ARMATURI PENTRU BETONUL ARMAT

ARMATURIPENTRUBETONUL ARMAT1.NOTIUNI INTRODUCTIVEBetonul armat,rezulta din asocierea betonului cu otelul, prininglobarea in beton a unor bare de otel, astfel ca impreuna sa formeze un ansamblu capabil sa reziste in bune conditii oricaror eforturi.Conlucrarea dintrecele doua materiale, este posibila prin:-aderentadintrebarele de armatura si beton;-Inclestareain beton a plaselor si carcaselor de armatura, in principal datorita barelor transversale existente;-imbunatatirii ancorarii in beton a armaturii,prin executarea de ciocuri sau a altor sisteme de ancorare. Armatura se realizeaza in mod obisnuit din:-otel moale de tipOB37,sauSTNB.-bare rotunde cu profil periodic de tipPC52, PC60,plase sudate, sau cuprofile laminate,etc.LIVRAREA; MARCAREA si DEPOZITAREA OTELULUI BETONa)Otelul beton laminat la cald(OB37, PC52, PC60), se poate livra in:-colaci- pentru diametri intre 6 si 12 mm, cu greutatea de 40 la 600 kg;-legaturi de bare- pentru diametri intre 14 si 30 mm, greutatea legaturilor fiind de max. 5000 kg., iar lungimea barelor, intre 8 si 20 m, functie de diametru;-bare independente-pentru diametri peste 30 mm.b)Sarma trasa neteda pentru beton,(STNB), se livreaza in colaci de:- ( 20-100 ) kg. pentru diametri sub 3,55 mm ;- ( 25-150 ) kg. pentru diametri peste 4,0 mm.c)plasele sudate,se livreaza in rulouri, sau in pachete de plase plane, bine legate, pentru a nu se deforma.Fiecare lot, colac, pachet, trebuie sa fie insotit de un document de certificare a calitatii. Marcarea otelului beton livrat, este necesara, pentru recunoasterea sortimentului si se face cu ajutorul unor etichete metalice, sau din mase plastice, rezistente si bine legate. Eticheta, trebuie sa cuprinda:-marca de fabrica a producatorului;-numarul lotului;-notarea standardizata a produsului;-semnul organului controlului tehnic de calitate (CTC).Locul de depozitare a otelului beton, trebuie astfel ales, incat acesta sa poata fi descarcat direct din vehicolele de aprovizionare (vagoane CF, mijloace auto), in depozitul antreprizei de constructii, pe calitati si pe diametri.In general pentru depozitare, se realizeaza platforme deschise, balastate, sau betonate, cu panta pentru scurgerea apelor. Otelul - beton subtire (diam. pana la 12 mm ), livrat in colaci, se depoziteaza pe suporti verticali, sau direct pe platforma depozitului. In acest caz, se urmareste asezarea colacilor in pozitie verticala, sau usor inclinata, pentru a usura introducerea cablurilor de manipulare. Barele groase, livrate in legaturi de bare, se depoziteaza in rastele, sau pe randuri perpendiculare, cu interspatii, care sa permita introducerea cablurilor de manipulare.Plasele sudate se depoziteaza in pachete, pe tipuri de plasa, pentru a putea fi usor identificate. In cazul spatiilor restranse, plasele se pot depozita si vertical, prin rezemare de un perete, sau in rastele speciale, numite capre.3.CONDITII TEHNICE si REGULI TEHNOLOGICE PRIVIND ARMAREAConditia tehnica nr. 1.Este necesara aderenta dintrebeton si armatura.Reguli tehnologice:a)Armatura trebuie sa fie depozitata corespunzator, pentru a nu ruginii si a nu se deteriora;b)Armatura se curata de:rugina neaderenta, pamant, grasimi, gheata, etc. (daca este cazul), inainte de prelucrare, sau de punerea in opera.c)La montarea armaturii,trebuie asigurate distantele dintrebare, precum si dintrebare si cofraj, astfel incat fiecare bara de otel sa fie inconjurata de beton. Acest spatiu liber, dintrebarele de armatura, care sa asigure turnarea betonului, se realizeaza prin:-fixarea intre ele a barelor de armatura, (in cazul placilor si al diafragmelor),-prin fixarea barelor de rezistenta, de etrieri, (in cazul grinzilor, stalpilor, fundatiilor izolate).Fixarea se realizeaza prin legarea intersectiilor, cu sarma arsa, sau prin sudura in puncte, astfel ca distanta relativa dintrebare, sa se pastreze aceeasi, sub impactul betonului la turnarea in cofraje, precum si la compactarea lui.d)Stratul de acoperire cu beton,care trebuie saprotejeze armatura, de factorii corozivi externi este de:- 11,5 cm, la placi;- 1,52,5 cm, la grinzi, stalpi, diafragme;- 3,54,5. cm, la fundatii.Pentru a se obtine si pastra grosimea de acoperire cu beton prescrisa, se monteaza distantieri , (pureci), intre armatura si beton, astfel:- 3 buc/m la placi si diafragme;- 1-2 buc./m. pe fiecare fata de grinda sau stalp;- 1 buc/2m. intre randurile de armatura, in cazul grinzilor armate pedoua sau mai multe randuri.Conditia tehnica nr.-Armaturile trebuie sa preia instantaneu eforturile de intindere, odata cu aplicarea sarcinii pe elementul de constructie.Reguli tehnologicea)Barele de armatura ce se pun in opera trebuie sa fie drepte si rectilinii.b)Este necesara asigurarea ancorarii armaturilor in beton.Ancorarea se asigura:- cu ciocuri curbe de 14 d, la barele intinse din OB37;- cu ciocuri dreptede 7d, la barele intinse din PC52, PC60- cu bucle sau alte dispozitive de ancorare,la tiranti;- capete drepte in cazul barelor comprimate, a barelor constructive, a barelor din otel tip PC, la care nu se prevede cioc, precum si la plasele si carcasele sudate.c)Incazul realizarii unor tiranti, betonarea se va realiza numai dupa tensionarea tirantului, betonul avand doar rol de protectie.Conditia tehnica nr. 3. -Eforturile trebuiesc transmise corect dela bara la bara, in intreaga structura.Reguli tehnologice:a)Barele de armaturace transmit efortul, trebuie sa fie petrecute (inadite), pe lungimi corespunzatoare, prin:-suprapunere aderenta;-sudura, care poate fi:-sudura cap la cap prin topire intermediara;-sudura in puncte;-sudura cu arc electric, prin suprapunere sau cu eclise;-sudura cu arc electric, in cochilie in baie de zgura;-sudura cu arc electric, in manson de cupru recuperabil;-sudarea in mediu de bioxid de carbon;-mansonare.b)Pentru asigurarea transmiterii corecte a eforturilor, intr-o sectiune, se admite procentul maxim de bare inadite, din totalul ariei de armatura, dupa cum urmeaza:- 25% in cazul barelor netede din OB37;- 50% in cazul barelor profilate, de tip PC.Distanta intre doua sectiuni consecutive de intrerupere a armaturilor, va trebui sa fie mai mare decat lungimea de suprapunere, LS.c)Barele inadite trebuie sa fie coliniare. Incazul mustatilor inglobate, se asigura pozitionarea riguroasa a acestora prin ancorarea de cofraj, sau de carcasa de armatura, pentru a preveni deplasarea armaturilor in timpul betonarii.Conditia tehnica nr. 4 Este necesara respectarea prevederilor planului de armare din proiectul de executie.reguli tehnologice:a).Este necesar a se respecta cu strictete prevederile planurilor de armare, in toate fazele de prelucrare a otelului - beton, (la fasonare, la asamblarea in plase sau carcase si la montarea in cofraj.b).Se vor respecta calitatile de otel diametri barelor, prevazute in planurile de armare. Daca pe santier, lipsesc anumiti diametri de armaturi, se pot inlocui unii diametri cu altii, la arie de armatura echivalenta, sau cel mult cu 5% mai mare. Inlocuirea calitatii de otel din planul de armare, se face numai cu acordul proiectantului.c).Se efectueaza un control riguros al armaturii, inainte si dupa introducerea ei in cofraj, urmarindu-se verificarea calitatii otelului, a diametrelor, a pozitiei barelor de rezistenta si a etrierilor, asigurarea stratului de acoperire cu beton, a realizarii inadirilor, etc.d).Inainte de betonare, se intocmeste unproces verbal de lucrari ascunse,intre constructor si beneficiarul lucrarii, in care se consemneaza, pentru fiecare element de constructie din structura de rezistenta, daca armarea s-a realizat conform proiectului, saudacaau fost operate modificari,se va consemna in ce anume constau aceste modificari.4. PRELUCRAREA OTELULUI - BETON4. 1Indreptarea armaturilor.Indreptarea otelului-beton subtire (d < 14 mm), care este livrat in colaci, se realizeaza avantajos, cu masini specializate, care realizeaza atat indreptarea cat si debitarea barelor.Se deosebesc trei sisteme de masini si anume:-masini care folosesc procedeul cu toba rotativa si dornuri (fig.1.);-masini care folosesc procedeul indreptarii cu role, (fig.);-masina tip Burin de descolacit, indreptat si debitat bare,(fig.3.).

Fig.1. Masina de descolacit indreptat si taiat barele de diametru mic (in varianta cu dornuri): 1. colacul de otel beton;Vartelnita; 3. Con de ghidare; 4. Batiu; 5. Toba de indreptare; 6. Dornuri; 7. Role de tragere; 8. Role de taiere; 9. Jgheab de colectare; 10. Dispozitiv cu releu pentru masurarea lungimii.Capatul barei de otel - beton, se trage din colacul asezat pe o vartelnita, situata la (2-3) m de masina. De aici bara se introduce pana intre rolele de tragere. Bara de otel - beton, este obligata sa treaca printr-un traseu sicanat, astfel incat bara iese din masina indreptata, fiind totodata si curatata de rugina. Bara avanseaza pana cand atinge contactorul dispozitivului de masurare a lungimii. In acest moment, prin sistemul de releu, se cupleaza rolele foarfeca, sau ghilotina, care taie bara la lungimea dorita. Barele taiate sunt apoi colectate In jgheaburi. Cu aceste masini se indreapta bare avand diametrul pana la 14 mm.

Fig.MasIna de descolacit Indreptat si taiat otel-beton subtire (in varianta cu role): 1. colac de otel-beton;vartelnita; 3. role de ghidare; 4.grup de role pentru indreptare; 5. grup de role pentru tragere; 6. ghilotina: 7. jgheab de colectare.

Pe santierele izolate, cu volum de lucrari mic, operatiile de indreptare se pot realiza cu ajutorul unor trolii si a unor clesti speciali, (fig.4.) care asigura prinderea sigura a capetelor barelor. In cadrul acestei metode de indreptare prin alungire, se va avea grija ca alungirea maxima sa nu depaseasca valoarea de 2 mm / m, pentru a nu se depasi limita de curgere. Indreptarea barelor de otel-beton gros, (d >14 mm), livrate in legaturi de bare, se realizeaza in mod obisnuit pe bancuri de lucru, folosind in acest scop placi metalice cu dornuri, fixate pe banc, precum si chei de fasonare.

Fig.4. Cleste de fixare a barelor pentru indreptarea lor manuala.4.Trasarea,reprezinta operatia de marcare a lungimii desfasurate a barelor ce urmeaza a se debita. Trasarea se poate realiza prin:-masurarea manuala cu metrul, sau cu sablonul;-masurarea cu limitatori de lungime, cuplati la masina de indreptat si taiat otel-beton subtire, (fig.1.), sau la masina mobila de masurat si taiat bare de otel-beton gros.La masurarea lungimii de taiere, se iau in considerare si alungirile barelor, produse din cauza indoirilor, astfel:unde:- este lungimea de debitare;- lungimea din proiect, data in planurile de armare;- alungirea barei datorita unei indoituri.Pentru o indoire la:= 45, se ia,L = d / 2;= 90, se ia,L = d;=180, se ia,L =3d /unde, d -este diametrul barei fasonate.4.3.Debitarea.Debitarea (taierea) otelului beton, se poate realiza, in functie de caracteristicile barei, astfel:-otelul - beton subtire, (d < 14 mm), se poate debita numai, utilizand stante manuale, (fig.5.) sau direct in masina - agregatde descolacit, indreptat si taiat (fig.1. si), sau cu ajutorul unor stante mecanice.In acest din urma caz, se pot taia simultan mai multe bare subtiri, functie de caracteristicile constructive ale stantei;-otelul - beton gros,(d >14 mm), setaie cu ajutorul stantelor mecanice. Taierea barelor de armatura se face intre un cutit fix si unul mobil, care executa o miscare de dute - vino, datorita mecanismului de biela-manivela.

Fig.5. Stanta manuala de taiat otel - beton. 1. -corp principal;-maner;3. -cutit; 4. -tije de legatura; 5. -sector dintat.In atelierele centralizate deprelucrare a armaturilor, in fata depozitului de bare, se monteaza o cale de rulare, pe care se deplaseaza masina de extras (preluat), masurat si debitat otel- beton gros.Fig.6. Masina de preluat masurat si taiat otel - beton gros. 1. -stelaj de bare;-bare de otel - beton; 3. -jgheab de preluare; 4. -cadru metalic; 5. -cale de rulare; 6. -role de ghidare a barelor; 7. -troliu de tragere a barelor; 8. -cablu de agatare si tragere a barelor; 9. -limitator de lungime; 10. -stanta.Plasele sudate,se taie bara cu bara, cu ajutorul unor foarfeci actionate manual, sau cu actionare electrica. De asemenea in bazele de productie si in intreprinderile de prefabricate, pentru debitarea plaselor, se utilizeaza masini specializate.4. 4.Fasonarea armaturilorFasonarea,(indoirea armaturilor) conform cotelor precizate in planurile de armare, se poate realiza, atat manual cat si mecanizat.Fasonarea manuala,se executa cu ajutorul cheii de indoit. Bara este introdusa intre doua dornuri metalice, montate pe o placa deasemenea metalica, fixata pe bancul de lucru, (fig.7. a.) si apoi este Indoita cu ajutorul cheii de fasonat. Alt sistem de fasonare manuala a armaturilor, foloseste un dispozitiv special tip placa - parghie, (fig.7. b.). Armatura se aseaza intre douabolturi fixate pe o placa metalica si se indoaie prin rotirea parghiei. In general fasonarea manuala se utilizeaza pentru realizarea etrierilor sau a altor armaturi de otel - beton subtiri.

Fig. 7. Fasonarea manuala a armaturilor: a) sistemul cu cheie de indoit si placa cu dornuri; b) banc prevazut cu placa si parghie; 1. cheie de fasonat;placa cu dornuri; 3. bara de otel- beton.Fasonarea mecanica,se executa cu masini specializate, care asigura o productivitate ridicata. In mod obisnuit, masinile de fasonat sunt integrate in fluxul tehnologic al atelierelor de prelucrare a armaturilor. Aici se executa fasonarea urmatoarelor categorii de armaturi :- barele longitudinale de rezistenta si montaj ;- etrierii ;- plasele sudate.Fasonarea barelor longitudinale, se executa cu ajutorul masinii de fasonatotel - beton, (fig.8.). Indoirea barelor se executa cu ajutorul unui disc mobil, in care sunt prevazute orificii. In orificiul central si intr-unul perimetral, se introduc doua dornuri. Disculuiise imprima o miscare de rotatie, de pana la(180) siin functie de pozitia dornuluiperimetral, se obtine unghiul de Indoire prevazut in proiect. Bara se indoaie in jurul dornuluicentral care este fix. Prin intermediul reductorului, se realizeaza o diminuare a turatieimotoruluide actionare, existand sidispozitiv de reglare a unghiuluide indoire. Masina permite indoirea barelor cu diametrul de pana la 40 mm, sau in cazul barelor subtiri, se permite indoirea simultana a maimultor bare asezate in pachet, una peste alta siprinse intre ele cu cleme.

Fig.8. Masina de fasonat otel - beton: 1.-bara de otel-beton;- dorn opritor;3.- disc mobil;4.- dorn mobil,(pe disc);5.- dorn fix (axuldiscului);6.- gauriin disc pentru dornuri;7.- bara suport pentru dornul opritor;8.- role de rezemare;9.- masa de lucru.

Fig.9.Faze tehnologice, privind fasonarea uneibare ridicate, la armarea uneigrinzi .Indoirea barelor ridicate, la placiobisnuite, se face la fata locului, pe cofraj, folosind ocheie - furca, ce se spri jina direct pe cofraj,fig.10.

Fig.10. Fasonarea, direct pe cofraj a armaturilor ridicate, la placi.4. 5.Inadirea armaturilor.Barele din otel beton au lungimi diferite de livrare, care nu corespund totdeauna lungimilor din proiect, ceia ce impune operatia de inadire a barelor.Inadirea armaturilor flexibile se poate face:A)- prin suprapunere silegare cu sarma arsa;B)- prin sudura;C)- prin mansonare.A)Inadirea prin petrecere,se poate face pana la bare cu diametrul, Fig.11.Forta N se transmite dela o bara la alta prin aderenta, pe lungimea de suprapunere, ls. Petrecerea barelor, rezulta din conditia egalitatiidintre efortul capabil al barei, la limita, cu efortul unitar admisibil de aderenta:Normele in vigoare prevad o lungime minima de suprapunere de:15 d, pentru compresiune;35 d, pentru intindere, pentru barele din OB37prevazute cu ciocuri .

Fig. 11. Lungimea de suprapunere a barelor la inadirea prin aderenta.B)Inadirea prin sudura,se poate face, in constructiile din beton armat, atat la barele de rezistenta, cat sila barele constructive.Conditiile generale de realizare a imbinarilor sudate,cuprind definirea:-regimuluide sudura,care poate fi : -moale, sau dur, respectiv-zona de influienta termica.Regimul moale de sudura,reprezinta acel regim, la care se utilizeaza curentide intensitate mica, timpilungide topire siforte de apasare mici;Regimul dur de sudura,utilizeaza curentide intensitate mare, timpiscurtide topire siforte de apasare mari.Zona de influieta termica,(Z. I .T.), reprezinta acea zona, in care, datorita efectuluitermic care apare la sudare, se pot schimba proprietatiile fizico -mecanice ale otelului. Aceasta zona se considera extinsa pe o lungime de 2d, In stanga siin dreapta sudurii.Indiferent de functia barei, inadirea prin sudura, se poate face prin:a.) - sudura electrica in puncte;b.) - sudura electrica cap la cap, prin topire intermediara;c.) - sudura manuala cu arc electric, prin suprapunere, sau cu eclise;d.) - sudura manuala cap la cap cu arc electric, in variantele:- in cochiliein baie de zgura;- in semimanson de cupru recuperabil.a.) sudura electrica in puncte, se foloseste in general, la confectionarea plaselor sicarcaselor sudate, atuncicand este satisfacuta conditia relatieidintre diametrii:,

Fig.1 Diametrele barelor dupa cele doua directiicare se sudeaza prin puncte.

Fig.13. Schematransformatoruluiridicator de intensitate, pentru masina de sudat in puncte.R1.siR5,reprezinta rezistentele de contactdintre electrod sibarele de otel - beton; RsiR4,reprezinta rezistenta electrica de traversare a celor doua bare de otel - beton incalzite. R3,- este rezistenta de contact dintre cele doua bare, supuse imbinarii.Dupa sudare, barele arata ca in fig. 14. in care este pusa in evidenta, tasarea relativa dintre cele doua bare, care trebuie sa satisfaca conditiile:b(0,250,5) dminpentru barele netede din OB37respecti vb(0,330,66) dminpentru barele cu profil periodic laminat la cald.

Fig.14. Tasarea relativa dintre barepentru bare cu profil periodic laminat la cald tip PC, sau PC.Se poate masura:respectiv esise poate deduce valoarea bdin relatia:

Fi g15. Verificarea sudariiin puncte a armaturilor: a). incercarea la intindere; b). incercarea la forfecare din intindere.Verificarea calitatiisuduriiPentru ca o sudura sa aiba o calitate superioara din punct de vedere fizico- mecanic, se fac incercaride laborator la:- intindere, respectiv la-forfecare din intindere.In cazul incercariila intindere, Fig.15. a, se considera sudura de calitate corespunzatoare, daca rupereanuse produce in zona sudata siniciin zona de influienta termica, (Z. I .T).Pentru incercarea la forfecare din intindere, sudura se considera corespunzatoare daca este satisfacuta relatia de maisus.b).Sudura electrica cap la cap cu topire intermediara.Se foloseste la inadirea prin prelungire a barelor din otel - beton. Diametride bare ce se preteaza la acest mod de inadire, trebuie sa satisfaca conditia:Diametriiminimi ce se pot suda sunt:Procesul de sudare care se foloseste, presupune exercitarea uneipresiuniasupra capetelor barelor, la care corespunde o incalzire a lor, pana la topire, cand se produce o refulare a materialuluitopit, in zona de contact.Fig.16. Inadirea armaturilor prin sudura cap la cap prin topire intermediara;Tehnologia de sudare, tine seama de parametriisudarii, care sunt;-distanta efectiva intre falci( mm );-scurtarea la topire,( mm );-scurtarea la refulare,( mm );-curentul de preancalzire( KA );-durata refularii( Sec.);-forta de refulare( daN).Preincalzirea capetelor barelor se efectuaza prin apropierea lor pana la scurcircuitare, care se evidentiaza printr-o coloratie portocaliu deschisa, dupa care se produce topirea capetelor barelor, evidentiata de o scintilatie deasa siuniforma. In acel moment incepe refularea materialului. Curentul electric se intrerupe dupa ( 0.50 ) sec. de la momentul inceperii refularii, iar aceasta continua pana la atingerea scurtarii la refulare, prescrisa.La verificarea calitatii sudurii,se urmareste, ca la incercarea la intindere, ruperea sa nu se produca in zona sudata sau in zona de influenta termica, (Z.I .T.) in proportie maimare de 10 %.

c.Sudarea manuala cu arc electric, prin suprapunere sau cu eclise.Se recomanda a se folosila innadirea barelor de diametru, deoarece la diametrimaimariconsumul de material simanopera este mare.Innadirea prin sudura manuala cu arc electric poate fifacuta in urmatoarele variante:1-innadirea prin suprapunere:1.1 - cu bare dispuse coaxial;1.2 - cu bare necoaxiale.2-innadirea cu doua eclise egale;1. - cu cate un cordon de sudura;- cu cate doua cordoane de sudura;3-innadirea cu o eclisa,cu cordoane de sudura pe ambele parti .La sudurile de montaj, a elementelor prefabricate, se recomanda realizarea innadirilor cu eclise sudate pe ambele parti.1.1. Innadirea prin suprapunere, cu bare dispuse coaxial.Fig.17. Imbinarea barelor, prin sudarea cu arc electric, prin suprapunere coaxiala.La imbinarea coaxiala,apare avantajul coliniarizariicelor doua bare innadite, dar dezavantajul uneimanopere costisitoare, deoarece este necesara indoirea barelor in zona de imbinare, sub un unghiprecis, rezultat din tangenta unghiulara dintre diametrul minim al barelor imbinate silungimea de suprapunere a barelor, in zona de innadire.La innadirea necoaxiala, prin suprapunere a barelor, avantajul principal este manopera redusa la realizarea imbinarii, dar prezinta un mare dezavantaj, prin faptul ca in zona de imbinare, apare un moment de rasucire care tinde sa coliniarizeze suportul fortelor din cele doua bare innadite.

Fig.18. Stabilirea grosimii minime de sudura.

Fig.19. Inadirea barelor cu sudura manuala cu arc electric prin suprapunere necoaxiala; Ls(lungimea sudurii) are aceiasivaloare ca la imbinarea coaxiala, valoridate in tabelul de maisus.Innadirea cu eclise,foloseste bare de aceeasicalitate de otel siacelasidiametru, cu al bareiinnadite.

Fig.20. Inadirea barelor cu eclise; 1. Sudura longi tudinala pe lungimea eclisei;Sudura frontala pe o lungime de 1,5 d sio inaltime de 0,5 d.Aria ecliseitrebuie sa satisfaca conditia de egalitate intre capacitatea portanta minima a eclisei si capacitatea portanta maxima a barelor imbinate:in care:Ae este aria eclisei;Aa este aria bareiinadite;- reprezinta rezistenta normata a barei;Re reprezinta rezistenta de calcul a eclisei.Tehnologia executariisudarii.Innadirea barelor de armatura, prin suprapunere sau cu eclise, se realizeaza prin strangerea lor prealabila, intre ele sifixarea prin puncte de sudura, (hafturi) la circa 30 mm, distanta. Sudarea longitudinala propriuzisa se realizeaza prin cusatura de sudura executata continuu pe lungimea minima de 40 mm, (pentru a cuprinde cel putin doua puncte de prindere, (doua hafturi).In timpul sudarii, lungimea arculuielectric se mentine constanta si egala cu:(45) mm, in cazul sudariiin pozitie orizontala, respectiv(34) mm, la sudarea verticala, sau inclinata.Depunerea metaluluitopit, se incepe de la un capat al cordonuluide sudura sise depune cu o viteza constanta de:(35) mmsec, la sudarea ori zontala si(1,53) mm /sec, la sudarea verticala, sau inclinata.Cand sudura se executa in straturisuprapuse, dupa fiecare strat aplicat, se va indeparta stratul de zgura, prin lovire cu ciocanul de sudor.Incercarile de calitate, privind imbinarile sudate prin suprapunere, sau cu eclise, presupunincercarea la intindere, la care se pune conditia sa nu apara ruperiin zona de sudura siniciin zona de influenta termica, (Z.I .T.)in proportie maimare de 10 %.In cazul innadirilor cu o singura eclisa, cand eclisa se executa din aceiasicalitate de otel cu a bareiimbinate siacelasidiametru, incercarile de calitate ale imbinariisudate, cuprind suplimentarincercarea la indoire la rece,conform careia nu se permite, ca la o indoire exterioara maimare de 110, sa apara fisuriIn sudura.d) Sudura manuala cap la cap, cu arc electric,se poate realiza in doua variante:-in cochilie in baie de zgura, sau-in semimanson de cupru recuperabil.Sudarea manuala cap la cap, cu arc electric, in cochilie in baie de zgura.Sudarea in cochilie in baie de zgura, se recomanda pentru innadirea barelor avand diametrul25mm.Se aplica in cazul imbinarilor, la care accesul electrodului, in vederea sudarii, e posibil doar dintr-o singura parte siatuncicand sunt necesare innadiride lungimireduse, respectiv lungimi de 2,5 d.Aceste sudurise executa la curent continuu, cu mentinerea partiala a baiilichide, avand drept suport de baie, o cochilie metalica.Dupa pozitia imbinarii, se disting doua situatii:- sudarea in pozitie verticala, fig. 21.a;- sudarea in pozitie orizontala, fig. 21.b.

Fig.21. Innadirea barelor cap la cap, cu sudura manuala, in cochilie in baie de zgura; a.). cu sudura in pozitie verticala; b.). cu sudura in pozitie orizontala.Tehnologia de sudare.Barele se introduc in cochilie, dupa ce in prealabil au fost bine curatate sitaiate conform necesarului. Se da drumul la curent sise executa sudura in treietape:(I) -radacina sudurii;(II) -sudura propriuzisa in baie de zgura, executata in straturi,cu pauze intermediare, pentru indepartarea zgurei;(III) - stratul de acoperire a sudurii.Preincalzirea capetelor barelor, la o temperatura de (250-300)C, se face cu flacara oxi-acetilenica, atunci cand:-temperatura mediuluiambiant este, respectiv cand,-diametrul barelor este> 30 mm.Pentru obtinerea conditiilor de calitate, impuse sudurii , trebuie sa se asigure o racire lenta, ceia ce se obtine prin invelirea cochilieiintr-o izolatie termica din vata de sticla.Verificarea calitatiisudurii, se face la fel ca la imbinarea cu eclise, la:-intindere, respectiv la;- indoire la rece.Sudarea in semimanson de cupru recuperabil.Acest procedeu de sudare se utilizeaza in urmatoarele cazuri:- cand este posibil accesul electrodului, jur imprejurul barelorcare se inadesc;- cand sunt necesare innadiricu dimensiunicat maireduse;- cand santierul dispune de puteriinstalate relativ mici , (pana la 15 Kw);- cand nu se dispune de masina electrica de sudat cap la cap, cutopire intermediara.Acest tip de sudura, se executa numaila agregate de sudat, de curent continuu.Tehnologi a de sudare.La sudarea in pozitie orizontala, a barele din OB37siPC52, cu diametrul d25mm.sudarea se executa, fara prelucrarea capetelor barelor, (sanfrenare),sifara preincalzire;la sudarea in pozitie orizontala, a barelor din PC60sidiametruld25mm, sudarea se executa fara prelucrarea capetelor barelor, dar cu tratament termic, inainte sidupa sudare, prin racire lenta in vata de sticla;la sudarea in pozitie verticala, la toate sorturile de otel sitoate diametrele, se prelucreaza capetele barelor In forma de V cu un unghi= ( 35 - 45 ), pentru a putea avea acces electrodul. Semimansonul de cupru, are rol de suport de baie, nefiind necesara preincalzirea capetelor barelor.Innadirea barelor fara prelucrarea capetelor, prin sanfrenare.

Fig.2 Innadirea armaturilor cap la cap, cu sudura manuala, in semimanson de cupru recuperabil.Tehnologia de realizare a sudurii, presupune urmatoarele etape:- se fixeaza barele in semimansonul de cupru;- se presara intre capetele barelor, pe manson, un strat de fluxceramic, de (1 - 2) mm. grosime;I- se executa radacina rostului ;II-se umple rostul dintre bare, prin sudura in baie de zgura, instraturisuccesive, cu pauze pentru indepartarea zgurei, princiocanire cu ciocanul de sudor;III- se executa stratul de acoperire a sudurii, maiintaipe fatavazuta, dupa care se demonteaza semimansonul de cupru sisecontinua executarea stratuluide acoperire, (protecti a sudurii), de jur imprejur-ul bareiinadite.Innadirea barelor avand capetele prelucrate in forma de V.Tehnologia de executare a sudarii, este asemanatoare cu cea descrisa anterior, cu deosebirea ca se prelucreaza capetele In forma de V, (se sanfreneaza).

Fig.23. Inadirea barelor cu capetele sanfrenate in forma de V.C) Innadirea armaturilor prin mansonare.Se foloseste la barele din OB, care servesc drept tiranti, a caror lungime trebuie reglata, pentru tensionarea lor. Se utilizeaza la constructiicu caracter provizoriu, cat siin cazul lucrari lor de consolidare a constructiilor.

Fig.24. Inadirea armaturilor prin mansonare.5. Montarea silegarea armaturilor,se poate face:-prin introducerea armaturilor in cofraje si asamblarea bara cu bara,prin legarea cu sarma arsa;-prin asamblarea prealabila in ateliere de armaturi a barelor incarcase, folosind sudura, sau prin legare cu sarma arsa si apoi montarea lor in cofraj.Metoda preasamblarii, este preferabila, asigurand o productivitate mare sio calitate ridicata a lucrarilor de armare.5.1. Asamblarea barelor direct pe cofraj.Asamblarea barelor direct pe cofraj, se face atuncicand santierul nu dispune de utilaje de ridicat, iar carcasele ar conduce la greutatice depasesc 100 Kg, precum siin cazul armariiplacilor. Metoda se preteaza la toate elementele constructive din beton armat, cum sunt: fundatii, stalpi, pereti, grinzi, etc.FundatiiAsamblarea barelor se face pe un strat de beton de egalizare, de (10 - 15) cm. grosime, astfel incat sa fie satisfacuta conditia prevazuta de norme, ca distantarea armaturilor de teren, sa fie la cel putin 7 cm. Pe stratul de egalizare, se aseaza cupoane de bare, (pureci), sub forma de distantieri, pentru a realiza un strat de acoperire cu beton de minim 3,5 cm.In cazul fundatiilor tip radier general, regulile de montare a armaturilor sunt aceleasi ca in cazul armarii planseelor, formate din placi si grinzi, cu diferenta ca se inverseaza ordinea de montare a armaturilor, adica se Incepe cu armarea placiiradierului si apoi, armarea grinzilor.StalpiiMontarea armaturilor la stalpi, se face concomitent cu ridicarea unuinivel, (etaj), in urmatoarele etape:- se monteaza armatura longitudinala a stalpului;- se fixeaza etrierii, la distanta din proiect, distanta marcata pe doua bare longitudinale dispuse diagonal, dupa care, se leaga etrieriide barele longitudinale cu sarma arsa de 1 mm. grosime la distanta marcata.Pereti diafragme.In cadrul peretiilor, se monteaza in prima faza, un panou de cofraj, dupa care se monteaza una dintre cele doua plase de armatura, cum se vede in fig.25.a, fixandu-se de cofraj cu ajutorul cuielor in forma deL.

Fig.25. Succesiunea de montare a armaturilor in cazul peretilor, (diafragmelor): 1. primul panou de cofraj montat;prima plasa de armatura;3. destantieri, (pureci), pentru asigurarea stratuluide acoperire cu beton;4. cuie in forma de L, pentrufixarea de cofraj a plasei de armatura; 5. al doi lea panou de cofraj, de inchidere; 6. agrafa - distantier, pentru mentinerea distanteirelative intre cele doua plase de armatura.Intre plasa de armatura si cofraj, se prevad pureci, care sa asigure stratul de acoperire cu beton al armaturilor. In faza urmatoare, se monteaza a doua plasa de armatura, fixata de prima plasa prin intermediul unor distantieri, dispusila circa 1,5 m. distanta, asa cum se vede in fig.25. b, avand rolul de a pastra distanta relativa intre cele doua plase de armatura. Se inchide cofrajul, cu cel de al doilea panou, nu inainte de a se monta pe a doua plasa de armatura, distantieri, (pureci), care sa asigure acoperirea cu beton si la cea de a doua plasa.Grinzi .Asamblarea armaturilor grinziilor, se face dupa montarea armaturilor la stalpiitronsonuluiinferior, in urmatoarea succesiune:- se marcheaza pe cofraj pozitia etrierilor;- se introduc in cofraj etrieriicu bratuldeschis;- se monteaza armaturile longitudinale de rezistenta simontaj;- se inchid etrierii ;- se leaga armaturile longitudinale de etrieri, cu sarma arsa;- se prevad pureci, pentru respectarea stratului de acoperire cu beton.Placide beton armat.La placi, armaturile sunt lungi si subtiri, avand rigiditate redusa, astfel canu-sipot mentine forma. Din aceasta cauza, se recomanda, fasonarea armaturilor pentru placi, direct pe cofraj.Montarea se face mai intaidupa directia scurta, (armaturile de rezistenta), iar apoi dupa directia lunga, (armaturile de rezistenta, sau repartitie, dupa cum armarea placii este dupa doua directii, sau dupa o singura directie). Se formeaza o plasa de armaturi rectangulara, la care barele ridicate se fasoneaza direct pe cofraj, iar apoi se leaga in noduri, cu sarma arsa, de 1 mm. grosime.5. Montarea armaturilor prin asamblarea prealabila in ateliere de armaturiConfectionarea carcaselor pentru grinzi si stalpi, se face de regula in ateliere,specializate, prin legarea cu sarma arsa sau sudare, dupa montarea lor pe niste suporti de inventar, (capre), asa cum se prezinta in fig.26.

Fig.26. Fazele privind etapele de executie a carcaselor de armaturipentru o grinda: a). vedere orizontala a stenduluide montzaj; b), c), d), aspecte in secvente tehnologice privind montarea armaturilor pentru grinda;1. rigla gradata;suport de inventar (capra); 3. armaturilongitudinale de la partea inferioara; 4. Etrieri ; 5. Armaturilongitudinale de la partea superioara; 6. Legare cu sarma arsa de un mm grosime in punctele de intersectie; 7. Armatura ridicata; 9. Armatura de montaj suplimentara.Asamblarea carcaselor prinsudura, se face cu ajutorul masinilor de sudat in puncte, care pot fi :- stationare, (cu una sau maimulte perechide electrozi);- mobile, avand clestide sudura suspendati.La masinile stationare de sudat, se executa plase sau carcase plane, care ulterior asamblate prin sudura, pot forma carcase spatiale.

Fig.27. Executarea carcaselor de armatura pentru stalpifretati ; 1. sablon;armatura longitudinala; 3. legatura provizorie, a armaturiilongitudinale; 4. suport al instalatieide fretare; 5. armare transversala sub forma de freta.5. 3. Ateliere centralizate de confectionat armaturise impart in doua grupe:-ateliere mici,cu o productie anualade(500 000)t / an;-ateliere mari ,cu o productie intre 500 si20.000 t / an.Organizarea lucruluiin cadrul atelierului, se face dupa metoda in lant, prin asigurarea continuitatiioperatiilor sispecializarea lucrarilor.Ateli ere centrali zate de capaci tate mica,sunt organi zate pe doua liniitehnologice sianume:Fig.28. Ateliere de armaturide capacitate mica, organizate pe doua liniitehnologice:- pentru bare cu diametrul12 mm.- pentru bare cu diametrul> 12 mm.In functie de modul de livrare a armaturilor, in colaci, sau in legaturide bare.- pe linea cu armaturilivrate in colaci, sunt urmatoarele utilaje: 1. masina masina de indreptat sitaiat bare;masina de fasonat; 3. masina de sudat in puncte; 4. masa de asamblare plase sicarcase; 5. depozit de plase sicarcase;- pe linea cu armaturilivrate in legaturide bare, sunt: 6. masina de indreptat sitaiat bare; 7. depozit de otel - beton indreptat; 8. stanta; 9. masina de fasonat; 10. masina de fretat; 11. stend de asamblat carcase; 1 depozit de carcase plane sispatiale; 13. mijloc de transport din cadrul atelierului.Ateliere centralizate de capaci tate maresunt organizate pe liniitehnologice cu profil bine stabilit sispecializat.Atelierele, sunt prevazute cu:- o linie de confectionat plase plane sudate de diferite latimi , folosind o masina cu maimulte perechide electrozi;- o linie de confectionat carcase plane, de diferite tipuri si dimensiuni.

Fig.29. Atelier centralizat de capacitate mare:L1- reprezinta linia de executare a carcaselor, la masina de sudat intr-un singur punct;L2- reprezinta linia de executare a carcaselor de 420 mm. latime;L3- este linia automatizata, pentru executarea plaselor de armatura de 3800 mm. latime;I1- este instalatia orizontala pentru asamblarea carcaselor plane in carcase spatiale;D1-este depozitul de plase sicarcase sudate.Transportul in cadrul atelierului, se realizeaza cu ajutorul unuipod rulant, cu sarcina la carlig de 5t.Montarea in cofraj a carcaselor siplaselor plane, legate sau sudate.Montarea carcaselor in cofraj, se face manual, daca au o greutate < 100 Kg. sicu macaraua, daca greutatea este mai mare. Macaralele, au prevazute traverse care apuca carcasele din maimulte puncte, astfel ca acestea sa nu se deformeze sub greutate proprie.O metoda de mare productivitate, pentru armarea placilor planseelor, cat sia panzelor curbe subtiri, o reprezinta folosirea plaselor subtiri, care se li vreaza ca:- plase plane, sau- plase spatiale.Plasele plane se folosesc la placiarmate crucis, care au bare de rezistenta dupa cele doua directii, de diametrii mari () mm, iar plasele in rulou se folosesc la placile armate dupa o directie, care au dupa cealalta directie, (lunga), bare de repartitie, de diametri mici ,() mm.6. Continutul proiectuluide rezistenta, referitor la lucrarile de armaturi .Proiectul de executie trebuie sa contina, planuri de armare pentru toate elementele de betonarmat, cuprinzand:- vederi laterale;- sectiunitransversale;- vederi de sus;- detalii;din care sa rezulte:- dimensiunile elementelor de beton, (plan cofraj);- configuratia armaturilor;- tipurile de otel - beton;- diametrul barelor;- numarul barelor si distanta dintre ele;- forma fi ecareibare In parte, la scara, cu marca sicote;- detaliicaracteristice;- grosimea betonului de acoperire.Pentru fiecare element de beton armat, trebuie intocmit un extras de armatura, continand datele necesare intocmiriifiseide debitare sifasonare a armaturilor.EXTRAS DE ARMATURATab.1.Elementde cons-tructieMar-ca bare-lorDiam.(mm.)Nr. bare asemeneaLungima in (m). a unei bare0telPC520tel OB37

intr-un elem.in toate elem.Lungimi in (m), pe diametrii, ptr. barele din toate elementele

182025810

1234567891011

Total lungimi pe diametri(m).

Masa pe metru(Kg.)1,992,463,850,3950,617

Masa pe diametri(Kg.)

Masa totala pe tipuri de 0tel(Kg.)

Planul de armare, trebuie sa mai cuprinda, datele necesare identificariielementului de constructie, ca:- denumirea obiectului;- denumirea elementului;- nivelul, (etajul);- indicativul de litere sinumere, conform STAS 855 - 79.Proiectul de executie trebuie sa contina, precizariasupra gralunometrieiagregatelor, in functie de dimensiunea elementelor din beton armat, cat sia grosimii stratului de acoperire cu beton a armaturii.Se preconizeaza, separarea in cadrul proiectului de executie, a planselor ce se adreseaza atelierelor de prelucrare a armaturilor, de cele ce se adreseaza santierelor de executie, la care trebuie sa parvina:a) - desenul de ansamblu a armariielementului de constructie, cu sectiuni necesare, pentru evidentierea marcilor ce o compun;b) - comanda de executie sireceptie a produselor din otel - beton, (format A4), servind atelierului de prelucrare siconfectionare a armaturilor.FISA DE DEBITARE FASONARETab.COMANDA DE EXECUTI E siRECEPTIE A PRODUSELOR DIN O.B.Tab 3.

BI BLI OGRAFI E.1. - Carare T., Cartea fieraruluibetonist. Ed. Tehnica, Bucuresti, 1980.- Dumitrescu D., CalimanoviciG., Proiectarea armariielementelor de beton armat, cu plase sudate, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1973.3. - Domsa J., Ionescu A., Utilaje, echipamente tehnologice siprocedeeperformante de betonare, Oficiul de informare documentara pentru industria constructiilor de masini, Bucuresti1994.4. - I . C. C. P. D. C., instructiunitehnice pentru sudarea armaturilor din otel - beton, C-28-83.5. - I . C. C. P. D. C., instructiunitehnice pentru proiectarea sifolosirea armariicu plase sudate, a elementelor de beton, P-59-80.6. - M. C. Ind. - I . P. C. Bucuresti, Tehnologiitip Lucraride armaturi Bucuresti, 1979.7. - M. C. Ind. - I . P. C. Bucuresti, Catalogul general al mijloacelor tehnice necesare ramuriiconstructiilor (C. G. M. C.) nr. 3 si4, Mijloace de prelucrare a otelului - beton siconstructiimetalice.8. - Toma A., Oana T., - Tehnologia simecanizarea lucrarilor de constructii, Centrul de multiplicare al U. P. Timisoara, 1991.9. Toma A. Tehnologia si mecanizarea lucrarilor de constructie, Ed. Eurobit Timisoara.