. ~

In secolele 11 ~i 12, EuropaCre~tina a dat na~tere uneinoi ~i prolifice forme de arta

A -arta romanica. In aceasta

perioada, marile biserici ~icatedralele au devenit untezaur adapostind sculpturisplendide, picturi murale ~imanuscrise iluminate.

p ina in secolul al 11-lea Biserica achizi-

tionase multe terenuri provenite mai

ales din donatii ~i, ca urmare, bogatia eicrescuse enorm. Se spune ca in acestaperi9ada Biserica detinea peste un sfert dinteritoriul Frantei.

Donatiile provenite de la credincio~ii carevizitau raclele care contineau moa~tele sfmtilorau adus Bisericii un venit substantial. Intr-adevar, pelerinajele, efectuate cu scopul de avedea relicvele sfinte, au devenit at;!t defrecvente inc;!t a fost necesar:l construirea unorcladiri care sa adaposteasca in siguranta arti-

,

O St. Neclaire,

O Calitatea arteiromanice spaniolepoate fi admirata inaceasta fresca dinbiserica SanClemente de Tahulldin Catalonia.Hristos, in calitatede Judecator,impunand respect, areprezentat una dintemele favorite aleepocii.

colele nepretuite ~i care s~ permit~ expunerealor cat mai atractiv posibil. Astfel, Biserica adevenit un patron semnificativ al artelor acelorvremuri, comandand nu doar lucr~ri noi dearhitectur~ ci ~i alte lucrari de arta, cu temepredominant religioase -printre care picturisau icoane. Cea mai mare parte a lucrarilor desculptura ~i de arhitectura realizate in aceastaperioada medievala timpurie au fost executateintr-un stil care aminte~te de Roma antica.

Arta monahal3in Anglia monahismul a atins apogeul in tim-pul domniei regelui Henry I (1100-1135) ~i s-au construit abatii, atat material cat ~i spiritu-al, in marile centre ale religiei, cum ar fiCanterbury, Winchester sau Durham, unde auluat fiint~ ~i ~coli de caligrafie ~i ilustrare amanuscriselor. Tendinta a continuat ~i in tim-pul domniei regelui Stefan (1135-1154) candau fost create ~i numeroase manastiri.

in secolul aI12-lea, Biserica era foarte stric-ta in ceea ce prive~te subiectele care puteau fireprezentate in pictura iar stilul utilizat era ~i

in Auvergne, cuabsida ~i capelele eiradiante este o

construc1ie caracte-ristica arhitecturiiromanice franceze.

ARTA ROMANICA

tinismul mai u~or de Inteles ~i de a-i familiarizape profani cu continutul biblic. in fresce,culoarea era aplicata direct pe tencuiala ume-~ cu care fuziona pentru a forma una dintrecele mai durabile forme de pictura murala.

Acest gen de arta poate fi Intalnit In Intrea-ga Europa. De exemplu, cavoullui Saint Savin- Qsur-Gartempe, din Franta, este decorat cu pic- -turi care redau vizual atat martiriul Sf. Savin cit~i pe cel al Sf. Ciprian. in pridvor exista scenecare Infati~eaza Sfar~itul Lumii ~i Judecata deApoi; pe bolta naosului sunt reprezentateepisoade din pentateuh (primele cinci carti aleVechiului Testament); chiar ~i galeria situatadeasupra pridvorului relateaza prin picturidespre trecerea lui Hristos, ca o aducereaminte a modului de izbavire al omenirii, prinsacrificiul crucificarii.

Catedrala din Canterbury a fost decorata ~iea, In decursul secolului al 12-lea, cu picturimurale. Primele se afla In absida din St.Gabriel Chapel, In cavou, ~i s-au pastrat Inbune conditii. Alte exemple stralucite ale arteicare a caracterizat aceasta perioad.l includcapela din Berze-la-Ville, din Franta, sau inte-riorul bisericii Sf. Angelo din Formis, langalocalitatea Capua, In Italia. .

Ca ~i cele anterioare, alte exemple care ausupravietuit trecerii tiinpului aduc dovezigraitoare asupra diferitelor stiluri care au luatfiinta In acea perioa~ In Europa. Se cunoa~tefaptul ca atunci multe carti cu modele, idei ~idesene au circulat de la o tara la alta. in bise-rica catolica spaniola din San Clemente deTahull, din Catalonia, exista un "Hristos InMaretie" foarte Indraznet, clar influentat debogatia ~i culorile stralucitoare ale artei bizan- "~,,"

O O pagina decara-ta dintr-a Carte dePsalmi. Artistul afast un calugarbenedictin, numitRuadprecht. Funda-lul este de inspira~ieangla-saxana in timpce marginea este de

inspira~ie greaca.

O Un manuscris

pregatit pentruHenry a! 1!1-lea,care prezinta cate-drala din Speyer .Rege!e estereprezentat oferindmanuscrisulFecioarei Maria, infa\a catedralei.

el cenzurat. De exemplu, exista marturii careatesta ca Sf. Bernard din Clairvaux (1090-1153)a criticat anumite imagini pentru ca ar fi fostprea ostentative, reamintindu-le confratilor luijuramintele de saracie pe care le facusera.Picturile din afara bisericii erau supuse ~i eleacelora~i standarde. De~i au supravietuitputine picturi laice (non-religioase), din anu-mite surse literare exacte se ~tie ca existaucastele ai caror pereti erau bogat impodobiticu picturile comandate de nobili.

Calugarii lucrau ~i ei la unele lucrari laicepentru decorarea castelelor. Unele rnanastiri aufost adevarate ateliere de lucru pentru arti~tiipatronati de stapanul regiunii. Aceasta s-a petre-cutin intreaga Europa occidentala, cel mai viz-ibil insa in Germania. in mod traditional,imparatii din Germania erau patroni genero~i aituturor artelor ~i regiunea a atras numero~i pic-tori monahali din Anglia, Olanda ~i Franta dar a~i produs cativa pictori locali foarte talentati.Regula monahala de a sta intr-un singur loc afost, din aceasta cauza, adesea incalcata.Lucrarile erau foarte rar sernnate, astfel incat secunosc foarte putine date despre creatorii lor,ca indivizi. Daca erau totu~i sernnate, ele purtaudoar prenumele artistului, urmat de numeleo~ului in care lucrarea fusese executata.

Pictura muralaPictura a fost considerata o cale eficienta ininvatarea principiilor religioase de catre popu-latie, ilustrand Biblia sau ca11ile de Rugaciuni~i dedicand interiorul bisericilor gloriei luiDurnnezeu. in acea vreme existau foarte puti-ne persoane care ~tiau sa citeasca; din acestmotiv, scopul frescelor era acela de a face cre~-

~

14

Maestrul Cifrelor Bisecte, Maestrul Amelekite,Maestrul Morganatic ~i Maestrul MisteruluiGotic.

O O pictura

reprezentand-o peMadona cu Pruncul,realizata la mijloculsecolului all 3-leade artistul italianCoppo diMarcovaldo. De~i

puternic influen1atde arta bizantina inutilizarea fundaluluiauriu ~i a contururi-lor foarte precise,pictura denota multrealism prin modulde reprezentare almembrelor.

Rena~terea sculpturiiUna dintre cele mai mari realizari ale perioad-ei romanice este rena~terea sculpturii monu-mentale care nu mai fusese Intftlnita InEuropa dupa prabu~irea Imperiului Roman,cu aproximativ 600 de ani In urma. La fel capicturile, sculpturile aveau menirea de a de-cora bisericile ~i de a consolida spiritual dar ~ide a instrui congregatiile, prezentand subiectecum ar fi inaltarea lui Hristos sau Judecata deApoi. in piatra, sculptura a luat forma basore-liefurilor fie pe capitelurile din partea supe-rioara a columnelor, fie In jurul intrarilor.

Siliti sa lucreze forme deseori dificile, Inpozitii incomode, sculptorii romanici auraspuns acestei provocari Intr-un mod demnde toata lauda: cftteva dintre compozitiile cumare efect dramatic ~i ingeniozitate uluitoare,erau plasate In timpan -suprafata semicircu-lara sau triunghiulara formata Intre parteasuperioara a inWrii ~i arcada de deasupra. Arenascut ~i sculptura In bronz, mai ales subforma reliefurilor aplicate pe u~ile bisericilor.

in general, personajele sculpturii romanice.erau foarte alungite ~i erau aranjate In com-pozitii tipice; In ceea ce prive~te pictura, te-matica ei nu se inspira din viata de toate zilele,ea urmarind sa-i insufle privitorului un simt dedevotiune cu caracter religios. Printre celelaltearte care au cunoscut o mare Inflorire In epocaromanica se numara ~i arta crearii tapiseriilor,a copertelor de carte ~i a artefactelor religiose,lucrate In email ~i metale pretioase.

O La inceputulsecolului al 11-lea.sculptura monumen-tala in piatra abiaexista; un secol maitarziu. o jumatate deduzina de bisericifranceze etalauportaluri enorme.bogat incrustate ~ipictate care pot ficonsiderate printrecele mai maricapodopere ale arteimedievale. dupacum este exempli-

-"' ficat ~i in detaliul del3 .."' mal Jos.

tine a Constantinopolului, readus~ In urmaCruciadelor. Fiecare figurn este Inconjura~ delinii proeminente; ~i, In acest sens, efectul estefoarte asem~n~tor cu cel al vitraliilor. Picturiledin St. Savin prezint~, Intr-o oarecare m~surn,un mai bunsimt al mi~c~rii, culori mai blande~i fizionomii mai expresive, chiar dac~ dateaz~cam din aceea~i perioad~.

Manuscrise iluminatein general, lucrnrile mai mici pot fi g~site doar1n ilustratiile manuscriselor; ~i, din nou, majus-culele 1mpodobite sunt des utilizate 1n lucrnrilecu teme religioase. intr-adev~r, Biblia ~i C~rtilede Rug~ciuni erau foarte bogat ilustrate, ca actde adanc~ devotiune din partea c~lug~rului cele executa, ~i ele reflectau adesea vanitateapatronului care era dispus s~-~i etaleze bog~tia,comandand lucrnri atat de elaborate.

Cel mai-renumit manuscris englez din seco-lul al12-lea a fost executat In Winchester ~iseg~se~te as~zi la Cathedral Library .Originalulacestei superbe Biblii avea doar dou~ volume,Ins~ continutul lucr~rii a fost redistribuit mpatru ~i a reprezentat rezultatul colabor~rii,probabil, a cel putin ~ase arti~ti. Ace~ti arti~tiau fost denumiti: Maestrul Scrierilor Apocrife,

15

ARTA ROMANICA

ff~C\~D g~, arcada

}.7 <>o 01:)- «J'\ f) ~ racla &-' c C

O + O

()~l7~ (J~f)~ ] [J [J CJ (J~ r!J~

O[JCCCC DD[JD[JO,J"1, [J ab5ida t ab5ida [J ,...,.,

'"L.f ..recered ..\.J"

nordlca 5U Ica

~DC[JDC DDOO[JD

OOQJ1[J[J+C[J~OO~[Jc [J[JU

,..t"1 galerie O"-.J c C C c

c;:?c C c cO

~C c c cO

Oc[J [JcOO ;c ;c C ~c ~O

.2 .2 naO5 --O ~ ~ ~ ~"C "0 O "C "Q

GCC CCO

OCC CCO

OCC CCOrJFL~' -

~ ~_tumlO tumD

.Jo[ : O 00

00 Bolta in forma

O.c0.

~

O Planul bisericiiSt. Sernin dinToulouse prezintaaranjamentul ti picunei biserici depelerinaj. Forma debaza, cea de crucifix,cu absida semicircu-lara, de la capatulaltarului este o trim-itere la bazilicilecre~tinismului tim-puriu. Extindereaintervalurilor laterale

din jurul bisericiieste special proiec-tat pentru a permiteaccesul facil al pele-rinilor in biserica.

O Foarte diferit destilul romanic

francez, complexuldin Pisa, Italia, are obazilica lunga, informa de hangar, cucelebrul turn inclinat~i un baptisteriu informa de dom, situat

separat.

~

O Cealalta formaprincipala de bolta,caracteristicaperioadei romanice,a constituit-o cea informa de arcada. Eaconsta din doua bol,itip tunel, dispuse in

unghiuri drepte.

.

O Interiorul bisericiiParay-Ie-Monial pre-zinta efectul splen-did creat in absida,o caracteristica abisericilor dinperioada romanica,din Burgundia. -m

N

16

de butoi a naosu!uibisericii St. Sernin.Bo!ta in forma debutoi sau tune! estecea mai simp!aforma de bo!ta ~i eaera conso!idata cuarcade transversa!e.