Introducere

Site-urile de rețele sociale atrag tot mai mult atenția cercetătorilor academici intrigați de

înmulțirea lor. De la introducerea lor, site-urile de rețele de socializare, cum ar fi MySpace,

Facebook, Cyworld și Bebo au atras milioane de utilizatori, mulți dintre ei integrându-și aceste

site-uri în viețile lor de zi cu zi. Cele mai multe site-uri susțin menținerea rețelelor de socializare

pre-existente iar altele ajuta străinii să se conecteze pe baza intereselor comune, opiniilor publice,

hobby-urilor.

Unele site-uri atrag un public divers, în timp ce altele atrag oamenii ce au în comun același

limabj, ce împărtășesc aceleași concepții rasiale, sexuale, religioase sau identități. Site-urile variază

de asemenea în măsura în care acestea încorporeză noi informații și instrumente de comunicare,

cum ar fi conexiunea mobilă, blogging-ul și foto/video-sharing.

Site-urile de rețele de socializare pot fi definite ca servicii bazate pe web, care permit

diferiților indivizi să construiască un profil public sau semi-public în cadrul unui sistem mărginit ,

să articuleze o listă de alți utilizatori cu care împărtășesc o legătură și care pot vizualiza și parcurge

lista lor de legături și a celor facute de alții în cadrul sistemului. Natura și nomenclatura acestor

conexiuni pot varia de la site la site.

Ce anume diferențiază aceste rețele sociale și le face unice nu este faptul că acestea permit

indivizilor să întâlnească, ci mai degrabă că ele permit utilizatorilor să articuleze și să iși facă

vizibile rețelele lor sociale.

Pe multe dintre aceste medii sociale, participanții nu sunt neapărat în căutare de oameni noi,

ele sunt în primul rând pentru a comunica persoane între ele care fac deja parte din rețeaua lor

socială extinsă.

În general, profilul folosește deobicei răspunsuri la întrebări care includ descriptori, cum ar fi

vârsta, locația, interese și o secțiune “despre mine”. Cele mai multe încurajează, de asemenea,

utilizatorii de a încărca o fotografie de profil. Unele dintre acestea permit utilizatorilor să-și

dezvolte profilul prin adăugarea conținutului multimedia, sau modificarea aspectului profilului sau

stării. Altele cum ar fi Facebook , permit utilizatorilor să adauge module (aplicații) care

îmbunătățesc profilul lor.

Dincolo de profile, prieteni, comentarii și mesaje private, mediile sociale variază foarte mult

în funcție de caracteristicile lor de bază și de utilizare. Unele au capacități de foto-sharing sau

video-sharing, altele au tehnologie pentru construirea blog-urilor sau de mesagerie instantă.

1

Cuprins

Importanța mediei sociale asupra individului

Ca în orice societate în care există fără îndoială comunicare, așa și formarea personalității,

individului fără interacțiune cu mediul social nu este posibilă. Între personalitate și societate putem

stabili o relație sistemică, în care personalitatea integrată în diverse subsisteme (structuri de

activități sociale care realizează funcții ale sistemului social, activități economice, politice, de

familie, culturale, etc.), este în raport cu societatea, considerată sistem global, element în sistem,

agentul acțiunii sociale.

În cadrul acestei relatii, societatea formează, modelează individual și personalitatea acestuia

conform sistemului de norme și valori acceptate într-un moment istoric dat, iar personalitatea prin

activitatea sa creatoare, optimizează societatea, perfecționeaza mecanismele sistemului social,

proiectează, creează noi structuri sociale, adecvate sensului devenirii istorice.

Societatea participă la modelarea personalitătii, a comportamentului social, iar când individul

este activ, acest lucru se resfrânge asupra sa și societatea asupra personalității individului în stare

pasivă a acestuia. Suficient fiind doar prezența în acel mediu și apoi acțiunea individului asupra

mediului.

Deoarece media socială este ca și o societate în care un individ activează, aceasta are același

impact asupra personalității sale, asupra formării, asupra gândirii ca și societatea.

Procesul continuu de creație din mediul Web-ului 2.0 a transformat utilizatorul obișnuit de

internet într-un hibrid ciudat de producător și consumator. Social Media îi forțează pe utilizatori să

intre în stări de stimulare și de comunicare continuuă, cu un sistem care răsplatește verificarea

frecventă și actualizarea obsesivă a rețelei sociale. 

Oamenii de stiință urmăresc efectele mediilor sociale asupra creierului și comportamentului

uman. Ei au început să observe anumite tendințe interesante în modul în care utilizatorii devin

distrași, captați de auto-promovare, și chiar atrași de experiențele avute în mediul online social de

tip Web 2.0.

Site-ul Singularity Hub prezintă un infographic exclusiv pe tema “Cum Social Media

ruinează mintea noastră“, produs de Assisted Living Today Assisted Living Facilities. Chiar și cele

mai previzibile și acceptate modificări create de utilizarea internetului ar putea avea efecte

profunde asupra societății pe măsură ce tendințele de comunicare on-line cresc puternic cu fiecare

zi.

2

Dezbaterea privind comunicarea on-line, dacă aceasta restrânge libertatea de acțiune a minții

umane sau o mărește, a fost continuă pe tot parcursul inceputului secolului XXI. Cu siguranță, se

poate spune că, la fel ca atât de multe tehnologii înainte de toate, Social Media va oferi avantaje

dar va necesita și unele sacrificii din partea utilizatorilor săi.

Multitasking-ul în cadrul rețelelor sociale permite celor conectați să aiba o reacție rapidă la

tendințele sociale, și, potențial să identifice mai rapid oportunități în piețele emergente. Însă

tot multitasking-ul poate provoca utilizatorii să devină distrași, cu mintea pe jumătate prinsă în

lumea virtuală chiar și atunci când încearcă să se concentreze asupra altor sarcini. Ori de câte ori

echilibrul între riscurile și beneficiile social media este atins pare totuși evident că impactul asupra

creierului este profund, inițiat foarte rapid, și în creștere.

Este nevoie de doar câteva ore de activitate on-line în mod regulat înainte ca oamenii de

stiință să poată detecta schimbări în mintea utilizatorilor, iar aceste modificări nu pot decât să

crească pe măsură ce oamenii petrec mai mult timp pe Twitter, Facebook, etc. Miliarde de

persoane din întreaga lume vor avea acces la internet regulat în urmatoarele decade, asa că este

posibil ca aceste tendințe nou percepute să devină o parte aproape globală în ceea ce definește

individul secolului XXI.

Poate că schimbarea aceasta este numai o ajustare. Creierul uman a avut un rol esențial în

procesul de dezvoltare a internetului și pare corect ca internetul să întoarcă favoarea.

De asemenea social media ne face să devenim mult mai centrați pe propriul ego,

individualiști și egoiști.

Un studiu a arătat că 57% din studenții de la colegii consideră ca generația lor folosește

social media pentru a căuta atenție și pentru a se promova pe sine. 40% din studenți au fost de

acord că promovarea proprie și atragerea atenției le vor fi de folos în lumea reala.

Hormonii asociați cu stress-ul înregistrează o tendință de scădere când utilizatorii publică un

tweet. Adrenalina este lansată în organism ca răspuns la schimbări bruște în mediul înconjurător

iar social media reprezintă, în fapt, serii de schimbări de această natură.

Importanța mediei sociale asupra organizației

Dacă la începutul anilor 2000, doar ONG-urile mari aveau pagini web proprii, prin

intermediul cărora îşi promovau activităţile, astăzi comunicarea şi informarea prin intermediul

internetului au evoluat, căpătând noi dimensiuni. De la pagini web, forumuri şi grupuri de discuţii,

bloguri care abordează diferite teme specifice acestui sector şi până la conturi în cadrul reţelelor

3

sociale, organizaţiile neguvernamentale s-au adapatat noilor tehnologii folosind metode inovative

de comunicare, conform raportului FDSC România 2010.

Cât de mult reprezintă media socială o nouă etapă în comunicarea mediului non-profit, ce

importanță acordă organizaţiile non-guvernamentale acestor instrumente de social media, dar şi

modalităţile de cuantificare a impactului acestor instrumente, reprezintă temele ce au fost analizate

în diferite studii.

Folosirea instrumentelor de social media ajută la informarea permanentă a publicului ţintă, la

menţinerea relaţiei cu presa dar şi oferirea feedback-urilor legate de proiectele promovate prin

monitorizarea numărul de accesări ale site-ului prin filiera social media, rapoarte Facebook sau

Youtube, acestea oferind informaţii despre utilizatorii şi comportamentul lor, precum şi date

despre impactul pe care l-au avut mesajele postate. Cu toate acestea, măsurarea impactului

utilizării acestor instrumente este un proces destul de complicat şi nu neapărat relevant în

conturarea unor obiective punctuale în cadrul unei strategii de relaţii publice. 

Conform unui studiu realizat de Weber Shandwick împreună cu KRC Research în rândul a

200 de directori executivi şi de comunicare ai unor organizaţii non-profit şi fundaţii la începutul

anului 2010, marea majoritate a organizaţiilor non-profit (88%) experimentează social media cu

scopul de a accesa un public cât mai larg şi relevant, dar o altă majoritate importantă a lor (79%)

declară că nu poate demonstra impactul reţelelor sociale pentru propriile organizaţii. Doar jumătate

(51%) raportează o utilizare activă a reţelelor sociale.

Studiul a constatat că marea majoritate a profesioniştilor care activează în organizaţii non-

profit şi fundaţii consideră că prezenţa online ajută la o mai bună cunoaştere a acestora de către

public, păstrează publicul extern implicat şi reduce costurile aferente mijloacelor media

tradiţionale.

Rezultatele acestui studiu internaţional se pot raporta şi la mediul ONG din România.

Utilizarea reţelelor sociale se află încă în stadiul de experimentare. Cel mai important obiectiv este

realizarea unei comunităţi online care să poată promova activităţile organizaţei, fără a fi, însă,

principalul canal de comunicare.

"Scopul principal al comunicării în reţelele sociale este creşterea notorietăţii programelor

noastre şi 'strângerea' în jurul nostru a unei comunităţi pasionate de educaţie, care s-ar putea

implica în programele noastre. Totusi, social media nu este privit ca principalul canal de

comunicare, care să genereze înscrieri pentru programele de burse, de exemplu, sau pentru

competiţiile pe care le organizăm", afirmă Roxana Colisniuc, Project Manager Fundaţia Dinu

Patriciu. 

4

Comunicarea dintre organizaţiile non-guvernamentale şi voluntari reprezintă un punct foarte

important în cadrul oricărui ONG, iar social media este un instrument destul de utilizat în contactul

cu aceştia. Prezenţa organizaţiilor în online este un plus pentru potenţialii voluntari, aceştia "având

posibilitatea de a-şi face o imagine mai clară despre specificul organizaţiei şi despre genul de

proiecte pe care le derulează şi în care ei ar putea să se implice", dupa cum susţine Magda

Camanaru, Manager Comunicare, World Vision România. 

Dezvoltarea curentului de social media este o oportunitate pentru mediul ONG în

promovarea misiunii fiecărei organizaţii. Cu siguranţă, folosirea unor astfel de instrumente de

social media de către organizaţiile non-guvernamentale reprezintă un mare avantaj prin implicarea

oamenilor în diverse cauze sociale, educaţionale şi ecologice, creând o comunitate dornică să

schimbe societatea civilă din România.

În ciuda percepţiilor predominant pozitive asupra social media în rândul organizaţiilor non-

profit, utilizarea instrumentelor de social media rămâne, însă, la nivelul de experimentare şi

poziţionare în mediul online, asemeni „concurenţei”.

Importanța mediei sociale asupra societății

Conceptual vorbind, comunitatea din spaţiul virtual, spre deosebire de cea geografică, nu este

determinată de proximitate, ci de o anumită congruenţă a intereselor. În acest sens, comunităţile

virtuale au o dinamică şi o structură la fel cu cele reale, ba, mai mult, afectează în mod direct

existenţa celor fizice, transformând percepţia individului asupra societăţii şi chiar redefinind

normele sociale.

Libertatea oamenilor de a-şi aduce contribuţia personală într-un sistem atât de vast are două

efecte diametral opuse la nivelul conştiinţei umane: individualizarea şi uniformizarea. Aceste două

aspecte fac referire la sensul internetului definit ca direcţie de dezvoltare. Individualizarea are loc

în două feluri: în cadrul comunităţii fizice, individul devine mai bine informat şi are posibilitatea

să-şi însuşească elemente culturale străine tuturor celorlalţi membri din cercul lor de apropiaţi,

într-un caz extrem poate fi vorba de individualizare până la înstrăinare.

În cadrul comunităţii virtuale indivizii au posibilitatea de a crea conţinuturi noi, de la

avataruri la jocuri şi pagini web personale, acestea ducând la individualizare în cadrul unei

comunităţi virtuale. Procesul de uniformizare constă în însuşirea unor standarde comune tuturor

utilizatorilor pornind de la un limbaj specific şi terminând prin comportamente comune.

5

Atunci când vorbim despre comunități, e necesar să atingem și latura lor structurală, cu

focalizare pe suportul care le susține. În cazul de față, pentru că nu există o formă de localizare

geografică și organizare spațială, mediul în care indivizii comunică este cel mai important factor.

Social media, prin componența sa de oferă o plajă largă de tipuri de platforme de comunicare

care să susțină această dinamică socială, tipuri definite și explicate în cadrul secțiunii prezentate.

De la banalele bloguri la realitatea augumentată prin dispozitive de comunicare mobile, suporturile

electronice funcționează ca un catalizator al socializării virtuale.

Dezvoltarea tehnologiei a revoluționat masiv felul în care comunicăm și, prin aceasta, felul în

care percepem și construim societatea.

Toate aceste forme de comunicare și agregare socială au un impact profund la nivelul

societății contemporane. Practic, putem vorbi de o dezvoltare a mijloacelor de comunicare socială,

pe care indivizii le modifică în mod constant și care, la rândul lor, modifică structurile sociale în

consecință. Webul așa cum este el astăzi nu ne transformă subit în ceva mai bun, ci mai degrabă

funcționează ca un amplificator al acesteia, cu bune și rele.

Pe măsură ce numărul indivizilor angrenați în lumi virtuale crește, structurile sociale devin

tot mai complexe, tipologiile tot mai variate și comportamentele și interacțiunile dintre avataruri

tot mai diverse. Însăși structura de bază a comunității virtuale devine tot mai apropiată de un

sistem real, la nivel de complexitate.

Dacă e să luăm în considerare cazurile cele mai complexe, cum ar fi Second Life sau

Entropia Universe, care au economie proprie și monedă proprie, convertibilă internațional, vom

constata că există posibilitatea ca destul de curând complexitatea societăților virtuale să o

depășească pe cea a grupurilor fizice, mai ales la nivelul implicării și al diversității culturale

neconstrânse geografic.

Structurile sociale se metamorfozează la rândul lor, iar identitatea devine un concept tot mai

vag pe măsură ce granițele dintre virtual și real sunt tot mai neclare, la fel ca și cele dintre public și

privat.Proiecțiile indivizilor reali în lumile virtuale devin tot mai complexe odată cu explozia

dispozitivelor mobile, social media transformă felul în care relaționăm și în unele cazuri, cum ar fi

atunci când vine vorba despre realitatea augumentată, alterează modul în care percepem chiar

mediul înconjurător tangibil, realitatea fizică imediată.

Procesele de comunicare în sine se alterează constant ținând pasul cu schimbările la nivelul

canalelor. Agregarea comunităților nu mai depinde de mult de rațiuni geografice, iar ciclul de viață

al membrilor se accelerează progresiv, pe măsură ce cantitatea de informație disponibilă crește și

interesele fiecăruia se schimbă tot mai ușor.

6

Concluzii

Cercetarea fenomenelor din mediul online este pe cale să devină subiectul a numeroase

dezbateri de ordin etic. Pe măsură ce oamenii se identifică tot mai mult cu proiecțiile lor digitale,

împărtășind informații, experiență și influență în medii virtuale, cercetătorii vor avea ocazia să

observe noi fenomene din modelele discutate în paginile acestei lucrări.

Rolul social media în viaţa reală este unul foarte complex atât pentru individ, pentru

organizație sau pentru societate. Companiile se confruntă cu foarte multe probleme în a se adapta

la modul de funcţionare al platformelor sociale pentru că transparenţa nu a fost niciodată atât de

importantă pe cât a devenit acum.

Media Socială oferă un vehicul imediată de transmitere a informaţiilor. Acesta permite

comunicarea instantanee cu milioane de oameni, şi oferă fiecăruia dintre ei posibilitatea de a

răspândi mesajul lor și chiar mai mult. 

Pentru oricine care vrea sa fie remarcat, media socială, ar trebui să fie o prioritate. Pe lângă

faptul că oferă posibilitatea de a relaționa cu publicul şi permite identificarea publicului țintă mai

uşor, social media este mult mai puţin costisitoare decât publicitate prin intermediul mass-media

tradiţională.

În cazul impactului mediei sociale asupra organizațiilor interacțiunea socială față în față

rămâne una dintre tehnicile noi preferate de afaceri, bucurându-se de o creștere de 10% față de

perioada anterioară. Cu toate acestea, în rezultatele cercetării se remarcă importanța în creștere a

site-urilor consacrate rețelelor sociale profesionale de afaceri.

7

Bibliografie

1. http://www.banatbusiness.ro/_files/edit_texte/fisiere/Analiza_retelelor_sociale.pdf

2. http://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2012/sociologie/Costina_Andrei_Ro.pdf

3. http://www.fdsc.ro/library/conferinta%20vio%207%20oct/Romania%202010_Sectorul

%20neguvernamental1.pdf

4. http://jcmc.indiana.edu/vol13/issue1/boyd.ellison.html

5. http://www.naturalist.ro/arta-si-cultura/relatia-societate-ndash-personalitate-dezvoltarea-

personalitatii-prin-educatie/

6. http://www.pr-romania.ro/articole/ongpr/910-social-media-ong.html

7. http://www.pr-romania.ro/articole/pr-20/448-oamenii-de-pr-vor-trebui-s-imbrieze-fenomenul-

social-media-de-vorb-cu-bloggerul-loic-le-meur-fondatorul-seesmic.html

8. http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2012/01/04/social-media-schimba-mintea-

omului-pregatindu-l-pentru-participarea-la-marea-scamatorie-infografic/

9. http://theinterzone.net/articles/2011/09/29/why-is-social-media-important/

8