18

INGRIJIREA PACIENTILOR CU TUMORI CEREBRALE

GeneralitatiCutia craniana contine encefalul (parenchimul nervos), lichidul cefalo-rahidian si vasele de sange.

Orice marire a volumului continutului cutiei craniene produce cresterea presiunii intracraniene, deoarece cutia craniana este inchisa, rigida, inextensibila.Fiecare din cele trei sectoare - parenchimatos, lichidian sau vascu!ar - pot fi interesate izolat sau in asociere. Izolat, H.T.I.C. poate aparea prin:1. acumulare de lichid transsudativ in tesutul cerebral = edem cerebral (in boli care distruq permeabilitalea membranelor celulare, permeabilitalea capilarelor, in unele intoxicatii, neuroinfectii, alergii);2. H.T.I.C. prin prezenta de L.C.R. in exces = hidrocefalie (dupa meningite, hemoragii subarahnoidiene, dupa traumatisme cranio-cerebrale, tumori cerebrale);3. H.T.I.C. de cauza vasculara:- existenta unui obstacol pe caile venoase cerebrale va conduce la acumularea de sange la nivel cerebral- vasodilatatia excesiva a arterelor; distensia pasiva a vaselor - in cazul hipertensiunii arteriale paroxistice.Tumorile pot fi benigne sau maligne.Intrucat tumorile benigne pot sa apara, uneori, in zonele vitale, ele pot avea aceleasi consecinte grave ca si tumorile maligne.Tumorile intracraniene pot fi primare (care apar din celulele tesuturilor cerebrale) si secundare sau metastatice, care provin cel mai frecvent de la un cancer pulmonar, genital, al tubului digestiv, osos, cutanat sau alte organe.Tumorile cerebrale sunt numite dupa numele tesuturilor in care apar; astfel, deosebim:gliomul - reprezinta cam jumatate din tumorile cerebrale; apare in orice parte a tesutului conjunctivmeningiomul apare in invelisurile meningeluineuromul- tumoare de nervi cranieni (neuronul acustic)angiomul- -tumoare a vaselor de sange

Manifestari de dependenta(Semne si simptome)Simptomele tumorilor intracraniene rezulta din efectele locale si generale a!e tumorii. O tumoare cerebrala de orice tip, situata oriunde in interiorul cavitatii cerebrale, poate cauza cresterea presiunii intracraniene.Tumorile produc, prin cresterea lor, fenomene de comprimare la nivelul encefalului, care se vor manifesta prin semne de localizare si prin semne ale sindromului de H.T.I.C.Continutul cutiei craniene neavand unde sa se extinda (deoarece cutia craniana este inchisa, rigida), masa cerebrala va avea tendinta sa hernieze, iar hernia cerebrala, odata declansata, reprezinta un grad maxim de gravitate.A. Manifestarile de dependenta vor fi, deci, manifestarile sindromului de H.T.I.C.- cefalee- varsaturi- tulburari vizuale- edem papilar- tulburari psihice- tulburari vegetative

Cefaleea- apare la 90% dintre pacienti; intensitatea durerilor se accentueaza progresiv in a doua parte a noptii, spre dimineata- se accentueaza clupa stranut, tuse si schimbarea pozitiei capului- localizarea cea mai frecventa este , fie occipito-cervicala, fie fronto- supraorbitara sau cele doua zone asociate- diminua dupa varsaturi- nu cedeaza la antialgice

.Varsaturile- spontane- explozive (in jet)- neprecedate de greturi- nu sunt legate de alimentatie- provocate, uneori, de miscarea capului

Vertij- senzatie de ameteala

*Tulburari vizuale- paralizia nervilor oculo-motori, cu dedublare etc.- dedublarea imaginii - diplopie (dedublarea dispare cand pacientul inchide sau isi acopera un ochi)- vedere estompataEdem papiiar- se descopera la examenul oftalmoscopic (dilatarea venelor retiniene, prezenta unor mici zone homoragice in retina)

Semnul pupilei- inegalilate pupilara (midriaza unilaterala)Eventual, pe masura ce T.I.C. creste, are loc dilatarea bilateral

Tulburari psihice- apatie, indiferenta, diminuarea atentiei, somnolenta, dezorientare, scaderea capacitatii intelectuale, confuzie Tulburari vegetative- bradicardie, dar pe masura ce P.I.C. continua sa creasca poate aparea tahicardie- bradipnee; dificultate respiratorie prin hipoxie. Hipoxia cauzeaza si cresterea P.I.C.B. Simptome in functie de localizarea tumoriiZona in care este localizata:Lobul frontal - paralizii sub forma de monopareze (monoplegii)brahiale sau crurale, hemipareze (hemiplegii ) de partea opusa leziunii - tulburari de personalitate - schimbare de comportament (tendinta de a face glume vulgare) - depresie, indiferenta, scaderea atentiei, neglijenta

- scaderea memoriei (hipoamnezie) - tulburari de echilibru si coordonare - crize de epilepsie de tip jacksonian (motorii) - paralizii faciale de partea opusa lobului bolnav - cefalee localizata in dreptul lobului lezat Lobul occipital- tulburari vizuale (hemianopsie, cecitate); hemianopsie= pierdere a vederii intr-o jumatate din campul vizual; cecitate= absenta vederii- halucinatii vizuale, agnozie vizuala (nu recunoaste obiecte sau personae cunoscute) - cefalee cu localizare occipitala'Lobul temporal . ' - halucinatii vizuale, olfactive sau gustative' - crize epileptice partiale;' - afazie, depresie, adesea agitatie. - tulburari de echilibru;Lobul parietal- tulburari de sensibilitate (hipoestezie, parestezii) de partea opusa lobului afectat- pierderea discriminarii stanga-dreapta (nu stie care este partea dreapta sau partea stanga)- apraxie- tulburari de orientare in spatiu- crize epileptice jacksoniene (sensitive ) In membrele si hemifata opusa lobului lezat Ventricul cerebral- cefalee intermitenta, care apare si dispare in functie de schimbarea de pozitje a capului- somnolenta- crize de epilepsie - apar si dispar brusc

Problemele pacientului- alterarea perceptiei senzoriale: vizuala, auditiva, kinestezica,, gustativa, tactila, oltfactiva- alterarea procesului de gandire- teama- disconfort - durere- modificarea perfuziei tesutului cerebral (HT.I.C.)- deficit de cunoastere - a starii de sanatate- modificari ale mobilitatii fizice - dazechilibru.

Obiectivele:

Pacientului:~ sa i se reduca P.I.C.- sa i se diminueze durerea de cap- sa i se diminueze varsatura- sa i se mentina functiile vitale in limite normale, permeabilitalea cailor respiratorii, oxigenarea creierului- sa coopereze in masura capacitatii sale- sa-i fie mentinuta orientarea pacientului- sa nu prezinte complicatii

Rol propriu si delegat pentru reducerea presiunii intracraniene:- ridic capul pacientului fata de pat, sub un unghi de 15-30 de grade (faciliteaza drenajul venos)- il sfatuiesc sa reduca activitatile care maresc presiunea intracraniana--sa evite flectarea coapselor,gatului, sa evite rotirea capului- pentru prevenirea efortului de defocatie, administrez, la indicatia medicului, un Iaxativ usor- il sfatuiesc sa evite intoarcerea in pat.In cazul ca ii este permisa intoarcerea, miscarea in pat, il invat sa expire cand le exucuta. Monitorizoz echilibrul hidric:- limitez consumul de lichide - monitorizez eliminarea Interventii legate de durere. respiratie, comunicare-incerc sa ajut pacientul sa identifice cauza durerii (conflicte, anxietate, oboseala, stres, alte cauze psihologice); localizarea, caracterul durerii, momenlul aparitiei (spre dimineaja), daca durerea se intensifica la efort, tuse, stranut- aplic comprese reci pe frunte, care pot alina durerea- asigur mentinerea oxigenarii creierului (hipoxia cerebrala esle prevenita prin mentinerea functionalitatii cailor respiratorii si reducerea P.I.C.}- slabilesc o comunicare cu pacientul folosind atingerea, vocea calma, linistita, negrabita; ii vorbesc incet si clar- stau in fata pacientului cand ii vorbesc- ii mentin orientarea prin a-i explica tot ceea ce fac- mentin un mediu bine luminat- diplopia poate fi eliminata prin intermediul unui pansament la ochi- asez un calendar la vedere- ii asigur securitatea ca acesta sa nu se lezeze pe sine- ajut familia sa inteleaga ce se intampla, ii sprijin in ceea ce decid. La indicatia medicului:- administrez oxigen inainte si dupa aspiratie- pot fi instituite respiratiile controlate, pentru a reduce P CO2 (reducand, astfel, vasoditatatia)- administrez lichide intravenos (manitol, solutii de glucoza hipertone (20-50%), corticoizi) sau solutii clorurate izotoneDeoarece acesti pacienti vor fi supusi unor interventii chirurgicale, vom descrie ingrijirile (interventiile asistentei) preoperatorii si postoperatorii: ;,INGRIJIRI PREOPERATORII

PACIENTl CU TUMORI CEREBRALE

-Interventjiile asistentei (cu rol propriu si delegat):- acorda sprijin psihologic pentru pacient si familie = interventie prioritara- incurajeaza pacientul si familia sa-si exprime temerile (temerile pot fi in legatura cu modificarea infatisarii, de dependenta, de moarte)- inregistreaza datele de baza ale aprecierii neurologice si fiziologice- urmareste obtinerea acordului scris pentru operatie (solicitat de neurochirurg) de la cea mai apropiata ruda, in cazul in care pacientul nu este capabil sa semneze acest acord.Precizare: chiar si atunci cand pacientul si-a dat consimtarnantul, rudele apropiate trebuie consultate si sa-si dea consimtamantul inainte de operatie.- explica tratamentul si procedurile (chiar daca nu este sigura ca pacientul sau familia le intelege)- favorizeaza intalnirea pacientului (daca acesta doreste) cu persoana caruia doreste sa i se confeseze inainte de operatie- pastreaza parul (dupa raderea capului), pentru a fi dat pacientului, deoarece acesta poate fi folosit la o peruca- pregateste familia pentru cand vor vedea prima oara pacientul dupa operatie: pansament la cap; edeme sau echimoze ale fetei, care ii vor distorsiona aspectul (stare mentala temporar redusa, afazie).; (afazie= piedere totala sau partial a facultatii de a vorbi si de a intelege limbajul articulat)DE STIUT:in unele spitale, exista obiceiul de a rade parul pacientului numai in zona in care acesta trebuie operat.Parul frontal poate fi, uneori, lasat pentru ca, dupa operatie, sa poata fi pieptanat (pentru a acoperi cicatricea).Nu se administreaza clisme inainte de operatie, din cauza pericolului cresterii presiunii intracraniene prin efortul depus si din cauza absorbtiei lichidului.INGRIJIRI POSTOPERATORIIInterventiile asistentei (rol propriu si delegat):Pregateste materialele necesare pentru ingrijirea postanestezica:- dispozitiv pentru aspiratie cu catetere- spatula linguala- trusa pentru punctie Iombara si substante pentru urgente medicale (stimulente cardiace si respiratorii, medicamente anticonvulsive, Amytal)- seringi, ace intravenoase si hipodermice- trusa pentru traheostomie - sa fie disponibila.Supravegheaza pacientul in perioada postoperatorie. observa - semnele cresterii presiunii intracraniene - functiile vitale si vegetative: respiratia, T.A., puls, temperatura, diureza - culoarea tegumentelor - starea de constienta - reactia pupilelorOrice modificare aparuta, care prevesteste hemoragia sau iritarea creierului sau alte simptome, trebuie raportate imediat neurochirurgului. Asigura pozitia pacientului aseaza pacientul in pozitia indicata de medicul neurochirurg in functie de starea pacientului (constient, inconstient, intubat sau detubat) si in functie de actul chirurgical:- decubit lateral sau semidecubit ventral, cu fata in jos - pacientul comatos neintubat, pentru a asigura o respiratie adecvata, pentru a preveni aspirarea lichidelor traheo-bronsice.Daca a fost excizata o tumora mare, pacientu! nu va fi culcat pe partea afectata (pericolde deplasare a structurilor cerebrate sub influenta greutatii).Daca operatia a fost efectuata in zona supralentoriala, pacientu! va fi asezat in:- pozitie semisezand, asigurata prin ridicarea partii cefalice a patului la 45 grade si prin plasarea unei perne mari sub capul si umerii pacientului; se diminueaza, astfe!, posibilitatea hemoragiei, se asigura o mai buna circulatie a lichidului cefalorahidian si se usureaza intoarcerea circulatiei venoase.Daca a fost excitata o tumora infratentoriala, patul trebuie mentinut orizontal, iarpacientul va fi: .-- culcat pe o parte, cu o perna mica asezata sub gat.ATENTIE! Trebuie evitata orice flectare a gatului, fie pe linia mediana, fie lateral (pericol de aparitie a unor complicatii respiratorii si a comprimarii trunchiului cerebral).Supravegheaza pacientul inconstient:- pentru a nu-si smulge pansamentul, sondele, canula de perfuzie; pentru a nu se leza singur (sa nu se zgarie, loveasca).Pentru a preveni aceste lezari, unii pacienti trebuie protejati prin bandajarea mainilor, folosirea manusilor fara degete, aplicarea unei tesaturi de bumbac pe mana care se fixeaza cu benzi adezive la nivelul incheieturii. Degetele trebuie separate cu tifon, pentru a preveni iritarea pielii. Supravegheaza pansamentli capului si ingrijeste plaga operatorie:- se verifica gradul de imbibare a pansamentului cu sange, cu secretii.Daca are o culoare verzuie, se anunta imediat medicul, deoarece indica (probabil) pierderea de lichid spinal. Pansamentele care devin umede trebuie inlocuite de neurochirurg.- uneori, pansamentul poate fi scos in prima sau a doua zi dupa operatie, ca rana sa fie expusa circulatiei aerului. (Daca nu este acoperit capul, exista, insa, riscul ca pacientul sa se scarpine).- se Supravegheaza drenul (daca exista), Multi pacienti prefera sa poarte calote pontru acoperirea capului.

Pacientul la care portiunea de os indepartata (pontru craniotomie) nu a fost pusa la loc va avea o depresiune in scalp si trebuie prevenit de pericolul de a lovi capul in aceastazona.Anunta medicul ori de cate ori apar manifestari patologice:- dispnee

- hipotensiune- cresterea T.A., asociata cu bradicardie accentuata; tahipnee; voma exploziva (indica cresterea tensiunii intracraniene)- aparitia unor paralizii, rigiditate, convulsii, afazie (tradeaza aparitia hematomului)- dilatarea pupilelor, care devin fixe (apare in edem cerebral ireversibil).

La indicatia medicului, asistenta va efectua ingrijiri cu rol delegat, astfel:

pentru corectarea hipotensiunii - transfuzii de sange sau substituenti, perfuzie cu noradrenalina, Hemisuccinat de hidrocortizon, cardiotonice etc pentru problemele respiratorii: - administreaza oxigen (hipoxia creste edemul cerebral); daca pacientul nu este intubat, se pregateste materialul necesar pentru intubatie, aparatele de respiratie asistata. pentru corectarea cresterii tensiunii intracraniene: - pregateste si administreaza medicatia prescrisa de medic (glucoza hipertona, sulfat de magneziu, manitol, dextran 40, diuretice); administreaza, de asemenea, medicamente analgezice, sedative, neuroleptice (la cei foarte agitati).Hipertermia de origine centrala se combate prin mijloace fizice (impachetari incearceafuri ude), administrare de medicamente, daca sunt prescrise (algocalmin,clordelazin).. ,Alimentatia pacientilor inconstienti sau cu tulburari de deglutitie se va face parenteral si prin sonda gastrica, evitandu-se supraincarcarea cu lichide (pericol de edem cerebral). Staza gastrica si varsalura de origine centrala se combat prin drenaj pe sonda gastrica permanenta.- din moment ce reflexul de inghitire este prezent, lichidele se administreaza oral.- se urmareste cu strictete bilanjul hidro-electrolilic.

Eliminarea - trebuie avut grija ca pacientul sa elimine suficient; in caz de retentie urinara, se instaleaza sonda vezicala ,,a demeure"- se combate constipatia prin laxative sau purgative usoare (pacientul trebuie instruit sa nu depuna eforturi la defecare). Asigurarea confortului- durerea de cap, prezenta in primele 24-48 ore, se combate cu medicamente prescrise de medic, administrate parenteral sau oral (sulfat de codeina - parenteral, aspirina oral sau rectal); o compresa cu gheata, pusa pe cap, amelioreaza durerea de cap.

Mobilizarea'- in functie de actul operator, mobilizarea poate fi facuta in a doua sau a treia zi- se face treptat - mai intai, se aseaza pacientul in pozitie Fouler, apoi trebuie sa stea pe marginea patului, cu picioarele atarnand- apoi, dupa 4-6 ore, este asezat in fotoliu (o jumatate de ora). ATENTIE: Se verifica posibila hipotensiune posturala a pacientului.PRECIZARE:- tusea si voma trebuie evitate (cresc presiunea intracraniana)- aspiratia - daca este indicata - trebuie facuta incet si cu atentie pentru prevenirea tusei; se evita aspirarea pe nas, exercitiile pentru respiratie profunda nu trebuie urmate da tuse- prevenirea complicatiilor pulmonare, a escarelor, a tromboflebitelor se face dupa tehnicile cunosute, pentru pacienjii imobilizati.Participarea familiei la planurile de ingrjiire pe termen lung: -membrii familiei pot prezenta reactii emotionale severe si dificultati de adaptare, care nu pot fi depasite timp indelungat (saptamani, luni), incat, uneori, este nevoie sa apeleze la un psihiatru sau psiholog si pentru ei.Trebuie sfatuita familia cum sa sprijine pacientul, sa aiba grija sa nu faca remarci lipsite de tact in fata acestuia, lucru care i-ar accentua anxietatea, depresia, frica.Factori de risc pentru tumorile cerebrale

Tumorile cerebrale cuprind, n general, aproximativ 2% din toate cazurile de cancer nou diagnosticate n rndul adulilor. Vrsta la care oamenii sunt diagnosticai cu tumori cerebrale variaz n funcie de tipul tumorii, dar lund n considerare toate tipurile, vrsta medie este n jur de 50 de ani.

Expunerea la radiaii, fie n scop terapeutic (tratament al unei boli) sau expunere n urma exploziei unei bombe atomice, este considerat a avea legtur cu dezvoltarea anumitor tipuri de tumori cerebrale primare, inclusiv meningioame, glioame, i sarcoame, n special dac expunerea a avut loc n copilrie. Se consider c dozele mari de radiaii cresc riscul apariiei unei tumori cerebrale, i poate dura ntre 10 30 de ani ca tumorile cerebrale induse de radiaii se poat forma.

Dei, n cazul animalelor de laborator s-a constatat c expunerea la chimicale cauzeaz tumori cerebrale, la oameni nu s-a dovedit existena niciunei legturi ntre expunerea chimic i tumorile cerebrale.

Substanele chimice care s-au dovedit a cauza tumori cerebrale la animale includ: N-nitrozo compui , clorur de vinil, i anumii solveni organici. Cu toate acestea, atunci cnd s-a examinat populaia expus la aceste chimicale (cum ar fi cei care lucreaz cu pesticide sau lucrtori n industria petrochimic), nu au fost gsite dovezi concludente care s sugereze c au o rat mai mare de dezvoltare a unor tumori cerebale fa cei care nu au fost expui la chimicale.

Avnd n vederea popularitatea telefoanelor mobile, muli oameni s-au temut c utilizarea lor poate reprezenta un factor de risc pentru apariia tumorilor cerebrale, dar nu exist nicio dovad concludent c telefoanele mobile cresc riscul apariiei tumorilor cerebrale. De asemenea, exist i ngrijorarea cu privire la expunerea la cmpuri magnetice (linii de nalt tensiune) i ndulcitori (aspartam). Totui, nici n aceste cazuri nu exist dovezi decisive care s arate existena unor legturi ntre aceti factori i apariia tumorilor cerebrale.

Anumite boli ereditare pot predispune o persoan la dezvoltarea anumitor tumori cerebrale, dar doar 5% dintre tumorile cerebrale primare au factori ereditari cunoscui la baz. Bolile genetice cum ar fi: neurofibromatoza de tipul 1, neurofibromatoza de tipul 2, boala Von Hippel Lindau (Hemangioblastomul), i scleroza tuberoas sunt asociate cu creterea riscului de dezvoltare a tumorilor cerebrale primare.

Cum se pot preveni tumorile cerebrale?

n momentul de fa, nu exist strategii dovedite care s previn apariia tumorilor cerebrale primare. Studiile efectuate asupra dietelor bogate n anti-oxidani nu au artat existena unor beneficii n ceea ce privete diminuarea riscului de a dezvolta tumori cerebrale primare.

Care sunt testele de screening dispobibile?

Tumorile cerebrale primare sunt destul de rare i, de aceea, ele nu beneficiaz de teste screening. Cea mai bun metod pentru depsitarea din vreme a tumorilor cerebrale este de a merge regulat la doctor pentru control medical. Este important ca fiecare simptoame noi, care prezint motive de ngrijorare s fie raportate imediat. Persoanele care au boli genetice care i fac predispoi pentru dezvoltarea tumorilor cerebrale vor primi periodic studii imagistice pentru a observa apariia oricror anomalii. Clasificarea tumorile cerebrale primare

Tumorile cerebrale sunt mprite, n funcie de tipul de celul din creier care le-a generat, i felul n care arat celula la microscop. Tumorile cerebrale primare se clasific, dup tipul de celul malign care le-a generat n:

tumori gliale provenite din celule gliale

tumori neuronale provenite din celulele nervoase

tumori meningeale provenite din celulele nveliurilor care acoper creierul

schwanoame provenite din celulele tecilor nervoase

Aproximativ 85% dintre tumorile cerebrale primare se formeaz din celulele gliale i sunt denumite glioame. Din pcate, majoritatea tumorilor (35-45%) sunt de tipul cel mai agresiv, i poart numele Glioblastom Multiform. Alte tipuri de glioame sunt: astrocitoamele, care se formeaz dintr-un tip de celule n form de stea, numire astrocite. Atunci cnd un patologist studiaz la microscop tumorile cerebrale, i poate da seama de gradul de agresivitate al tumorii dup felul n care arat celula.

Cel mai cunoscut sistem de clasificare este sistemul propus de Organizaia Mondial a Sntii, care mparte tumorile cerebrale n funcie de histologie i gradul tumorii. Gradul numeric propus de OMS reprezint potenialul biologic global pentru tumori maligne (agresivitate) de la I (benign) la IV (malign).

Clasificarea astrocitoamelor conform OMS:

- Astrocitomul pilocitic (gradul I): astrocitoamele sunt tumori care se formeaz n celulele cerebrale numite astrocite. Tumora se dezvolt ncet i se rspndete foarte rar n esuturile din jur. De obicei se poate trata cu succes.

- Astrocitomul difuz (gradul II): astrocitoamele difuze se dezvolt ncet, dar adesea se rspndesc la esuturile din jur. Unele dintre ele evolueaz spre un grad mai mare. Apar cel mai frecvent la adulii tineri.

- Astrocitomul anaplastic (gradul III): astrocitoamele anaplastice mai sunt numite astrocitoame maligne. Ele se dezvolt n ritm rapid i se rspndesc n esuturile din jur. Celulele tumorale arat diferit de cele normale.

- Glioblastomul (grad IV) denumit so Glioblastom Multiform (GBM): glioblastoamele sunt astrocitoame maligne care se dezvolt i se rspndesc agresiv. Celulele sunt foarte diferite de cele normale.

Alte tipuri de tumori cerebrale:

Ependimoame (Tumorile ependimale) care se dezvolt din celulele gliale care se gsesc (cptuesc) n spaiile libere din creier i mduva spinrii. Acestea apar cel mai frecvent la copii i tineri aduli. Gradele tumorilor ependimale sunt urmtoarele: ependimoame de gradul I i II i ependimomul anaplastic (gradul III).

Oligodendroglimul (Tumorile oligodendrogliale) se formeaz din celulele oligodendrocite, care formeaz teaca de mielin ce acoper i protejeaz nervii. Privite la microscop, celulele au aspectul de ou prjit. Sunt cel mai des ntlnite la adulii de vrst mijlocie. Gradele tumorilor oligodendrogliale sunt urmtoarele: Oligodendroglimul (gradul II) i Oligodendroglimul anaplastic (gradul III).

Meduloblastoamele tumori cerebrale care ncep s se formeze n cerebel. Sunt formate din celule cerebrale anormale care se gsesc ntr-un stadiu timpuriu de dezvoltare. Meduloblastoamele sunt de obicei descoperite la copii i sunt de gradul IV. Aceast form de cancer se poate rspndi prin intermediul lichidului cerebrospinal de la creier la mduva spinrii.

Meningioamele (tumori meningeale) se formeaz din meninge, formaiune membranoas care nconjoar nevraxul. Majoritatea sunt tumori benigne i se dezvolt ncet, dei, rar, pot fi tumori meningeale maligne de gradul II i III.

Tumorile pituitare i craniofaringioamele care se formeaz n zona central a creierului i apar la copii i aduli.

Diagnosticarea i stadializarea tumorilor cerebrale

Atunci cnd un pacient prezint simpotme care sugereaz o tumoare cerebral, medicul va efectua un examen fizic i va vedea istoricul pacientului. Dup aceea, pentru stabilirea unui diagnostic este nevoie de scanarea imagistic.

Investigaiile i procedurile care se pot folosi sunt: scanarea CT (tomografia computerizat) sau scanare RMN (rezonana magnetic nuclear).

Scanarea CT este o procedur prin care se efectuaz imagini tri-dimensionle cu ajutorul unui aparat de raze X. Pacienilor le este injectat o substan de contrast pentru a face mai vizibile orice anomalii. Scanarea CT este o metod bun deoarece este rapid i uor de obinut, i de cele mai multe ori este folosit ca un prim pas pentru stabilirea unui diagnostic. Cu toate acestea, efectuarea unui RMN este o metod mai bun pentru evaluarea anomaliilor cerebrale. RMN este o procedur care folosete undele radio-magnetice i un computer, pentru a face o serie de imagini tri-dimensionale detaliate creierului i mduvei spinrii. Pacientului i se injecteaz o substan de contrast care se depoziteaz n jurul celulelor canceroase astfel nct imaginile obinute cu ajutorul RMN-ului sunt mai detaliate dect cele obinute prin scanarea CT.

Exist i alte studii imagistice care pot fi folosite pentru a determina dac o formaiune din creier este sau nu o tumoare (spre deosebire de alte cauze cum ar fi infecia) i, dac este o tumoare, ce fel de tip este. Exist un tip special de IRM, cunoscut sub numele de spectroscopie RM, care permite medicului s afle mai multe despre coninutul masei i l ajut s determine ce fel de formaiune este. Un RMN funcional este un tip special de RMN care ajut la definirea zonelor din creier, care sunt responsabile pentru vorbire i micare. Acesta permite doctorului s cartografieze creierul i l ajut s afle care zone trebuie evitate n timpul interveniei chirurgicale, n cazul n care tumoarea este localizat n apropierea poriunii din creier, care este esenial pentru micare sau vorbire.

Pentru majoritatea tipurilor de tumori cerebrale, caracteristicile imagistice sunt suficient de distincte ca s ofere doctorului o baz bun pentru stabilirea unui diagnostic. Metoda principal de gestionare pentru majoritatea tumorilor cerebrale este operaia. Dac imaginile arat c masa suspect a fi tumoare cerebral este ntr-o zon accesibil interveniei chirurgicale, atunci, n general, pacientul este programat pentru operaie, fr teste de diagnosticare suplimentare. Dup operaie, un patolog examineaz mostra la microscop, i se poate da un diganostic final.

Cu toate acestea, uneori, tumorile nu sunt localizate zone sigure pentru a se efectua o operaie. n aceste cazuri, pentru a se putea pune un diagnostic, pacienii au nevoie de o biopsie. Biopsia este o procedur prin care se recolteaz un fragment mic din tumoare cu ajutorul unui ac sub ghidaj ecografic. De obicei, biopsia se efectueaz ca o biopsie stereotactic. n acest caz, capul pacientului este imobilizat cu un cadru care este ataat de craniu. Se efectueaz o scanare a creierului. Pacientul, cu dispozitivul de imobilizare nc ataat, este transportat n sala de operaie, i chirurgul poate folosi imaginile scanate pentru a se ghida i a ajunge direct la tumoare.

Ocazional, medicul dumneavoastr poate considera c este necesar s examineze lichidul cefalorahidian pentru a vedea dac celulele canceroase s-au rspndit i n acest lichid. Aceste lucru se poate efectua cu ajutorul unui procedeu numit puncie lombar (PL). PL const n introducerea unui ac tubular printre vertebre, n sacul rahidian lombar pentru a se preleva lichid cefalorahidian, care apoi este examinat de ctre un patolog. Acesta va spune dac celule canceroase sunt prezente.

Dac se presupune c tumoarea cerebral este metastaz (provenind din altp zon), atunci RMN se poate efectua n alte zone ale corpului pentru de localiza tumorea primar. Acest lucru se poate face cu raze X sau TC. Medicul dumneavoastr poate comanda i alte analize medicale pentru a vedea dac i alte organe sunt afectate de cancer.

Nu exist un sistem clasic de stadializare al tumorile cerebrale primare, aa cum au celelalte tipuri de cancer. i asta din cauza faptului c mrimea tumorii cerebrale este mai puin important dect localizarea i tipul celulelor cerebrale din care este format. Probabilitatea de a vindeca o tumoare cerebral are de-a face cu localizarea tumorii, celulele care o formeaz, i modul n care celulele tumorale arat la microscop. Medicul dumneavoastr v poate spune care este gradul de periculozitate al tumorii i, lund n considerare toi factorii, care este cea mai potrivit metod de tratament.

Metastazele cerebrale au stadiul cancerului din care provin. Astfel, prezena metastazelor cerebrale dau, automat, stadiul IV tumorii primare, deoarece orice stadiu IV nseamn prezena metastazelor. De exemplu, un cancer pulmonar care s-a extins la creier, este un cancer pulmonar de stadiu IV.

Care este tratamentul pentru tumorile cerebrale?

Exist mai multe alternative de tratament pentru pacienii cu tumori cerebrale. Anumite tumori cerebrale sunt tratate folosind o combinaie ntre mai multe tipuri de terapii. Forma de tratament va fi recomandat n funie de localizarea exact a tumorii cerebrale.

Intervenia chirurgical

Ori de cte ori este posibil, rezecia chirurgical este recomandat pentru majoritatea tumorilor cerebrale. Cazul n care o tumoare cerebral primar poate fi vindecat fr intervenie chirurgical este foarte rar. Totui, abrodarea prin excizie chirurgical a tumorilor cerebrale depinde de localizarea tumorii i de raporturile acesteia fa de celulele nervoase. Unele tumori se afl n zone ale creierului care fac ca operaia s fie foarte periculoas, i de aceea intervenia chirurgicale nu se poate efectua. Riscurile operaiei pentru pacient depind de mrimea i localizarea tumorii. Vorbii cu neurochirurgul dumneavoastr despre riscurile specifice ale operaiei planificate.

Chimioterapia

Chimioterapia const n administrarea de citostatice n scopul distrugerii celulelor tumorale. Ele afecteaz ntreg corpul. Sunt administrate intravenos sau pe cale bucal. Una dintre provocrile speciale n cazul tratrii tumorilor cerebrale prin chimioterapie este c exist o barier natural ntre creier i snge, care blocheaz ca majoritatea medicamentelor s ajung la creier, denumit bariera hemato-encefal. Doar anumite citostatice pot trece de aceast barier pentru a trata boli ale sistemului nervos. Pentru tumori care au un grad mare, cum ar fi glioblastomul multiform, chimioterapia cea mai folosit este o chimioterapie cu ageni alchilani, n special temozolomida. Aceasta s-a dovedit a fi eficent atunci cnd este folosit n combinaie cu radioterapia, dup operaie. Se pot administra suplimentar temozolomida i dup terminarea radioterapiei, pentru o perioad suplimentar de 6 luni.

Exist o varietate de citostatice folosite n cazul tumorilor cerebrale, i medicul dumneavoastr oncolog v poate explica de ce, n cazul dumneavoastr, v recomand un anumit tip particular de tratament i nu altul.

Radioterapia

Radioterapia const n aplicarea unor radiaii cu energie nalt (asemntoare razelor X) pentru a distruge celulele canceroase. Radioterapia este de dou feluri: radioterapie extern i radioterapia intern.

Radioterapia extern const n emiterea de radiaii de ctre o surs etern. Este necesar ca pacientul s vin la un centru de radioterapie, timp de 5 zile pe sptmn, timp de aproape 6 sptmni. Tratamentul dureaz cteva minute i este nedureros. De cele mai multe ori, radioterapia extern este utilizat pentru tumorile cerebrale , fie ca tratament primar pentru tumorile inoperabile, fie dup rezecia chirurgical.

De obicei, metoda de radioterapie extern folosit este Radioterapia cu Intensitate Modulabil (IMRT). Atunci cnd se trateaz tumorile cerebrale situate n apropierea anumitor structuri vitale din creier, care sunt mult mai sensibile la radiaii, cum ar fi nervii optici sau trunchiul cerebral, IMRT poate fi folosit doar pentru a limita dozele asupra acestor structuri. IMRT nu este benefic pentru fiecare caz i, de aceea, opiune pentru tratament trebuie discutat cu medicul dumneavoastr.

Radioterapia se poate efectua i asupra unei arii bine stabilit a creierului, folosind tehnica denumit radiochirurgie stereotactic. Radiochirurgie stereotactic este un tip de radioterapie care folosete un cadru pentru craniu, cu scopul de a ntocmi o hart a craniului. Doze mari de fascicule de radiaii sunt intite, din mai multe unghiuri, direct pe tumoare, reducnd astfel cantittatea de radiaii aplicat esutului cerebral normal. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul aceluiai aparat care este folosit n cazul radioterapiei externe sau un aparat special (terapia cu raze gamma de nalt precizie).

..: Referine i bibliografie

Das S. Muro K. Raizer JJ. (2007) Surgery for brain metastases Cancer Treatment & Research. 136:75-90.

Gavrilovic, I.T. and J. B. Posner (2005). Brain metastases: epidemiology and pathophysiology. Journal of Neuro-Oncology 75 (1): 5-14.

Kaal, E. C., M. J. Taphoorn, et al. (2005). Symptomatic management and imaging of brain metastases. Journal of Neuro-Oncology 75 (1): 15-20.

Hazard, LJ, Jensen, RL, & Shrieve, DC(2005). Role of stereotactic radiosurgery in the treatment of brain metastases. Journal of Clinical Oncology 28 (4): 403-410.

Langer, C. J. and M. P. Mehta (2005). Current management of brain metastases, with a focus on systemic options. Journal of Clinical Oncology 23 (25): 6207-19.BIBLIOGRAFIE:

Titirca Lucretia, Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali,

Ed. Viata Medicala, 2004