109. Ce se intelege prin tratament instituit precoce si sustinut in boala parodontala ?

Caracterul complex al bolii parodontale impune un tratament adecvat

Acest tratament trebuie sa fie instituit precoce, in fazele de inceput ale bolii cand sansele de reusita sunt >

Intr`o gingivita cronica de cauza microbiana, locala -> vindecare completa dupa indepartarea factorilor locali

Tratamentul trebuie sa fie sustinut de proceduri succesive, proprii leziunilor specifice procesului de imbolnavire

Trat sustinut are scopul de a promova si intretine evolutie de la ameliorare spre vindecare

Pe langa simpla indepartare a factorilor locali tratamentul trebuie sustinut si completat prin suprimarea microulceratiilor peretelui moale al santului gingival si prin proceduri de biostimulare

110. Ce se intelege prin tratament complex si intensiv in boala parodontala ?

Tratament complex = trat realizat prin proceduri multiple:

De ordin medicamentos

De restaurare a morfologiei dintilor si arcadelor

De echilibrare a ocluziei

Trat complex este cu atat mai diversificat cu cat boala prezinta un grad mai avansat in evolutie

Tratamentul trebuie sa fie intensiv => trat odata inceput, diferitele proceduri terapeutice trebuie sa se succeada la intervale de timp necesare, in general apropiate

Se evita pauzele care pot genera accentuarea tulburarilor

111. Care sunt caracteristicile unui tratament adecvat in boala parodontala ?

Precoce

Sustinut

Complex

Diversificat

Intensiv

Individualizat

112. Directiile principale de tratament in boala parodontala.

In cadrul tratamentului locala exista directii principale de tratament :

Tratament antimicrobian

Tratament chirurgical

Tratament de echilibrare ocluzala

Tratament de reabilitare structurala si functionala prin bioreactivare a parodontiului marginal

Tratamentul complicatiilor

113. Etapele principale de tratament in boala parodontala

1. Tratam complicatiilor acute ale parodontitelor marginale cronice

2. Igienizarea efectuata de medic pentru indepartarea factorilor naturali cu incarcatura microbiana:

Debridarea gingivala prin indepartarea placii bacteriene, a biofilmului oral si a produsilor acestora

Detartraj supragingival

Detartraj subgingival profesional

Suprimarea unor procese inflamatorii intretinure de resturi radiculare

3. Instruirea pacientilor pentru insusirea unui sistem de igienizare principal prin periaj si secundar prin folosirea unor mijloace ajutatoare4. Depistarea si indepartarea factorilor iatrogeni

5. Tratamentul medicamentos antimicrobian al gingivitei si parodontitei marginale cronice superficiale

6. Reducerea exudatului inflamator din pungile parodontale, prin tratament antimicrobian prechirurgical

7. Suprimarea chirurgicala a focarelor inflamatorii, altele decat pungile parodontale sau hiperplaziile gingivale

8. Suprimarea chirurgicala propriu-zisa a pungilor parodontale si hiperplaziilor gingivale

9. Restaurarea morfologiei dentare afectate prin carii

10. Slefuiri ocluzale

11. Restaurare protetica

12. Imobilizarea dintilor parodontotici

13. Tratament de bioreactivare

14. Mentinerea, prin masuri profilactice si proceduri curative suplimentare a rezultatelor obtinute prin tratament

114. Indepartarea factorilor naturali cu incarcatura microbiana.

Igienizarea efectuata de medic pentru indepartarea factorilor naturali cu incarcatura microbiana:

Debridarea gingivala prin indepartarea placii bacteriene, a biofilmului oral si a produsilor acestora

Detartraj supragingival

Detartraj subgingival profesional

Suprimarea unor procese inflamatorii intretinure de resturi radiculare

115. Tratamentul initial in boala parodontala Faza initiala tratamenul initial prin:

Tratamentul complicatiilor acute

Igienizarea efectuata de medic

Desfiintarea microulceratiilor din pungile parodontale false

Instruirea pacientilor privind igiena bucala

116. Tratamentul secundar in boala parodontala

Faza secundara = tratamentul de corectare morfo-functionala:

Prin proceduri chirurgicale

Reechilibrare dento-ocluzala prin slefuiri ocluzale

Restaurari odontale si protetice

Tratament ortodontic

Aceasta faza trebuie urmata de monitorizarea rezultatelor printr`o reevaluare a statusului parodontal la 1-3 luni de la tratamentul initial

117. Profilaxia primara in boala parodontala

Profilaxia primara a inflamatiilor microbiene ale parodontiului marginal cuprinde totalitatea masurilor de igienizare a CB Scop: impiedicarea instalarii gingivitelor cronice si parodontitelor marginale

118. Profilaxia secundara si tertiara in boala parodontala

Proflaxia secundara

Se adreseaza formelor incipiente de imbolnavire ale parodontiului marginal

Scop: oprirea evolutiei lor spre forme mai avansate

Profilaxia tertiara

Urmareste prevenirea recidivelor dupa tratamentul formelor manifestate ale bolii parodontale

119. Igienizarea facuta de catre medic in gingivite si parodontite

Igienizarea se face de catre medic prin:

Debridare gingivala

Detartraj supra si subgingival

Lustruirea suprafetelor dentare detartrate

Tratamentul mecanic al suprafetelor radiculare accesibile, prin chiuretaj radicular

Aplicarea unor substante medicamentoase cu actiune antimicrobiana si antiinflamatorie

120. Debridarea gingivala

Reprezinta actiunea de indepartare din santul gingival sau din pungile parod a:

placii bacteriene si a produsilor de metabolism a acesteia

detritusul organic moale

urmele de tartru inclavate in cementul radicular

debridarea gingivala imbina proceduri de :

detartraj supra si subgingival

chiuretaj redicular si al epiteliului sucular

indepartarea depozitelor moi organice prin proceduri intrumentale si de irigatie subgingivala

debridarea are un caracter chirurgical cand indeparteaza microulceratiile epiteliului sulcular si de la jonctiunea gingivo-dentara, precum si zonele de hiperkeratoza ulcerata cu tesut de granulatie

121. Obiectivele periajului gingivo-dentar.

Periajul gingivo-dentar are urmatoarele obiective: Indepartarea placii microbiene, a depozitelor moi de pe suprafetele dentare accesibile si zonele gingivale adiacente

Stimularea circulatiei, vascularizarii si keratinizarii normale a gingiei

Cresterea tonusului functional

Se realizeaza cu perii de dd obisnuite, actionate manual sau cu perii de dd electrice

122. Criteriile alegerii periei de dinti.

Exista un numar mare de perii de dinti, care difera prin caracteristicile periilor din care sunt confectionate:

Natura, provenienta

Numar

Lungime

Diametru

Aranjament

Consistenta: tari, moi

Flexibilitate: rigide, suple

123. Avantajele periilor cu peri naturali

Suplete

O adaptare buna la suprafetele dentare si gingivale

Nu produc traumatisme gingivale

Se incarca bine si retin pasta de dd

124. Dezavantajele periilor cu peri naturali:

Degradare mecanica intr`un timp relativ scrust, prin retinerea si imbibarea cu apa si detritusuri organice

O gama limitata privind consistenta si flexibilitatea

125. Dezavantajele periilor de dinti moi sau foarte aspre

Periile moi cu 2-3 randuri de tufe NU pot indeparta depozitele grele de placa depuse in strat gros

Periile aspre favorizeaza:

Retractia gingivala

Suprainfectarea gingivala si aparitia de abcese gingivale si parodontale

Uzura cementului radicular cu formarea unor margini ascutute ale smaltului supraadiacent

126. Frecventa periajului gingivo-dentar.

Periajul de seara (dupa ultima masa) este obligatoriu

Periajul de dimineata actioneaza ca un masaj asupra gingiei, stimuleaza tonusul functionas, keratinizarea normala, circulatia si vascularizatia gingivala

Completarea periajului de dimineata si seara prin clatirea cu sol antiseptice => igienizarea buna

Periaj dupa fiecare masa (3-4 ori pe zi) = periaj intempestiv favorizeaza traumatismul si retractia gingiei127. Metoda BASS a periajului santului gingival

Urmareste indepartarea placii bacteriene de pe marginea gingivala libera, pe o adancime de 0.5-1 mm

Se fol perii moi, cu filamente de 0.2 mm, din material plastic, cu capat rotunjit

Peria se aplica in < 45o fata de axul lung al dd Capatul filamentelor spre santul gingival

Usoara presiune in aul firelor si de vibratie inainte si inapoi, pe directia santului gingival

Se efectueaza pentru fiecare grupa de dd (V+O) 20 de curse vibratorii timp de 10 secunde

In cursul periajului gingia se albeste uneoir => potential traumatic daca presiunile sunt prea mari

Avantaje:

Insusirea cu usurinta de catre pacient

Indepartarea placii din zonele unde concentrarea sa este maxima (sant + spatiile interdentare)

Indicata atat persoanelor sanatoase cat si celor cu imbolnaviri parodontale

128. Metoda STILLEMAN (modificata)

Se fol perii de dd cu filamente de consistenta medie spre tare

Se aplica sub impiedica depunerea placii

Se folosesc:

Fluorura de sodiu

Fluorura de staniu sub forma de aplicatii topice sau prin irigatii subgingivale cu solutie 1,65%

141. Instrumentarul pentru detartraj

Examinare:

Sonde de parodontometrie

Sonde exploratorii

Detartraj si chiuretaj radicular:

Seceri

Sapaligi

Pile (razuse)

Chiurete

Instrumente de netezire fina si lustruire a suprafetelor dentare dupa detartraj

Palnii de cauciuc rozetate sau nu

Perii rotative

Benzi abrazive si de lustruit

Orice instrument de detartraj este format din 3 parti:

Parte activa fol pt indepartarea depozitelor de tartru

Partea pasiva de legatura cu manerul

Manerul suprafata striata

142. Secerile pentru detartraj

Sunt instrumente fol in special pt detartrajul supragingibal sar pot patrunde si in santul gingival + pungi mici

Sunt de 2 tipuri:

Anterioare cu partea activa in acelasi plan cu manerul,cu o singura curbura pentru dd frontali

Posterioare in contra< , cu 2 curburi acces interdentar la PM si M

Indicatii si mod de utilizare:

Se folosesc prin miscari de impingere si de tractiune a blocurilor de tartru supragingival

Indepartarea tartrului situat in santul gingival este posibila cu secerile numai daca gingia permite insinuarea lor

143. Daltile de detartraj

Sunt intrumente cu partea activa in continuarea axului manerului si a partii pasive

Partea activa usor curbata si terminata cu o margine ascutita, bizotata la 45 gr

Marginea formeaza cu laturile partii active 2 < bine exprimate

Indicatii si mod de utilizare:

Sunt indicate pentru indepartarea tartrului supragingival din zonele interdentare, proximale ale dd frontali

Partea activa este plasata dinspre V spre O in pozitie orizontala

Printr`o miscare de deplasare disloca tartrul de pe suprafetele aproximale ale dd frontali144. Sapaliga de detartraj

Este un instrument cu partea activa in < de 99-100o fata de partea pasiva

Partea activa prezinta o margine ascutita rectiline la un < de 45o La unirea suprafetelor faciale cu fetele laterale si fata subadiacenta se formeaza muchii active, bine exprim

Domeniu de aplicare:

La niv dd anteriori, frontali cand partea pasiva a instrumentului este rectilinie si scurta

La niv dd laterali, cant partea pasiva este angulata fata de maner si mai lunga

Indicatii si mod de utilizare:

Este indicata pentru indepartarea tartrului supragingival si sub marginea gingivala libera (numai daca gingia este suficient de laxa pentru a permite insinuarea instrumentului)

Este indicata pe fetele V si O ale dd si pe fetele Proximale ale dd care marginesc o edentatie

Pozitia intrumentului este verticala in axul dintelui, sau cat mai aproape de verticala

Dislocarea tartrului se face prin miscari de smulgere, spre marginea incisala sau ocluzala

145. Pilele sau razusele

Au partea activa formata din mai multe muchii ascutite paralele, inclinate fata de baza la un < de 90-1050 Ca o serie de 4-5 sapaligi

Baza instrumentului este rotunda sau ovala

Partea pasiva variaza ca lungime si inclinatie in functie de zona unde este utilizat instrumentul (frontali/lat)

Indicatii si mod de utilizare:

Pilele sunt indicate pentru:

Indepartarea tartrului situat imediat langa sau sub marginea gingivala, numai cand aceasta este suficient de laxa pt a permite insinuarea instrumentului

Indepartarea blocurilor mari de tartru supragingival prin fracturarea si fragmentarea acestora => usureaza dislocarea totala ulterioara cu chiurete.

Netezirea zonei de jonctiune smalt-cement

Uneori pt indepartarea unor portiuni marginale in exces ale unei obturatii de colet

Instrum e plasat in axul lung

deplasari prin apasare verticale

exista si pile foarte fine pentru detartrajul subgingival si chiuretajul cementului necrotic al pungilor parod

146. Chiuretele parodontale

Sunt instrumentele cele mai eficiente in detartrajul subgingival, chiuretajul radacinii si al tesutului de granulatie din pungile parodontale Dimensiunile reduse si forma adecvata a chiuretelor permit patrunderea acestora in pungile parodontale, spatiile interdentare si interradiculare

Forma chiuretelor permite adaptarea la curbura suprafetelor radiculare

Datorita finetei partii active, a elasticitatii acesteia se percep usor curburile, obstacolele si rugozitatile

Partea activa

Chiuretele pot avea partea activa la un singur capat sau la ambele (partea activa in oglinda)

Partea activa are 2 margini ascutite care se unesc la varf dupa o curbura convexa in forma de lingura

Muchiile ascutite rezulta din intalnirea suprafetei faciale cu suprafetele laterale

In sectiune are forma semicirculara

Partea pasiva

Prezinta o serie de curburi care favorizeaza aplicarea partii active corespunzator curburilor radacinii

Pentru ca actiunea chiuretei sa fie eficienta, primul segment al partii pasive (vecin partii active) sa fie tinut paralel cu axul vertical al dintelui

Exista 2 tipuri principale de chiurete:

UNIVERSALE

SPECIALE

Chiuretele UNIVERSALE

Se caracterizeaza prin faptul ca suprafata faciala este situata la un < de 90 gr fata de axul longitudinal al partii pasive

Sunt indicate pentru detartrajul supragingival sau din santul singival la persoanele sanatoase, fara pungi, retractii sau furcatii descoperite

Sunt folosite si in pungile parodontale adevarate, cu actiune pe peretele moale cat si pe peretele dur dentar (radicular) al pungii

Cele mai frecvent folosite chiurete universale sunt:

BARNHART 1/2 si 5/6

COLUMBIA McCALL 13/14 2R-2L, 4R-4L, LANGER, GOLDMAN-FOX

Chiuretele SPECIALE

Sunt reprezentate in special de chiuretele GRACEY

Caracteristici GRACEY

Suprafata faciala se situeaza la un < de 70o fata de axu lung la primei parti pasive

Desi poseda 2 margini taioase, numai cea situata spre radacina este eficient activa, cealalta (dinspre peretele moale este inactiva si nu poate leza peretele gingival)

Sunt active in anumite zone si suprafete radiculare, fiind codificate special in acest scop

Partea activa a chiuretei GRACEY, in special in 1/3 terminala, se adapteaza cel mai bine pe suprafetele curbe ale radacinii

Prima portiune a partii pasive trebuie sa fie paralela cu axul dintelui

Chiuretele GRACEY standard sunt grupate intr`un set de 7 instrumente

1/2, 3/4 -> incisivi + canini

5/6 -> incisivi + canini + PM

7/8 si 9/10 -> fetele V si O ale dd laterali

11/12 -> fetele M ale dd laterali

13/14 -> fetele D ale dd laterali

Pt dd laterali exista chiurete combinate 11/14 care actioneaza pe fetele M&D

Chiuretele GRACEY profilactice

Sunt in numar de 4 (1/2, 3/4, 5/6, 7/8) si au partea activa la fel k cele standard, dar au portiunea pasiva mai scurta si mai rigida Folosite in special pt detartraj supragingival

Au numarul de cod precedat de P

Chiuretele GRACEY peste cinci sau dupa cinci

Sunt in numar de 7 (1/2,3/4,5/6,7/8,11/12,13/14,15/16)

Prima portiune pasiva mai lunga cu 3 mm decat cele standard

Se pot utiliza in pungi mai adanci de 5 mm

Chiuretele GRACEY mini cinci

Sunt in numar de 7 (1/2,3/4,5/6,7/8,11/12,13/14,15/16)

Au partea activa mai scurta cu 50% decat cele standard

Acces mai facil in zonele de incongruenta dento-aveolara

Partea pasiva la fel ca cele peste cinci

Chiuretele EXTRARIGIDE

4 perechi 5/6, 7/8, 9/10, 11/12

Partile activa si pasiva mai rigide si sunt inscriptionate extrarigide

Indicatii:

Indepartarea tartrului foarte aderent

Dezavantaj : indepartare excesiva prin chiuretaj a cementului radicular

INDICATIILE utilizarii chiuretelor GRACEY:

1. Detartrajul santului gingival

2. Detartrajul subgingival din pungile parodontale

3. Detartrajul de finete al depozitelor mici, dupa indepartarea tartrului subgingival cu alte instrumente

4. Chiuretajul radicular: netezirea (planarea) suprafetei radiculare prin indepartarea cementului necrotic

5. Chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele moale al pungilor parodontale

MOD DE ACTIUNE GRACEY

Marginea activa a suprafetei faciale cu < de 110o disloca tartrul, iar marginea opusa nu actioneaza asupra tesutului moale datorita angulatiei stranse (70o )

Prin intoarcerea instrumentului cu 180 o, operatiunea se produce in sens invers -> chiuretarea tesutului de granulatie si protejarea suprafetei radiculare = CHIURETAJ IN CAMP INCHIS

TEHNICA DE UTILIZARE a chiuretelor GRACEY

1. Se alege chiureta potrivita pentru grupa de dinti tratata

2. Se ia punct de sprijin dintele care urmeaza a fi detartrat sau pe dd vecini

3. Capatul activ se introd subgingival, cu suprafata faciala paralela cu radacina

a. La baza pungii parodontale, dedesuptul depozitului de tartru, suprafata faciala se roteste pana cand face cu suprafata radacinii un unghi mai mic de 90o , dar nu mai mic de 45 = UNGHIUL DE ATACb. Pentru dislocarea tartrului se fac miscari active de tractiune spre ocluzal si incizal, dar si de presiune laterala controlata, mentinand permanent contactul cu dintele

4. Miscarile laterale de tractiune se combina cu deplasari orizontale si oblice

a. Deplasarile verticale sunt folosite la dd frontali si suprafetele aproximale ale dd laterali

b. Deplasari oblice pe fetele V,O dd laterali

5. Pentru chiuretajul tesutului de granulatie, partea activa se plaseaza invers (se intoarce cu 180 gr)

147. Chiuretajul radicular

Reprezinta procedura de indepartare a resturilor de tartru inclavate in cement, ramase dupa detartraj si a cementului infiltrat microbian necrotic, pentru a obtine o suprafata neteda

Tehnica:

Se introduce chiureta cu blandete in pungile parodontale pana la portiunea ce mai decliva

Partea activa se plaseaza la un < de 45-90 gr fata de radacina

Se aplica o presiune laterala controlata

Se fac tractiuni spre incizal repetate, pana se obtine o suprafata neteda

Se fac si miscari oblice si orizontale

Pe masura ce suprafata radiculara devine nedeta, presiunea trebuie redusa

Dupa chiurete se folosesc pile sau razuse pentru o netezire completa a radacinii

148. Curatirea si lustruirea suprafetelor dentare dupa detartraj

Curatirea finala si lustruirea suprafetelor dentare dupa detartraj se realizeaza prin mai multe modalitati:

Cupe de cauciuc simple sau cu lamele fine in interior

Cupele sunt umplute cu pasta de lustruit

Periute montate, din plastic, in forma de palnie sau roata

Se incarca cu pasta de lustruit

Suprafetele aproximale se lustruiesc cu:

Discuri fine

Pene interdentare de lemn de balsa sau portocal

Benzi late de matase cerata

149. Componentele aparatelor cu ultrasunete

Exista 2 tipuri de aparate de detartraj cu ultrasunete:

Aparate bazate pe efectul piezoelectric

Aparate magnetostrictive

Ambele tipuri sunt formate din 4 componente principale

1. Generatorul electric, care produce energie de inalta frecventa

2. Piesa de mana si partea terminala activa

3. Sistemul de racire cu apa

4. Dispozitivul de pornire/oprire

150. Indicatiile detartrajului cu ultrasunete

1. Tartru supragingival

2. Petele colorate depuse pe suprafata smaltului3. Tartrul din santul gingival sau din pungile parodontale superficiale de 3-4 mm

4. Gingivostomatita ulcero-necrotica pentru indepartarea grosiera a depozitelor mari de tartru si pentru a nu accentua durerile

5. La bolnavii hemofilici si in formele de parodontite acute hiperplazice, ulcerate dat traumatismului gingival mult mai redus decat in cazul detartrajului cu instrum clasice

6. I nfazele incipiente de imbolnavire

7. In cursul interventiilor chirurgicale, pentru dislocarea unor depozite foarte aderente de tartru subgingival

151. Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete

Bolnavii cu boli infectioase, contagioase

Pacientii cu reflexe de voma exagerate

Hiperestezie dentinara accentuata

Copii mici

Bolnavi cardiaci purtatori de stimulator cardiac

Anumite episoade sau forme de imbolnavire psihica majora, cand nu se poate colabora cu pacientul

152. Tehnica detartrajului cu ultrasunete

A. Pregatirea pacientului

a. Pozitia in fotoliu aproape de verticala pt a preveni refluarea excesului de lichin in faringe

b. Protectia pacientului cu un sort pe piept

B. Pregatirea instrumentarului

a. Alegerea si asezarea in ordinea de lucru a partilor active

i. Fixarea primului instrument de lucru in piesa de mana a aparatului

b. Controlul jetului de apa

c. Controlul puterii generatorului de vibratii

d. Aplicarea aspiratorului de saliva

C. Aplicarea instrumentarului de detartraj cu ultrasunete

a. Detartraj vertical

Se incepe cu instrumentul in forma de spatula cu partea activa la un < de 45 gr fata de suprafata de smalt

Pt fiecare suprafata dentara 6-10 deplasari verticale in dublu sens

b. Detartraj orizontal si in diagonala Completeaza detartrajul vertical

Partea activa in forma de spatula se inlocuieste cu varianta terminala in unghi ascutit

Cu aceasta se patrunde in spatiile interdentare

Varinta terminala rotunjita pt suprafetele dentare O ale I sup si inf

c. Detartraj fin

Se face cu instrumentul de tip secera care indeparteaza punctele de tartru restant de pe suprafetele supragingivale si tartrul din santul gingival

d. Detartraj ultrafin

Se face cu instrumentul de tip sonda, cu care se indeparteaza depozitele punctiforme din gropitele si santurile coronare

Se disloca si tartul din pungile parodontale mici de 3-4 mm

153. Avantajele detartrajului cu ultrasunete

Mijloc de detartraj modern, eficient, ergonomic

Actiune mai putin traumatizanta asupra structurilor dentare si gingivale

Indepartarea depozitelor pigmentate de pe suprafetele dentare

Bine suportat, nedureros la persoanele adulte, echilibrate neuropsihic, fara fenomene de hiperestezie dentinara

154. Dezavantajele detartrajului cu ultrasunete

Vibratiile puternice, aplicate timp indelungat pot produce desprinderi ale prismelor de smalt si dislocari ale cementului

Vibratiile puternice in santul gingival pot produce despinderea epiteliului jonctional si a ligg supraalveolare

Dureri hiperestezice greu de suportat

Sub actiunea vibratiilor produse de ultrasunete, partea metalica poate disloca obturatiile metalice sau nemetalice

Jetul de apa proiectat pe dinte se imprastie intr`un nor fin care poate antrena in microclimatul cabinetului, particule mici de detritus organic cu microbi patogeni

Jetul de apa reduce buna vizibilitate in aria de detartraj si poate fi proiectat si spre practician In timp rezistenta la solicitatile vibratorii intense ale metalului din care este confectionata partea activa a intrumentului scade uneori pana la fracturarea varfului, ce poate fi proiectat in mucoasa faringiana sau inghitit

155. Detartrajul sonic

Exista instrumente de detartraj asemanatoare cu cele actionate de ultrasunete, dar care sunt antrenate de un jet puternic de aer, fiind amplasate in locul piesei de turbina

Avantaje:

Pret de cost mai mic

Volum redus

Aplicare si indepartare usoara

Consum redus de energie, este antrenat de jetul de aer

Vibratii de intensitate mai redusa, mai bine suportat de pacienti

Nu necesita racire cu apa

Dezavantaje

Are o singura treapta de putere

Eficienta mai redusa

156. Atitudinea fata de obturatiile aproximale si de colet in exces in profilaxia inflamatiilor gingivale.

Depistarea obturatiilor in exces se face cu sonde obisnuite, bine ascutite, dar cel mai usor cu sondele parodontale de explorare, flexibile car sunt deplasate dinspre obturatie spre dinte

In fata unei obturatii in excess atitudinea terapeutica este, in cele mai multe cazuri, indepartarea si refacerea corecta

Corectarea obturatiei se face numai cand excesul este mic, nu exista carii secundare si spatiul interdentar este liber, sau obturatia e la distanta de gingie

Excesul se indeparteaza cu freze diamantate, benzi si discuri abrazive + lustruire cu benzi de lustruit

157. Particularitati ale tratamentului cariilor in gingivite si parodontite

Tratam parodontopatiilor marginale cronice in faza initiala de combatere a infectiei microbiene si a inflamatiei gingivale, trebuie sa cuprinda tratam tuturor cariilor existente si indepartarea tartrului si placii dentare bacteriene Sunt vizate in special cariile de colet sau cele aproximale, care favorizeaza retentia => initiaza si intretin inflamatia gingivala

Nu trebuie neglijate nici cariile ocluzale, care netratate determina dureri la masticatie => lipsa de autocuratire

In unele situatii se poate recurge la exereza totala a dentinei alterate, obturatia provizorie a cariilor si finalizarea obturatiei dupa tratamentul parodontal

Particularitati:

Inainte de a pregati o cavitate aproximala sau de colet trebuie tratata inflamatia papilei si a maginii gingivle adicente procesului carios

Daca gingia este hipertrofiata printr`o iritatie recenta, marirea ei de vol se reduce prin tamponament sau mesare cu o substanta astringenta

158. Atitudinea fata de hiperplazia papilei gingivale sau a marginii gingivale libere in dreptul unor procese carioase

Atunci cand s`a instalat o hiperplazie si papila gingivala sau marginea gingivala libera burjoneaza deasupra sau in interiorul procesului carios, este necesara desfiintarea polipului gingival prin:

Cauterizare chimica cu acid tricloracetic

Electrocauterizare

Gingivectomie

Practica obturatiei temporare cu guraperca modelata pt a indeparta polipul numai in cazul unei hipertrofii reduse

159. Atitudinea terapeutica fata de inflamatia papilei interdentare vecina unei carii aproximale

O conditie indispensabina ptr refacerea inflamatiei papilei este mai intai exereza in totalitate a dentinei alterate si obturatia provizorie Nu este normal sa se treaca la obturatia definitiva a cavitatii inainte de reducerea inlamatiei gingivale din vecinatate

Inflamatia papilei trebuie tratata corespunzatori prin:

Indepartarea tartrului si a placii

Administrarea topica a unor substante cu actiune antimicrobiana

Papile hiperplazice -> excizie sau cauterizare

160. Tamponamentul; Badijonajul

Tamponamentul

Se realizeaza prin atingeri usoare sau medii, controlate, cu bulete de vata sau tampoane din tifon

Asigura contactul substantei medicam cu gingia si patrunderea in epiteliu

Stimuleaza circulatia si vascularizarea

Tamponamentul usor cu solutii colorante este indicat pt evidentierea placii bacteriene

Badijonajul

Se face prin stergerea unei suprafete de mucoasa gingivala si bucala si se realizeaza cu bulete de vata cu diam de 3-5 mm, sterile

Buleta mentinuta cu o pensa dentara este antrenata de 8-10 ori intro miscare de rotatie la baza papilei

161. Mesa gingivala in tratamentul gingivitelor

Se obtie din vata sterila sau fibre de acetat de vinil cu diam de 0,5-1mm si lungimea de 1-2 cm

Se umecteaza in solutii antiseptice sau AB si se introduce in santul gingival cu vf`ul bont al unei sonde vechi sectionate sau cu ajutorul unei spatule

Timp de mentinere 5-10 minute pt sol cu clorura de Zinc

162. Irigatiile subgingivale

Irigatiile subgingivale cu solutie de clorhexidina 0,2% in tratamentul antimicrobian al gingivitelor si PM cronice

Rezultate bune si prin irigatii subgingivale cu solutie de fluorura stanoasa 1,65% - act antibacteriana

163. Instilatiile in pungile parodontale

Se utilizeaza o seringa speciala de tip Unijet

Recipientul cu pasta se introduce in corpul serincii si se aplica acul special cu capatul scurt

Se actioneaza pistonul seringii pana la aparitia unei mici cantitati de pasta care se indeparteaza

Se fac spalaturi ale pungilor cu sol antisepcite

Dintele sau zona dentara se izoleaza

Acul este introdus prin miscari blande in interiorul pungii pana in portiunea cea mai profunda

Se actioneaza pistonul seringii pana cand pasta relueaza

Se mentine instilatia 10-15 min sub izolare

Instilatiile se fac la 1-2 zile, 2-4 sedinte

164. Aplicarea pastei cu antibiotice in santul gingival si pungile parodontale

???

165. Infiltratiile submucozale cu solutii de biostimulare

Substantele de biostimulare se infiltreaza sub mucoasa fundurilor de sac vestibulare, superficial si in functie de cantitate in 1-4 puncte:

In fosa canina maxilara

In dreptul radacinilor PM la mandibula

O forma particulara = MEZOTERAPIA = multiple microinjectari in jurul suturilor (plagilor chirurgicale)166. Antiseptice de tipul acidului citric in tratamentul bolii parodontale

Acidul citric in solutie apoasa cu un pH de la 0,5 la 2,5 a fost utilizat pentru conditionarea chimica a suprafetei radiculare in tratam chirurgical al PM cronice

Scop: regenerare buna

Rolul principal : decontaminarea bacteriana a suprafetelor radiculare

167. Antiseptice de tipul acidului cromic in tratamentul bolii parodontale

Acidul cromic este utilizat in aplicatii scurte 5-6 sec urmate de spalaturi cu ser fiziologic/apa distilata

Indicatii:

Pungi parodontale cu exudat purulent pt sistarea secretiei

Fistule apico-gingivale

Ulceratii gingivale de cauza microbiana

Nu se fac aplicatii cu adic cromic pe ulceratiile herpetice

168. Antiseptice de tipul acidului salicilic in tratamentul bolii parodontale

Acidul salicilic are proprietati keratolitice si keratoplastice

In c% de 1% asociat unui extract vegetal astringent este indicat in tratam medicamentos al gingivitelor si parodontitelor marginale cronice

169. Antiseptice de tipul peroxidului de hidrogen: indicatii Peroxid de hidrogen -3% = sub forma de apa oxigenata actiune antispetica, hemostatica si de indepartare a detritusurilor

Indicatii:

Gingivite acute si subacute

Pungi parodontale pentru indepartarea exudatului inflamator

Abcese parodontale marginale incizate

Gingivostomatita ulcero-necrotica

Plagi traumatice infectate ale partilor moi din cavitatea bucala

Plagi chirurgicale inainte suturii

Plagi chirurgicale protejate pentru indepartarea depozitelor de fibrina si detritusuri

Peroxid de hidrogen -30% - solutie de perhidrol

Indicatii :

Efect cauterizant bine suportat de gingia hiperplazica -> hiperplaziile de sarcina

Albirea dintilor

170. Proprietatile clorurii de zinc

Actiune bacteriostatica si usor astringenta prin efect vasoconstrictor

In solutie concentrata 3-% - efect de cauterizare asupra zonelor de microulceratii ale peretelui moale al santului gingival

Actiune cicatrizanta

171. Indicatiile utilizarii antisepticului protargol

Protargol = solutie 1% proteinat de Ag

Gingivite acute si subacute

Gingivite si parodontite marginale cronice dupa detartraj

Santul gingival si pungile parodontale cu exudat inflamator sub forma de irigatii sau mese

Tratametul abcesului parodontal marginal

Gingivostomatita ulcero-necrotica

172. Indicatiile antisepticului azotat (nitrat) de Ag

Are actiune bacteriostatica in c% slaba

30% - efect cauterizant + bactericid

Indicatii:

Aftele bucale, gingivale sau cu alta localizare

Portiuni mici, burjonate de tesut de granulatie restant sau aparut la nivelul marginii incizale in special dupa gingivectomii

173. Indicatiile si modul de utilizare al antisepticului Fenosept

Indicatii :

Gingivite subacute si acute

gingivostomatita ulcero-necrotica

mod de utilizare:

in solutie apoas 2% - pentru atigeri de uz extern

solutie diluata 0.01% - pentru clatire sau spalaturi

174. Actiunea si indicatiile antisepticelor de tip coloranti in boala parodontala

Colorantii au actiue antienzimatica si de distrugere a acizilor nucleici

Violetul de gentiana-se utilizeaza in leziunile herpetice infectate, in infectii si ulceratii ale mucoasei bucale, gingivostomatite micotice

Albastru de metilen 2% este un colorant al placii bacteriene

Are actiune antiseptica redusa

Rivanol bun antiseptic in gingivo-stomatita ulcero-necrotica

Se utilizeaza sub forma de spalaturi bucale largi Rosul de Congo efect hemostatic si antimicrobian

175. Tetraciclina: calitati si indicatii

Calitati:

Actiune antimicrobiana

Actiune antiinflamatorie

Actiune antiproteolitica si antioxidanta

Actiune anticolagenolitica

Actiune reparatorie si regenerativa

Actiune de conditionare a suprafetelor radiculare

Inhiba resorbtia osului alveolar

Indicatii

administrata in doza de 0,5-1g/zi timp de 2-3 luni chiar si 6-9 luni

se concentreaza in lichidul santului gingival fiind utila in parodontita juvenila sau in forme agresive generalizate la orice varsta

in inflamatiile parod marginal poate fi administrata local sau pe cale generala.

Local e indic pasta TM aplicata in santul ging si pungile parod.

176. Metronidazolul folosit in tratamentul bolii parodontale Este un chimioterapic de sinteza, derivat din nitroimidazol Ef bactericid fata de bacteriile anaerobe

Reduce semnificativ populatia de bacterii patogene

Inregistreaza nivelulri crescute in lichidul santului gingival si in tesutul gingival, la scurt timp dupa administrarea pe cale generala

Se administreaza sub forma de:

Comprimate 0,250 g

Unguent 3%

Gel 3%, 25%

177. Antibiotice folosite in tratamentul boii parodontale

Inhibarea sintezei peretelui celularPenicilina, Ampicilina, Amoxicilina, Bacitracina, Cefalosporine

Inhibarea permeabilitatii membranei citoplasmaticeNistatina, Polimixina

Inhibarea sintezei proteiceTetraciclina, Doxiciclina, Streptomicina, Kanamicina, Neomicina, Gentamicina, Eritromicina, Oleandomicina, Spiramicina, Lindomicina, Clindamicina, Cloramfenicol

Inhibarea sintezei acizilor nucleiciFluorochinolone: Ciprofloxacina, Norfloxacina, Ofloxacina

178. Particularitati ale tratamentului cu antibiotice administrate pe cale generala in bolile parodontiului marginal

Indicatiile principale ale administratii AB pe cale generala: In afectiuni acute: gingivita acuta, gingivo-stomatite acute (mai ales cand se asocieaza cu febra)

In complicatii cu inflamatii acute circumscrise: abcese parodontale marginale

In parodontitele agresive

In parodontitele marginale cronice: adm de amoxicilina, metronidazol si tetraciclina

In parodontitele distrofice pentru eradicarea componentei inflamatorii specifice

In parodontite cu caracter recidivant

Inainte si/sau dupa manopere sangerande

Contraindicatii:

Utilizarea Tetraciclinei in timpul sarcinii si la copii sub 6 ani (tulb de eruptie, mineraliz, coloratie)

Tulburari secundare:

Alergii subcutanate

Tulburari gastrointestinale

Tendinopatii

Rar: cefalee, vertij, somnolenta, afectiuni hematologice

179. Alegerea antibioticelor pentru administrarea pe cale generala la bolnavi parodontopati

AB folosite mai frecv in trat parodontitelor sunt:

TETRACICLINELE indicate in infectiile in care predomina Actinobacilus actinomicetemcomitans

Tetraciclina, doxiciclina, minociclina

METRONIDAZOLUL util in parodontite diagnosticate ca refractare sau rebele la tratam convetional

Ind si in infectii cu Porphyromonas gingivalis si Prevotella Intermedia

CLINDAMICINA activa pe diverse specii de anaerobi g (-)

FLUOROCHINOLONELE active pe stafilococi

La fel ca si tetracic si metronidaz patrund in santul gingival unde pot avea concentratie mai mare decat in serul sanguin

AZITROMICINA activa pe multi patogeni parodontali

Modalitatea de administrare in timp a AB pe cale generala la bolnavii parodontopati difera dupa:

Greutatea corpului

Timpul de metabolizare

Rata de eliminare din organism, durata efectica a activitatii antimicrobiene

Amoxicilina (cu sau fara ac. Clavulanic) 2 ori/zi

Metronidazol 2-3 ori/zi

Clindamicina 2 ori/zi

Tetracicline 1-2 ori/zi

Azitromicina 1 data /zi

180. Antimicotice folosite in tratamentul bolii parodontale

Nistatin = pulbere suspendabila ce contine nistatina (AB polienic)

Indicatii: stomatita micotica NN, sugari, copiii si adulti, stomatita de proteza

Mod de adm suspensie flacon de pulbere + 20 ml apa distilata : adulti 1.000.000 UI/zi

Stamicin = drajeuri cu 500.000 UI nistatina

Activ pe streptococi si Candida albicans( se dizolva un drajeu in saliva la 4-6 ore 12 drajeuri total)

Pimafucin = AB cu actiune antifungica obtinut din culturi de Streptomyces natalensis

Comprimate (cont 10 mg natamicina)

Suspensie 25 mg natamicina

Indicatii: stomatite micotice, stomatita de proteza + candida: 4-6 ori/zi 7-10 zile

181. Modul de administrare al Nistatinei in micozele gingivoparodontale

La sugari si copii 100.000 UI administrata de 4 ori pe zi (suspensie)

La adulti 1.000.000 1.500.000 UI/ zi fractionata in 4 prize

Administrarea trebuie continuata dupa vindecarea clinica timp de 48 de ore

182. Medicatia cortizonica: mod de actiune

Hidrocortizonul si glucocorticoizii reduc inflamatia de cauze variate (agresiune fizica, chimica sau biologica)

In tesuturile inflamate: inhiba macrofagele, migrarea si proliferarea PMN`urilor, fagocitosa Reduc permeabilitatea capilarelor si vasodilatatia, scad sinteza prostaglandinelor

In fazele tardive ale inflamatiei

Exercita o actiune de inhibare a sintezei proteice, fibroblastilor, osteoblastilor si limfocitelor

Glucocorticoizii impiedica producerea unor citokine sau blocheaza actiunea lor si sunt eficace in combaterea unor manifestari alergice

183. Medicatia coritzonica: exemple de substante folosite in boala parodontala

Principalii glucocorticoizi folositi in practica stomatologica sunt:

Hidrocortizonu acetat

Prednison

Prednisolon

Triamcinolon

Dexametazona

Nystolocal

184. Antihistaminice folosite in tratamentul bolii parodontale

In trat local al unei infectii bacteriene sau fungice orale se pot folosii antihistaminice :

De tip Romergan, sol orala 0,1%

Maleat de dimetilen (Fenistil)

Se fol cu AB si corticosteriozi pentru actiune antialergica si anestezica de suprafata

185. Antivirotice folosite in tratamentul bolii parodontale

Principalale substante cuc actiune ativirala au un efect slab asupra formelor acute, severe de infetie herpetica si redus sau absent in leziunile stabilizate sau in infectii latente

Dintre substantele antivirotice se cunosc:

Amantadina

Vidarabina

Aciclovirul 3- 4 ori/zi timp de 7 zile

Rodilemid

186. Propolisul: efecte terapeutice in boala parodontala

Propolis = produs natural de secretie al albinelor

Efecte:

Antibacterian

Antimicotic

Antiinflamator

Vasoconstrictor

Decongestiv

Anestezic de suprafata

Cicatrizant

Trofic tisular

187. Produsi naturali folositi in tratamentul bolii parodontale

In aceasta categorie sunt incluse substantele naturale cu o structura organica destul de complexa si actiuni antimicrobiene, antifungice, antivirale si antiinflamatorii, lipsite in general de efecte secundare nocive:

Propolisul

Extract de flori de musetel (Romazulan)

Ticiverol

Extract de flori de galbenele

Extract de salvie

Extract de radacina de tataneasa

Extractum rathanlae

Extractum rhey

188. Extracte vegetale folosite in tratamentul bolii parodontale

Extract de flori de musetel (Romazulan)

Ticiverol

Extract de flori de galbenele

Extract de salvie

Extract de radacina de tataneasa

Extractum rathanlae

Extractum rhey

189. Tratamentul cu produse imunobiologicie: mod de actiune

In tratamentul parodontitelor marginale cronice produsele: vaccin stafilococic, Cantastim, Imudon, Polidin sunt preparate bacteriene cu actiuni precum:

Cresterea rezistentei antiinfectioase

Cresterea puterii fagocitare a PMN

Cresterea valorii complementului seric

Cresterea clearance`ului bacterian al macrofagului

Cresterea IgG si IgA

Stimularea formarii de AC specifici fata de germenii din care este compus preparatul

190. Vaccinarea in boala parodontala

Vaccin stafilococic

Adm subcutanat, IM sau sub mucoasa mobila a fundurilor de sac vestibular

Ritm de administrare la 2-3 zile

Concomitent se adm AB (local si general)

Cantastim extrat antigenic din Pseudomonal aerugynosa Actiune: stimulare a macrofagelor

Ind: parodontapatii degenerative, in per de vindecare dupa trat chirurgical al parodontitelor marg

Adm: subcutan sau sub mucoasa mobila a fundurilor de sac vestibulare

Ritm de adm: o fiola/saptamana tip de 5 saptamani

Pauza o luna dupa care se reia administrarea timp de 5 saptamani

realizarea profilaxiei specifice prin vaccinarea antibacteriana in BP ridica inca probleme. Ele sunt legate de dificultatea de a prpara un vaccin eficient intrucat in etimologia bolii sunt incriminate mai multe microorganisme. Nu s-a stabilit inca precis raportul intre deficientele imunologice intre limfocitele T sau B si gradul de distructie tisulara in parodontopatii. Examenul microscopic al tesutului parodontal lezat arata existenta in zona e.j. a numeroase neutrofile cu bacterii fagocitate ceea ce releva rolul neutrofilelor in apararea antibacteriana. S-a incercat in urma cu multi ani prepararea unui vaccin corpuscular din porphyromonas gingivalis omorat prin tratare cu formol. Imunizarea maimutelor cu acest vaccin a dus la descresterea cantitatii de bacterii negru pigmentate din speciile bateroides in leziunile gingivale induse prin ligatura191. Utilizarea laserului in parodontologie

Efecte biologice:

Stimularea sintezei de ADN

Activarea fagocitozei

Promovarea unor mediatori locali ca histamina cu actiune analgezica

Cresterea activitatii fibroblastilor

Favorizarea schimburilor ionice

Stimularea locala a dinamicii vasculare

Actiuni antimicrobiene si chiar antivirale

Domenii de utilizare

Laserul cu CO2 are actiune de decontaminare microbiana la niv radacinii si a osului alveolar

Detartraj si chuiretaj radicular cu laser

Indepartarea chirurgicala a tesuturilor moi (excizii, debridare, papilectomie, incizie abces, decapusonari, frenotomie, frenectomie, gingivectomie, gingivoplastie)192. Extractia dintilor parodontotici nerecuperabili

Este indicata in cazul dd cu mobilitate excesiva, in plan orizontal si in sens axial

Decizia de extractie este data de lipsa unui soport alveolar, capabil sa sustina dintele in cursul unui act minim de maticatie

Extractia trebuie facuta sub anestezie corespunsatoare, cel mai bine prin infiltratie

Chiuretare dupa extractie a tesutului de granulatie

193. Premolarizarea si amputarea radiculara la dinti parodontotici

Premolarizarea este indicata in cazul unor pungi parodontale cu exudat purulent, persistent, dupa ce tratamentul medicamentos si chirurgical de suprimare a pungii a esuat.

Se realizeaza in special la M inf

Dupa devitalizare si obturare cotecta a radacinii sanatoase, coroana dentara este sectionata, iar radacina cu punga parodontala este extrasa

Amputarea radiculara se realizeaza dupa devitalizarea si obturarea radacinilor sanatoase

Consta in sectionarea radacinii cu punga parodontala rebela la tratament, la niv jonctiunii corono-radiculare, urmata de extractie

Se realizeaza si in afectarea gingivo-osoasa de gr 4 a bi,trifurcatiilor

Amputatia este indicata mai frecvent la radacina palatinala a M sup

194. Obiectivele tratamentului chirurgical in gingivite si parodontite marginale

Tratamentul chirurgical in parodontapatiile marginale are 3 obiective principale:

1. Desfiintarea pungilor parodontale si a continutului patologic al acestora

2. Indepartarea gingiei hiperplazice care nu poate fi redusa prin mijloace conservatoare

3. Modelarea tesuturilor moi gingivo-periostale prin proceduri de plastie si a celor dure: osul alveolar cu restaurarea aditionala

195. Utilizarea de substante chimice cu actiune caustica

Subst chimice ACIDE: sulfuri, acid cromic, acid tricloracetic, acid tanic, acid sulfo-salicilic

Subst chimice BAZICE: hidroxid de K, ca atare sau in amestec cu argila; hipoclorit de Na Dezavantaje:

Actiune caustica distructiva neselectiva (act si asupra tes sanatoase)

Desfiintarea atat a continutului patologic cat si a peretilor moi ai pungilor parodontale = gingivectomie chimica

196. Electrocauterizarea gingivo-parodontala: mod de actiune

Se realizeaza prin curenti electrici de inalta frecventa care sunt de 3 tipuri: partial redresat, total redresat si filtrat

Mod de actiune :

Cauterizare pr-zisa

Sectionarea tisulara

Electrocoagulare

Fulguratii

electrodisecatie

197. Avantajele electrocauterizarii gingivo-parodontale

Aria de cauterizare asupra pungilor parodontale, a peretilor si continutului lor poate fi controlata de medic in anumite limite

Intensitatea curentului electric poate fi dozata in functie de vol de tesut cauterizat

Prevenirea sangerarii in camp uscat

Reducerea hemoragiei prin electrogoalgulare

Se autosterilizeaza

Asigura o cauterizare uniforma, in suprafata

198. Dezavantajele electrocauterizarii gingivo-parodontale

Riscul de interferente cu activitatea stimulatorilor cardiaci

Produce un miros neplacut si uneori tulburari gustative temporare

Riscul necrozelor de combustie asupra tes moi invecinate si a osului alveolar

199. Pregatiri preoperatorii in chirurgia parodontala1. Determinarea unor constante biologice si corectarea lor in cazul in care prezinta abateri semnificative de la valorile normale

2. Aprecierea gradului de imbolnavire prin examene clinice si paraclinice (indici, teste)

3. Efectuarea tratamentului antimicrobian

4. Pregatirea psihica a pacientilor pt o buna cooperare

200. Indicatiile tratamentului chirurgical gingivo-parodontal

Indicatiile tratam chirurgical parodontal sunt legate de bolile parodontale sau situatiile disfunctionale care au produs:

Pungi false nereductibile prin tratam antimicrobian

Pungi parodontale adevarate

Hiperplazii gingivale

Defecte mucogingivale

201. Contraindicatiile locale ale tratamentului chirurgical parodontal

Principala CI locala este legata de starea igienei bucale

Unele suferinte acute (gingivostomatita ulcero-necrotica) nu permit efectuarea interventiei chirurgicale de suprimare a continutului pungilor decat dupa o perioada de tratament medicamentos antimicrobian

202. Contraindicatiile generale absolute ale tratamentului chirurgical parodontal

Leucemii acute

Infarct de miocard mai recent de 6 saptamani

Hemofilia

Starile casectice din TBC, tumori maligne

Starile avansate de insuficienta cardiaca, hepatica sau renala

Psihozele majore

203. Contraindicatiile generale relative ale tratamentului chirurgical parodontal

Diabetul

Boala ADDISON

Boli cardiovasculare: HTA, insuficienta coronariana, purtatori de implante vasculare

Epilepsia

PARKINSON

204. Instrumentar si materiale folosite in chirurgia parodontala

1. Instrumentar de consultatie si explorare

Sonde parodontale si explorartorii, pensa CRANE-KAPLAN(pt masurarea adancimii pungii)

2. Instrumentar de pregatire a campului operator si de anestezie

3. Instrumentar de incizie si sectionare

Bisturie cu lama de unica folosinta

Bisturie de gingivectomie de tip GOLDMAN-FOX

Bisuriu ORBAN angulat pt diferite incizii in plan orizontal

Instrumentul KIRKLAND nr 15 sau 16 pt incizia marginala si aproximala si pt indepartarea gingiei incizate

4. Instrumentar de decolare a lambourilor si evidentiere a osului alveolar

Decolatoare mucozale si periostale

5. Instrumentar pentru indepartarea tesutului de granulatie, chiuretaj radicular si pentru modelarea osului alveolar

Instrum de detartraj subgingival

Chiurete chirurgicale cu margini ascutite, rotunde sau ovale, de tip cupa sau inelare

Chiurete GRACEY

Razuse sau pile

Pense ciupitoare de os

Daltite de os

Freze preferabil de os LINDEMAN

6. Instrumentar de sutura

Ace, de preferinta atraumatice

Pense mentinatoare de ac

7. Instrumentar ajutator

Spatule, departatoare, pense, discuri, freze, clesti de extractii, seringi de spalatura, clesti pt campuri, canule de aspiratie

8. Materiale:

Campuri chirurgicale

Comprese de tifon

Rulouri de vata

Bulete de vata

Anestezice

Lichide antiseptice de spalatura, ser fiziologic

Fire de sutura

Cimenturi chirurgicale

205. Microchirurgia parodontalala

Microchirurgia parodontala sub microscop prezinta avantaje importante legate de indeplinirea a 3 obiective:

Iluminarea mai buna a campului operator

Marirea imaginii campului operator

Cresterea preciziei campului operator

Instrumentar : bisturiu cu margine in semiluna, bisturiu in forma de lingura, ace de sutura, micropense

206. Principalii timpi in interventiile chirurgicale ale parodontiului marginal

1) Pregatirea campului operator

2) Anestezie

3) Accesul in zona de operat prin:

a. Acces direct

b. Incizie

c. Sectionare

d. Decolare

4) Indepartarea gingiei excizate (in gingivectomii), contraincizii in gingivoplastii

5) Indepartarea continutului pungilor parodontale prin:

a. Chiuretajul pungii

b. Chiuretajul radacinii

c. Chiuretajul osos

6) Tratamentul antimicrobian prin spalaturi cu sol antiseptice sau ser fiziologic

7) Protectia plagii prin:

a. Mese supragingivale

b. Sutura

c. Cimenturi chirurgicale

207. Metode si tehnici de chirurgie parodontala: enumerare

Chiuretaj gingival si subgingival

Gingivectomia

Gingivectomia gingivo-plastica

Operatiile cu lambou

Chirurgia osoasa alveolara. Grefele osoase si terapia de aditie

Chirurgia mucogingivala

208. Indicatiile chiuretajului gingival

Chiuretajul gingival este indicat in:

1) Gingivite cronice cu microulceratii, pe peretele moale al santului gingival si sangerari la cele mai mici atingeri

2) Gingivite cronice, si mai ales, in parodontite marginale cronice superficiale, cu pungi false, care nu cedeaza la tratament antimicrobian

209. Contraindicatiile chiuretajului gingival

Chiuretajul gingival este contraindicat in :

1) Gingivite alergice

2) Gingivite fibroase cu aspect clinic fibromatos

210. Tehnica chiuretajului gingival Instrumentarul principar chiurete fine de tip GRACEY

Acestea se introduc cu blandete in santul gingival sau punga falsa, iar cu mana opusa se executa o presiune moderata pe marginea gingivala si pe gingia fixa

Tractiuni ale chiuretei cu blandete- evitanduse dilacerarea gingiei inflamate

Santul gingival se spala cu ser fiziologic sau cu clorhexidina 0,12%

Gingia se aplica pe dinte cu presiune moderata si poate fi protejata cu mese iodoformate sau ciment chirurgical de protectie

Chiuretajul gingival trebuie efectuat dupa detartraj si se completeaza prin chiuretaj radicular al eventualelor zone de cement dezgolit

Chiuretajul gingival poate fi realizat si cu ultrasunete sau prin electrocauterizare

211. Indicatiile chiuretajului subgingival

1) Pungi parodontale mici de 2-4 mm adancime

2) Pungi parodontale foarte adanci

3) Pungi parodontale adanci pe una sau 2 fete ale radacinii situate in zone accesibile sau care devin accesibile prin crearea unui microlambou papilar

4) Pentru a reduce riscul de acutizare prin suprainfectare a pungilor si de aparitie a abcesului parodontal marginal

5) Ca tratament definitv al abcesului parodontal marginal la monoradiculari

6) Fistule apico-gingivale

7) Pentru temporizarea extractiei la bolnavii cu afectiuni generale

8) Recidive, dupa alte interventii chirurgicale

212. Instrumentar folosit in chiuretajul subgingival

Se includ toate instrumentele destinate indepartarii tesuturilor alterate

In cazul chiuretajului cu microlambouri papilare = instrumentar de incizie si sectionare

213. Contraindicatiile chiuretajului subgingival

1) La nivelul bi- si trifurcatiilor radiculare, unde nu este eficient ca interventie singulara

2) La dd cu mobilitate crescuta si pericol de avulsie prin manevrele de chiuretaj

214. Chiuretaj subgingival in camp inchis

Fara decolari gingivale

Papila interdentara este lasata in pozitie deasupra limbusului alveolar si este deplasata prin tractionare pentru accesul instrumentului la pungile parodontale

Metoda cu eficienta redusa, fiind realizata in conditii de vizibilitate redusa

Nu poate fi aplicata decat la pungi din zone accesibile

215. Chiuretaj subgingival in camp deschis

Este metoda de electie utilizata in clinica de Parodontlogie din Bucurest Consta in incizia intrasulculara cu bisturiul (lama nr 15) a papilelor interdentare pana la dinte si osul alveolar

Urmata de indepartarea tesutului epitelial si conjunctiv subadiacent inflamat si necrozat

Se creaeaza astfel microlambouri papilare care favorizeaza accesul la pungile parodontale

In pungile parodontale se efectueaza

Chiuretajul tesuturilor de granulatie pana la oprirea sangerarii

Chiuretajul radaciii pana la senzatia de alunecare usoara

Chiuretajul osului alveolar de consistenta moala, ramolit pana in os sanatos

216. Protectia plagii dupa chiuretajul subgingival

Protectia plagii se face diferentiat

Microlambourile papilare se strang in spatiile interdentare si se protejeaza cu mese interdentare iodoformate, aplicate afanat, fara presiune

Mesele se scot la 24 h

Microlambourile papilare de lungime medie se sutureaza interdentar

Sutura se indeparteaza la 5-7 zile

In cazul exciziei papilei de la baza se aplica ciment chirurgical de protectie

Se mentine 3 zile

Se face toaleta plagii si se aplica din nou ciment pt 3-4 zile

217. Indicatiile gingivectomiei

Gingivectomia este interventia chirurgicala prin care se inteparteaza peretele moale al pungilor parodontale sau gingia hiperplaziata

Indicatii:

1) Pungi supraalveolare cu un perete gingival fibros, de consistenta ferma care nu poate fi chiuretat corespunzator

2) Abcese gingivale situate in grosimea papilei interdentare

3) Abcese parodontale marginale recidivante

4) Pungi parodontale de andancime medie, cu perete extern subtire, slab vascularizat, dilacerabil, friabil si franjurat prin chiuretaj subgingival

5) Pungi parodontale cu exudat inflamator recidivant dupa alte interventii chirurgicale

6) Hiperplazii gingivale de cauza microbiana, medicamentoasa si hormonala

7) Alungirea coroanei dentare

218. Instrumentar folosit in gingivectomie

Sonda parodontala gradata sau pensa CRANE-KAPLAN pt marcarea portiunilor cele mai declive Bisturiu cu lama nr 15 pt incizie

Bisturiu KIRKLAND in zonele aprozimele incizia secundara

Bisturiu GOLDMAN-FOX sau forfecuta de plastie

Instrumentul KIRKLAND

Instrumente de detartraj si chiuretaj radicular

Forfecute de plastie sau clesti de tesut modelarea fina a conturului gingiei

219. Contraindicatiile gingivectomiei

Gingivite alergice

Hipertrofii gingivale reversibile prin tratament antimicrobian

Gingivite hiperplazice din leucoze, agranulocitoza (in absenta tratamentului bolii sistemice)

Unele gingivite de cauza hormonala (g de sarcina)

Pungi parodontale osoase (se prefera lambouri)

Pungi parodontale adanci care depasesc linia muco-gingivala

Contraindicatii ale alungii coranelor clinice prin gingivectomie

Igiena bucala defectuoasa

Dinti fara valoare strategica pentru restaurarea protetica

Implicarea furcatiilor la molari si PM

220. Tehnica gingivectomiei

1) Marcarea portiunilor celor mai decliva ale pungilor se face cu o sonda parodontala gradata sau cu pensa CRANE-KAPLAN (br neted se introduce in punga pensare -> punct hemoragic = incizie 1-2 mm sub)

2) Incizia cu bisturiu cu lama nr 15 bisturiu la 45gr fata de pl orizontal

a. Incizie 1-2 mm spre apical de punctele hemoragice

b. Lama bisturiului se mentine in contact cu supr dintelui = linia de incizie primara

c. In zonele aproximale incizia secundara bisturiul KIRKLAND

d. Incizia secundara independent de incizia primara cu bisturiul GOLDMAN-FOX

3) Excizia gingiei cu instrumentul KIRKLAND sau pense anatomice

4) Detartraj minutios al radacinilor expuse

5) Chiuretajul radacinii

6) Indepartarea tesuturilor de granulatie

7) Modelarea fina a conturului gingiei cu forfecute de plastie sau clesti de tesut

8) Toaleta plagii ser fiziologic sau clorhexidina 0.12%

9) Protectia plagii cu cimenturi chirurgicale

221. Protectia plagii dupa gingivectomie

Protectia plagii se face cu cimenturi chirurgicale

Cim cu eugenol pot da reactii alergice

222. Cimenturi chirurgicale

Ciment fara eugenol-cel mai utilizat

Se aplica pe zona operata prin modelarea cu degetele lubrifiate cu vaselina Se intareste in 10-15 minute

Poate fi si sub forma de pasta care se intareste in mediul umed

Alte cimenturi chirurgicale:

Ciment chirurgical cu oxid de Zn

Cianoacrilati sub forma lichida se intarest in 5-10 secunde

Geluri metacrilice in care se inglobeaza clorhexidina

Cimenturile se mentin in medie o saptamana

Dupa primele 3 zile toaleta plagii se aplica din nou ciment

Mentinerea cim in zona frontala este favorizata de aplicarea unei benzi adezive de staniol

La niv dd laterali se pot folosi chei de acrilat sau cu fir de matase innodat vestibular de care va adera cimentul

223. Vindecarea plagii dupa gingivectomie

Imediat dupa interventie, in tesuturi are loc o reactie inflamatorie cu caracter acut, caracterizata prin vasodilatatie si infiltrat leucocitar in corion

La suprafata plagii se constituie un cheag fibros care prezinta 3 straturi: Superficial = necrotic

Intermediat = bogat in leucocite

Profund =fibrinos

Epiteliul incepe sa se dezvolte sub stratul fibrinos cu o rata de 0,5 mm/zi in timp ce stratul necrozat este eliminat treptat

La 14 zile de la gingivectomie, intreaga suprafata a plagii este acoperita de epiteliu

Schimbarea mai frecventa a cimentului chirurgical grabeste vindecarea plagii

224. Indicatiile gingivectomiei gingivoplastice

= gingivectomie urmata de o serie de manopere de plastie prin care se urmareste restaurarea morfologiei functionale a conturului gingival prin proceduri plastice

Indicatii:

Sechele gingivale ramase dupa gingivostomatita ulcero-necrotica

Fibromatoza gingivala cu ingrosarea excesiva a marginii gingivale

Descoperirea unor portiuni de radacina in urma gingivectomiei efectuate de necesitate in zonele vizibile, frontale

225. Contraindicatiile gingivectomiei gingivoplastice

Gingie subtire, friabila, slab vascularizata, care nu se preteaza la modelare plastica

Involutii gingivale precoce, limitate la un dinte sau un grup de dd, din cauza gradului inalt de recidiva

226. Tehnica gingivectomiei gingivoplastice

Instrumentarul este acelasi ca si pentru gingivectomie + instrumentar si material de sutura

Tehnica:

Bisturiu cu lama nr 15 sau 11 se face o incizie combinata

Intrasulcular la nivelul marginii ginvicale libere

Extrasulcular pe versantul extern al marginii gingivale libere ingrosate si la baza papilelor

Incizia se face in bizou intern la 45 g fata de planul orizontal

Interdentar, incizia se completeaca cu bisturie de tip GOLDMAN-FOX sau cu forfecute de plastie

Mucoasa gingivala restanta se decoleaza cu grija de periost

Se indeparteaza tesuturile alterate: chiuretaj, netezire, inlaturarea zonelor osteitice, ramolite

Se sutureaza marginea caudala (apicala) a mucoasei alveolare a fundului de sac restant la periostul subadiacent, pentru a nu permite migrarea acesteia

Protejare cu mese iodoformate

Firele se scot la 7-8 zile

Vindecare dupa 7-10 zile cu redarea unui aspect fizionomic corespunzator

227. Clasificarea operatiilor cu lambou

In raport cu osul alveolar subadiacent, lamboul poate fi:

Reflectat in intregime

Partial reflectat

In functie de straturile din care este format lamboul poate fi:

Mucozal

Mucoperiostal

In raport cu pozitia in care este plasat lamboul la finalul interventiei, el poate fi repozitionat

Apical

Lateral

Coronar

In raport cu gradul de extindere al lamboului

Lambou extins: pe un grup de dd, pe o arcada

Lambou limitat: in L, pe 1-3 dd

228. Avantajele operatiilor cu lambou

Acces bun la nivelul radacinilor, pungilor interdentare si interradiculare

Eliminarea continutului pungilor situate aproape sau dincolo de jonctiunea muco-gingivala

Asigura accesul la nivelul osului alveolar pentru corectarea defectelor resorbtive ale acestuia

Crearea unei zone fara tesuturi patologice in scopul unei bune reacolari gingivale

229. Dezavantajele operatiilor cu lambou

Dilacerari intinse mucoperiostale, risc de rupturi, franjurari sau de necroze

Retractie gingivala prin vindecare fibroasa retractila si rezectia modelanta substractiva a osului subadiacent

230. Indicatiile operatiilor cu lambou

1) Pungi parodontale de adancime medie sau mai adanci, extinse dincolo de jonctinuea mucogingiv

2) Resorbtie osoasa verticala, neuniforma

3) Pungi parodontale osoase

4) Abces parodontal marginal serpiginos la mono si la pluriradiculari

5) Abces parodontal marginal de orice fel la nivelul dd laterali

6) Aplicarea de implante granulare in pungile parodontate: terapia de aditie

7) Interventii de regenerare tisulara ghidata

8) In vederea amputatiei radiculare la dd pluriradiculari

9) Recidive dupa chiuretaj subgingival

231. Contraindicatiile operatiilor cu lambou

1) Dd cu resorbtie avansata pana in apropierea apexului, pe toate suprafetele, mobilitate gr III

2) Atrofie osoasa orizontala, fera semne de inflamatie si pungi parodontale

3) Lambourile pe un singur dinte prin incizii efectuate pe o mucoasa subtire, intinsa, slab vascularizata

232. Instrumentarul folosit in operatiile cu lambou

Instrumentar complex, adecvat reflectarii lambourilor, indepartarii tesuturilor patologice, si protectiei plagii prin sutura

233. Tehnica operatiilor cu lambou

1) Incizie orizontala in bizou intern pana la marginea crestei alveolare la 0.5-1.5 mm de marginea gingivala libera2) 2 incizii verticale pe versantul vestibular la distanta de dinte de o parte si alta a zonei bolnave

3) Decolarea lamboului cu decolatoare periostale fine, din aproape in aproape pentru a nu perfora mucoperiostul

4) Hemostaza dupa decolarea lamboului prin tamponament

5) Indepartarea marginii gingivale rezultate in urma inciziei orizontale (microgingivectomie) se face cu instrumente de detartraj (gheara, chiurete, pense

6) Indepartarea tartrului subgingival restant

7) Indepartarea tesutului de granulatie cu chiurete chirurgicale

8) Chiuretajul radacinilor cu chiurete GRACEY, razuse subgingivale

9) Indepartarea cu precizie minutioasa, in totalitate a resturilor de tesut de granulatie epitelial si conjunctiv cu chiurete GRACEY

10) Controlul osului alveolar restant11) Hemostaza

12) Spalarea plagii cu ser fiziologic, clorhexidina 0.12%

13) Aplicarea materialului de aditie in vederea obturarii continutului pungii si a restaurarii peretilor alveolari distrusi prin resorbtie osoasa

14) Aplicarea si mentinerea membranelor resorbabile sau neresorbabile in cadrul procedurii de regenerare tisulara gradata

15) Protectia plagii prin sutura

234. Incizia in operatiile cu lambou

Incizia orizontala

In bizou intern

Pana la marginea crestei alveolare la 0,5-1,5 mm de marginea gingivala libera

Se efectueaza cu bisturi cu lama intersanjabila nr 11,12,15 sau 15c

Incizia verticala

Pentru reflectarea in totalitate a lamboului se practica 2 incizii verticale

Pe versantul vestibular al osului alveolar la distanta de dinte, de o parte si de alta a zonei bolnave de operat

235. Sutura in operatiile cu lambou

Rolurile suturii

Reduce sangerarea postoperatorie

Mentine tesuturile in pozitie nedeplasabila

Reduce durerile postoperatorii

Asigura contentia si retinerea materialului implantat in pungile parodontale

Favorizeaza vindecarea

Sutura se realizeaza cu ace curbe sau drepte, cel mai bine atraumatice

Ca fire de sutura se foloses produse sintetice resorbabile, firul de matase, par de cal

Sutura poate fi:

Intrerupta : in puncte separate, procedeul cel mai frecvent folosit

In lasou pt a mentine un lambou unic repozitionat

Continua similara celei in lasou De plapumar cand firul de sutura nu urmeaza un traseu continuu peste marginile lambourilor, iesind la suprafata inainte de acestea.236. Operatia cu lambou partial reflectat

Avantaje

Dilacerari tisulare reduse

Dislocari de os minime

Traumatism alveolar redus

Reacolare gingivala buna

Retractie gingivala si hiperestezie postoperatorie mai reduse

Aspect fizionomic mai bun

Dezavantaje:

Tehnica operatorie foarte precisa, mai dificila

Controlul indepartarii in totalitate a tesuturilor patologice este mai dificil

Lambourile interdentare necesita o reaplicare exact in pozitia initiala

Indicatii:

Pungi mici sau de adancime medie 3-6 mm

Tehnica:

1) Prima incizie pe versantul V la cca 0.5 mm de creasta marginii libere si la 1,5-2mm de aceasta pe versantul oral

2) A 2 a incizie este verticala intrasulculara pana la marginea osului alveolar

3) A 3 a incizie este orizontala, efectuata cu bisturiul GOLDMAN-FOX sau ORBAN si se excizeaza tesutul epitelial si conjunctiv situat pe creasta alveolara, intre cele 2 suprafete incizate initial4) In continuare se procedeaza k si in cazul operatiei cu lambou refletat total : detartraj, chiuretaj radicular, chiuretajul tesutului de granulatie si indepartarea zonelor de os ramolit.

237. Operatia cu lambou mucozal

Consta in decloarea numai a mucoasei sau a mucoasei si submucoasei de periostul subadiancet

Interventia se practica pt:

Desfiintarea bridelor si insertiilor msculare inalte care tractioneaza marginile gingivale si predispun la retractie gingivala

Adancirea fundului de sac vestibular, printr`un lambou mucozal repozitionat apical

238. Operatia cu lambou repozitionat apical

Metoda lamboului repozitionat apical corespunde cerintelor unei chirurgii functionale de desfiintare a pungilor parodontale

Consecintele sunt insa nefizionomice si pot aparea fenomene hiperestezice la nivelul portiunilor radiculare descoperite

Operatia rezulta din reducerea volumului osului alveolar in genereal si urmareste in particular desfiintarea pungilor parodontale palatinale:

Incizie in bizou intern a gingiei sub marginea libera pana la dinte sub fundul pungii si excizarea peretilor

A 2 a incizie se decoleaza un strat subtire de mucoasa palatinala

Se chiureteaza

Lamboul palatinal subtire se sutureaza intrerupt intr`o pozitie mai apicala fata de cea initiala

239. Operatia cu lambou deplasat coronar

Urmareste acoperirea partiala sau totala a suprafetelor radiculare unde s`au produs retractii gingivale cu pungi parodontale In mod particular metoda se adreseaza defectelor furcatiilor de lasa a 2 a la mandibula

Interventia se realizeaza cu lambou partial reflectat, conditionarea suprafetelor radiculare cu adic citric sau tetracilina si practicarea unei contraincizii orizontale a mucoasei alveolare din fundul de sac vestibular pentru a usura alunecarea spre coronar a lamboului.

240. Chirurgia osoasa alveolara

Interventii de rezectie si modelare osoasa ostectomii si osteoplastii se realizeaza in

Pungi parodontale osoase, acolo unde osul alveolar este intarit de o prelugire din corpul oaselor maxilare

Resorbtii osoase verticale unde se atenueaza neregularitatile conturului osos alveolar

Restaurarea coroanei clinice a dd prin gingivectomie si remodelare a marginii osului alveolar

Exostoze ale marginii si versantilor osului alveolar

Intercventii de restaurare a osului alveolar

Refacerea prin mecanisme naturale a osului alveolar nu este posibila fara o interventie ajutatoare, terapeutica.

2 directii de tratament:

Fara utilizarea unui material aditional

Prin tratament de aditie

241. Grefele osoase

Reprezinta o forma importanta a terapiei de aditie care urmareste:

Reducerea adancimii pungilor parodontale

Realizarea unei jonctiuni gingivo-dentare inalte

Micsoarea gradului de resorbtie osoasa

Inaltarea nivelului de os alveolar restant

Clasificare:

Grefe de origine umana

Grefe osoase autogene sau autologe umane

Din CB: particule de os cortical + sange, fragmente de perete alveolar dupa extractii, os medular recoltat din zona tuberozitatii

Din afara CB: fragmente de os iliac

Grefe osoase alogene sau omologe umane

os iliac

Grefe osoase heterologe sau xenogene recoltate de la animale (bovine)

Materiale sintetice inlocuitoare de os

Materiale sintetice aloplastice

Hidroxiapatite neporoase

Hidroxiapatite poroase

Beta tricalciu fosfat

Copolimeri asociati cu hidroxid de Ca: PMMA, PHEMA

Sticle bioactive: saruri de Na, Ca, Si

Alte materiale utilizate in terapia de aditie

Sulfatul de Ca

Fragmente de sclera, dura mater, cartilaj, cement, dentina

Colagen

Pulbere de coral, carbonat de calciu coralier

242. Materiale de aditie in chirurgia parodontala

Interpore200

Synthograft

Frialit

Allotropat 50

Permagraft

Biovitroceramica

243. Regenerarea tisulara ghidata: definitie, principii generale

Definitie: blocarea proliferarii tesutului epitelial in interiorul defectelor osoase parodontale si de stimulare a restructurarii conjunctive desmozomale

Este o modalitate terapeutica realizata prin tehnici chirurgicale care folosesc in principal bariere mecanice, unele cu valoare biologica, si care conduc la regenerarea gingivo-parodontala

244. Rolul membranelor in chirurgia parodontala

Membranele au rol de bariera intre epiteliu si tesutul conjunctiv desmozomal

Sunt de 2 feluri:

Resorbabile

Neresorbabile

Se utilizeaza in :

Tratamentul defectelor furcatiilor de cl II si III

Resorbtie osoasa limitata (1-2 pereti)

Incongruente dento-alveolare cu inghesuire

Resorbtii osoase orizontale

245. Tipuri de membrane in chirurgia parodontala

Membrane neresorbabile

Membrane din politetrafluoroetilena expandata

Cauciuc de diga

Membrane resorbabile

De colagen

Acid polilactic

Acid poliglicolic

Dura mater liofilizata

246. Operatia cu lambou deplasat lateral

Este indicata pentru acoperirea unei zone de retractie gingivala pe dd izolati

Tehnica:

Se incizeaza marginea gingivala care limiteaza zona de retractie si se excizeaza portiunea subtire dinspre aceasta zona

Se decoleaza un lambou lateral mucosal sau mucoperiostal, suficient de lat pentru a acoperi in intregime zona de retractie

Se deplaseaza lateral lamboul periculat si se sutureaza la gingia adiacenta si mucoasa alveolara

Se protejeaza plaga cu ciment chirurgical

247. Biovitroceramica in chirurgia parodontala

Folosita la noi sub forma produsului PAW-1

Este superioara hidroxiapatitei, datorita ionilor de fluor care conduc la formarea de fluor-hidroxiapatita

Materialul se prezinta sub forma de granule (cu diam 0,5-3,5mm) sau ca membrana resorbabila

Adera de osul natural : fizic sau chimic

248. Chirurgia mucogingivala

Se realizeaza prin proceduri comune cu tratamentul chirurgical de desfiintare a pungilor parodontale sau ca interventii de sine statatoare

Principalele interventii de chirurgie mucogingivala sunt:

Grefele gingivale libere: sunt folosite pentru cresterea zonei de gingie fixa, redusa de obicei, prin bride cu insertie inalta (frecvent in zona C)

Operatia cu lambou deplasat apical: are dublu scop: desfiintarea pungilor si cresterea zonei de gingie fixa, dar fara adancirea fundurilor de sac vestibulare

Operatia cu lambou deplasat coronar: urmareste acoperirea supraferei radiculare cu retractie gingivala

Operatia cu lambou deplasat lateral (sub 246)

249. Ingrijirile postoparatorii in chirurgia gingivo-parodontala

Ingrijirile postoperatorii se refera la :

Indicatii de tratament la nevoie si antiinflamator

Igiena zonei operate si a intregii CB

Reluarea progresiva a masticatiei

Controlul plagii la 24 de ore

Controlul final al plagii suturate sau protejate

Controale periodice

250. Particularitati ale microprotezelor la bolnavii parodontotici

Coroana de invelis acrilica

Este deosebit de iritanta pentru parodontiul marginal prin:

Adaptare necorespunzatoare

Modificari volumetrice in timp (contractii ale acrilatului)

Porozitatea acrilatului => retentie de placa si resturi alimentare

Aceste considerente fac din coroana de acrilat o modalitate improprie pt bolnavii parodontopati

Are indicatii restranse si trebuie inlocuita cel mai bine cu coroane metalo-ceramice

Coroanele de invelis metalice

Sunt folosite ca elemente solitare in distructii coronare intinse sau ca elemente de agregare in punti stabilizatoare

Datorita mobilitatii dd cuprinsi in punti se poate favoriza descimentarea coroanelor

Cea mai indicata este cea supragingivala la 2 mm

Coroana de invelis din 2 bucati nu este recomandata ca elem de agregare in punti

251. Particularitati ale restaurarii protetice fixe la bolnavii parodontopati

Dd stalpi trebuie sa fie alesi (ca numari si topografie) incat solicitarea lor sa se faca in conditii fiziologice

Corpul de punte:

Relieful oculzal sa nu fie exagerat de cuspidat

Corpul de punte trebuie sa fie mai ingust:

La maxilar reducerea latimii dinspre vestibular

La mandibula reducerea latimii dinspre lingual

Raportul cu creasta edentata trebuie sa permita accesul mijloacelor speciale de igienizare

252. Particularitati ale restaurarii protetice mobile la bolnavii parodontopati

In conceperea si realizarea protezelor acrilice mobile trebuie tinut seama de protectia parodontiului marginal prin:

Decoletare in zona gingivala

Paralelizarea prealabila a dd prin slefuiri si coroane de invelis corespunzatoare

253. Tratamentul ortodontic la bolnavii padorontopati

Urmareste:

Reducerea riscului de retentie a placii bacteriene ( ex: incongruenta dento-alveolara)

Reducerea diastemei patologice rezultata din migrari ale dd parodontotici

Tratamentul ocluziei deschise ( potential patogen asupra parodontiului marginal)

Imobilizari

254. Principii de imobilizare

1) Angrenarea multidirectionala a dd mobili intr`un bloc unitar capabil sa se opuna fortelor rezultate din masticatie, care au caracter nociv asupra parodontiului de sustinere

2) Extinderea maxima a sistemului de imobilizare pe un numar cat mai mare de dd, incluzand si dd cu mobilitate normala, ferm implantati, din vecinatatea zonei afectate

3) Locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare = zona desmodontala in care dintele prezinta amplitudinea de mai redusa de deplasare = punctul hypomochlion(H)

4) Principiul biologic corespunde masurilor ce trebuie luate in vederea unei integrari functionale a sistemului de imobilizare in cavitatea bucala

255. Angrenarea multidirectionala a dintilor imobilizati

Angrenarea multidirectionala a dd mobili intr`un bloc unitar capabil sa se opuna fortelor rezultate din masticatie, care au caracter nociv asupra parodontiului de sustinere

Din cauza curburii arcadelor dentare, directia principala de solicitare la fortele transversale novice variaza dupa pozitia dintilor. In acest sens exista 3 situatii

INC suporta mai bine fortele care actioneaza in plan frontal dar sunt deplasati de fortele din plan sagital

PM si M suporta fortele in plan sagital, dar sunt deplasat de fortele care actioneaza in plan frontal (v-o)

C sunt deplasati de fortele transversale cu o directie oblica la 45o fata de planul sagital sau frontal

Daca imobilizarea cuprinde dd din cel putin 2 grupe, deplasarea va fi impiedicata si anulata de rezistenta opusa de celalalt grup, care va fi sustinut de grupul precedent

256. Principiul biologic in imobilizarea dintilor parodontotici

Corespunde masurilor ce trebuie luate in vederea unei integrari functionale a sistemului de imobilizare in CB

a) Sistemul de imobilizare trebuie sa permita o buna intretinere prin autocuratire si igiena artificiala

Imobiliz sa nu ofere zone de retentie

Sistemul de imobiliz in zone cu buna autocuratire trebuie evitata plasarea in pct de contact

Prin imobilizare trebuie respectata ambrazura gingivala, chiar daca spatiul este liber prin retractia papilei

b) Realizarea sistemului trebuie sa respecte organul pulpar indemn de leziuni, si sa se realizeze cu minime de substanta dentara

c) Imobilizarea trebuie sa nu genereze traume ocluzale

d) Restabilirea integrala a functiilor aparatului dento-maxilar

e) Realizarea de mijloace cat mai simple, dar eficiente

f) Imobilizarea trebuie sa se integreze biologic intr`un timp scurt in CB

257. Imobilizarea prin sisteme fixe sau mobile

Sistemele mobile

avantaje: sunt mai agreate de pacient,se pot scoate in caz de necesitate,pot oferi perioade de odihna,se igienizeaza usor,se pot corecta usor eventualele defecte aparute in timpul purtarii,se pot combina cu o proteza mobila.

dezavantaje: exercita asupra parod. de sustinere microtraumatisme repetate,solicitari nefiziologice la inserare si dezinserare->cresterea mobilitatii dentare.

Sistemele fixe

avantaje: ancoraj rigid si continuu, neutralizarea fortelor paraaxiale nocive,repartizarea echilibrata a solicitarilor la nivelul tuturor dd. imobilizati,integritate biologica superioara(preferata de bolnavi)

dezavantaje: cu sacrificiu de substanta dentara,necesita eforturi clinice si de lab.,materiale cu inalte calitati mecano-chimice,pret de cost ridicat

258. Atitudinea fata de pulpa dentara in imobilizarea dintilor parodontotici

Pt. a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dd. parodiontotici trebuie luate in considerare urmatoarele: starea organului pulpar, grd. de imbolnavire parod. a dd.,sistemul de imobilizare preconizat.

Extirpare pulpara inainte imobilizarii dd. parodontotici este indicata in urm. cazuri:

pulpa dent. cu reactivitate scazuta,cu rasp. slabe la testele de vitalitate;

procese carioase mari,obturatii vechi voluminoase;

pungi parod. f. profunde,pana in zona parod. apical;

dd. cu volum coronar mic (I inf.)

dd. cu traumatisme accidentale / chirurgicale;

modificari discrete de culoare,chiar dc. raspund la testele de vitalitate;

cand se observa o ameliorare a imbolnavirii parod., a mobilitatii dent. dupa extirpari ca tratam. al cariilor complicate la alti dd.

259. Clasificarea sistemelor de imobilizare

Criteriile cele mai uzuale de clasificare a sistemelor de imobilizare sunt:

1) Perioada de timp in care se mentine imobilizarea

a. Imobilizare temporara

b. Imobilizare permanenta(de durata, definitiva)

2) Relatia dintre sistemul de imobilizare si dd angrenati

a. Imobilizare extracoronara

b. Imobilizare intracoronara sau intraradiculara

c. Imobilizare pericoronara

3) Caracterul conexiunii dintre sistemul de imobilizare si dd angrenati

a. Imobilizare prin sisteme fixe

b. Imobilizare prin sisteme mobilizabile

c. Imobilizare prin sisteme demontabile

4) In cazul unei brese de edentatie, imobilizarea poate indeplini sau nu functia de inlocuira a unor dd lipsa si din acest punct de vedere se cunosc:

a. Sisteme de imobilizare cu functie protetica

b. Sisteme de imobilizare fara functie protetica

5) In functie de starea pulpei dentare

a. Imobilizare efectuata pe dd vitali

b. Imobilizare efectuata pe dd devitali

6) In functie de modalitatea de realizare

a. Realizate in cabinet

b. Realizate cu ajutorul laboratorului

7) In functie de extinderea sistemului de imobilizare

a. Imobilizari bidentare si pluridentare

b. Imobilizari partiale (pe un nr restrans de dd)

c. Imobilizari totale (care cuprind toti dd unei arcade)

8) In functie de suportul imobilizarii

a. Dento-dentara

b. Dento-maxilara

260. Imobilizarea temporara

Imobilizarea temp este un procedeu terapeutic de solidarizare a dd mobili, parodontotici, prin sisteme cu caracter tranzitor, care au drept scop restabilirea functionala si grabirea vindecarii parodontale

Imobiliz temp se realizeaza prin sisteme simple si economice

Durata de timp de mentinere a imobilizarii temporare : 1,5-2 luni

Imobilizarea temp poate fi:

Continua cand sistemul se mentine in tot cursul duratei de imobilizare

Discontinua cand perioadele de mentinere alterneaza cu cele de indepartare (gutiere de despovarare)

Provizorie de scurta durata asigura dd asupra carora se fac interv scurte (detartraj, slefuiri)

Semipermanenta de lunga durata

261. Legaturile nemetalice de imobilizare

Nemetalice: fir de matase, mase plastice

Usor de realizat, fizionomice

Pot dezvolta forte active cu actiune ortodontica

Pot fi aplicate numai pe dd frontali

Rezistenta mica, se rup usor si favorizeaza retentiile alimentare (impiedica o igiena buna)

262. Ligaturile metalice de imobilizare

Ligaturile de sarma din otel inoxidabil pentru imobilizarea temporara (1,5 -6 luni) reprezinta un mijloc terapeutic important, in special cand se asociaza altor proceduri de tratament parodontal

Dd frontali mandibulari beneficiaza cel mai bine de ligaturile in sarma

Dd laterali improprii pentru ligaturi de sarma datorita anatomiei lor

Sunt realizate in principal in 3 variante:

Ligatura in 8 (sau hipocratica)

Ligatura in scara

Ligatura cojocareasca

263. Imobilizarea prin ligatura de sarma in 8

Instrumentar:

sarma de vipla de =0,25 mm

2 pense hemostatice

foarfece de sarma.

Se fol. 10-14 cm. de sarma pt. Frontali Un capat al sarmei se trece interdentar (intre C si PM), cervical de pct. de contact si incizal de cingulum in mod alternativ pe fata V a unui dinte si pe fata O a dintelui vecin de la C la C Capatul celalalt al sarmei,fix, se tine in tensiune cu o pensa hemostatica Ajuns la sfarsitul traseului,primul capat al sarmei se tine in tensiune cu o pensa,iar capatul fix este angajat in acelasi mod,dar in sens invers,acoperind fetele opuse celor pe care se afla deja sarma. Cand cele 2 capete au ajuns la nivelul aceluiasi C se rasucesc impreuna,la extremitatea fetei V nodul se plaseaza in ambrazura gingivala, sub pct. de contact, pt. evitarea lezarii partilor moi Activarea ligaturii se face prin realizarea unor bucle de strangere pe fata V a dintelui, cu varful unei sonde.264. Imobilizarea prin ligatura de sarma in scara

Cele 2 capete ale sarmei sunt impletite la extremitatea grupului frontal dupa ce au trecut continuu si succesiv pe fetele O si V ale dd., intre cingulum si incizal. Se sectioneaza fragmente de sarma de 2-3 cm.,se indoaie in ac de par, se introduc interdentar (anse interdentare) cuprinzand intre cele 2 brate firele de sarma principale. Se rasucesc capetele libere ale anselor si se introduc interdentar cat mai departe de papila interdentara, dupa ce au fost sectionate la o distanta de 2-3 mm. de firul principal V.265. Ligatura cojocareasca

Se realizeaza prin aplicarea primului capat continuu si succesiv pe fata O a grupului frontal, de la C la C

Al doilea capat va evolua astfel: D de ultimul C, pe fata V si M a sa, dupa care va inconjura firul O si va iesi V prin acelasi spatiu interdentar dintre C si IL

In continuare va evolua la fel pt. fiecare dinte pe care il va inconjura succesiv pe cele 3 fete libere (D,V,M)

De fiecare data capatul sarmei il va incojura pe cel situat O.

266. Imobilizarea intracoronara cu armatura metalica si materiale fizionomice

Dd. frontali:

se creaza santuri retentive (freza con invers) in medie a fetei O.Cu / fara devitalizare,in functie de volumul coronar.

In santul astfel creat se aplica obt. de baza (dc. dintele e vital) si o sarma de Cr-Ni (=0,8-1 mm) pe toata lungimea santului,rotunda / semirotunda (cu partea plana in contact cu peretele santului).

Armatura metalica se acopera cu materiale compozite, fizionomice.

Dd. laterali:

se prefera devitalizarea de la inceput (se dezvolta forte masticatorii mari, e nevoie ca materialul