2. TABAGISMUL

2.1. Consideratii generale

 Obiceiul de a fuma este unul din comportamentele cele mai periculoase pe termen lung pentru sănătatea tinerilor. Consumul tutunului de către tineri este foarte răspândit în toate regiunile din lume si în crestere în tările în curs de dezvoltare; se arată în majoritatea tărilor că tabagismul înregistrează o crestere mai mare la fete decât la băieti, astfel că prevalenta la fete este egală cu cea înregistrată la băieti si chiar o depăseste în unele tări. Tinerii încep să fumeze la o vârstă din ce în ce mai precoce (marea majoritate înainte de vârsta de 19 ani, foarte putini tineri dobândesc acest obicei după această vârstă).

 

2.2. Cauzele fumatului

Presiunea grupului

 Adolescenta este vârsta la care influenta părintilor scade considerabil în detrimentul anturajului (cercul de prieteni, clasa). Pentru a fi acceptat de grupul pe care-l consideră reprezentativ pentru valorile sale, adolescentul face aproape orice. În anumite contexte presiunea grupului se combină cu sentimentul de mândrie masculină, caracterizat printr-un comportament independent si temerar.

Tranzitia scolară si presiunea socială

 Adolescentul trăieste o dramă:  nu  mai este copil si nu mai beneficiază de privilegiile acestei vârste, dar nici adult, desi doreste mult să se bucure de avantajele acestuia.

Imitarea modelelor (starurile de cinema, vedetele muzicii moderne, sportivii de performantă) Curiozitatea si nevoia de a experimenta ceva nou

 Copiii care fumează dovedesc că sunt mult mai putin constienti de efectele nocive ale tutunului decât cei nefumători. Din diferite considerente de ordin sociologic si psihologic este dificil să convingi tinerii de gravitatea problemelor asociate imediat sau pe termen lung cu uzul tigărilor. Această dificultate derivă în parte din faptul că anumite moduri de comportamente sunt endemice în perioada adolescentei (experimentare, răzvrătire etc.)

Tendinta de "emancipare", de opozitie si protest fată de interdictiile părintilor pentru ca ulterior fumatul să devină o "falsă necesitate"

Exemplul părintilor Publicitatea

 Industria tutunului si-a axat campaniile publicitare asupra tinerilor, mai ales prin sponsorizarea manifestărilor sportive. S-a estimat că pentru a-si mentine beneficiile la acelasi nivel, această industrie are nevoie să recruteze anual 2,5 milioane de fumători noi. Cea mai mare parte dintre ei sunt tineri.

2.3. Riscuri pentru sănătate

Nocivitatea fumului de tigară variază în functie de caracteristicile tutunului si ale hârtiei, precum si de lungimea tigaretei (scurtarea acesteia prin fumat creste concentratia gazelor în fază solubilă). Frecventa si gravitatea bolilor produse de fumat este corelată cu numărul tigărilor fumate si cu vârsta la care se începe această activitate.

Fumatul intensiv si prelungit joacă un rol determinant în aparitia a numeroase afectiuni mortale sau invalidante la adult, ca de exemplu: cancerul pulmonar, emfizemul si bronsita cronică, ateroscleroza, cardiopatia ischemică. Fetele care utilizează anticonceptionale orale au un risc crescut  de aparitie a afectiunilor cardio-vasculare mai târziu în viată, dacă fumează.

Tutunul are efecte nocive asupra fătului la fetele însărcinate fumătoare si creste riscul nasterii premature si insuficientei ponderale la nastere. În tările în curs de dezvoltare, unde statusul nutritional al mamei este adesea nesatisfăcător, riscul este si mai mare.

Mestecarea tutunului provoacă afectiuni dentare, gingivale si cancerul cavitătii bucale.

Un comitet OMS a estimat că în lume, folosirea tutunului este responsabilă de peste un milion de decese premature pe an. Cu cât fumatul debutează mai devreme, cu atât este redusă mai mult speranta de viată: cu opt ani dacă fumatul debutează înainte de 15 ani si numai cu patru ani dacă debutează la 25 de ani. Pe de altă parte, persoanele care încep să fumeze de tineri au dificultăti mai mari să renunte.

 

2.4. Măsuri de prevenire si combatere

 S-a stabilit că diferite măsuri legislative destinate combaterii fumatului pot, asociate cu activităti energice si sustinute de educatie sanitară, să reducă incidenta tabagismului. Multe dintre aceste măsuri au un impact într-un mod sau altul asupra folosirii tutunului de către copii si adolescenti, dar redăm în continuare pe acelea care influentează direct tabagismul la tineri:

Interzicerea vânzării tutunului minorilor

 În tările care au interzis vânzarea de tigări tinerilor, vârsta la care se aplică această interdictie variază: în unele tări vârsta a fost fixată la 21 de ani, observându-se o tendintă de reducere la 18 ani; în altele se aplică tinerilor sub 16 ani.

Limitarea distribuirii si vânzării tigărilor

 Anumite tări au început să interzică vânzarea tutunului în locuri susceptibile de a fi frecventate de tineri (chioscuri si magazine situate în apropierea scolilor). O problemă deosebită o ridică automatele cu tigări.

Interzicerea fumatului în locuri frecventate de tineri

 În numeroase tări legislatia interzice fumatul în scoli sau  în diferite locuri publice, în localuri, contribuind astfel la reducera expunerii minorilor la fumul de tigară în afara căminului.

Interzicerea fumatului în public pentru copii si adolescenti Restrictii impuse publicitătii si promovării vânzărilor tigărilor

 Se consideră că tinerii sunt sensibili la publicitate. Asocierea fumatului cu ideea de reusită, de seductie sau de popularitate poate avea un efect considerabil, si după părerea multor specialisti, incită la începerea fumatului.

 Un studiu privind relatia dintre publicitate si consumul de tigări a concluzionat că publicitatea este una dintre armele cele mai eficiente de care dispune industria tutunului pentru a convinge oamenii să fumeze. Temele dominante ale publicitătii în favoarea tigărilor asociază fumatul cu vigoarea tineretii, o sănătate bună, o fizionomie atrăgătoare si cu succesul si reusita pe plan individual, social si profesional; mai mult, fumatul ar fi compatibil cu activitătile sportive si sănătoase.

 În tările în care publicitatea este interzisă (Franta) s-a observat o diminuare a consumului de tigări si o schimbare de atitudine a tinerilor privitor la tutun.

Publicitate negativă fumatului

 Legislatia privitoare la "publicitatea negativă" cere ca toate pachetele de tigări să aibă o etichetă de avertizare privind nocivitatea tutunului. De exemplu: "Tutunul dăunează grav sănătătii".

Promovarea educatiei sanitare privind tabagismul

Numeroase tări au adoptat programe nationale de luptă contra tabagismului. Actiunile educative cuprind cursuri obligatorii de igienă în scolile publice, campanii audio-vizuale (ex. desene animate cu mesaje antitabac), afise, brosuri, reviste si  conferinte pentru tineri.

Programele de educatie nu trebuie axate numai pe elevi,  ci si asupra profesorilor si părintilor pentru a-i face să înteleagă consecintele nocivitătii tutunului si importanta lor ca modele pentru tineri.

Dezantajele campaniilor educative constau în costul  mare si eficientă doar după un timp îndelungat.

Tinerii reprezintă un grup greu de convins de nocivitatea fumatului. Este dificil să motivezi tinerii privitor la riscuri ale căror efecte se fac simtite multi ani mai târziu. Argumentele logice nu sunt suficiente pentru descurajarea tinerilor de a fuma. De aceea trebuie combinate o serie de strategii, iar legislatia poate constitui un mod esential pentru interzicerea fumatului în scoli si locuri publice, interzicerea vânzării către minori etc.

Alte măsuri prevăzute în textele legislative cuprind:

- reglementarea continutului tutunului în substante nocive,

- măsuri fiscale si economice; a fost demonstrat că prin cresterea taxelor asupra tigărilor nu se obtine nici un efect privind consumul de către adulti, dar se poate reduce considerabil numărul de fumători noi printre  tineri.