nesti, Flore$ti, RSSM), scrii-. a urmat Facultatea de Fi-

r Beld (promolia 1981), apoi

-iierature al A$M, cu o tezimp de trei ani (1981-1984) a

I din oragul Bil1i, dupd care

din Balti (1984-2012), unde

uni\€rsitar gi a fost rand pe

: Filologie, prorector pentru'rcetare 9i Inovare al Univer-

5ectiei $tiinte Umanistice $ia \'. Ciobanu revista literari:i Filologici". in prezent este

oiceanu". Debut in poezie cuii md strigd roz (2010), acum

antologia Fragile (2016). De-D,e'. Istoria criticd a literaturii'; deschis. Literetura romhndiei '80 (2014), Literaturd, re-

tl1rl dtamatic Cvartet pentrudi\€rse antologii aperute in

)arut cartea de poeme Nofre

r019)

Maria $LEAHTITCHI

Arta naratiuniiroma nestt

teorii si

)

practici

g&,cARTrER

CUVANT-iNAINTE. PR E- SI PoSTTEXT

PARTEA INTAI. ROMANUL: SCRIERE, INTERPRETARE, TEORETIZARE

Tentalia definirii unuifenomen in dinamicd: sinteze gi reflectii

,,lnsolu bilu l', ,,genul nedefinit", avatarurile definirii

11

11

Poetic; sau naratologie? Preciz;riterminologice

Romanulin perspectiva istoriei ti esteticii genului

Naratologi $i reprezentdri naratologice

Mihail Bahtin 9i teoria cronotopului

G6rard Genette 5i elementele e5en,tiale ale povestirii

Claude Bremond titeoria rolurilor narative

Jaap Lintvelt giteoria punctului de vedere

Umberto Eco gi celelalte entitili ale textului: lectorul 5i naratarul

Roland Barthes titeoria hedonist; a textului

Retoricd, limbaj, ficliune: pentru o poetic; a romanului

Mihail Bahtini dialogismul !i teoria discursului

David Lodge ti limbajul romanului

Brian i\,4cHale ti ficliunea postmodernisti

PARTEA A DOUA. ARTA NARATIVA iN VIZIUNEA ROMANCIERILOR

Milan Kundera, despre roman ca cea mai europeand artiVolumul Arto romanului

Metalectur; (selectiv)

Mario Vargas Llosa, despre scris, literaturd, romancier, povestat ............................57

Volumul Scrisorl cdtre un tAndr rcmanciet

Metalecturi (selectjv)

Teme

Haruki Murakami, despre meserie, r'ng ti alte atribute ale vie!ii de romancier... 69

Yolumul Meseria de romancier ..........-....--....-.. ...................................... 71

l',4eta lectur; (selectiv)

16

18

))

35

?c

42

47

Teme

ADDEN DA

Catoblepasul 5i leclia de literaturd

BIBLIOGRAFIE 87

IN DICE DE NUME

ii (naratologia), contingenla,L poeticii romanului, sincro-ie5te multitudinea de meto-

iie gi scriiture romaneqti, inaspecte prin care am trecut

de o necesara sintezia a pro-resti. Daf la trecerea in re-

n de dense 9i obositoare) ale

:i pe Umberto Eco gi Davidisite, ci gi scrise de autori curmancieri. intrucAt orizontulr marilor romancieri a rdmas

;cta trei autori pe plac.

rai didacticd), sub formd de

cu privire la arta romanului,d.era, Scrisori cdtre un tAndr

ierde Haruki Murakami. Ca

Iiate, am selectat in principal:erlilor recomandate pentrut uitdrii de Milan Kundera,

vest de soare d.eHaruki Mu-seria capodoperelor, dar am

rr propedeutice. Totodatd, la

gere pe care trebuie sd o aibd

de analizi la cartea Slisori:vista Sud-E s t c ultural.Ir:1, de Didacticd a literaturii,tat ,,Alecu Russo" din Bdl1i,

iderat ce acest volum poate fiprogram. indrdznesc sd cred

le la masteratele de literaturielul studiilor de doctorat etc.

rnului, de arta naratiunii, de

Chitindu, 29 aPtilie 2020

,,este in realitate un nou venit in literature,un plebeu care s-a impus, avind inca

aerul unui parvenit, uneori chiar al unuiaventurier printre genurile stabilite de secole

li inlocuite de el inc€tul cu incetul"r.

Romanul a evoluat fulgeraLor si a cunos-

cut ,,succesul extraordinar intr-un timp foar-te scurt pe seama cuceririlor dobAndite pe

teritoriile vecinilor sdi, pe care le-a absorbitcu rdbdare pdni la transformarea intreguluidomeniu literar in colonie"'. Dezvoltarea teh-

nologiilor informalionale gi a celor editoria-le, mai cu seami incepdnd cu cea de-a douajumetate a secolului al XX lea, a contribuitla sporirea rapidd a producliei romanegti,

aceasta cipitAr.rd proporlii industriale. Unii

HIDAL6O DON Q VI.,XOTE DE LA MANCHA,

cadpklo pt ]'ag'.| d. cqu",td5tet.dra.

lMiguel de Cervantes, Don Quijate de la

Partea intAiROMANUL: SCRIERE, INTERPRETARE,

TEORETIZARE

Tentalia definirii unui fenomen in dinamic6:sinteze si reflectii

",,Insolubilul", ,,genul nedefinit", avatarurile definirii * Poeticd sau naratologie?Precizdri terminologice * Romanul in perspectiya istoriei ti esteticii genului

,,Insolubilul", .genul nedefinit", avatarurile definirii

Romanul este una dintre cele mai rispindite forme ale literaturii actuale. Degi

este considerat descendent al marilor forme epice din trecut, el, in inlelegerea pe

care i-o atribuim astdzi, ar avea, dupe unii, varsta cirlii Don Quijote de la Mancha(1605) a scriitorului spaniol Miguel de Cervantes si ar ingloba o experientd nara-tivi de mai bine de patru sute de ani. Exegeta

francezi Marthe Robert, in lucrarea sa despre

romanul european modern, afirmd ci acesta EL I N G E N I O S O

Robert M. Rorrdral inceputurilor Si inceputul romanului. Traducere din francezi de PaulaVoicu-Dohotaru. Prefale de Angela Ion. BucureEti: Univers, 1983, p.46.Robert M. Op. cit., p. 48.

rnartixs f,CIbertcritici \orbesc astatzi fiLL.ioar dc alla, rlat-side inclustria tontanului, iar autot-ul lui ur-r

estc priYit doar cil arList al cu\,intUlui. ci fi ca

ineselin5, dcosebinclu-sc ilstiel atAt crcatorj,cit si nreseriasi ai r-ornenuhti.

Ce estc ronanul? l)ictionareie ,.nortnati!c" cle teorie litcr-a|i, in spccial cele pentrLr.z|1.."1i..,1. irc.. n.ll..1r.t.,r 11 c....rgt rrrr

lLri epic, r'n ciirc sLlltt polestitc' istot ii, ilttiil't-I

Pliri, cvcnirrente. ce arc lil bazii o lilic de su-

bicct destul de r-anrificati, unul sau rlai nrLrlti

1'rlotagon isti si ur-r nnntir rlarc/lbar'1e rtrat-c dcp!'rsoltaje. Se cunosc roluane scurtc, rollla-ne lunei gi rornane toartc lun-qi. in inteliornlaccslei cateqorji litcralc se atesia di\,crse tipo-logii (specii) si clasjtlcir-i. Tlasiturilc dc scn'l:r' Clrlllrl..l! i . ., t,'r' rUl.r .urr. i. r. pc

tlu a I lamuri pe cititorul corrr-rn. Confbt-r-r-r

clefinitic'i urci cnciclopedii occid!'lliilc de lil

editetr"s, tErr't\rer,sl n : .F,ri;I irri,it,i,'. Irrri,riir.iirr irirr,rrit r'rii lr riirj

inceputul secolului al XXI lea, r omanul cstc o ..oper al naratir,ir clc tic tiune in pr.ozi,de nrir-inic consiclerabili si cu ul irnurlit elacl de contplcritittc cale tlateazrl in Inodimaginal expcliclta Llrranil intr--o sLrcccsiulte de evenimerrte lcqatc intre ele, implicaurd uiistenla unui qr:up dc pclsoriaje intr-un ituun-tit coltteri';. iittr'-<t irlti lr,rcra

re, tot enciclopedicl, dal elaborati il parlea esticii r- l,,uropei, lit sfrirsiLLri secolulr-ri

al XX-lea. spccia/gcnul este inleleasi/in1el's strictiliuelte ca lrililurg.vorirrri. adicir ..operir epici, in care poYcstircit este coltcentt ilti pe dcstinul unei pelsoralitilisepar;}te. prczc'ltatii in plocesul irlnrar.ii si dczYo]tirlii ci, cleslilurate in spatiLL sj

tirttl'r, iti rDasuri suficic'nti pc'Dtru J (iirnLrili!J ,ir'{.1ni7a|eJ l)ej \orr.rlititii" .

in ceea ce privestc dcfinirca rorlannluicle citr.c'teorcticicnii si e\cgelii din c1rr

mcnill. pLllrclele lor rle veclere oscilcazir, iiir Lutanillitaie e\isti doirr in iclcca cit

ratntlltl uu poa.ia.ii dc.linil cr/l.r/-slil,. Asaclirr, in ercgeza iorrralILLlLri se atesti o

,,elasticitate tenrino1o51ici" -er-eu de stapiirit. l)aci (lcr|antcs crcdea rJ .,1rlt ] rrut.ln

LrL L, iopLtlit .()iJ.irii l,' rlrlri 'r.

Coorclor]Lor (l1rr:rrln \lir rlllescr!. l-.or aoiar. i:.rJLr..rrnri Frgcn triuntci:rr. B!cr friLi:Lit.,ir,:ilal9, |. l9a.(]

.lir'ir.i,r,r1f,r,rj!-]]ritll,iroirriir.r.rllll ..j.rilrfr,,Jlox oLi lLrij lrr. Btrl Ko;r,errrrrr.or:a rr Ii.,\. IJIrio,r.Hr. llL).:iBl: (-fr!.r;rir'l -:Il1Ir\xoric:Ir, l9S; f.:lir. a-i1r:ril ilrorisillxl: .,nrrq ntD|.rrricfirrc. Bri l)oilrnoNaarLjoEiiHrc.o.irLrr(rr c Lr..!r-e rr j r rjfafti.c.fcrr rrorr€lLilri rr LrljBIl irIjr, f.13rcIrll TaN rj rfto;i. nlo. rfilltarIi I tjp.IcHjr, :r(i.r:rroqro\i n,t,refeil.rqr 1(r pfir I Ll li u 4

ll

;tazi nu doar de arta, dar gi

nanului, iar autorul lui nua artist aI cuvantului, ci 9i ca

rildu-se astfel atat creatori,i romanului,aauJ? Diclionarele,,norma-ierari, in special cele pentru:sc romanul ca specie a genu-

runt po\€stite istorii, intam-:, ce are la bazd o linie de su-

nil'icati, unul sau mai mullir numir mare/foarte mare de

llosc romane scurte, roma-ne foarte lungi. in interiorulliterare se ateste diverse tipo-lasificdri. Trbsdturile de gen

rtr-o formuld concisb, pen-

e cititorul comun. Conformnciclopedii occidentale de la

narativi de ficliun e in prozd,plexitate care trateazd in modimente legate intre ele, impli-it context"3. intr-o alti lucra-Europei, la sfArgitul secoluluircnle ca bildungsroman, adJ-

re destinul unei personaliteti:ii ei, desfegurate in spaliu qi

izarea) personalititii"a.:oreticienii pi exegelii din do-

Litate exista doar in ideea ci:egeza ronanului se atesti o

:rvantes credea cd ,,un roman

[escu. Coordonare traducatori Eu-

)el- B-\1. KoxeBHr4(oBa rr fLA. H -

:itatul in original: "9nrtr. npora3Be

ryle:r6Hoir n!.rEocrr{ B npoqecce ee

l!-TBe x BPeIeHn' [OcTaToqHoM [J]t

l:-m.aJffi

f{Otnanuluirnodefn

bun nu are alt scop decdt acela de a fi un amuzament cult"s, fralii Edmond gi Julesde Goncourt vld in roman ,,marea form5 serioasd, pasionate, vie a studiului literargi a anchetei sociale"6. Renumitul istoric al genului romanesc Rend-Marill Albdrdsafirma, in cartea sa Istoria romanului modern, ci romanuL ,,cel mai rispindit modde expresie literard", este mai degrabi

,,o boali a romanului. Este de asemenea

o boali a omului, a acelui om caruia trrr-i

ajrrge constiin!a sa, caruia trebuie 5aL i se

ofere tentatia de a viola alte congtiin[e gi de

a trei alte vieti, pentru a-9i da seama daciexisti vreo una, chiar imaginard, la care sise opreasci... Rozaflul este un substitut aI

morliii \tea se fixeze un destin, oricare ar

fi, dar sil fixeze in sfargitl. .. Se o spunem

la ureche: romanul a inlocuit ideea de

eternitate; el este un eza! mereu reinnoit al

acesteia"T.

in aceeagi ordine de idei, Nicolae Baloti,prefalatorul versiunii rominegti a cdrtii, sus-

line ce

,,romanul constituie genul literar alitlitsn Denlru litenl\ft untuetsold

exploririi. Dacd ne-arn imagina un roman Ren6-Mari lA b6rds, /rtotia ramanului

al romanului (gi unele opere semnificative madern

ale timpului nostru se apropie de o asemenea

formuli, fiind scrieri in care romancierul se ilfetigeaze pe sine scriindu-5i opera,

infiptuirea acesteia petrecAndu-se oarecum sub ochii no$tri), se inlelege de la sine

ce, personajul pdncipal al unei astfel de lucriri fiind mai pulin romancierul gi maidegrabe insu$i Romanul, acesta n-ar putea sd ne apari dec6,t ca o entitate, o fiintespiritualS care, ciutend si cuprindi o lume, se cauti pe sine"s.

Diclionarul de Terminologie poeticd gi retoricd, luna dintre cele mai cunoscute

Iucrdri de referinli din studiul literaturii in spaliul rominesc, igi incepe definiliaprintr-o triadd conceptuald care scoate in eviden{i pluritatea perspectivelor de de-

nominare a fenomenului. Aqadar,

Atrerbach E. Mimesis. R eprezentarea rcalitd.lii itl litetut ra occidentald. Traducere din germanide Ion Negoi,tescu. Iagi: Polirom,2000, p. 322.

Auerbach E. Op. .it., p.450.

Albdras R.-M. lstorid romanului modern.ln rom2,tLegle de Leonid Dimov. Prefate de NicolaeBaloti. Bucuregtir Editum pentru Literatura Universali, 1968, p. 5.

BalotaN. Maryifialii Ia o istorie a romanului modera. in: R.-M. AlberC s.lstoria rornanuhti t odern.ln romanette de Leonid Dimov. Prefald de Nicolae Balota. Bucurelti: Editura pentru LiteratumUniversalr, 1968, p. V

.,gan.sprcie\iulot-lrrxljtr.)iLr:lIroiei.ii.R.elirstlirlosjldcitlungLll red.LtrilorpentrlL il .ialiniorjc!- itrr1jll11.( tll.. \r.\ in|1,,r*.r1idrL|. \ecastlt clcilnitie

'i1rir't'firife 'ire.'grc'rsi nrcrit:i rinursxu.rrLLrr dincrrcd.uircarilrr.rrnc.FarcnririrILrlt o |toJrljl.ltc de crjlrrc dr.i1 dc aaop.r.jt! i R.....

I)incolo cle aLLtorji ir)\ ocaii nl.ri ,u. rrLnrc lliorii, r)lraLur -\lb.,rt ,l.hibludr..t ,trlihail Bahtin . C,c'or.g LrLIiicsr, \\,ir\.ne C. Ilooth,., pi,r.ci, Lubbocli . Ill.jcl j o.l-c 1.. R...il ,rr lr. ( .... .... i t . . . i. . t . . . . i

._ e. . t . , 1 ,,,.,,. 1,.

'iilolre. i'care.l .aatirt sii rcir'r-inclscri. Buril.ia ir, irr Pcrr.lia i.Lerbcricii, crilicul frrncez.\lbc't fl.riba.ciet. i' rrnul di. srncliile sale inciuse in car.tca /ir/i,:,_r.i.ri.rsut lt'rotntri (publicata postLlnr). spunei cii cste cjificil, thcij nrr chiiu.intposibil, sitclcll rc'sti roiri c te-.cr.l l. intr.ucit r.ilcarc .,u rbst pr.i,.,crc cirlk,rrc ,.':,:':,:l::ll:::'li:"j;:lj'::r]ll]':i,lilli"j.::atitucli'e'ris.gi.il a c.iticurrii i'a.cez. iresi r. l. tr cxcrrrsn cu totLlr. r\rai de!,rirbii. .bsc'r.rtia lui Albci.t fhibauclet tine ,:le srriolcrqi;i si psih.losiir lecturii. IiacipettfLl rnii c'rcuefi (N.i.lhrop l:r\.r ,r'r.r'irl !5tr'll'1.'c err<-'Li scr'itificli.i,nic", pc'llllu altii (Perc\. I.bbocli) el rcprczinti,,urr'ast lnslmhlLl, iir co.tinriit1e^c-sce'rri'- sau doar ...r pcrr-tr.ct"-. Erpricatir inrposibii.i clcr-i.itii ar ii .r:ri.irrr;,1.,.,.t. .,i,/ Lr',.(.'. .r ..t(.r(.t . ... f.-.1.1.....,. ., .tlt(.r at..-.('u to. te aaestca. u r ii cercct.tar-i. prirt'e car e si teo'eti.ianur si jirosof.r r Lrs N{ihaiilllhtjn. au l)ropus lnai r.nLrltc clefinrtjj. \lih.rl ll..lrLrn rr,,fur.! \l)rr rrcmplLL. citc.\l pcrspecli\e or jgirrlrle dc tlel,itrjr.e I rontInului c;1rrpt Cr, liirrbli. clt .o[siructier.:l' . r .Lrrrrrrll, l,,ri:lrr,

! l).Lir.r.\.1 \'. i..orLlofirLo:l l,,rjrrij.ir,.(r(,f,r,ri,.,r..i r..irJri.,i l.r\j: Il.lrrL:ri r.Iirrrsiirtij ...\1. Il r:r. . _rtrt:1, ) l(j:l(r llril.iLLr(1.1 1.lt.i/l'_\rr)rrjjrrr./,,,{)r,rrl,r Irxri\: (i:rlli|rtrr.l. tgtNll lirlrri'-\i. \/,i.rl,r /ii,rr,iii ir .,,r,,i irt.r,rtrrrJi lr..r,i...r.\r rdr::'r ir:r

'Lc rt. i,,r,ri it,r,,h, Lr

ftr.LLrrsti: l irrrs. t.r9lll Lrlttl.\ a;. /.,,,1,r r.(],r,,rrJiriiri. Bu.urr\tL: L Ii1.r.s. t!_,-.l-l ll(ioih\\"(.liri,'fi'rr,,rri,rrJrliri irrronrrrr:sr,:,rt.\irrrarcr sr slrtur si(i.:r.5.Li Fir.u.!ii: 'irnr

ll LLhbr,.l. P Iir. (lJ,.il ()i tj, ii.ri. Lo:r(L{)n: l(j|.:iir.rrr ( rf.. t9r;o lgtrl t::llla l,itl:. l,rl.rirrl,,iirlri.iir,irririrrr.f|rt-r.ce!i|(jl.!lirRri!t,i:r..j.hiris.Lr(.uof!l.Lr.LtrirL(j r .r

ll. !Lrriti: L Ir\!.r! l,lt)Slr' li..rr(l.LL i. \.,r1./,r./,,,,,ri',;i.,r,irri,1rriri.in:L,nr.'nr:rr.:r]:.rrx, \.rlr:rrrr_\r,rr.L\rLr Irer.r1.dr

l, (ljrrrl it .lljrrdrii,i,,l,r,r,rrr,,iJi,r,i,.r, r. r,, ., li r0 rr..|.\i: l]ti.ru. l:lx.ur.s:j:

rr lribrr.(i11 \ lr;, ,11 ,. 111e

i.r lri.\ iri,ii.rrri:r.rjlj,jr.-trlJL:..redrl)rn.rrr!r\ic,ii!n\r \iihiiirpll!o!u. ti!.ur.!Lr: t|:.\rr!.

lir iii..r1rlo, j. a),r. .ri.. I tr.ll Lr btrrj.l l, O| ;;; t, ,ll ll'ri.,i.i \ O/,. rir. t. i-L.

il

it de-a lungul veacurilori sau versuri. Aceastl defini{ie-d cele doui calificative, pare mai

i, precum Albert Thibaudetlo,

Perqr- Lubbockta, David Lo-t acestui gen studii de inaltdin perioada interbelic6, critile incluse in cartea RdJlexions

iI, daci nu chiar imposibil, sd

:a decdt imaginaliei femeilor,ir credem cd ar fi vorba de oexclusi cu totul. Mai degra-

ia 5i psihologia lecturii. Dacd.

l nume care nu semnifici ni-r vast ansamblu, in continudmposibilei definilii ar fi mai,licd sunt mult prea diverse"".ricianul gi filosoful rus Mihailpropune, spre exemplu, cite-hpt de limbaj, de constructie

.i. Ia;i: Editura Universitelii ,,AI. I.

8-

si cuvant-inainte de Paul Magheru.

Si Stefan Stoenescu. Bucure$ti: Uni-

56 119211.27s p.

aschiYescu. Cu o prefale a autorului.

iana si Valentin Atanasiu. PrefaF de

Leste de Alexandru Baciu. Bucurefti:

\liiai Spariosu. Bucuresti: Univers,

1) ,,romanul este o formd pur compozilionali a organizeii maselor verbale; prin ea

se realizeazi in obiectul estetic forma arhitectonici a desivar$irii artistice a unuieveniment istoric ori social, fiind o varianti a incunulirii epice"'z3;

2) ,,romanul este o diversitate sociald, organizati artistic, de limbaje, uneori de limbigi de voci individuale"'?l;

3) ,,ca ansamblu este un fenomen plurisfilistic, plurilingval"'15.

Remarcdm, totodati, cd ac{iunea dedefinire a romanului instituie o contradicliefunclionali intrinseca, care, dupd cum se poate observa din studiile consacrate ge-

nului, se va perpetua. Pe de altd parte, Mihail Bahtin, afirme in ltcrarea Metoda

formald in ;tiin{a literaturii, ce ,,genul e o formi tipici"'?6 a operei intregi, cdruia i se

va recunoaqte statutul de gen ca atare prin intrunirea unor criterii gi tresituri de or-ganizare specifice. Altfel, dezvoltarea genului romanesc impune istoricilor literarisi naratologilor sd stabileascd, fie 9i pentru perioade mai scurte, repere clare prin a

ceror prezente se accepti calitatea de roman a unei lucreri narative. Prin urmare,constituirea unei paradigme de gen este inevitabili4. in acelagi timp, prin dezvol-

tarea sa ca lucrare proteici, romanul igi schimbi mereu configuralia (inclusiv Ia

nivelul construcliei), ceea ce limiteazd stabi-

lirea unor criterii paradigmatice fixe. propriigenurilor clasice qi valabile pentru toate tim-purile. Cdnd ne referimla aborditrile in exten-

so ale romanului, credem ci o definilie unicinici nu poate exista. Genului i se poate stabiliun fel de algoritm al treseturilor esenliale, ac-

ceptand, totodatd, ideea cd in cazul definiriiromanului nu trebuie si se pretindd exhaus-

tivitate. Romanul este genul cel mai vital, cel

mai dinamic, cel maiadaptiv 1i cel rnai inven-tjv. Cu loata contradic!ia in lermeni. pe care o

gisim imaner.rti, romanul reprezintd procesu-

alitate ambalati in formulele limbajului.Nu se atesti unanimitate nici in privinla

agezerii romanului in interiorul genului epic.

Aga cum afirmam, unii il considerd, conformstereotipului, o specie, altii, w gen. Statutul de

ge, este legitimat in bund parte de dezvoltarea

in stiinla llteralurii

BahtitrM. Probleme de literatwA ti esteticii.Traducere de Nicolae Iliescu. Prefata de Marian Vasile.Bucure$ti: Univers, 1982, p.53.

Ibidem,p.I\7.Ibidem,p.ll5.Bahtin M. Metoda formali tn ttiinla literaturii. . ., p. 173.

m.rn. bahtin

nretodaformal6editura triiriverS

Mlhai Baht n, Metodd formaldin stiinta

24

25

2(,

sr-rectircLrlorsar i ro'riln.lLii ii (i3 ibr ra f i .ie lbs.rbtic a irrt.r.rbr.i.e 1iLerai... Spr-cdcosebirc clc ltltc sprcii si gcnil-j. el r.t.e o puter-c ur.i.rsri rir. lsj'.til.u,e I cjjr..,rsclor.limbr,jc. lcrclirt.',..iriallestc.:cecrder,c.nside'urc.ra..l tlrc-,.1 '{c;r. c.r.iirrLLrr iiitrd plt'zcrl ln si nta!mc ffrari nt ..r ol:tt nu l ca ger", ,,gerr rrl r.oqtlt nesc, . clrc cieiiltscsituilii usor ciiiir-iie. el.ir'.i]rc JLrirt di. rceiasi iinrp rr irzLrarnL.i litcr,rr.. rl rliirrilllilhlir

'c-.iii'i ckrlL rer-'c..1 c1e g.ri (v;rriip) Nicolae I.r.rl.tir .l.e!ie !i1 r.oiriLrrLlcsie tllri ntcrli dccit ul gen. r-sic ntiri deqt.tbii o artii.

,.lioltrIirl.,i/rr-iriri ,.t.ajLlnS..s.ili.nliti |t0lL .llail () \l,.eai. iit i]l:i, (j ijtLt.titgit irrlilcit rtcrrnt ili'si sf!aiilf..j ().lftii csr'nltill nt!(.riloriiir. ]lir. irdcr.ir caircLcruiLricrifloriltL)r .lrontirlului: sc it(oaiiLlii o ilrLraturelir lllcrer.e sf.rc ljcl.int{)rli)7i. NLtasta \1)t-l)it Joilt Lla o dc|cnira { tlntiitLlir i gfnLiltli. Lla {) lriutrlol ]narc p(,aitrc i aull()sa1o.ltc irr'1al!. aj de o f|oiteltsjune oi|-earint nitlUrill:1 jftc lI!lilntl)ili)li, l)a ci .c,ll txIorrr.urulLLl jnde(i\clri in IlLint,t iLrntijliLr 11. \.rac o it)clc.ie,.'.

Sculte concluziir Ilonra.Lrl e(tc.onsiricrrt q!'r).1 ..1 nriri ircccsibil si .el rniri .or)pl€-\ tor.rlit:1.

.,insolIbilirl". cunt I u ]]urri1 irlsl)ir.tt.t.iiicLrl si istot.j.Lrl iiltrlr-\icollr \ian0]esc r,r

' lirol'ciilc.ir. s.'cohrl r.e.Lri, diir nrri .u s.a':i l.le clirr sec.lLrl nostrr!, deir'fnrirlt iorltl]lul, ilt lnittot-ititLlit lot. rittpttt,r: lililrri.

o !|r'r.1c0scbi|e.1calteqenutj. Iot).liLItLil.,\l!a)ar),rjl,iraiifr.,jI,i..rari.: Ii,zi',.c1 sri lbi.r.bl si sir

'tt'Ltbolizezc Loite.!.l.lali. gr,'L*r lrt.,ritr!,, cl est.,

It..Llt:lirl]I si i:ra o ft.arenti: a\ilsitotliir i]l !jt.Lir coljdii!ti.

Poetica sar: nilratcioeie? Freciz_iiri terrninr;iogice

Aulrrrii ,\irr.ilr.ii riit'iiar,t: L.nritioptrlir. zil .r/iiirt.ior l ttboi t.tiaiir nr.L t., ,.irrrrp'-retici 1o[] lntcl!'g. irici, conloIrr sensuluri iltlil)ui1 ir.estui rclnrt-rr de,\rlstotcl.stucliirl 1lr-1.'i lilclale.onceirLliil ai:t t) .rcitljc |er-bllii, . i)c,si jstoriir Ltr.nttiLrluj nuiDlrit ir sl',r-cir.r arrlizri n,:rrrstLr, i or]] rreniioJra car ei a cLriroscut llLr.tr.Lrtii .efn1]li.e clirLle..l!'1Diri \rr-iirt.. llir.l lirlosit trr]trrri ir,i r-cleri|c stricla doar iii;riia poezic'i.eL1 .1lii deiar .a sLlbstitui or r sinonjnr rl tcorjei ]iicrlrc etc. c.ea .c prcT.jntir irrcr.:l.i.rrirLr loj ir cazLrl cLe riital cste ci poetiai se.cupi in pririipll di,i!.ra liir'r.ilr.r..ndrlrient tl. gertul literar'. si ca rl ,.sturliazl lt.tl liicrrtr.ar ILt ca irrpt dr i,alolte ij:n,-irr litl.r ichl]i.. cl ut insai1]Lrhl rlc pioceclcc '. l_rn tit dictionar., i'L.nniitc,lctt:i.:

/l,irl r,r. r-r. I I iLlr ,),ii \ i)r I ri.. l. \ il.\lrrolr:r.-, \. i;,.,iIi.\',,, l:rrLLd.-s.,1:rr,nrr ]li] ronririi.5.. li|.rr.\ri llr!illl-r.rr:u. \.h.r.ti.ri \:..\,l]trirri,ii,,r ri,,i,L.,,,.r:i, ri,,iirJri.i, r r i I i r i , , , r I I i I I l\l,rrr rrr:rLL. \ rrrr:l t;srrr. l\liri|.r ir.iL rrrs.L. Ij,.iirrlr ttrti.l.tg!ir.f.il/i,i.i, i,:. f. .:

(irir:r,ll,:( lrir

l,.rrLL:JL.rl, r. r, ,

:ie a altor forme literare. Spre

ia5a de asimilare a diverselor)manul dreptgefl, cuvdntul fi-:enul romanesc", care definescal uzualului literar. La Mihailolae Balota crede ci romanul

re.ie literara, o intreage artiintr-adevAr, caracterului

,ecare spre metamorfozi. Nutransformare pe care o cunosc

'e metamorfozi, pe care artaladeste":3

il si cel mai complex totodatS,

istoricul literar Nicolae Mano-

L cele din secolul nostru, deter1f_

tstruclie proteicd.

:elelalte genuri literare, el este

otidiand.

.ologice

r limbajului afirmi, ci ,,prin. acestui termen de Aristotel,ro. Degi istoria termenului nua cunoscut fluctuatii semanti-'ire stricti doar Ia arta poeziei

e etc. Ceea ce prezinte interesin principal de arta literare,

:rari nu ca fapt de valoare, ci.-n alt diclionar, Terminologie

- Bu.uresti: 100+l Gramar,2000.

".:. -.. iinbdiului.Traducere de Anca

':-. 1996. p. 127.

Poeticd ti retoricd, ptopune o definilie mai specializati., ca sd-i spunem aqa (spriji-nite in esente pe criteriile Diclionarului enciclopetlic aI;tiinlelor limbajului, ediyladin 1979), in care conceptului i se recunoatte capacitatea de a insuma semantic qi

funclional atat literatura reali, cat gi cea virtuali:

,,in acceptia actuale a termenului, P. desemneaze orice teorie interna a literaturii carei9i propune si elaboreze categorii ce permit punerea in evidente atat a unitStii, cet gi a

varietelii operelor liteiare. Obiectul poeticii este atat literatura <reale) cet $i literaturaposibild, mai exact spus acea proprietate abstmctA care singularizeazi literatura,proprietate numitA de formalistii ruqi lilera tate."tl

in cazul analizei romanului,poellca s-a specializat in functie de particularitetilede gen. Asa s-a ni.s cLtt poetica prozei. Adesea, identificatd ca arte gi totodate Stiinlea povestirii, ea s a n\mit s\ naratologie. in teoria romanului se atestd un feldecom-plementaritate gi/sau ambiguitate intre poetici 9i naratologie. Dupd Mihail Bah-tin, bunioard, ,,discursul romanesc este discurs poetic"33. $i cercetitorul francezTzvetan Todorov consideri ca existi o poetica a prozei, sintagmi pe care o gi.simin chiar titlul lucrdrii sale3a, deqi deja in anul 1969 propunea pentru poetica pro-zei un termen mai adecvat, unul de diferenliere, spre a evita ambiguitatea (poetica

acoperind atdt genul poeziei, cAt qi pe cel al prozei), naratologie3s. Termenul avea sd

insemne ,,stiinta povestirii". La baza noului concept se afla, de fapt, modul narativ(diegesis) care a constituit obiectul polemicii dintre Platon gi Aristotel. Astfel, in a

doua jumetate a secolului al Xxlea ia na$tere o ramuri stiintificd noue, naratolo-gia, care, d.e la caz la caz, va insemna gi altceya,h)and, cate ceva din personalitatea

celui care o va practica. Pentru G€rard Genette, buneoari, ea a insemnat anali-za,,povestirii ca mod de <reprezentare) a istoriilor"36. Naratologia se situeazd la

confluenla studiului lingvistic cu cel literar al povestirii, iar naratologii i9i focu-seaz[ atenlia atat pe elementele structurale, cd,t gi pe cele ale discursului narativ,urmerind nivelurile de construclie $i modalitelile de funclionare ale textului epic.

in mare vogi de aproape jumdtate de veac, studiile de acest gen au ficut luminiin norfologia gi sintaxa textului epic, abordAnd lumea romanului, a povestirii ingeneral, cu ustensile modernizate gi diversificate.

Cu toati amploarea luatb de naratologie, conceptul de,,poetici a romanului" a

remas activ, funclionand in continuare, inclusiv in spaliul didacticii receptdrii3T. Tot-odatd, s-au observat Ei semnele excesului de zel naratologic. Adesea discursul anali-

Panaitescu V (coordonator). Terminologie poeticA ti retorici- laQl: Editura Universitetii ,,A1. LCuza", 1994, p. 139.

Bahlin M. Ptoblefie de literaturd ti esteticA- 'ftaducerc de Nicolae lliescu. PrefatA de MarianVasile. Bucurestj: Univers, 1982, p.123.

Todorovlz. Po'tiquie de laprose. Paris: Seuil, 1971.

Todoto,l Tz. Gralnmaire du uDecamdrc11,-Paris: Mouton & Co., 1969.

Ge[ette G. Norfed, dis.o ru du r-lcit. Paris: Seuii, 1983, p. 12.

Ionyey. La poitique du roman.2 'ditlon

rcvue. Paris: Armand Colin,2002

34

35

36

37

ti' eslc r)rea tcorciiriitt. creaadLr sc irrp.esiil clc iiraritaLe aLri.rcrrexii:i. i.rr iertur ..repreziDti lltccr.n clecit un sintllu fil.el!.til i)cntfri eciifjcijle tcOi.etice. LLi i11Le cu., illle.r.1i.11ologj-il s ii arari.1l rirao.i pr.eocupiiti jniij ari scarri r1c nretocii de.iii.lc ol.ic.tuLst,tdiulLri.ingencr'.tl,teriLtlcpictrLrsL,,.i!t1t.tlt\fr|. .1l,,l,,tt1rtttiripro1esionlf1jJ.cl splc cilitorLrl obifuLrit. opcr. prl.ri'.rzii. iar deccllr.crr terri.eircl si sriitisrla.r rchriciIttt si r.roceticelor Itrttj1... ori.:t.Lr l.Lr!'. Ll( LL,!l!j, llr .!lL\c\tr

5.r r\i)lj.c pe drf_linttljstct rLl sct-ii1ur.ij si ljteriu ilittea. Cer.l riiDtine tltct.eu nesl_.Lts. ttint..1es.

Scut te concluziiF L)asi i1u aci-'lasi obic,cl al r'.rlizel lp.r.cstir.clt, r.nre'rrJ)..aL,sle a()'a.,fte a('1. uLt

utillzi!e irprolpe iclcD,.jtli lr int.cgjstlit sj tDici rlii|reIlt dc lccc!l: LrocLica rtrnplsl |tai nrult l-r..lt tl'. irt.na.rlloLr{til pc,,stjiDi:1...

r (lL'ei aC aolttcilzij i]l anzL:l |0\lfil e\te aij iacstllCrlllclli aoeri(1ii ilt |lil uisLiinlfjli(ct illLu ii.

r Selrle.rlinsl-.iltiLrlcr.itjciiltt.r.rr..rLr\c.Lf,f I . |.,r bin! r\l,lc\r :. li)rii.t1 l)rc:t.i.lillit dc /t.j,-rtlr)lo,lia, t:t.jllan | 1,ft Lr.\rtl.'l.tr,.t,r[.nL.LJt.rlt;trrotjuIj]eleope.rit.ait e\piL'sic,.ta(li1si aoltceLrt oparilliolitl: siiinl:r rlespt.e tiodol !le ao]]sllualia siliu)c1i(r|ille I po\rstirii. l'. clj''t,r.selc ei li!ntc de nt;rnjlcstnt-c, ntJi liutci si l|rjsa Lti te.

R.cinlanul in perspeclir-a istorici si estcticii gel:rlui'leor-ie

5i 1-rlosof iir'oua.uiri a 1i)st rraiairri r'secol*l ll xr lel cle ltLcrilr-ilelLri \lihail Bahtin, crrc, fe !irept cur.ilrt. ,,1 losi uurrl diutr.c cej llnj iltlLtc;rti r.oletiai.lti li se'coiuhri "'. Elabor.irD(l o conccptie densri si iD ntiirr, l i..LLr,r .tutu.r.-1rsurrrir ro'l.r.liai. tl iha ir Bahtir n-u estc Llr ilriror iir iildcnrilirl oricui. r)e-ir ru.gLrlistoriei rr'.elii'ii, 1e.rir babliriar. il cLrroscrlt i.tritr,L(lin; dit!rire. adcsea eo.tr ns-i,ltttc. cle il cqoilLlie la l!.sping!-te categori.:i. L,nii lLt tbst si sLutt tcntttj sh c,_rl.liciri(lt cc tinc de :oniut prilt Leorj.L lui \,iiitljl B,rhiirr, cecl ce rni !c, l-ra rc o e\itgerare.Ll:r pulrr.lc

'erlc'r'c echiliL-.rirr. o anl.rira relati.'izarc rrr.trcb.i iirltc i' calcul. Asr;r

.r' i'senr i)il cii 1e.rir lur trrihair Ilirhrin poatc si ii cbu ie sLLpusu flcribilizi:r'r l i, corrtr-rte noj dc Lttilizare, lapl 1l .a!-c se rellt.a pt.olisrtr..ul t.us Igor.sltirnor il .i111ca silO.iirir,liirr|?roc oi).tlfl. (l u o)tl.traDltli rLinL,Nt.ljtl,lt!r!). )ntjilpi)tj.

. ll Ijcu n. or icil (lc ifconsca', cnt ilr fj rist rlilhtjn, d/ir.rrrr rrr rr,,i sor iri ,,jr, i,r rrir r .r.ri/,.i1.,ir.liri lirr-!1,t,ri:..riait ! .!r 1i rLrpt spc..litti;lar lLll d. r.eiiiiriili.litrriti.,.1'Llut. ri.l arcittter)r iil ro'itlulLri, ..rr! m.ririi preairiire si rc1i, n:Lrrer-r, .rrr au irr-rrr.ai:r. .r€nrii.(i r1,:reiillc stiinlrli.i ilt .L)ll[tn . .

\liLsIa.aillrr,.,,iin|,.ll,r.-,.irrir:/ir.i,,rrnr-.ii,,1.,,,ir_vrrrl, i,,ri..r t:rri: l)olirrr ,.]t ,.f +5.lrrrrl.rrrnllli ll,rj,,'i, /,rr i| r!'ir,,. .r1..,}r. ir, : . rllrrr|L,r.,r:l:rt l'jr..rr)iirilrj.ji:,rjr.r,oiirriirrr]r r|rj(,n r i.Lt!\rrrrr, t.l(iS. f l f