2011 glomerulonefr cronice
DESCRIPTION
glomerulonefrite croniceTRANSCRIPT
Glomerulonefrite
cronice
Glomerulonefrita cronica Glomerulonefrita cronica
Anomalii urinare progresive
- proteinurie nefritica (<3,5 g/zi/ 1,73m2)- proteinurie nefrotică (>3,5 g/zi/ 1,73m2)
si/sau - hematurie
- HTA
- declinul functiei renale - Biopsia renala – diagnostic histologic
Anomalii urinare progresive
- proteinurie nefritica (<3,5 g/zi/ 1,73m2)- proteinurie nefrotică (>3,5 g/zi/ 1,73m2)
si/sau - hematurie
- HTA
- declinul functiei renale - Biopsia renala – diagnostic histologic
Glomerulonefrita cronica Glomerulonefrita cronica
-Etiologie
- post infectioasa: GN poststreptococica, sifilis, endocardita, infectie HIV- diabet - neoplazii: Hodgkin, limfoame, melanom - boli sistemice: LED, PR, Sogren,
dermatomiozita, Goodpasture, sarcidoza, amiloidoza
- rejectie cronica de grefa renala,- sindromul Alport- toxice: Au
-Etiologie
- post infectioasa: GN poststreptococica, sifilis, endocardita, infectie HIV- diabet - neoplazii: Hodgkin, limfoame, melanom - boli sistemice: LED, PR, Sogren,
dermatomiozita, Goodpasture, sarcidoza, amiloidoza
- rejectie cronica de grefa renala,- sindromul Alport- toxice: Au
Diagnosicul glomerulonefrita cronica Diagnosicul glomerulonefrita cronica
- urmarirea evolutiei GNA
- sindrom nefritic/nefrotic - HTA - evolutie uneori severa - anemie + HTA - IRC - greu de diferentiat de alte
nefropatii cronice
Sugereaza GNC:- proteinuria + microhematurie
- eco: rinichi simetrici, mici + calice normale
- urmarirea evolutiei GNA
- sindrom nefritic/nefrotic - HTA - evolutie uneori severa - anemie + HTA - IRC - greu de diferentiat de alte
nefropatii cronice
Sugereaza GNC:- proteinuria + microhematurie
- eco: rinichi simetrici, mici + calice normale
Anatomopatologic
1. glomerulopatia cu modificări minime
2. glomeruloscleroza focal segmentară
3. glomerulonefrita mesangioproliferativă
4. glomerulonefrita membranoproliferativă
5. glomerulopatia membranoasă
6. nefropatia diabetică
7. S Alport
Aspect histologic in GNC
Nefropatia glomerulară cu modificări minime
• 80% din cazurile de sindrom nefrotic întâlnite la copii sub 16 ani şi 20% din cazurile apărute la adulţi.
• incidenţă maximă între 6-8 ani
Etiologie
• Idiopatic • Cresterea incidentei HLAB12 sugereaza predispozitie genetica
• Asociat cu • medicamente ce determina nefrita interstitiala (rifampicina,AINS)• HIV • Consum de heroina, • Boala Hodgkin si alte limfoame
•
Prezentare clinicăSindrom nefrotic :
• Proteinurie >3–3,5 g/yi (la copii proteine cu GM mare IgG si α2-macroglobulina)• Hipoalbuminemie• Edeme• Hiperlipidemie• Lipiduria• diateza trombotică • Declin în GFR în 10–30%.
Diagnostic anatomopatologic
•MO : Arhitectura normală•IF : -tipic fără depozite de imunoglobuline şi complement -uneori moderată hipercelularitate mezangială şi rare depozite de C3 şi Ig M -ocazional depozite de IgA la fel ca în nefropatia cu Ig A
ME : distrugerea difuză a proceselor podocitare (considerată anterior fuziunea proceselor podocitare)
Nefron normal / MCD
ME: distrucţia (fuzionarea) proceselor podocitare
IF: mici depozite mezangiale de Ig M
Tratament • prognostic bun• remisie spontană 30-40% copii, mai puţin la adulţi.
• Glucocorticoizi: 90% copii şi 50% adulţi au remisie după 8 săpt. de prednison
- copii 60 mg/m2/zi 4 săpt urmat de 40 mg/m2 încă pt 4 săpt; - adultii 1-1.5 mg/kg /zi 4 săpt, urmat de 1 mg/kg încă 4 săpt; 90% adulţi au remisie dacă terapia durează 20 -24 săpt.
Agenţi alkilanţi: Ciclofosfamida (2-3 mg/kg/zi) sau clorambucil (0.1-0.2 mg/kg/zi) se încep după remisia indusă de GS, se continuă 8 - 12 săpt. Ciclosporina induce remisiune în 60 - 80% cazuri.
Agenţii citotoxici pot induce remisie la cazurile steroid rezistente.
Efecte secundare: risc de infertilitate, cistită, alopecia, infecţie şi cancer.
Glomeruloscleroza focală segmentară
Diagnostic anatomopatologic
• MO: colaps segmentar glomerular afectând < 50% din glomeruli, cu depunere de material hialin amorf, proces ce afectează preponderent glomerulii juxtamedulari.
• ME constată alterarea epiteliului glomerular.
Nefron normal / GSFS
GSFS HIV :disparitia anselor capilare, colapsul matricei mezangiale, hipertrofia cel.epiteliale
Etiologie
• Idiopatică (majoritatea)
• În asociere cu boli sistemice sau medicamente: HIV, DZ, boala Fabry
• congenitală (hipertensiune capilară glomerulară): oligonefropatie, agenezie unilaterală renală.
Câştigată: • nefropatie de reflux, glomerulonefrite sau nefrita tubulointerst.
• Alte boli ca răspuns adaptativ: obezitatea din sleep apneea, disautonomia familială. • Consumul de heroină.
Etiologie
Prezentare clinică
Sindrom nefrotic 66% din cazuri:
• Proteinurie neselectivă >3–3,5 g/24 ore, edeme, lipidurie, hipoalbuminemie, hiperlipidemie, diateză trombotică, declin lent în GFR în 10–30%. • HTA• IRA uşoară.
Sediment urinar anormal:hematii, cilindrii hematici, leucocite.
Tratament
• Remisie spontană rară. • Glucocorticoizi: proteinuria se remite după 8 săpt la 20-40% din pacienţi şi după 16-24 săpt răspund 70%. • Ciclofosfamida şi ciclosporina, induc remisia parţială/completă la 50-60% cazuri.• Mycophenolate mofetil este o optiune la cazurile rezistente.
• Transplantul renal este complicat de recurenţa GSFS în 50% din cazuri şi de pierderea grefei. •Factori asociaţi cu risc crescut de recurenţă: - interval scurt între debutul GSFS şi
ESRD, - vârsta tânără la debut, - hipercelularitate mezangială.
Tratament
Factori de prognostic nefavorabil
• Hipertensiunea arterială
• Funcţia renală anormală
• Rasa neagră
• Proteinuria de rang nefrotic
Glomerulonefrita proliferativă mezangială
• La 5-10% din pacienţii cu sindrom nefrotic idiopatic biopsia renală constată creşterea difuză a celularităţii glomerulare prin proliferarea mesangială, endotelială şi infiltrare cu monocite.
• IF: depozite de IgA, IgG, IgM
GPM - IF
Glomerulonefrita membranoproliferativă
(mezangiocapilară)
GNMP - creşterea grosimii MBG şi a nr. celule
Diagnostic anatomopatologic
• proliferare difuză: celule mezangiale şi infiltrarea glomerulilor cu macrofage;• expansiunea matricei mezangiale, • îngroşarea şi duplicarea membranei bazale glomerulare (“şina de tramvai”).
Etiologie:• Idiopatice Tip I: cu depozite imune subendoteliale şi mezangiale (complexe imune fara complement) (90%) Tip II: cu depozite dense intramembranoase(C3 fara complexe imune) Tip III: caracteristici mixte între GNMP şi nefropatia membranoasă
Tip 1
Tip 2
• Boli sistemice imunologice: SLE, crioglobulinemia mixtă, sdr Sjögren • Infecţii cronice: hepatita cronica activa si ciroza (de obicei asociata cu hepatita B sau C), HIV, endocardita infectioasă, abcese viscerale.
• Cancere, leucemii, limfoame.• Consum de heroină, sarcoidoză, microangiopatia trombotică
Prezentare clinică:
• Combinaţii variabile de sdr nefritic şi nefrotic.
• Declin acut sau subacut în GFR.
• Sediment urinar – microhematurie
• Proteinurie frecvent de rang nefrotic
Tratament
• Corticosteroizi• Imunosupresoare• Anticoagulante şi antiagregante plachetare• Plasmafereză (înlăturarea anticorpilor, antigenelor şi CIC)• Ciclosporina A (întrerupe răspunsul imun inhibând producţia de mRNA al IL2) *În toate situaţiile în care GNMP asociază o infecţie, gestul terapeutic iniţial constă în eradicarea acesteia !!!
Glomerulopatia membranoasă
GNM Diagrama comparativa intre stadiile evolutive
• MO: îngroşarea difuză a MBG, mai evidentă după colorarea cu acid periodic Schiff (PAS). • Boala de complexe imune
• Principala cauză a SN la adulţi (30-40%).• Incidenţa maximă la 30-50 ani, • Raport F:B=2:1,• Hipertensiunea apare la 10 -30% din cazurile în IRC
Etiologie
Etiologie•Idiopatica (majoritatea)• Boli sistemice sau medicamente: hepatita B şi C, sifilis, malaria, schistosomiaza, filariaza, endocardita. • Neoplazii: carcinom de sân, plămân, colon, stomac şi esofag; melanom; neuroblastom.
• Medicamente : penicilamine, captopril, AINS, probenecid,
• Boli autoimune sistemice: SLE, artrita reumatoida, sdr Sjögren, boala Hashimoto, boala Graves, boala mixta de tesut conjunctiv, ciroza biliara primitivă, spondilita ankilopoetica, dermatita herpetiforma, miastenia gravis, sarcoidoza, DZ, boala Crohn, sdr Guillain-Barré, boala Weber-Christian, sdr Fanconi, deficit α1 antitripsină.
Etiologie
Diagnostic clinic:
• Sindrom nefrotic
Evoluţie:Sdr nefrotic se remite spontan sau complet la 40% din pacienti. 30- 40% fac recăderi repetate. 10 - 20% suferă declin progresiv lent în GFR cu ESRD în 10–15 ani.
Factori de prognostic grav : - sex masculin - vârstă înaintată - HTA - proteinuria severă - hiperlipidemia
Tratament
• Trialuri controlate cu glucocorticoizi nu au aratat ameliorarea proteinuriei sau protectie renală. • Ciclofosfamida, clorambucil şi ciclosporina au arătat reducerea proteinuriei şi/sau declinului în GFR.• Transplantul este tratamentul la pacienţi cu ESRD.
NEFROPATIA DIABETICĂ
• Principala cauză a insuficienţei renale de stadiu terminal.
• nefropatia complică 30% din cazurile de DZ tip 1 şi 20% din cazurile de DZ tip 2.
Diagnostic morfopatologic• Glomeruloscleroza diabetică difuză• Glomeruloscleroza nodulară = Boala Kimmelstiel Wilson : patognomonică pt.nefropatia diabetica
Factorii de risc ai afectării glomerulare:
• Hiperglicemia• Hipertensiune glomerulară şi hiperfiltrare • Hipertensiune sistemică• Proteinuria• Fumatul• Polimorfismul genelor implicate în activitate axei RAA• Hiperlipemia
• hipertensiunea şi hiperfiltrarea glomerulară• microalbuminuria (30-300 mg/24 ore) apare după min 5 ani de evoluţie a DZ 1.• proteinuria apare după 5-10 ani de la instalarea microalbuminuriei.• ESRD apare după 5-10 ani de la instalarea nefropatiei.
Etiopatogenie
Diagnostic
• Pacient cu diabet zaharat• rinichii de dimensiuni normale sau crescute• retinopatie diabetică proliferativă• sediment urinar
Diagnostic anatomopatologic
• MO: îngroşarea membranei bazale şi expansiunea mesangială prin acumulare de matrice extracelulară (glomeruloscleroza PAS pozitivă). Aterosclerova vaselor renale
• dimensiuni normale sau crescute ale rinichilor
• IF: depunere de IgG în MBG în patern liniar
Glomeruloscleroza difuză
Glomeruloscleroza difuză şi arterioloscleroza
Boala Kimmelstiel-Wilson
Coloraţie PAS : îngroşarea membranei bazale tubulare
Factorii trigger ai hiperproducţiei de matrice extracelulară:
• hipertensiune glomerulară
• efect direct al hiperglicemie pe cel mesangiale
• produşi finali de glicare avansată
• factori de creştere (GH, ILGF 1, Ag II)
• citokine TGF-
• hiperlipidemia
• acumulare de sorbitol intracelular
• glicozuria induce reabsorbţia glucozei legată de Na din tubii proximali, crescând volumul extracelular şi Na din organism.
• eliberare de peptid natriuretic din Mo cardiace induce natirureza prin dilatarea arteriolei aferente, ceea ce creşte presiunea intraglomerulară şi RFG.
• hipertensiunea glomerulară susţinută duce la îngroşarea MBG, creşterea producţiei de matrice extracelulară şi glomeruloscleroză
Necroza papilară – macro- şi microscopic
Alte leziuni renale in DZ
Pielonefrita cronica
Tratament• Scopul este de a încetini progresia nefropatiei prin controlul
• glicemiei *HbA1C ~ 6,5%• HTA (<140/90 mmHg)• presiunii capilare glomerulare (medicaţie)
• Glicemia: dieta, ADO şi insulină. • IECA şi BRA medicaţia de ales ptr controlul HTA şi cea intraglomerulară.
Toţi patientii cu diabet trebuie urmariţi anual pt depistarea microalbuminuriei !
Mecanismul de acţiune al IECA şi BRA:
• inhibă acţiunea Ag II vasculară sistemică şi arteriolele eferente.
• atenuează efectul stimulator al Ag II asupra proliferării celulare glomerulare şi producerii de matrice.
• beneficii:
• întârzie timpul de instalare a ESRD cu 50% la pacienţii cu DZ 1.
• independente de valorile TA
Pacienţii cu nefropatie peste 12 ani trebuie să primească IECA indiferent de valorile TA
• 80% pacienţii cu DZ au nevoie de mai multe medicamente pt controlul HTA şi nefroprotectie.• dializa peritoneală sau hemodializa• transplant renal, cu/fără transplant de pancreas
Tratament
AMILOIDOZA RENALĂ
Tipuri de amiloid
Tipul AA :• structura beta-pliată • polipeptid asociat amiloidului, derivat din proteine
serice plasmatice (SAA = serum associated amyloid) • depunere : ficat, splină, rinichi
Tipul AL : • structura beta-pliată • polipeptid derivat din porţiunile N-terminale ale
lanţurilor uşoare de IgG • depunere : cord, tub digestiv, piele, muşchi
• Cea mai frecv boală infiltrativă glomerulara
• Amiloidul se depozitează în glomerul şi membrană bazală tubulară
• La coloraţia roşu Congo, în lumină polarizată, apar cristale birefringente de culoare verde crud (Granny Smith apple).
• Diagnosticul de amiloidoză se stabileşte prin biopsie rectala, renala
Amiloidoza localizata
• Rinichiul este mărit de volum, cu consistenţă fermă, palid-albicios translucid (“rinichi mare slăninos”).
• Microscopic - depunere selectivă la nivelul capilarelor glomerulare, mezangiu, în peretele arterelor mici, subendotelial şi la nivelul membranei bazale în tubii contorţi, ce conţin în lumen cilindri hialini.
• Evoluţia este spre sindrom nefrotic, cu insuficienţă renală cronică şi deces.
• Splina este mărită, dură, palid-albicioasă
Sindromul Alport
• Boală cu caracter ereditar, întâlnită mai frecvent la vârsta tânără şi în special la sexul masculin.
• Transmiterea genetică: variabilă, fie autosomal dominant, fie autosomal recesiv, fie uneori legată de cromozomul X
Clinic:
• Surditate de tip neuro-senzorial
• Afectare oculară (mai rară): sferofakie, conus cornean, rareori disfuncţie cerebrală
• Afectare renală: hematurie microscopică sau macroscopică cu caracter recurent asociată uneori cu proteinurie redusă
Boala cronica de rinichi
• Pierdere progresiva a functiei renale in luni/ani
• Sindr de retenţie azotata – HTA, DZ, obezitate, glomerulonefritele, boala lupica– Rinichi polichistic, adenom de prostata– Infectii HIV, – Ateroscleroza – nefropatia ischemica– Medicamente (AINS)– heroina
• Simptome – nespecifice initial • Poate fi identificata in prezenta complicatiilor
– Boala cardiovasculara– Anemie– Pericardita
Simptome si semne
• Initial simptome nespecifice• Crestrea creatininei, uree, K-emia• HTA si/sau insufcienta cardiaca • Astenie –anemie (deficit de eritropoietina)• Retentie volumica – risc de EPA• Hipocalcemie ( defict de 1,25 hydroxyvitamin D3)• Hiperfosfatemie (reducerea excretie de fosfati) cu
hiperparatiroidism secundar – Osteodistrofia renala
• Ateroscleroza accelerata (calcificari vasculare), disfunctie cardiaca agravata– prognostic grav prin deces CV si evenimente cardiovasculare
majore• Greta, senzatie de voma• Acidoza metabolica
Stadiile bolii cronice renale
• Stadiul 1Usoara diminuare a functiei renale GFR (≥90 mL/min/1.73 m2). – Modificari in examenul de urina
• Stadiul 2Reducere usoara GFR (60-89 mL/min/1.73 m2) – Modificari examen de urina, imagistica renala
• Stadiul 3Reducere medie GFR (30-59 mL/min/1.73 m2– stadiul 3A (GFR 45-59) si stadiul 3B (GFR 30-44)
• Stage 4• Reducere severa GFR (15-29 mL/min/1.73 m2)
– pregatirea pentru terapia de substitutie renala • Stage 5 (EDRS)• IR definita (GFR <15 mL/min/1.73 m2, cu terapie permanenta de
substitutie renala
Investigatii paraclinice
• Ex urinamicroalbuminurie/ macroalbuminuriehematurie
• Ecografia renala
• Creatinia, eGRF, uree, cystatin C
• ionograma
Screening pentru boala cronica renala
• Varsta > 60 ani• HTA• Diabetul• Obezitatea• Antecedentele de boala renala
• Screening– GFR e /1.73 m2 din creatinina serica – masurarea albumina / creatinina urinara – dipstick pentru hematuria.
Screening pentru boala cronica renala
• Referirea pacientului spre nefrolog – eGFR/1.73m2 < 30 sau descrestere > 3 mL/min/an, – urine albumin/creatinine > 300 mg/g– TA este greu de controlat– Hematurie sau alte date ce sugereaza GNC – Terapia de substitutie renala
Tratament
• Obiective– Incetinirea progresiei deteriorarii functiei renale– Cresterea supravietuirii
• Masuri terapeutice– IECA si BRA– Controlul HTA <140/90, 135/85 in DZ
• Asocierea la IECA, BRA a ACa nondihidropiridinici
– Controlul dilipidemiei• statine
– Eritropetina, calcitriol (D3)