,Fie cii vand sau informeazii,

cu o puternicii tentii politicii

sau doar pentru delectarea

ochilor, afi~ele au devenit o

artii de mai bine de o sutii de

ani, datoritii evolutiei tehnicii

tipiiririi ~i a reproducerilor

colorate.

O Un ati~ realizatde Jules Cheret carea fast cansiderat a tiparintele arteiati~elar maderne. Elprefera sa utilizezeimagini vizualeizbitaare ~i era cele-bru mai ales pentrupersanajele salefeminine indragas-tite -chiar ~i atuncicand facea reclamala cambustibili.

O Acest afi~ (c1910), creat deWalter Crane pentrusocietatea de asi-gurari Sun LifeAssurance Society,este viu colorat ~idecorativ, cu toateca se reintoarce spreo mai veche tendin,ade utilizare atipografiei pentru a

permite privitoruluiaccesul la informa,ii.

.~

~...w

afi~ele ulterioare ale lui Cheret suntasemanatoare cu cele din apusurile de soarevenetiene ale lui Turner. in timpul ~ederii saleIn Anglia, Cheret s-a familiarizat ~i cu tehnicamodema de tiparire a litografiilor colorate.

Ca multi alti arti~ti, Cheret a fost ~i el influ-entat de arti~tii japonezi care gravau In lemn.intre 1880-1890, cand gravurile japoneze aulnceput sa invadeze pe scara larga Europa;ascutimea contururilor ~i culorile spalacite aufost o revelatie pentru creatorii de afi~e.Temele favorite ale afi~elor japoneze -prosti-tuate, slujnice de la baile comunale ~i scenelede teatru -sunt o alta explicatie pentru tre-cerea afi~elor europene de la stilul sentimen-tal, istoric, spre un stil mai lasciv, chiar erotic.

U tilizarea afi~elor ca mijloc de rnspftn-dire a informatillor are un trecut de milde ani. in Grecia antica, erau fo.Josite

panouri dreptunghiulare Incrustate (axones)pentru a anunta ordinea atletilor sau numelecompetitorilor de la jocurile sportive. Tezau-rele vechi sau albumele cu inscriptii sauanunturi, au fost descoperite atat In Pompeicat ~i In alte a~ezari romane. in secolele XVII~i XVIII strazile Parisului au devenit atat deaglomerate cu afi~e Incat a fost necesara intro-ducerea unor reglementari legale.

Asemenea afi~e erau pur informative ~iconstau de obicei din denumirea unor arti-cole, produse, date ale evenimentelor, cum arfi meciuri de box, circuri sau chiar executiipublice. Majoritatea lor aveau .tiraj scazut.Doar la Inceputul secolului al XIX-lea,evolutia tiparului (Indeosebi a tehnologieireproducerii color) a revolutionat designulaf~elor, ridi~ndu-le la nivel de arta.

le~irea in lumeDupa inventarea litografiei, in 1793, o metodade tiparire de pe o matrita plana pe o supra-fata metalica, au Inceput sa se produca afi~ede calitate In serie mare. Asemenea inovatiitehnologice au dus la o buna colaborare Intretipografi ~i arti~ti, contribuind la o adevarataInflorire a artei afi~elor, Intre 1870-1939.

Cel mai prolific creator de afi~e de laInceputul acestei epoci a fost artistul francezJules Cheret, considerat pe drept cuvantparintele afi~elor moderne. Cheret a abando-nat stilul afi~elor ca simple purtatoare deinformatil, pur tipografice (doar o In~iruire decuvinte), In favoarea imagini vizuale suges-tive, cu un personaj central colorat.

Cheret a creat mil de afi~e cu teme diferite,~um ar fi publicitatea pentru teatrul FoliesBergeres, pana la reclama pentru caile ferate,statiunile sau produse comerciale. Personajelesale feminine -fete In jupoane rava~iteflirtand ~i turnftnd Dubonnet In pahare minus-culesau zambind seducator sub luminastralucitoare a intrarii de .Ja "Saxoleine" -proveneau din traditia stilului francez de pic-tura rococo. Utilizarea culorilor- stacojiul viu,tonuri de albastru ~i galben -era .lnsa, laCheret, originara din Anglia unde artistul a ~itrait Intre 1859-1866. in aceasta perioada artis-tul a fost captivat de arta peisagistuluiJ. M. W.Turner ~i multe dintre culorile utilizate In

T oulouse-LautrecUn alt entuziast al gravurii japoneze a fostToulouse-Lautrec, maestrul afi~elor litograficecolorate. Din 1888 el a inceput sa ilustrezeteatrele, salile de spectacole(mai ales celebrulMoulin Rouge), cafenelele ~i viata de mahalaa Parisului. Directorul de la Moulin Rouge l-arugat sa-i creeze un afi~ pentru a reu~i sa inlo-cuiasca unul realizat de Cheret. Rezultatul a

"fost celebrul Moulin Rouge -La Goulue, din 1

1891. Aceasta lucrare a demonstrat imediat ta- ~lentul artistului pentru arta afi~elor, cu o uti- ~

203

ART A AFI$ELOR

O Acest afi~, creat de Gladys Peto, in 1920,incuraja oamenii sa ia trenul ~i sa se bucurede o zi in mediul rustic.

O Amanfii, realizat de Alphonse Mucha,marele creator de afi~e ceh, in mod evidentinfluen,at de stilul decorativ, alambicat alcurentului Art Nouveau, cu larga raspandirein Europa, la sfar~itul anilor 1800.

O in anii 1920-'30, oamenii au devenitaproape obseda,i de calatorii. Boga,ii i~icumparau automobile luxoase. Ceilal,i semul,umeau sa priveasca afi~ele, cum e cel deaici, realizat de Otto Ernst, ~i sa viseze.

lizare incitan~ a culorilor, denaturare, cari-caturn ~i contururi accentuate.

in anti care au unnat, Toulouse-Lautrec arealizat afi~ele lui cele mai faimoase: pentrucant~reata excentric~ Aristide Bruant ~i artistaJane Avril pe care o iubea cu pasiune (celemai reu~ite sunt Le Divan ]aponais, ConfettiBelb ~i Les Cbaines Simpson). Stilul lui deviat~ dezordonat (era alcoolic ~i suferea desifilis) i-a scurtat viata ~i Toulouse-Lautrec amunt prematur la doar 36 de ani. Cu toateacestea, lucr~rile sale remarcabile au con-tribuit la recunoa~terea afi~elor litografice cafonn~ de art~.

Doi alti mari creatori de afi~e care au p~~itin unnele lui Toulouse-Lai.itrec au fost artistulceh Alphonse Mucha ~i Theophile Steinlen.Marele talent allui Steinlen era de a reprezen-ta s~racti Parisului a~a cum erau -sp~l~toresestrigand insulte ~i prostituate a~teptand int~cere in vreme ce filfizonti bajbaiau dup~bani. Pe de al~ parte, Mucha a r~mas cunos-cut pentru frumoaseleafi~e ale celebrei actritea vremti, Sarah Bemhardt.

Multicolore ~i decorativeMucha, ca multi alti arti~ti ai zilelor sale, a fostputemic infiuentat de stilul Art Nouveau.Acest stil era unul foarte decorativ care a1nflorit in majoritatea t~rilor Europei de Ve'5t,

.din 1890 pan~ la primul r~zboi mondial.Principalele trns~turi ale unei ilustratti Art

Nouveau sunt lintile unduitoare, care se1ncol~cesc ~i se amestec~ constant, 1ntr-unmodel f~rn sfar~it. Exponentul acestei mi~c~ria fost graficianul englez Aubrey Beardsley. in1894, tan~rul talent a creat un afi~ pentruAvenue Theatre care a schimbat 1ntreaga con-c~Ptie despre arta afi~elor. "Nicicand nu fuse-se creat ceva atat de captivant, atat deirezistibil1n arta afi~elor, ca un adev~rat teza-ur al metropolei" a scris un critic de art~cativa ani mai tarziu. Afi~ul de o simplitatearogan~ al lui Beardsley, Avenue, a dat

204

n;lscut In Rusia, sub numele s;lu real AdolpheMouron. El a creat muJ.te afi~e pentru statiunide litoral ~i pentru croaziere, printre care unafi~ ~ocant, din 1935, ilustrand o vederefrontal;l a transatlanticului Normandie. Vapo-rul imens traversand o mare calm;l sugerasiguranta, pacea scenei fiind Intrerupt:l doarde zborul pesc;lru~ilor.

MuJ.te afi~e turistice britanice reu~ite dedup;l cel de-al doilea rnzboi mondial au fostcreate pentru compania London Transport.Frank Pick, directorul general al metrouluilondonez, cu spirit inovator, a angajat tineriarti~ti ~i proiectanti talentati pentru a crea o

na~tere la comentarii favorabile. in ciuda uneis~n~~ti ~ubrede ~i a mortli sale timpurli (ladoar 25 de ani), opera lui Beardsley a fostprodigioas~ ~i artistul a avut o mare influent:Iasupra multor arti~ti creatori de afi~e dinlntreaga Europ~ dar ~i din America.

Puterea afiseloro dat~ cu expansiunea ind~strial~ din secolulal XX-lea ~i cu cre~terea publicului consuma-tor, arta afi~elor s-a dovedit a fi un mijloc pU-ternic de reclam~ ~i propagand~.

Profitand de elementele de efect ale stil-urilor Art Nouveau, cubismului ~i Art Deco,creatorii de afi~e din urm~toarele decad~ auconferit lucrarilor lor un stil inconfundabil ~ide o mare diversitate. Afi~ele Art Nouveau, deexemplu, sunt foarte contrastante cu afi~elepublicitare robuste create de englezl;ll JohnHassall, al c~rui afi~ Skegness Is So Bracing afost o creatie clasic~ a acelei perioade.

Multe dintre afi~ele celebre ale secolului alXX-Iea fac reclam~ turistic~, o nou~ form~ deamuzament ~i de recreere. Motivele multoradintre afi~ele viu colorate ale anilor 1920-1930se caracterizau printr-o energie pura ~i exu-berant:I, partial datorit~ noli obsesli a vitezei~i a c~l~torlilor care se potriveau cu autoturis-mele luxoase, trenurile rapide ~i vapoarele decroaziera ale vremli.

Unul dintre cei mai buni creatori de afi~eturistice a fost AM Cassandre (1901-1968)

pline de umor cat ~i capricioase. in seria luiJohn Gilroy, My Goodness, My Guinness bereabrun~ este in pericol de a se v~rsa din cauzaunei foci prietenoase. Af~ullui H. Harris, Bovrilprevents that sinking feeling, prezinta un b~rbatbuimac, Imbrncat in pijama, c~lare pe o sticl~de Bovril in mijlocul oceanului, iar afi~ul Bistokids, realizat de will Owen, prezenta doi ~tren-gari savucind mirosul sosului de came Bisto.

Afi~ele de rizboi ~i politiceCreatia de afi~e a inflorit intotdeauna pe timpde rnzboi ~i a transform~rilor politice intense.in ambele r~zboaie mondiale, propaganai~tiiguvemamentali s-au bazat pe abilit~tile cre-atorilor de af~e. Lucr~rile aveau scopuri vari-ate -de sustinere a moralului, colectare defonduri, recrutare sau pur ~i simplu incitareamandriei nationale. Creatorii erau sf~tuiti s~ nuarate ~i partea cealalt~ a monedei: moartea eravinduta intr-o maniern vesel~ ~i in~ltatoare.

Probabil c~ afi~ul cu cel mai mare succesdar ~i cel mai imitat a fost afi~ul de recrutareYour Country Needs YOU! ("Patria are nelJ()iede tine':), realizat de Alfred Leete, in caredegetul neindurntor al Lordului Kitchenerpare s~ sarn afarn din imagine. Alte afi~e derecrutare erau chiar mai cinice. O metod~ dea convinge un b~rbat s~ se lase recrutat eraprin intermediul familiei. intr-o celebrn creatiea lui Savile Lumley o fetit~ ce sta pe genunchiitatalui intrebandu-l: rata, ce ai facut TV fntimpul marelui razboi? B~rbatul prive~teincurcat, in vreme ce b~ietelul lui se joac~ lapicioarele sale cu sold~tei.

De~i in perioada celui de-al doilea rnzboimondial radioul a devenit principalul mijloc

00 in timpul razboiului s-a profitat deputerea de sugestie a afi~elor. Afi~ele derecrutare ii obligau pe barbati sa se inroleze(stanga), jar avertismentele erau adesea vese-le, ca in acest afi~ realizat de Fougasse (jos).

noua imagine a sistemului. Cel mai talentatprotejat al acestuia a fost E McKnight Kauffer,de origine americana, al carui afi~ pentruMuzeul Londrei (1922) a devenit clasic. Stilulnoilor afi~e era diferit: In loc sa reprezinte untren care strabate un peisaj atragator, noileafi~e aratau destinatia ~i informau calatoriidespre detalii ale rutei.

Si celelalte companii de transport i s-aualaturat companiei London Underground Incautarea noilor creatori de afi~e. W MTeasedale, director de publicitate la Londonand North-Eastern Railway, a contractatcateva dintre afi~ele celebre: Interior of YorkMinster -realizat de Fred Taylor ,Scarborough -al lui Frank Nebould sauClacton-on-Sea allui Lilian Hocknell. Cea maimare descoperire a fost Tom Purvis care acreat afi~e pentru coasta de Est, care redaubucuria vietii la mare -turi~ti langa parasolare~i colaci de salvare.

Creatorii de reclame pentru produsele co-merciale erau adesea restrictionati de cerereaclientului. Expertii in publicitate considerauca un afi~ care nu reu~ea sa capteze interesulpublicului in doua secunde nu era perfor-mant. Acesta este motivul pentru care multecompanii au insistat ca afi~ele lor sa fie maidetaliate, mai naturaliste: prezentand claroferta unui potential cumparator.

in ciuda ' acestui conse1Vatorism, in anii1920-1930 multi creatori de afi~e mai utilizaustiluri ale unor mi~cari non-naturaliste, cum arfi cubismul sau fauvismul. Unul dintre celemai cunoscuie este cel realizat de Cassandre,in 1932, pentru Dubonnet (Dubo... Dubon...Dubonnet), prezentand in maniera cubisticaun om mic cu palarie, acoperit treptat cuaperitivul ro~u. Mi~ul a fost preluat de firma~i este ~i astazi semnul ei distinctiv.

Af~ele cele mai populare ~i cu cel rnai rnaresucces comercial

205

ARTA AFI$ELOR

O Un afi~ creat dePeter Max, intitulatO zi minunato devaro cu pasturile de

funde ca mesaj,

afi~ele sfar~ituluianilor '60 ~iinceputul anilor '70au devenit opere dearta suficient de

ti expuse pe pere~i.

~

~1-W

O Un afi~ creatde JacquelineStiles pentru

Conferin,aNa'ionala aStuden,ilor Anti-Razboi, din 1970.Atat afi~ul, cat ~iconferin,a propriu-zisa, cereau sfar~i-tul razboiului dinsud-estul Asiei.

!1w

O Reclamele pen-tru Coca-Cola pot ti

u~or recunoscute,indiferent de limba

(aici thailandeza),datorita culorilor ~i agraticii -un mod deabordare utilizat demul,i creatori dereclame.

I j ::J

§

~T

Nigel Waymouth, s-au concentrat pe creareaafi$elor psihedelice ca art:l 1n sine. Pentruprima data afi$ele au inceput sa se produca inmasa nu pentru mesajullor propagandistic saupentru reclaIrul ci ca opere de art:l.

Afi~ele militantejn vreme ce arti$tii underground din MareaBritanie $i SUA experimentau o arta de "exten-sie a mintii", studentii francezi participanti la"Revolutia din Mai" din 1968, au dezvoltat oforma cruda $i durn de afi$e politice. Serigra-flate pe panouri de Irultase, ele erau predo-minant alb-negru $i atacau politia $i guvemulgeneralului De Gaulle. Multe descriu politia cape o fonru1 de rnanipulare sinistr;I, lipsita dechip. Un afi$ cu mare efect ironizeaza domi-natia lui De Gaulle asupra rnijloacelor mediaprezentaridu-i caricatura purtand in brate untelevizor cu rnarca HMV ("Vocea Stapanului").

jn august 1968, cand tancurile ruse$ti auinvadat Cehoslovacia, studentii praghezi moti-vati politic au utilizat acela,5i stil de afi$eimprovizate, cu oase $i cranii, pentru a-$irnspandi in lume mesajullor politic, $i pentrua-$i exprima furia.

de propaganda, putine tclri ignorau impactulgrafic al afi~elor. Un exemplu memorabil,Careless Talk Costs Ljves -ilustrat umoristic dedesenatorul Fougasse de la revista Puncb -

reamintea oamenilor ca "Vorba farn noimapoate CoSta vieti omene~ti". Alte afi~e indem-nau poporul britanic sa economiseasca com-bustibil, sa munceasca mai mult, sa nu uite decamuflaj, sau sa-~i cultive singuri hrana.

Af~ele au foSt eficiente ~i in prezentareaororilor rnzboiului. Unul dintre cele maiizbitoare a foSt cel realizat de cehul VaclavSevcik. in protestul sau personal fatcl debomba atomica, afi~ullui prezinta o ciupercaatomica giganta formata din cranii ~i un sin-gurcuvant-slogan: "NU!".

Dupa cel de-al doilea rnZboi mondial uti-lizarea altor mijloace media (televiziune, radiosau cinematografie) dar ~i aparitia unor noimijloace de tiparire, prin fotografiere, au dusla disparitia artei afi~elor grafice.

Perioada psihedelica -anii '60Dar afi~ele grafice pure nu au murit. Aceastafonrul de arta a foSt readusa in atentia pub-licului cu mult zgomot de creatorii psihedelicide afi~e ai anilor '60. "Copiii florilor", noncon-fo~tii consumatori de droguri, au SCoS laiveala 0 forma de culturn bazata pe 0 vastitatede stiluri, dand na~tere unei arte descrisa deun critic contemporan ca "0 buliba~eala vizio-narn ~i halucinanta". Mijloacele de exprimare aacestui gen de arta au foSt la inceput copertelediscurilor muzicale (de exemplu SergeantPepper, LP-ul celebrei formatii Beatles) sau alerevistelor de avangarda, cum ar fi oz. Uniia~ti insa, printre care Michael English ~i

206Arta ~i omul 47 -ART NOUVEAU. Arta ~i omul 142 -HENRI DE TOULOUSE-LAUTREC

Imaginea cea mai cunoscuta dintre toateafi~ele politice realizate in anti '60 este ins~cea a lui Che Guevara (tip~rita de RevolutionPress), eroul cubanez adorat de revolutionariidin intreaga lume, mai ales de c~tre studenti.

Arta afi~elor, ca forrruI de protest, a fostrevitalizat~ in decursul ultimilor ani, maidegrab~ in estul Europei decat in vest.Liberalizarea din ce in ce mai accentuata, carea urmat dup~ c~derea comunismului, a oferitarti~tilor libertatea de a condarnna politicientiprin intermediul afi~elor. Dup~ ani dereprim~ri politice, arti~tii din Europa de Est auredescoperit puterea afi~elor care au inflorit indecursul anilor Revolutiei Ruse.

Arta af~elor, cu toate c~ a dep~~it de multperioada clasic~, care a inceput in Franta se-colului al XIX-lea ~i a durat pana: la sfa~itulcelui de-al doilea rnzboi mondial, va supra-.vietui ca o forrruI foarte expresiv~ de arta.pan~ in secolul al XXi-lea. Aceasta pentru c~generatti succesive de creatori de afi~e auimpus o m~ ~i un stil, unul dup~ altul pan~la arta comercial~ modem~, atat in reclameletelevizate cat ~i in afi~e sau caricaturi, toatefoarte bogate ~i foarte variate.