arta (arta plastica, teatru)

Download Arta (arta plastica, teatru)

If you can't read please download the document

Post on 31-Oct-2015

97 views

Category:

Documents

12 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

arta in secolul regelui soare

TRANSCRIPT

  • ARTA / Secolul Regelui SoareCLASICISMUL FRANCEZARTA PLASTICA, MUZICA, TEATRU

  • ARTA PLASTICA

    ARHITECTURA & ARTA GRADINILOR

    PICTURA si GRAVURA

    SCULPTURA

    MODA (ARTA COSTUMULUI)

  • BAROC vs. CLASICISMBARROCO / lb. portugheza / 1563: perlele orientale de forma nereg., caracteristice pt. bijuteriile europene / sf. sec. XVI sec. XVII p.ext. = unic, bizar, capricios (despre ob., idei, expresii)BAROCUL = fenom. cult. / sf. sec. XVI aprox. 1760 (aproape 2 secole, Europa devine baroca si, prin intermediul ei, o mare parte din lume) sarbatoare, teatru, dorinta de a provoca emotie, vointa de a convinge prin seductia simturilor = trasaturile specifice ultimului mare stil european de dinaintea Revolutiei Franceze (1789), dinaintea epocii modernedoar Franta sta deoparte de aceasta unanimitate artistica a natiunilor in sec. XVII, in plina perioada de afirmare a monarhiei in toate domeniile vietii, Franta se angajeaza pe o cale artistica paralela: cautarea rigorii, a armoniei majestuoase, a liniei drepte vs. exuberantei liniilor curbe ale barocului = CLASICISM = curent specific francez, avand ca obiectiv exprimarea maretiei puterii regalesurse de inspiratie pt. artistii clasici: Antichitatea & marii maestri ai sec.XVIliniei curbe specifice barocului i se opune o viziune monumentala, bazata pe linii drepte, oriz. & vert., pe ech., claritate si rationalitate = arta oficiala, plasata sub semnul Coroanei se apropie de universul grandilocvent al barocului, dar face apel nu atat la emotie, cat la ratiune, pt. a obtine aceeasi glorificare a unui simbol

  • ARHITECTURADomul Invalizilor / Paris

    arh. Liberal Bruant / 1671constructie gigantica, plan patrat, prelungita cu o biserica impozanta-sarcofag Napoleon Bonaparte

  • fatada / colonada Luvrului / Paris1666 Ludovic XIV il aduce special in Franta pe marele sculptor & arh. italian Bernini, dar ii refuza 2 proiecte, succesiv, inainte de a-i prefera pe Claude Parrault,DOrbay si Le Vau-colonada magnifica intre 2 corpuri de cladire in relief, de o rigurozitate austera =modelul viitoarelor constructii neoclasice

  • VERSAILLES

  • VERSAILLESinitial: pavilion de vanatoare al lui Ludovic XIII (in mijlocul padurii)1661 Ludovic XIV preia puterea si angajeaza o echipa vestita pt. a infrumuseta castelul: arh. Louis Le Vau reface fatada si mareste palatul, arh. Andre Le Notre deseneaza gradinile, iar pictorul-decorator Charles Le Brun coordoneaza programele de pictura & decoratiuni interioare1668 dupa primele victorii militare, Ludovic XIV transforma Versailles in resedintaLe Vau este inlocuit de DOrbay, care acopera vechiul castel pe 3 laturi1678 Ludovic XIV isi instaleaza guvernul la Versailles noua campanie de lucrari, coordonata de arh. Jules Hardouin-Mansart, care impune ansamblului arhitectonic o regularitate mai clasica fatada dinspe gradina devine rectilinie prin inloc. terasei centrale cu Galeria Oglinzilor; Salonul Razboiului & Salonul Pacii se deschid la cele 2 extremitati, si, mai retrase fata de fatada, 2 aripi lungi, simetrice (de Nord & de Sud) reproduc aranjarea corpului central, caruia ii servesc si ca sprijin

  • Galeria Oglinzilor / VERSAILLES

  • Salonul Pacii (sus) & Aripa de Nord (jos)Salonul Razboiului (sus) & Aripa de Sud (jos)

  • stil / VERSAILLESca orice palat francez, Versailles are 2 fatade: spre curte si spre gradina/parcspre curte: policromia caramizii, pietrei si ardeziei (stilul pitoresc al epocii lui Ludovic XIII) = fatada veselaspre parc: fatada maiestuoasa, in intregime din piatra (clasic)

    arh. Mansart renunta la proeminentele, curbele si efectele baroce, in favoarea unui stil clasic, cu ritm uniform (orizontalitate, simetrie, rigurozitate), dar imblanzeste severitatea ansamblului, desenand 2 randuri de bolti in plin cintru, si anima partea de sus a balustradei cu cateva trofee (sculpturi decorative reprezentand arme suspendate pe o coloana) si de urne pentru torte (sculpturi decorative infatisand vase din care ies flacari)

  • stil / VERSAILLES (cont.)

    decoratiunile interioare reflecta grandoarea regala a epociijocul oglinzilor multiplica stralucirea si bogatia materialelor: marmura, aur, bronzcaracteristicile acestei arte regale: opulenta + coeziunea celui mai mic detaliu cu ansamblul

    arta de la Versailles bazata pe masura, claritate, armonie si ordine devine model al CLASICISMULUI FRANCEZ

    dorinta de a supune natura spiritului, ratiunii se reflecta cel mai bine in stilul gradinilor de la Versailles: vaste compozitii in perspectiva, echilibru si armonie, vegetatie si jocuri de apa = punere in scena aproape teatrala, in acord perfect cu stilul arhitectonic

  • Camera Regelui

  • Camera Reginei

  • Opera Regala

  • gradini / Versailles (arh. Andre le Notre)

  • simbolistica / VERSAILLES

    Versailles = expresia unei gandiri politice = spectaculoasa punere in scena, unde totul concura la gloria monarhului: arhitectura, pictura, gradini, sculpturi, ornamentatiepalatul este structurat in 2 zone - de o parte si de alta a camerei regelui:la Est, in directia Parisului: un oras grupeaza locuintele curtenilor si functionarilor adminstrativila Vest, pe latura opusa: parcul se intinde in mijlocul unei paduri imense, teren pt. distractii & vanatoareaxa Est-Vest traverseaza camera regelui, situata in centrul fatadei de 600m lungime, orientata Nord-Sudviata regelui este comparata cu traseul strabatul de Soare, rasarind in fiecare dimineata

  • simbolistica / VERSAILLES (cont.) decoratiunile arhitecturale, cat si sculpturile parcului reiau aceasta simbolistica,asociindu-l pe zeul Apollo cu Regele-Soare toate elem. se focalizeaza pt. a reprez. c.m. impresionanta apoteoza a puterii regale din toate timpurile

  • Ludovic XIV asistand la un balet acvatic / Versailles, 1674

  • PICTURA

    Nicolas Poussin (1594 1665) = primul reprezentant al clasicismului francez in pictura; complet strain de maniera de ecleraj a revolutionarului Caravaggio, ci distribuind lumina in mod egal in tablourile sale, in maniera picturilor renascentiste lucrari religioase sau mitologice (avand adesea ca fundal peisajul Italiei, unde si-a petrecut cea mai mare perioada a vietii)

    Philippe de Champaigne (1602 1674): exprima c.m. bine clasicismul francez in arta portretului (ex. fiica sa + stareta manastirii Port-Royal / tabloul Ex-Voto sau Portretul Cardinalului de Richelieu)

    Charles Le Brun (1619 1690): Intrarea cancelarului Seguier

  • Nicolas Poussin Peisaj cu Orfeu si Euridice / Muzeul Luvru / Paris

  • Philippe de Champaigne Ex-Voto (1662) / Muzeul Luvru, Paris

  • Philippe de Champaigne Armand Jean du Plessis-Duce de Richelieu (1637)

  • Charles Le Brun Pierre Sguier, cancelarul Frantei / Muzeul Luvru, Paris

  • SCULPTURAFrancois Girardon Ludovic XIV (1692) / Muzeul Luvru, ParisAntoine Coysevox Ludovic XIV /Muzeul Carnavalet

  • MUZICAmuzica clasica isi are originea in Renasterea italianaReforma & Contrareforma acorda un loc tot mai imp. cantecului in timpul slujbei religioase oratoriu / Italia, cantata / tarile germ., motet / Frantainstrum. privilegiat = orgasf. sec. XVI nasterea operei (Jacopo Peri Dafne / 1597 = pierduta; Claudio Monteverdi Orfeu / 1607)noi instrum. / concert: vioara & clavecinprimii reprezentanti: Corelli (sonate), Vivaldi (concert), Bach (cantate etc.)sf. sec. XVII apare concertul public de curte - il inloc. pe cel de camera sau de bisericaClaudio Monteverdi = primul care fol. vocile umane alaturi de instrum.alti reprez. ai Clasicismului: Schutz (Dresda), Purcell (Londra), Lully (Paris)

  • JEAN-BAPTISTE LULLY (1632 1687)n. Giovanni Battista Lulli / Florentaangajat initial ca dansator, devine compozitor la curtea lui Ludovic XIVnumeroase balete / 1650 1660 (in care si danseaza, alaturi de rege)muzica pt. comediile lui Moliere (Casatorie cu de-a sila, Amorul doctor, Burghezul gentilom etc.)alaturi de Moliere = creator al comediei-balet (Bolnavul inchipuit)c.m. mare maestru al artei lirice in Franta (+ libretistul sau, Quinault) libertin (bi-sexual) + moarte stupida

  • Baletul Alcesta de Lully, reprezentat la Versailles / 1674(gravura de Jean le Pautre, sec. XVII)

  • Opera Armide de Lully reprezentata la Palais-Royal / 1671 (pictura de Gabriel de Saint-Aubin, sec. XVIII / Muzeul de Arte Frumoase, Boston)

  • costume de balet / curtea lui Ludovic XIV, sec. XVII

  • tanarul Ludovic XIV, in rolul Regelui Soare / Baletul Noptii de Lully, 1653

  • Psyche, tragedie-balet de Moliere, Corneille, Quinault, muzica Lully(Boston Early Music Festival,2007)

  • TEATRULTEATRE. COMPANII DE TEATRU.Hotel de BourgogneTheatre du Maraistrupa lui MoliereComedia FrancezaItalieniiteatrul de balci

    ACTORI. CONDITIA ACTORULUI.

    SCENA & SALA.

    PUBLICURI.

  • teatru in aer liber / Franta sec. XVII(in fata: Gilles le Niais, conducatorul companiei, ca medic sarlatan, incercand sa-si vanda potiunile + fundal de panza pictata, falsa perspectiva a unui pod)

  • TEATRE1543 membrii companiei de t. medieval Les Confreres de la Passion (amatori: tapiteri, bacani, mici negustori & functionari) constr. o sala de t. in locul cl

Recommended

View more >