Tumori Cerebrale I 2015

Tumori Cerebrale I 2015 slide 0
Download Tumori Cerebrale I 2015

Post on 18-Dec-2015

75 views

Category:

Documents

20 download

DESCRIPTION

CURS

TRANSCRIPT

  • TUMORI CEREBRALECURS ISef. L. Dr. Anca Butnaru

  • Originea tumorilor cerebrale= celule gliale

    + celule microgliale

  • Structuri cerebrale/ tumori primare1. Neuroni (origine ectodermala) tu. neuronale si mixte2. Celule gliale (origine ectodermala)- Astrocite astrocitoame- Oligodendrocite oligodendroglioame- Celule ependimale ependimoame 1+2 = tu. neuroepiteliale3. Microglia (origine mezodermala) sarcoame cu celule reticulare4. Invelisuri, Vase (origine mezodermala) meningioame, angioblastoame 5. Baza de craniu (origine ectodermala) craniofaringioame, adenoame hipofizare

  • Tumori cerebrale-origineaEctodermale (neuroepiteliale)Mezodermale : meningeoame, angioblastoame,sarcoameEctodermale :craniofaringiom, adenoame hipofizareTulburari de dezvoltare: epidermoid, dermoid, teratoameMetastaze Alte procese tumorale

  • Sindrom de masa= orice volum suplimentar intracranian fara precizarea naturii- produce compresiunea structurilor invecinate si la distanta:

    1. Ventriculi, spatii cisternale, vasculare,2. Tesutul cerebral: atrofie- tu. cu evol. lenta herniere (angajare)3. Osul : atrofie prin compresiune , dehiscenta de suturi, invazie cu osteoliza

  • Tu. Cerebrale-aspecte clinice Instalare si evolutie insidioasa:CefaleeAmeteliCrize epileptice >30 aniDeficit neurologic focalDementa subacuta progresivaSindrom de HIC

  • Posibilitati terapeuticeConfirmare biopticaRezectie chirurgicalaRadioterapieChimioterapie

  • Evaluare post-rezectie (CT, IRM)

    caracteristiciGranulatie/cicatrice tumoraCaptare ziua 1-2Nu Da

    Captare >ziua 3-4DaDa

    Modificarea dimensiunilor in timpScadeCreste

    Forma prizei de contrastLineara, in afara patului tumoralNodulara, solidaEdemul, efectul de masascadecreste

  • Evaluare post-terapeuticaPost-trat.exista modificari ce pot imita un aspect rezidual sau recurent

    Terapia cu corticosteroizi: stabilizeaza defectele BHE, reduce volumul si proeminenta edemului perifocal si al componentelor tumorale cu priza de contrast (utilizarea dozelor constante pt. progresie/regesie a tu.)

    Post-radioterapie selectiva: necroza de radiatie a tu; zona necrotica are priza de contrast periferica inelara, mai mare decat tumora originala, apare la 4-8 luni dupa terminarea tratam.

  • Evaluare post-radioterapie (CT, IRM) Pierdere de substanta nervoasa centrala si corticalaImagistic (?) : diferentierea intre tumora restanta/recurenta si radionecrozaSemnele si simptomele radionecrozei sunt nespecifice si nu se diferentiaza de recurenta tumoralaIn functie de momentul aparitiei, leziunile de iradiere sunt: A. precoce (in timpul tratamentului)B. < 3 luni dupa tratament C. > 3luni-ani dupa tratament

  • Leziuni postiradiere SNC

    aspectulPrecoce(saptamani)< 3 luni posttratament> 3luni-aniposttrat.manifestareaedem insubst. albatranzitoredem insubst. albatranzitormodificari focale sau difuze de durata in s.a.Priza de contrastnurarpoate fi prezentasechelenunuvasculita, demielinizaricalcificarinunuda, la copiiLeucoencefalopatie necrotizanta diseminatanunuRar, + chimioterapieSimptome reversibiledadanuTeleangiectazienunudaHemoragienunufrecventa

  • Tumora versus necroza de iradiere

    Tu. reziduala/recurentaNecroza de iradieretimpulImediat sau cu intarziereluni/ aniEfect de masa/edemprezentprezentPriza de contrastprezentaprezentaPET (18-DFG)pozitivnegativSPECT (Thaliu-201,C11-Metionina)pozitivnegativMRSpectroscopieCholina Cholina MR de perfuzieCBV CBV

  • Control in evolutie (postop./radioterapie)Post-trat. exista modificari reziduale care nu semnifica recurenta

    Aspecte CT: lipsa de substanta nervoasa demielinizari vasculita atrofia cerebrala hemoragii teleangiectazii leucoencefalopatia necrotica difuzaApar la 6 luni postop sau post radioterapie

  • Generalitati-tu cerebraleTipurile CT sunt mai restranse decat tipurile histo-patologice

    CT este metoda de electie pentru tumorile calcificate (ex. Oligodendrogliome)

    In urgente important este efectul de masa/ hernierea si nu tipul tumorii

    IRM este superior CT in diferentierea tumorilor (rezolutie de densitate superioara) si mai exacta pentru extensia lor (examinare preoperatorie)

    Positron-emission tomography (PET) este superioara in detectarea recidivelor

  • Generalitati/ tu. cerebraleApar la toate grupele de varsta

    Schimba activitatea biologica: astrocitom grad II grad III glioblastom grad IV; pot fi inalt maligne de la inceput.

    Tumorile primare SNC nu metastazeaza in corp (exceptie, MEGO: Meduloblastom,Ependimom,Glioblastom multiform, Oligodendrogliomul)

    Aspectele clinice/prognostice depind de gradul tumorii (I-IV)

    Optiunile terapeutice depind de gradul tu.

  • CT/ IRM raspund la intrebarile:1. tu intra sau extraaxiala ?2. tu primara sau metastaza unica?3. meta multiple sau tu multicentrica ?4. unica invaziva sau circumscrisa5. grad de malignitate: structura inomogena + priza de contrast ?6. diseminare : LCR, meninge, dura ?

  • clasificari/ tu. cerebraleneoplasmele intracraniene sunt clasificate n funcie de aspectele lor histologice; schema de clasificare a tumorilor sistemului nervos central este cea stabilit de OMS (WHO)

    neoplaziile primare ale S.N.C. sunt mprite n dou mari grupe: tumori gliale i tumori nongliale

    tumorile cerebrale pot fi grupate n funcie de prevalen: sunt primare, iar sunt metastatice

    grupate n funcie de vrsta de apariie n tumori pediatrice i tumori ale adultului,

    grupate n funcie de localizare: supra/infra-tentoriale si intra/extraaxiale (+localizari particulare: intraventriculare;linie mediana; baza de craniu, extensii)

  • CT: descrierea tumorii1. Structura: omogena sau inomogena /componente: chistice, parenchimatoase, necrotice, calcificari, zone hemoragice

    2. Contururi: nete (sau circumscrise ) sau slab delimitate (infiltrative)

    3. Forma: unice, multicentrice, sau multiple

    4. Dimensiuni : cranio-caudal, antero-posterior, latero-lateral

    5. Teritoriul ocupat: -intra sau extra-axial -teritoriul superficial sau profund (lobi) -supra sau subtentorial6. Extensia sau modificarea structurilor adiacente (incl. osoase):

  • CT: efectele tumorale secundareEdemul peritumoral: - mai accentuat in substanta alba digitiform - vasogenic (apa in spatiul extracelular) - nu se coreleaza intotdeauna marimea edemului cu marimea tumorii sau gradul de malignitate!!!!!!

    Compresiunea ventriculara: tu. din vecinatate;

    Efectul de masa: deplasarea structurilor mediene in partea opusa (in functie de marimea tu.) sau modificarea circumvolutiunilor si santurilor cerebrale de aceeasi parte;Extensia in hemisfera contralaterala: aspect de fluture ( limfomul primar, astrocitom anaplazic si glioblastomul multiform);

  • Tumori cerebrale

  • CLASIFICAREA TUMORILOR CEREBRALE N FUNCIE DE ASPECTUL HISTOLOGIC(WHO,OMS)I. TUMORI NEURO-EPITELIALEA. TUMORI ASTROCITARE:astrocitoameleglioblastomulB. TUMORI OLIGODENDROGLIALEC. TUMORI EPENDIMARED. GLIOAME MIXTEE. TUMORI DE PLEX CHOROIDF. TUMORI NEUROEPITELIALE CU ORIGINE INCERT:gliomatozis cerebri, astroblastom, spongioblastom polarG. TUMORI NEURONALE I MIXTE NEUROGLIALE:Gangliocitomul, gangliocitom displastic cerebelos, gangliogliom desmoplastic infantil, tumorile disembrioplazice neuroepiteliale, gangliogliom, gangliogliom anaplastic, neurocitom central, neuroblastomul olfactiv (aestezioneuroblastom),

    H. TUMORILE PARENCHIMULUI PINEAL (pineocitom, pineoblastom, mixte)I. TUMORILE EMBRIONARE:meduloepiteliomul, neuroblastomul, ependimoblastomul,tumorile neuroectodermale primitive (PNETs): meduloblastomul + variante

  • CLASIFICAREA TUMORILOR CEREBRALE N FUNCIE DE ASPECTUL HISTOLOGIC

    II. ALE NERVILOR CRANIENI SI SPINALI

    A. NEURILEMOM (SCHWANNOM, NEURINOM)B. NEURILEMOM ANAPLASTIC (MALIGN)C. NEUROFIBROMD. NEUROFIBROM ANAPLASTIC (NEUROFIBROSARCOM, SARCOM NEUROGEN)

  • CLASIFICAREA TUMORILOR CEREBRALE N FUNCIE DE ASPECTUL HISTOLOGIC

    III. TU MENINGELOR A. TUMORI ALE CELULELOR MENINGEALE:meningiomul + variantemeningeom atipicmeningeom papilarmeningeom anaplasticB. TUMORI MEZENCHIMALE NON-MENINGEALE:tumori osteocartilaginoase benignelipomulhistiocitom fibros, altele C. LEZIUNI MELANOCITICE PRIMARE: melanoza difuza melanocitom melanom malign D. TUMORI CU HISTOGENEZ INCERT:hemangioblastomul

  • CLASIFICAREA TUMORILOR CEREBRALE N FUNCIE DE ASPECTUL HISTOLOGIC

    IV. LIMFOAME PRIMARE si NEOPLAZII HEMATOPOETICELIMFOMUL MALIGNPLASMOCITOMULSARCOMUL GRANULOCITICALTELE

    V. TU. CU CELULE GERMINALEGERMINOMULCARCINOMUL EMBRIONALTUMORA DE SINUS ENDODERMALCHORIOCARCINOMULTERATOMULTUMORI MIXTE

  • CLASIFICAREA TUMORILOR CEREBRALE N FUNCIE DE ASPECTUL HISTOLOGIC

    VI. LEZIUNI CHISTICE I PSEUDOCHISTICECHISTUL DE PUNG RATHKECHISTUL EPIDERMOIDCHISTUL DERMOIDCHISTUL COLOID DE VENTRICUL IIICHISTUL ENTEROGENICCHISTUL NEUROGLIALTUMORA CU CELULE GRANULARE (CHORISTOM, PITUICITOM)HAMARTOMUL NEURONAL HIPOTALAMICHETEROTOPIA GLIAL NAZALGRANULOMUL CU CELULE PLASMATICE

  • CLASIFICAREA TUMORILOR CEREBRALE N FUNCIE DE ASPECTUL HISTOLOGIC

    VII. TUMORILE REGIUNII SELAREADENOMUL HIPOFIZARCARCINOMUL HIPOFIZARCRANIOFARINGIOMUL

    VIII. EXTENSII LOCALE ALE UNOR TUMORI REGIONALE PARAGANGLIOMUL (CHEMODECTOMUL) CORDOMUL CONDROMUL I CONDROSARCOMUL CARCINOMULIX. TUMORILE METASTATICEX. TUMORILE NECLASIFICABILE

  • CLASIFICAREA TUMORILOR CEREBRALE N FUNCIE DE ASPECTUL HISTOLOGIC

    PNET= primitive neuro-ectodermal tumor =tumori embrionale: meduloblastom, meduloepiteliom, neuroblastom cerebral/PNET supratentorial, ependimoblastom, meduloblastom pigmentar/ PNET melanotic vermian al copilului, tumora teratoida atipica / rabdoida;

    Glioame = astrocitoame, glioblastomul multiform, oligodendroglioame, ependimom, subependimom, meduloblastom, neuroblastom, gangliocitom si gangliogliom

  • benignitatea/malignitateaCriterii de evaluare preterapeutica:

    - Viteza de crestere si tendinta la recidiva > malign

    - Priza de contrast (MARE / VARSTA MARE)> malign

    - Edemul peritumoral +/-

    - pentru glioame: delimitarea (neta/infiltrativa); necroza; > malign- Calcificarile +/-

  • benignitatea/malignitateaCriterii imagistice noi:CT de perfuzie: flux cerebral crescut (neovascularizatie =malignitate)- biopsie in zonele cele mai malignePET: gradul tu. dupa fluxul cerebral si/sau metabolismul glucozeiBiopsia: - zona cu perfuzie crescuta - zona cu activitate metabolica cescuta - zona cu modificari imagistice semnificative IRM functional (pt. zone adiacente importante: vorbire, memorie, arii motorii) reduc aria de rezectie (maxim din tu. si minim din cortex functional)

  • Grade de malignitate: I-IV (WHO)

    Grad I: benignitate cu vindecare post-extirpare sau supravietuire cel putin 5 ani;Grad II: conditionat benigne, supravietuire de cel putin 3-5 ani post-op;Grad III: malignitate conditionata, supravietuire post-op. de 2-3 ani;Grad IV: malignitate inalta, supravietuire post-op. 6-15 luni.

  • Tumorile astrocitare-clasificare WHO/grade

    AstrocitoameGradulmalignitatii

    circumscrise IdifuzeIIanaplasticIIIglioblastom multiformIV

  • Tumorile astrocitare-clasificare WHO/varsta/grad

    Astrocitoame circumscrise GradulVarsta/ani (peak age)Astrocitom pilociticI0 -20Astrocitom subependimal cu celule giganteI10 -20Xantoastrocitom pleomorficII10 -20Astrocitoame difuze (infiltrativ)II30 -40fibrilarII30 -40protoplasmicII30 -40gemistociticII30 -40Astrocitom anaplasticIII35 - 50GlioblastoameIV50 -70Glioblastom cu celule giganteIV40 -50GliosarcomIV50 -70

  • Tumorile embrionale-clasificare WHO/varsta/grad

    Tumora GradulVarsta/ani (peak age)meduloepiteliomIV0 -5ependimoblastomIV0 -2MeduloblastoamedesmoplasticIV0-16; 21-40cu celule mariIV0-16; maxim 7animedulomioblastomIV2,5-10,5melanoticIV0-9Supratentorial PNETneuroblastomIV0-10ganglioneuroblastomIV0-10Teratoid atipic/rabdoidIV0-5

  • CLASIFICAREA TUMORILOR CEREBRALE N FUNCTIE DE PREVALEN

    TUMORI CEREBRALE PRIMAREGLIOAMELE 45-50% din tumorile cerebrale primareASTROCITOAMELE: 34-40% (75% din glioame)OLIGODENDROGLIOAMELE: 2% (5% din glioame)EPENDIMOAMELE: 3% (7% din glioame)TUMORILE DE PLEX CHOROID: sub 1% (3% din tumorile pediatrice)MENINGIOAMELE 15%ADENOAMELE HIPOFIZARE 10%MEDULOBLASTOAMELE 6%SCHWANNOAMELE 6%CRANIOFARINGIOAMELE 3%TUMORILE PINEALE 1%LIMFOMUL CEREBRAL PRIMAR 1%HEMANGIOBLASTOMUL 1%ALTELE 5% pn la 10%

  • CLASIFICAREA TUMORILOR CEREBRALE N FUNCTIE DE PREVALEN TUMORI CEREBRALE SECUNDARE (METASTAZE)

    LOCALIZAREparenchimatoasleptomeningealdural

    ETIOLOGIEcancer pulmonarcancer sanmelanom

  • CLASIFICAREA TUMORILOR CEREBRALE N FUNCIE DE VRST I LOCALIZAREADULI - GENERALITI80-85% din toate neoplasmele intracraniene apar la vsta adult.tumorile primare (2/3) sunt mai frecvente dect metastazele (1/3).metastazele sunt mult mai frecvente la aduli dect la copii.creterea n vrst se coreleaz cu creterea malignitii.

    ADULI - LOCALIZARESUPRATENTORIALE (3/4)OBINUITEASTROCITOAME (anaplazice, glioblastoame)MENINGIOAMEADENOAME HIPOFIZAREOLIGODENDROGLIOAMEMETASTAZENEOBINUITELIMFOMULRAREEPENDIMOAMEINFRATENTORIALEOBINUITESCHWANNOAMEMENINGIOAMEEPIDERMOIDEMETASTAZENEOBINUITEHEMANGIOBLASTOAMELEGLIOAMELE DE TRUNCHI CEREBRALRAREPAPILOMUL DE PLEX CHOROID

  • CLASIFICAREA TUMORILOR CEREBRALE N FUNCIE DE VRST I LOCALIZARECOPII GENERALITI15-20% din neoplasmele intracraniene apar la vrsta copilrieitumorile SNC: locul al II-lea ca frecven ntre neoplaziile pediatrice dup leucemie.majoritatea tumorilor sunt primare, 60-70% infra-tentoriale.metastaze la nivelul SNC la vrsta copilriei sunt rare:

    6% provin din diseminri ale unor neoplasme extracraniene

    diseminrile neoplaziilor intracraniene primare la nivelul SNC sunt mult mai frecvente (meduloblastoamele, ependimoamele, tumorile de plex choroid, germinoamele, PNETs, pineoblastoamele, astrocitoamele de grad mare)

  • CLASIFICAREA TUMORILOR CEREBRALE N FUNCIE DE VRST I LOCALIZARECOPII sub 2 ani (rare 1-2%)ETIOLOGIE majoritatea sunt probabil congenitale.HISTOLOGIEASTROCITOAMEPNETsTERATOAMETUMORI DE PLEX CHOROIDLOCALIZARE majoritatea supratentoriale (2/3).

    COPII peste 2 aniHISTOLOGIEASTROCITOAME 50%PNETs 15%EPENDIMOAME 10%CRANIOFARINGIOAME 10%TUMORI DE REGIUNE PINEAL 3%LOCALIZARESUPRATENTORIALEASTROCITOAME 45-50%CRANIOFARINGIOAME 12%GLIOAME OPTO-CHIASMATICE/HIPOTALMICE 12%PAPILOAME DE PLEX CHOROID 12%EPENDIMOAME 10%TUMORI DE REGIUNE PINEAL 5%ALTELE: rareINFRATENTORIALEASTROCITOAME CEREBELARE 25-30%MEDULOBLASTOAME 15-25%GLIOAME DE TRUNCHI CEREBRAL 15-25%EPENDIMOAME 12-15%

  • Tumori calcificate ale SNCPrimare:AstrocitomPapilom de plex coroidCraniofaringiomEpendimomGangliogliomMeningeomNeurocitomOligodendrogliomTu. de regiune pinealaMetastaze: condrosarcom, adenocarcinom mucinos, mamar, colon, ovar, stomac,osteosarcom

  • Tumori astrocitareAstrocitomul pilocitic- grad IAstrocitomul subependimar cu celule gigante- grad IAstrocitomul infiltrativ de grad mic- grad IIAstrocitomul anaplastic- grad IIIGlioblastomul multiform- grad IV

  • Astrocitomul pilocitic-grad Idou tipuri histologice: JUVENIL I ADULT INCIDEN TIPUL JUVENIL- alturi de meduloblastom, cea mai frecventa tumora cerebrale pediatrice i cea mai frecventa tumori de fos cranian posteriar de la vrsta copilriei- cel mai frecvent tip histologic de astrocitom cerebelos- tumorile de la nivelul cilor optice sunt de obicei asociate cu NF tip I (5-15% din pacienii cu NF tip I au glioame de ci optice n timp ce 25% din glioamele de ci optice sunt asociate cu NF tip I) TIPUL ADULT rar, 2-10% din astrocitoamele intracraniene aprute la vrsta adult

    VRST I SEX- intereseaz copii i adulii tineri fr o predominan la un anumit sex- tumorile optochiasmatice/hipotalamice apar sub 12 ani - tumorile cerebeloase prezint maxim de frecven la vrsta de 10 ani- tumorile cerebrale emisferice prezint maxim de frecven la vrsta de 20 de ani- tipul adult se ntlnete ntre 40 i 50 de ani

    LOCALIZARE emisferele cerebeloase, vermis regiunea optochismatic, hipotalamic trunchiul cerebral emisferele cerebrale intraventricular

  • Astrocitomul pilociticASPECTE CT:Tipic: mas chistic bine delimitat, cu nodul mural solid, nsoit de edem perilezional minim

    zona chistic : - hipodensa, fara priza de contrast - este neobinuit la tumorile opto-chiasmatice - este voluminoas la cele din fosa craniana posterioar - este redus dimensional la tumorile supratentoriale

    poriunea solid: - izodensa/hiperdensa +/- calcificari , precontrast - priza de contrast intensa

  • Astrocitomul pilociticASPECTE CT:In fosa posterioara exista 3 forme:

    1. chist mare cu nodul parenchimatos mural2. priza de contrast inelara cu zona chistica centrala3. nodul parenchimatos fara zona chistica

    - comprima ventriculul IV,III-hidrocefalie necomunicantatumorile chiasmatice/hipotalamice se pot extinde spre nervii optici sau spre tracturile optice- anaplazia este neobisnuita cand predomina componenta chistica (morfologia-prognosticul)la copii aspectul este chistic tipic 60-80%, la adulti este solid

  • Astrocitomul pilociticASPECTE CT:Post-excizie are prognostic f. bun (5ani suprav. >90%)

    Dg. Dif. pt.leziunile de la nivelul cerebelului:meduloblastomulependimomul hemangioblastomulchistul dandy-walkerDg. Dif. pt. leziunile optochiasmatice/hipotalamice:germinomul supraselarteratomul supraselaradenomul hipofizarcraniofaringiomulDg.Dif.pt. leziunile cerebrale emisferice:xantoastrocitomul pleomorfgangliogliomulDg.Dif. pt. leziunile de trunchi cerebralastrocitomul fibrilar

  • Astrocitom pilocitic pontin (copil, 9 ani)CT + S.C.Componenta parenchimatoasaComponenta chistica

  • Astrocitoame pilocitice-grad I

  • Astrocitom subependimar cu celule gigante-grad IINCIDEN: apare n scleroza tuberoas (ST), dei numai 10 (7)-15 (23)% din pacienii cu ST sunt afectai

    VRST: de obicei sub 20 de ani

    LOCALIZARE: aproape exclusiv la nivelul orificiilor Monro

    nu se opereaza

    crestere lenta

  • Astrocitom subependimar cu celule giganteCT: - hiperdensa fata de substanta alba (ca si nodulii subependimari) - masa intens captanta, subependimara, localizata la niv. orif. Monro - hidrocefalie obstructiva - poate fi calcificata (ca si nodulii subependimari) Dg.Dif: - nodulii subependimari (nu au priza de contrast) - ependimom - neurocitom central - tesut heterotopic - chist coloid

  • Astrocitom subependimal cu celule giganteCT nativCT postcontrast

  • Astrocitom infiltrativ de grad mic-grad IIINCIDEN: mai puin frecvent dect cel de grad mare, reprezentnd 15-25% din astrocitoame

    VRST: afecteaz copii mari i adulii tineri (25-45 ani) cu uoar predominen pentru sexul masculin

    LOCALIZARE: COPIL trunchiul cerebral (in special punte, jonciunea cevicobulbar) cerebelul substana alb emisferic ADULT substana alb emisferic (fronto-temporal, temporo-parietal) cerebelul trunchiul cerebral

  • Astrocitom infiltrativ de grad micASPECTE CT: zona hipodensa omogena, circumscrisa sau difuzafara priza de contrastdelimitarea intre tumora si edemul peritumoral este imposibilaslab delimitatecrestere lenta, infiltrativafara evident efect de masauneori pot apare chiste intratumoralenu se deceleaza necroz nainte de radioterapie

    DIAGNOSTIC DIFERENIAL (leziuni emisferice): oligodendrogliomul gangliocitomul leziune de demielinizare n cadrul sclerozei multiple infarct encefalit

  • Astrocitom grad IICT postcontrast

  • Astrocitom gemistociticCT nativ CT postcontrast IRM,T1+G

  • Astrocitom anaplazic-grad IIIINCIDEN: al doilea ca frecven, 25-30% din astrocitoame VRST: poate apare la orice vrst, cu vrf de frecven ntre 35 i 55 de ani, prezentnd uoar predominan masculin LOCALIZARE: COPIL I ADULT TNR trunchiul cerebral (n special punte i bulb) ADULT substana alb emisferic (n special n lobii frontali,temporali,parietali) ASPECTE CT: - zone hipo si izodense, structura inomogena - moderata priza de contrast, forma inelara sau solida cu chiste (uneori seamana cu gradul II) - mic sau moderat edem peritumoral - tendin de extensie de-a lungul tracturilor nervoase din substana alb - tumorile pontine pot deplasa sau ngloba artera bazilar

  • Astrocitom anaplazicCT nativ CT postcontrast

  • Astrocitom anaplazic intraventricularCT postcontrast

  • Astrocitom anaplazic-grad III

  • Astrocitom anaplazic-grad IIIDIAGNOSTIC DIFERENIAL: ABCESUL CEREBRAL inel iodofil periferic cu grosime uniform context clinic de infecie

    METASTAZA UNICA localizare primar cunoscut

    GLIOBLASTOMUL uneori greu de difereniat ambele fiind leziuni cu structur neomogen predominena chistelor este compatibil cu un astrocitom de grad mare , iar cea a focarelor de necroz cu un glioblastom

  • Glioblastom multiform- grad IVINCIDENA: - cea mai frecvent tumor cerebral primar, cel mai frecvent tip de astrocitom (50%), cea mai agresiva- poate fi primitiv sau secundar - supravietuire 6-9 luni

    VRSTA: de obicei 50 -70 de ani, predominan aproape dubla la sexul masculin

    LOCALIZARE: la nivelul substanei albe emisferice si in n nucleii bazali sau infratentorial

    frecvent apar ca tumori polilobate sau biemisferice ce trec prin corpul calos (aspect de fluture) extensia de-a lungul tracturilor albe este frecvent (corp calos, comisuri, radiaii optice, capsula interna)

    diseminrile ependimar, meningeal, subpial, perivascular i subarahnoidian sunt frecvente

    focare tumorale multiple sincrone sau metacrone apar la peste 10% din cazuri multifocale sau multicentrice

  • Glioblastom multiform- grad IV ASPECTE CT: Nativ: mas circumscrisa parenchimatoasa cu structura inomogena (densitati amestecate, hipo/izo/hiper) prin necroz central, chiste, sangerari de diferite vrste hipodensitate periferica importanta prin edem peritumoralimportant efect de masaPostcontrast: priza de contrast intensa, inomogena prin neovascularizatie bogata, (cu exceptia zonelor de necroza): inelara, ghirlandiforma, nodulara5% prezinta chiste cu priza de contrast subtire si/sau umplere cu S.C.-nivel fluid-fluid se pot decela diseminri ependimare, leptomeningeale sau subarahnoidiene postcontrast

  • Glioblastom multiformCT nativ CTpostcontrast

  • glioblastomCT cu S.C.

  • GlioblastomCT nativCT post contrast

  • Glioblastom multicentricDg. Dif. :metastaze

  • Glioblastom

  • Glioblastom-f. particulare

  • Glioblastom multiform- grad IVDIAGNOSTIC DIFERENIAL leziunile cu captare inelar: LIMFOMUL o leziune cu iodofilie omogen, dar n cazul pacienilor cu deficiene imunitare leziunile inelare pot fi nedifereniabile

    METASTAZELE sunt de obicei leziuni multiple cu dimensiuni mici, dar o leziune solitar poate fi nedifereniabil

    ABCESELE leziuni de obicei multiple, n marea majoritate a cazurilor cu perete cu grosime milimetricpot fi asociate cu infecii extraaxiale/extracraniene

  • DIAGNOSTIC DIFERENIAL leziunile cu captare inelar:

    INFARCTUL SUBACUTleziune suprapus pe un teritoriu vascular intereseaz att substana alb ct i substana grispoate prezenta iodofilie giriform

    HEMATOMUL N REZOLUIE edem perilezional mai redus

    ZON DE RADIONECROZ poate fi nedifereniabil n absena unor examene anterioare corelate cu etapele terapeutice

    PLAC GIGANT N CADRUL SCLEROZEI MULTIPLE de obicei prezint efect de mas i edem minime sunt prezente i alte leziuni cu localizri tipice

  • Glioblastom multiform- grad IV DIAGNOSTIC DIFERENIAL LEZIUNILE HEMORAGICE:

    ALTE TUMORI PRIMARE SAU SECUNDARE HEMORAGICE poate fi nedifereniabil

    MALFORMAII ARTERIO-VENOASE (hemoragii oculte)necesar IRM (hemosiderin -sngerri succesive n antecedente) cu S.C identificarea vaselor dilatate si a nidusului

    HEMORAGIA HIPERTENSIVare predilecie pentru nucleii bazali i pentru punte

  • Glioblastom multiform- grad IV

    DIAGNOSTIC DIFERENIAL LEZIUNILE CALOSALE N FLUTURE: ASTROCITOMUL ANAPLAZIC nedifereniabil

    LIMFOMUL

    PLAC GIGANT ACTIV N CADRUL SCLEROZEI MULTIPLE

    MENINGIOM FALCIN PROFUND se prezint de obicei ca o leziune cu iodofilie omogen cu excepia tumorilor agresivelocalizarea extraaxial i ataamentul dural

  • Gliom cu aspect de "fluture" Gliom grad IIGliom grad IVGliom grad III

  • Gliom grad IIICT postcontrast

  • Gliom grad IIICT postcontrast

  • Tu primaraCT nativ CT postcontrastAbcesMetastazal.demielinizanta

  • Astrocitom parasagitalGRAD ?CT nativ CT postcontrastDg,dif. meningeom

  • *Meningeoamele dezvolta edem cand vin in contact cu substanta alba, altfel nu.

Recommended

View more >