comert electronic

81
Conferentiar universitar doctor Răzvan Sorin ŞERBU COMERŢUL ELECTROIC E-COMMERCE 2 Descrierea CIP a Bibliotecii aţionale a României Şerbu, Răzvan Comerţul electronic /Răzvan Şerbu - Sibiu: Continent, 2004. p.; cm Bibliogr. ISBN 973-8321-06-9 004:339.1 S.C. Grupul de Presă şi Editură "Continent" SRL Bucureşti-Sibiu str. Dr. Ioan Raţiu nr.2, jud. Sibiu, Cod 2400, România, tel. 0040269/210077

Upload: johnsighet

Post on 22-Jun-2015

110 views

Category:

Documents


16 download

DESCRIPTION

vbdfdg drefhf

TRANSCRIPT

Page 1: Comert Electronic

Conferentiar universitar doctor Răzvan Sorin ŞERBU

COMERŢUL ELECTRO�IC

E-COMMERCE

2

Descrierea CIP a Bibliotecii �aţionale a României Şerbu, Răzvan Comerţul electronic /Răzvan Şerbu - Sibiu: Continent, 2004. p.; cm Bibliogr. ISBN 973-8321-06-9 004:339.1 S.C. Grupul de Presă şi Editură "Continent" SRL Bucureşti-Sibiu str. Dr. Ioan Raţiu nr.2, jud. Sibiu, Cod 2400, România, tel. 0040269/210077

Page 2: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

3

Răzvan Şerbu

COMERŢUL ELECTRONIC

CO�TI�E�T 2004

E-COMMERCE

4

Cuprins: Cuvânt înainte ...........................................................................8 Capitolul 1. Definirea noţiunii, structura şi rolul economic al comerţului electronic...............................................................10

1.1Definiţii şi conţinut ........................................................11 1.2 Structura unui sistem de comerţ electronic. ..................14 1.3 Reglementări privind comerţul electronic.....................20 Sinteză ................................. Error! Bookmark not defined.

Capitolul 2. Tipologia formelor de comerţ electronic....................24

2.1 Opţiuni de comercializare electronică...........................24 2.1.1. Suporţii electromagnetici ......................................25 2.1.2. Televiziunea prin cablu interactivă .......................26 2.1.3. Internetul ...............................................................28

2.2 Clasificarea afacerilor specifice Internetului.................29 2.2.1. Magazinul electronic.............................................30 2.2.2. Magazinul universal electronic .............................33 2.2.3. Licitaţia electronică. ..............................................34 2.2.4. Achiziţia publică electronică.................................34 2.2.5. Comunitatea virtuală .............................................35

Sinteză ................................. Error! Bookmark not defined. Capitolul 3. Sisteme de plăţi electronice.................................37

3.1. Definiţii, conţinut, etape...............................................38 3.2. Metode de plată ............................................................41

3.2.1. Sisteme de plăţi bazate pe carduri bancare............42 3.2.2. Sistem online de plată cu monedă electronică ......46 3.2.3. Sisteme de micro-plăţi...........................................51 3.2.4. Plăţi prin cecuri electronice...................................58

3.3 Sisteme de plăti în România..........................................63 Sinteză ................................. Error! Bookmark not defined.

Page 3: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

5

Capitolul 4. Serviciile comerţului electronic .......................... 73 4.1. Securitatea datelor........................................................ 74 4.2 Furnizare de servicii pentru comerţul electronic .......... 75 4.3. Brokeraj de informaţii.................................................. 76 4.4. Servicii electronice bancare ......................................... 76 Sinteză................................. Error! Bookmark not defined.

Capitolul 5 Publicitatea specifică comerţului electronic ........ 79

5.1. Modele de publicitate................................................... 80 5.2. Bannerul electronic ...................................................... 81 5.3. Marketing online.......................................................... 84 5.4. Asemănări şi deosebiri între magazinele obişnuite şi un magazin electronic .............................................................. 88 Sinteză................................................................................. 93

Capitolul 6. Statutul şi funcţiunile instituţiilor autorizate în dezvoltarea comerţului electronic în România ....................... 95

6.1. Rezultatele acţiunilor întreprinse de Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti (CCIRMB) privind stimularea comerţului electronic. ........ 96 6.2 Priorităţile Ministerului Industriilor şi Comerţului în domeniul comerţului electronic .......................................... 97 6.3. Rolul Comisiei Naţionale de Informatică .................... 98 Sinteză:................................ Error! Bookmark not defined.

Capitolul 7 Concluzii privind perspectivele comerţului electronic............................................................................... 101

Sinteză:................................ Error! Bookmark not defined. ANEXE................................................................................. 105

Legea comerţului electronic şi a semnăturii electronice105 Motive pentru a fi prezenţi pe Internet ......................... 140 Locuri de muncă pe Internet ......................................... 147

E-COMMERCE

6

CO�TE�TS Foreword................................................................................ 8

I. Defining the notion, structure, and the economic implication of the e-commerce........................... 10

1.1 Definition and content.............................................. 10 1.2 The structure of e-commerce................................... 14 1.3 The regulation of e-commerce................................. 19 Synthesis ....................................................................... 22

II. E-commerce typology......................................... 23 2.1 The option for electronic commercialization ........... 23 2.1.1 Electromagnetic tape........................................... 23 2.1.2 Interactive television........................................... 25 2.1.3 The Internet......................................................... 26 2.2 Internet business classification.................................. 27 2.2.1 E-shop.................................................................. 28 2.2.2 E-mall.................................................................. 31 2.2.3 E-auction............................................................. 32 2.2.4 E-procurement..................................................... 32 2.2.5 Virtual community.............................................. 33 Synthesis ........................................................................ 35

III. Electronic payment system................................. 36 3.1 Definition, content, steps.......................................... 36 3.2 Payment methods .................................................... 39 3.2.1 Credit cards ....................................................... 40 3.2.2 On-line ............................................................... 45 3.2.3 Micro-type ......................................................... 49 3.2.4 Electronic checks............................................... 56 3.3 Payment methods in Romania.................................. 61 Synthesis........................................................................ 70

Page 4: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

7

IV. E-commerce services ........................................ 71 4.1 Data security............................................................ 71 4.2 Services provides for electronic commerce............. 72 4.3 Information's brokerages.......................................... 73 4.4 E-banking................................................................. 74 Synthesis........................................................................ 76

V. Advertising in electronic commerce................... 77 5.1 Advertisement's types............................................... 77 5.2 The electronic banner............................................... 78 5.3 On-line marketing..................................................... 81 5.4 Comparisons and differences between the traditional store and the electro.................................................. 85 Synthesis......................................................................... 91

VI. The implication of Romanian government in e-

commerce developing ........................................ 92 6.1. Chamber of commerce and industry of Romania and Bucharest......................................................................... 92 6.2. The roll of the Ministry of commerce...................... 94 6.3 National commission for information ...................... 95 Synthesis ........................................................................ 97 VII The expectation from e-commerce.......................... 98 Synthesis........................................................................ 101 ANNEXES Electronic commerce law in Romania............................ 102 Twenty reasons to have your business on the Internet.... 115 Jobs on the Internet ........................................................ 123

E-COMMERCE

8

Foreword The book's goal is to help you make intelligent

decisions by giving you a feel for how the world of Internet commerce and digital money is likely to operate, and where it is likely to lead. It includes overviews of several aspects of the technology, and detailed background discussion of relevant issues, just to get every reader up to speed.

Typical readers of this book would include the students in economics and anyone interested in selling products or services on the Internet.

If you are a buyer of Internet products and services, particularly secure Internet services, you also should read this book, since it can help you evaluate the quality of services you might receive. Educators may wish to use this book for their courses.

As you will learn by reading here, a new type of commerce is arising.

There's no more illustrative bottom line on why you should read this book than Figure 1. Over the next five-ten years, the growth of electronic commerce will outstrip the growth of traditional commerce. It is the commercialization of the Internet that's leading the way to this remarkable growth in electronic purchases.

The Internet serves as a foundation for all of these new opportunities in commerce. Many businesses are struggling right now to get themselves onto the Internet.

Prof. univ. dr.Dan Popescu Prof. univ. dr. Emil Popa

Page 5: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

9

Cuvânt înainte

Această carte îşi propune să ofere din abundenţă, repere,

noţiuni, principii şi consideraţii cu scopul de a ajuta cititorul să ia

decizii înţelepte, făcându-l să înţeleagă cum funcţionează lumea

comerţului electronic şi cum operează banii digitali în această nouă

lume. De asemenea lucrarea de faţă include diverse aspecte ale

tehnologiilor moderne şi discuţii detaliate asupra problemelor

relevante pe care le descoperă acest nou tip de comerţ.

Cititorii acestei cărţi îi includ atât pe studenţii profilelor

economice cât şi pe cei interesaţi în valorificarea oportunităţilor

oferite de Internet, în vânzarea produselor sau serviciilor cu ajutorul

acestuia. De asemenea cumpărătorii sau viitorii cumpărători ai

produselor sau serviciilor prin intermediul Internetului ar trebui să

se numere printre cititorii acestei cărţi, deoarece informaţiile

prezentate îi pot ajuta să evalueze calitatea acelor serviciilor pe care

le pot primii.

Aşa cum veţi descoperii citind această carte un nou tip de

comerţ a apărut în mecanismul de transfer al titlurilor producător şi

consumator.

Nu există o figură mai convingătoare pentru a citi această

carte decât cea reprezentată de autor în figura 1. În următorii 5-10

ani, creşterea volumului tranzacţiilor înregistrate de comerţul

electronic va depăşi creşterea înregistrată de comerţul tradiţional.

În acest sens Internetul serveşte drept fundaţie pentru toate

aceste noi oportunităţi în comerţ. Multe afaceri sunt derulate deja pe

Internet dar şi mai multe sunt în competiţie să ajungă în această reţea.

Prof. univ . dr. Dan Popescu

Prof. univ . dr. Emil Popa

E-COMMERCE

10

Capitolul 1. Definirea noţiunii, structura şi rolul economic al comerţului electronic Obiective:

- definirea comertului electronic - prezentarea şi însuşirea notiunilor generale

despre structura comertului electronic - prezetarea cadrulu legal al comerţului electronic

Cuvinte cheie:

comerţ electronic transfer electronic de documente reţeaua Internet Browser B2B B2C legi electronice semnătură electronică server

Rezumat: In acest prim capitol se realizează o prezentare a termenilor de bază cu care operează comerţul electronic. După prezentarea mai multor definitii acceptate ale comerţului electronic se oferă câteva cifre privind gradul de dezvoltare al acestui gen de comerţ, cifre cu o dinamică remarcabilă, fapt ce

Page 6: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

11

susţine odată mai mult importanţa şi actualitatea temei. Comerţul electronic oferă oportunitatea de a comercializa produse în întreaga lume, sporind numărul de potenţiali clienţi

1.1DefiniŃii şi conŃinut

În concepţia Organizaţiei Economice de Cooperare şi

Dezvoltare (OECD) comerţul electronic (E - Commerce), reprezintă

desfăşurarea unei afaceri prin intermediul reţelei Internet, vânzarea

de bunuri şi servicii având loc offline sau online.

O altă definiţie în accepţiune " tradiţională ",a ceea ce

înseamnă comerţul electronic este cea dată de Robin Mansell:

Comerţul electronic înseamnă, utilizarea în reţele cu valoare

adăugată a unor aplicaţii de tipul transferului electronic de

documente, a comunicaţilor fax, codurilor de bare, transferului de

fişiere şi a poştei electronice. Extraordinara dezvoltare a

interconectivităţii calculatoarelor în Internet, în toate segmentele

societăţii, a condus la o tendinţă tot mai evidentă a companiilor de a

folosi aceste reţele în aria unui nou tip de comerţ, comerţul electronic

în Internet, care să apeleze - pe lângă vechile servicii amintite - şi

altele noi1.

Este vorba, de exemplu, de posibilitatea de a se efectua

cumpărături prin reţea, consultând cataloage electronice "on" pe Web

sau cataloage "off" pe CD-ROM şi plătind prin intermediul cărţilor

de credit sau a unor portmonee electronice. 1Robin Mansell and Uta Wehn Knowledge societies. Information technology

for sustainable development, Oxford University Press, New York, 1999,p.23

E-COMMERCE

12

Pentru alţii, comerţul electronic reprezintă relaţiile de afaceri

care se derulează prin reţea între furnizori şi clienţi, ca o alternativă la

variantele de comunicaţii "tradiţionale" prin fax, linii de comunicaţii

dedicate sau "EDI" pe reţele cu valoare adăugată.

De asemenea comerţului electronic implică transferul de

documente - de la contracte sau comenzi pro forma, până la imagini

sau înregistrări vocale.

În fine o altă definiţie succintă şi larg acceptată a comerţului

electronic şi a componentelor ce constituie arhitectura acestuia este

următoarea: Comerţul electronic (e-commerce) reprezintă acea

manieră de a conduce activităţile de comerţ care foloseşte

echipamente electronice pentru a mării aria de acoperire (locul în

care se pot afla potenţialii clienţi) şi viteza cu care este livrată

informaţia2.

Comerţul electronic oferă oportunitatea de a comercializa

produse în întreaga lume, sporind numărul de potenţiali clienţi în

primul rând prin eliminarea barierelor geografice dintre clienţi şi

comercianţi.

Dintre cele mai importante motive pentru a crea o prezenţă a

afacerii pe Internet aş aminti numărul mare de potenţiali clienţi

utilizatori ai Internetului şi faptul că nu necesită costuri mari.

2 http://www.csis.org/gov/rc/cyber.html

Page 7: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

13

Fig. 1

3

În tranzacţiile comerciale clasice distingem patru etape

diferite:

� cercetarea de marketing;

� încheierea contractului comercial;

3 După date din Raportul privind Comerţul electronic realizat de Taylor Nelson Sofre ,2002 .

E-COMMERCE

14

� vânzarea produsului sau a serviciului;

� plata produsului sau a serviciului;

În figura de mai jos este prezentat modul în care se reflectă aceste

patru etape în cazul comerţului clasic şi electronic :

Fig. 2

Clasic: Comerţ electronic:

- Cercetarea de marketing - Site Web

- Contract de vânzare - Site Web interactiv

- Livrare - Livrare digitală

- Plată - Plată electronică

1.2 Structura unui sistem de comerŃ electronic

Pentru a construi un sistem de comerţ electronic, din punct de

vedere structural este nevoie de colaborarea a patru componente

Page 8: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

15

(subsisteme electronice / informatice) corespunzătoare următoarelor

roluri:

� Client. Un echipament, clasic un PC, conectat direct sau

indirect (o reţea a unei corporaţii) la Internet. Cumpărătorul

foloseşte acest echipament pentru a naviga şi a face

cumpărături.

� Sistemul tranzacţional. Sistemul informatic (hard & soft)

responsabil cu procesarea comenzilor, iniţierea plăţilor,

evidenţa înregistrărilor şi a altor aspecte ale afacerii implicate

în procesul de tranzacţionare.

� Comerciant. Sistem informatic (hard & soft), situat de regulă

la sediul comerciantului, care găzduieşte şi actualizează

catalogul electronic de produse disponibile a fi comandate

online pe Internet.

� Dispecer plăti. Sistem informatic responsabil cu rutarea

instrucţiunilor de plată în interiorul reţelelor financiar-

bancare, cu verificarea cărţilor de credit şi autorizarea

plăţilor;

Acest sistem joacă rolul unei porţi care face legătura dintre

reţeaua globală Internet şi subreţeaua financiar-bancară (supusă unor

cerinţe de securitate sporite), poartă prin care accesul este controlat

de un "portar"; pe baza informaţiilor specifice cărţii de credit

(tip_card, nr_card) din instrucţiunile de plată "portarul" redirectează

informaţia către un centru de carduri; în acest loc este identificată

banca care a emis cardul iar instrucţiunile de plată sunt trimise mai

E-COMMERCE

16

departe către serverul acestei bănci conectat în reţeaua interbancară;

odată informaţiile ajunse în reţeaua băncii cu care lucrează

cumpărătorul, sunt efectuate (automat) o serie de verificări privind

autenticitatea şi soldul disponibil în contul cardului implicat în

tranzacţie; în funcţie de rezultatul acestor verificări, banca decide fie

efectuarea plăţii (transfer bancar - către contul comerciantului care

poate fi deschis la orice alta bancă), fie refuză să facă această plată.

În ambele cazuri, rezultatul deciziei (confirmare plata sau refuz) este

trimis în timp real, parcurgând acest lanţ de servere în sens invers,

către client. Cu alte cuvinte, în câteva secunde cumpărătorul află dacă

banca sa a operat plata sau nu.

E bine de asemenea să se facă precizarea că pe baza acestor

patru componente de bază s-au implementat diverse arhitecturi de

comerţ electronic. Unele combină mai multe componente într-un

singur (sub)sistem informatic, pe când altele implementează separat

fiecare componentă în parte.

Pentru definirea arhitecturii, proiectanţii de sisteme ale

comerţului electronic fac o proiectare de ansamblu a sistemului pe

baza unei selecţii a principalelor cerinţe /funcţii ale unui sistem de

comerţ electronic. Important este însă că în cazul unui sistem de

comerţ electronic, ca de altfel în cazul oricărui sistem complex,

arhitectura să fie clar definită la toate nivelele de detaliu.

Comerţul electronic aşa cum l-am reprezentat în figura 3

înglobează o mulţime de tipuri de afaceri, organizate în doua mari

familii: business-to-business (b2b) şi business-to-consumer (b2c), pe

scurt afaceri cu firme şi afaceri cu consumatorii. Tranzacţiile B2C se realizează între cumpărători

individuali şi vânzători-mari companii. În acest caz, factorul

uman este mult mai important, interactivitatea fiind

caracteristica de bază în decizia de cumpărare.

Page 9: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

17

Tranzacţiile B2B se caracterizează prin faptul că ambele

părţi participante la tranzacţia comerciala, atât vânzătorul cat şi

cumpărătorul, sunt instituţii.

E-COMMERCE

18

Fig. 3

Page 10: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

19

Evoluţiile din comerţul electronic arată cu claritate faptul că

B2B a devenit un domeniu extrem de atractiv pentru marile

companii, care vor ajunge ca, la un moment dat, să-i excludă de pe

piaţă pe competitorii lor de dimensiuni mai reduse.

În 1998, raportul B2B faţă de B2C era de 5,5:1, iar în 2003

este estimat să crească la 12:1.

În anul 2000, la nivel mondial, volumul total al afacerilor

B2B a depăşit 433 miliarde dolari (dublu aproape faţă de 1999) şi a

ajuns la 1000 miliarde dolari anul 2001.

Este prognozat ca pe termen-scurt şi mediu, creşterea

comerţului electronic să fie în continuare determinată de segmentul

B2B, care în 2002 reprezintă cca. 80% din activitatea de comerţ

electronic(eCommerce) ce va creşte la cca. 88% în 20064.

Fig 4.

4 www.bluedog.ro/it_channel

E-COMMERCE

20

Pentru a asigura succesul pe termen lung al unui proiect de

comerţ electronic, arhitectura acestuia trebuie proiectată cu grijă

ţinând cont de toate aspectele (legate de afacerea în sine )cu care se

va confrunta sistemul, lăsând totodată portiţe care să permită

adaptarea sa în timp, pe măsură ce apar noi provocări iar tehnologiile

evoluează.

1.3 Reglementări privind comerŃul electronic

Săturându-se să fie codaş al Europei în domeniul

informaticii, guvernul României a elaborat şi înaintat spre aprobare

legi electronice. În paralel, guvernul a lansat o serie de proiecte

pentru care se vor organiza licitaţii, proiecte care accelerează

introducerea informatizării în toate domeniile.

Pe această linie s-au înscris ulterior mai multe Directive,

Decizii sau Recomandări ale Comisiei Comunităţii Europene, cele

mai importante fiind DIRECTIVA 1999/93/EC şi DIRECTIVA

2000/31/EC.

1. DIRECTIVA 1999/93/EC - privind cadrul comunitar pentru

semnătura electronică, are drept scop facilitarea semnăturii

electronice şi recunoaşterea legală a acesteia.

2. DIRECTIVA 2000/31/EC - privind comerţul electronic

stabileşte cadrul pentru legislaţiile naţionale privind serviciile

informatice destinate pieţei interne, în special privind regimul

transmisiilor comerciale şi al contractelor, răspunderea

intermediarilor, soluţionarea litigiilor, cooperarea între statele

membre pe această problemă.

Pentru a funcţiona corect relaţia între firme şi consumatori,

sunt necesare legi care să stabilească condiţiile şi termenii afacerilor.

Page 11: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

21

Legile comerţului electronic sunt :

• Legea privind semnătura electronică(prezentată în Anexă);

• Legea privind comerţul electronic(prezentată în Anexă);

• Legea privind protecţia datelor personale;

• Legea cadru privind protecţia persoanelor cu privire la

prelucrarea datelor cu caracter personal;

• Legea privind datele personale;

Votul final asupra reportului Comisiei de mediere pentru

legea privind semnătura electronică a fost dat în Plenul Senatului în

data de 28 Iunie 2001, iar promulgarea acestei legi a făcut-o

preşedintele pe 17 iulie 2001.

Principalul câştig obţinut prin aceste legi este acela de intrare

în legalitate a comerţului electronic şi apariţia unei garanţii de

securitate a transmisiilor de date şi a plăţilor electronice.

Legea semnăturii electronice este cheia de la poarta

comerţului electronic şi această lege va funcţiona conform unor

norme care vor fi elaborate de către MCTI.

Pană acum orice act autentic era legalizat de către un notar

public, dar având în vedere această lege a semnăturii electronice,

autentificarea actului o va face semnătura electronică. La baza

semnăturii stau certificate de identitate, care vor putea fi emise de

minimum cinci organizaţii sau firme acreditate de MCTI. Termenul

de valabilitate a certificatului va fi de trei ani de zile, data şi ora

eliberării lui, precum data şi ora expirării fiind disponibile prin

intermediul unui registru electronic de certificate menţinut de firma

care eliberează certificatele. Acest registru se va putea consulta prin

intermediul Internetului sau prin alte mijloace de comunicare.

Legea comerţului electronic prevede ca:

E-COMMERCE

22

" Mesajul electronic este orice informaţie generată, trimisă,

recepţionată sau stocată prin mijloace electronice, optice sau prin

altele similare, incluzând, dar nelimitându-se la, schimbul electronic

de date, poştă electronică, telegramă, telex sau fax ". Această lege se

va aplica oricărui tip de informaţie prezentată sub forma unui mesaj

electronic folosit în activităţi comerciale.

Facilităţile pe care le aduce această lege sunt pe de o parte o

scutire la plata impozitului pe profit pentru persoanele care au ca

obiect de activitate întreţinerea unor sisteme de comerţ electronic, o

scutire de la plata oricăror taxe şi impozite pentru comercializarea

electronică a bunurilor încorporate (programe de calculator şi orice

alt fel de documente digitale), iar pe de altă parte se va impune un

standard de securitate sub incidenţa căruia se va derula comerţul.

Cel mai mare câştig îl va avea consumatorul care va fi protejat la achiziţionarea sau transferul de bunuri.

Page 12: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

23

Întrebări recapitulative:

1. Definiţii acceptate ale comerţului electronic. 2. Realizaţi o paralelă între etapele tranzacţiei

comerciale clasice şi celei electronice. 3. Care sunt componentele sistemului de comerţ

electronic? 4. Clasificaţi tipurile de afaceri din sfera comerţului

electronic după criteriul subiecţilor participanţi la aceste afaceri.

5. Caracterizaţi tranzacţiile B2B. 6. Enumeraţi legile care guvernează comerţul

electronic şi care este principalul câştig obţinut prin aceste legi.

Temă de referat: Impactul Internetului asupra comerţului electronic global.

E-COMMERCE

24

Capitolul 2. Tipologia formelor de comerţ electronic

Obiective:

- prezentarea noţiunilor despre formele comerţului electronic

- prezentarea a celui mai important mediu care a dus la dezvoltarea afacerilor electronice

- realizarea unei clasificări ale afacerilor specifice internetului

Cuvinte cheie:

suporţi electromagnetici televiziune prin cablu magazin electronic achiziţie publică electronică licitaţie electronică comunitate virtuală video conferinţă portal

Rezumat:

În acest capitol sunt prezentate formele comerţului electronic, şi opţiuni de comercializare electronică. Alături de tipurile de vânzare electronică dar cu un ritm susţinut de dezvoltare identificăm cea mai nouă modalitate de comerţ, magistralele informaţionale ale Internetului. Există un număr mare de opţiuni posibile de comercializare electronică şi numărul opţiunilor se aşteaptă să crească ca urmare noilor tehnologii pe rol.

2.1 OpŃiuni de comercializare electronică

Page 13: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

25

Deşi există un număr mare de opţiuni posibile de

comercializare electronică şi numărul opţiunilor se aşteaptă să

crească ca urmare noilor tehnologii pe rol, comercianţii cu amănuntul

îşi concentrează atenţia în mod curent asupra suporţilor

electromagnetici video, videotex-ului, videodisc-ului, şi televiziunii

prin cablu interactive şi mai recent a magistralei informative realizate

de reţeaua Internet, care a preluat supremaţia pe această piaţă5.

2.1.1. Suporţii electromagnetici

- sunt casete video de cumpărare la domiciliu. În

esenţă, aceste casete reprezintă următorul val de cumpărături pe bază

de catalog. Casetele video pot fi produse pentru a ilustra folosirea

produsului, stilurile de viaţă ale consumatorilor sau orice alt subiect

despre mărfuri care s-ar putea dovedi atractive. Reclama produsului

beneficiază atât de sunet cât şi de imagini în mişcare furnizând astfel

o latură competitivă care se ridică peste nivelul de receptivitate al

catalogului tipărit.

Videodisc-ul

- este un sistem electronic interactiv care utilizează

discuri optice capabile să stocheze o mare cantitate de informaţii în

5 Cornel Jucan, Răzvan Şerbu, Comerţ cu ridicata comerţ cu

amănuntul,Editura Continent ,2001,p.159

E-COMMERCE

26

forme sau imagini în mişcare, imagini statice, pagini tipărite şi sunet

- pentru prezentare pe un ecran de televizor6.

Videotex-ul

- este un sistem electronic interactiv în care datele şi

graficele sunt transmise de la o reţea de computere prin telefon sau

cabluri şi prezentată pe un televizor al abonatului sau pe ecran

terminal al unui computer7. Cumpărarea prin sistem videotex constă

în selectarea dintr-o serie de posibilităţi, numite meniuri, care sunt

prezentate pe ecran. De exemplu, un cumpărător reduce alegerea

selectând din meniul de categorii de produse şi articole de produs

(mărci, stiluri, mărimi, culori, preţuri şi aşa mai departe). În plus faţă

de cumpărare la domiciliu, sistemul videotex poate furniza abonaţilor

o largă alegere de servicii incluzând ştiri, informaţii despre vreme,

sport, financiare adresate consumatorului; operaţii bancare la

domiciliu, rezervări şi informaţii despre călătorii; enciclopedii

electronice, reviste, şi jocuri educaţional / instructive, liste de

proprietăţi imobiliare şi oferte de muncă, pază, supraveghere

medicală şi de incendii.

2.1.2. Televiziunea prin cablu interactivă

- oferă convenienţa extremă de a efectua cumpărături

de acasă; ea permite telespectatorilor să cumpere mărfuri prezentate

6 Louis W. Stern, Marketing channels, 1988, pag. 81 7 Videotext: -what is all about., Marketing news, 1983 Nov pag. 16

Page 14: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

27

pe ecranele televizoarelor lor şi să încaseze costul unei cărţi de credit

sau cont bancar printr-o simplă tastare8.

Telemarketing

Formele de afaceri prin telefon (telemarketing) şi prin telefon

/televizor (cumpărături la domiciliu) sunt două metode în plus a

comerţului cu amănuntul în afară magazinului care cunoaşte rate de

creştere impresionante. În ultimii ani, telemarketingul - vânzarea de

bunuri şi servicii prin contact telefonic - a ajutat pe unii comercianţi

detailişti să sporească satisfacţia serviciului prin furnizarea unui

confort mai mari a clientului. Pentru clienţii care vor să evite

aglomeraţia traficului şi problemele de parcare, cumpărarea prin

telefon este o alternativă de dorit. Această formă de comerţ cu

amănuntul de asemenea poate servi celor mai în vârstă, părinţilor cu

probleme de supraveghere a copiilor, persoanelor care muncesc care

nu au timp să facă cumpărături şi consumatorilor cărora nu le place

să facă cumpărături.

Motivele principale ale comercianţilor cu amănuntul pentru

utilizarea comercializării prin telefon sunt acelea că:

� furnizează clienţilor informaţii asupra noilor mărfuri şi

evenimentele de vânzări ce urmează;

� permite clienţilor să comande mărfuri pe care comercianţii

doresc să le livreze la domiciliul clienţilor;

� oferă consumatorilor o cale convenabilă de a reţine mărfuri

pe care le pot ridica la o dată ulterioară.

Comerţul la domiciliu combină două distracţii favorite ale

populaţiei statelor dezvoltate economic: uitatul la televizor şi mersul

8 Louis W. Stern, Marketing channels, pag. 81

E-COMMERCE

28

la cumpărături. O operaţie de comerţ la domiciliu este o formă de

afacere unde:

� articolele de mărfuri sunt prezentate, descrise şi

demonstrate la televizor;

� clienţii comandă mărfurile sunând la un număr de

preferat netaxabilă;

� clienţii plătesc pentru comandă prin intermediul

cecurilor, liniilor telefonice cu suprataxă, cărţilor de

credit;

� comerciantul livrează mărfurile prin serviciul de

postă sau altă companie de curierat rapid;

� comerciantul oferă în mod tipic garanţia rambursării

banilor dacă mărfurile sunt returnate în 30 de zile.

2.1.3. Internetul

Alături de tipurile de vânzare electronică dar cu un ritm

susţinut de dezvoltare identificăm cea mai nouă modalitate de

comerţ, magistralele informaţionale ale Internetului.

Acesta are un impact major asupra peisajului economic al

acestui început de mileniu. Este acreditată însă ideea potrivit căreia

cumpărăturile prin Internet nu vor afecta în mod semnificativ

obişnuinţele de cumpărare din tipurile de magazine existente pe piaţă,

ca urmare a faptului că emoţia atingerii produsului, perceperea

mirosului şi în general, interacţiunea relaţiilor sociale şi aspectele

laturii spirituale a cumpărătorilor vor juca în continuare un rol cheie

în operaţiunile de achiziţionare a mărfurilor9.

9 Pilat F. s.a. Introducere în Internet, Ed. Teora, Bucuresti, 1994,p47,48

Page 15: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

29

Într-un asemenea context, se apreciază Internetul va avea un

impact semnificativ asupra circuitelor produselor care vor putea fi

sigilate pe tot parcursul lor, precum casete video, audio, softuri

pentru computere, cărţi, etc., unde magazinele cu amănuntul ar putea

chiar dispărea10. Un impact de asemenea major dar cu un grad mai

mic se întrevede şi asupra unei părţi importante a comerţului cu

produse alimentare (preambalate, congelate, etc.) încercându-se o

creştere a frecvenţei cu care oamenii vor apela la comerţul electronic,

astfel încât acesta să devină o a doua natură a clienţilor11.

2.2 Clasificarea afacerilor specifice Internetului

Există deja multe modele pentru derularea afacerilor pe

Internet. Acestea pot fi clasificate în funcţie de numărul de

furnizori, prestatori de servicii către clienţi, astfel: 1-către-1

(magazin electronic), mai mulţi-către-1 (magazinul universal

electronic), mai mulţi-către-mai mulţi (licitaţie electronică). Se

constituie astfel, un lanţ de servicii în cadrul căruia fiecare

element poate fi dominant. Un prim element este furnizorul de produse sau servicii, al

doilea este furnizorul de servicii Internet, care poate pune la

dispoziţie de la spaţiu pe pagina web până la posibilitatea integrării

intr-un e-mall. Al treilea element al lanţului este clientul, având o

anumita formare profesionala, interese proprii şi preferinţe. Acest

10 Jaloseanu M. Internet, Ed. Promedia Plus, Cluj Napoca, 1995,p6,8 11 W Grant, Cele mai importante şase noi categorii de magazine care au şansa de a

câştiga în marea luptă pentru segmente de piaţă, Editura Comitetul Român de Distribuţie, Bucureşti, 1997, p.31

E-COMMERCE

30

client poate fi un consumator, o altă firmă, administraţia publica sau

un angajat, în contextul tranzacţiilor interne din cadrul unei firme.

Iată în continuare, în linii generale, câteva modele de afaceri

pe Internet: magazinul electronic (e-shop), magazinul universal

electronic (e-mall), achiziţia publică electronică (e-procurement),

licitaţia electronică (e-auction), comunitatea virtuală (virtual

community), prestări servicii electronice (e-service providing).

2.2.1. Magazinul electronic

Ideea de bază a comerţului electronic este aceea de a transpune

afacerea fizică, materiala, în pagina de Internet. Astfel, firma îşi

prezintă catalogul de produse precum şi serviciile prin Internet.

• Produsele sunt oferite, în general, la diferite categorii de

preţ, ţinând seama de tendinţa clienţilor de a testa calitatea, viteza şi

eficienţa livrării înainte de a decide să cumpere produse mai

scumpe12. Produsele adecvate comercializării prin Internet sunt, de

obicei, cele care pot fi descrise cu uşurinţă şi nu necesită folosirea

simţului tactil: bilete de avion sau de film, cărţi, CD-uri, software,

unelte, piese de schimb, anumite alimente sau chiar autoturisme. Pe

de alta parte, produse care au fost considerate iniţial ca nefiind

potrivite pentru comercializarea pe Internet - tricouri, cravatele,

poşete, pantofi, spre exemplu, se vând acum foarte bine pe Internet.

• Serviciile completează de obicei oferta de produse dar se

circumscriu deseori unei sfere mai largi: spre exemplu, în cazul în

care se comercializează poşete sau genţi tip "diplomat", site-ul poate

prezenta şi modele de pantofi care se pot asorta cu acestea. În plus,

12 Bucur C. Comerţ electronic, Editura Lito ASE, Bucuresti, 2000,p.28,31

Page 16: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

31

site-ul poate include şi un ghid de culori şi stiluri pentru oamenii de

afaceri, un îndrumar pentru succesul în afaceri sau, magazinul de

poşete şi genţi poate decide să vândă şi alte articole din piele, pantofi

şi pălării prin includerea pe site şi a altor vânzători.

• Preţurile produselor vândute prin Internet ar trebui să fie

mai mici decât cele practicate pentru comenzile clasice. Cărţile, spre

exemplu, sunt oferite pe Internet cu o reducere de 10-50% sau, cel

puţin, fără a se percepe taxe adiţionale de livrare. Serviciile şi în

special serviciile de informare ar trebui să fie în mare parte gratuite.

Serviciile de informare prin publicaţii periodice sunt oferite gratuit la

început, prin acces liber sau abonamente gratuite; ulterior, ofertanţii

vor iniţia servicii suplimentare de tipul accesului la arhive şi vor

extinde posibilităţile de căutare, solicitând utilizatorului sa se

aboneze şi să plătească pentru a beneficia de acestea. S-a constatat că

impactul abonamentului online asupra utilizatorilor este foarte mic:

majoritatea rămâne fidelă abonamentelor clasice şi, în general, numai

clienţii noi apelează la acest nou sistem de abonament. Cu toate

acestea, abonamentele contra cost online pentru accesul la ştiri de

ultima ora sau la dezbateri cu participare restrictiva de exemplu,

suscita interesul doar dacă serviciile oferite sunt de valoare

excepţională.

Există diferite variante de găzduire a unui magazin

electronic, clasificate astfel13:

� pe un server distinct (un computer proprietatea

firmei deţinătoare a unui magazin electronic) destinat

unor pagini ample şi complexe de web; acesta va fi

localizată în cadrul firmei dacă frecventa modificărilor ce

13 Ravi Kalakota, Andrew B. Frontiers of electronic commerce, Editura Macmillan Computer Publishing, New York,1999,p.49,53

E-COMMERCE

32

trebuie făcute este mare (ex. ştiri, preţuri, etc.) sau dacă

este necesar un trafic intens între firmă şi serverul aferent

magazinului electronic.

� pe un server virtual (un spaţiu deţinut de firma

proprietară a unui magazin electronic, pe un hard disk al

unui computer furnizor de web); în corelaţie cu un spaţiu

mai mare de tipul www.magazin.com, solutie preferată

de majoritatea întreprinderilor mici şi mijlocii - în

cadrul unui magazin universal electronic (e-mall)

Alegerea variantei optime pentru acest magazin depinde de

costurile de telecomunicaţie, know-how-ul tehnic la nivelul firmei,

grupul ţintă, mărimea, structura şi obiectivele pe termen mediu ale

viitorului magazin electronic.

În măsura în care este posibil, un magazin electronic ar trebui

să poată fi accesat pe mai multe cai: un link /publicitate permanent pe

un site portal, un cuvânt-cheie publicitar în cadrul motoarelor de

căutare sau în cadrul prezentării pe Internet a informaţiilor generale

despre întreaga activitate a firmei sau despre întreaga gamă de

produse şi o fereastră a acestui site în cadrul unui magazin universal

electronic (e-mall) sau toate acestea concomitent. În plus, o idee

interesantă ar fi să se stabilească denumiri de genul

"www.produs1.com" pentru grupele de produse, cu link exact la

pagina corespunzătoare din cadrul magazinului electronic.

Page 17: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

33

2.2.2. Magazinul universal electronic

Un magazin universal electronic (e-mall) oferă un front

comun pentru mai multe magazine electronice şi poate fi realizat

utilizând diverse modele de tranzacţii, în funcţie de tipul de servicii

pe care proprietarul magazinului doreşte să le ofere. Tot proprietarul

este cel care se ocupă şi de marketingul aferent mall-ului, astfel încât

alegerea mall-ului potrivit este o decizie esenţială pentru deţinătorul

unui magazin.

Mall-ul potrivit se defineşte ca fiind un mall cu o reţea

puternica, cu o strategie de marketing bună, cu un front de prezentare

potrivit şi din care să se poată accesa direct şi pe mai multe cai

magazinul electronic; cu o structură adecvată de magazine şi care să

ofere şi servicii, cum ar fi furnizarea de informaţii curente regionale

sau sectoriale.

Revenim la exemplul menţionat, al magazinului pentru poşete: în

cazul în care proprietarul doreşte să-şi prezinte magazinul în cadrul

unui mall, el trebuie să decidă dacă să opteze pentru un mall destinat

modei sau pentru unul specializat în accesorii.

Pentru unele domenii este benefică participarea în cadrul

unui mall alături de produse competitive cum ar fi bijuteriile. Aceasta

duce la creşterea traficului în mall şi astfel la creşterea cifrei de

afaceri a fiecărui magazin din structura acestuia. Pe de altă parte,

deţinătorul mall-ului poate obţine profit din reclamă, taxe percepute

membrilor si / sau taxe asupra tranzacţiilor14.

14 J.F.Rayport, B.Jaworski – “E-Commerce”, McGraw-Hill, 1999,p87,90

E-COMMERCE

34

2.2.3. Licitaţia electronică.

Licitarea produselor şi obiectelor pe Internet s-a dovedit a fi

un model de mare succes. Acest model poate fi utilizat atât pentru

comerţul electronic B-2-B cat şi pentru cel B-2-C şi, datorită faptului

că este un domeniu de mare interes, poate fi de asemenea integrat şi

în magazinele electronice obişnuite.

Asemeni unui magazin universal electronic, o licitaţie

electronică include de obicei mai mulţi vânzători. Operatorul licitaţiei

elaborează mecanismele pentru plasarea obiectului licitaţiei, pentru

licitare (de obicei prin e-mail) şi poate oferi în plus servicii de plăţi şi

de livrare.

Produsele vândute prin licitaţia electronică pot fi produse de

ultimă oră, de suprastoc sau cu stoc fluctuant, sau obiecte de valoare

pentru colecţionarii specializaţi şi includ de la bunuri materiale,

metale şi materii prime agricole, la obiecte de artă unicat. Spre

exemplu, librăriile vând prin licitaţii electronice specializate şi deja

bine cunoscute, atât ediţii noi cat şi cărţi folosite.

2.2.4. Achiziţia publică electronică

Achiziţia publică este aplicabilă în cazul în care organisme

guvernamentale sau mari organizaţii lansează apeluri pentru licitarea

achiziţionării de bunuri sau servicii. Sfera de cuprindere a licitaţiilor

tipice include de la serviciile din construcţii şi bunurile pentru

investiţii pană la studii şi alte lucrări ample. Achiziţiile publice prin

Internet pot include negocierea electronică, contractarea şi licitarea în

colaborare, spre exemplu.

Page 18: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

35

Pentru ca acest model să poată fi şi la îndemâna

întreprinderilor mici, s-au înfiinţat platforme sau consorţii în cadrul

cărora vânzătorii acţionează împreună pentru a obţine oferte mai

avantajoase de la producători. Spre exemplu, industria biroticii este

un important utilizator al acestor consorţii.

2.2.5. Comunitatea virtuală

Pe Internet - exact ca şi în realitate, oameni având interese

comune se întrunesc în comunităţi pentru a discuta sau a asculta

tematicile preferate. Aceste forumuri - cum este grupul de discuţii

interactiv (chat) sau lista de corespondenţi (mailing list) - sunt utile

atât pentru timpul liber cât şi pentru comunicările de afaceri şi sunt

denumite "comunităţi virtuale".

Instrumentele menţionate sunt adesea oferite ca servicii

gratuite, în scopul sporirii traficului pe pagina de Internet şi pentru

stimularea ataşamentului emoţional faţă de aceasta. Dar,

comunicările de afaceri se pot face şi prin intermediul unui serviciu

contra cost. Canalul de comunicare directa sau video-conferinţele

sunt instrumente atractive care reduc costurile de călătorie şi sunt

utilizate de firmele mari atât pentru comunicări ştiinţifice cât şi

pentru cele comerciale.

În funcţie de rolul organizatorului de conferinţă (firma,

prestatorul de servicii sau asociaţia) şi obiectivele pe care şi le

propune (marketing, beneficii, etc.), taxele pot fi de participare sau

specifice evenimentului, sau să nu se perceapă taxe deloc.

Platformele de colaborare oferă un set de instrumente şi un

mediu de informare pentru colaborarea între întreprinderi, între

acestea şi colaboratorii externi şi între experţi, acţionând ca o

E-COMMERCE

36

întreprindere virtuală faţă de lumea exterioara15. În cazul în care

platforma nu aparţine unei anume întreprinderi, operatorul trebuie să

acorde o atenţie specială statutului de neutralitate, protecţiei datelor şi

siguranţei comunicării, pentru a nu permite scurgeri de informaţii de

interes pentru concurenţă.

Viteza de transmisie are, de asemenea importanţă majoră mai

ales în domeniul tehnic. În aceeaşi măsură, semnătura digitală devine

un instrument indispensabil pentru derularea activităţii în general sau

pentru domeniul contractual în special.

Întrebări recapitulative:

1. Care sunt opţiunile de comercializare economică asupra cărora îşi concentrează atenţia comercianţii?

2. Clasificaţi afacerile specifice Internetului. 3. Enumeraţi modelele de afaceri specifice Internetului. 4. Caracterizaţi magazinul electronic 5. Daţi exemple de licitaţii electronice.

Studiu de caz: Analizaţi modul de funcţionare şi impactul economic al unui magazin electronic.

15 S. Walther,J. Levine. Programarea în ASP pentru comerţ electronic. Editura Teora 2001,p. 67

Page 19: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

37

Capitolul 3. Sisteme de plăţi electronice

Obiective: - pezentarea noţiunilor generale de plăţile

electronice - etapele procesului de cumpărare în comerţul

electronic - prezentarea metodelor de plată din comerţul

electronic Cuvinte cheie:

sistem electronic de plăţi Protocol de plăţi Cecuri electronice Plăţi online E-cash brokeri în micro-plăţi NetCash Milicent

Rezumat:

Capitolul prezintă totalitatea obiectelor care conlucrează pentru asigurarea plăţii tranzacţiilor ce se efectuează. Acest nou tip de comerţ a stimulat însă cererea pentru noi metode adecvate de plată. În cadrul acestui concept, dezvoltarea unor activităţi comerciale între participanţi situaţi la mari distante geografice unii de alţii nu poate fi concepută fără folosirea unor sisteme electronice de plăţi.

E-COMMERCE

38

3.1. DefiniŃii, conŃinut, etape

Un sistem electronic de plăţi se referă la totalitatea obiectelor

care conlucrează pentru asigurarea plăţii tranzacţiilor ce se

efectuează. Sunt implicate, în general, trei entităţi care

interacţionează: o banca, un cumpărător şi un vânzător. Sistemul

electronic de plăţi conţine şi o mulţime de protocoale care permit

cumpărătorului să facă plăţi către vânzător.

Tranzacţiile reprezintă schimburile de mesaje, sub forma

unor protocoale, care se desfăşoară între entităţile care joacă diverse

roluri într-un Sistem Electronic de Plăţi16. Exemple de tranzacţii:

tranzacţia de identificare a utilizatorilor, tranzacţia de obţinere a unui

certificat, tranzacţia de control al accesului, tranzacţia de încărcare,

tranzacţia de depunere, tranzacţia de retragere, tranzacţia de plata,

tranzacţia de anulare.

Iniţial, siturile web ale acestor firme conţineau doar

informaţii de contact, oferte promoţionale sau chiar cataloage de

produse sub forma unor pagini HTML statice. Lansarea unei comenzi

de cumpărare a unor produse se putea face eventual via fax, telefon

sau email. Totul era în regulă, doar că pentru a putea intra în posesia

produselor, clientul trebuia să plătească contravaloarea produselor

comandate iar banii să parcurgă drumul de la client la comerciant

(vânzător)17. Plata se făcea de regulă prin mecanismele clasice, către

un cont deschis de comerciant la o banca; presupunea deplasarea

16 Mihai Jalobeanu, "Acces în Internet", Ed. Promedia Plus, 1996,p.9,14 17 Florian Mircea Boian Sisteme de operare interactive, Ed. Libris, 1994,p.69

Page 20: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

39

clientului la sediul unei instituţii cu profil bancar pentru a depune

banii şi pentru iniţia transferul acestora în contul comerciantului.

În funcţie de politica adoptată de comerciant pentru a demara

procesul de livrare a produselor către client acesta cerea sau nu,

confirmarea efectuării plăţii prin fax. Fie că se folosea o reţea de

distribuţie proprie, fie că se apela la un serviciu poştal specializat

(poştă rapidă, DHL, etc.), teoretic această ultimă fază era cea mai

lungă. Am putea spune că până acum, în mare, am creionat

modalitatea tradiţională în care se desfăşoară comerţul la distantă .

Una din principalele provocări cu care se confruntau

comercianţii detailişti atunci când doresc să implementeze un sistem

de comerţ electronic este furnizarea unui mecanism de plată comod,

perceput ca suficient de sigur şi uşor de integrat într-un sistem de

tranzacţii comerciale online18.

Etapele procesului de cumpărare

În comerţul electronic, etapele procesului de cumpărare sunt

următoarele:

1. Cumpărătorul poate căuta bunuri şi servicii având mai

multe posibilităţi:

- Foloseşte un browser pentru a consulta cataloage

online din pagina de Web a vânzătorului;

- Consultă un catalog suplimentar aflat pe un

CDROM;

- Consultă un catalog pe hârtie.

18http://www.afaceri.net/Comerţ_electronic/Plati_electronice%20.htm

E-COMMERCE

40

2. Cumpărătorul alege bunurile pe care doreşte să le

cumpere.

3. Cumpărătorului îi este prezentată o listă a bunurilor,

incluzând preţul acestora şi preţul total, cu tot cu taxe. Această listă

trebuie furnizată electronic de serverul vânzătorului sau de softul de

cumpărare electronică din calculatorul clientului. Uneori se acceptă

negocierea preţului.

4. Cumpărătorul alege mijloacele de plată. Să considerăm că

este ales ca mijloc de plată cartela de credit (cardul).

5. Cumpărătorul trimite vânzătorului o cerere împreună cu

instrucţiunile de plată. În această specificaţie, cererea şi instrucţiunile

de plată sunt semnate digital de către cumpărătorii care posedă

certificate.

6. Vânzătorul solicită autorizaţia de plată a clientului sau de

la instituţia financiară a acestuia.

7. Vânzătorul trimite confirmarea cererii.

8. Vânzătorul trimite bunurile sau îndeplineşte serviciile

solicitate în cerere.

9. Vânzătorul solicită plata bunurilor şi serviciilor de la

instituţia financiară a cumpărătorului.

Când vânzătorul trimite o cerere de autorizaţie achizitorului,

include instrucţiunile de plată primite de la cumpărător şi rezumatul

informaţiilor de comandă. Achizitorul foloseşte rezumatul primit de

la vânzător şi calculează rezumatul instrucţiunilor de plată pentru a

verifica semnătura duală19.

În prezent, tot mai multe produse de comerţ electronic

implementează protocolul SET, ceea ce conferă securitate plăţilor

Internet cu card, prin mijloace criptografice.

19 Michael J. Cunningham How to Build a Profitable E-Commerce Strategy, Pr Perseus,2001, p.49,57

Page 21: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

41

3.2. Metode de plată

Acest nou tip de comerţ a stimulat însă cererea pentru noi

metode adecvate de plată. În cadrul acestui concept , dezvoltarea

unor activităţi comerciale între participanţi situaţi la mari distante

geografice unii de alţii nu poate fi concepută fără folosirea unor

sisteme electronice de plăţi.

Aceste noi mijloace de plată permit transferarea comodă,

sigură şi foarte rapidă a banilor între partenerii de afaceri. De

asemenea, înlocuirea monedelor şi bancnotelor (actualele forme

tradiţionale de numerar) prin ceea ce denumim bani electronici

conduce, pe lângă reducerea costurilor de emitere şi menţinere în

circulaţie a numerarului, şi la o sporire a flexibilităţii şi securităţii

sistemelor de plăţi20.

În domeniul mijloacelor electronice de plata, cercetările sun

în plină desfăşurare. Există numeroase sisteme în curs de

experimentare, altele abia au fost cercetate şi supuse analizei. Este

normal ca prudenţa şi securitatea să fie cuvintele cheie ale acestor

demersuri. Sistemele de plăţi electronice mai cunoscute, pot fi

grupate în patru categorii:

� sisteme cu carduri bancare,

� sisteme online,

� microplăţi

� cecuri electronice.

20 Lars Klander, Ghidul securitãtii reţelelor de calculatoare, Educational, Bucuresti 1998, p. 119

E-COMMERCE

42

3.2.1. Sisteme de plăţi bazate pe carduri bancare

Multe cumpărări de bunuri şi servicii prin Internet se fac

plătindu-se cu carduri bancare obişnuite (Visa, MasterCard etc.). Însă

tranzacţiile cu carduri conţin informaţii confidenţiale privind cardul

şi informaţiile personale ale clienţilor, informaţii ce pot fi interceptate

în timpul transmisiei prin Internet. Fără un soft special, orice

persoană care monitorizează traficul pe reţea poate citi conţinutul

acestor date confidenţiale şi le poate folosi ulterior. Este necesară

elaborarea unor standarde specifice sistemelor de plăţi, care să

permită coordonarea părţilor legitime implicate în transfer şi folosirea

corectă a metodelor de securitate.

În 1996, MasterCard şi Visa au convenit să consolideze

standardele lor de plăţi electronice într-unul singur, numit SET

(Secure Electronic Transaction). Protocolul SET îşi propune şapte

obiective de securitate în comerţul electronic21:

� Să asigure confidenţialitatea instrucţiunilor de plată

şi a informaţiilor de cerere care sunt transmise odată

cu informaţiile de plată.

� Să garanteze integritatea tuturor datelor transmise.

� Să asigure autentificarea cumpărătorului precum şi

faptul că acesta este utilizatorul legitim al unei mărci

de card.

21 MasterCard, Visa, Secure Electronic Transaction (SET) Specification, Draft for testing, 1996, p23,54

Page 22: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

43

� Să asigure autentificarea vânzătorului precum şi

faptul că acesta acceptă tranzacţii cu carduri prin

relaţia sa cu o instituţie financiară achizitoare.

� Să folosească cele mai bune metode de securitate

pentru a proteja părţile antrenate în comerţ.

� Să fie un protocol care să nu depindă de

mecanismele de securitate ale transportului şi care să

nu împiedice folosirea acestora.

� Să faciliteze şi să încurajeze interoperabilitatea dintre

furnizorii de soft şi cei de reţea.

Aceste cerinţe sunt satisfăcute de următoarele caracteristici

ale acestei specificaţii:

Confidenţialitatea informaţiei - Pentru a facilita şi încuraja

comerţul electronic folosind cărţile de credit, este necesară asigurarea

deţinătorilor de cartele că informaţiile de plată sunt în siguranţă. De

aceea, contul cumpărătorului şi informaţiile de plată trebuie să fie

securizate atunci când traversează reţeaua, împiedicând interceptarea

numerelor de cont şi datele de expirare de către persoane

neautorizate.

Criptarea mesajelor SET asigură această confidenţialitate a

informaţiei22.

Integritatea datelor - Această specificaţie garantează că nu

se alterează conţinutul mesajelor în timpul transmisiei acestora prin

reţea. Informaţiile de plată trimise de cumpărător la vânzător conţin

informaţii de cerere, date personale şi instrucţiuni de plată. Dacă una

din aceste informaţii este modificată, tranzacţia nu se va face corect.

22 MasterCard, Visa, Secure Electronic Transaction (SET) Specification, Draft for testing, 1996 , p31,37

E-COMMERCE

44

Protocolul SET foloseşte semnătura digitală pentru integritatea

datelor.

Autentificarea cumpărătorului - Vânzătorul are nevoie de

un mijloc de verificare a clientului său, a faptului că acesta este

utilizatorul legitim al unui număr de cont valid. Un mecanism care

face legătura dintre posesorul cărţii de credit şi un număr de cont

specific va reduce incidenţa fraudei şi, prin urmare, costul total al

procesului de plată. SET utilizează semnătura digitală şi certificatele

cumpărătorului pentru autentificarea acestuia.

Autentificarea vânzătorului - Aceasta specificaţie furnizează

un mijloc de asigurare a clientului ca furnizorul are o relaţie cu o

instituţie financiara, permiţându-i acestuia să accepte cărţile de credit.

SET utilizează semnătura digitală şi certificatele vânzătorului pentru

autentificarea acestuia.

Interoperabilitate - Protocolul SET trebuie să fie aplicabil pe

o varietate de platforme hardware şi soft. Orice cumpărător trebuie să

poată să comunice, cu softul sau, cu orice vânzător. Pentru

interoperabilitate, SET foloseşte formate de mesaje şi protocoale

specifice23.

3.2.1.1. CyberCash

Fondată în august 1994, firma CyberCash Inc. din SUA

propune în aprilie 1995 un mecanism sigur de tranzacţii de plată cu

23 Idem 22

Page 23: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

45

carduri, bazat pe un server propriu şi oferind servicii sigure clienţilor.

Folosirea CyberCash asigură posibilitatea de trasare şi control

imediat al tranzacţiilor. Aceste lucruri fac CyberCash mai puţin

confortabil şi mai costisitor, în special pentru tranzacţiile de plată cu

sume mici. Însă cifrarea cu chei publice asigură un nivel înalt de

securitate.

CyberCash implementează un sistem care realizează

protecţia cardurilor de credit folosite în Internet. Compania - care

furnizează soft atât pentru vânzători, cât şi pentru cumpărători -

operează un portal între Internet şi reţelele de autorizare ale

principalelor firme ofertante de carduri. Cumpărătorul începe prin a

descărca softul specific de portofel, cel care acceptă criptarea şi

prelucrarea tranzacţiilor. La fel ca un portofel fizic care poate conţine

mai multe carduri bancare diferite, portofelul soft al cumpărătorului

poate fi folosit de către client pentru a înregistra mai multe carduri,

cu care va face ulterior plăţile. Un soft similar furnizează servicii la

vânzător.

Atunci când se face o cumpărătură, produsul dorit este

selectat printr-un browser Web. Serverul vânzătorului trimite

portofelului cumpărătorului un mesaj cerere de plată în clar, semnat

criptografic, cerere care descrie cumpărarea şi tipurile de carduri care

sunt acceptate pentru plată. Softul portofel afişează o fereastră care

permite cumpărătorului să aprobe achiziţia şi suma şi să selecteze

cardul cu care se va face plata.

Se trimite înapoi vânzătorul un mesaj de plată ce include o

descriere a tranzacţiei criptată şi semnată digital de cumpărător,

precum şi numărul cardului folosit. Vânzătorul trimite mai departe

mesajul de plată la portalul CyberCash, împreună cu propria sa

descriere a tranzacţiei, criptată şi semnată digital. CyberCash

decriptează şi compară cele doua mesaje şi verifică cele două

E-COMMERCE

46

semnături. Dacă lucrurile sunt OK, el autorizează cererea

vânzătorului trimiţând un mesaj specific la softul acestuia. Apoi

softul vânzătorului confirmă plata portofelului cumpărătorului24.

Întrucât informaţiile sunt criptate cu cheia publică a lui

CyberCash, cunoscută de softul ce operează sistemul, vânzătorul nu

poate vedea care este numărul cardului folosit de cumpărător,

eliminându-se riscul refolosirii acestui card la alte cumpărături

neautorizate.

Recent, firma CyberCash a extins sistemul iniţial de plată

bazat pe transmisia sigură a cardurilor cu alte facilităţi pentru plăţi cu

bani electronici: Secure Cash/Check şi Secure Check, precum şi

CyberCoin, folosit pentru valori mici. De asemenea, în strânsă

legătură cu CyberCash, la Universitatea California de Sud au fost

dezvoltate alte două sisteme asemănătoare: NetCash, pentru plăţi cu

sume mici, bazate pe bani electronici şi NetCheque, un sistem bazat

pe cecuri electronice.

3.2.2. Sistem online de plată cu monedă electronică

3.2.2.1. �etCash

24 Worstell, K., Gerdes, M. and Kabay M., �et Present Value of Information

Security: Part I, UCSF , 2001, p.117,124

Page 24: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

47

NetCash reprezintă un alt exemplu de sistem electronic de

plăţi de tip online. A fost elaborat la Information Science Institute de

la University of Southern California. Cu toate că sistemul nu asigură

anonimitatea totală a plăţilor ca eCash (banii pot fi identificaţi),

NetCash oferă alte mijloace prin care să se asigure plăţilor un anumit

grad de anonimiatate. Sistemul se bazează pe mai multe servere de

monede distribuite, la care se poate face schimbul unor cecuri

electronice (inclusiv NetCheque) în monedă electronică.

Sistemul NetCash constă în urmatoarele entităţi:

- cumpărători,

- vânzători,

- servere de monedă (SM).

O organizaţie care doreşte să administreze un server de

monedă va trebui să obţină o aprobare de la o autoritate centrală de

certificare. Serverul de monedă va genera o pereche de chei, publică

şi privată. Cheia publică este apoi certificată prin semnătura

autorităţii centrale de certificare. Acest certificat conţine un

identificator, numele serverului de monedă, cheia publică a serverului

de monedă, datele de eliberare şi expirare, toate semnate de

autoritatea centrală:

Monedele electronice eliberate de serverul SM constau în

următoarele:

- Nume-SM;

- Adresa reţea a SM;

- Data-expirarii;

- Numărul de serie;

- Valoarea.

Banii sunt apoi semnaţi cu cheia privată a serverului SM

E-COMMERCE

48

Tranzacţia de cumpărare folosind NetCash se face în 4 paşi25:

1. Cumpărătorul trimite monedele electronice în cadrul

mesajului de plată

2. Vânzătorul trebuie să verifice validitate monedelor

electronice primite. Pentru aceasta, le va trimite SM pentru a le

schimba cu alte monede electronice sau cu un cec.

3. Serverul SM verifică faptul că banii sunt valizi, consultând

baza sa de date.

4. Primind noii bani (sau cecul), vânzătorul se convinge că a

fost corect plătit de cumpărător. Acum el va returna acestuia o

confirmare.

Unul din cele mai importante avantaje ale folosirii NetCash

este sistemul de securitate. Securitatea este asigurată de protocoalele

sale criptografice. Însă spre deosebire de eCash, sistemul NetCash nu

este complet anonim.

25 Robin Mansell and Uta Wehn (Editors) “Knowledge societies.

Information technology for sustainable development”, Oxford University Press, New York, 1998.

Page 25: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

49

3.2.2.2. (E-Cash)

ECash reprezintă un sistem de plăţi complet anonim, ce

foloseşte conturi numerice în bănci. Tranzacţiile se desfăşoară între

cumpărător şi vânzător, care trebuie să aibă conturi la aceeaşi bancă.

Cumpărătorii trebuie să înştiinţeze banca cu privire la faptul că

doresc să transfere bani din conturile lor obişnuite în aşa numitul cont

eCash Mint. În orice moment, cumpărătorul poate interacţiona de la

distanţă, prin calculatorul sau, cu contul Mint şi, folosind un client

soft, poate retrage de aici fonduri pe discul calculatorului său. Ca

urmare, discul cumpărătorului devine un veritabil "portofel

electronic". Apoi, se pot executa plăţi între persoane individuale sau

către firme, prin intermediul acestor eCash.

ECash reprezintă un exemplu de sistem electronic de plăţi,

care foloseşte poşta electronică sau Web-ul pentru implementarea

unui concept de portofel virtual. A fost dezvoltat de către firma

DigiCash Co. din Olanda, firma fondată de către celebrul cercetător

al sistemelor criptografice, David Chaum. Prima demonstraţie a

sistemului a fost făcută în 1994 la prima Conferinţa WWW, printr-o

legătură Web între Geneva şi Amsterdam. Ulterior a fost

implementată de bănci din SUA (Mark Twain Bank of Missouri),

Finlanda şi alte ţări. Este prima soluţie totalmente soft pentru plăţile

electronice.

Principiul funcţionării ECash - ECash are un caracter

privat: deşi banca ţine o evidenţă a fiecărei retrageri eCash şi a

E-COMMERCE

50

fiecărui depozit Mint, este imposibil ca banca să stabilească utilizarea

ulterioară a lui eCash. Pe lângă anonimitatea plăţilor, eCash asigură

şi ne-repudierea, adică acea proprietate care permite rezolvarea

oricăror dispute între cumpărător şi vânzător privind recunoaşterea

plăţilor. De asemenea, prin verificare în bază de date a băncii, este

împiedicată orice dublă cheltuire a eCash-ului.

La fel ca şi banii reali (bancnote, monede), banii electronici

eCash pot fi retraşi din conturi sau depozitaţi, pentru a fi

tranzacţionaţi. De asemenea, la fel ca în cazul banilor fizici, o

persoană poate transfera posesia unui cont eCash unei alte persoane.

Însă, spre deosebire de banii convenţionali, atunci când un client

plăteşte unui alt client, banca electronică joacă un rol aparent modest,

dar esenţial.

ECash reprezintă o soluţie de plăţi soft online, care constă în

interacţiunile dintre 3 entităţi:

� banca, care emite monede, validează monedele existente şi

schimbă monede reale pentru eCash;

� cumpărătorii, care au cont în bancă, din care pot încărca

monede eCash sau în care pot depune monede eCash;

� vânzătorii, care acceptă monede ECash în schimbul unor

bunuri sau servicii.

Când banca recepţionează mesajul, ea verifică semnătura. Apoi suma

retrasă poate fi debitată din contul clientului care a semnat cererea.

Page 26: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

51

3.2.3. Sisteme de micro-plăţi

Există deja, aşa cum s-a văzut până acum, un număr de

protocoale de plată în comerţul electronic destinate unor tranzacţii de

5 USD, 10 USD şi mai mult. Costul per tranzacţie este, de obicei, de

câtiva cenţi plus un procent din suma vehiculată. Atunci când aceste

costuri sunt aplicate la tranzacţii cu valori mici (50 de cenţi sau mai

puţin), costul devine semnificativ în preţul total al tranzacţiei. Ca

urmare, pentru a obţine efectiv un preţ minim pentru anumite bunuri

şi servicii "ieftine" ce urmează a fi cumpărate, vor trebui utilizate noi

protocoale.

Există o serie de servicii online, care promovează ziare,

magazine, referinţe de muncă şi altele, toate având articole

individuale care sunt ieftine dacă sunt vândute separat. Avantajul de a

cumpăra articole individuale ieftine poate face aceste servicii mai

atractive utilizatorilor ocazionali ai Internet-ului. Un utilizator care

nu agreează ideea de a deschide un cont de zece dolari cu un editor

de publicaţii necunoscut, poate fi dispus să cheltuiască câţiva cenţi

pentru a cumpăra un articol interesant la prima vedere26. O aplicaţie

"ieftina" frecventă o reprezintă plata vizitării siturilor în Internet.

Sub formă de concept şi proiecte experimentale, micro-

plăţile se adresează nevoii existenţei unei scheme simple, ieftine, care

să poată suporta economic plăţi foarte mici, câţiva dolari, cenţi şi

26 Debra Cameron Electronic Commerce – The �ew Business Platform for

the Internet - Computer Technology Research Corp., 1997, p.90,98

E-COMMERCE

52

chiar fracţiuni de cenţi. Din această categorie de sisteme fac parte

următoarele modalităţi electronice de plăţi:

3.2.3.1. MilliCent

MilliCent este un protocol simplu şi sigur pentru comerţul

electronic în Internet. A fost creat pentru a accepta tranzacţii

comerciale în care sunt implicate costuri mai mici de un cent. Este un

protocol bazat pe o validare descentralizată a banilor electronici pe

serverele vânzătorilor, fără comunicaţii adiţionale, criptări scumpe

sau procesări separate. Moneda folosită de această modalitate de

plată se mai numeşte şi "scrip"

MilliCent reduce costurile pe mai multe cai:

� Costul comunicaţiei este redus prin verificarea

locală a "scrip-ului", pe situl vânzătorului; se elimină astfel

costurile comunicaţiilor (care sunt absente), costurile pentru

aparatura informatică ce ar da o putere de calcul suficientă

pentru o derulare normală a unui număr mare de tranzacţii;

de asemenea, nu este nevoie de servere centralizatoare, de

protocoale scumpe etc.

� Costurile criptografice sunt reduse deoarece nu este

necesară o schemă criptografică puternică şi scumpă la

valorile foarte mici care sunt tranzacţionate.

� Costurile conturilor sunt reduse prin utilizarea broker-

ilor care mânuiesc conturile şi facturile. Clienţii stabilesc

conturi cu un broker; broker-ul stabileşte propriul sau cont cu

vânzătorul. Această separare reduce numărul total de conturi

prin eliminarea tuturor combinaţiilor client-vânzător.

Page 27: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

53

Modelul de securitate şi încredere - Modelul de securitate

pentru MilliCent este bazat pe presupunerea că monedă "scrip" este

folosită pentru plăţi mici27. Oamenii obişnuiţi şi cei de afaceri

tratează monedele diferit, în funcţie de valoarea lor; la fel se întâmplă

şi în cazul facturilor, când facturile mici sunt tratate diferit de

facturile mari. Ca şi atunci când un om cumpără un suc de la un

automat şi nu are nevoie de o chitanţă, el nu are nevoie de chitanţă

nici atunci când cumpără un articol utilizând scrip-ul . Dacă o

persoană nu doreşte să plătească pentru ceva, renunţă şi va primi

înapoi suma implicată. Dacă această sumă (moneda) se va pierde,

persoana respectivă nu va fi foarte supărată. Se presupune că un

utilizator va avea, la un moment dat, doar câţiva dolari sub formă de

scrip. De aici rezultă că nu este rentabil să se fure un scrip.

Modelul de încredere MilliCent se bazează pe o relaţie

asimetrică de încredere compusă din trei entităţi - clientul, broker-ul

şi vânzătorul. Broker-ii sunt presupuşi ca fiind mult mai de încredere

decât vânzătorii, şi în final, clienţii. Se tinde ca broker-ii să fie

instituţii financiare redutabile, mari şi bine cunoscute, (cum ar fi

Visa, MasterCard, sau băncile) sau un mare furnizor de servicii

Internet sau servicii online (cum ar fi CompuServe, NETCOM, sau

AOL). Se aşteaptă să fie mulţi vânzători, acoperind un spectru larg de

activităţi şi, de asemenea, un număr mare de clienţi, iar relaţiile de

încredere să fie la fel ca şi în lumea reală.

27 Victor Valeriu Patriciu, Monica Ene Pietrosanu, Securitatea comerţului

electronic , 2001, p.83

E-COMMERCE

54

Trei factori fac frauda broker-ilor în micro-plăţi să fie

nerentabilă28:

� programele client şi vânzător pot să analizeze în

mod independent menţinerea balanţei contului, deci

orice fraudă a broker-ului poate fi detectată;

� clienţii nu deţin, la un moment de timp, multe

scripuri - deci broker-ul va trebui să comită mai

multe tranzacţii frauduloase pentru a obţine vreun

câştig, iar acest lucru îl face mai uşor de depistat;

� reputaţia broker-ilor este importantă pentru

atragerea clienţilor, iar un broker poate să piardă

rapid această reputaţie dacă există probleme în

tranzacţiile clienţilor săi. Faptul de a avea mulţi

clienţi activi este mult mai valoros pentru un broker

decât furtul de scrip din conturi.

Frauda vânzătorului constă în nelivrarea bunului sau

serviciului pentru o tranzacţie validă. Dacă acest lucru se întâmpla,

clientul se va plânge broker-ului sau, iar broker-ul va renunţa la un

vânzător care a cauzat mai multe plângeri. Acest act înseamnă un

mecanism coercitiv, deoarece vânzătorii au nevoie de broker-i pentru

a li se facilita desfăşurarea afacerilor cu MilliCent.

Ca urmare, protocolul MilliCent este întărit pentru a preveni

frauda clienţilor (falsificarea şi dubla cheltuire) şi promovează

detecţia indirectă a fraudelor broker-ilor şi vânzătorilor.

Securitatea tranzacţiilor MilliCent cuprinde următoarele

aspecte: 28 University of Lapland, , Creating a Safer Information Society by

Improving the Security of Information Infrastructures and Combating

Computer-related Crime în the context of Information Security, Institute for Law and Informatics, March 2001,p.64,71

Page 28: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

55

� Toate tranzacţiile sunt protejate: fiecare tranzacţie cere ca

clientul să ştie parola asociată scrip-ului. Protocolul nu va trimite

niciodată o parolă în clar, deci este eliminat riscul ca cineva, să

poată să obţină prin fraudă ceva util. Nici o unitate de scrip nu

poate fi reutilizată. Fiecare cerere este semnată cu o parola, deci

nu există nici o cale pentru a intercepta şi a reutiliza un scrip.

� Tranzacţiile cu valoare mică limitează valoarea fraudelor:

tranzacţiile mici cer o securitate ieftină; nu este rentabilă folosirea

unor resurse scumpe pentru a fura aceste scrip-uri ieftine. În plus,

folosirea ilegală a scrip-ului în mai multe acţiuni ilegale, pentru a

strânge mai mulţi bani, face mult mai probabilă depistarea hoţului.

Frauda este detectabilă şi eventual localizabilă: detectarea se

face atunci când clientul nu obţine bunul dorit sau atunci când balanţa

returnată către client nu este corectă.

Dacă un client trişează, atunci vânzătorul pierde doar costul

scrip-ul fals detectabil. Dacă vânzătorul trişează, clientul va raporta

problema broker-ului. Atunci când broker-ul primeşte plângeri de la

mai mulţi clienţi împotriva unui vânzător, poate localiza cine

provoacă frauda şi va anula toate înţelegerile cu respectivul vânzător.

Dacă broker-ul trişează, vânzătorul va primi scrip fals de la

mai mulţi clienţi, toţi având legătură cu un singur broker, fiindui

astfel uşor să identifice broker-ul şi să raporteze frauda.

Interacţiunea dintre Client, Broker şi Vânzător (paşii pentru o

sesiune completă MilliCent, incluzând cumpărarea de către broker a

scrip-ului vânzătorului).

� Pasul iniţial se petrece doar o sigură dată pe sesiune.

Clientul face o conexiune sigură cu broker-ul pentru a obţine

E-COMMERCE

56

un scrip de la broker. Clientul cere un scrip de la broker,

obţinând scrip-ul "broker iniţial" şi secretul asociat.

� Al doilea pas se petrece de fiecare dată când clientul

nu mai are scrip pentru un vânzător. El contactează broker-

ul, folosind scrip-ul broker-ului pe care îl deţine din pasul 1,

cerând să cumpere un scrip vânzător.

� Al treilea pas apare doar dacă broker-ul trebuie să

contacteze vânzătorul pentru a cumpăra scrip. Dacă broker-ul

nu are deja scrip de la vânzător, îl cumpără. Va cere un scrip

de la vânzător iar acesta i-l va returna împreună cu secretul

asociat.

� În al patrulea pas broker-ul furnizează scrip-ul

vânzătorului către client.

� În al cincilea pas clientul, utilizând scrip-ul, face o

cumpărătură de la vânzător. Acesta returnează restul (în

scrip-ul vânzătorului) clientului.

Într-o tranzacţie tipică MilliCent, atunci când clientul are

deja scrip-ul vânzătorului, îl utilizează direct pentru a face o

cumpărătură Aici nu mai există vreun mesaj suplimentar sau

interacţiune cu broker-ul.

3.2.3.2. CyberCoin

Sistemul de micro-plăţi CyberCoin poate realiza în Internet

plăţi de la sume mici de câţiva cenţi, până la 10 $, acoperind astfel o

zonă în care sistemul ce utilizează cărţile de credit nu este economic.

Vânzătorii de pe Web ce vând servicii şi produse la preţuri foarte

mici şi doresc să livreze imediat respectiva marfă, au nevoie de o

Page 29: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

57

metodă de plată diferită de cartelele cu microprocesor, dar

asemănătore cu plata cash ce se efectuează şi în magazine. Serviciul

CyberCoin de la CyberCash a fost lansat în septembrie 1996, ca un

prim sistem de micro-plăţi în Internet.

Consumatorii pot folosi conturile existente deja în bănci

pentru a transfera valori în softul portofel electronic propriu. Altă

posibilitate este de a încărca fonduri direct de pe o carte de credit,

printr-o tranzacţie obişnuită cu astfel de mijloace. În ambele cazuri,

banii reali rămân în custodia băncilor.

Odată portofelul "umplut "cu fonduri, consumatorul poate

începe să efectueze micro-plăţi pe siteuri Web ce sunt înregistrate de

CyberCash şi deţin un program numit CashRegister. Acest soft

suportă, de asemenea, şi plăţi cu cărţi de credit (VISA, MasterCard,

American Express şi Discover) şi cecuri electronice PayNow.

Din perspectiva utilizatorului, protocolul CyberCoin lucrează

asemănător cu un browser de Internet. Comerciantul prezintă în

pagina sa HTML o adresă de plată (payment URL), împreună cu

preţul afişat. Utilizatorului nu-i rămâne decât să selecteze adresa

URL respectivă pentru a achiziţiona bunul sau serviciul ales29.

Serviciul CyberCoin este implementat utilizând un concept

cunoscut sub numele de sesiune CyberCoin. O sesiune îndeplineşte o

singură funcţie primară: iniţierea unui sub-cont tranzitoriu, sub contul

portofelului, pentru fiecare sumă care este cheltuită sau colectată. O

sesiune poate semăna cu un carnet de cecuri ce conţine mai multe

cecuri. Fiecare "cec" poate fi utilizat doar o singură dată. Sesiunea se

termină atunci când s-au consumat toate cecurile sau acestea au

expirat. Un cec poate fi folosit doar pentru o singură plată sau

depozitare.

29 M.Chester, R.Kaura, Electronic commerce and business communications, Ed. Springer, 2001.p.121,130

E-COMMERCE

58

Pe timpul rulării unei sesiuni, protocolul CyberCoin

realizează o viteză de procesare optimă şi un cost redus

3.2.4. Plăţi prin cecuri electronice

Cecurile electronice au fost dezvoltate printr-un proiect al lui

FSTC -Financial Services Technology Consortium. FSTC cuprinde

aproape 100 de membri, incluzând majoritatea marilor bănci,

furnizorii tehnologiei pentru industria financiară, universităţi şi

laboratoare de cercetare. Partea tehnică a realizării proiectului cecului

electronic a fost realizată într-un număr de faze: generarea

conceptelor originale, realizarea cercetărilor preliminare, construirea

şi demonstrarea unui prototip, formularea specificaţiilor pentru un

sistem pilot şi implementarea acestui sistem. În prezent, cecurile

electronice încep să fie utilizate într-un program pilot cu

Departamentul Trezoreriei Statelor Unite care plăteşte furnizorii

Departamentului de Apărare30.

Cecurile electronice sunt create pentru a realiza plăţi şi alte

funcţii financiare ale cecurilor pe hârtie, prin utilizarea semnăturilor

digitale şi a mesajelor criptate, pe suportul reţelei Internet. Sistemul

cecurilor electronice este proiectat pentru a asigura integritatea

mesajelor, autenticitatea şi nerepudierea proprietăţii, toate condiţii

suficiente pentru a preveni frauda din partea băncilor sau a clienţilor

lor.

Un cec este un document pe hârtie, semnat, care autorizează banca să

plătească o sumă de bani din contul celui ce a semnat cecul, după o

30 http://www.itl.nist.gov/lab/bulletns.htm

Page 30: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

59

dată specificată. Cecurile pe hârtie sunt cele mai utilizate instrumente

de plată (după folosirea banilor cash) în majoritatea statelor

occidentale. Acestea au avantajul că plătitorul şi cel care încasează

suma pot fi persoane individuale, mici afacerişti, bănci, corporaţii,

guverne sau orice alt tip de organizaţii. Aceste cecuri pot fi transmise

direct de la plătitor la încasator.

Cecurile electronice (e-cecurile) sunt bazate pe ideea că

documentele electronice pot substitui hârtia, iar semnăturile digitale

cu chei publice pot substitui semnăturile olografe. Prin urmare, e-

cecurile pot înlocui cecurile pe hârtie, fără a fi nevoie să se creeze un

nou instrument, înlăturându-se astfel problemele de legalitate,

reglementare şi practică comercială ce pot fi provocate de schimbarea

şi impunerea unui instrument de plată nou.

Pentru protejarea împotriva furtului şi folosirii abuzive a

cecului electronic, este utilizat un smart-card. Utilizarea hardului

criptografic al cardului oferă semnăturii mai multă confidenţialitate.

Astfel, cheia privată pentru semnarea cecurilor nu este niciodată

transferată către computerul semnatarului, deci nu este niciodată

expusă furtului din respectivul computer conectat în reţea. Procesorul

smart-cardului numerotează automat fiecare cec electronic, atunci

când îl semnează, în ordine, pentru a se asigura unicitatea cecurilor

electronice şi păstrează o istorie a cecurilor pentru a fi consultată în

cazul unei dispute. Smart-cardul este protejat prin introducerea unui

cod PIN, cunoscut numai de posesorul cardului.

Semnarea criptografică este suficientă în sistemul cu cecuri

electronice ca măsură de securitate împotriva fraudelor prin falsificări

de mesaje31. În afară de acestea, sistemul cu cecuri electronice şi

nivelul aplicaţiei criptografice pot fi exportate şi utilizate

31 Schoeniger, E., Security and the Internet Factor, UCSF , November-December 2000

E-COMMERCE

60

internaţional. Atunci când este nevoie de confidenţialitate între

oricare două părţi, criptarea poate fi folosită la nivelul datelor

transmise.

Tranzacţia de afaceri începe cu trimiterea de către încasator a

unei facturi către plătitor. Atunci când soseşte momentul pentru plata

unei facturi, informaţiile referitoare la această factură sunt trimise de

la sistemul încasatorului, iar aceste date sunt utilizate pentru a crea un

cec.

Acest cec electronic va include informaţii din cecurile

obişnuite (cum ar fi numele încasatorului, suma şi data). Pentru a

semna e-cecul, plătitorul introduce codul PIN pentru a debloca smart-

cardul ce deţine "carnetul de cecuri". Formatul facturii nu este fix,

putând fi flexibil, cu condiţia de a respecta lungimea, forma şi datele

ce trebuie conţinute.

Cecul electronic semnat şi factura sunt transmise către

încasator (plătit) prin e-mail sau printr-o tranzacţie Web. Încasatorul

verifică semnătura plătitorului din cecul electronic şi factura, separă

informaţiile facturii şi pune suma plătită în contul de primire.

Încasatorul introduce codul sau PIN pentru deblocarea smart-cardului

sau, utilizează acest "carnet electronic de cecuri" pentru a aproba

cecul electronic şi semnează un depozit electronic pentru a încasa

suma din cecul electronic. Cecul aprobat (semnat de încasator) este

dat mai departe băncii încasatorului pentru depozitare.

Ambele bănci, cea a plătitorului şi cea a încasatorului, între

care se realizează de fapt tranzacţia reală a sumelor, verifică toate

semnăturile şi aprobările din cecul electronic, utilizând două nivele

de certificate. Banca plătitorului verifică dacă cecul electronic

transmis nu este duplicat, dacă certificatul încasatorului şi contul sunt

în prezent valide, după care depozitează cecul electronic în contul de

Page 31: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

61

stocare a cererilor plătitorului. În final, plătitorul primeşte un articol

care descrie întreaga tranzacţie.

Atunci când este creat un cec electronic, în el este scris un set

minim de informaţii şi cecul este semnat. Odată cu vehicularea

cecului electronic, alte informaţii şi alte semnături sunt adăugate

atunci când acesta este transmis între părţi. De exemplu, cecul

electronic trebuie să fie :

� creat de plătitor,

� co-semnat de co-plătitor,

� certificat de banca,

� aprobat de încasator (plătit),

� co-aprobat de co-încasator,

� depozitat

� plătit.

Unele din informaţiile adiţionale, cum ar fi certificatele şi

aprobările, sunt părţi permanente ale e-cecului şi rămân intacte până

în momentul returnării la plătitor. Alte informaţii, cum ar fi timpul de

întârziere, pot fi asociate cecului electronic pentru o perioadă a

existentei sale şi vor fi înlăturate şi procesate separat.

O semnătură olografa este influenţată de mişcarea muşchilor

mâinii şi de particularităţile biometrice ale semnatarului. Acestea fac

foarte dificil pentru un falsificator să realizeze o semnătură falsă

perfectă, chiar dacă falsificatorul dispune de un exemplu al

semnăturii. În opoziţie, o falsificare perfectă a semnăturii

criptografice poate fi făcută de către orice persoană care deţine cheia

privată a semnatarului de drept. Este foarte greu să stabileşti,

dispunând de o cheie publica, dacă un e-cec este autentic sau

E-COMMERCE

62

falsificat. Smart-cardurile ce conţin carnete de cecuri electronice sau

alte dispozitive hard criptografice sunt utilizate tocmai pentru a ajuta

la asigurarea că o cheie privată este protejată cât mai bine şi în

consecinţă, semnăturile se realizează doar de către semnatarii

legitimi32. Aceste dispozitive hard standardizează şi simplifică

generarea cheilor, distribuţia şi utilizarea lor, deci se poate stabili un

înalt nivel de încredere.

Unele dintre operaţii, cum ar fi iniţializarea cardului şi

autoritatea de certificare a băncii, pot fi îndeplinite de alte firme, ce

acţionează ca agenţi ai băncii.

Serverele băncilor - Serverele de cecuri electronice din bănci sunt

utilizate pentru recepţionarea cecurilor electronice de la clienţi prin e-

mail, procesarea cecurilor primite şi realizarea unei interfeţe cu

sistemul de menţinere a înregistrărilor despre conturile cec - DDA.

Funcţiile executate în mod tipic de un server de cecuri electronice

dintr-o bancă, sunt următoarele. Acest server primeşte de la încasatori

e-mail-uri care conţin cecuri electronice aprobate şi depozite.

Cecurile electronice sunt procesate şi reţinute în baza de date, până

când sunt plătite cu bani cash (clearingul). Acest gen de cecurile

rămân pe server şi depozitele sunt trimise la sistemul DDA pentru

procesare. Cecurile problematice sunt returnate către o staţie specială,

pentru o analiză manuală şi intervenţii.

32 Wasim Rajput, E-Commerce Systems Arhitecture and Aplications, BookNews, Inc.,1998, p.25

Page 32: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

63

3.3 Sisteme de plăti în România

Din punctul de vedere al modalităţilor moderne de plată ţara

noastră le-a introdus recent, fiind încă în faza de implementare a

acestora.

În România, existau în primăvara anului 1997, doar 900 de

cărţi de credit33, dar deschiderea promoţională a primului magazin

virtual, CyberShop, de către Raffles Computers, a însemnat şi prima

tentativă îndrăzneaţă de promovare a ideii de comerţ electronic, care

nu trebuie să ne găsească nepregătiţi, cum s-a întâmplat cu multe

altele după decembrie 198934.

Vinton Cerf, vicepreşedinte pentru arhitecturi de date la MCI

Communications, dar şi în calitatea sa de "vicepreşedinte pentru

strategia Internet", estima pentru anul 2002 o prognoză de 180

milioane de oameni35, care se vor conecta la reţelele de comunicaţii

globale. Astfel, devine destul de evident pentru multă lume apariţia

mai multor categorii de reţele Internet: de cercetare, strict

profesionala, bancară dar şi cea rezervată marelui public.

Dar problema confidenţialităţii informaţiei este şi va fi vitală,

presupunând reguli de asigurare a accesului, gestionarii şi transferului

informaţiei, permiţând comunicaţii sigure chiar dacă se utilizează un

mediu nesigur cum este considerată reţeaua Internet.

Epoca de pionierat a Internetului s-a încheiat chiar şi în

România, iar în prezent asistăm la începutul unui nou gen de afacere,

la scară globală. Afacerile online, comerţul electronic sau magazinele

33 www.bancpost.ro 34 www.domino.kappa.ro 35 Bucur C. Comerţ electronic, Editura Lito ASE, Bucuresti, 2000, p.62

E-COMMERCE

64

electronice au devenit deja o obişnuinţă atât în lume, cat şi în

România. Astfel, potrivit unui raport al Forester Research, vânzările

online au crescut de la 300 de milioane de dolari în 1995 la peste sase

miliarde în 2000 şi se aşteaptă să depăşească cifra de 50 de miliarde

de dolari în 2002. Din păcate, România nu se poate lăuda cu

asemenea performante, piedica cea mai mare reprezentând-o plata

cumpărăturilor, care nu poate fi făcută online. Motivul este numărul

mic de cărţi de credit utilizate la noi în tară.

Deşi site-urile de licitaţii online autohtone sunt practic la

început, românii sunt deschişi în ceea ce priveşte acest mod de

achiziţionare, dovadă fiind numărul mare de utilizatori care accesează

respectivele site-uri. Ca o medie a ultimelor luni, se înregistrează

lunar circa 8000 de licitaţii noi. Dintre acestea îşi găsesc cumpărători

circa 25-30%, deci un număr de aproximativ 2000. Se aşteaptă însă

pe o creştere substanţială în următoarea perioada, datorată atât

sezonului propice petrecerii unui timp mai mare online, dar mai ales

unui efort susţinut de promovare a serviciului oferit de noi. Valoarea

totală a produselor aflate în tranzacţionare depăşeşte în orice moment

suma de 5 milioane de dolari, iar până în prezent valoarea

tranzacţiilor derulate prin Okazii.ro, unul dintre site-urile care

practică acest gen de tranzacţii, depăşeşte suma de 2.500.000 de

dolari. Spre deosebire de alte state, unde utilizatorii de Internet

depăşesc 70% din totalul populaţiei şi utilizatorii de carduri la fel, în

România situaţia nu este aceeaşi. Numai 12% dintre români se pot

lăuda că sunt posesorii unui card şi tot atâţia că au acces la Internet.

Plăţile online sunt considerate, deci, o prioritate numai pentru o mică

categorie de persoane.

Page 33: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

65

12%

88%

0%

50%

100%

anul 2002

Procentul populaţiei care utilizează Internetul in

Romania

Neutilizatori aiInternetului

Utilizatori aiInternetului

Fig. 5 36

Plata produselor prin card este îngreunată în România de

refuzul agenţilor economici de a-şi instala în magazine sisteme

corespunzătoare acestor tranzacţii. Principalul motiv pentru care

proprietarii de magazine nu acceptă sistemul plăţilor prin card este că

o mare parte din banii lichizi nu se înregistrează pe facturi, astfel

refuzul marilor comercianţi de a-şi instala aceste aparate nu se poate

justifica decât prin faptul că, o dată cu plata prin card a produselor,

veniturile nu mai pot fi transferate în economia subterană. În

momentul în care un mare comerciant refuză să introducă plata prin

card, creşte suspiciunea asupra activităţii sale, fiind bănuit de

evaziune fiscală. Ministrul Comunicaţiilor a anunţat că există în

discuţie la Ministerul Finanţelor un proiect de ordonanţă care prevede

obligativitatea introducerii cardului la comercianţii care depăşesc o

anumită cifră de afaceri anuală. Potrivit noilor reglementări, emitenţii

de monedă electronică vor fi numai instituţiile de credit, iar cardurile

trebuie să fie recunoscute şi de alte instituţii decât cea emitentă.

36 http://www.tnsofres.com (Taylor �elson Sofres is one of the world's

leading market information groups providing continuous and custom

research

and market analysis în over 50 countries)

E-COMMERCE

66

Potrivit datelor BNR, la sfârşitul anului trecut, în România au fost

înregistraţi 7000 de agenţi economici utilizatori de POS-uri, în timp

ce ţări ca Polonia sau Ungaria au 70.000 de utilizatori. În ceea ce

priveşte valoarea tranzacţiilor situaţia este reflectată de proporţia de

utilizare a bancomatelor în comparaţie cu POS-urile: 94%

(bancomate), faţă de 6% (POS). Proporţia nu se păstrează, însă, în

ceea ce priveşte numărul lor: 1400 de bancomate, faţă de 2600 de

POS-uri. În 2001, în România au fost înregistrate 2.300.000 de

carduri.

Piaţa cardurilor ar trebui să ajungă la 8 milioane, iar România

va trebui să aibă, în următorii trei-patru ani, în jur de 6000 de

automate bancare (ATM) şi peste 60.000 de comercianţi care să

accepte plata prin card, pentru a ajunge la nivelul statelor occidentale.

În prezent, pe piaţa românească sunt aproximativ 1700 de bancomate

operabile, iar numărul comercianţilor care acceptă carduri la plată

este de aproximativ 7000. Potenţialul pieţei româneşti este de 7-8

milioane de utilizatori de carduri37.Dacă până la urmă Guvernul se va

implica, prin emiterea de legi sau alte acte legislative, pentru a

stimula utilizarea cardului bancar această cifră se va atinge fără

probleme în următorii câţiva ani.

În prezent, în România există peste 2.300.000 de carduri şi

15 bănci emitente. Există un proiect de lege, aflat spre aprobare la

Ministerul Finanţelor prin care se stabileşte obligativitatea agenţilor

economici de a accepta plata prin card. Măsura va fi aplicată

companiilor care îndeplinesc anumite condiţii - de exemplu, un

anumit nivel al cifrei de afaceri.

Există însă şi alte modalităţi de transfer electronic al banilor

în/din străinătate. Folosirea unor servicii precum Money Gram sau

37 http://www.bnro.ro/Ro/Pubs/SC/2002sc021ro.pdf

Page 34: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

67

Western Union va permite încasarea banilor de la extern în mai puţin

de 15 minute.

Serviciul Money Gram este oferit de doua bănci: Grupul

BCR şi Banca Comerciala "Ion Tiriac", iar comisioanele se prezintă

după cum urmează38:

Suma transferata

(USD)

Comision

(USD)

0-400 20

400,01-600 30

600,01-800 40

800,01-1.000 50

1.000,01-1.200 60

1.200,01-1.800 80

1.800,01-2.500 120

2.500,01-5.000 150

5.000,01-7.500 250

7.500,01-10.000 300

Nota: Comisionul se plăteşte numai de către expeditor.

Serviciul Western Union este oferit de BRD, Banc Post,

Banca Românească, West Bank şi Posta Română. Însă pentru fiecare

în parte sunt particularităţi. Astfel, în cazul BRD şi Posta Română,

clienţii pot doar să primească bani din străinătate (comisionul fiind

suportat de expeditor). La Banca Romaneasca şi Banc Post, există

posibilitatea şi de a trimite bani în străinătate. Pentru Banc Post, 38Sursa :Banca Comercială Română

E-COMMERCE

68

suma maximă de trimis este de 5.000 USD iar cea maximă de primit

este de 10.000 USD.

Comisioanele practicate sunt aceleaşi pentru toţi agenţii din

România şi se prezintă astfel:

Suma transferată

(USD)

Comision

(USD)

0,0-50 13

50,01-100 14

100,01-200 21

200,01-300 27

300,01-400 32

400,01-500 37

500,01-750 42

750,01-1.000 47

1.000,01-1.250 55

1.250,01-1.500 60

1.500,01-1.750 70

1.750,01-2.000 80

2.000,01-2.500 100

2.500,01-3.000 120

3.000,01-3.500 140

3.500,01-4.000 160

4.000,01-4.500 180

4.500,01-5.000 200

Sursa: Banc Post şi Poşta Română

Page 35: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

69

Din 18 iulie plafonul maxim pentru transferurile Western

Union, prin intermediul Poştei Romane, a fost majorat la 10.000

USD.

Alte două servicii oferite de Poşta Romană sunt respectiv

"Eurogiro" şi serviciul de mandate internaţionale . În primul caz

există posibilitatea primirii banilor din străinătate - tot pe cale

electronică - însă nu sunt semnate convenţii decât cu administraţiile

poştale din Japonia şi Elveţia în acest sens. Cel de-al doilea serviciu

este într-adevăr mai ieftin dar presupune transferul banilor prin

mandat poştal, ceea ce înseamnă că intraţi în posesia banilor în câteva

zile şi nu în câteva minute (ca în cazul Money Gram sau Western

Union). În plus, sunt semnate convenţii cu doar 17 ţări.

Poşta Română are un serviciu care se numeşte chiar mandate

online. El presupune transferuri rapide pentru sume nelimitate de

bani şi funcţionează doar pe teritoriul României. Tranzacţiile se

execută într-un interval de timp cuprins între cinci şi 30 de minute.

Pentru executarea transferului de bani, este nevoie de o înţelegere

prealabilă între expeditor şi destinatar astfel încât acesta din urmă să

se afle la oficiul poştal de destinaţie în momentul sosirii banilor.

Serviciul este disponibil în şapte oficii poştale din capitală şi în toate

reşedinţele de judeţ. Tariful perceput pentru fiecare mandat se

compune din:

E-COMMERCE

70

În ciuda diverselor mijloace de plată existente, atât veniturile

populaţiei cât şi încrederea în securitatea sistemelor online sunt încă

la un nivel redus. Iată şi câteva motive pentru a nu efectua

cumpărături online reieşite în urma sondajului realizat de către Taylor

Nelson Sofres Interactiv într-un studiu privind Comerţul electronic pe

Glob în 200239. Sondajul a fost efectuat pe subiecţi care nu au

efectuat cumpărături online, iar răspunsurile multiple au fost valabile.

39 Taylor Nelson Sofres Interactiv - Global eCommerce Report 2002

a) tarif fix pentru "Sistemul de Plată Rapid"

(ONLINE)

60.000

lei

b) tarif de valoare calculat astfel:

Până la 220.000 lei, de fiecare 100 lei sau fracţiune

de 100 lei 5%

Intre 220.000 - 1.000.000 lei la fiecare 1.000 sau

fracţiune ce depăşeşte 220.000 lei se adaugă 10 la mie

peste 1.000.000 lei, la fiecare 1.000 lei sau

fracţiune se încasează: 8 la mie

Page 36: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

71

\ Ţări în care s-a efectuat

studiul

MOTIVE \

U.S.A. România

Nu au trecut de verificările creditului 2 % 46%

Nu ştii ce primeşti 13% 28%

Este mai sigură cumpărarea din magazine 20% 26%

Nu au încredere în firmele prezentate pe Internet 10% 25%

Este prea dificilă metoda de cumpărare 10% 21%

Este mai uşoară şi mai distractivă cumpărarea de

bunuri din magazine

20% 19%

Preţuri prea mari (se aşteaptă ca preţurile practicate pe Internet să fie mai reduse

8% 12%

Produsele/serviciile găsite pe Internet nu

prezintă prea mare interes

6% 9%

Nu vor să dea detalii referitoare la cardul de

credit pe Internet

40% 8%

Timpul prea îndelungat, scurs între comandă şi

recepţie(probleme de livrare)

7% 8%

Alte motive 25% 9%

Fig6

E-COMMERCE

72

Întrebări recapitulative:

1. Ce presupune un sistem electronic de plăţi? 2. Care sunt etapele procesului cumpărare în comerţul

electronic 3. Cum pot fi grupate plăţile electronice mai cunoscute? 4. Enumeraţi obiectivele de securitate ale protocolului

Secure Electronic Transaction(SET) 5. Trataţi interacţiunea dintre client, broker şi vânzător în

tranzacţia tipică micro-plăţii. 6. Care sunt modalităţile existente în România de transfer

electronic al banilor din/în străinătate? 7. Enumeraţi motivele neefectuării cumpărăturilor prin

intermediul comerţului electronic Temă de referat: Neajunsuri ale sistemului electronic de plăţi în România ,propuneri pentru îmbunătăţire.

Page 37: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

73

Capitolul 4. Serviciile comerţului electronic

Obiective:

- prezentarea noţiunilor de securitate a datelor şi furnizare a serviciilor specifice comerţului electronic

- definirea şi caracterizarea sistemului de bancă electronică, a avantajelor oferite de acesta

Cuvinte cheie:

securitatea datelor

proces de validare al cardului

managementul informaţiei

brokeraj de informaţii

serviciul electronic bancar

extrasul contului electronic

Rezumat:

Acest capitol prezintă metoda cea mai utilizată în plata electronică şi anume „SET”. MasterCard şi Visa promovează SET (Secure Electronic Transaction), o tehnologie mai sigură dezvoltată prin conjugarea eforturilor mai multor companii interesate. Tranzacţiile dintre siteul web al comerciantului şi cumpărător sunt criptate folosind tehnologia înaltă

E-COMMERCE

74

4.1. Securitatea datelor

Unul din principalele impedimente care au temperat rata de

creştere a activităţilor de comerţ electronic este legat de securitate.

Esenţa problemei constă în faptul că în mod normal mesajele de poştă

electronică sunt expediate necriptate. Cu alte cuvinte oricine le

interceptează, poate citi conţinutul fără probleme. Din acest motiv şi

reţinerea utilizatorilor în a-şi trimite detaliile referitoare la propriul

card de credit prin e-mail.

Tranzacţiile dintre siteul web al comerciantului şi cumpărător

sunt criptate folosind tehnologia înaltă (Secure Socket Layer). Astfel

se elimină posibilitatea ca un intrus să obţină numărul cardului,

presupunând că el interceptează datele astfel criptate. Aceasta

tehnologie prezintă însă şi o deficientă şi anume: SSL nu permite

comerciantului să se asigure că persoana care foloseşte cardul într-o

tranzacţie este chiar deţinătorul acestuia40. Similar, SSL nu oferă nici

o cale prin care clientul să afle dacă siteul web al comerciantului este

cu adevărat autorizat să accepte plata cu carduri şi că nu este doar un

site pirat proiectat doar în scopul de a colecţiona date despre astfel de

carduri.

Pentru a rezolva această problemă, MasterCard şi Visa

promovează SET (Secure Electronic Transaction), o tehnologie mai

sigură dezvoltată prin conjugarea eforturilor mai multor companii

interesate. SET rezolvă problema autentificării prin atribuirea unor

certificate digitale atât clientului cât şi comerciantului. Mai mult,

SET oferă securitate sporită faţă de cea existentă astăzi pe piaţa

comercială tradiţională. În loc de a-i oferi comerciantului acces la

40 Victor-Valeriu Patriciu s.a., Securitatea comerţului electronic , 2001,p. 60

Page 38: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

75

numărul cardului, SET îl codează de o manieră care asigură faptul ca

doar consumatorul şi instituţiile financiare au acces la el.

Fiecare dintre actorii implicaţi intr-o tranzacţie (comerciant,

client sau instituţie financiară) foloseşte certificatul SET privat, care

joacă şi rol de identificare, în conjuncţie cu cheile publice asociate

certificatelor ce identifică pe ceilalţi actori. În practică, un terţ oferă

serviciul de a furniza certificate digitale instituţiilor financiare care

emit carduri iar instituţia financiară oferă certificate digitale

clienţilor săi, deţinători de credit carduri. Cât priveşte comerciantul,

procesul este similar: în momentul efectuării unei cumpărături online,

înainte de a se face vreun schimb de date, softul care integrează

tehnologia SET validează identitatea comerciantului şi a deţinătorului

cardului; procesul de validare constă în verificarea certificatelor

digitale emise de furnizori de servicii autorizaţi (terţi).

4.2 Furnizare de servicii pentru comerŃul

electronic

Serviciile care susţin activitatea de comerţ electronic nu sunt

oferite exclusiv de către furnizorii de Internet, care se rezumă în

general la găzduirea paginilor de web sau la asigurarea accesului pe

Internet. De exemplu, există magazine universale electronice (e-mall)

conduse de producători, vânzători, furnizori de Internet, designeri de

web sau asociaţii. Există şi servicii electronice externe cum ar fi cele

de management, de informaţii, de prelucrare a datelor, de consultanţă,

de integrare a serviciilor de livrare, care pot fi prestate în diferitele

variante de comerţ electronic. În mod evident, oricare dintre verigile

acestui lanţ valoric poate oferi servicii electronice şi poate deveni

placa turnantă pe piaţă specifică. Activităţile se pot concentra spre

atragerea a cat mai mulţi participanţi în cadrul unei verigi a lanţului,

E-COMMERCE

76

astfel încât să se creeze o structură puternică de tipul B-2-C sau o

platformă B-2-B41.

4.3. Brokeraj de informaŃii

Informaţiile competente sunt necesare pe tot parcursul lanţului

valoric de furnizori de servicii. Aceasta necesitate nu mai poate fi în

prezent satisfăcută de cunoscutele motoare de căutare sau de

cataloage, astfel încât deţinătorii de baze de date consacrate au migrat

către web oferind arhive indexate pentru publicaţii periodice, brevete

şi informaţii de piaţă, dar şi literatura ştiinţifică de specialitate. Unele

dintre aceste servicii comerciale sunt prestate contra cost, fie în baza

unui sistem de abonament, fie prin intermediul banilor electronici de

tipul e-cash sau cybercash. Au fost înfiinţate unităţi şi agenţii de

cercetare care încearcă să creeze mecanisme de detectare semantica,

dar serviciile de informare care au la bază experienţa umana,

respectiv experţi în domeniu, rămân în continuare servicii de

importantă capitală pentru lumea afacerilor.

4.4. Servicii electronice bancare

Odată cu apariţia comerţului electronic, tehnologia Internet a

adoptat cu uşurinţă un nou serviciu bancar ce poartă denumirea de "e-

banking".

41 Lars Klander, Anti-hacker. Ghidul securitãtii reţelelor de calculatoare , ALL Educational, Bucuresti 1998,p.78,83

Page 39: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

77

Acest serviciu e din ce în ce mai uzitat, atât în celelalte ţări

cât şi mai recent, în ţara noastră, şi aceasta datorită introducerii de

către băncile din România a serviciului "Personal Computer

Banking", unul dintre cele mai răspândite servicii "Electronic

Banking" .

"Electronic Banking" ("E-Banking"), cunoscut şi sub numele

de "Electronic Fund Transfer" (Transfer electronic de bani) utilizează

computerul şi tehnologiile electronice ca suport pentru efectuarea de

plăţi şi alte transferuri de documente.

Cu ajutorul serviciului "Personal Computer Banking" nu va

mai fi nevoie să vă deplasaţi la bancă pentru a vă ridica extrasele de

cont, pentru a efectua plăţi în lei sau valută şi pentru a verifica dacă

debitorii dumneavoastră si-au onorat obligaţiile. Veţi putea face toate

acestea de la birou prin intermediul computerului.

Serviciul asigură prelucrarea electronică de la distantă, în

mod "home banking" a operaţiilor efectuate de client. Produsul se

adresează atât persoanelor fizice cat şi persoanelor juridice, oferind

posibilitatea efectuării plăţilor în lei şi/sau în valută. Clientul poate

introduce de la sediul sau plăţile pe care le are de făcut, acestea fiind

transmise în mod automat la BANCA, unde sunt efectuate. De

asemenea, clientul poate să-şi vizualizeze soldurile şi extrasele

conturilor deschise la BANCĂ. Transmiterea şi procesarea

informaţiilor se efectuează în condiţii de maximă securitate prin:

criptarea şi comprimarea informaţiilor;

sisteme de coduri, parole de acces, competente de acces la funcţiile

sistemului;

Avantaje:

E-COMMERCE

78

� nu mai este necesară deplasarea clientului la bancă

pentru efectuarea operaţiilor;

� eliminarea pregătirii manuale a documentelor;

� procesarea automată a ordinelor de plata;

� accesul la eBank se poate face 7 zile din 7, 24 ore din 24;

� ordinele de plată sunt valide, semnătura electronică fiind

garantată de bancă.

Dotarea minimă necesara:

hardware: PC Pentium 133 MHz, 32 MB RAM, modem, linie

telefonică individuala;

software: Windows NT, Windows 3.11, Windows 95, 98, 2000,

OS/2.

Întrebări recapitulative:

1. Care este principalul impediment care a temperat rata de

creştere a activităţii de comerţ electronic? Comentaţi.

2. Care este cea mai folosită tehnologie pentru tranzacţiile

online şi de ce?

3. Ce presupune brokerajul de informaţii

4. Care sunt avantajele serviciului electronic bancar?

Temă de referat:

Avantaje şi dezavantaje ale serviciului de bancă electronică.

Page 40: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

79

Capitolul 5. Publicitatea specifică comerţului

electronic

Obiective:

- prezentarea noţiunilor specifice publicităţii comerţului electronic

- modele de publicitate ale comerţului electronic - banerul electronic - prezentarea şi însuşirea de noţiuni de marketing

on-line Cuvinte cheie:

publicitate electronică

banner electronic

animaţia bannerului

audienţă ţintă

strategiile marketingului online

sferă de acoperire

comandă electronică

Rezumat:

În acest capitol sunt tratate noţiuni despre publicitatea din comerţul electronic. Activitatea de reclamă poate genera profit doar în cazul în care site-ul beneficiază de un trafic intens. Publicitatea pe Internet prin intermediul bannerelor este de departe cea mai folosită metoda, putând afirma că aproape orice site web are un banner publicitar pe el. Ceea ce pentru multi utilizatori ai internetului devine agasant pentru altii este o sursa frumoasă de profit.

Sunt prezentate în continuare ingredientele ce conduc la realizarea unui banner optimizat, iar acesta poate fi o sursă

E-COMMERCE

80

buna de vizitatori şi de venituri pentru majoritatea web designerilor. Micii întreprinzători se plâng adeseori ca firma pe care o deţin nu are un buget destinat marketingului de milioane de dolari. Încercăm să demonstrăm că se poate realiza un plan de marketing bun şi cu sume decente prin intremendiul internetului. Se fac în continuare în acest capitol trimiteri la câteva greşeli care pot aduce diminuarea profitului, şi se realizează propuneri care pot să aducă succesul afacerii.

În ultima parte a capitolului se realizează o paralelă între comerţul tradiţional şi cel electronic

5.1. Modele de publicitate

Pe lângă vânzările directe şi sistemul abonamentelor, reclamele

găzduite pe pagina de Internet respectivă sunt şi ele, deseori,

generatoare de profit pentru magazinele electronice şi pentru paginile

de Internet în general. Dar, reclama pe Internet nu este întotdeauna

posibilă sau adecvata: designul magazinului universal electronic

permite sau nu, publicitatea în magazinele proprii, în funcţie de tipul

de tranzacţii practicate în cadrul e-mall.

În mod obişnuit, bannerele publicitare - cea mai cunoscută

formă de publicitate - sunt plasate pe paginile de Internet cu un

conţinut corespunzător, cum ar fi pagina-gazda, subpagini atractive,

pagini rezultate în urma căutărilor prin cuvinte-cheie, s.a. Cu toate

acestea, activitatea de reclamă poate genera profit doar în cazul în

care site-ul beneficiază de un trafic intens. Agenţiile de publicitate

vor fi interesate de un anumit site, doar în cazul în care există garanţii

în ceea ce priveşte numărul mare de vizitatori lunar.

Având în vedere faptul că rata de accesare a bannerelor

publicitare este relativ scăzută şi depinde în mare măsura de design,

Page 41: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

81

preturile pentru publicitate se bazează în prezent mai mult pe

vizibilitatea paginii de Internet (numărul de vizitatori). S-a constatat

că rata de accesare a bannerelor publicitare găzduite pe o pagină de

Internet se situează frecvent între 0,05 - 0,3 %, uneori crescând până

la 3% sau mai mult. Dar, numărul de accesări al bannerelor poate fi

identificat direct de beneficiarul reclamei, pe site-ul propriu, spre

deosebire de numărul de accesări al paginii de Internet care

găzduieşte reclama şi care nu poate fi monitorizat decât de

proprietarul acestei pagini.

Preturile pentru publicitate se diferenţiază foarte mult în

funcţie de importanta contractului, valoarea specifică şi specializarea

paginii de Internet gazdă (cu cat e mai specializată cu atât e mai

scumpă) şi de alte criterii (spre exemplu, într-un motor de căutare,

utilizarea în scop publicitar a cuvântului-cheie "e-banking" este

cotată cu un preţ mai mare decât alte astfel de cuvinte-cheie cum ar fi

"business" sau "Enterprise").

În practică se întâlnesc şi cazuri când proprietarii de pagini

de Internet acceptă bannere publicitare pe paginile lor, în schimbul

găzduirii bannerelor proprii pe alte pagini de Internet42. Schimbul de

bannere publicitare este organizat în cadrul "inelelor de web" (cercuri

pe domenii), create cu miile pe diferite tematici. În cadrul unui astfel

de inel, paginile de Internet aferente unui anumit domeniu sunt legate

prin link-uri, în baza dorinţei exprimate de proprietarii paginilor şi, a

intereselor lor comune.

5.2. Bannerul electronic

42 Ravi Kalakota, Andrew B. Frontiers of electronic commerce, Editura Macmillan Computer Publishing, New York,1996

E-COMMERCE

82

Publicitatea pe Internet prin intermediul bannerelor este de

departe cea mai folosită metoda, putând afirma că aproape orice site

web are un banner publicitar pe el. Nu este nici o posibilitate de

scăpare de aceste bannere pe net.

Chiar şi în condiţiile în care cu toţii am citit despre scăderea

capacităţii acestora pe web, cred că "amestecând" ingredientele

potrivite la realizarea unui banner, acesta poate fi o sursă buna de

vizitatori şi de venituri pentru majoritatea web designerilor.

Iată doar 5 ingrediente considerate cele mai importante, care

utilizate în designul unui banner vor determină întotdeauna un trafic

mărit pe site-ul dumneavoastră43.

i) Fişier mic

ii) Chemarea la acţiune

iii) Animaţie

iv) Slogan publicitar bun

v) Factori înşelători

i) Fişier mic - este unul dinte criteriile cele mai importante în

design-ul bannerelor: dacă fişierul .gif sau .jpg este prea mare, va

dura multe secunde pentru a se descărca şi vizitatorii poate sunt deja

în partea de jos a paginii şi nici măcar nu au văzut bannerul

dumneavoastră Dacă nu l-au văzut, este clar că nu vor face "click" pe

acesta.

ii) Chemarea la acţiune - este una dintre cele mai uşoare

modalităţi de creştere a ratei de click a unui banner. Asupra acestei

afirmaţii toţi experţii sunt de acord, bannerul putând conţine chemări

la acţiune de genul: "click aici" sau "înregistraţi-vă acum !".

43 www.computer_world.ro

Page 42: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

83

Utilizarea unei astfel de chemări la acţiune, menite să crească rata de

accesări prin intermediul bannerului, îşi are rădăcinile în reclamele

off-line de la TV, radio, reviste, unde audienţa ţintă doar citeşte sau

priveşte reclama şi atât! Potenţialii clienţi nu realizează că de fapt

sunt invitaţi să facă "click" pe banner pentru a afla mai multe. De

aceea, chemarea la acţiune este menită să crească randamentul

bannerului.

iii) Animaţie - bannerele care conţin elemente de animaţie atrag

ochiul într-o măsură mai mare decât bannerele statice. Ideea de bază

a elaborării unui banner este aceea de a capta atenţia vizitatorilor de

pe web. Utilizarea unor animaţii contribuie la aceasta. Atenţie însă!

Folosirea unui banner cu multe elemente de animaţie va duce la

creşterea dimensiunii fişierului, iar pentru unele persoane poate fi

supărător, dacă aceştia încearcă să citească un articol sau studiu. În

acest caz ei în mod sigur vor părăsi site-ul fără a "da click".

iv) Slogan publicitar bun - fără un slogan publicitar inclus în

banner, animaţia sau pozele nu fac decât să atragă atenţia

vizitatorului, dar nu sa-l momească să facă "click". Textul din slogan

va determina decizia de vizualizare a produselor dumneavoastră.

Accentul se va pune pe beneficii nu pe caracteristicile produselor sau

serviciilor. Spune-ţi oamenilor cum le va îmbunătăţi viaţa produsul

dacă îl vor cumpăra! Frazele trebuie să fie concise, scurte. Dacă

puteţi, utilizaţi cuvinte dovedite a atrage vizitatori: "sigur, gratis,

reducere...".

v) Elemente înşelătoare - multe din bannerele publicitare de

succes au incorporate elemente înşelătoare în ele. Sunt variate aceste

elemente înşelătoare pe care designerii le pot utiliza, cum ar fi bare

E-COMMERCE

84

de scroll, link-uri false, butoane de înregistrare false, etc. Bannerele

cu elemente înşelătoare se comportă foarte bine deoarece oamenii

cred că constituie link-uri către o altă pagină a site-ului curent, sau

cred că fac click pe un buton. În realitate ei fac click pe un banner cu

poza unui buton.

Întotdeauna e bine de plasat bannerul pe site-uri care pot

aproviziona audienţa. Nu va fi o alegere prea fericită punerea unui

banner pe site-ul unui săli de aerobic, în timp ce se încearcă să se

vândă produse software.

Dacă nu se amplasează bannerul pe un site direcţionat către

audientă ţinta, nici unul dintre sfaturile de mai sus nu vor fi

folositoare!

5.3. Marketing online

Micii întreprinzători se plâng adeseori ca firma pe care o

deţin nu are un buget destinat marketingului de milioane de dolari. În

timp ce toţi ne imaginam ce bine ar fi, sau ce uşor ar fi dacă am avea

fonduri nelimitate, este posibil să obţii un profit decent cu un plan de

marketing bun. Mii de întreprinzători (deţinători ai unei afaceri

online) pot confirma că la baza succesului, a afacerii lor profitabile,

se găseşte de fapt un buget mic.

În orice caz, neatenţia , conduce la câteva greşeli care pot

aduce diminuarea profitului .Iată câteva propuneri care pot să aducă

succesul afacerii:

1. Încercaţi să identificaţi segmentul de audienţă ţintă.

Page 43: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

85

Nu puteţi fi orice pentru oricine, oricât de mult v-aţi strădui.

Pentru cine aţi creat iniţial produsul dumneavoastră? Considerând că

dumneavoastră aţi făcut cercetarea de piaţă şi ştiaţi că există o cerere

pentru acel produs, implicit cunoaşteţi şi cine este audienta

dumneavoastră ţintă. Concentraţi-vă eforturile în continuare de a

atrage clienţi din cadrul "ţintei". Arătaţi-le ce beneficii vor avea de pe

urma produsului sau serviciului dumneavoastră. Nu încercaţi să

mulţumiţi pe altcineva.

2. Nu vă concentraţi exagerat asupra dumneavoastră sau a

companiei dumneavoastră.

De cate ori nu aţi navigat pe vreun site în care se spunea ceva

de genul: "suntem o companie înfiinţată acum 100 de ani, listată la

bursă ..., cu vânzări de 10 miliarde $, etc....." şi ce daca! Ca potenţial

cumpărător, doresc să ştiu în ce mod produsele sau serviciile

respective îmi vor crea satisfacţie !

3. Fiţi flexibili în alegerea unei strategii de marketing.

Nu vă amăgiţi cu ideea că "lucrurile vor merge mai bine",

dacă nu vedeţi rezultate ale strategiei de marketing utilizate în

prezent. Dacă faceţi aceleaşi lucruri, rezultatele vor fi aceleaşi. Dacă

aţi făcut un efort considerabil şi rezultatele întârzie să apară, este

timpul pentru a încerca altceva.

4. Menţineţi şi nu ignoraţi strategiile bune

Este uşor să fii plictisit de acelaşi lucru vechi. Dar dacă eşti

deţinătorul unei strategii de marketing de succes, care da rezultate în

E-COMMERCE

86

mod constant, de ce să o schimbi? Doar dorinţa de a introduce "ceva

nou" nu constituie un motiv bun pentru a ignora o strategie de succes.

Bineînţeles, puteţi testa, experimenta noi metode pentru a îmbunătăţi

rezultatele companiei dumneavoastră, dar fiţi conştienţi asupra

faptului că profiturile dumneavoastră ar putea avea de suferit! De

asemenea, păstraţi referinţe, copii ale materialelor de marketing. În

cazul în care noua strategie de marketing nu dă rezultate, puteţi

oricând să vă reîntoarceţi la cea veche.

5. Prezenţa Follow-up-urilor

Când se hotărăsc să cumpere un produs, multe persoane

acţionează sub influenta unui impuls de moment. La fel de multe

persoane preferă să gândească iniţial. Pot fi nenumărate motivele din

care un potenţial client nu face cumpărături imediat: banii, neatenţia,

graba. Oricare ar fi motivul, fiţi siguri să le acordaţi un motiv de a

reveni acestor potenţiali cumpărători. Veţi fi mult mai aproape "să-i

prindeţi" la momentul când vor fi pregătiţi să cumpere.

6. Asumarea unui rol activ, mai degrabă decât a unui rol pro-

pasiv

Stând şi nefăcând nimic, aşteptând banii sa-ţi cadă în

buzunar, nu ţine - oricât de "automatizată" este afacerea ta, sau oricât

de minunat este produsul pe care îl vinzi. Luarea unui rol activ în

marketingul afacerii tale implică conştientizarea clienţilor tai că faci

totul să ei să fie satisfăcuţi şi astfel, să dea adresa site-ului tău altora,

care ar putea fi de asemenea interesaţi.

Page 44: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

87

7. Aşteptările de la potenţialii clienţi nu trebuie să fie prea

mari

Nu vi s-a întâmplat să vizitaţi un site doar pentru a afla că

trebuie să cereţi mai multe informaţii, sau să completaţi un formular

plictisitor, plin de informaţii personale, astfel încât să fiţi ulterior

contactaţi? Majoritatea persoanelor nu au de gând să rişte pe propria

piele presiunea telefoanelor date de vânzători, deci nu se vor sinchisi

de datele suplimentare cerute sau de site. Daţi potenţialilor clienţi

opţiunea de a avea informaţiile dorite pe web, fără a discuta direct cu

cineva. Telefonul dumneavoastră poate fi afişat pentru persoanele

care vor să vă contacteze şi să discute cu personalul dumneavoastră.

Nu se poate generaliza însă ca cererea unor informaţi personale sau a

unui număr de telefon este inadecvată pentru toate afacerile, dar dacă

doriţi să menţineţi clienţii aproape de dumneavoastră, gândiţi-vă cum

le este lor mai convenabil.

8. Informaţi şi îndrumaţi vizitatorii ajunşi pe pagina web.

Un vizitator care are intenţia de a cumpăra, dar care găseşte

după lungi căutări o pagina cu un număr de telefon şi un mic

formular cu un spaţiu destinat adresei de e-mail va fi cu siguranţă

nedumerit: trebuie să sune pentru a da comanda? Ce rol mai are

formularul? Cum trimite comanda? Acest site a pierdut vânzarea pe

care vizitatorul putea să o facă deoarece nu conţinea instrucţiuni

clare. În concluzie: spuneţi vizitatorilor dumneavoastră ce ar trebui să

facă. În plus, simplificaţi procesul cat mai mult posibil.

9. Nu încercaţi să faceţi totul pe gratis - sau insuficient

E-COMMERCE

88

Mulţi începători folosesc orice metode de promovare gratis

pe care le au la îndemână. Alţii consideră reclamele gratis

nefolositoare, cheltuind sume importante de bani pe ceea ce

consideră ca fiind metode de marketing efective. Sunt multe metode

de promovare gratis sau la un cost mic, aşa cum sunt multe metode

care necesită investiţii mari. Ambele constituie o sursa excelentă de

oportunităţi, cu scopul de a gestiona în aşa fel afacerea încât să obţii

mai mult decât sumele investite.

10. Nu susţineţi planului de marketing pe sfaturi şi

presupuneri

O greşeală comună este aceea de a face ceea ce fac şi

competitorii tai44. Faptul că ei fac un anumit lucru nu înseamnă în

mod necesar că funcţionează! Puteţi copia o strategie greşită. Există o

infinitate de sfaturi de marketing sau de "guru" în materie, dar fără

vreo garanţie că strategia lor vă va ajuta şi pe dumneavoastră. Numai

studiind, vă puteţi contura propria strategie.

Testaţi orice faceţi. Clienţii dumneavoastră "vor vota" pentru

planul dumneavoastră de marketing, cumpărând de la dumneavoastră,

îndeplinindu-vă astfel obiectivul.

5.4. Asemănări şi deosebiri între magazinele obişnuite şi un magazin electronic

44 Kotler, P., Armstrong, G., Saunders, J, Wong, V. Principiile

Marketingului - Editia Europeana, TEORA, Bucuresti, 1998.

Page 45: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

89

Succesul unui magazin depinde de diverşi factori, cum ar fi: numărul

de vizitatori, preturile practicate, promovarea, amenajarea, pregătirea

vânzătorilor etc. Dintre aceştia, numărul de vizitatori este probabil cel

mai important (un magazin fără vizitatori nu poate vinde nimic).

Pentru ca un vizitator să intre într-un magazin există doua variante:

i) Trece întâmplător prin faţa magazinului şi decide să

intre.

ii) Vine în mod special deoarece cunoaşte magazinul şi

caută un anumit produs pe care doreşte să îl cumpere.

Numărul de vizitatori din primul caz depinde foarte mult de

locaţia magazinului. O zonă accesibilă (cum este zona centrală a unui

oraş) garantează un flux mare de trecători şi, în consecinţă, un volum

proporţional al vânzărilor.

Pe lângă locaţie însă, "sfera de acoperire" este un alt factor

important. Aceasta reprezintă distanta maxima pe care un potenţial

cumpărător este dispus să o parcurgă pentru a cumpăra din acel

magazin. şi intr-o zona centrală şi la periferie, un chioşc de ziare va

acoperi o zona relativ restrânsă, comparativ de exemplu cu un

supermarket, al cărui clienţi sunt dispuşi să vină de la o distantă mai

mare pentru a beneficia de preturi reduse şi un sortiment variat de

mărfuri oferite. În concluzie, numărul de vizitatori depinde de zona

acoperită şi de traficul pietonal din aceasta.

În cea de a doua situaţie, numărul de vizitatori depinde de cât

de cunoscut este magazinul, deci de investiţiile în promovare.

Desigur, eficienţa promovării depinde şi de produsele oferite, de

preturi şi de concurentă. Este puţin probabil să puteţi atrage

cumpărători din afară "sferei de acoperire" normale a magazinului

dumneavoastră, dacă oferiţi produse disponibile în condiţii similare

la numeroşi alţi competitori. Dacă însă aveţi preturi foarte bune sau

produse greu de găsit şi investiţi adecvat în promovare, aveţi şanse să

E-COMMERCE

90

atrageţi clienţi care în mod normal nu ar trece prin faţa magazinului

dumneavoastră.

Ce se întâmplă în cazul când decideţi să deschideţi un

magazin electronic

Vânzările unui magazin electronic sunt influenţate în

principiu de aceiaşi factori ca şi cele ale unui magazin normal.

Numărul de vizitatori rămâne un element cheie al succesului, urmat

de preţuri, de eficienta prezentării produselor, a preluării şi prelucrării

comenzilor.

Există însă câteva diferenţe semnificative între magazinele

obişnuite şi cele electronice.

Magazin tradiţional Magazin electronic

Costul de construire/închiriere

Pentru a deschide un magazin

obişnuit este necesar un spaţiu

pentru care plătiţi chirie sau

un preţ de cumpărare, în

funcţie de zonă. Spaţiul

trebuie amenajat, trebuie

creată o zonă de depozitare,

trebuie obţinute aprobări de

funcţionare, trebuie angajaţi

vânzători, eventual instalat un

sistem de alarmă şi angajat

paznici etc.

Construirea este relativ

simpla, durează câteva ore şi

costă foarte puţin.

Personalul

Este nevoie de cel puţin un Funcţionează fără a fi necesar

Page 46: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

91

vânzător permanent,

indiferent de nivelul de

vânzări.

să fie supravegheat. Este

necesară intervenţia unei

persoane doar pentru

preluarea şi prelucrarea

comenzilor, activitate ce poate

fi planificată pentru un anumit

moment al zilei şi alocată unui

colaborator.

Orele de lucru

Este deschis între anumite ore

sau, în cazul celor non-stop,

necesită un număr mare de

angajaţi pentru derularea

activităţii.

Funcţionează non-stop, fără a

fi necesară prezenta unei

persoane.

Zona de acoperire

Limitată geografic Limitată la utilizatorii de

Internet (in România circa

1.000.000 - mai 2002)

Accesibilitate

Depinde de locaţie Accesibil oricărei persoane cu

acces la Internet, chiar şi celor

care nu se pot deplasa.

Livrarea produselor

În general produsele sunt

preluate de client direct din

magazin.

În general sunt livrate prin

poştă la adresa indicată de

client. Alternativ pot fi

preluate de client dintr-un

E-COMMERCE

92

magazin fizic sau depozit

existent, în acest caz doar

preluarea comenzii fiind

făcută online.

Stocuri

Absolut necesare, cel puţin

pentru a putea prezenta marfa

eventualilor cumpărători.

Se poate lucra şi fără stocuri.

Trafic de vizitatori

Depinde de locaţie şi de

publicitate. În general o parte

din trafic este "inclus" în

preţul chiriei plătite (cu atât

mai mare cu cat trec mai mulţi

oameni prin zonă).

Depinde în primul rând de

publicitate, de indexarea în

motoarele de căutare şi de cat

de căutate sunt produsele

oferite.

Asistenta pentru cumpărători

Directa, oferită de vânzătorii

din magazin. În plus aceştia

pot încearcă, atinge, compara

direct produsele din magazin.

Eventual telefonic. Este foarte

important să fie inclusă o

prezentare detaliată a

produselor oferite, pentru a

compensa lipsa contactului

direct cu o persoană.

Credibilitate

Depinde de reputaţia firmei,

de ambienţa, de locaţie, de

modul în care se prezintă

vânzătorii.

Depinde de reputaţia firmei,

de claritatea cu care sunt

prezentate condiţiile de

vânzare, politica de retururi,

Page 47: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

93

cum poate fi contactată firma

ofertanta, mărturii ale

clienţilor deja existenţi,

rapiditatea şi corectitudinea

procesării comenzilor, atenţia

pentru detalii, design45.

Un magazin electronic nu este similar cu un magazin

tradiţional.Este însă o modalitate eficientă de a extinde accesibilitatea

la informaţii privind produsele oferite de firma dumneavoastră şi

poate contribui direct şi indirect la creşterea vânzărilor şi la reducerea

costurilor cu prezentarea ofertei. Orice client poate vizita pagina

dumneavoastră, fără a mai fi nevoie să vă sune sau să vă scrie,

economisind timp şi bani de ambele părţi. Transmiterea comenzilor

poate fi de asemenea simplificata, clienţii având posibilitatea de a

comanda oricând şi de oriunde.

Produsele ce se pretează cel mai bine la vânzarea prin

Internet sunt cele standardizate, destinate publicului larg, uşor de

livrat prin poştă sau curier, cu caracteristici bine definite, cu valori

medii şi mari.

Un magazin electronic poate fi de asemenea folosit şi pentru

a vinde articole cu preturi mari şi viteză mică de circulaţie, a căror

stocare ar implică costuri ridicate şi blocarea de fonduri.

Un magazin electronic este folosit cel mai bine în combinaţie

cu un magazin fizic sau mai multe, contribuind la promovarea ofertei

şi creşterea satisfacţiei clienţilor şi necesitând investiţii relativ reduse.

45 Debra Cameron Electronic Commerce – The �ew Business Platform for

the Internet - Computer Technology Research Corp., 1997, p.144

E-COMMERCE

94

Întrebări recapitulative:

1. Trataţi cea mai cunoscută şi folosită formă de publicitate pe

Internet.

2. Enumeraţi câteva condiţii necesare şi importante, utilizate în

designul unui banner electronic.

3. Cum se pot folosi elemente înşelătoare în bannerele

publicitare?

4. Amintiţi câteva din elementele care pot aduce succesul

afacerii online.

5. Care sunt produsele care se prestează cel mai bine vânzării

prin Internet?

Temă de referat:

Realizaţi o paralelă între comerţul electronic şi comerţul tradiţional.

Page 48: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

95

Capitolul 6. Statutul şi funcţiunile instituţiilor

autorizate în dezvoltarea comerţului

electronic în România

Obiective:

- prezentarea cadrului legislativ în care se desfăşoară comerţul elctronic

prezentarea instituţiilor şi modul în care acestea intervin pentru dezvoltarea acestui gen de comerţ în România Cuvinte cheie:

Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului

Bucureşti(CCIRMB)

furnizare de informaţii

tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor(TIC)

infrastructura informaţională

autoritatea de reglementare

mesaj electronic

schimb electronic de date

Rezumat:

În acest capitol sunt prezentate instituţiile statului care intervin şi susţin dezvoltarea comerţului electronic în Romania.

Sunt prezentate departamente destinate special comerţului electronic care dezvoltă numeroase programe pentru sprijinirea agenţilor economici în acest domeniu de activitate. Sunt prezentate apoi legile comerţului electronic şi priorităţile ministerului de resort şi obiectivele acestuia.

E-COMMERCE

96

6.1. Rezultatele acŃiunilor întreprinse de Camera

de ComerŃ şi Industrie a României şi a

Municipiului Bucureşti (CCIRMB) privind

stimularea comerŃului electronic.

Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului

Bucureşti este direct interesată în dezvoltarea comerţului electronic în

România, având creat un departament destinat special comerţului

electronic şi dezvoltând numeroase programe pentru sprijinirea

agenţilor economici în acest domeniu de activitate:

Furnizarea de informaţii comerciale prin Internet;

Programul WINNER, privind implicarea femeilor de afaceri

în comerţul electronic;

Proiectul pilot pentru realizarea unei pieţe digitale;

Realizarea unui Registru de Gajuri pe Internet;

Schimbul de documente pe suport electronic cu

Administraţiile Financiare în cadrul Registrului Comerţului

Bucureşti pentru înregistrarea societăţilor comerciale.

Prin această formă de comunicare directă cu firmele care

desfăşoară activităţi de comerţ electronic sau alte activităţi

complementare se poate accelera procesul de implementare în mediul

Page 49: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

97

de afaceri din România a tranzacţiilor electronice şi de facilitare a

accesului întreprinderilor romaneşti la piaţa globală.

RomPro - Consiliul Consultativ pentru Facilitarea

Comerţului, a organizat pe data de 14 decembrie 2000 la sala Delta

din sediul CCIRMB prima audiere publică pe probleme de comerţ

electronic.

Audierea publică a fost adresată organizaţiilor patronale şi

asociaţiilor profesionale, societăţilor comerciale din domeniul

tehnologiilor informatice şi comunicaţiilor, precum şi celor care

activează deja în domeniul comerţului electronic.

Existenta legilor specifice acestui domeniu, în special a

"Legii Semnăturii electronice", a "Legii Sistemelor digitale de plata"

şi a "Legii Comerţului electronic" sunt deosebit de importante unui

climat de siguranţă şi încredere pentru desfăşurarea afacerilor prin

intermediul reţelei Internet şi nu în ultimul rând, pentru a crea cadrul

juridic necesar reglementării în justiţie a conflictelor comerciale ce

pot apare în acest domeniu.

6.2 PriorităŃile Ministerului Industriilor şi

ComerŃului în domeniul comerŃului electronic

Trebuie să amintit că noua structură a Guvernului României

nu va mai cuprinde un Minister al Comerţului, departamentele de

comerţ exterior urmând să fie incluse Ministerului Afacerilor

Externe.

Guvernul României, prin Ministerul Comerţului, este

implicat activ în dezvoltarea comerţului electronic în România, acest

domeniu fiind dealtfel o prioritate pentru Uniunea Europeană şi

pentru guvernele ţărilor componente. În acest context în viitor se va

E-COMMERCE

98

acorda o atenţie deosebită desfăşurării principalelor activităţi ale

instituţiilor guvenamentale în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice

prin intermediul reţelei Internet: "E-Government".

Principalele aspecte care sunt abordate sau urmează să fie

abordate de către Ministerul Comerţului pentru dezvoltarea

comerţului electronic în România sunt:

� educarea: popularizarea tehnicilor de comerţ electronic în

primul rând la nivelul instituţiilor publice şi la nivelul

decizional (top-management-ului);

� cadrul juridic: reglementarea sistemului juridic pentru

creşterea încrederii agenţilor economici, în special a celor

străini;

� telecomunicaţiile: acces uşor şi de bună calitate la reţelele de

telecomunicaţii;

� strategia naţionala: coordonarea tuturor masurilor întreprinse

de instituţiile guvenamentale, neguvernamentale, bancare,

etc. pentru dezvoltarea comerţului electronic

6.3. Rolul Comisiei NaŃionale de Informatică

Această comisie care un rol esenţial în realizarea societăţii

informaţionale în România şi pregătirii aderării la Uniunea

Europeană şi îşi propune:

a. realizarea reformei politice, economice şi sociale,

b. creşterea competitivităţii operatorilor economici pe piaţa

internă şi internaţionala,

c. adaptarea, integrarea şi compatibilitatea cu mediul economic,

de cultură şi civilizaţie din Uniunea Europeană.

Page 50: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

99

Obiectivele globale pentru aceasta se pot structura în

obiective globale pe termen scurt , mediu şi lung46.Dintre

obiectivele pe termen scurt amintim:

a. crearea contextului favorabil utilizării pe scară largă a

tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor În industrie,

comerţ, transporturi, agricultură, apărare şi siguranţă

naţionala, turism, sănătate, protecţia mediului, educaţie,

cercetare, cultură şi armonizarea cu reglementările Uniunii

Europene.

b. realizarea infrastructurii informaţionale naţionale suport al

informatizării administraţiei publice centrale şi locale (până

la nivelul municipiilor);

c. dezvoltarea industriei naţionale de produse şi servicii

specifice tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), cu

prioritate a industriei software;

Dintre cele mai importante obiective pe termen mediu-lung,

(până În anul 2005) amintim:

a. atingerea unui nivel de informatizare a societăţii româneşti

care să permită integrarea În societatea informaţionala

europeană.

b. extinderea infrastructurii informaţionale (până la nivelul

comunelor);

46 Academia Română. Societatea Informaţionala. Documente elaborate în

cadrul Comisiei de Fundamentare a Strategiei �aţionale de Dezvoltare

Economica a Românieii (aprilie–mai 2000). Academica, Supliment - ianuarie 2001.

E-COMMERCE

100

Întrebări recapitulative:

1. Enumăraţi câteva proiecte dezvoltate de CCIRMB

2. Care sunt principalele aspecte abordate sau care

urmează să fie abordate de Ministerul Comerţului

3. Care sunt obiectivele Comisiei Naţionale de

Informatică din perspectiva aderării României la

Uniunea Europeană

Temă de referat:

Caracterizaţi implicaţiile instituţiilor autorizate în comerţul electronic

din perspectiva integrării euro-atlantice.

Page 51: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

101

Capitolul 7 Concluzii privind perspectivele

comerţului electronic

Obiective: - prezentarea de date care conferă importanţa

meritată acestui domeniu - prezentarea dinamicii comerţului electronic la

nivel internaţional şi previziunilor la nivel naţional

- prezentarea principalelor bariere în calea dezvoltării acestui gen de comerţ la nivel naţional

Cuvinte cheie:

Comerţ electronic la scară mondială

dinamica comerţului electronic

hiper-creştere

dezvoltare economică

reţea de informaţii

integritatea informaţiei

Rezumat: În acest ultim capitol sunt prezentate date statistice despre dinamica pe care o înregistrează comerţul electronic atât la nivel internaţional dar şi la nivel naţional. Daca America şi Asia duc trendul în această sferă, ţarile din Europa de Vest se vor înrola pentru o "hiper-creştere" . Sunt prezentate apoi principalele bariere la nivel naţional care fac România să întârzie în dezvoltarea acestui gen de comerţ.

E-COMMERCE

102

Comerţul prin Internet la scara mondială este estimat să

ajungă la 6.800 miliarde $ în 2004. America de Nord îşi va lua

partea, dar dominaţia ei va scădea pe fondul creşterii mai pronunţate

a ţărilor din Asia şi Europa de Vest.

Comerţul electronic mondial are o dinamică ascendentă pe

măsură ce tot mai mulţi consumatori şi tot mai multe afaceri se

conectează la web. Statele Unite se delimitează de restul regiunilor

lumii prin valoarea tranzacţiilor electronice: 510 miliarde în 2000 şi

3.456 în 2004. Dinamica însă este incomparabil mai mică faţă de

dinamica din alte regiuni.

Din totalul comerţului din Asia-Pacific, în 2004, 8% va fi

comerţul electronic. Totuşi regiunea nu se va dezvolta uniform

datorită diferenţelor politice şi de infrastructură.

Tarile din Europa de Vest se vor înrola pentru o "hiper-

creştere" începând încă din 2001. Pană în 2004 comerţul electronic

vest-european va atinge 1.500 miliarde $ ca urmare a eforturilor

agresive ale giganţilor din industrie şi a dezvoltării afacerilor online.

Comerţul european de tip B2C creşte rapid dar în prezent doar o mică

proporţie din europeni cumpără online. Eurobarometrul Comisiei

Europene dezvăluie faptul că europenii preferă activităţi comerciale

online pasive: căutare de produse, comparare de produse,

înregistrarea pe siteuri comerciale sau plată de facturi.

Principalele bariere în dezvoltarea comerţului electronic

rămân problemele legate de securitate şi încredere. Pe măsura

creşterii utilizatorilor casnici de Internet procedurile legate de

autentificare şi criptare a datelor personale primesc o importantă din

ce în ce mai mare şi de succesul implementării lor depinde succesul

comercianţilor de pe web.

Pentru perioada 2001 – 2002, valoarea comerţului online a

fost estimată la circa 330 de miliarde de dolari. În acelaşi timp,

Page 52: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

103

vânzările online către consumatori individuali vor ajunge la 80 de

miliarde de dolari, comparativ cu cifra de 15 miliarde, înregistrată în

1998. Aproximativ 80% din această creştere se datorează substituirii

formelor tradiţionale de comerţ, în timp ce 20% reprezintă creşterea

adiţională determinată de utilizarea noilor tehnologii. Comerţul

electronic va afecta, structurile industriale şi competitivitatea atât la

nivel internaţional cat şi la nivel naţional şi va crea noi oportunităţi

de dezvoltare economică. Evoluţia comerţului electronic va fi cu

siguranţă o ameninţare la adresa organizaţiilor care nu se pregătesc

pentru schimbările ce vor avea loc.

Ţările avansează către comerţul electronic global cu viteze

foarte diferite.

SUA deţine în prezent cea mai mare pondere în comerţul

electronic la nivel global.

Această situaţie se va schimba în favoarea Europei în anii

următori, când se va atinge o cifră de afaceri de aproape 1000 mld.

USD în 2004 şi de peste 1500 mld. USD în 2006.

Deşi, comerţul electronic din România se află intr-o stare

incipienta, evoluţia pieţei romaneşti de tehnologia informaţiei este

una pozitivă. Obstacolul principal pentru o dezvoltare mai rapidă

este, cel financiar. Pentru o tară cu constrângeri bugetare, cum este în

aceasta perioadă România, varianta testării unor soluţii la nivel mic,

de proiect pilot, şi luarea unei decizii de extindere a acestora în

funcţie de priorităţile cele mai presante ale momentului este cea mai

potrivită.

Viteza cu care evoluează tehnologia Internet-ului este

impresionantă. Dacă acum se apreciază că există câteva milioane de

oameni care folosesc serviciile Internet în fiecare moment, numărul

lor va creşte exponenţial în anii următori.

E-COMMERCE

104

Dintr-un recent sondaj a reieşit ca, dacă cu un an în urmă

70% din utilizatorii Internet-ului apreciau e-mail-ul ca principal

beneficiu şi doar 30% Web-ul, astăzi 50% din persoane consideră pe

primul loc e-mail-ul, 40% Web-ul şi, deja 10%, comerţul şi plăţile

electronice.

În acest domeniu revoluţia abia a început: să observam că

plăţile electronice reprezintă un fel de e-mail în raport cu banii reali,

aşa cum poşta electronică reprezenta, acum câţiva ani, o adevărată

revoluţie în comunicaţiile dintre persoane47.

Multe soluţii pentru această problemă au fost propuse sau

chiar sunt utilizate astăzi. Insă nici una nu a dobândit largă acceptare

de care se mai bucură încă bancnota de hârtie sau moneda de metal.

Comerţul electronic va putea evolua dincolo de un anumit nivel doar

atunci când consumatorii obişnuiţi vor percepe un mecanism de plată

electronică ca fiind la fel de sigur ca plata cu banii jos de astăzi.

Întrebări recapitulative:

1. Care este dinamica comerţului electronic mondial?

2. Care sunt principalele bariere în dezvoltarea

comerţului electronic

3. Care este evoluţia pieţei româneşti de tehnologie a

informaţiei

4. Trataţi pe scurt evoluţia către comerţul electronic

global

Temă de referat: Perspectivele comerţului electronic la scară mondială .

47 http://www.csis.org/goc/ro/cyber.html

Page 53: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

105

ANEXE

Legea comerţului electronic şi a semnăturii electronice

Din legea privind comerţului electronic48:

CAPITOLUL I Dispoziţii generale ARTICOLUL 1 Definiţii În înţelesul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel: 1. serviciu al societăţii informaţionale - orice activitate de prestări de servicii sau care presupune constituirea, modificarea, transferul ori stingerea unui drept real asupra unui bun corporal sau necorporal, activitate efectuată prin mijloace electronice, ce prezintă următoarele caracteristici: a) este efectuată în considerarea unui folos patrimonial, procurat ofertantului în mod obişnuit de către destinatar; b) nu este necesar ca ofertantul şi destinatarul să fie fizic prezenţi simultan în acelaşi loc; c) este efectuată prin transmiterea informaţiei la cererea individuală a destinatarului; 2. mijloace electronice - echipamente electronice şi reţele de cablu, fibră optică, radio, satelit şi altele asemenea, utilizate pentru prelucrarea, stocarea sau transmiterea informaţiei; 3. furnizor de servicii - orice persoană fizică sau juridică ce pune la dispoziţie unui număr determinat sau nedeterminat de persoane un serviciu al societăţii informaţionale; 4. furnizor de servicii stabilit într-un stat - un furnizor de servicii având un sediu stabil pe teritoriul unui stat şi care desfăşoară efectiv o

48 http://domino.kappa.ro/mj/superlex.nsf/All/Biblioteca

E-COMMERCE

106

activitate economică utilizând acel sediu stabil pe teritoriul unui stat, pentru o perioadă nedeterminată; stabilirea unui furnizor de servicii într-un stat nu este determinată în mod necesar de locul în care sunt amplasate mijloacele tehnice şi tehnologice necesare furnizării serviciului; 5. domeniu - o zonă dintr-un sistem informatic, deţinută ca atare de o persoană fizică sau juridică ori de un grup de persoane fizice sau juridice în scopul prelucrării, stocării ori transferului de date; 6. destinatar al serviciului sau destinatar - orice persoană fizică sau juridică ce utilizează, în scopuri comerciale, profesionale sau de altă natură, un serviciu al societăţii informaţionale, în special în scopul căutării de informaţii sau al furnizării accesului la acestea; 7. consumator - orice persoană fizică ce acţionează în alte scopuri decât cele ale activităţii sale comerciale sau profesionale; 8. comunicare comercială - orice formă de comunicare destinată să promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale; nu constituie prin ele însele comunicări comerciale următoarele: informaţii permiţând accesul direct la activitatea unei persoane fizice sau juridice, în special un nume de domeniu sau o adresă de poştă electronică, comunicări legate de produsele, serviciile, imaginea, numele ori mărcile unei persoane fizice sau juridice, efectuate de un terţ independent faţă de persoana în cauză, mai ales atunci când sunt realizate cu titlu gratuit; 9. legislaţie coordonată - prevederile în vigoare ale legilor naţionale, aplicabile activităţilor ce fac obiectul serviciilor societăţii informaţionale sau furnizorilor de servicii în privinţa: a) condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească furnizorii de servicii în vederea începerii acestor activităţi, precum sunt cele legate de eventualele calificări, autorizaţii sau notificări necesare; b) condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească furnizorii de servicii pentru desfăşurarea acestor activităţi, precum sunt cele care privesc conduita acestora, calitatea sau conţinutul serviciilor oferite, inclusiv în materie de publicitate şi încheiere a contractelor, sau cele care privesc răspunderea furnizorilor;

Page 54: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

107

10. instrument de plată electronică - un instrument care permite titularului său să efectueze următoarele tipuri de operaţiuni: a) transferuri de fonduri, altele decât cele ordonate şi executate de către instituţii financiare; b) retrageri de numerar, precum şi încărcarea şi descărcarea unui instrument de monedă electronică; 11. instrument de plată cu acces la distanţă - instrument de plată electronică prin intermediul căruia titularul său poate să îşi acceseze fondurile deţinute într-un cont la o instituţie financiară şi să autorizeze efectuarea unei plăţi, utilizând un cod personal de identificare sau un alt mijloc de identificare similar; 12. instrument de monedă electronică - instrument de plată electronică reîncărcabil, altul decât instrumentul de plată cu acces la distanţă, pe care unităţile de valoare sunt stocate electronic şi care permite titularului său să efectueze tipurile de operaţiuni menţionate la pct. 10; 13. titular - persoană care deţine un instrument de plată electronică pe baza unui contract încheiat cu un emitent, în condiţiile prevăzute de lege; 14. date de identificare - orice informaţii care pot permite sau facilita efectuarea tipurilor de operaţiuni menţionate la pct. 10, precum un cod de identificare, numele sau denumirea, domiciliul ori sediul, numărul de telefon, fax, adresa de poştă electronică, numărul de înmatriculare sau alte mijloace similare de identificare, codul de înregistrare fiscală, codul numeric personal şi altele asemenea. ARTICOLUL 2 Scop şi domeniu de aplicare (1) Prezenta lege are ca scop stabilirea condiţiilor de furnizare a serviciilor societăţii informaţionale, precum şi prevederea ca infracţiuni a unor fapte săvârşite în legătură cu securitatea domeniilor utilizate în comerţul electronic, emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică şi cu utilizarea datelor de identificare în vederea efectuării de operaţiuni financiare, pentru asigurarea unui cadru favorabil liberei circulaţii şi dezvoltării în condiţii de securitate a acestor servicii. (2) Nu constituie servicii ale societăţii informaţionale, în sensul prezentei legi, activităţile care nu întrunesc elementele definiţiei prevăzute la art. 1 pct. 1, în special următoarele:

E-COMMERCE

108

a) oferta de servicii care necesită prezenţa fizică a furnizorului şi a destinatarului, chiar dacă prestarea serviciilor respective implică utilizarea de echipamente electronice; b) oferta de servicii care presupun manipularea unor bunuri corporale de către destinatar, chiar dacă prestarea serviciilor respective implică utilizarea de echipamente electronice; c) oferta de bunuri sau servicii care nu este prezentată destinatarului prin transmiterea informaţiei la cererea individuală a acestuia şi care este destinată recepţiei simultane de către un număr nelimitat de persoane (punct-multipunct); d) activităţi care se efectuează prin intermediul serviciilor de telefonie vocală, telefax, telex, servicii de radiodifuziune şi televiziune, inclusiv serviciile de teletext; e) serviciile de telefonie vocală, telefax sau telex; f) schimbul de informaţii prin poşta electronică sau prin alte mijloace de comunicare individuală echivalente, între persoane care acţionează în scopuri străine activităţii lor comerciale sau profesionale; g) relaţia contractuală dintre un angajat şi angajatorul său. (3) Prezenta lege nu se aplică următoarelor activităţi: a) activitatea notarilor publici, în măsura în care aceasta presupune o participare directă şi specifică la exercitarea prerogativelor autorităţii publice; b) activităţile de reprezentare juridică în faţa organelor de jurisdicţie şi de urmărire penală; c) jocurile de noroc cu câştiguri în bani, loteriile şi pariurile. (4) Dispoziţiile prezentei legi se completează cu: a) dispoziţiile legale fiscale; b) dispoziţiile legale care reglementează protecţia persoanelor în privinţa prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, precum şi cele care reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul telecomunicaţiilor; c) prevederile legale în materie de concurenţă. (5) În măsura în care nu conţine dispoziţii derogatorii, prezenta lege se completează cu dispoziţiile legale privind încheierea, validitatea şi efectele actelor juridice, cu celelalte prevederi legale care au ca scop

Page 55: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

109

protecţia consumatorilor şi a sănătăţii publice, precum şi cu dispoziţiile legale privitoare la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat. ARTICOLUL 3 Aplicarea legii române în cazul serviciilor societăţii informaţionale (1) Prezenta lege se aplică furnizorilor de servicii stabiliţi în România şi serviciilor oferite de aceştia. (2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi serviciile societăţii informaţionale sunt supuse: a) exclusiv prevederilor în vigoare ale legilor române care fac parte din legislaţia coordonată, în cazul în care sunt oferite de furnizori de servicii stabiliţi în România; b) exclusiv prevederilor în vigoare ale legilor statului în cauză care fac parte din legislaţia coordonată, în cazul în care sunt oferite de furnizori de servicii stabiliţi într-un stat membru al Uniunii Europene. (3) Libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale oferite de un furnizor stabilit într-un stat membru al Uniunii Europene nu poate fi restrânsă în România prin aplicarea unor prevederi legale care fac parte din legislaţia coordonată. (4) Alin. (2) şi (3) nu se aplică în următoarele domenii: a) dreptul de proprietate intelectuală şi dreptul de proprietate industrială; b) emisiunea de monedă electronică, în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi; c) publicitatea pentru organisme de investiţii colective în valori mobiliare; d) activităţile de asigurare, în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi; e) libertatea părţilor de a alege legea aplicabilă contractului, când părţile au acest drept; f) obligaţii rezultate din contractele încheiate cu consumatorii; g) cerinţele de formă prevăzute pentru validitatea actelor juridice prin care se creează, se modifică, se sting sau se transmit drepturi reale asupra unor bunuri imobile situate pe teritoriul României; h) cerinţele aplicabile bunurilor ca atare şi livrării acestora;

E-COMMERCE

110

i) cerinţele aplicabile serviciilor care nu sunt prestate prin mijloace electronice. (5) Autorităţile publice pot lua măsuri derogatorii de la prevederile alin. (3) numai în următoarele condiţii: a) măsura este necesară pentru motive de ordine publică, desfăşurarea instrucţiei penale, protecţia minorilor, lupta împotriva oricărei forme de incitare la ură din raţiune de rasă, sex, religie sau naţionalitate, atingeri aduse demnităţii umane, protecţia sănătăţii publice, apărarea şi siguranţa naţională, protecţia consumatorilor, inclusiv a investitorilor; b) măsura vizează un serviciu al societăţii informaţionale care aduce atingere uneia dintre valorile enumerate la lit. a) sau prezintă un risc serios şi grav la adresa acestor valori; c) măsura este proporţională cu scopul urmărit; d) sunt respectate procedurile de colaborare, consultare sau informare prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi. CAPITOLUL II Furnizarea serviciilor societăţii informaţionale ARTICOLUL 4 Principiile furnizării serviciilor societăţii informaţionale (1) Furnizarea de servicii ale societăţii informaţionale de către persoanele fizice sau juridice nu este supusă nici unei autorizări prealabile şi se desfăşoară în concordanţă cu principiile concurenţei libere şi loiale, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. (2) Prevederile alin. (1) nu aduc atingere dispoziţiilor legale care impun autorizarea prealabilă în vederea desfăşurării unor activităţi de către persoanele fizice sau juridice, dacă dispoziţiile în cauză nu vizează în mod expres şi exclusiv serviciile societăţii informaţionale sau furnizorii de servicii, în înţelesul prezentei legi. (3) Furnizarea de servicii ale societăţii informaţionale de către furnizorii de servicii stabiliţi în statele membre ale Uniunii Europene se face în condiţiile prevăzute în Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte.

Page 56: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

111

(4) Furnizarea de servicii ale societăţii informaţionale de către furnizorii de servicii stabiliţi în alte state se face în condiţiile acordurilor bilaterale încheiate cu statele respective, la care România este parte. ARTICOLUL 5 Informaţii generale (1) Furnizorul de servicii are obligaţia de a pune la dispoziţie destinatarilor şi autorităţilor publice mijloace care să permită accesul facil, direct, permanent şi gratuit cel puţin la următoarele informaţii: a) numele sau denumirea furnizorului de servicii; b) domiciliul sau sediul furnizorului de servicii; c) numerele de telefon, fax, adresa de poştă electronică şi orice alte date necesare contactării furnizorului de servicii în mod direct şi efectiv; d) numărul de înmatriculare sau alte mijloace similare de identificare, în cazul în care furnizorul de servicii este înscris în registrul comerţului sau în alt registru public similar; e) codul de înregistrare fiscală; f) datele de identificare ale autorităţii competente, în cazul în care activitatea furnizorului de servicii este supusă unui regim de autorizare; g) titlul profesional şi statul în care a fost acordat, corpul profesional sau orice alt organism similar din care face parte, indicarea reglementărilor aplicabile profesiei respective în statul în care furnizorul de servicii este stabilit, precum şi a mijloacelor de acces la acestea, în cazul în care furnizorul de servicii este membru al unei profesii liberale; h) tarifele aferente serviciilor oferite, care trebuie indicate cu respectarea normelor privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, cu precizarea scutirii, includerii sau neincluderii taxei pe valoarea adăugată, precum şi a cuantumului acesteia; i) includerea sau neincluderea în preţ a cheltuielilor de livrare, precum şi valoarea acestora, dacă este cazul; j) orice alte informaţii pe care furnizorul de servicii este obligat să le pună la dispoziţie destinatarilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. (2) Obligaţia prevăzută la alin. (1) se consideră îndeplinită în cazul în care furnizorul unui serviciu afişează aceste informaţii într-o formă

E-COMMERCE

112

clară, vizibil şi permanent, în interiorul paginii de web prin intermediul căreia este oferit serviciul respectiv, în condiţiile menţionate la alin. (1). ARTICOLUL 6 Comunicările comerciale (1) Efectuarea de comunicări comerciale prin poşta electronică este interzisă, cu excepţia cazului în care destinatarul şi-a exprimat în prealabil consimţământul expres pentru a primi asemenea comunicări. (2) Comunicările comerciale care constituie un serviciu al societăţii informaţionale sau o parte a acestuia, în măsura în care sunt permise, trebuie să respecte cel puţin următoarele condiţii: a) să fie clar identificabile ca atare; b) persoana fizică sau juridică în numele căreia sunt făcute să fie clar identificată; c) ofertele promoţionale, precum reducerile, premiile şi cadourile, să fie clar identificabile, iar condiţiile care trebuie îndeplinite pentru obţinerea lor să fie uşor accesibile şi clar prezentate; d) competiţiile şi jocurile promoţionale să fie clar identificabile ca atare, iar condiţiile de participare să fie uşor accesibile şi clar prezentate; e) orice alte condiţii impuse prin dispoziţiile legale în vigoare. (3) Comunicările comerciale care constituie un serviciu al societăţii informaţionale sau o parte a acestuia, atunci când acest serviciu este furnizat de un membru al unei profesii liberale, sunt permise, sub condiţia respectării dispoziţiilor legale şi a reglementărilor aplicabile profesiei respective, care privesc, în special, independenţa, demnitatea şi onoarea profesiei, secretul profesional şi corectitudinea faţă de clienţi şi faţă de ceilalţi membri ai profesiei. (4) Furnizorii de servicii ale societăţii informaţionale care efectuează comunicări comerciale au obligaţia de a respecta prevederile alin. (1)-(3). CAPITOLUL III Contractele încheiate prin mijloace electronice ARTICOLUL 7 Validitatea, efectele juridice şi proba contractelor încheiate prin mijloace electronice

Page 57: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

113

(1) Contractele încheiate prin mijloace electronice produc toate efectele pe care legea le recunoaşte contractelor, atunci când sunt întrunite condiţiile cerute de lege pentru validitatea acestora. (2) Pentru validitatea contractelor încheiate prin mijloace electronice nu este necesar consimţământul prealabil al părţilor asupra utilizării mijloacelor electronice. (3) Proba încheierii contractelor prin mijloace electronice şi a obligaţiilor care rezultă din aceste contracte este supusă dispoziţiilor dreptului comun în materie de probă şi prevederilor Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică. ARTICOLUL 8 Informarea destinatarilor (1) Furnizorul de servicii este obligat să pună la dispoziţie destinatarului, înainte ca destinatarul să trimită oferta de a contracta sau acceptarea ofertei ferme de a contracta făcute de furnizorul de servicii, cel puţin următoarele informaţii care trebuie să fie exprimate în mod clar, neechivoc şi într-un limbaj accesibil: a) etapele tehnice care trebuie urmate pentru a încheia contractul; b) dacă contractul, o dată încheiat, este stocat sau nu de către furnizorul de servicii şi dacă este accesibil sau nu; c) mijloacele tehnice pe care furnizorul de servicii le pune la dispoziţie destinatarului pentru identificarea şi corectarea erorilor survenite cu ocazia introducerii datelor; d) limba în care se poate încheia contractul; e) codurile de conduită relevante la care furnizorul de servicii subscrie, precum şi informaţii despre modul în care aceste coduri pot fi consultate prin mijloace electronice; f) orice alte condiţii impuse prin dispoziţiile legale în vigoare. (2) Furnizorul de servicii are obligaţia să ofere destinatarului posibilitatea de a utiliza un procedeu tehnic adecvat, eficace şi accesibil, care să permită identificarea şi corectarea erorilor survenite cu ocazia introducerii datelor, anterior trimiterii ofertei sau acceptării acesteia.

E-COMMERCE

114

(3) Furnizorul de servicii poate deroga de la dispoziţiile alin. (1) şi (2) numai în situaţia în care a convenit altfel cu destinatarul, cu condiţia ca nici una dintre părţi să nu aibă calitatea de consumator. (4) Clauzele şi condiţiile generale ale contractului propus trebuie puse la dispoziţie destinatarului într-un mod care să îi permită acestuia să le stocheze şi să le reproducă. (5) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică în privinţa contractelor încheiate exclusiv prin poştă electronică sau prin alte mijloace de comunicare individuală echivalente. ARTICOLUL 9 Încheierea contractului prin mijloace electronice (1) Dacă părţile nu au convenit altfel, contractul se consideră încheiat în momentul în care acceptarea ofertei de a contracta a ajuns la cunoştinţa ofertantului. (2) Contractul care, prin natura sa ori la cererea beneficiarului, impune o executare imediată a prestaţiei caracteristice se consideră încheiat în momentul în care debitorul acesteia a început executarea, în afară de cazul în care ofertantul a cerut ca în prealabil să i se comunice acceptarea. În acest ultim caz se aplică prevederile alin. (1). (3) În cazul în care destinatarul trimite prin mijloace electronice oferta de a contracta sau acceptarea ofertei ferme de a contracta făcute de furnizorul de servicii, furnizorul de servicii are obligaţia de a confirma primirea ofertei sau, după caz, a acceptării acesteia, în unul dintre următoarele moduri: a) trimiterea unei dovezi de primire prin poşta electronică sau printr-un alt mijloc de comunicare individuală echivalent, la adresa indicată de către destinatar, în termen de 24 de ore de la primirea ofertei sau acceptării; b) confirmarea primirii ofertei sau a acceptării ofertei, printr-un mijloc echivalent celui utilizat pentru trimiterea ofertei sau a acceptării ofertei, de îndată ce oferta sau acceptarea a fost primită de furnizorul de servicii, cu condiţia ca această confirmare să poată fi stocată şi reprodusă de către destinatar. (4) Oferta sau acceptarea ofertei, precum şi confirmarea primirii ofertei sau a acceptării ofertei, efectuate în unul dintre modurile prevăzute la

Page 58: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

115

alin. (3), se consideră primite atunci când părţile cărora le sunt adresate pot să le acceseze. (5) Prevederile alin. (3) nu se aplică în privinţa contractelor încheiate exclusiv prin poştă electronică sau prin alte mijloace de comunicare individuală echivalente. ARTICOLUL 10 Condiţii privind păstrarea sau prezentarea informaţiei (1) Acolo unde legea impune ca informaţia să fie prezentată sau păstrată în forma sa originală, această cerinţă este îndeplinită dacă sunt întrunite în mod cumulativ următoarele condiţii: a) există garanţia integrităţii informaţiei, asigurată prin respectarea standardelor naţionale în domeniu, din momentul în care a fost generată; b) mesajul este semnat utilizându-se semnătura electronică extinsă a emitentului; c) informaţia poate fi imediat furnizată şi prezentată la cerere. (2) Destinatarul comerciant acţionează pe riscul propriu, dacă a ştiut sau ar fi trebuit să ştie, în concordanţă cu practicile comerciale curente sau ca urmare a folosirii procedurilor convenite expres cu emitentul, că informaţia conţinută într-un mesaj electronic a fost alterată în timpul transmiterii sau prelucrării sale. CAPITOLUL IV Răspunderea furnizorilor de servicii ARTICOLUL 11 Principii generale (1) Furnizorii de servicii sunt supuşi dispoziţiilor legale referitoare la răspunderea civilă, penală şi contravenţională, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel. (2) Furnizorii de servicii răspund pentru informaţia furnizată de ei înşişi sau pe seama lor. (3) Furnizorii de servicii nu răspund pentru informaţia transmisă, stocată sau la care facilitează accesul, în condiţiile prevăzute la art. 12-15. ARTICOLUL 12 Intermedierea prin simpla transmitere

E-COMMERCE

116

(1) Dacă un serviciu al societăţii informaţionale constă în transmiterea într-o reţea de comunicaţii a informaţiei furnizate de un destinatar al serviciului respectiv sau în asigurarea accesului la o reţea de comunicaţii, furnizorul acelui serviciu nu răspunde pentru informaţia transmisă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) transmiterea nu a fost iniţiată de furnizorul de servicii; b) alegerea persoanei care recepţionează informaţia transmisă nu a aparţinut furnizorului de servicii; c) conţinutul informaţiei transmise nu a fost influenţat în nici un fel de către furnizorul de servicii, în sensul că nu i se poate atribui nici selecţia şi nici o eventuală modificare a acestei informaţii. (2) Transmiterea informaţiei şi asigurarea accesului, menţionate la alin. (1), includ şi stocarea automată, intermediară şi temporară a informaţiei transmise, în măsura în care această operaţie are loc exclusiv în scopul ca informaţia respectivă să tranziteze reţeaua de comunicaţii şi cu condiţia ca informaţia să nu fie stocată pentru o perioadă care depăşeşte în mod nejustificat durata necesară transmiterii ei. ARTICOLUL 13 Stocarea temporară a informaţiei, stocarea-caching Dacă un serviciu al societăţii informaţionale constă în transmiterea într-o reţea de comunicaţii a informaţiei furnizate de un destinatar al serviciului respectiv, furnizorul acelui serviciu nu răspunde pentru stocarea automată, intermediară şi temporară a informaţiei transmise, în măsura în care această operaţie are loc exclusiv în scopul de a face mai eficientă transmiterea informaţiei către alţi destinatari, la cererea acestora, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) furnizorul de servicii nu aduce modificări informaţiei transmise; b) furnizorul de servicii îndeplineşte condiţiile legale privind accesul la informaţia respectivă; c) furnizorul de servicii respectă regulile sau uzanţele referitoare la actualizarea informaţiei, astfel cum acestea sunt larg recunoscute şi aplicate în industrie; d) furnizorul de servicii nu împiedică utilizarea legală de către orice persoană a tehnologiilor larg recunoscute şi aplicate în industrie, în vederea obţinerii de date despre natura sau utilizarea informaţiei;

Page 59: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

117

e) furnizorul de servicii acţionează rapid în vederea eliminării informaţiei pe care a stocat-o sau în vederea blocării accesului la aceasta, din momentul în care a cunoscut efectiv faptul că informaţia transmisă iniţial a fost eliminată din reţeaua de comunicaţii ori că accesul la ea a fost blocat sau faptul că eliminarea ori blocarea accesului a avut loc prin efectul deciziei unei autorităţi publice. ARTICOLUL 14 Stocarea permanentă a informaţiei, stocarea-hosting (1) Dacă un serviciu al societăţii informaţionale constă în stocarea informaţiei furnizate de un destinatar al serviciului respectiv, furnizorul acelui serviciu nu răspunde pentru informaţia stocată la cererea unui destinatar, dacă este îndeplinită oricare din următoarele condiţii: a) furnizorul de servicii nu are cunoştinţă despre faptul că activitatea sau informaţia stocată este nelegală şi, în ceea ce priveşte acţiunile în daune, nu are cunoştinţă despre fapte sau circumstanţe din care să rezulte că activitatea sau informaţia în cauză ar putea vătăma drepturile unui terţ; b) având cunoştinţă despre faptul că activitatea sau informaţia respectivă este nelegală ori despre fapte sau circumstanţe din care să rezulte că activitatea ori informaţia în cauză ar putea vătăma drepturile unui terţ, furnizorul de servicii acţionează rapid în vederea eliminării sau a blocării accesului la aceasta. (2) Furnizorul de servicii are cunoştinţă despre faptul că activitatea sau informaţia este nelegală atunci când caracterul nelegal al acesteia a fost constatat printr-o decizie a unei autorităţi publice. (3) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situaţia în care destinatarul acţionează sub autoritatea sau controlul furnizorului de servicii. ARTICOLUL 15 Instrumente de căutare a informaţiilor şi legături cu alte pagini de web (1) Furnizorul unui serviciu al societăţii informaţionale care facilitează accesul la informaţia furnizată de alţi furnizori de servicii sau de destinatarii serviciilor oferite de alţi furnizori, prin punerea la dispoziţie destinatarilor serviciului său a unor instrumente de căutare a informaţiilor sau a unor legături cu alte pagini de web, nu răspunde

E-COMMERCE

118

pentru informaţia în cauză, dacă este îndeplinită oricare dintre următoarele condiţii: a) furnizorul nu are cunoştinţă despre faptul că activitatea sau informaţia la care facilitează accesul este nelegală şi, în ceea ce priveşte acţiunile în daune, nu are cunoştinţă despre fapte sau circumstanţe din care să rezulte că activitatea ori informaţia în cauză ar putea prejudicia drepturile unui terţ; b) având cunoştinţă despre faptul că activitatea sau informaţia respectivă este nelegală ori despre fapte sau circumstanţe din care să rezulte că activitatea sau informaţia în cauză ar putea vătăma drepturile unui terţ, furnizorul acţionează rapid în vederea eliminării posibilităţii de acces oferite sau a blocării utilizării acesteia. (2) Furnizorul de servicii răspunde pentru informaţia în cauză atunci când caracterul nelegal al acesteia a fost constatat printr-o decizie a unei autorităţi publice. (3) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situaţia în care destinatarul acţionează din ordinul sau sub comanda furnizorului de servicii. CAPITOLUL V Supraveghere şi control ARTICOLUL 16 Obligaţiile furnizorilor de servicii (1) Furnizorii de servicii sunt obligaţi să informeze de îndată autorităţile publice competente despre activităţile cu aparenţă nelegală desfăşurate de destinatarii serviciilor lor sau despre informaţiile cu aparenţă nelegală furnizate de aceştia. (2) Furnizorii de servicii sunt obligaţi să comunice de îndată autorităţilor prevăzute la alin. (1), la cererea acestora, informaţii care să permită identificarea destinatarilor serviciilor lor, cu care aceşti furnizori au încheiat contracte privind stocarea permanentă a informaţiei. (3) Furnizorii de servicii sunt obligaţi să întrerupă, temporar sau permanent, transmiterea într-o reţea de comunicaţii sau stocarea informaţiei furnizate de un destinatar al serviciului respectiv, în special prin eliminarea informaţiei sau blocarea accesului la aceasta, accesul la o reţea de comunicaţii sau prestarea oricărui alt serviciu al societăţii

Page 60: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

119

informaţionale, dacă aceste măsuri au fost dispuse de o autoritate publică, din oficiu sau la primirea unei plângeri ori sesizări din partea oricărei persoane. (4) Plângerea prevăzută la alin. (3) poate fi făcută de către orice persoană care se consideră prejudiciată prin conţinutul informaţiei în cauză. Plângerea sau sesizarea se întocmeşte în formă scrisă, cu arătarea motivelor pe care se întemeiază, şi va fi în mod obligatoriu datată şi semnată. Plângerea nu poate fi înaintată dacă o cerere în justiţie, având acelaşi obiect şi aceleaşi părţi, a fost anterior introdusă. (5) Decizia autorităţii trebuie motivată şi se comunică părţilor interesate în termen de 30 de zile de la data primirii plângerii sau a sesizării ori, dacă autoritatea a acţionat din oficiu, în termen de 15 zile de la data la care a fost emisă. (6) Împotriva unei decizii luate potrivit prevederilor alin. (3) persoana interesată poate formula contestaţie în termen de 15 zile de la comunicare, sub sancţiunea decăderii, la instanţa de contencios administrativ competentă. Cererea se judecă de urgenţă, cu citarea părţilor. Sentinţa este definitivă. ARTICOLUL 17 Autorităţi competente (1) Autoritatea de reglementare în comunicaţii şi tehnologia informaţiei, denumită în continuare Autoritatea, este competentă să supravegheze şi să controleze respectarea de către furnizorii de servicii a prevederilor prezentei legi şi a normelor metodologice de aplicare a acesteia, să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile prevăzute la art. 22. (2) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1), prin autorităţi publice, în sensul art. 3 alin. (5), art. 5, 13, art. 14 alin. (2), art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) şi (3), art. 23 alin. (2) şi art. 30 alin. (1), se înţelege acele autorităţi ale administraţiei publice sau, acolo unde este cazul, instanţe de judecată, a căror competenţă în materia respectivă este stabilită prin dispoziţiile legale în vigoare, aplicabile în fiecare caz. (3) Autoritatea poate solicita furnizorilor de servicii orice informaţii necesare în vederea exercitării atribuţiilor sale, menţionând baza legală

E-COMMERCE

120

şi scopul solicitării, şi poate stabili termene până la care aceste informaţii să îi fie furnizate, sub sancţiunea prevăzută de prezenta lege. (4) În vederea descoperirii şi investigării încălcărilor prevederilor prezentei legi şi ale normelor sale de aplicare Autoritatea acţionează prin personalul de control împuternicit în acest scop. (5) În exercitarea atribuţiilor de investigare personalul de control împuternicit în acest scop al Autorităţii sau al persoanei juridice prevăzute la alin. (12) poate solicita furnizorilor de servicii informaţiile care îi sunt necesare, menţionând baza legală şi scopul solicitării, şi poate stabili termene până la care aceste informaţii să îi fie furnizate, sub sancţiunea prevăzută de prezenta lege. (6) Autoritatea dispune efectuarea de investigaţii, în condiţiile prezentei legi, din oficiu sau la primirea unei plângeri ori sesizări din partea oricărei persoane. (7) Personalul de control împuternicit în acest scop al Autorităţii sau al persoanei juridice prevăzute la alin. (12) poate să solicite declaraţii sau orice documente necesare pentru îndeplinirea misiunii, să sigileze, să ridice orice registre, acte financiar-contabile şi comerciale sau alte evidenţe, eliberând persoanei supuse investigaţiei copii de pe originale, ori să obţină copii, lăsându-i acesteia originalele; de asemenea, este autorizat să facă inspecţii inopinate, al căror rezultat va fi consemnat într-un proces-verbal de constatare, şi să primească, la convocare sau la faţa locului, informaţii şi justificări. (8) Organele administraţiei publice centrale şi locale, precum şi oricare alte instituţii şi autorităţi publice sunt obligate să permită personalului de control împuternicit în acest scop al Autorităţii sau, după caz, al persoanei juridice prevăzute la alin. (12) accesul la documentele, datele şi informaţiile deţinute de acestea, în măsura în care sunt necesare îndeplinirii misiunii legale a Autorităţii, fără a se putea opune caracterul de secret de stat sau secret de serviciu al unor asemenea documente, date şi informaţii. (9) Personalul de control împuternicit în acest scop, primind acces la documentele, datele şi informaţiile menţionate la alin. (8), este ţinut la observarea strictă a caracterului de secret de stat sau secret de serviciu, atribuit legal respectivelor documente, date şi informaţii.

Page 61: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

121

(10) Autoritatea sesizează organele de urmărire penală ori de câte ori constată încălcări ale legii penale. (11) Autoritatea informează furnizorii de servicii, destinatarii, statele membre ale Uniunii Europene şi Comisia Europeană cu privire la toate aspectele legate de aplicarea prevederilor prezentei legi şi cooperează cu autorităţile competente din alte state în vederea exercitării eficiente a supravegherii şi controlului asupra activităţii furnizorilor de servicii. (12) Autoritatea poate delega exercitarea atribuţiilor prevăzute în prezentul articol unei alte persoane juridice de drept public, cu atribuţii de supraveghere şi control în domeniul telecomunicaţiilor. (13) Pentru scopurile aplicării prezentei legi, până la înfiinţarea Autorităţii atribuţiile acesteia sunt îndeplinite de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei. ARTICOLUL 18 Coduri de conduită (1) Asociaţiile şi organizaţiile neguvernamentale cu caracter profesional ori comercial sau cele constituite în scopul protecţiei consumatorilor, a minorilor sau a persoanelor cu handicap pot elabora coduri de conduită în colaborare cu Autoritatea şi Ministerul Justiţiei, în vederea aplicării corespunzătoare a prevederilor prezentei legi. (2) Autoritatea şi Ministerul Justiţiei vor urmări includerea în codurile de conduită prevăzute la alin. (1) în special a unor prevederi referitoare la: a) soluţionarea litigiilor pe cale extrajudiciară; b) întreruperea, temporară sau permanentă, a transmiterii într-o reţea de comunicaţii sau a stocării informaţiei furnizate de un destinatar al serviciului, în special prin eliminarea informaţiei ori blocarea accesului la aceasta, a accesului la o reţea de comunicaţii sau a prestării oricărui alt serviciu al societăţii informaţionale; c) protecţia destinatarilor cu privire la efectuarea comunicărilor comerciale; d) protecţia minorilor şi a demnităţii umane. (3) Autoritatea şi Ministerul Justiţiei susţin: a) traducerea codurilor de conduită în limbi de circulaţie internaţională;

E-COMMERCE

122

b) facilitarea accesului la codurile de conduită prin mijloace electronice; c) popularizarea codurilor de conduită la nivel naţional şi transmiterea acestora, precum şi a evaluărilor privind aplicarea şi impactul lor practic către statele membre ale Uniunii Europene şi către Comisia Europeană. CAPITOLUL VII Sancţiuni civile şi contravenţionale ARTICOLUL 21 Nulitatea relativă a contractelor privind servicii ale societăţii informaţionale Orice contract privind furnizarea de servicii ale societăţii informaţionale este anulabil la cererea destinatarului, dacă a fost încheiat cu un furnizor de servicii care: a) nu a pus la dispoziţie destinatarului, în condiţiile prevăzute de lege, informaţiile prevăzute la art. 5 lit. a)-i), ori nu a furnizat toate aceste informaţii, sau a furnizat informaţii inexacte; b) nu a pus la dispoziţie destinatarului, în condiţiile prevăzute de lege, informaţiile menţionate la art. 8 alin. (1) lit. a)-e), ori nu a furnizat toate aceste informaţii, sau a furnizat informaţii inexacte, dacă nu sunt aplicabile prevederile art. 8 alin. (3) sau (5); c) a încălcat obligaţia prevăzută la art. 8 alin. (2), dacă nu sunt aplicabile prevederile art. 8 alin. (3) sau (5); d) a încălcat obligaţia prevăzută la art. 8 alin. (4). ARTICOLUL 22 Contravenţii Constituie contravenţie, dacă nu este săvârşită în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiune, şi se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 500.000.000 lei fapta furnizorului de servicii care: a) efectuează comunicări comerciale încălcând condiţiile stabilite la art. 6 alin. (1) şi alin. (2) lit. a)-d); b) nu pune la dispoziţie destinatarilor şi autorităţilor publice, în condiţiile prevăzute de lege, informaţiile prevăzute la art. 5 lit. a)-i), ori nu furnizează toate aceste informaţii, sau furnizează informaţii inexacte;

Page 62: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

123

c) nu pune la dispoziţie destinatarului, în condiţiile prevăzute de lege, informaţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. a)-e), ori nu furnizează toate aceste informaţii, sau furnizează informaţii inexacte, dacă nu sunt aplicabile prevederile art. 8 alin. (3) sau (5); d) încalcă obligaţia prevăzută la art. 8 alin. (2), dacă nu sunt aplicabile prevederile art. 8 alin. (3) sau (5); e) încalcă obligaţia prevăzută la art. 8 alin. (4); f) încalcă obligaţia prevăzută la art. 9 alin. (3); g) încalcă obligaţiile prevăzute la art. 16 alin. (1)-(3); h) nu furnizează informaţiile solicitate potrivit art. 17 alin. (3) sau (5), ori nu furnizează toate aceste informaţii, sau furnizează informaţii inexacte. ARTICOLUL 23 Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor (1) Constatarea contravenţiei prevăzute la art. 22 lit. a) şi aplicarea sancţiunii corespunzătoare se fac, la sesizarea oricărei persoane sau din oficiu, de către reprezentanţii împuterniciţi ai Autorităţii de reglementare în comunicaţii şi tehnologia informaţiei sau ai autorităţii de supraveghere prevăzute de Legea nr. 677/2001 privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. (2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 22 lit. b)-h) se fac de către reprezentanţii împuterniciţi ai Autorităţii sau ai celorlalte autorităţi publice competente, la sesizarea oricărei persoane sau din oficiu. (3) Constatarea contravenţiilor se poate face, în toate cazurile, şi de către ofiţerii sau subofiţerii de poliţie. (4) Contravenţiilor prevăzute la art. 22 le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările ulterioare. CAPITOLUL VIII Infracţiuni săvârşite în legătură cu emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică şi cu utilizarea datelor de identificare în vederea efectuării de operaţiuni financiare

E-COMMERCE

124

ARTICOLUL 24 Falsificarea instrumentelor de plată electronică (1) Falsificarea unui instrument de plată electronică se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi. (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează punerea în circulaţie, în orice mod, a instrumentelor de plată electronică falsificate sau deţinerea lor în vederea punerii în circulaţie. (3) Pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi, dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt săvârşite de o persoană care, în virtutea atribuţiilor sale de serviciu: a) realizează operaţii tehnice necesare emiterii instrumentelor de plată electronică ori efectuării tipurilor de operaţiuni prevăzute la art. 1 pct. 10; sau b) are acces la mecanismele de securitate implicate în emiterea sau utilizarea instrumentelor de plată electronică; sau c) are acces la datele de identificare sau la mecanismele de securitate implicate în efectuarea tipurilor de operaţiuni prevăzute la art. 1 pct. 10. (4) Tentativa se pedepseşte. ARTICOLUL 25 Deţinerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică. Fabricarea ori deţinerea de echipamente, inclusiv hardware sau software, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. ARTICOLUL 26 Falsul în declaraţii în vederea emiterii sau utilizării instrumentelor de plată electronică Declararea necorespunzătoare adevărului, făcută unei instituţii bancare, de credit sau financiare ori oricărei alte persoane juridice autorizate în condiţiile legii să emită instrumente de plată electronică sau să accepte tipurile de operaţiuni prevăzute la art. 1 pct. 10, în vederea emiterii sau utilizării unui instrument de plată electronică, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte pentru emiterea sau utilizarea acelui instrument, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Page 63: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

125

ARTICOLUL 27 Efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos (1) Efectuarea uneia dintre operaţiunile prevăzute la art. 1 pct. 10, prin utilizarea unui instrument de plată electronică, inclusiv a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, fără consimţământul titularului instrumentului respectiv, se pedepseşte cu închisoare 1-10 ani. (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează efectuarea uneia dintre operaţiunile prevăzute la art 1. pct 10., prin utilizarea neautorizată a oricăror date de identificare sau prin utilizarea de date de identificare fictive. (3) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează transmiterea neautorizată către altă persoană a oricăror date de identificare, în vederea efectuării uneia dintre operaţiunile prevăzute la art. 1 pct. 10. (4) Pedeapsa este închisoarea de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi, dacă faptele prevăzute la alin. (1)-(3) sunt săvârşite de o persoană care, în virtutea atribuţiilor sale de serviciu: a) realizează operaţii tehnice necesare emiterii instrumentelor de plată electronică ori efectuării tipurilor de operaţiuni prevăzute la art. 1 pct. 10; sau b) are acces la mecanismele de securitate implicate în emiterea sau utilizarea instrumentelor de plată electronică; sau c) are acces la datele de identificare sau la mecanismele de securitate implicate în efectuarea tipurilor de operaţiuni prevăzute la art. 1 pct. 10. (5) Tentativa se pedepseşte. ARTICOLUL 28 Acceptarea operaţiunilor financiare efectuate în mod fraudulos (1) Acceptarea uneia dintre operaţiunile prevăzute la art. 1 pct. 10, cunoscând că este efectuată prin folosirea unui instrument de plată electronică falsificat sau utilizat fără consimţământul titularului său, se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 12 ani. (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează acceptarea uneia dintre operaţiunile prevăzute la art. 1 pct. 10, cunoscând că este efectuată prin utilizarea neautorizată a oricăror date de identificare sau prin utilizarea de date de identificare fictive. (3) Tentativa se pedepseşte.

E-COMMERCE

126

ARTICOLUL 29 Efectuarea de operaţiuni neautorizate într-un sistem informatic (1) Accesul neautorizat într-un sistem informatic sau într-un domeniu se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă. (2) Transferul neautorizat de date dintr-un sistem informatic sau domeniu pentru uzul personal ori către terţi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 12 ani. (3) Modificarea, distrugerea parţială sau totală, în mod neautorizat, a informaţiei stocate într-un sistem informatic sau domeniu se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani. ARTICOLUL 30 Constatarea şi judecarea infracţiunilor (1) Infracţiunile prevăzute în prezenta lege se constată de către autorităţile publice competente, care înaintează actul de constatare la organul local de urmărire penală. (2) Infracţiunile prevăzute la art. 24 şi 25 se judecă, în primă instanţă, de către tribunal. (3) Prevederile prezentului capitol se completează cu dispoziţiile Codului penal şi ale Codului de procedură penală. CAPITOLUL IX Dispoziţii finale ARTICOLUL 31 Sarcina probei în cazul litigiilor privind furnizarea de servicii ale societăţii informaţionale În cazul oricărui litigiu privind furnizarea unui serviciu al societăţii informaţionale, declanşat între furnizorul serviciului respectiv şi un destinatar al acestui serviciu, sarcina probei îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la art. 5, 6, 8 şi 9 revine furnizorului de servicii dacă destinatarul are calitatea de consumator. ARTICOLUL 32 Abrogarea unor dispoziţii contrare Litera f) a articolului 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanţă se abrogă.

Page 64: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

127

Din legea privind semnătura electronică49: CAPITOLUL I Dispoziţii generale SECŢIU�EA 1 Principii generale Art. 1. - Prezenta lege stabileşte regimul juridic al semnăturii electronice şi al înscrisurilor în formă electronică, precum şi condiţiile furnizării de servicii de certificare a semnăturilor electronice. Art. 2. - Prezenta lege se completează cu dispoziţiile legale privind încheierea, validitatea şi efectele actelor juridice. Art. 3. - Nici o dispoziţie a prezentei legi nu poate fi interpretată în sensul limitării autonomiei de voinţă şi a libertăţii contractuale a părţilor. SECŢIU�EA a 2-a Definiţii Art. 4. - În înţelesul prezentei legi: 1. date în formă electronică sunt reprezentări ale informaţiei într-o formă convenţională adecvată creării, prelucrării, trimiterii, primirii sau stocării acesteia prin mijloace electronice; 2. înscris în formă electronică reprezintă o colecţie de date în formă electronică între care există relaţii logice şi funcţionale şi care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificaţie inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar; 3. semnătură electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt ataşate sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care servesc ca metodă de identificare; 4. semnătură electronică extinsă reprezintă acea semnătură electronică care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) este legată în mod unic de semnatar; b) asigură identificarea semnatarului; c) este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;

49 http://internetlegi.hypermart.net/legis1.htm

E-COMMERCE

128

d) este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în aşa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă; 5. semnatar reprezintă o persoană care deţine un dispozitiv de creare a semnăturii electronice şi care acţionează fie în nume propriu, fie ca reprezentant al unui terţ; 6. date de creare a semnăturii electronice reprezintă orice date în formă electronică cu caracter de unicitate, cum ar fi coduri sau chei criptografice private, care sunt folosite de semnatar pentru crearea unei semnături electronice; 7. dispozitiv de creare a semnăturii electronice reprezintă software şi/sau hardware configurate, utilizat pentru a implementa datele de creare a semnăturii electronice; 8. dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice reprezintă acel dispozitiv de creare a semnăturii electronice care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) datele de creare a semnăturii, utilizate pentru generarea acesteia, să poată apărea numai o singură dată şi confidenţialitatea acestora să poată fi asigurată; b) datele de creare a semnăturii, utilizate pentru generarea acesteia, să nu poată fi deduse; c) semnătura să fie protejată împotriva falsificării prin mijloacele tehnice disponibile la momentul generării acesteia; d) datele de creare a semnăturii să poată fi protejate în mod efectiv de către semnatar împotriva utilizării acestora de către persoane neautorizate; e) să nu modifice datele în formă electronică, care trebuie să fie semnate, şi nici să nu împiedice ca acestea să fie prezentate semnatarului înainte de finalizarea procesului de semnare; 9. date de verificare a semnăturii electronice reprezintă date în formă electronică, cum ar fi coduri sau chei criptografice publice, care sunt utilizate în scopul verificării unei semnături electronice; 10. dispozitiv de verificare a semnăturii electronice reprezintă software şi/sau hardware configurate, utilizat pentru a implementa datele de verificare a semnăturii electronice;

Page 65: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

129

11. certificat reprezintă o colecţie de date în formă electronică ce atestă legătura dintre datele de verificare a semnăturii electronice şi o persoană, confirmând identitatea acelei persoane; 12. certificat calificat reprezintă un certificat care satisface condiţiile prevăzute la art. 18 şi care este eliberat de un furnizor de servicii de certificare ce satisface condiţiile prevăzute la art. 20; 13. furnizor de servicii de certificare reprezintă orice persoană, română sau străină, care eliberează certificate sau care prestează alte servicii legate de semnătura electronică; 14. furnizor de servicii de certificare calificată este acel furnizor de servicii de certificare care eliberează certificate calificate; 15. produs asociat semnăturii electronice reprezintă software sau hardware, destinat a fi utilizat de un furnizor de servicii de certificare pentru prestarea serviciilor legate de semnătura electronică sau destinat a fi utilizat pentru crearea ori verificarea semnăturii electronice. CAPITOLUL II Regimul juridic al înscrisurilor în formă electronică Art. 5. - Înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv şi generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce priveşte condiţiile şi efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată. Art. 6. - Înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune, are acelaşi efect ca actul autentic între cei care l-au subscris şi între cei care le reprezintă drepturile. Art. 7. - În cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiţie de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplineşte această cerinţă dacă i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat şi generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

E-COMMERCE

130

Art. 8. - (1) În cazul în care una dintre părţi nu recunoaşte înscrisul sau semnătura, instanţa va dispune întotdeauna ca verificarea să se facă prin expertiză tehnică de specialitate. (2) În acest scop, expertul sau specialistul este dator să solicite certificate calificate, precum şi orice alte documente necesare, potrivit legii, pentru identificarea autorului înscrisului, a semnatarului ori a titularului de certificat. Art. 9. - (1) Partea care invocă înaintea instanţei o semnătură electronică extinsă trebuie să probeze că aceasta îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 4 pct. 4. (2) Semnătura electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, este prezumată a îndeplini condiţiile prevăzute la art. 4 pct. 4. Art. 10. - (1) Partea care invocă înaintea instanţei un certificat calificat trebuie să probeze că furnizorul de servicii de certificare care a eliberat respectivul certificat îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 20. (2) Furnizorul de servicii de certificare acreditat este prezumat a îndeplini condiţiile prevăzute la art. 20. Art. 11. - (1) Partea care invocă înaintea instanţei un mecanism securizat de creare a semnăturii trebuie să probeze că acesta îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 4 pct. 8. (2) Dispozitivul securizat de generare a semnăturii, omologat în sensul prezentei legi, este prezumat a îndeplini condiţiile prevăzute la art. 4 pct. 8. CAPITOLUL III Furnizarea serviciilor de certificare SECŢIU�EA 1 Dispoziţii comune Art. 12. - (1) Furnizarea serviciilor de certificare nu este supusă nici unei autorizări prealabile şi se desfăşoară în concordanţă cu principiile concurenţei libere şi loiale, cu respectarea actelor normative în vigoare.

Page 66: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

131

(2) Furnizarea serviciilor de certificare de către furnizorii stabiliţi în statele membre ale Uniunii Europene se face în condiţiile prevăzute în Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte. Art. 13. - (1) Cu 30 de zile înainte de începerea activităţilor legate de certificarea semnăturilor electronice persoanele care intenţionează să furnizeze servicii de certificare au obligaţia de a notifica autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu cu privire la data începerii acestor activităţi. (2) O dată cu efectuarea notificării prevăzute la alin. (1) furnizorii de servicii de certificare au obligaţia de a comunica autorităţii de reglementare şi supraveghere specializate în domeniu toate informaţiile referitoare la procedurile de securitate şi de certificare utilizate, precum şi orice alte informaţii cerute de autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu. (3) Furnizorii de servicii de certificare au obligaţia de a comunica autorităţii de reglementare şi supraveghere specializate în domeniu, cu cel puţin 10 zile înainte, orice intenţie de modificare a procedurilor de securitate şi de certificare, cu precizarea datei şi orei la care modificarea intră în vigoare, precum şi obligaţia de a confirma în termen de 24 de ore modificarea efectuată. (4) În cazurile de urgenţă, în care securitatea serviciilor de certificare este afectată, furnizorii pot efectua modificări ale procedurilor de securitate şi de certificare, urmând să comunice, în termen de 24 de ore, autorităţii de reglementare şi supraveghere specializate în domeniu modificările efectuate şi justificarea deciziei luate. (5) Furnizorii de servicii de certificare sunt obligaţi să respecte, pe parcursul desfăşurării activităţii, procedurile de securitate şi de certificare declarate, potrivit alin. (2), (3) şi (4). Art. 14. - (1) Furnizorul de servicii de certificare va asigura accesul la toate informaţiile necesare utilizării corecte şi în condiţii de siguranţă a serviciilor sale. Informaţiile respective vor fi furnizate anterior naşterii oricărui raport contractual cu persoana care solicită un certificat sau, după caz, la cererea unui terţ care se prevalează de un asemenea certificat.

E-COMMERCE

132

(2) Informaţiile prevăzute la alin. (1) vor fi formulate în scris, într-un limbaj accesibil, şi vor fi transmise prin mijloace electronice, în condiţii care să permită stocarea şi reproducerea lor. (3) Informaţiile prevăzute la alin. (1) vor face referire cel puţin la: a) procedura ce trebuie urmată în scopul creării şi verificării semnăturii electronice; b) tarifele percepute; c) modalităţile şi condiţiile concrete de utilizare a certificatelor, inclusiv limitele impuse utilizării acestora, cu condiţia ca aceste limite să poată fi cunoscute de terţi; d) obligaţiile care incumbă, potrivit prezentei legi, titularului certificatului şi furnizorului de servicii de certificare; e) existenţa unei acreditări, dacă este cazul; f) condiţiile contractuale de eliberare a certificatului, inclusiv eventualele limitări ale răspunderii furnizorului de servicii de certificare; g) căile de soluţionare a litigiilor; h) orice alte informaţii stabilite de autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu. (4) Furnizorul de servicii de certificare va transmite solicitantului un exemplar al certificatului. (5) Din momentul acceptării certificatului de către solicitant, furnizorul de servicii de certificare va înscrie certificatul în registrul prevăzut la art. 17. Art. 15. - (1) Persoanele fizice care prestează, conform legii, în nume propriu servicii de certificare, precum şi personalul angajat al furnizorului de servicii de certificare, persoană fizică sau juridică, sunt obligate să păstreze secretul informaţiilor încredinţate în cadrul activităţii lor profesionale, cu excepţia celor în legătură cu care titularul certificatului acceptă să fie publicate sau comunicate terţilor. (2) Încălcarea obligaţiei prevăzute la alin. (1) constituie infracţiune de divulgare a secretului profesional, prevăzută şi sancţionată de art. 196 din Codul penal. (3) Nu constituie divulgare a secretului profesional comunicarea de informaţii către o autoritate publică, atunci când aceasta acţionează în exercitarea şi în limitele competenţelor sale legale.

Page 67: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

133

(4) Obligaţia prevăzută la alin. (1) incumbă şi personalului autorităţii de reglementare şi supraveghere specializate în domeniu, precum şi persoanelor împuternicite de aceasta. Art. 16. - (1) Autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu şi furnizorii de servicii de certificare au obligaţia să respecte dispoziţiile legale privitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal. (2) Furnizorii de servicii de certificare nu pot colecta date cu caracter personal decât de la persoana care solicită un certificat sau, cu consimţământul expres al acesteia, de la terţi. Colectarea se face doar în măsura în care aceste informaţii sunt necesare în vederea eliberării şi conservării certificatului. Datele pot fi colectate şi utilizate în alte scopuri doar cu consimţământul expres al persoanei care solicită certificatul. (3) Atunci când se utilizează un pseudonim, identitatea reală a titularului nu poate fi divulgată de către furnizorul de servicii de certificare decât cu consimţământul titularului sau în cazurile prevăzute la art. 15 alin. (3). Art. 17. - (1) Furnizorii de servicii de certificare au obligaţia de a crea şi de a menţine un registru electronic de evidenţă a certificatelor eliberate. (2) Registrul electronic de evidenţă a certificatelor eliberate trebuie să facă menţiune despre: a) data şi ora exactă la care certificatul a fost eliberat; b) data şi ora exactă la care expiră certificatul; c) dacă este cazul, data şi ora exactă la care certificatul a fost suspendat sau revocat, inclusiv cauzele care au condus la suspendare sau la revocare. (3) Registrul electronic de evidenţă a certificatelor eliberate trebuie să fie disponibil permanent pentru consultare, inclusiv în regim on-line. CAPITOLUL IV Monitorizare şi control SECŢIU�EA 1 Autoritatea de reglementare şi supraveghere

E-COMMERCE

134

Art. 25. - Responsabilitatea aplicării dispoziţiilor prezentei legi şi a reglementărilor legate de aceasta revine autorităţii de reglementare şi supraveghere specializate în domeniu. Art. 26. - (1) În termen de cel mult 18 luni de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I, se va înfiinţa autoritatea publică specializată, cu atribuţii de reglementare şi de supraveghere în domeniu, în sensul prezentei legi. (2) Până la înfiinţarea autorităţii menţionate la alin. (1) atribuţiile acesteia, în sensul prezentei legi, revin Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei. Art. 27. - Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei poate delega, în tot sau în parte, atribuţiile sale de supraveghere, în sensul prezentei legi, unei alte autorităţi publice aflate în coordonare. Art. 28. - (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se înfiinţează Registrul furnizorilor de servicii de certificare, denumit în continuare Registru, care se constituie şi se actualizează de către autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu. De la data înfiinţării autorităţii publice specializate prevăzute la art. 26 Registrul va fi preluat şi actualizat de această autoritate. (2) Registrul constituie evidenţa oficială: a) a furnizorilor de servicii de certificare care au sediul în România; b) a furnizorilor de servicii de certificare cu sediul sau domiciliul în alt stat, ale căror certificate calificate sunt recunoscute conform art. 40. (3) Registrul are rolul de a asigura, prin efectuarea înregistrărilor prevăzute de prezenta lege, stocarea datelor de identificare şi a unor informaţii legate de activitatea furnizorilor de servicii de certificare, precum şi informarea publicului cu privire la datele şi informaţiile stocate. (4) Conţinutul şi structura Registrului se stabilesc, prin reglementări, de către autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu. Art. 29. - (1) Înregistrarea în Registrul prevăzut la art. 28 a datelor de identificare şi a informaţiilor necesare cu privire la activitatea furnizorilor de servicii de certificare menţionaţi la art. 28 alin. (2) se efectuează pe bază de cerere individuală, care trebuie introdusă la

Page 68: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

135

autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu, cel mai târziu la data începerii activităţii furnizorului. (2) Conţinutul obligatoriu al cererii prevăzute la alin. (1) şi documentaţia necesară se stabilesc prin reglementări de către autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu. Art. 30. - (1) Registrul este public şi se actualizează permanent. (2) Condiţiile ţinerii Registrului, accesul efectiv la informaţiile pe care le conţine, informaţiile care pot fi oferite solicitanţilor şi modul de actualizare a acestuia se stabilesc prin normele tehnice şi metodologice emise de autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu. SECŢIU�EA a 2-a Supravegherea activităţii furnizorilor de servicii de certificare Art. 31. - (1) Autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu va putea, din oficiu sau la solicitarea oricărei persoane interesate, să verifice sau să dispună verificarea conformităţii activităţilor unui furnizor de servicii de certificare cu dispoziţiile prezentei legi sau cu reglementări emise de către autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu. (2) Atribuţiile de control ce revin autorităţii de reglementare şi supraveghere specializate în domeniu, potrivit alin. (1), sunt exercitate de personalul anume împuternicit în acest sens. (3) În vederea exercitării controlului, personalul cu atribuţii de control este autorizat: a) să aibă acces liber, permanent, în orice loc în care se află echipamentele necesare furnizării de servicii de certificare, în condiţiile legii; b) să solicite orice document sau informaţie necesară în vederea realizării controlului; c) să verifice punerea în aplicare a oricăror proceduri de securitate sau de certificare utilizate de furnizorul de servicii de certificare supus controlului; d) să sigileze orice echipamente necesare furnizării de servicii de certificare sau să reţină orice document ce are legătură cu această

E-COMMERCE

136

activitate, pe o perioadă care nu poate depăşi 15 zile, dacă această măsură se impune; e) să ia orice alte asemenea măsuri, în limitele legii. (4) Personalul cu atribuţii de control este obligat: a) să nu dezvăluie datele de care a luat cunoştinţă cu ocazia exercitării atribuţiilor sale; b) să păstreze confidenţialitatea surselor de informaţii în legătură cu sesizările sau plângerile primite. Art. 32. - (1) Furnizorii de servicii de certificare au obligaţia de a facilita exercitarea atribuţiilor de control de către personalul anume împuternicit în acest sens. (2) În cazul neîndeplinirii obligaţiei prevăzute la alin. (1), în afară de aplicarea sancţiunii prevăzute la art. 44 lit. c), autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu va putea să suspende activitatea furnizorului până la data la care acesta va coopera cu personalul de control. Art. 33. - (1) Dacă în urma controlului efectuat se constată nerespectarea dispoziţiilor prezentei legi şi a reglementărilor emise de autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu, aceasta va solicita furnizorului de servicii de certificare să se conformeze, în termenul pe care îl va stabili, dispoziţiilor legale. În acest caz, autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu poate dispune suspendarea activităţii furnizorului. (2) Neîndeplinirea în termenul stabilit a obligaţiei de conformare prevăzute la alin. (1) constituie motiv pentru autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu de a dispune încetarea activităţii furnizorului de servicii de certificare şi radierea acestuia din Registru. (3) În cazul în care se constată o încălcare gravă a dispoziţiilor legale, autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu poate dispune direct şi imediat încetarea activităţii furnizorului de servicii de certificare şi radierea acestuia din Registru.

Page 69: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

137

CAPITOLUL VIII Contravenţii şi sancţiuni Art. 44. - Constituie contravenţie, dacă, potrivit legii, nu constituie infracţiune, şi se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 100.000.000 lei fapta furnizorului de servicii de certificare care: a) omite să efectueze notificarea prevăzută la art. 13 alin. (1); b) omite să informeze autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu asupra procedurilor de securitate şi de certificare utilizate, în condiţiile şi cu respectarea termenelor prevăzute la art. 13; c) nu îşi îndeplineşte obligaţia de a facilita exercitarea atribuţiilor de control de către personalul autorităţii de reglementare şi supraveghere specializate în domeniu, anume împuternicit în acest sens; d) realizează transferul activităţilor legate de certificarea semnăturilor electronice cu nerespectarea prevederilor art. 24 alin. (3). Art. 45. - Constituie contravenţie, dacă, potrivit legii, nu constituie infracţiune, şi se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 250.000.000 lei fapta furnizorului de servicii de certificare care: a) nu furnizează persoanelor menţionate la art. 14 alin. (1), în condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (1) şi (2), informaţiile obligatorii prevăzute la art. 14 alin. (3) ori nu furnizează toate aceste informaţii sau furnizează informaţii inexacte; b) încalcă obligaţiile privitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal prevăzute la art. 16; c) omite să efectueze înregistrările obligatorii, potrivit legii, în registrul electronic de evidenţă a certificatelor eliberate, prevăzut la art. 17, sau le efectuează cu nerespectarea termenului prevăzut la art. 14 alin. (5), art. 23 alin. (1) sau (2) ori înregistrează menţiuni inexacte; d) eliberează certificate prezentate titularilor ca fiind calificate, care nu conţin toate menţiunile obligatorii prevăzute la art. 18; e) eliberează certificate calificate care conţin informaţii inexacte, informaţii care sunt contrare legii, bunelor moravuri sau ordinii publice, ori informaţii a căror exactitate nu a fost verificată în condiţiile prevăzute la art. 18 alin. (4); f) eliberează certificate calificate fără a verifica identitatea solicitantului, în condiţiile prevăzute la art. 19;

E-COMMERCE

138

g) omite să ia măsuri de natură să garanteze confidenţialitatea în cursul procesului de generare a datelor de creare a semnăturilor, în cazul în care furnizorul de servicii de certificare generează astfel de date; h) nu păstrează toate informaţiile cu privire la un certificat calificat o perioadă de minimum 5 ani de la data încetării valabilităţii certificatului; i) stochează, reproduce sau dezvăluie terţilor datele de creare a semnăturii electronice, cu excepţia cazului în care semnatarul solicită aceasta, în cazul în care furnizorul eliberează certificate calificate; j) stochează certificatele calificate într-o formă care nu respectă condiţiile prevăzute la art. 20 lit. j); k) utilizează dispozitive de creare a semnăturii electronice, care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 4 pct. 8, în cazul în care furnizorul de servicii de certificare eliberează certificate calificate; l) în cazul în care intenţionează să înceteze activităţile legate de certificarea semnăturilor electronice sau în oricare dintre situaţiile prevăzute la art. 24 alin. (5), când află că va fi în imposibilitate de a continua aceste activităţi, nu informează cu cel puţin 30 de zile înainte de încetarea activităţilor autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu despre intenţia sa, respectiv despre existenţa şi natura împrejurării care justifică imposibilitatea de continuare a activităţilor; m) în oricare dintre situaţiile prevăzute la art. 24 alin. (5), când se află în imposibilitate de a continua activităţile legate de certificarea semnăturilor electronice şi nu a putut prevedea această situaţie cu cel puţin 30 de zile înainte ca încetarea activităţilor să se producă, nu a informat autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu în termenul prevăzut la art. 24 alin. (2) despre existenţa şi natura împrejurării care justifică imposibilitatea de continuare a activităţilor; n) aflându-se în unul dintre cazurile prevăzute la art. 24 alin. (1) şi (2), omite să ia măsurile necesare pentru asigurarea conservării arhivelor sale sau pentru asigurarea prelucrării datelor cu caracter personal în condiţiile legii;

Page 70: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

139

o) nu suspendă sau nu revocă certificatele eliberate, în cazurile în care suspendarea sau revocarea este obligatorie, sau le revocă cu nerespectarea termenului legal; p) continuă să desfăşoare activităţi legate de certificarea semnăturilor electronice în situaţia în care autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu a dispus suspendarea sau încetarea activităţii furnizorului de servicii de certificare; q) eliberează certificate sau desfăşoară alte activităţi legate de certificarea semnăturilor electronice, folosindu-se fără a avea dreptul de calitatea de furnizor de servicii de certificare acreditat, prin prezentarea unei menţiuni distinctive care să se refere la această calitate sau prin orice alte mijloace; r) omite să solicite, în termenul prevăzut la art. 29 alin. (1), înregistrarea în Registru a datelor şi informaţiilor menţionate la art. 29. Art. 46. - Încălcarea de către agenţia de omologare a obligaţiei de a facilita exercitarea atribuţiilor de control de către personalul autorităţii de reglementare şi supraveghere specializate în domeniu, anume împuternicit în acest sens, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 15.000.000 lei la 250.000.000 lei. Art. 47. - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în cadrul prezentului capitol sunt de competenţa personalului cu atribuţii de control din cadrul autorităţii de reglementare şi supraveghere specializate în domeniu. Art. 48. - Contravenţiilor prevăzute în prezentul capitol le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. CAPITOLUL IX Dispoziţii finale Art. 49. - (1) Nivelul tarifelor percepute de agenţiile de omologare pentru prestarea serviciilor de omologare a dispozitivelor securizate de creare a semnăturii electronice, precum şi pentru serviciile accesorii se stabileşte în mod liber, cu respectarea prevederilor Legii concurenţei nr. 21/1996.

E-COMMERCE

140

(2) Agenţiile menţionate la alin. (1) pot percepe tarife cu niveluri diferite pentru zone geografice diferite sau pentru serviciile prestate în regim de urgenţă, pentru înscrierile on-line, potrivit propriilor strategii comerciale, cu respectarea dispoziţiilor legale. (3) Sunt interzise agenţiilor de omologare şi împuterniciţilor acestora publicarea de tabele comparative privind nivelul tarifelor şi adoptarea oricăror măsuri al căror scop este să limiteze reclama privind nivelul tarifelor încasate de alte agenţii pentru serviciile prestate. Art. 50. - (1) Agenţiile de omologare sunt supuse prevederilor Legii concurenţei nr. 21/1996 în ceea ce priveşte stabilirea tarifelor percepute pentru serviciile prestate, precum şi în privinţa actelor sau faptelor care au sau pot avea ca efect restrângerea concurenţei pe piaţa serviciilor respective. (2) Agenţiile de omologare sunt, de asemenea, supuse prevederilor Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, cu modificările ulterioare. Art. 51. - Cuantumul amenzilor prevăzute de prezenta lege va fi actualizat prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de evoluţia indicelui de inflaţie.

Motive pentru a fi prezenţi pe Internet

1. Pentru a stabili o prezenta; 2. Pentru a comunica; 3. Pentru a oferi informaţii de afaceri; 4. Pentru a servi clienţii mai bine; 5. Pentru a trezi interesul; 6. Pentru a publica anumite informaţii la momentul potrivit; 7. Pentru a vinde produse; 8. Pentru a pune la dispoziţie imagini, sunet şi video; 9. Pentru a pătrunde pe piaţa demografica cea mai extinsă ; 10. Pentru a răspunde la întrebări puse frecvent; 11. Pentru a rămâne în contact cu agenţii dumneavoastră; 12. Pentru a deschide pieţe internaţionale; 13. Pentru a fi prezent 24 de ore pe zi;

Page 71: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

141

14. Pentru a schimba rapid informaţiile publicate; 15. Pentru a avea un feedback de la clienţi; 16. Pentru a testa piaţa pentru produse şi servicii noi; 17. Pentru a fi legat cu mijloacele de comunicare în masa ; 18. Pentru a pătrunde în domeniul educaţiei şi a tinerilor; 19. Pentru a pătrunde în domenii de interes speciale; 20. Pentru a servi piaţa locala; 1. Pentru a stabili o prezenta;

Aproximativ 280 milioane de oameni din toata lumea au acces la World Wide Web (WWW). Indiferent de obiectul dumneavoastră de activitate, nu puteţi ignora 280 milioane de oameni. Pentru a face parte din aceasta comunitate şi pentru a arata ca sunteţi interesat sa-i oferiţi produsele şi serviciile dumneavoastră, trebuie sa fiţi pe Internet pentru ei. Acolo este şi concurenţa dumneavoastră 2. Pentru a comunica;

O buna parte din ceea ce se cheamă afaceri nu este altceva decât stabilirea contactului cu alţi oameni. Un om de afaceri deştept ştie că nu contează numai ce ştii, ci şi pe cine cunoşti. La o întâlnire de afaceri se obişnuieşte schimbarea de cărţi de vizita şi mulţi oameni de afaceri ar putea poveşti, cum dintr-o întâlnire întâmplătoare a devenit o afacere bună. Închipuiţi-vă că aţi putea înmâna cartea dumneavoastră de vizita la mii, poate chiar milioane de clienţi şi parteneri potenţiali, spunând: acesta este obiectul meu de activitate şi în caz că vreodată o să aveţi nevoie de mine, aici mă puteţi găsi. Acest lucru este posibil pe Internet, 24 de ore din 24, simplu şi eficient. 3. Pentru a oferi informaţii de afaceri;

Cu ajutorul internetului puteţi informa clienţii: care sunt informaţiile de afaceri de baza, care sunt orele de lucru, ce oferiţi, cum poate cineva lua legătura cu dumneavoastră, ce modalităţi de plată

E-COMMERCE

142

acceptaţi, unde aveţi sediul. Deasemenea puteţi realiza o inserţie în Pagini Galbene, cu comunicare instantanee aasupra acţiunilor speciale, ratele dobânzilor zilei, când are loc următoarea acţiune de vânzare. Dacă aţi putea ţine clienţii dumneavoastră informaţi despre toate motivele pentru care ar trebui să facă afaceri cu dumneavoastră, v-aţi putea mări cifra de afaceri. Puteţi face acest lucru pe Internet. 4. Pentru a servi clienţii mai bine;

A oferi informaţii de afaceri este unul dintre cele mai importante cai de a servi clienţii. Dar tehnologia web vă oferă şi alte modalităţi de a vă servi clienţii. Cum vi s-ar părea că prin intermediul unui formular online, clienţii dumneavoastră să poată efectua o căutare şi să vadă dacă un articol anume este disponibil în stocul dumneavoastră, fără a vă reţine inutil personalul. Acest lucru poate fi realizat simplu şi rapid pe Internet. 5. Pentru a trezi interesul;

Probabil The Economist nu va scrie despre deschiderea magazinului dumneavoastră local, dar s-ar putea să vă publice adresa paginii dumneavoastră dacă are un conţinut interesant şi nou. şi chiar dacă The Economist ar relata despre deschiderea magazinului dumneavoastră, nu aţi beneficia de cineva care citeşte acest articol intr-o localitate îndepărtată, în afară de cazul în care această persoană va vizita localitatea dumneavoastră în viitorul apropiat. Cu informaţiile de pe pagina web, oricine are acces la Internet şi aude despre dumneavoastră poate deveni un potenţial vizitator al paginii dumneavoastră, respectiv un potenţial client. 6. Pentru a publica anumite informaţii la momentul potrivit;

Există cazuri în care informaţiile dumneavoastră nu trebuie oferite mai devreme decât miezul nopţii, cum ar fi bilanţul anual, câştigătorul unui concurs, anunţul de presă pentru un eveniment mult

Page 72: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

143

aşteptat. O să trimiteţi materialele la editura cu menţiunea de a nu-l publica până în momentul precizat de dumneavoastră şi o să speraţi că totul va merge bine. Acum pe Internet, puteţi oferii aceste informaţii exact la miezul nopţii sau la momentul potrivit, cu toate materialele însoţitoare, ca fotografii, grafice, etc. oferite exact în acelaşi moment. Imaginaţi-vă anticipaţia ştirii " toate materialele vor fi disponibile pe pagina noastră la 00:01". Informaţia va fi oferită celor care aşteaptă ca această informaţie să fie publicată şi nu celor care riscă să vă transmită informaţia prea devreme. 7. Pentru a vinde produse;

Am aşezat acest motiv doar aici pentru a preciza, că ar trebui să consideraţi să vindeţi produse pe Internet numai după ce aţi făcut toate cele enumerate la punctele anterioare şi chiar şi altele de pe această listă. Imaginaţi-vă că consideraţi telefonul ca un mijloc de a comunica cu clienţi dvs, ceea ce vă ajută să vă vindeţi produsele. Trebuie să consideraţi asemănător şi webul. Tehnologia este bine înţeles diferită, dar înainte ca oameni să vă devină clienţi, ei doresc să vă cunoască, să ştie cu ce vă ocupaţi şi ce puteţi sa-i oferiţi. Toate acestea se pot face uşor şi eficient pe web. şi atunci puteţi reuşi sa-i transformaţi în clienţi. 8. Pentru a pune la dispoziţie imagini, sunet şi video sub formă de fişiere

Oferta dumneavoastră este formidabila, dar oamenii ar dori s-o vadă în acţiune. Noul CD este nemaipomenit, dar fără a asculta un extras nimeni n-o să spună că sună excelent. Un tablou merită o mie de cuvinte, dar aveţi spaţiul pentru descriere? Webul vă permite să adăugaţi fişiere de sunet, imagine şi video paginii dumneavoastră, dacă astfel vă serviţi mai bine clienţi. Nici o broşură însă nu va putea face acest lucru. 9. Pentru a pătrunde pe piaţa demografică cea mai extinsă ;

Utilizatorii webului reprezintă probabil cea mai extinsă piaţă demografică disponibila: studenţi, absolvenţi de liceu sau universităţi,

E-COMMERCE

144

cei cu salarii mari sau cei care sunt pe punctul de a realiza venituri mari. Nu este de mirare că Wired magazine, publicaţia comunităţii Internet, nu are dificultăţi în a găsi clienţi pentru produse cu o înaltă valoare înglobată. 10. Pentru a răspunde la întrebări puse frecvent;

Cei care răspund la telefon în organizaţia dumneavoastră ştiu că timpul lor este folosit pentru a răspunde la aceleaşi întrebări în mod repetat. Acestea sunt întrebările la care clienţii şi potenţialii clienţi doresc să cunoască răspunsul înainte de a face afaceri cu dumneavoastră Publicaţi aceste răspunsuri pe pagina dumneavoastră şi veţi îndepărta o altă barieră care vă împiedică să încheiaţi afaceri şi veţi elibera o parte din timpul operatorilor telefonici. 11. Pentru a rămâne în contact cu agenţii dumneavoastră ;

Colegii dumneavoastră în deplasare ar putea să aibă nevoie de informaţii la zi pentru a încheia o afacere. Dacă ştiţi care este această informaţie, puteţi sa-l afişaţi în deplină siguranţă pe web. Un apel telefonic local poate să furnizeze colegului dumneavoastră cele mai detailate informaţii, fără a avea nevoie de convorbiri de lungă distantă şi fără a reţine personalul de la birou. 12. Pentru a deschide pieţe internaţionale;

Este posibil ca poşta, telefonul şi alte mijloace de comunicare clasice să nu corespundă cerinţelor pieţei internaţionale. Cu ajutorul paginii dumneavoastră de pe web puteţi purta un dialog cu cei de pe pieţele internaţionale, la fel de uşor ca şi cu firma vecină. De fapt, înainte ca să vă prezentaţi pe web, trebuie să decideţi cum veţi profita de afacerile internaţionale, care vi se oferă , pentru că prezenta dumneavoastră pe web va aduce cu siguranţă oportunităţi de afaceri internaţionale. În cazul în care aveţi filiale sau birouri în străinătate, cei

Page 73: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

145

de acolo pot beneficia de un alt avantaj, putând avea acces la informaţii la tarife telefonice locale. 13. Pentru a fi prezent 24 de ore pe zi;

Diferenţele de fus orar în afacerile internaţionale reprezintă un inconvenient în cazul convorbirilor telefonice. Afacerile sunt internaţionale, dar orele de lucru nu. Paginile web însă deservesc clienţii şi partenerii dumneavoastră de afaceri 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână. Nu trebuie să mai faceţi ore suplimentare. Puteţi prezenta informaţiile pe web într-un mod corespunzător exigentelor clienţilor dumneavoastră şi puteţi aduna informaţii importante, care o să vă aducă un avantaj faţă de concurenta, chiar înainte ca aceştia să ajungă la birou. 14. Pentru a schimba rapid informaţiile publicate;

Uneori, informaţia se schimbă chiar înainte de a ajunge la tipografie şi atunci veţi avea o grămadă de hârtie scumpă şi fără valoare. Publicaţiile electronice pot fi schimbate în funcţie de necesităţi. Nu aveţi nevoie de hârtie, nici de cerneală şi nici nu primiţi facturi de la tipografie. Puteţi chiar ataşa pagina dumneavoastră web la o bază de date care să poată fi modificată de cate ori doriţi. Nici un document tipărit nu poate să vă ofere această flexibilitate 15. Pentru a avea un feedback de la clienţi;

Dacă aţi încercat fără succes o acţiune publicitară prin tipărirea de broşuri, cataloage şi nu aveţi vânzări, nimeni nu va solicitat produsele sau serviciile, unde s-a strecurat o greşeala. Cărţile de marketing vă sfătuiesc să continuaţi testarea pieţei şi poate veţi afla unde a fost greşeală. Dar aveţi destui bani şi timp ca să aşteptaţi răspunsul? Cu o pagina web puteţi cere un feedback şi sa-l obţineţi instantaneu, fără costuri suplimentare. Prin completarea unui formular incorporat în pagina dumneavoastră puteţi primi răspunsurile, când acestea sunt încă în capul clientului, fără costurile unei corespondente clasice de afaceri.

E-COMMERCE

146

16. Pentru a testa piaţa pentru produse şi servicii noi;

Toţi cunoaştem costurile lansării pe piaţa a unui nou produs. Reclamă şi publicitate costisitoare. Odată ce sunteţi prezenţi pe web şi ştiţi ce să aşteptaţi de la cei care vă vizitează pagina, ei reprezintă piaţa cea mai accesibilă pentru dumneavoastră Ei vă vor da de ştire ce gândesc despre produsul dumneavoastră mai rapid, mai simplu şi mai eficient decât oricare altă piaţă pe care veţi dori să pătrundeţi. Pentru costul realizării unei pagini web, puteţi avea un glob magic din cristal care să vă spună unde şi cum trebuie să vă poziţionaţi produsul sau serviciul pe piaţă. 17. Pentru a fi legat cu mijloacele de comunicare în masa;

Fiecare tip de afacere necesită expunerea oferită de mijloacele de comunicare în masa, aşa cum am subliniat la punctul anterior "pentru a trezi interesul". Principalul produs al mijloacelor de comunicaţie este informaţia, care poate fi transmisă online rapid, ieftin şi simplu. Imaginile digitale pot fi poziţionate pe pagina web, iar textul digital poate fi editat şi publicat la termene precise. 18. Pentru a pătrunde în domeniul educaţiei şi a tinerilor;

Dacă activaţi în domeniul educaţiei, luaţi în considerare ca cele mai multe universităţi oferă deja acces la Internet studenţilor. Alte instituţii de învăţământ vor urma acest exemplu. Oferte de cărţi, cursuri, îmbrăcăminte, articole de sport, moda, etc. trebuie să fie pe web. Chiar şi cu sosirea serviciilor comerciale online şi cu clienţii lor ceva mai în vârsta, piaţa celor care au vârstă sub 25 de ani şi vor fi online va cunoaşte o creştere în procentaj.

19. Pentru a pătrunde în domenii de interes speciale;

Page 74: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

147

Vindeţi acvarii, opere de arta, ? Aţi putea crede că Internetul nu vă este util. Totuşi, Internetul de mult nu înseamnă doar comunitatea studenţilor informaticieni. Cu numărul de peste 68 de milioane de utilizatori ai Internetului, care creşte pe zi ce trece, chiar şi grupul de interes cel mai restrâns va fi reprezentat în număr mare. Deoarece webul are câteva programe de căutare foarte bune, grupul dumneavoastră de interes va fi capabil să vă găsească pe dumneavoastră sau pe competitorii dumneavoastră 20. Pentru a servi piaţa locala;

Am vorbit despre puterea de a pătrunde pe pieţele din întreaga lume cu ajutorul unei pagini web. Dacă aveţi sediul în apropierea zonelor intens populate, acolo probabil aveţi destui clienţi cu acces la Internet, ca să luaţi în considerare marketingul pe web. Dar, indiferent unde sunteţi, dacă clientul dumneavoastră cel mai important are acces la web, ar trebui să fiţi prezent acolo.

Locuri de muncă pe Internet

Potrivit analiştilor economici, existenta site-urile de cariere este una dintre cauzele care au asigurat în ultimii ani dezvoltarea economică remarcabilă în unele state ale lumii cu o rată considerabilă de acces la Internet a populaţiei. Prin intermediul acestui gen de site-uri s-a realizat o mai bună întâlnire, la scara naţională şi internaţionala, a cererii cu oferta pe piaţa muncii cu implicaţii benefice asupra ambelor părţi: persoane solicitante şi firme ofertante de locuri de muncă.

Exemplul tipic pentru fenomenul de mai sus este piaţa nord-americană de muncă ce beneficiază de avantajul unei penetrări foarte ridicate a Internetului. Iată în cele ce urmează câteva dintre cele mai cunoscute site-uri de cariere acţionând pe această piaţă: www.monster.com

E-COMMERCE

148

www.careerbuilder.com, www.hotjobs.com, www.careerjornal.com, www.careersite.com, www.nationjob.com, www.headhunter.com, www.cweb.com. www.canadajob.com, www.canadajobsearch.com, www.canadiancareers.com, www.canjobs.com, www.careeredge.org, www.careerinternetworking.com, www.careerclick.com, www.careerexchange.com.

Iată câteva adrese utile detaliate: � www.jobbank.ro Site (in engleză şi romana) de tip bancă de CV-uri şi job-uri

pentru lucrul în tară şi străinătate. Pentru cei care caută de lucru există o bancă de CV-uri gratuite care se pot modifica sau şterge după dorinţă. Se pot căuta în mod gratuit job-uri pe domenii în tară şi străinătate. Angajatorii şi firmele de recrutare pot înscrie gratuit oferte de job-uri şi pot căuta în banca de CV-uri (gratis până la 3 CV-uri pe zi). Site-ul prezintă teste online pentru interviu. Există o colecţie de newsletters săptămânale care se pot primi şi prin e-mail. Site-ul afişează numărul de solicitanţi de job-uri înregistraţi, numărul de job-uri online şi ultimele job-uri postate. Nu se precizează administratorul.

� www.jobsearch.ro Site gratuit în romană şi engleză. Candidaţii pot vedea cele mai

recente job-uri, căuta locuri de muncă disponibile cu cuvinte cheie, adăuga sau actualiza un CV în baza de date. Companiile pot posta locuri de muncă disponibile sau căuta candidatul potrivit pe baza CV-urilor existente. Unele indicaţii de pe site sunt exclusiv în limba engleză.

� www.jobsite.ro

Page 75: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

149

Membrii înregistraţi ai acestui site pot căuta anunţuri de cereri/oferte de locuri de munca, plasa anunţuri de mică publicitate în domeniu, avea acces la baza de CV-uri, adăuga CV-uri sau primi un newsletter. Pe site există multiple informaţii: datele de contact ale unor firme de plasament din România, trucuri pentru elaborarea unui CV, a scrisorii de intenţie/motivaţie şi pentru prezentarea la interviu (există şi teste referitoare la acesta din urma), link-uri şi sfaturi privind munca la distanţă. Pe site se mai indică link-uri spre site-uri străine de joburi, spre site-uri utile din România şi străinătate, sfaturi pentru sporirea şanselor pentru a obţine burse la universităţi străine, link-uri utile pentru burse, pentru urmarea de cursuri de informatica, pentru căutarea unui loc de muncă. Site-ul mai conţine teste “psi”, teste online pentru obţinerea unui job sau a unei burse. Există o listă a profesiilor solicitate pe piaţa de muncă din Occident.

� www.usajobs.com Site în engleză (cu unele pagini şi în romana) care oferă

specialiştilor din România posibilitatea lucrului în SUA dar şi în Canada, Australia, Marea Britanie. Publică resume-uri (care pot fi văzute de companii) şi job-uri. Se dau indicaţii pentru resume, scrisoarea de intenţie, interviu. Listează job-uri din domeniul IT şi sunt anunţate pentru în curând job-uri de vară. Există o listă de întrebări şi răspunsuri specifice.

� www.joburi.home.ro Site în romană şi engleză care publică anunţuri pentru căutarea

de locuri de muncă şi CV-uri contra cost (cu traducerea din romană în engleză inclusă). Este administrat de o persoană particulară şi conţine puţine astfel de anunţuri.

� www.myjob.ro Site care conţine o bursă de cereri/oferte de joburi cu indicarea

numărului de anunţuri şi, distinct, a celor noi (publicate în ultimele 5 zile). Există şi facilităţi de joburi pe net. Se pot primi cereri/oferte de locuri de muncă şi prin newsletter. Există link-uri spre agenţii străine de job-uri. Site-ul mai conţine un ghid al carierei: tipuri, recomandări şi modele de CV-uri, recomandări şi modele de scrisori de intenţie, tipuri de întrebări pentru interviuri,pregătirea pentru acestea. Pe site mai există

E-COMMERCE

150

un set de întrebări recomandabile oricui înainte de a solicită un job. Există multe articole în domeniu ce au fost publicate pe site. Ca noutate se anunţă serviciul de Electronic Curriculum Vitae. Acesta este un CV online în romană şi engleză care poate fi accesat de către oricine prin căutarea în baza de CV-uri. Există şi oportunitatea unor contracte de lucru în Japonia.

� www.bursamuncii.ro Site fără administrator precizat care prezintă în prima pagină

informaţii privind numărul de locuri de muncă disponibile în Bucureşti clasificate pe studii. Aceste informaţii se actualizează săptămânal şi sunt furnizate de Agenţia Municipală de Ocupare şi Formare Profesională Bucureşti. Site-ul oferă posibilitatea căutării de cereri/oferte de muncă sortate pe localităţi nu şi pe profesii. Se pot înregistra CV-uri online (se acceptă şi fotografii) sau oferte de job-uri online. Există şi posibilitatea abonării la un newsletter.

� www.easthunter.com Site elveţiano-canadian care asigură servicii internaţionale

legate de piaţa muncii. Are reprezentanţi în Canada şi în mai multe ţări europene, între care şi România, pentru fiecare existând site-uri naţionale şi firme partenere. În România firma parteneră este Kontakt Data SRL, www.kontakt.ro. Site-ul oferă servicii gratuite de căutări de job-uri şi publicări de CV-uri pentru candidaţi, respectiv căutări de CV-uri şi publicări de job-uri pentru firme şi agenţii de recrutare. În prima pagină se listează numărul de clienţi înscrişi. Există help şi listă de întrebări frecvente pe grupe de utilizatori. Fiecare site naţional are o pagină de ştiri şi link-uri utile în domeniu. Serviciile site-ului includ şi traduceri profesionale, înregistrare offline ca şi dezvoltare web şi business to business internaţional pentru firme.

� www.globalrom.net Site în engleză al GlobalRom Internaţional, companie de

selecţie-recrutare pentru specialişti din domeniul IT. Aplicanţii înregistraţi îşi pot înscrie şi actualiză datele personale pentru a putea fi consultate de companii sau pot căuta locuri de muncă. Companiile şi serviciile de intermediere se pot înregistra gratuit pentru a identifica specialiştii adecvaţi cerinţelor lor intr-o bază de date cu resume-uri.

Page 76: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

151

� www.greencard-connection.com Site în romană şi germană al unei firme neprecizate cu sediul în

Bonn care intermediază contacte între specialiştii în domeniul IT din România şi firme germane interesate în recrutarea de angajaţi străini cu înaltă calificare în domeniu. Serviciile sunt gratuite pentru cei care caută de lucru. Site-ul prezintă condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească doritorii de astfel de locuri de munca, modul de a trimite informaţiile solicitate şi CV-ul. Se precizează şi documentele care trebuiesc aduse de candidaţi la întrevederile de preselecţie care au loc în Bucureşti. Se mai prezintă ofertele existente la ora actuală şi data următoarei preselecţii din Bucureşti (informaţie neactualizată la momentul efectuării prezentei recenzii).

� www.itclimber.com Site în engleză al Rogenerator SA Bucureşti care facilitează recrutarea specialiştilor IT din Europa de Est şi din alte tari în curs de dezvoltare de către companii locale şi occidentale. Listează numărul de specialişti înregistraţi şi numărul de oferte de job-uri. Există link pentru testarea gratuită a capacităţilor profesionale (400 de teste pentru specialiştii IT) la www.brainbench.com ceea ce poate creşte şansele profesionale. Există ştiri internaţionale de ultimă oră în domeniu. Se pot căuta job-uri după cuvinte cheie. Specialiştii IT se pot înregistra gratuit pentru a găsi job-uri, pentru a alcătui un CV adecvat şi pentru a fi notificaţi când se ivesc job-uri apropiate calificărilor lor. Companiile beneficiază contra cost de avantaje legate de recrutare-selecţie rapidă şi multicriterială.

� www.job2all.com Site al Job2all Internaţional cu versiune şi pentru România.

Conţine un motor de căutare a candidaţilor după diferite criterii şi oferte de muncă pentru orice domeniu. CV-urile din baza de date beneficiază de publicitate în România, Olanda, Italia, Spania şi Germania. Pe site se găseşte un job-engine cu 12 opţiuni de căutare sau căutare avansată (pentru o persoană deja cunoscută). Există şi facilitate de adresă e-mail. Site-ul conţine un ghid legislativ concis privitor la dreptul la muncă în România şi un buletin informativ lunar.

� www.job-consulting.ro

E-COMMERCE

152

Site fără administrator precizat unde candidaţii îşi pot înscrie un CV online în baza de date. Ei beneficiază şi de multiple sfaturi şi exemple privind alcătuirea unui CV, a unei scrisori de intenţie ca şi în privinţa prezentării la interviu. Pe site există şi 11 teste legate de resursele umane şi abilităţile psiho-sociale. Firmele dispun de un formular online de precizare a datelor despre candidaţii căutaţi. Angajatorii beneficiază de sfaturi privind intervievarea, criteriile de alegere a candidaţilor, etapele selecţiei, greşelile care se fac în acest proces, trucurile recomandate unui bun ascultător (la interviu) şi cele 11 teste de mai sus. Din site nu reiese clar cum se pot căuta în bazele de date ofertele /cererile de locuri de muncă.

� www.munca.ro Site fără administrator precizat pentru cereri /oferte de lucru. În

prima pagină se listează ultimele 10 job-uri şi există posibilitatea înregistrării. Există o pagină de link-uri spre site-uri internaţionale din domeniu. Solicitanţii de locuri de muncă pot să-şi completeze CV-ul, să contacteze angajatorii sau să fie contactaţi de aceştia. Ofertanţii de locuri de muncă pot, în urma înregistrării, să contacteze aplicanţii sau să fie abordaţi de către aceştia.

� www.snelling.ro Site în engleză al companiei Snelling Personnel Services.

Prezintă compania şi serviciile oferite clienţilor. Conţine statistici, inclusiv grafice, despre profilul clienţilor, locurile de plasare a lor şi serviciile oferite până în prezent. Site-ul tratează în detaliu serviciile de recrutare, consulting în resurse umane ca şi de training oferite de firmă. Prezintă ofertele de muncă la ora curentă pentru clienţii Snelling. Se indică şi datele de contact ale oficiilor din Bucureşti, Timişoara şi Sofia (Bulgaria). În România cele mai importante siteuri web care oferă joburi sunt :

� www.1job.ro Site în romană şi engleză al Premier World Ltd. care se

adresează persoanelor şi firmelor. Persoanele pot să-şi adauge/modifice un curriculum vitae (CV) gratuit şi confidenţial precum şi să caute job-uri într-o bază de date structurată pe categorii şi judeţe (sau din străinătate). Firmele se pot înregistră gratuit. Site-ul listează în prima

Page 77: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

153

pagină ultimele job-uri, statistici curente (persoane înregistrate, CV-uri detaliate, firme înregistrate, job-uri). Există o bază de date specializată pentru domeniul IT (tehnologia informaţiei) cu persoane care vor să lucreze în străinătate. Se anunţă asistentă “realtime” pentru utilizatori (intre orele 9-16). Există posibilitatea vizualizării numărului de vizitatori ai unui CV publicat pe site. Se anunţă pentru în curând apariţia simultană a CV-ului şi pe site-uri de recrutare din străinătate.

� www.bestjobs.ro Site care indică pe prima pagină numărul de CV-uri şi job-uri

înregistrate ca şi ultimele 10 oferte de job. Se dau informaţii utile despre CV-uri, job-uri, scrisori de intenţie, interviuri. Aplicanţii (solicitanţii de loc de muncă) se înregistrează pentru a fi găsiţi de către angajatorii care vor primi CV-urile prin e-mail. Se poate primi un newsletter cu job-urile recente. Există o bază de date de căutare a job-urilor, un ghid pentru angajaţi dar şi pentru angajatori (comportamentul cu angajaţii, conducerea interviului), o listă de întrebări şi răspunsuri frecvente. Se indică partenerii site-ului şi link-uri spre site-uri de job-uri. Nu se precizează administratorul site-ului.

� www.ejobs.ro Site cu cereri/oferte de locuri de muncă. Există servicii de

recrutare (selecţionarea candidaţilor ţinând cont de CV-urile din baza de date), oferta de job-uri (pentru candidaţii înregistraţi), alertare (pentru anunţarea candidaţilor atunci când o companie s-a arătat interesată de CV-urile lor), asistenţa în redactarea scrisorii de intenţie (pentru economisirea timpului). Pe site există anunţuri de locuri de muncă ale companiilor (înregistrate) şi posibilităţi de căutare pe departamente şi oraşe (Bucureşti şi Cluj-Napoca). Companiile pot publica anunţuri, pot construi un robot al candidatului dorit ce va fi căutat de “ejobs” în baza proprie, pot trimite scrisori de intenţie către anumiţi candidaţi şi pot primi un buletin săptămânal cu ştiri din site. Pe site se mai găsesc informaţii asupra evoluţiei pieţei de muncă (prin articolele din “centrul de cariera”), ştiri (printr-un newsletter), chat, sfaturi cu privire la CV şi cu privire la interviu. Site-ul prezintă datele la zi referitoare la numărul candidaţilor şi companiilor înregistrate ca şi la numărul de anunţuri

E-COMMERCE

154

conţinute. Există de asemenea şi oportunitatea vizualizării unui interviu cu Directorul Compaq şi modul cum se recrutează forţă de muncă.

� www.humanresources.ro Este un site în engleză care afişează job-uri în tară şi străinătate

ca şi CV-uri cu facilitaţi de căutare şi filtrare a acestora. Candidaţii îşi pot înregistra CV-urile gratis iar angajatorii pot lista job-uri contra cost. Există “help” prin telefon şi prin Internet (un HelpDesk Assistant) de luni până vineri între orele 9 şi 18. La ştiri se anunţă lansarea primului site Wap de job-uri în colaborare cu Connex. Site-ul anunţă şi un concurs având ca premiu un PC pentru toţi candidaţii înregistraţi în baza de date a site-ului în perioada curentă.

� www.itjobs.ro Site în engleză al IT Jobs SRL pentru căutarea/oferirea de job-

uri în domeniul IT. Cei care caută de lucru pot să cerceteze job-urile oferite sau să trimită CV-uri angajatorilor, să-şi posteze/modifice CV-urile online pentru a fi căutate; totul este gratis. Serviciile pentru angajatori sunt gratuite dar se pot modifica pe viitor. Serviciile comerciale utile agenţiilor de recrutare care vor să efectueze o căutare extensivă a bazelor de date, să primească noi resume-uri (CV-uri) prin e-mail sau să publice un număr mai mare de “job descriptions” (descrieri ale posturilor vacante) sunt cu plată. Job-urile oferite sunt atât în România cat şi în străinătate.

Page 78: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

155

Bibliografie

1. A.Afuah, C.Tucci - “Internet Business Models and Strategies: 2. Academia Română. Societatea Informaţionala. Documente eleborate

în cadrul Comisiei de Fundamentare a Strategiei �aţionale de

Dezvoltare Economica a Românieii (aprilie–mai 2000). Academica, Supliment - ianuarie 2001. 3. Accelerating Electronic Commerce în Europe - 2nd Edition - Information Society: Telecommunications Markets, Technologies-Innovation and Exploitation of Research, 1999. 4. Alina Andreica, Horea Todoran - "Societatea informaţională şi

evolutia informaticii. Prelucrări birotice", 338p., Editura EFES, 2001. 5. Amor, D., The E-Business (R)evolution, Living and Working în an Interconnected World, Hewlett-Packard Professional Books, 2000, pp. 354-391. 6. Andrew S. Tanenbaum, "Retele de calculatoare", Editura Computer Press Agora, 1997. 7. Băcescu Marius, Angelica Cărbunaru “ Compendiu de

macroeconomie “ Editura Economică 1997 8. Bob Constantin A. Comerţ electronic, Editura Dacia Europa �ova,

Lugoj, 2001

9. Bob Constantin A. Sisteme informaţionale în comerţ, Editura Europa

�ova, Bucuresti, 1999

10. Bucur C. Comerţ electronic, Editura Lito ASE, Bucuresti, 2000

11. Caroll M.L. Cyberstrategies, Editura Van �ostrand Reinhold, �ew

York, 1996

12. Dan Popescu coordonator, Economie Politică, Editura Continent 2000 13. Daniel C. Lynch, Leslie Lundquist, "Digital Money. The New Era of Internet Commerce", John Wiley & Sons Inc., 1996. 14. Debra Cameron Electronic Commerce – The �ew Business Platform

for the Internet - Computer Technology Research Corp., 1997 15. Ernst & Young, Internet Shopping, Special Report, Jan. 1998. 16. Florian Mircea Boian - "Sisteme de operare interactive", Editura Libris, 1994.

E-COMMERCE

156

17. Florin Vladimir Pilat, Sorin Popa, Sorin Deaconu, Florin Radu, "Introducere în Internet", Editura Teora, 1994. 18. H.M.Deitel – “e-Business and e-Commerce How to Program”, 19. J.F.Rayport, B.Jaworski – “E-Commerce”, McGraw-Hill, 1999 20. J.F.Rayport, B.Jaworski – “Introduction to e-Commerce”, McGraw-Hill Higher Education, 2000 21. Jaloseanu M. Internet, Editura Promedia Plus, Cluj �apoca, 1995

22. Janice Reynolds The Complete E-Commerce Book:Design, Build & Maintain a Successful Web-based Business, CMP Books, 1999 23. Jones, H. Information Technology, W&R Chambers Ltd, Edinbourgh, 1989. 24. Jucan Cornel, Răzvan Şerbu, Comerţ cu ridicata - Comerţ cu

amănuntul Editura MS România, Editura Continent Sibiu-Bucureşti2001 25. Kotler, P., Armstrong, G., Saunders, J, Wong, V. Principiile Marketingului - Editia Europeana, TEORA, Bucureşti, 1998. 26. Lars Klander, "Anti-hacker. Ghidul securităţii reţelelor de calculatoare", 679 p., ALL Educaţional, Bucureşti 1998. 27. M.Chester, R.Kaura, Electronic commerce and business communications, Editura Springer, 2001. 28. MasterCard, Visa, Secure Electronic Transaction (SET) Specification, Draft for testing, 1996 29. Michael J. Cunningham B2B: How to Build a Profitable E-Commerce Strategy, Pr Perseus,2001 30. Mihai Jalobeanu, "Acces în Internet", Editura Promedia Plus, 1996. Pilat F. s.a. Introducere în Internet, Editura Teora, Bucuresti, 1994

Prentice Hall, 1 999. 31. Pride W.M. ; Ferrell O. Marketing Concepts and Strategies,

Houghton Mifflin Company, Boston 2000 32. Programul de guvernare pe perioada 2001-2004, Monitorul Oficial al Românieii, partea I-a, nr.700, 28 decembrie 2000. 33. Prutianu, S. Comunicare şi negociere în afaceri, Editura POLIROM, Iasi, 1998. 34. Ravi Kalakota, Andrew B. Frontiers of electronic commerce,

Editura Macmillan Computer Publishing, �ew York,1996

Page 79: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

157

35. Richard E.S. Boulton, Barry D. Libert, Steve M. Samek, “Cracking

the value code. How successful businesses are creating wealth în the

new economy”, HarperBussiness, New York, 2000. 36. Robin Mansell and Uta Wehn (Editors) “Knowledge societies.

Information technology for sustainable development”, Oxford University Press, New York, 1998. 37. S. Walther,J. Levine. Programarea în ASP pentru comerţ electronic. Editura Teora 2001 38. Schoeniger, E., Security and the Internet Factor, UCSF , November-December 2000. 39. Suddards Hammond, E-commerce:a guide to the law of electronic business, edited by Stephen York and Ken Chia, 1999 40. Text and Cases”, McGraw-Hill, 2000 . 41. University of Lapland, , Creating a Safer Information Society by Improving the Security of Information Infrastructures and Combating Computer-related Crime în the context of Information Security, Institute for Law and Informatics, March 2001. 42. Victor-Valeriu Patriciu, ş.a. , Securitatea comerţului electronic, 2001 43. Wasim Rajput, E-Commerce Systems Arhitecture and Aplications, BookNews, Inc.,1998 44. Worstell, K., Gerdes, M. and Kabay M., Net Present Value of Information Security: Part I, UCSF , 2001 Periodice consultate: - Anuarul statistic al României, Editura Comisia Naţională pentru statistică, Bucureşti 1997 - 2001 - Rapoartele anual BNR 1997-2001 - Rapoartele Băncii Mondiale 1999-2000 - BuinessWeek 2001-2002 - Financial Times, 1999 - Computerworld 2002 Adrese Internet:

E-COMMERCE

158

http://www.mimmc.ro/legislatie/legi_com_interior.php http://www.domino.kappa.ro/mae.nsf www.geocities.com/codex_ro/comerţ.html www.bluedog.ro/it_channel http://www.bancpost.ro http://www.brd.ro/servicii/index.html http://www.bnro.ro/Ro/Pubs www.computerworld.ro http://www.csis.org/goc/rc/cyber.html (28 July 2001). http://domino.kappa.ro/mj/superlex.nsf/All/Biblioteca http://www.tnsofres.com/ger2002/index.cfm www.internetindicators.com http://securityportal.com/npv20001102.html

Page 80: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

159

TESTE DE AUTOEVALUARE

TEST 1 1. Ce îşi propune să ofere cursul de Comerţ Electronic,

cititorilor? ………………………………………………………………

……………………….………………………………………………………………………………………………………….. .

2. Cui aparţine următoarea definiţie a comerţului electronic: “Comerţul electronic (e-commerce) reprezintă acea manieră de a conduce activităţile de comerţ care foloseşte echipamente electronice pentru a mării aria de acoperire (locul în care se pot afla potenţialii clienţi) şi viteza cu care este livrată informaţia”.

a. EDI b. Organizaţiea Economică de Cooperare şi Dezvoltare c. Microsoft d. Consiliul Consultativ pentru Facilitarea Comerţului e. Nici una din variantele amintite

3. În care din modelele pentru derularea afacerilor prin Internet, se încadrează clasificarea în funcţie de numărul de furnizori şi prestatori de servicii către clienţi,” mai mulţi –către- mai mulţi” :

…………………………………….

4. În 1996, MasterCard şi Visa au convenit să consolideze standardele lor de plăţi electronice într-unul singur, numit “SET”. Acesta este unul dintre cele mai puternice protocoale folosite la ora actuală. Ce înseamnă de fapt „S.E.T.”, sau de la ce cuvinte provin iniţialele care au dat numele protocolului ?

E-COMMERCE

160

………………………………………………………………………………………………………….

5. Numiţi o adresă de internet a unui site de comerţ electronic de tipul C2C:

………………………………………………………………………..

6. Numiti 3 autori străini şi 3 autori români ce au cercetări în domeniul comerţului electronic: ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

SOLUŢII:

1. Această carte îşi propune să ofere din abundenţă, repere, noţiuni,

principii şi consideraţii cu scopul de a ajuta cititorul să ia decizii

înţelepte, făcându-l să înţeleagă cum funcţionează lumea comerţului

electronic şi cum operează banii digitali în această nouă lume.

2. e

3. licitaţie electronică

4. Secure Electronic Transaction 5. e-bay.com 6. Victor-Valeriu Patriciu, Bob Constantin, Bucur

Constantin,

Janice Reynolds, Lars Klander Ravi Kalakota

Page 81: Comert Electronic

COMERŢUL ELECTRO�IC

161

TEST 2

1.În ce tip de afacere se poate încadra tranzacţia electronică ce se realizează între vânzători-mari companii şi clienţi individuali:

a. G2B b. B2B c. C2B d. B2C e. Niciuna din variantele amintite

2. În care din modelele pentru derularea afacerilor prin Internet, se încadrează clasificarea clienţi individuali către clienţi individuali :

a. magazin electronic b. C2C c. magazinul universal d. Toate variantele de mai sus

3. Enumeraţi 5 dintre Legile comerţului electronic : ……………………………………………………………………

…………………………………………………………………

4. Enumeraţi caracteristicile produsele ce se pretează cel mai

bine la vânzarea prin Internet :

……………………… ……..

SOLUTII:

1. d

2. c

E-COMMERCE

162

3. Legea privind semnătura electronică(prezentată în Anexă);

Legea privind comerţul electronic(prezentată în Anexă);

Legea privind protecţia datelor personale;

Legea cadru privind protecţia persoanelor cu privire la

prelucrarea datelor cu caracter personal;

Legea privind datele personale

4. standardizate, destinate publicului larg, uşor de livrat prin

poştă sau curier, cu caracteristici bine definite, cu valori medii şi

mari

Tipărit la S.C. CARTOTIP S.R.L. Sibiu

Septembrie 2002