritate n Consiliu Municipiului Bucuresti. La anuntarea candidaturii, Mircea Geoana beneficia de un coeficient de ncredere mai mare dect Mircea Geoana. Numarul 2 si numarul 3 trebuie sa constientizeze ca ceea ce poseda liderul este, de fapt, o pozitie doar n mintea consumatorului. Pentru numarul 3 si numarul 4 nu este important daca vor cstiga, ci important este sa piarda liderul, n acest mod, ei obtinnd notorietate (terorism, Sun Z, "Ataca unul, terorizeaza o mie").
Cel care ataca trebuie sa identifice slabiciunea n puterea liderului si sa atace acolo cu toate fortele. Numarul 2 si 3 vor inventa evenimente despre lider, care pot lua si forma unei campanii negative: n viata privata din tineretea adversarului se pot inventa violuri, crime, ncalcari ale legii penale: pericolul este acela ca publicul nehotart le poate interpreta diferit si surprinzator. Ocupantii pozitiilor de la a patra pozitie spre plus infinit vor trebui sa atace pe flanc, iar un atac pe flanc va fi dat ntro zona care nu se afla n disputa. (atacul pe flancuri n alegerile locale a nsemnat discreditarea echipei adverse). Cu alte cuvinte, nu ti vei lansa trupele n mijlocul inamicilor si nici nu vei lansa un serviciu/produs pe o piata dominata de produsul sau serviciile concurentei. Aceasta miscare se numeste "segmentare", adica identificarea unor noi segmente sau nise de piata (aici sunt, n general, cei dispusi sa voteze, dar care nu sunt hotarti cu cine sa voteze). Un marketing de succes nseamna sa-ti adaptezi propria tactica la concurenta si nu la propria organizatie politica. Partidele mici, de regula, sunt cele care trebuie sa abordeze razboiul de gherila. Ele trebuie sa gaseasca un segment de public pe piata suficient de mic pentru a-l putea apara. Razboiul de gherila presupune si flexibilitatea de a fugi de pe o pozitie pe o noua pozitie si de a profita de fiecare oportunitate. Avantajul partidelor mici este ca lansarea unei oferte se poate face la sugestia unei singure persoane, n vreme ce n marile partide propunerea poate fi nmormntata mai multe luni ntr-o comisie sau ntr-o oligarhie. Atacul de gherila clasic este un atac pe plan local, iar o alta tactica clasica de gherila este sa te adresezi unei categorii specifice de public (ca venit, ocupatie, vrsta) pe care sa le fidelizezi. Regimul de vizibilitate generala al partidelor politice n presa Regimul de vizibilitate negativa Regimul de vizibilitate pozitiva Exemplu: Curba vizibilitatii
Mesaj Campania 1996.
auto-centrat. prezidentiala
Mesaj rasturnat. Campania prezidentiala 2004.
Scurt istoric al campaniilor electoraleCampania pentru alegerile locale, Bucuresti, 1996 Victor versus Campania pentru alegerile locale, Bucuresti, 1998 (Victor Ciorbea pleaca la Guvern la prim-ministru) Viorel Lis versus Sorin Oprescu Puncte slabe Viorel Lis: viata personala (aventura cu Bahmuteanu). Coordonatorul de campanie PSD, Gheorghe Onut, l-a sfatuit pe Sorin Oprescu sa nu-l atace pe Viorel Lis (Viorel Lis pornea de pe pozitia ni, prin plecare lui Victor Ciorbea, se ofera o trambulina lui Viorel Lis). Sorin Oprescu a pierdut la o diferenta de 4000 de voturi. Campania pentru alegerile locale, Bucuresti, 2000 Traian Basescu versus Sorin Oprescu Dupa primul tur, PSD cstiga toate cele 6 sectoare. n turul al doilea, se lupta un profesor universitar si director de spital, care pierde la o diferenta de 5000 de voturi n fata unui fost marinar. Ciorbea
Electoratul maximal pe Bucuresti al PSD-ului este de 32%. n urma guvernarii PSD 2000-2004, social-democratii nu si-au rasplatit activistii organizatiei Bucuresti cu functii la centru, prin urmare organizatia PSD Bucuresti nu si-a stimulat membrii si simpatizantii pentru votul n favoarea lui Marean Vanghelie n campania din 2005 si nici pentru cea a lui Mircea Geoana din 2004. Campania pentru alegerile locale, Bucuresti, 2004 Traian Basescu versus Mircea Geoana Traian Basescu a cstigat lejer din primul tur ca urmare a efectului de aliniere, iar candidatii D.A. de la 5 sectoare au cstigat pe fondul de simpatie pentru primarul Traian Basescu. Campania pentru alegerile locale, Bucuresti, 2005 Adriean Videanu versus Marean Vanghelie Sorin Oprescu este cel care l-a propus pe Marean Vanghelie n 2005. Vanghelie a cstigat sectorul 5 n 2004, un sector n care locuiesc 175.000 de bucuresteni, dintre care 25.000 n Cotroceni si 80.000 din rromi n Ferentari. Obiectivul de campanie al lui Marean Vanghelie nu a fost cstigarea alegerilor; conducerea PSD stia ca imediat dupa cstigarea alegerilor generale de catre Alianta D.A., vreme de 6 luni n electorat se produce efectul de aliniere la noua putere. Strategia PSD a fost aceea de tinere a electoratului Aliantei n casa, stiut fiind faptul ca votantii D.A. sunt ceva mai comozi, mai burghezi, strategii PSD urmarind n special efectul de indiferenta. Punctele tari ale lui Marean Vanghelie: experienta n administratie. Puncte slabe MareanVanghelie: la 35 de ani, fara pregatire la orice fel si cu lacune n vocabular. Nu a fost luat n calcul candidatul Piedone, care a atras din simpatizantii PSD. Strategii de campanie PNL-PD nu s-au bazat pe calitatile candidatului, ci pe mobilizarea politica a electoratului captiv. Strategia a fost aceea de a apara ceea ce s-a cstigat: continuitate si stabilitate. Trebuia continuat si dezvoltat ceea ce ncepuse Traian Basescu: exista Consiliul si Prefectura, acum Alianta avea nevoie de un Primar; majoritatea din Consiliu l asteptau pe Videanu. n prima saptamna de campanie, Piedone obtinea 18% din intentiile de vot, n cea de-a doua saptamna, strategii introduc polarizarea pentru a conduce candidatii fara sanse spre cei din lupta finala; polarizarea atrage votantii independentilor sau ai formatiunilor slabe catre partidele puternice. Daca n prima saptamna Videanu parea ca evita lupta directa, ca se afla n expectativa, n saptamna a doua de campanie, candidatul D.A. trece la atacul direct, agresiv la adresa lui Vanghelie. Una
dintre nereusitele polarizarii a fost aceea ca fortele anti-PSD nu s-au concentrat spre Videanu. n a doua saptamna se trece la campania din usa n usa, face-to-face, la care se adauga campania prin corturi, obiectivul fiind acela de a convinge 100.000 de alegatori ai Aliantei sa iasa duminica urmatoare la vot. La finalul celei de-a doua saptamni, sondajele aratau ca intentie de vot 42% Videanu si 36% Vanghelie. Campania locala din 2005, ca si generalele din 2004, a permis difuzarea de reclame politice doar n interiorul dezbaterilor electorale, a emisiunilor legate de agenda electorala si a stirilor electorale, iar televiziunile comerciale nu au fost obligate n nici un fel la reclame politice. n alegerile locale din 2005, Alianta a folosit 20.000 de fluturasi otraviti, 350.000 de carti postale si 500.000 de leaflet-uri cu platforma-program. n campania directa, PNL-PD a folosit direct mailingul, SMS-ul si campania door-todoor. Analiza SWOT initiala - de identificare a candidatului: cea mai mare ncredere cea mai mare vizibilitate intentie de vot (declarata versus reala) analiza de tur doi profilul ideal al candidatului (asteptarile electorului).
Calitatile ideale ale Primarului General, asa cum au reiesit din analiza SWOT initiala efectuata de D.A.: 5. 6. 7. 8. Autoritate. Corectitudine. Apropiere de oameni. Pricepere/cunoastere.
n analizele initiale SWOT, electoratul este ntrebat relativ la rolul prescis/obligatoriu versus rolul interzis al candidatului ideal: itemi de genul Ce credeti ca ar trebui sa faca primarul din prima zi de mandat? Ce calitati trebuie sa aiba primarul? Ce trebuie sa nu faca primarul? Ce trebuie sa nu spuna primarul?
De la alegerile locale si generale 2000, 2004, GMP-MAP Romnia se ocupa de creativitate n campaniile PD. Campaniile PNL-PD sunt campanii de mobilizare, si nu de convingere n Bucuresti. Obiectivele de campanie D.A. sunt: aducerea alegatorilor Aliantei din Bucuresti la vot (mobilizarea propriilor electori prin alaturarea personalitatilor PNL-PD - ex: Theodor Stolojan, Mona Musca, Ludovic Orban, Emil Boc - la imaginea lui Videanu) Videanu, cstigator din primul tur neamestecul n campanie a Presedintelui Traian Basescu candidatul Videanu trebuia ridicat cel putin la nivelul Aliantei D.A.
-
Obiectivul de campanie PD este crearea de vizibilitate noului presedinte PD, Adrian Videanu (presedinte interimar pna la alegerea lui Emil Boc). Obiectivele de campanie PSD sunt: scor ct mai bun, de peste 25% murdarirea imaginii Aliantei si a candidatului Videanu Vaghelie este propus pentru a murdari imaginea oponentului direct.
(Conceptul de campanie al PSD n 2005 este furat din campania PNL-PD din 2004.)
Campania electorala negativa
Regulile campaniei electorale conform: Legii 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale Legii 373/2004 pentru alegerile parlamentare Legii Audiovizualului 504/2002. Piata audiovizualului este strict supravegheata n Europa, dar nu si n SUA. Pe continent, televiziunile nu pot indica n emisiunile informative sau electorale care este candidatul cel mai potrivit. n SUA, televiziunile pot spune chiar si n emisiunile de stiri cu cine ar trebui sa voteze electorii. Filosofiile care sta n spatele acestor abordari sunt urmatoarele: n Europa, spatiul undelor electromagnetice este limitat, iar statul detine monopolul, deoarece interesul public primeaza. Aparatul de receptie se regaseste n fiecare casa, iar mesajul poate ajunge la fiecare alegator. Nu oricine poate cumpara, nsa, o televiziune. Numarul televiziunilor din Europa este limitat.
n SUA, oricine, cel putin teoretic, poate cumpara o televiziune si astfel poate indica cine este cel mai bun candidat. Piata media este absolut libera din punct de vedere comercial, ceea ce primeaza este rating-ul, deci audienta si pretul publicitatii. Filosofia americana este aceea ca daca nu ti convine, poti zappa pentru a schimba canalul. Echilibrul punctelor de vedere se poate obtine prin viziuni diferite ale patronilor de trusturi diferite. n Europa, nsa, exista un control asupra a tot ceea ce se difuzeaza tocmai pentru a se realiza echilibrul de catre consiliile audiovizualului. Nu oricine poate sa-si cumpere o televiziune, spun europenii, si tocmai de aceea trebuie asigurat echilibrul ntre difuzori de catre instante independente si trebuie protejat consumatorul. Daca televiziunile sunt limitate, ziarele sunt nelimitate n Europa. Cu toate acestea, anumite lucrari scrise pot fi interzise - de exemplu, "Mein Kampf" a lui Hitler este interzisa n Germania, n vreme ce n SUA este imposibil sa interzici orice fel de publicatii. Potrivit Legii Audiovizualului, n Romnia publicitatea comerciala, ca si propaganda politica sau care poate trimite la simboluri ale actorilor politici este interzisa. Publicitatea electorala n servicul public este gratuita, cu difuzarea unui spot de 30 de secunde pe ora, exclusiv n emisiunile electorale si dezbaterile politice (publicitatea comerciala este permisa 12 minute pe ora). Posturile comerciale de radio si televiziune sunt libere sa preia mesajele politice ale candidatilor, iar accesul candidatilor la timpii de antena este gratuit. La posturile publice de radio si televiziune, timpii de antena se distribuie astfel n alegerile generale: 75% pentru partidele si aliantele politice parlamentare; 25% pentru partidele neparlamentare si pentru independenti. Pentru alegerea presedintelui si a primarului accesul este liber si egal pentru toti candidatii. Accesul n emisiunile si dezbaterile electorale se va face n campanie de luni pna vineri, inclusiv. Spoturile electorale se vor difuza exclusiv n emisiunile electorale la care participa candidatii si vor dura maximum 30 de secunde. Cu 48 de ore nainte de vot se interzice publicarea sondajelor, difuzarea spoturilor sau publicitatea n favoarea candidatilor. Potrivit CNA, prezentarea sondajelor de opinie se va face cu precizarea marjei de eroare, identitatii companiei care a comandat sondajul, a institutului care la efectuat si n ce perioada. Publicitatea negativa este interzisa de lege, nsa publicitate negativa se poate face n presa scrisa si pe Internet. Regulile campaniilor electorale negative (Phil Noble Association): 1. Nu actiona negativ dect daca este strict necesar. Nu este bine pentru campanie n sine si se reflecta neplacut asupra imaginii candidatului. 2. Campaniile negative sunt ca dinamita: daca nu le folosesti cum trebuie, vei sari n aer n locul adversarului. 3. Cnd ataci negativ, pune-ti toate dovezile n ordine. Documenteaza-te exhaustiv. 4. Izoleaza-ti candidatul de atacurile facute asupra adversarului: "ntotdeauna sa fii n bataia pustii tuturor, dar ct mai departe posibil" (Karl von Clausewitz).
5. Atacurile trebuie sa aiba un continut adevarat si, mai ales, credibil. 6. Cnd ti ataci adversarul, poti fii mult mai dur n presa scrisa si pe Internet dect la radio sau TV. 7. Pe parcursul atacurilor, fa continuu sondaje de opinie pentru monitorizarea reactiilor publicului-tinta fata de tine ca agresor. 8. Cu ct transmiti mesaje mai simple, cu att mai bine. Daca ti ia mai mult de 10 secunde sa explici o idee, mai bine nu o mai folosi. 9. Ridiculizarea si ironizarea adversarului sunt arme decisive daca sunt utilizate inteligent. 10. Nimeni nu crede atacurile pe care le faci n ultimul moment, pentru ca sunt percepute ca acte disperate. Exemplu de campanie negativa: n 1996, specialistii n PR ai CDR au lansat zvonul potrivit careia Presedintele Ion Iliescu ar fi fost bolnav. Strategii CDR au trimis ziaristii si fotografii pentru a-l surprinde pe Ion Iliescu iesind din Spitalul Elias. n realitate, nu era vorba despre un consult medical al Presedintelui, ci Iliescu si vizita n taina o matusa. n aceeasi campanie, n dezbaterea electorala finala, Emil Constantinescu l ntreaba decisiv pe Ion Iliescu daca crede n Dumnezeu, pornind de la binecunoscutele barometre de opinie publica, potrivit carora romnii se declara credinciosi. "O mare parte din informatia obtinuta n razboi este contradictorie, o parte si mai mare este falsa si, de departe, cea mai mare cantitate de informati este ndoielnica" (Carl von Clausewitz). Prin campania negativa, se accentueaza punctele slabe ale contracandidatilor si se minimalizeaza amenintarile. Efectual pervers al campaniei negative este acela ca alti candidati pot beneficia de atacurile tale. Scopul esential este acela de a destabiliza electoratul instabil si de a mpiedica electoratul instabil sa se ndrepte ctre contracandidat. n acest sens, se va identifica cel mai prost scenariu pentru contracandidat, n acest mod cautndu-se reactia emotionala din partea publicului nehotart. Cel care ataca primul nu trebuie sa lase loc de reactie. Atacul trebuie facut ntr-un singur punct si n crescendo. Elemente de atac: de impact emotional: adulter, pedofilie, homosexualitate, crima, minciuna, hotie, lacomie (toate cele 7 pacate) elemente culturale: valori traditionale cu specific local sau cele care pun n discutie valori nationale, istorice sau religioase (contracandidatul este fie ateu, fie se dezice de eroii nationali)
-
elemente conjuncturale: sunt probleme aflate la un anumit moment pe agenda populatiei (procesul FNI, criza ostaticilor).
inte de atac: familia copii prietenii cunoscutii echipa cu care lucreaza
Campania negativa nu se adreseaza electoratului stabil, captiv. Intentia nu este de a spori voturile, ci de a-i dezorienta si mai tare pe cei dezamagiti. Scopul secundar al campaniei negative este acela de a zdruncina timing-ul campaniei adversarilor. Punnd adversarul n imposibilitatea de a raspunde sau n posibilitatea de a cauta un raspuns, l scoti din propriul calendar (ex: cumpararile de media pot fi date peste cap). Tema proprie de atac trebuie pozitionata si impusa n agenda opiniei publice. Ideea trebuie sa capteze atentia publicului sau sa fie deja n atentia opiniei publice (brfa sau povestea trebuie sa fie usor de retinut si de multiplicat, pentru a deveni rapid zvon; elementele de story trebuie sa fie credibile si usor verificabile, iar nucleul trebuie sa tina de senzational). Se va face apel la capacitatea creativa a povestii de a intra n folclor sau de a deveni banc. Zvonurile n campania negativa prin comunicarea directa au rolul unor mesaje cu grad mare de persuasiune. Procesul de persuasiune tine mai mult de arta dect de stiinta comunicarii. Kapferer a cercetat directiile pe care actul convingerii trebuie sa le urmeze pentru a reusi. Orice campanie de convingere n masa are ca efect ntarirea convingerilor preexistente la nivelul indivizilor. Oamenii se supun mesajelor n mod preferential. n lansarea zvonurilor este importanta viteza de propagare a mesajului. Simplitatea argumentelor va asigura ntelegerea mesajului. Numarul argumentelor si redundanta lor asigura asimilarea, respectiv memorizarea mesajului. Kapferer crede ca n materie de persuasiune trebuie sa vorbim mai degraba despre autopersuasiune dect despre heteropersuasiune. Persuadibilitatea este capacitatea unui receptor anume de a se lasa convins de un emitator. Pentru a avea sanse de reusita, o comunicare n masa trebuie sa comporte o dimensiune afectiva puternica. Iar simplitatea argumentelor merge mna n mna cu emotionalitatea. Cele mai eficiente mesaje se vor adresa unor pasiuni preexistente, iar pasiunea cea mai puternica este frica.
Zvonurile presupun utilizare permanenta si tin de publicitatea Below The Line. Informatiile vor fi create si transmise de Departamentul de PR si trebuie sa fie construite ntr-un mod credibil. Credibilitatea va fi data de autoritatea sursei invocate. Exemplu: Sustine seful de Cabinet al Primului Ministru sau apropiati ai presedintelui executiv al partidului. Zvonurile trebuie construite n functie de asteptarile pe care le are targetul respectivului zvon. Zvonurile trebuie sa sustina temerile, frustrarile, angoasele publicului si sa se sprijine pe motivatorul frica. Cnd lansezi un zvon trebuie sa stii capatul de retea, adica persoana prin intermediul careia poti transmite dezinformarea catre cei mai multi indivizi fara a te dezvalui ca sursa a mesajului. Capete de retea ale zvonurilor pot fi: jurnalistii - sunt cei mai buni zvonaci; ziaristii transmit dezinformarile catre publicuri largi si nici nu le este scazuta astfel credibilitatea; off the record, poti sa le induci informatii false cu titlul de ipoteze secretarele - sunt surse sigure de transmitere de zvonuri relationistii - oamenii de PR care au relatii informale cu oamenii din presa taximetristii, coafezele, frizerii, barmanii.
-
Gradul de difuzare a zvonului: la doua-trei saptamni dupa lansarea unui zvon se va masura impactul sau n target cu ajutorul sondajelor: cti oameni sustin sau resping acea idee. Zvonurile de mare impact sunt dezinformarile care afecteaza nevoile de baza ale oamenilor. Exemplu: Otravirea apei, infestarea aerului, posibil cutremur, amenintari ecologice sau teroriste. Evenimentele de manipulare a maselor, terenuri indicate pentru lansarea zvonurilor: grevele, revoltele, ntreruperea de mesaje audio-video (ntreruperea transmisiunii televiziunii publice) vor spori panica si vor fi alimentate cu zvonuri. Reactia rapida la lansarea de zvonuri presupune comunicare directa sau mediata, oricum imediata, n care emitatorul este o autoritate epistemica sau deontica n domeniul n care s-a diseminat zvonul. Cum dezvolti capacitatea de raspuns rapid n campaniile electorale moderne, reactia rapida poate fi o tactica folosita la un moment dat n campanie sau strategia de baza n jurul careia ti construiesti campania. Capacitatea de reactie rapida este complementara capacitatii de atac si presupune uneori si campanie negativa. Ofensiva si strategia de raspuns rapid se bazeaza pe monitorizarea solida si permanenta a contracandidatilor. Mai bine sa ai o reactie rapida gresita dect sa nu ai nici o reactie.
Tehnici de manipulare: 1. Tehnica piciorului n usa, preluata din psihologia sociala - sustine ca pentru orice activitate, omul si asuma responsabilitati. Manipulatorul cere initial un lucru marunt, care nu solicita efort, pentru ca mai apoi cumparatorul/electorul sa depuna si mai mult efort. Exemplu: unui grup de studenti i se solicita sa participe a doua zi la un experiment pentru care li se promite o suma mare de bani; 70% dintre acestia se prezinta a doua zi si li se dezvaluie ca de fapt suma este mult mai mica, aproape infima. Fiind deja prezenti, studentii vor lua parte la experiment. Dimpotriva, daca de la bun nceput li se explica studentilor conditiile reale, si anume experimentul are loc dimineata devreme, iar suma pe care o vor primi este modica, nici 30% nu vor lua parte la experiment. n acelasi sens, individul manipulat este invitat initial la o sedinta, la o ntlnire cu caracter de informare, ca o data ajuns la ntlnire sa i se solicite semnarea unei adeziuni sau participarea la alte evenimente ulterioare ale organizatiei politice. 2. Tehnica usii n nas - n situatia n care refuzi o cerere cu un cost ridicat, ti se pare apoi ca ti se face un favor daca ti se cere un lucru usor de facut. Daca ti se cere cu mprumut o suma uriasa, dupa care acelasi manipulator ti solicita o suma modica, esti mult mai dispus sa accepti mprumutul sumei modice. 3. Tehnica mingii joase, preluata din teoria angajarii - odata ce esti angajat ntr-o activitate socio-profesionala, este mult mai dificil sa dai napoi chiar daca ti se cere mult mai mult dect te-ai asteptat initial (ascunde costurile reale ale actiunii care ti este solicitata).
Tema tutorat 3 Dosarul de campanie (la examen) va cuprinde cele 3 teme de pe parcursul cursului: Analiza de piata. Analiza S.W.O.T. a produsului. Descrierea: .puncte tari .puncte slabe .amenintari pe piata .oportunitati pe piata Strategia de marketing Stabilirea obiectivelor campaniei electorale. Targetul
Scopurile reale ale candidatului. Scopurile pot fi: pozitive sau negative. Anexe: Calendarul de evenimente de pe teren Planul de media (Promovarea produsului) Bugetul Tehnici de constructie a campaniei pozitive: 1. Un spot video/audio - un story-board, o poveste a unui clip electoral gndita n cadre. 2. Ideea unui afis - descrierea tehnica, grafica, machetarea. 3. Un material de promovare n presa scrisa - un articol de informare sau o caricatura, o brosura ori o scrisoare catre alegatori. Tehnici de reactie la campania negativa: 1. Comunicatul de presa 2. Advertorialul (material de presa) 3. Un spot radio/TV - cu story-board - sau un afis, fluturasi sau scrisoare etc BIBLIOGRAFIE:
Gerstle, Jacques, Comunicarea politica, Ed. Institutul European, Iasi, 2002 Jones, Nicolas, 1995, Spin Doctors and Soundbytes - How Politicians Manipulate the Media and viceversa, London, Cassel Kapferer, Jean-Noel, (1993) Zvonurile, cel mai vechi mijloc de informare din lume, Ed. Humanitas, Bucuresti Kellner, Douglas, Cultura media, Institutul European, Iasi, 2002 Kotler, Philip, Conform lui Kotler, Ed. BrandBuilders, 2006 Kotler, Philip, Kotler despre marketing, Curier Marketing, 2003 Kotler, Philip, Marketing de la A la Z, 80 de concepte pe care trebuie sa le cunoasca orice manager, Ed. Codecs, 2004 Kotler, Philip, 10 pacate capitale de marketing, Ed. Codecs2004 Lazarsfeld, Paul, Berelson, Bernard, Gaudet, Hazel, Mecanismul votului, Cum se decid alegatorii ntr-o campanie prezidentiala, Ed. Comunicare.ro, 2004 Levinson, Jay, Conrad, (2005), Marketing fara costuri, Pentru luptatorul de gherila, Business Tech Matalin, Mary; Carville, James, 1994, All is Fair Love, War and Running for President, New York, Random House Olins Wally, Noul ghid de identitate, Ed. Comunicare.ro, 2006 Ries, Al, Ries, Laura, Cele 22 de legi imuabile ale brandingului, Ed. BrandBuilders, 2003
Ries, Al, Trout, Jack, Cele 22 de legi imuabile ale marketingului, Ed. BrandBuilders, 2004 Suciu, Dorin, Cum sa cstigam alegerile: ghid practic de campanie electorala, Ed. Comunicare.ro, Bucuresti, 2004 Swanson, D. L.; Nimmo, D. (eds.), 1990, New Directions in Political Communication, Resouce Book, London, Sage Teodorescu, Bogdan, Dorina Gutu, Radu Enache, Cea mai buna dintre lumile posibile - Marketingul politic n Romnia (1990 - 2005), Ed. Comunicare.ro, 2005 Trout, Jack, Trout despre strategie, Cum sa cuceresti piata si sa ocupi un loc n mintea consumatorului, Ed. BrandBuilders, 200
PD Puncte tari Este la putere, ceea ce i permite s-i ntreasc aparatul administrativ, care oricum este cel mai performant; Nu este att de federalizat ca celelalte; Domin autoritar zona mai bogat i mai disciplinat a Romniei Ardealul i Banatul; Este foarte disciplinat, avnd un singur disident (mai degrab tolerat), Cezar Preda; n 2012 l vor scoate tot pe Traian Bsescu la naintare, securizndui o parte din electorat.
Puncte slabe Prezena n guvern a unor personaliti nepopulare, n special n rndul unei pri din electoratul propriu: Oprea, Udrea, Tabr, Berceanu, Videanu; Absena unor vectori de imagine credibili; O parte din electoratul su este, de fapt, electoratul lui Traian Bsescu, pentru acetia Guvernul Boc fiind o mare dezamgire; Absena unei ideologii. Ideologia noastr este interesul naional semnaleaz trecerea n zona PRM-PUNR; Nominalizarea unui maghiar la cultur poate lovi n electoratul su naionalist.
Oportuniti Luptele interne din celelalte partide; Utilizarea resurselor financiare pentru meninerea i consolidarea clieantelei politice.
Ameninri
Prestaia guvernului; Opoziia puternic n Parlament care poate duce la un moment dat la cderea guvernului (i chiar alegeri anticipate dac PNL i PSD vor avea curaj); Transformarea n partid-stat; Pierderea alegerilor din 2012; Pierderea lui Traian Bsescu.
Prognoz: dac PNL i PSD nu se organizeaz rapid i acioneaz n vederea alegerilor anticipate undeva n 2011, PD se poate ntri i poate recupera din electoratul captiv PSD pierderea unei pri din electoratul lui Traian Bsescu. Pentru PD, perioada critic este 2012-2014. PSD Puncte tari
Culoar ideologic nedisputat; Aparat administrativ puternic; Garnitur de competene peste media celorlalte partide.
Puncte slabe
Federalizarea slbete coeziunea partidului; Luptele interne pot slbi capacitatea de ripost politic; Absena unui lider care s aduc voturi; O parte din productorii de voturi au dat rateuri.
Oportuniti
ncercarea de apropiere de un alt tip de electorat; Epuizarea PD la guvernare.
Ameninri PSD intr n al aselea an de opoziie cu perspectiva a nc trei departe de putere, ceea ce poate aduce migrarea unor faciuni ctre PD; Electorat mbtrnit; Crin Antonescu este considerat eful Opoziiei; Ostilitatea electoratului urban.
Prognoz: n momentul de fa PSD a ajus cel mai vulnerabil partid, chiar dac, teoretic, nu are concuren pe culoarul de stnga. Alegerile prezideniale au demonstrat o ostilitate neateptat de virulent la adresa PSD, ceea ce face dificil apropierea de electoratul urban. n zona rural crete concurena din partea PD. Exist i posibilitatea spargerii PSD (este singurul partid pe care Traian Bsescu nu a reuit s-l sparg, dar nu e timpul pierdut). Deja exist unele discuii cu privire la apariia unui partid de stnga adevrat. Sunt toate ansele ca PSD s se diminueze spre 20% sau chiar mai puin n cazul spargerii.
PNL Puncte tari Ideologia atractiv; Crin Antonescu a nceput un proces de apropiere de un electorat mai potrivit cu ideologia liberal; Existena unor personaliti deosebite care sprijin PNL; Pentru 2012, Crin Antonescu rmne singurul adversar real al lui Traian Bsescu.
Puncte slabe O garnitur de lideri slabi (Norica Nicolai, Ludovic Orban, Relu Fenechiu); Un preedinte inconsistent i inconstant; Slab capacitate administrativ; Influena lui Patriciu.
Oportuniti Dezamgirea electoratului lui Traian Bsescu pe care l poate prelua; Crin Antonescu plasat n pole-position pentru alegerile prezideniale din 2014.
Ameninri
Rmnerea n prim-plan a liderilor de mai sus; Eventuala apropierea de PD, dar i de PSD; Predispoziia ctre greeli strategice i tactice.
Prognoz: n cazul n care PNL nu face, ca de obicei, gafe prosteti, are toate ansele de a crete capitaliznd nemulumirea fa de Traian Bsescu i PD, consolidndu-se ca alternativ la acetia. Perioada care va urma poate fi considerat btlia pentru motenirea lui Traian Bsescu. La fel ca i Ion Iliescu, acesta nu las un urma politic, ceea ce las deschis succesiunea i ctre membrii altor partide, dup cum i motenirea lui Ion Iliescu a fost preluat de Traian Bsescu, nu de un om din PSD. mi este greu s neleg de ce nici unul, nici cellalt nu s-au ngrijit de problema aceasta. n cazul PSD, rezultatul a fost intrarea acestuia ntr-un rol secundar. Din 2005, btlia politic se duce ntre PD i PNL, PSD ajutnd cnd pe unul, cnd pe cellalt, dar neintrnd n competiia direct i nici nu exist perspective de a o face n viitor. Aa cum stau lucrurile acum, Crin Antonescu are un avans semnificativ, dar innd cont de personaj, asta nu nseamn nimic.
ANALIZA
SITUATIEI
Crin Antonescu a fost ales presedinte al PNL in 20 martie 2009 castigand in fata fostului premier Calin Popescu Tariceanu penalizat pentru faptul ca nu a dorit sa participe la guvernare. Traseul sau politic nu a fost unul exploziv. Pana la acesta alegere in functia de presedinte Crin Antonescu a urcat incet dar sigur in ierarhia de partid. In schimb, competitia pentru sefia partidului nu s-a derulat pe parcursul a luni intregi de campanie precum a vot in cazul Obama Clinton care s-au confruntat pentru a obtine dreptul de a candida din partea democratilor la alegerile perzidentiale, ci a durat mai putin de o luna. STRONG PUNCTE FORTE Este relativ tanar si nu a putut sa fie acuzat de nici un act de coruptie pana in acest moment, numele sau nefiind asociat cu cel al lui Patriciu perceput ca eminenta cenusie a liberalilor. Declaratia sa de avere este cea mai scurta. Decizia lui Tariceanu de a nu participa la guvernare a fost cat se poate de benefica: actualul guvern, girat de presedintele Basescu, se confrunta cu greve, cu proteste, cu atacurile din partea presei si chiar si atunci cand nu sunt adresate in imod direct la adresa actualului presedinte, orice acuza adusa guvernului Boc il atinge si pe Basescu, fapt care duce la scaderea acestuia in sondaje. Astfel, culmea ironiei, Crin Antonecu beneficiaza de un punct forte prin faptul ca Tariceanu a preferat sa mearga in opozitie fapt pentru care a fost criticat de Antonescu! Principalul sau punct forte este discursul. Presedintele PNL ar un discurs care prinde la public, atrage atentia si reuseste sa mobilizeze . WEAKNESS PUNCTE SLABE
Nu este deloc online. Crin Antonescu, daca vrea sa fie un Obama trebuie sa intre foarte puternic si in competitia virtuala. Sa nu uitam ca electoratul traditional al PNL este situat in marile orase, orase care au acces la internet. Nu ii cere nimeni sa isi faca un blog si sa scrie pe el precum multi politicieni de la noi insa are nevoie de un site al carui content sa intruneasca conditiile web 2.0 . Mai mult chiar si site-ul PNL are nevoie de mari modificari. Crin Antonescu s-a bucurat de sprijinul lui Ludovic Orban pentru a ajunge in fruntea PNL. Zilele acestea a aparut insa un zvon in presa iar Crin nu l-a negat ba chiar a lasat sa se inteleaga ca este de acord cu aceasta propunere: Tariceanu sa fie noul premier in cazul in care el ajunge presedinte si exista posibilitatea de a se va forma o alta coalitie guvernamentala (care?). Exista riscul ca adeptii lui Ludovic Orban se se simta tradati. Insa daca punem in balanta gruparea Tariceanu si gruparea Orban cred ca in randul liberalilor activist si simpatizantilor liberali va conta destul de mult un duet Antonescu-Tariceanu. OPPORTUNITIES - OPORTUNITATI - Alianta dintre PD-L si PSD este cea mai mare oportunitate atat pentru cadidatul de care vorbim deoarece il va ajuta sa isi construiasca un discurs impotriva celor doi contracanditati (spre deosebire de Basescu si Geoana care vor trebui sa se menajeze). Dar si ruperea acestei aliante are avantajele ei: este clar ca Geoana il va ataca tot pe Basescu cautand insa sa ajunga el insusi in turul doi. Orice relatia v-a exista intre PDL si PSD trebuie speculata. Faptul ca este tanar il poate transforma intr-un Obama al Romaniei cu conditia sa fie cat mai mult prezent intre oameni. Nu ma refer doar la ingramadeli precum cea de la Sambra oilor. Are nevoie sa fie prezent la evenimente importante THREATS AMENINTARI din viata societatii si comunitatilor locale.
Principala amenintarea a lui Crin Antonescu este nu Basescu, asupra caruia isi indreapta atacurile ci Mircea Geoana.Miscarile facut de acesta pana acum pe scena politia, atat in interioriul propriului sau paritd cat si ion relatia cu alte partide arata ca a invatat ceva in perioada cat a fost diplomat. In opozitie a sustinut PNL-ul, a initiat procedura de demitere a lui Traian Basescu pentru ca apoi sa meraga impreuna la guvernare. Dealtefel se pare ca specialstii in imagine l-au sfatuit pe Mircea Geoana sa meaga alaturi de Basescu (edit la intalniri cu alegatorii si in apariile TV). Se explica astfel faptul cresterii acestuia si scaderii lui Basescu: se produce un transfer de imagine de la presedintele tarii la candidatul Geoana. Crin Antonescu a ramas de 2 luni la cca 20%. Si, astfel avem cea mai
mare amenintare: s-ar putea sa se transforme el insusi intr-un candidat iepure dar nu in sprijinul lui Basescu ci insprijinul lui Geoana. Problema pe care trebuie sa si-o puna Crin Antonescu moment este aceea a cresterii in sondaje si intrarea in turul 2 al alegerilor. incepand din acest