Sarcina (normala, patologica si extrauterina) Sarcina este starea fiziologica a femeii ajunsa la maturitate sexuala, prin care trupul si psihicul ei realizeaza armonia deplina, implinirea menirii sale biolo gice si sociale. Activand toate functiile endocrine specific feminine, sarcina duce la infrumuset area ei fizica: pielea devine mai catifelata, parul mai bogat si lucios, ochii m ai stralucitori, formele ei se rotunjesc. In acelasi timp, in cursul sarcinii ea atinge cel mai inalt grad al echilibrului psihic si afectiv. Sarcina exercita o influenta si asupra familiei intregi, o mentine unita si ii confera armonie si stabilitate, ceea ce pe plan social se reflecta asupra intregii comunitati. Sarcina dureaza din momentul fecundatiei pana la expulzarea produsului de concep tie. Se numeste uterina (normala), cand oul se grefeaza si se dezvolta in cavita tea uterina, si extrauterina, cand grefarea se face in afara cavitatii uterine. Sarcina dureaza in medie 40 saptamani. Data probabila a nasterii se stabileste i n raport cu data ultimei menstruatii. Dintre cele mai importante semne ale sarcinii mentionam: - incetarea menstruatiei (in cazuri rare, femeia insarcinata poate sa aiba una s au doua luni sangerari care pot fi interpretate drept menstruatii) - greturi, salivatie exagerata, varsaturi, lipsa poftei de mancare (unele femei nu mai suporta mirosul de tutun, mancare, parfum) - uterul se dezvolta, din aceasta cauza abdomenul se mareste cu cat sarcina inai nteaza. Sarcina poate fi unica, cand in cavitatea uterina se afla un singur fat, sau mul tipla, cand se dezvolta in acelasi timp doi sau mai multi feti. La specia umana, numarul cel mai mare de feti cunoscut pana in prezent a fost de 6. Cea mai frec venta este sarcina gemelara sau dubla, care apare in proportie de aproximativ 1% fata de sarcinile unice. Sarcina gemelara, rezulta in 85% din cazuri prin fecun darea a doua ovule ajunse la maturitate in acelasi timp de catre doi spermatozoi zi, se numeste bivitelina, deoarece exista doua placente, cu doua pungi amniotic e. Fetii pot fi de acelasi sex sau de sex diferit. In 15% din cazuri, sarcina ge melara provine dintr-un singur ovul fecundat, care la inceputul dezvoltarii se d ubleaza, formand doua oua. In acest caz, copii sunt totdeauna de acelasi sex si perfect asemanatori intre ei. La nastere, de obicei, unul este mai greu decat ce lalalt; se nasc unul dupa altul la interval de aproximativ 20-30 de minute. In g eneral sunt sub greutatea normala, de aceea necesita ingrijiri speciale dupa nas tere. Cuprins articol 1.Generalitati2.Sarcina patologica3.Sarcina extrauterina4.Sarcina normala5.Medic amentele si sarcina Sarcina patologica. In timpul evolutiei sarcinii, echilibrul care exista intre mama si fat se poate rupe, aparand tulburari cu manifestari si intensitati diferite. In prima jumatate a sarcinii, ele se manifesta prin greturi sau varsaturi care p ot fi uneori rebele la tratament si atunci, pentru salvarea mamei se impune intr eruperea sarcinii. Formele grave de varsaturi trebuie tratate obligatoriu in spi tal. In a doua jumatate a sarcinii disgravidiile se manifesta prin aparitiei albumine i in urina, edeme, cresterea tensiunii, simptome care tradeaza prezenta leziunil or renale. O forma grava de disgravidie in ultimul trimestru al sarcinii este ec lampsia, care pe langa simptomele descrise anterior se caracterizeaza prin apari tia de convulsii asemanatoare celor din crizele epileptice. In timpul acceselor eclamptice, gravida isi poate musca limba; de aceea, ca prim ajutor pana la sosi rea medicului se recomanda introducerea intre dintii bolnavei a unei cozi de lin gura (de preferinta din lemn), infasurata in tifon. Apoi gravida va fi asezata i ntr-o camera intunecoasa si linistita fiind supravegheata indeaproape. Uneori ac cesele de eclampsie pot provoca moartea fatului. De aceea, dupa primele ajutoare primite la domiciliu, gravida eclamptica trebuie internata in spital. Pentru prevenirea eclampsiei, tulburarile sarcinii trebuie depistate si tratate de la inc eput. Sunt utile si regulile de igiena recomandate in continuare. Sarcina extrauterina Rezulta prin fixarea anormala a oului in afara cavitatii uterine, avand loc cel mai frecvent in diferite portiuni ale trompei si mult mai rar pe ovar sau in cav itatea abdominala. Cauzele care impiedica trecerea ovulului fecundat din trompa in cavitatea uterina sunt numeroase. Cele mai frecvente fiind inflamatiile, asad ar profilaxia sarcinii extrauterine consta si in evitarea acestor inflamatii, re spectand riguros normele de igiena sexuala. Prezenta unei sarcini extrauterine s e manifesta, pe langa simptomele obisnuite ale unei sarcini, si prin dureri abdo minale violente si uneori pierderi de sange prin vagin. Oul fixat in trompa poat e provoca, la un moment dat, in urma destinderii trompei, ruperea acesteia, acci dent insotit de dureri mari, fenomene de hemoragie interna, starea de lesin si c hiar moartea prin hemoragie. De aceea, orice femeie care observa semne ca cele d escrise, este obligata, in interesul sanatatii sale, sa consulte medicul de spec ialitate. Numai operatia efectuata la timp poate salva viata femeii. Sarcina normala Desi o stare absolut normala, sarcina poate sa determine in organismul femeii tu lburari care pot fi evitate prin respectarea riguroasa a anumitor reguli de igie na. In primul rand, medicul este cel care trebuie sa confirme prezenta sau absenta s arcinii. Apoi femeia trebuie sa afle daca starea sanatatii ii permite sa pastrez e sarcina sau nu. In sfarsit, consultatiile periodice, in primele doua luni de s arcina se fac lunar, iar in ultimele luni de sarcina, de doua ori pe luna, astfe l ca pana la nastere femeia gravida sa fie examinata de 10-12 ori. Medicul urmareste felul cum este tolerata sarcina, prevenind si tratand toate ev entualele manifestari anormale. In cadrul acestor consultatii se examineaza in m od amanuntit inima femeii, care in timpul sarcinii si la nastere va trebui sa fa ca fata unor eforturi sporite, apoi plamanii, rinichii si ficatul mai ales la fe meile care au avut candva, in trecut, o afectare a acestor organe. In plus, se e fectueaza periodic analize de laborator. Numaratoarea globulelor rosii si albe si dozarea cantitatii de hemoglobina se ef ectueaza periodic, deoarece in cursul sarcinii, pot sa survina anemii care, daca nu sunt corectate la timp, pot afecta serios sanatatea mamei. Grupa sangvina si Rh daca nu sunt cunoscute dinainte, trebuie determinate neaparat la femeia grav ida. Examenul de urina se face periodic, la inceput mai rar, iar in ultimele lun i de sarcina, la doua saptamani. In urina se cerceteaza mai ales aparitia albumi nei. Urmele nedozabile nu au semnificatie patologica, deoarece provin adesea din secretii vaginale. Cand cantitatea de albumina creste este semn ca se poate ins tala o complicatie serioasa a sarcinii. Examenul secretiilor vaginale are drept scop depistarea infectiilor cu tricomonas sau gonococ. Depistarea gonococului, m icrobul blenoragiei, are foarte mare importanta, deoarece in timpul nasterii, co pilul se poate infecta la nivelul globului ocular, determinand aparitia oftalmie i gonococice, care, daca nu este tratata, duce la orbire. Tensiunea arteriala se masoara cu ocazia fiecarei examinari. In mod normal se in registreaza o crestere moderata a tensiunii in cursul ultimelor luni de sarcina, care nu are semnificatie patologica. Cantarirea gravidei in fiecare luna este de asemenea obligatorie. In mod normal, pana la sfarsitul sarcinii femeia trebuie sa creasca in greutate in medie cu 10 kg. Cresterile mai mari in greutate indica o retinere de apa, care trebuie core ctata prin regim alimentar si tratament medicamentos. In afara de aceste examinari si analize, scopul principal al consultatiilor pren atale este urmarirea felului cum evolueaza sarcina. Prin palparea uterului gravid, medicul poate constata daca sarcina se dezvolta normal. In ultima luna de sar cina se stabileste cu precizie pozitia fatului in uter. De asemenea se examineaz a bazinul gravidei, deoarece dimensiunile si forma lui, ca si pozitia fatului su nt hotaratoare pentru desfasurarea nasterii. Examinarea gravidei cu ultrasunete, asa numita metoda ecografica, introdusa in practica in ultimii ani, costituie u n mijloc deosebit de folositor pentru precizarea dezvoltarii fatului, a prezente i si pozitiei lui in cavitatea uterina si a locului unde este situata placenta. Uneori se poate stabili si sexul fatului. Femeia gravida are o stare sufleteasca mai deosebita, este mai iritabila si supo rta mai greu emotiile. Atat sotul si familia cat si colegii de munca trebuie sa tina seama de starea deosebita in care se afla si sa o menajeze. Trebuie creata o atmosfera de optimism de buna intelegere. Lecturile triste, vestile rele, film ele si spectacolele deprimante nu sunt de nici un folos. Femeia trebuie sa prive asca cu incredere dezvoltarea sarcinii si sa astepte in liniste deznodamantul. O buna igiena psihica asigura o dezvoltare normala a sarcinii si un fat sanatos, in timp ce o viata agitata, nelinistita poate duce la avort sau nastere prematur a. Gravida trebuie sa doarma 7-8 ore noaptea si sa se odihneasca cel putin o ora sa u doua dupa masa de pranz. Ea nu trebuie sa-si intrerupa activitatea obisnuita, cel putin in prima parte a sarcinii. Conditiile obisnuite de munca nu trebuie sc himbate decat daca prin natura lor (eforturile fizice exagerate, statul prelungi t in picioare, trepidatii, prezenta unor substante chimice) pot influenta evolut ia sarcinii. Se poate merge pana la schimbarea temporara a locului de munca, atu nci cand se observa anumite tulburari. Muncile gospodaresti obisnuite nu sunt co ntraindicate pentru gravida. Sportivele pot continua antrenamentele, cu exceptia celor care fac eforturi fizi ce mari (schiul, sariturile, inotul de viteza) la care se recomanda sa nu partic ipe la competitii. Baile la stranduri si la mare sunt premise cu moderatie in pr imele luni, ca si plaja in orele de dimineata, cand soarele nu este prea puterni c. Mersul pe jos, mai ales in ultimele luni, este recomandabil pentru femeia gra vida. Gimnastica medicala speciala pentru gravide, avand ca scop marirea capacit atii respiratorii si dezvoltarea muschilor abdomenului se poate executa pana in ultima zi de sarcina, exceptand cazul in care femeia are contractii uterine sau mici pierderi de sange. Calatoriile in timpul sarcinii se pot face in primele 6 luni cu orice mijloc de transport confortabil. In ultimele doua luni nu se recom anda ca gravida sa calatoreasca pe distante mai mari cu nici un vehicul, deoarec e calatoria poate fi un factor declansator al nasterii. De cantitatea si mai ales de calitatea alimentelor consumate de gravida depinde buna dezvoltare a fatului. Daca in alimentatie nu exista substante necesare dezv oltarii fatului, toate aceste substante vor fi luate din rezervele mamei, care s labeste, se anemiaza. In alimentatia unor gravide se observa doua tendinte diame tral opuse si deopotriva de nefondate stiintific: supra-alimentatia si subnutrit ia. Regimul alimentar al gravidei nu trebuie sa difere in linii mari de cel dinainte a sarcinii, dar va contine toate principiile nutritive: - proteine (carne, peste, oua si derivate) - glucide (dulciuri, cereale si paste fainoase), grasimi (unt, undelemn, margari na) - saruri minerale (calciu, fosfor, fier) si vitamine. Alimentatia unilaterala, capricioasa, pe baza unor alimente preferate este dauna toare, deoarece carenteaza organismul. In prima parte a sarcinii cand apar greturi si uneori chiar varsaturi, gravida v a manca cu precadere alimente usoare, pe care le tolereaza, mai des, cate putin, ingerand mai multe lichide.In partea a doua a sarcinii, tulburarile digestive dispar, gravida manifestand o pofta de mancare remarcabila, careia nu este bine sa-i dea frau liber. Proteinele constituie principiul alimentar de baza, deoarece servesc la plamadir ea fatului (intre luna a 7-a si a 9-a, acesta isi dubleaza greutatea). Gravida a re nevoie de 100g proteine pe zi, cu 20g mai mult decat adultul normal. Aceasta cantitate este asigurata daca consuma 125g de carne, 2 oua si 1 litru de lapte s au derivate ale acestuia (iaurt, branza proaspata) pe zi. Aceasta nu inseamna ca meniul trebuie sa fie intotdeauna acelasi. Tinand seama ca la o suta grame de aliment, carnea de vaca contine cam 20g prote ine, branza cam 16g, pestele 15g, un ou 6g, painea 8g, mazarea si fasolea 25g, f emeia poate sa-si alcatuiasca singura un meniu care sa-i aduca zilnic cantitatea de proteine necesare. Lipsa proteinelor in activitatea gravidei provoaca anumit e tulburari. Copilul se poate naste cu greutate subnormala si semne de debilitat e. Grasimile si glucidele nu sunt necesare in cantitati mai mari ca de obicei. S e recomanda chiar ca painea sa fie reduse in ultimele luni de sarcina, pentru a se evita cresterea exagerata in greutate. Tot timpul sarcinii, gravida va evita alimentele prea sarate, iar incepand din l una a 7-a de sarcina, gravida va reduce treptat cantitatea de sare din alimentat ie, pentru ca in ultimele doua saptamani de sarcina sa manance pe cat posibil ne sarat, pentru a evita retinerea de apa care determina infiltratia tuturor tesutu rilor, inclusiv a uterului si perineului: uterul imbibat cu apa se contracta mai greu in timpul nasterii, iar perineul infiltrat se rupe mai usor in timpul expu lziei. Vitaminele sunt indispensabile in alimentatia gravidei. Femeile care inainte de sarcina respectau un regim alimentar dictat de o afectiu ne digestiva (colita, colecistita) isi vor adapta regimul alimentar, tinand seam a de intoleranta pe care o au la anumite alimente si de indicatiile medicului. C ele care sufera de constipatie trebuie sa consume mai multe cruditati, care ajut a la evacuarea intestinului. Se mai pot folosi ceaiuri laxative, ulei de parafin a, laxative usoare, dar in nici un caz purgative drastice, care pot declansa un avort. Pielea trebuie ingrijita in mod deosebit in timpul sarcinii, pentru a usu ra indeplinirea functiilor acestui important organ. Baile caldute, cat mai dese dar scurte, sunt absolut necesare in timpul sarcinii , deoarece gravida transpira mult. In ultimele doua luni se recomanda dusurile c aldute. Baile prea reci sau prea fierbinti pot declansa contractii uterine. Se r ecomanda ca sapunul obisnuit sa fie inlocuit cu un sapun neiritant, cum este sap unul de barbierit sau sapunul pentru copii. Masajul cu un prosop aspru dupa baie activeaza circulatia si mareste supletea pielii. Ungerea pielii cu diverse crem e este inutila, adesea chiar periculoasa favorizand aparitia unor infectii. Ingrijirea sanilor are drept scop pregatirea acestora in vederea alaptarii. Din a doua jumatate a sarcinii sanii se maseaza zilnic cu un prosop aspru, iar seara regiunea mamelonara se unge cu o crema cu lanolina. Daca mameloanele nu sunt bi ne dezvoltate sau sunt infundate, ele se maseaza usor intre degete. Deoarece san ii se dezvolta mult in timpul sarcinii, este bine sa fie sustinuti intr-un sutie n care sa nu fie prea stramt. Igiena organelor genitale trebuie sa se bucure de un plus de atentie. In timpul sarcinii are loc in mod obisnuit o crestere a secretiilor vaginale, care de cele mai multe ori nu are nici o semnificatie patologica. Totusi prin abundenta lor, ele pot irita organele genitale. Toaleta externa cu apa calduta si sapun, de do ua trei ori pe zi si dupa fiecare scaun, previne aceste neajunsuri. Spalaturile vaginale sunt strict interzise fara avizul medicului deoarece pot declansa contr actii uterine. Persoanele care transpira mai mult se pot pudra cu talc pe fata i nterna a coapselor si in regiunea din jurul organelor genitale externe, pentru aevita iritatiile. Contactul sexual este permis in timpul sarcinii, dar trebuie rarit si din ce in ce cu mai multe menajamente. In ultimele doua luni raporturile sexuale sunt risc ante, doarece pot declansa nasterea. Pentru ingrijirea dintilor, gravida se va prezenta periodic la controlul stomato logic, cu scopul de a descoperii si de a trata din timp cariile aparute. Imbracamintea gravidei pentru a fi igienica trebuie sa se conformeze anumitor no rme: sa fie comoda, sa nu impiedice circulatia sangelui si sa fie adaptata la an otimp. Rochia sac este cea mai indicata; ea trebuie sa se sprijine pe umeri si s a nu fie stransa cu cordon in talie. Ciorapii vor fi prinsi de o centura abdomin ala, nu de jartiere, care favorizeaza aparitia varicelor. Rufaria de corp va fi schimbata mai des, deoarece transpiratia este mai abundenta in timpul sarcinii. Femeile obisnuite sa poarte tocuri inalte vor purta tocuri ceva mai joase si mai groase, pentru a avea mai multa stabilitate in mers. Centura de sarcina special confectionata nu este necesara decat din luna a VII-a , cand muschii relaxati ai abdomenului nu mai pot sustine uterul cu eficacitate. Medicamentele si sarcina In sarcina normala nu este necesar nici un fel de medicament. In cazul in care a par anumit tulburari, atitudinea cea mai conforma cu interesul gravidei este sa ceara parerea medicului. Serurile si vaccinurile nu vor fi administrate decat cu indicatie absoluta. Medicamentele uzuale contraindicate sunt purgativele, chini na si preparatele hormonale. In general femeia gravida se va feri sa ia medicame ntele despre care a auzit ca sunt eficiente in combaterea greturilor, deoarece u nele dintre aceste medicamente pot dauna fatului. Abuzul de calciu si de vitamin e practicat de mult femei este cel putin inutil.