curs tehnologie farmaceutica - emulsii - farmcie an iv (dr. farm. teodora balaci)

5/12/2018 Curs Tehnologie Farmaceutica - Emulsii - Farmcie an IV (Dr. Farm. Teodora Bal...

http:///reader/full/curs-tehnologie-farmaceutica-emulsii-farmcie-an-iv-dr-farm-t

EMULSIIA40ll-J-l--k-t-J t-J jleUGeneralitati

Emulsiil e sunt sisteme disp~E~~.__~!~r..2g~~_~,_.,_fl!lj_Q_~,,"_S;_QI!lityjtes!.i!l_g_ol!~.fa~~._~- ., .. -- .. ., .. . .. .. .. .. ." ., ," "- .- ~ . .- ". ,_ ._ ,- = . , ., .. .. . -lichide nemiscibile. Una dintre faze se afla divizata fin in cealalta si anume:- faza dispersata, care este divizata sub forma de picaturi mici, numita si [azd

internd sau fazd dis continua; cele mai multe emulsii conventionale au particulele cudiametrul cuprins intre 0,5-100 urn;

- f aza dispersantd.faza extern a, continua numita si mediu de dispersie.Cele doua faze nemiscibile sunt: - faza apoasd (hidrofila), notata cu H----~~----.",.,..,_ "'~-jaza uleioasa (lipofila), notata cu L~~!~_~ul_1_C!~~",.~~~~~~.~i_Q~L~12Qr!llL9Ag!!.~.,~~l~"._q2~~~f~~~z. fIM '- ~ .. ,. ,. "" '- -: > F' JI fU I II IS < i' . . ~_ _ " "" " ',

instabil, ep:!!lL[~~1iz_:;n_'ea,lJneiJ;m1.uls.ii.tabi1e,~;;J~~!1~f$~t~raadaugarea celei 4e ~ 3-a...~~""",."",""",;. ......--~."-,-~_.-"".-----. -_. . - -- _._l_,~,...,~_tl'i'_'l::''''A'''''''''''~''' .._~''J,_'''_''''_''''~''O:''':>:'~-'.~",~~~''--''':''''''''''~-"'l'.i'>'r.:':''c~~'p~~.~l}1~jL~.~~~~1lIgat2I!!11li. In principiu tipul de emulsie este determinatde emulgator, faza pentru care acesta are 0mai mare afinitate devenind faza continua(externa) a emulsiei.

Emulsiile obisnuite SEnLR[~1l~Tll1~._,.Bllid~_J:;1!.,,~Lyascozitate mai mare sau mai~"">4~:-" ' :. . . , .ow ... . . . . . . . .. " " " " " '_ 'V '_ " " " ~ " 'O U - " ' ;~ " ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' - ' - - ~ ' _ _ """ "_"" ""- _ - -"" P __ . . .. .. .... ,.

mica, dar care permite curgerea is i care se aseamana ca aspect cu laptele. Cand' >~~ W - ~

vascozitatea sistemului atingeyaJori ridicate, sistemul devine semisolid, preparatul' ._. . . '~--"-~"" '--"-"" '~----""~-~~S"'I~~'_~_~>o1_~-_"_ __ '''"''''''''''_j'''_''''''''''''II';!;'' "*~.'~o.;,;'N~!I"""~"~';~"""'""~O:''' 'w""/",,>",,,,,,,,,,_~,,,,,,,,fiind un unguent-emulsie, respectiv 0 crema."_ _ ,~ , """_ "_ "'.~ _f"""_ "'_ "_ :'; ''' '''' '''' '''' '_ ''' ''~ ~'''~ .I< l'! ; ;m _'''".,,p = ....'1'[~~',~'~'''' '" ....1 < 1 : ~

In afara celor 2 tipuri de emulsie: UIA si AlU se. mai.J2.Q,L,lQIm.a~~~L~IDlJlii~ ''''~ ='' ''''''' '''''' '~ ''~ '''' ~~ '~ '' ''''''' ''''''' ''''~ ''''' _ _ ' ' ' '' ' '; ' ; '" ' ' 'I < " : ' '' M . .= _R1f"""".~,t",>!>



Emulsiile sunt prevazute in majoritatea farmacopeelor, insa in unele se dau_ ~ . " , ,, , _ ,_ , , ,, , ,, , .. , ,. ~ , ,, , ,. ~ . . ~ _ , ~ , , , ,, , ,, , ,, , ,- . ," , . _ ~ ,, , ,, , ,, , ,, , , . , , .. . _ o < > ,~ , , , ", , ," " " " " " ". _ , .- _ - . i" " ' '' '- . . . . .. _ ." , . . . ., . ,' ;. < . '' '' _ . . .. . .' '' - '' '' '' '' '' '_ ' '' '' '' '' - '' '' , ," " ' ., " '_ , . . .. .., - W _ . " " c ; ; " " . , . , , ,t , . , : ., . _ p . - " . , ' , ' " " " ; < , " ' " " " " " , ~ " ' _."'.~"'~>."'.~,,,c_".#~:-=-.i~.__7',,W!~

numai indicatii generale legate de preparare si control. (FR IX-Emulsiones ad usumintemum, FR X-monografia generala Emulsiones) .

...........,."-."'.",,..."':;"'-"-r_,~_,,_,=~ ....."" '~~_-"l:.; ;-""" '."""""~~.;;" '~:; ; ;~,,"' ~.," ' iJ~':!d>~

FR X defineste emulsiile ca fiind preparate farmaceutice lichide, mai mult saumai putin vdscoase, constituite dintr-un sistem dispers format din doua faze lichidenemiscibile realizat cu ajutorul unor emulgatori i destinate adiministrarii internesau externe. Pentru administrarea interna FRX prevede sa se utilizeze numai emulsiileulei in apa.

Fiecare dintre cele dona faze, hidrofila sau lipofila, poate include una sau maimulte sub stante medicamcntoase ~i diferiti adjuvanti ca: vascozifianti, coloranti,edulcoranti, aromatizanti, antioxidanti, etc, in functie de calea de administrare.

Q2g~f2E~'" ,E~..~ .... l . l E ! . :. . .~g~~~~.~~.J~Qg.~~22.~." .~!!1!:!Iii l~o.l!pL.!n2.111.~~>nml?E.~l!! l~..~Lsolutiil~~._s~~:~~i~!..~jg.9ixit~_fQE!!l~"Jf!rm~.~J?;L~.J!his!~J?~EgE~L~L~P~gf!~!~i~~l>.g~~1~.l?E~2.~~~!~.~!~!~2.E~E.r~2,!.~!~y e g ! Q ~ I ~ ' ".l~~~~.~!~:~!,~!:,.

In practica farmaceutica emulsiile sunt importante fie ca forma de sinestatatoare, fie in alte forme eterogene - unguente, supoz, forme in care substanteleactive lichide pot fi dispersate sub aceasta forma, avand 0 biodisponibilitate mai buna.

Avantajele si importanta emulsiilor:1-,~,JJ,Q,~!t~.r~Sl!i~&t.,'!dmi!l!,tr~!,~Sl".,QnQn1it .kuta, ,~cs i . , ( : lQzm:~q=12t~~i ,g '""~'"~Y1~.,

lichide l1emiscibile;- permit mascarea gustului neplacut al unor uleiuri sau produse lipofile

administrate peroral. Prin prelucrarea componentelor lipofile sub formade faza intema intr-o emU/A gustul este mascat si in plus, poate fiameliorat prin asocierea unor aromatizanti la faza ext, => acceptare decatre pacient.Ex: - laxativele pe baza de ulei mineral (ul de parafina) sau vegetal (ul dericin), uleiul de peste si vitam liposolubile, sunt mai usor administrate caemulsii U/A;

2



d~t~~_!!~_gr_~~cL~,i,~tRg):sie.>m.are,~em.~pr.,ezinta.si~,ay.antajlll.JJneibsotptii._crescute ah~u~~~~d.iQ.~~J.Q.'!~~liJ2j2~ciY2il~.Ex: - vitam liposolubile(A), peptide, sunt mai bine absorbite, avand 0 biodisp superioara fata desolutia uleioasa;administrarea externa a emulsiilor de ambele tipuri permite diferentiereaactiunii care poate fi de suprafata, sau la nivelul straturilor mai profundeale pielii. Se poate controla vascozitatea si aspectul emulsiei, asigurind ungrad ridicat de atractie si eleganta;emulsiile UIA sunt lavabile si in general sunt utilizate pentru vehicularea

substantelor analgezice, steroizi, antihistaminice, iar in scop cosmetic capreparate de curatare, demachiante, emulsii de zi. Emulsiile AlU sunt maiutilizate pentru tratamentul infectiilor pielii, iar asupra pielii uscate au 0actiune emolienta si ocluziva.

unele emulsii administrate pe piele se numesc linimente = formefarmaceutice lichide, cu aspect laptos, care se administreaza sub forma defrictii sau aplicatii pe piele, in compozitia carora intra sapunuri sau altesubstante cu actiune emolienta, revulsiva, stimulenta, sau analgezica,

emulsiile perfuzabile, introduse in terapeutica pentru hranirea parenteralaa organismului cu elemente nutritive, respectiv cu lipide (substanteenergetice cu valoare calorica ridicata), prezinta 0 serie de avantaje sirealizarea lor a fost posibila prin folosirea unor emulgatori netoxici, calecitina. Emulsiile parenterale administrate i.v. sunt emulsii de tip U/A lacare marimea picaturilor fazei interne este de 0 importanta primordial a inprevenirea emboliilor (nu trebuie sa depaseasca 5 urn).pe Hingaaceste emulsii lichide au fost realizate si forme solide ca:> emulgate sau emulsii uscate - emulsii concentrate de tipul LIH in careemulgatorii sunt: laptele degresat pulverizat, albuminele vegetale, etc.Se obtin prin atomizarea emulsiilor. Prin agitare ex tempore cu apa seobtin emulsii lichide;

3



> emulsii adsorbite uscate - 0 noua forma farmaceutica cu eliberaremodificata a unor substante medicamentoase, utilizand dioxidul desiliciu; produsul obtinut are un aspect pulverulent, cu marimeaparticulelor cuprinsa intre 50-3000 urn. Pentru a facilita administrarea,pulberea se comprima sau se introduce in capsule operculate.

Dezavantaj e:R~~l? f l I~L~. ,.



I

~nJ~m&i.1euaniQB!clQJj:!~:i,.digp-~~t~,: Macroemulsii, emulsii obisnuite, clasice, cu diametrul particulelor de~-----0,4-100 microni, cu aspect laptos; usor vizibile la microscop; Microemulsii sau emulsij transJ2,arente, carac!e!iz~~ , m i n . diIp~tlsiUlli_f2 oh 4

mi~llt,;, ..Q,Q~:QJ_mLg:9J1i~ Au proprietati similare unui sistem micelar sisunt transparente cand cele doua lichide au acelasi indice de refractie.

In fuoctie_dec_oncentratia faz.eidiS.12ersate:t . l " - - ~"_d-" ,~ - ,-_ -~ -"~/).;p -::;;~..- .. ~~-., - r-- ,_";:; . ~ S" ' . . .~r.f ~mulsii dil,lla.t~..:faza interns este de 0,1% Emulsii concentrate:~~, ">?>'H-r" Z ~ISf1ft" "'!~~

- : E 2 P C ? S l l i J 2 ~ . r ~ ~ ~fa~~~a~~~pen~al~.~}! f



Emulsii cosmetice_ - cu rol emolient, fotoprotector, de intretinere, decuratare, demachiant, etc.

[email protected]!iLQLGQmp"on~nte~ JEnulsii Rropriu-__?:ise3 Rani) pS~1Plllsii ~~ cyasiel11..ulsii2* ,,12t!i, ra ~!ll4.!ga52!)- posibilitatea

de contopire a picaturilor e foarte mare, dar poate fi impiedicata daca vascozitateafazei externe este marita.

Doua lichide nemiscibile, la amestecare prin agitare puternica, formeazatemporar 0emulsie (mai corect 0pseudo-emulsie).

Divizarea uneia din faze in picaturi foarte miciduce la marirea suprafetei totalea sistemului si respectiv la cresterea energiei libere superficiale a acestuia. Sistemuldevine astfel termodinamic instabil, iar pentru micsorarea energiei libere superficialesi revenirea la un sistem termodinamic stabil exista tendinta de unire a picaturilor fazeiinterne in picaturi mai mari producandu-se coalescenta si separarea fazelor.

~u fOLm~r~~..t.e'!?l,!gg~~IDJJlsiilOl:,&e~te_ne,c_e$aI:a~pr~~1l!~t~Ylg~12!ilQr:-~SubstaI!t~l~.care ~~g~r.~MJ~~~termin~.~0rn.l_er~.L~L~~r~'l~ii!q! s~_~

l }u m e ~ _ , " , " _ ? } J 2 J ! lg g J .E ! t . J2 . d !! !B ! i _ -J J d f l ) j . ! B . ! l . _ . E J : ! , , , , , 3 J ? ! . u L g a ! ~ i _ e ! : 2 ~ ! l L J 1 L J 2 t i l J . ~ i l l g _ L -el1!l!l~.~toriiEro~j3.9i2l!~aza prin mi~~9rar~~~~i.unii int~E~j~~_~,sunt deci

substante care se adsorb la interfata si mentin separate picaturile fazei disperse prinformarea unei bariere ce se opune unirii lor in picaturi. Scaderea tensiunii interfacialeduce la micsorarea energiei libere superficiale respectiv la stabilizarea sistemului.

,/6'[ V/

~F= =>:/.-//-'ci

A /In care: //V =volumul picaturilor dispersed =diametrul'I?t1'siunea interfaciala

6



I

,

I

Q.fll1$!.,gr~12ae emulg~19XLlJl1t~~Ls'Ull



1

ItI

~!.d~2~~~g1}~t~i...gQ.g_1E-~a, ,~.~~S~_,~~S~!~"~rt~~J!!st~Qftl~~,",QI~il l ,p .~~,sLi!~,~l~"j!exercit~.sE~~~p~'}l1~Lhiqr2J29~c"~pr"c:.c.~&!.hi9rQil~,",,QJ1r~fgJst'~J~YI,b.~..,g.?':ljD~l1ttt.~12,~,i. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . , ,= " " " " " ' "rezulta 0 emulsie A/U (b):~."""" '~ __ -" -';_'"_" '_" '_'; ;__ ;O,=--"-.~~>='_ "::":; :-o&;~r:; . :; ; ' . :. . ", , ,. . "':I" '~4



II~1I

Jji

Filmele_2p~q~'!re_~_Qe_>Q]gi~iL_~hllir.cll1i_ ...I D . ! ~ _ _ , 1 ? . u , ; m ! i 2 . ~ . t L':.~~~EiiJ.l,ll!~",:ll,~(9.DlLe"g~~.Q",b.ati~,ta"C~(}I~~~:L9J?J!!1~2.~!~~~Elti:

Substantele care au grupari ce pot ioniza (de ex. guma arabica contine saruri aleacidului arabic, gelatina contine grupari '-NH2 si -COOH) confera sarcini electriceacestor filme multimoleculare iar repulsia electrostatics este 0 bariera in plus in caleacoalescentei.

Coloizii hidrofili neionizabili ca Me si alti drivati de celuloza, actioneaza castabilizanti sterici ai emulsiilor.

Pe langa proprietatea de a forma film multimolecular la interfata, coloiziihidrofili determina 0 crestere a vascozitatii mediului de dispersie, in functiede naturalorsi de concentratia la_carese utilizeaza ca emulgatori.

Pulberi insoLubile",r ; ; : : ._....._s:;;:;: - -A ii i i i i i i l I i" olidele _fin .Pu.b;!!i~~!~,"a9$9mirl(1~!:~J~j!l1~tfuJa,~lgl:~6.",f~~ll!i,&iQil~SL.

las~~~~~cta!~J~E~L~~n!~Lg~,~.1lJl~~Qi!Lf~.z;~h:,~.~..$m1J,lyi,care deville faza eX~~f1l~~_emulsiei.

AI(OH)3 si Mg;(OH)2sunt umectate de apa => em U/Acarbunele si talcul sunt umectate de ulei => em AIU.

Pot actiona ca emulgatori singure sau asociate cu substante tensioactive i cumacromolecule hidrofile.

Bentonita, veegum si dioxidul de siliciu coloidal se folosesc in special pentruemulsii de uz extern.

AI(OH)3 si Mg(OH) se folosesc si in emulsii de uz intern, de exemplu emulsiade ulei de parafina este stabilizata prin incorporarea de Mg(OH)2.

9


http:///reader/full/curs-tehnologie-farmaceutica-emulsii-farmcie-an-iv-dr-farm-te

Stabilitatea fizidi a etnulsiilor; ; : : ; : : : o : : r -=::IIi' cea a fazei externe are loc sedimentarea (in cazulemulsiilor AfU;cand P I < P 2 (diferenta negativa), particulele vor avea drum ascendent, avand loccremarea (U/A);

2. ~~~4i~~~~,~~~~-: viteza de sedim este invers proportionala cu 11;daca 11e mare fenomenele de instabilitate se vor manifesta in masura mairedusa; cresterea 11=factor de stabilitate;

I 10



l : r.. . . . acest lucru se realizeaza prin adaugarea de coloizi hidrofili (ca atare sau subforma de mucilagii) pentru cresterea 11fazei apoase in emulsii U/A;cresterea volumului fazei interne ducela cresterea 11emulsiei;cresterea gradului de dispersie al fazei interne duce la cresterea 11emulsiei;11emulsiei se poate modifica in timpul stocarii;11fazei interne are importanta mai mica, mai ales in cazul emulsiilor diluate.

3. ~~l!!E~1~.~~"~~~?~:stabilitatea creste cu micsorarea concentratiei fazei dispersate;

--* in emulsii mai diluate coliziunile dintre picaturi sunt mai reduse;- in practica, concentratiile fazei interne sunt foarte diferite:Ex.: emulsia uleioasa: faza uleioasa = 10%

uleiul de parafina 30-50%uleiul de ricin 30-40%uleiul de peste 40%linimentul amoniacal 75%unguente-emulsii (cosmetice) chiar 95%

--* teoretie, procentul fazei dispersate in mediul de dispersie este de max. 74%,presupunand 0 faza dispesata ornogena (toate particulele sferice de marimeegala);

4. diametrul pj,aJ.ytilQrJazei dispersate;.,.......-.."""'_,...'p.. oi""'-~""" '_ . " = ~."t-~~"""~~~~~~?-



l'

5. tensiuntea interfaciala - - - - + elementul eel mai important pentru stabilitater--------~emulgatorul tensioactiv reduce tensiuntea interfaciala, ceea ce mentine 0energie superficiala midi, permitand sa se pastreze gradul avansat dedispersare a picaturilor fazei interne.

6. sarcina electrica: incarcarea electric a cu sarcini de acelasi fel creste stabilitatea~ '~~- - .. ._ . . . .,.~--emusiilor datorita respingerilor electrostatice care se manifesta intre particule.

7. ~~~;. in cazul emulgatorilor tensioactivi sau polimerilor,hidratarea lor si a picaturilor dispersate creste stabilitatea sistemuluidispers.

1i1

Instabilitatea emulsiilor se manifest~.12ri.~uqll_aj:9,ar~!~~~se. di~ir.?p!.~a) Cremarea san sedimentarea - reprezinta separarea in 2 emulsii, din~~------~.



4f-Formularea emulsiilor farmaceuticelYf.atWile.pi.

13



I Unele preparate parenterale destinate administrarii i.m. pot fi formulate si ca emulsiiAlU daca 0 substanta activa solubila in apa trebuie sa fie cedata lent dintr-un preparatcu actiune "depot".In emulsii de uz extern, foarte folosit ca faza uleioasa este uleiul de parafinasingur sau asociatcu parafina solida sau cu vaselina in diferite proportii, pentru amodifica vascozitatea emulsiilor. .

Capacitatea emulsiilor de a forma film la suprafata pielii poate fi imbunatatitaprin adaugarea a diferite substante grase ca: Ianolina, cetaceu, ceara de albine, cearaCarnauba, alcooli grasi superiori.Folosind ca faza apolara ulei de silicon cu capacitate hidrofoba pronuntata, seobtin cremele bariera (pot fi de tipul AIU dar si UIA), cu actiune de protectie a pieliifata de unele solutii apoase iritante.In emulsiile de uz extern se mai pot folosi uleiuri fixe de origine vegetala celemai utilizate fiind uleiul de floarea soarelui, de bumbac, de sesam, de masline, dearahide, de porumb, de avocado, (uleiuri lipsite de toxicitate si buni solventi pentruunele substante liposolubile).

~~atWisunt compusi care asigura stabilitatea emulsiilor.Emulgatorii folositi la prepararea medicamentelor trebuie sa indeplineasca 0serie de conditii:- sa fieeficace in concentratii mici (1-2%),

- sa fie stabili in timp,- sa nu reactioneze cu substantele medicamentoase sau substantele auxiliare cu, ;. ,care se asociaza,- sa nu aiba actiune farmacologica proprie,- sa favorizeze obtinerea de emulsii cu grad de dispersie avansat indiferent detehnica de emulsionare aplicata,- sa' confere fazei ext 0vascozitate convenabila,

- sa nu confere emulsiei gust sau miros neplacut (sa fie acceptabili),- sa fie economici.~Clasificarea emulgatorilor:Dupa tipul de emulsie pe care il formeaza: Emulgatori de tip UIA Emulgatori de tip AlUDupa utilizare: Emulgatori pt uz intern Emulgatori pt uz extern Emulgatori pt uz parenteral, Dupa felul (tipul) actiunii: Emulgatori adevarati Cvasiemulgatori,

14



I

D~urfl. chi~i_~(l~'._~ Hidr .. W .~ L-I. I U 1,01 .Valoarea H.L.B. necesqr..:_ - - _ . , , - " - - . : : 1

"I = . . .== ~Pentru emulsionarea unui ulei este necesara 0 valoare H.L.B. specifica, caredepinde de tipul de emulsie dorit. fifra.ceruta de.9,.?nlnll.ita.,Ja~a-.l!l~ll...~_~~ceasta ~adea c!!apa;.eml!lsli,steRi~",g~JiE.~it.~ I1L:12;._~~,

In functie de sarcina electrica pe care 0 prezinta surfactantul (disocierea in solapoasa), fls,~!L~JlljJ~1Qr~WJ2,~!!i1lll~JLl!.gU!p,S~.

Derivati anionici . . ' " .: i C " . ' . . _"'" '""n>W "'~_,.~.,.,. ' : . : '=I. ' ' ''N:..' > < ' i < ' ' ' ' ' ' ' ' ' . , ' ' , ~ ' ' ' ' > . ' ' ' ' ' . ' ' ' ' ' . ' " , , - , 1 2 r .L y ~ . t i s ! i 9 .u i Q ~ Derivati neionici. ,_'~, ..~8'~"'



III~

Sapunurile... cei mai vechi si cunoscuti emulgatori;Sapunurile de metale alcaline si de amoniu- emulgatorii principali din aceasta grupa sunt saruri de amoniu, de sodiu si depotasiu ale acizilor grasi cu catena lunga, precum acizii: lauric (C12), miristic (C14),palmitic (C 16), stearic (C 18) precum si nesaturati (acidul oleic);- formarea sapunului are loc uneori in situ, in timpul prep emulsiei - stearatulde amoniu in cazullinimentului amoniacal;- dau emulsii de tipul UIA, pt ca predomina partea hidrofila, dar uneori necesitaprezenta unui ernulgator neionic pt a forma complecsi interfaciali;- solutiile apoase ale sapunurilor alcaline au un gust dezagreabil si produciritatie pe tractul gastrointestinal; au un pH ridicat (pH=l 0) si de aceea nu se

utilizeaza intern;- sunt incompatibili cu cationi divalenti, care produc inversarea fazelor.Sapunurile metalelor bi ~itrivalente- se mai numesc sapunuri insolubile;- dau emulsii AlU (predomina partea hidrofoba);- in practica se utilizeaza eel mai frecvent sapunul de calciu - acest ernulgatorse formeaza in situ adesea, in cursul prepararii emulsiei, prin reactia dintre un acidgras convenabil si hidroxidul de calciu (apa de var). De exemplu, acidul oleicformeaza cu hidroxidul de calciu oleatul de calciu, care va stabiliza linimentul oleo-

calcar cu proprietati emoliente.- ca si sapunurile alcaline si acesta de utilizeaza numai extern, cu toate ca suntmai putin alcaline si mai putin sensibile in mediul acid.Sapunurile de amine- 0 serie de amine formeaza sapunuri cu acizii grasi;- cele mai folosite provin de la trietanolamina N(CH2CH20H)3, care cu acidulstearic formeza stearatul de trietanolamina:- acest emulgator se utilizeaza de asemenea pentru uz extern, fiind folosit inindustria cosmetica. Alcalinitatea acestui sapun este mai mica decal a sapunurilora1caline, are un pH =7,5-8 neiritant, emolient ~ievanescent.- sunt incompatibile cu sapunurile metalelor bi si trivalente.

M=sodiu sau trietanolamina- sunt saruri ale esterilor sulfurici ai a1coolilor si se obtin prin reactia dintre un

alcool gras si acidul sulfuric: R-OH +HO-S03H -7 R-O-S03H +H20- sunt ernulgat adevarati, se fol in em de uz ext;- compusii sunt solubili in apa si dau em UIA, dar datorita hidrofiliei accentuatetrebuie asociati cu un emulgator lipofil pt obtinerea unui film complex, condensat;Cei mai cunoscuti din aceasta clasa sunt : Laurilsulfatul de sodiu CH3 (CH2) 1O-CH2-0-S03Na~



IIf

t lI\

Sunt cei mai utilizati surfactanti datorita avantajelor de a fi stabili, compatibilicu cele mai multe substante medicamentoase, solubili sau insolubili in apa, formandemulsii de ambele tipuri HIL sau L/H.Pentru a obtine un film interfacial complex care sa asigure 0 stabilitate optimaemulsiei se utilizeaza combinatii de emulgatori: liposolubil cu unul hidrosolubil.Emulgatorii neionici au 0 toxicitate ~i0 capacitate de iritare redusa si unii dintre ei seutilizeaza in emulsii orale si parenterale. Sunt mai putin sensibili la modificarile depH sau fata de actiunea electrolitilor sau a cationilor polivalenti.Unii au tendinta sa inactiveze conservantii cu grupari fenolice sau de acidcarboxilic.Majoritatea surfactantilor au la baza :-un acid gras sau un alcool superior (de obicei cu 12-18 atomi de carbon), acarui catena reprezinta partea hidrofoba a moleculei;-un alcool (-OH) sau/si gruparea de etilenoxid (-O-CH2-CH2-)' care reprezintapartea hidrofila a moleculei.Variind proportiile relative ale gruparilor hidrofile si hidrofobe pot fi obtinutemulte produse:~sterii glicerinei si glicolului- esterii unor acizi grasi cu glicerolul sau glicolul sunt utilizati ca emulgatoridatorita naturii putemic hidrofobe si produc emulsii de tipul AIU, cand sunt utilizatisinguri. Totusi, in asociere cu sapunurilc sau alti emulgatori primari VIA, amesteculdevine autoemulgator si poate forma emulsii de tipul LIH, creme si lotiuni.

Monostearatul de gliceril (ester polihidroxilic al unui alcool si acid gras) esteun produs cu aspect ceros, insolubil in apa si solubil in ulei. Prezinta capacitateemulgatoare slaba._~Esteri ai polietilenglicolilorse prepara direct prin reactia dintre oxidul de etilen si un acid grasR-COOH + nCH2-CH2 -7 R-COO-(CH2-CH2-0)n-OH

" Io- variind lungimea lantului R si a numarului n de molecule de oxid de etilen sepot prepara surfactanti cu valoarea HLB dorita. Acesti derivati au numele general deesteri de macrogol:., .... Esteri ai acizilor gra~i cu sorbitanul =spanuri (20, 40, 60, 80)" - se obtin prin esterificarea uneia sau a maimultor grupari hidroxil alesorbitanului (anhidrida sorbitolului) cu acid lauric, oleic, palmitic, sau stearic;produsii au caracter predominant lipofil si au tendinta sa formeze emulsii de tipulAID. Ei sunt totusi utilizati mai mult in amestec cu polisorbatii, producand emulsiistabile de tipul LIH sau HIL.., ~ Polisorbatii (tween-urile) - s~ o~ji~L,mill~trat;:treL~~~il9L_gL~Qrl?jt~n,'~;1L~12~!1Bril!.,,



Lft :i

~:

I.!

catenele polietilenglicolului se formeaza produsi cu solubilitati ~1 valori HLBdiferite, in apa si in ulei.- polisorbatii se utilizeaza ca agenti de solubilizare a substantelormedicamentoase greu solubile in apa si ca agenti de emulsionare, de tip UIA.

- in general tweenurile se asociaza cu esterul de sorbitan corespunzator (span),pentru a forma un film complex si condensat la interfata ulei/apa.Cei mai utilizati sunt derivatii din seria 80.,Polisorbatii sunt compatibili cu electrolitii, cu surfactantii si cu alte produseanionice, cationice sau neionogene; au un pH neutru si sunt stabili la cald.Deoarece au toxicitatea redusa se pot asocia in preparatele orale si parenterale.Principalele dezavantaje sunt gustul neplacut, fenomenul de spumificare sinecesitatea de a-i asocia cuun conservant adecvat, intrucat multi sunt inactivati saucomplexati de polisorbati.__ Eteri ai alcoolilor grasi cu polietilenglicolii

Derivatul eel mai utilizat este cetomacrogolul 1000, eterul monocetilic alpolietilenglicolului, ca emulgator de tip UIA; dar datorita marii solubilitati in apa, seasociaza cu un emulgator auxiliar liposolubil.-:> .~Lq,,~'!k2g!itpoloxameri, ~l,gniciLcopolimeri de oxid de etilen si oxid de propilen ..... Alcoolii grai superiori- sunt utilizati ca agenti de emulsionare auxiliari,deoarece singuri nu pot forma

si stabiliza 0 emulsie.~, Polietilenglicolii ~er:;) .

- sunt derivati de sinteza neionogeni, cunoscuti si sub denumirea de macrogoli,foarte hidrofili; solutiile apoase au rcactie neutra si prezinta 0 slaba actiuneemulgatoare, de tipul LIH, fiind considerati agenti de emulsionare auxiliari: eiactioneaza prin marirea vascozitatii fazei exteme apoase si sunt buni stabilizanti aiemulsiilor preparate cu un emulgator primar.-:>Alcoolul polivinilic ( ' . , 4 ?v)

- este un derivat de sinteza neionogen, care actioneaza ca stabilizant, fiind unagent de emulsionare auxiliar, cu rol in marimea vascozitatii fazei exteme apoase,avand si slabe proprietati tensioactive, in emulsii de tipul LIH.-':>Carbopolii- sunt polimeri de sinteza, anionactivi, cu masa moleculara mare, cu legaturireticulate, pe baza de acid acrilic, numiti ~ipolimeri de carboxivinil.- gruparile carboxil, frunizate de acidul acrilic, in medie 56-68%, repartizatede-a lungul catenelor permit neutralizarea lor cu substante alcaline.d) Tensioactivi amfoteri san amfifili__ i_ tIINI"I" ....... _'-JII~~~~'"Acesti produsi poseda doua sau mai mute grupari functionale care pot sa

ionizeze si sa confere intregii molecule caracterul de surfactant anionic sau cationic,in functie de conditiile de mediu. Astfel, la un pH mic se incarca cu sarcini pozitive,

19



deci sunt cationici, iar la un pH mare se incarca cu sarcini negative, avand caracteraniomc.~ecitinele, esteri ai acizilor fosfatidiciAcest caracter amfoter al moleculei de Iecitina permite formarea ambelor tipuride emulsii L/H si HlL. Daca procentajul fazei apoase este mare, rezulta 0 emulsie detipul LIH ; un rol important 11are si cornpozitia fazei lipofile.Datorita tolerantei bune si lipsei de toxicitate, lecitinele sunt frecvent utilizatepentru prepararea emulsiilor de lipide destinate perfuziilor i.v., numai de tipul LIH .Foarte utilizate sunt lecitinele obtinute din galbenusul de ou sau de soia.

rodusi naturali si derivatiumerosi emulgatori traditionali utilizati pentru prepararea "ex-tempore" aemulsiilor sunt: derivati din plante sau de origine animala.Acesti emulgatori, fiind solubili in apa, formeaza un film multimolecularInjurul picaturilor fazei interne, ceea ce 'impiedica coalcscenta si cresc vascozitateaemulsiei.

a)~le..."_;.Guma arabica-este emulgatorul eel mai bun pentru prepararea "ex-tempore" , infarmacie, a unor cantitati mici de emulsii de uz intern de buna calitate ~i stabile,folosind triturarea in mojar cu ajutorul pistilului. Nu se utilizeaza in industrie,deoarece proprietatile reologice ale emulsiei se modifica usor,Fiind un polielectrolit anionic solubil in apa formeaza emulsii de tipul L/H ,datorita constituentului principal acidul poliarabinic care se gascste sub forma desaruri de calciu, magneziu si potasiu.Guma arabica actioneza prin formarea unui film multimolecular in jurulpicaturilor fazei lipofile si in mica rnasura prin vascozitate. Nu se utilizeaza pentruemulsii de uz extern, deoarece produsele sunt lipicioase si prin evaporarea apeiformeaza cruste. Deoarece este usor inavadata de microorganisme este necesaraasocierea de conservanti,In scop farmaceutic este utilizata numai guma arabica dezenzimata, pentru a nuinteractiona cu substantele medicamentoase asociate in formula emulsiei,,~ Tragacantha -este tot un polielectrolit anionic, dar cu capacitate de emulsionareinferioara gumei arabice, actionand prin marirea vascozitatii; fiind solubila in apa,formeaza tot emulsii de tipul L/H si este considerata mai mult un stabilizator alemulsiei, in special pentru preparatele cu guma arabi ca.Contine 2 polizaharide: basorina (insol) si tragacantina.Formeaza mucilag la cone de 2% si gella 10%.

Pentru conservarea emulsiilor stabilizate cu tragacantha se recomandaadaugarea de nipaderivati 0,1%.PectineleAlginatul de sodiuAgar-agarul (geloza)

20



1

b) Saponinele (Sap2nozidele) ..Sunt substante de origine vegetala, de natura glicozidica, cu structura sterolicasau triterpenica, a carer solutii apoase producprin agitare 0 spuma abundenta sipersistenta: au in molecula grupari hidrofile si micsoreaza tensiunea interfaciala,actionand ca emulgatori de tipul LIH.Sunt stabile in mediu1 acid sau alcalin, dar influentate de ionii de calciu.Datorita actiunii asupra globulelor rosii din sange (actiune hemolitica) se utilizeaza caemulagatori numai pentru emulsiile de uz extern: uleiuri grase, uleiuri volatile,creozot, gudroane.

c) J?rQduselea n L I ! 1 . . ! , ~ ! . _~Gelatina'-este 0 proteina utilizata ca emulagator. Se obtine prin hidroliza acidasau alcalina din colagenul purificat si innalbit.Sunt disponibile doua sorturi, care au puncte izoelectrice dependente de metoda

de preparare: Sortul de gelatina de tipul A (Pharmagel A) -are punctul izoelectric intrepH=7-9; aceasta actionezamai bine ca emulator in jurul unui pH=3, cand esteincarcat cu sarcina electrica negativa, Sortul de gelatina de tipul B (Pharmagel B) -are puctul izoelectric lapH=5; actioneaza ca emulgator in jur de pH=8, cand este incarcat cu sarcina electrica

pozitiva.Fiind solubila in apa, gelatina va forma emulsii de tipul LIB ...". Laptele praf, da em U/A datorita cazeinei care are propriet emulsive.~Cazeina pura, se fol sub forma de sare de sodiu.->Galbenusul de ou, este 0 emulsie concentrata de trigliceride in apa; emulgatoruleste un amestec de vitelina si colesterol. Da em U/A.-~hitozanulChitina, respectiv chitozanul si derivatii sai sunt noi substante auxiliare utilizatein tehnologia farmaceutica cu multiple aplicatii.

Chitina este componentul structural, natural al cochiliilor crustaceelor, polimerapartinand celulozei.Recent, chitozanul a fost introdus ca material pentru hrana suplimentara, inspecial ca agent de scadere a colesterolului si a greutatii corporale.Pana in prezent este cunoscut un singur produs farmaceutic cu chitozan-TEGASORB , utilizat pentru vindecarea ranilor,d)J~.olizah..!.rll!ese!l!.!~i!!t;.tice,,~~\J \ . C J J ~ - Q W ~In scopul reducerii problemelor asociate cu variatia porprietatilor produselor

naturale de laun lot la altul, s-au preparat derivati de semisinteza, cu rol deemulgatori sau mai ales de stabilizanti ai emulsiilor. Cei mai utilizati derivatisemisintetici sunt: metilceluloza, carboximetilceluloza sodica, hidroxipropilceluloza,etc. Fiind solubili in apa, se utilizeaza ca emulgatori pentru prepararea emulsiilor detipul LIB, actionand prin marimea vascozitatii fazei externe, hidrofile.

21



. . __~ ~ JJUlttiJ~J~~~ee) S!!bsJ!!!!!~~.atura,.!.~d~arec2!lt!'!Lt,erolt._ . . ~ I '.Pentru prepararea emulsiilor de uz extern se folosesc: ceara de albine, lanolina,alcoolii de lana, colesterol si alti steroli. Datorita caracterului puternic lipofil alacestor produsi, se obtin emulsii de tipul invers, HIL (apa in ulei).

~ubstante solide fin divizateYe;sta grupa de emulgatori formeaza un film de particule solide in jurulpicaturilor fazei dispersate si produc emulsii care au aspect grosier, dar cu stabilitatefizica considerabila, Pentru a actiona ca emulgator, pulberea trebuie sa fie suficient defina. In cazul in care particulele solide vor fi umectate preferential de faza hidrofila,atunci vor forma emulsii de tipul L IH . Din aceasta grupa cele mai utilizate suntargilele coloidale precum bentonitele (hidrosilicat de aluminiu), hectorita, veegum(silicat de aluminiu si magneziu) sau produse ca hidroxizii de magneziu si aluminiu,hidroxidul de siliciu coloidal, silicatul de aluminiu, silicatul de maneziu, care seutilizeaza si ca buni agenti de suspensie.Sunt indicati in creme si lotiuni, iar pentruemulsiile de uz intern se pot folosi hidroxidul de aluminiu coloidal si hidroxidul demagnezru,Daca particulele solide sunt umectate preferential de fazaIipofila, vor produceemulsii de tipul L/H, de exemplu, grafitul si carbuncle animal.*-Alte substante auxiliare-i>Antioxidantii - au rolul de a opri procesele oxidative din faza hidrofila, dar maiales lipofila (rancezirea uleiurilor).Selectarea unui antioxidant depinde de toxicitatea sa, de calea de administrare aemulsiei si de eficacitatea sa. In mod obisnuit, antioxidantii se utilizeaza inconcentratii de 0,001-0,1 %.Cei mai utilizati antioxidanti pentru produsele farmaceutice si cosmetice sunt:BHT (butilhidroxitoluen), BRA (butilhidroxianisol), a-tocoferolul, si galatii de alchil.

_;> Umectantii - se adauga intr-o emulsie pentru a reduce evaporarea apei intimpul depozitarii produsului, cand recipientul este inchis sau dupa aplicarea pe piele.Se folosesc: glicerol, propilenglicol, sorbitol, in concentratie in jur de 5%.

Daca emulsia se utilizeaza topic, concentratiile de umectanti mai mari de 5% potproduce deshidratarea pielii.~ Conservantii antimicrobieniDin cauza caracterului iritant si toxicitatii unor conservati, alegerea initiala vadepinde de calea de administrare a emulsiei.

Principalii conservanti sunt: Acizii organici si sarurile lor (de sodiu):-acidul benzoic, acidul sorbic => se folosesc pentru uz oral. Esterii acidului p-hidroxibenzoic-esterii metilic, propilic, etilic si butilicsunt cei mai folositi. Se utilizeaza in concentratii de 0,1-0,2%.

22



Clorocrezol-se foloseste in concentratii de 0,1% pentru uz extern, maiales in creme si emulsii HlL. Alcoolul feniletilic Fenoxietanolul Bronopolul Sarurile de amoniu cuaternare => se folosesc in emulsii de uz extern Compusii de mercur organici-cei mai utilizati sunt nitratul si acetatul defenilmercur in concentratii de 0,01% in emulsii stabilizate cu emulgatori neionici. Cloroformul-se foloseste pentru emulsiile de uz oral, preparate"ex-tempore", in farmacie, dar datorita toxicitatii si volatilitatii sale folosirea sa este

limitata,Conditii: spectru larg de act, lipsa de toxicitate, eficace in cone mici,activi intr-un domeniu larg de pH, compatibili cu celelalte componente, sa se dizolve in fazaapoasa pt a impiedica dezvoltarea microorg.Antispumanti - pentru a evita spumificarea si includerea de aer, care areefectenefavorabile asupra stabilitatii .

..pEdulcoranti, aromatizantiEmulsiile de uz intern, mai ales cele destinate administrarii la copii, contin inmod obisnuit edulcoranti, aromatizanti ~i coloranti, pentru a acoperi gustul saumirosul neplacut al unor substante medicamentoase si a Ie face mai usor acceptate,marind astfel complianta pacientului.

-~arfumurile - se adauga in emulsiile cosmetice.In emulsiile de uz extern destinate tratamentului afectiunilor dermatologice nu

se adauga agenti de parfumare, spre deosebire de produsele cosmetice.In emulsiile de uz extern se utilizeaza uleiuri volatile: de anason, eucalipt,levantica, gomenol, menta, trandafir, sau aromatizanti sintetici, la care se adaugadiferiti coloranti.

~(it~u.it ~Factori' de .pe~etratie - in emulsiile .de u~ extern administrate_pe piel~ sa~, mucoase, se asociaza substante care favonzeaza sau cresc penetratia, numite ~lpromotori de absorbtie sau agenti de permeabilizare. Acestea. au rolul. de. a reducerezistenta la difuziune prin stratul cornos al pielii.'- .... -.~ .. f_ .~- &< _-I :.ms .1i I~~15:ua:: ~E!! _ -1iilIIi:&.i"-- ;d:i,diILW:fItllii"- '--JI



-'Prepararea emulsiilorAre ca scop obtinerea unei emulsii stabile, lucru determinat de alegerea celuimai potrivit emulgator, a celei mai bune metode si a eficacitatii echipamentului deemulsionare.~etodele de preparare se clasifica astfel:. t o . ! J ~gal!,~~ f.~z~i~~~rneJa~.9$!,aS.~a duce la formarea unei emulsiiUIA, iar daca se adauga 0 cantitate prea mare de ulei se produce inversarea tipului deemulsie. Faza intern a se adauga.in portiuni mici, sub agitatecontinua.

~ . Agal!glr~~llxt~m~, 14.,~~jnt~rn~uce 1. inceput. la 0 emulsie de tipinve~ dupa ce se adauga cantitati mari se produce inversarea fazelor.~ A~~,~~ceJgLL~~~ se aplica cand faza lipofila continecom~ntesemisolide sau solide ca: ceruri, stearina, lanolina sau alte subst grasecare trebuie fluidificate la cald. In faza grasa se adauga siemulgatorul lipofil. Solutiaapoasa a ingredientelor hidrosolubile se incalzeste cu cateva grade peste temp fazei

grase, se adauga faza apoasa peste cea uleioasa si se agita pana la racire,4) Adaosul alternativ al celor doua faze la agentul de emulsionare.~) Prepararea emulsiilor in farmacie: -vezi lucrari practice

In practica farmaceutica, pentru cantitati mici de emulsie, dau rezultatefoarte bune folosirea mojarului si a pistilului. Prepararea la mojar nu poate fi facutacand emulgatorul nu da solutii vascoase.metoda gumei uscate = metoda continentala - se numeste astfeldeoarece in faza initials guma se disperseaza in ulei. In cazul aceasteimetode seobtine mai intai 0 emulsie primara, Proportiile emulsiei primare sunt: 4 parti ulei, 2parti guma arabica, 3 parti apa. Dupa obtinerea emulsiei primare se adauga subagitare solutia apoasa ce poate contine: substante medicamentoase, coreetori de gust,conservanti., metoda gumei umede =metoda engleza- emulgatorii sunt folositisub forma de mueilag (guma arabica si tragacantha). Proportiile de ulei, apa si gumaarabica sunt aceleasi ca s i la metoda precedenta. Aceasta metoda se poate folosi s i incazul altor agenti de emulsie care nu sunt solizi.

metoda flaconului - se aplica emulsiilor UIA. Uleiul impreuna cuemulgatorul se introduc intr-un flacon uscat peste care se adauga 0 cantitate egala deapa. Se agita energic pana la formarea emulsiei primare.metoda maionezei _- se aplica emulsiilor UIA. Emulgatorul sedizolva in apa, apoi se adauga sub agitare uleiului.metoda seringiimetoda solventului comun.

Emulsiile nu se filtreaza, se transvazeaza in recipientul de conditionare, seaplica dopul si eticheta. Recipientul trebuie sa aiba 0 capacitate mai mare decatvolumul emulsiei, pentru a permite agitarea inainte de utilizare. Preparatul seinregistreaza in registrul de transcriere a retetelor, Pe eticheta reeipientului eu emulsiese vor nota: data prepararii, modul de administrare si unele mentiuni privindconditiile de pastrare, dar si "A se agita inainte de intrebuintare".

24



Emulsiile preparate in farmacie se pot conditiona in recipiente diferite:-flacoane de sticla incolore sau colorate in brun, de diferite capacitati;-recipiente din plastomeri transparente sau opace;Acestea se spala cu apa potabila, se clatesc cu apa distilata si se usuca inainte

de introducerea emulsiei.~) Prepararea emulsiilor in industrie :

Fabricarea industirala a emulsiilor se efcctueaza in spatii de productiespecial amenajate, care cuprind compartimentele de depozitare, preparare,conditionare. Acestea trebuie sa fie curate, in perfecta stare de functionare , conformnormelor GMP sau ale ghidului national de fabricare a medicamentelor: "Bunapractica de productie farmaceutica" si prevazute cu echipamentul de fabricareadecvat.

Fazele procesului tehnologicFazele procesului tehnologic sunt urmatoarele :

livrarea materiilor prime; cantarirea sau masurarea materiilor; eventual fluidificarea unor componente semisolide ~1 solide, pnn topire;dizolvarea substantelor solide; amestecarea componentelor; emulsionarea prin dispersare-agitare; omogemzare; conditionarea primara; ambalarea;

Echipamentul de amestecare a componentelor consta din dispozitive mecanicecare se misca in interiorullichidului cu 0viteza anumita.Aparatele industriale sunt reprezentate de dispozitive de agitare mecanica, ce

actioneaza prin: lovire (agitatoare cu palete , in forma de elice, sau alta forma, pentrulichidele cu vascozitate mica), frecare (dispozitive cu agitatoare centrifugale saucu "melc", ce produc 0 forfecare energies a celor doua faze), presare (trecerea fortataprin dispozitive cu orificii, perforatii de tip rotor/stator), efecte combinate(echipamente mixte , care combina pomparea la presiune inalta cu orificii cu cavitatiespeciala, agitatoare cu turbina), ultrasunete (masini care utilizeaza forta vibrato are aultrasunetelor).

Echipamentele industriale se pot clasifica in.doua grupe:I.Agitatoare mecanice cu mobile variabile - acestea sunt denumite si mixere

mecanice si diferite tipuri se diferentiaza prin miscarea de agitare si viteza:II . Omogenizatoare - forteaza emulsia sa treaca prin orificii foarte fine, pt a

reduce dimensiunile picaturilor. Sunt incluse:I.Mori coloidale-combina amestecarea cu operatia de omogenizare, actionand

printr-o agitare energica.2. Omogenizatoare cu piston3. Omogenizatoare cu ultrasunete4. Dispozitive-ciclon, sub presiune joasa

25



~onditionarea emulsiilorOperatia de conditionare urmeaza imediat dupa fabricarea formei farmaceutice~inu poate fi separata de aceasta. Se disting:-conditionarea primara, care se afla in contact direct cu medicamentul;-conditionarea secundara (ambalarea), care este in contact cu utilizatorul;Pentru divizarea si conditionarea primara a emulsiilor se utilizeaza diferitetipuri de recipiente, fabricate din materiale variate, in functie de vascozitatea

produsului finit: flacoane din sticla opaca sau transparenta, incolora sau colorata (emulsiicosmetice), care se inchid cu dop metalic sau din plastomeri, prin insurubare, insotitede lingurite sau mensuri dozatoare, de capacitate mica (100-200 g); flacoane din plastomcr opac, transparente sau colorate, flexibile, care prezintaun mic orificiu de eliminare a emulsiei prin apasare usoara; sasete unidoza din aluminiu sau complecsi de aluminiu/hartie,plastomeri/hartie, pentru emulsii lichide ~ivascoase, de capacitate mica; tuburi din aluminiu; tuburi din plastomer, inchise prin termosudare;~ e C . J U L W illL .c .ID i.ti ijii...el!tyls .ii!~J:- . .~ : : : : e ~ t : r ~ ~ ~ S~~-,c) ~pe~J.: prezinta aspect Iaptos si omogen (conform FRX) omogenitate - se determina dupa diluarea emulsiei cu apa, in proportie de 1:10si apoise"ei~~r~;:~'~za cu lupa (4,5 x); emulsiile trebuie sa ramana omogene (conformFRX) consistenta- emulsiile sunt forme farmaceuticea. """--fii!i5&1lvascoase (conform FR X). culoarea -..caracteristica componentelor asociate .

.....~~~'I- caractere olfactive

mai mult sau mai putin

~ mirosul-sunt caracteristice componentelor asociate.- caractere tactile dupa etalarea pe dosul mainii se poate preciza la atingere: pipait gras,evanescent, lipicios, senzatia de cald/racoros,

-;)Tipul de emulsie-metoda diluarii =principiul se bazeaza pe faptul ca oemulsie este miscibila cuun lichiJ a~en:;-inato~u faza continua - se adauga 0 picatura de emulsie in 5 mL deapa sau 5mL de ulei si se agita usor, Daca picatura de emulsie se dizolva si difuzeazausor in apa, emulsia este LIH, sau invers.-metoda colorarii emulsiei - principiul se bazeaza pe obtinerea unei repartitiiomogene sau eterogene a unui colorant, dupa depunerea sa pe suprafata emulsiei infunctie de solubilitatea in faza continua sau faza dispersata.Emulsia LIH se coloreaza cu indicator hidrosolubil ca sol apoasa de albastru demetilen , eritrozina sodica , iar emulsia HlL se coloreaza cu solutia Sudan III in ulei

26



de floarea soarelui. Solutia de colorant solubil se va amesteca prin agitare usoara.Daca solutia colorantului se raspandeste uniform in intreaga emulsie faza in carecolorantul 'estesolubil este faza continua. In caz contrar vor aparea pete.-~~tod];._q~ m~~.'!.~a~~_,s{)~

curs tehnologie farmaceutica - emulsii - farmcie an iv (dr. farm. teodora balaci)

Documents

sunt mai usor

lyascozitate mai mare

sunt mai bine absorbite

uia si alu

nemiscibile sunt

cealalta si anume

preparare si control

numita si azdinternd