produse si servicii bancare

5/27/2018 Produse Si Servicii Bancare

1/46

Curs: PRODUSE SI SERVICII BANCARE

Numerarul este mijlocul deplata cel mai lichid care se compune din

bancnote si moneda metalica.Bancnotele sunt titluri de credit emise de

bancile centrale si garantateprin obligatia de a restitui la cerere valoare lor

nominala.Banca Nationala, cabanca centrala, este cea care tiparestebanii, insa acestei

instituti ii revine si sarcina de a urmari si "regia" volumul numeralului aflat

incirculatie.

In realitatebancnotele raman pe toataperioada cat circula titluri de credit,

deoarece posesorii lor le utilizeaza ca un echivalent valoric, in oricare din

functiile monetareposibile, realizand valoarea lor prin cumparari de

marfuri, servicii,plata unor datorii, depunere la banca etc.Detinerile de rezerve de numerarreprezinta ocale importanta de a avea

posibilitati de plata inorice moment si de a satisface cerintele de lichiditate.A avea lichiditate insearnnaa avea abilitatea de a-ti plati datoriile

scadente. In cadrul sistemul bancar,persoana delegata sa realizeze

operatiunile de incasari si plati poarta denumirea de casier, acesta fiind

gestionar de mijloace banesti.

Platile in numerarpot fi efectuate de agentii economici, direct dinincasarileproprii, in scopurile si limiteleprevazute de lege. Legea interzice

folosirea numeralului provenit din incasarile unui agent pentru nevoile altui

agent economic.Respectarea prevederilor legale privind evidentasipastrarea numeralului

are ca obiectiv controlul. Evidenta incasarilor si platilor in numerar se tinecu ajutorul registrelor de casa ce se intocmescpebaza documentelor

justificativeprin completarea zilnica a registrului de cas aprin totalizareaoperatiilor si stabilirea soldului casei,precum si reportarea acestuia pe fila

urmatoare.

Cambia, ca instrument deplata si ca titlu de credit, a avut de-a lungul

secolelor un rol deosebit in dezvoltarea si promovarea comertului european

si mondial

ambia este unul dintre cele mai vechi instrumente deplata, dateaza de

peste !. de ani, fiind cunoscuta si sub denumirea detrata sau !lita.In

cornertul international omai regasim ca#bill of e$change %engleza&,'echsel %germana&, lettre de change %franceza&,


2/46

Legislatia romana apreluat denumirea italiana# cambia.In tara no astra,

cambia este reglementataprin lege.( si de unele regulamente si norme emise

de Banca Nationala a )omaniei.

In normele bancare, cambia este definitia ca fiind instrument deplata ce

e$prima obligatia asumata de un debitor de a plati la vedere sau la scadenta

osuma de bani in favoarea unui beneficiar. In baza legii asupra cambiei sibiletului la ordin,cambia este definita ca un titlu de credit, sub semnatura

privata, care pune in legatura inprocesul crearii trei persoane# tragatorul,

trasul si beneficiarul.R!lul cambiei# ca instrument de schimb, instrument de plata si instrument

de credit.Ca instrument de schimb,cambia evidentiaza rolul initial al acesteia in

schimburile monetare, in scopul evitarii deplasarii banilor si al reduceriiriscurilor aferente.In calitate de instrument de lata, cambiapoate fi utilizata in loculbancnotelor pentru stingerea unor obligatii de plata in numerar.

Ca instrument de credit, cambia are multiple utilizari# in domeniul

creditului comercial, al credituluibancar si ca mod de garantare. a

instrument de credit comercial, cambia este denumita efect comercial si este

utilizata deproducator in raport cu comerciantul care lecumparaprodusele.Validitatea cambiei,tb sa sa respecte urm cond.#

- efectuarea operatiunilor cambiale de catre persoane fizice si juridice

care au calitatea de comerciant*

- forma scrisa, sub sernnatura privata*

- cuprinderea tuturor mentiunilor obligatorii si a unor clauzefacultative.

+bligatiunile cambialepot fi asumate si prinmandatar, aceasta modalitateconstituind unica posibilitate de asumare incazul cornerciantilor persoane

juridice."iurile de cambie

Cambia in albceasta este un titlu care cuprinde numai semnatura

tragatorului si o parte din mentiunile obligatorii, celelalte rnentiuni urmand

a fi completate de posesor atunci cind acesta prezinta titlul la plata sau il

remite catre o institutie de credit in scopul prezentarii la plata, fiind

obligatoriu ca o cambie in alb sa aiba completat numele ultimului posesor in

mornentul platii.


3/46

C!ntracambia#In situatia incare cambia nu este platita la scadenta si

beneficiarul doreste sa intre cat mai repede in posesia bani lor, acesta poate

trage o contracambie asupra unuia dintre giranti.Cambia $inanciara. ambiile care se trag de banci intre ele sau intre alte

institutii financiare si au la baza tranzactii de natura fmanciar-bancara se

numesc cambii financiare.Cambia de c!mlezentasau de $av!are#In situatia in care firma este in

incapacitate temporara de plata si are o scadenta imediata poate prin buna

intelegere cu o alta firrna sa traga o cambie asupra acesteia fara sa e$iste o

tranzactie comerciala sau oobligatio financiara,tragatorul poate folosi

cambia pentru stingerea obligatiei scadente, dar ramane obligat fata de tras

ca la scadenta sa-i transfere fondurileprimite.

Mentiuni obligatorii otrivit legiiDenumirea de cambie. e document trebuie sa apara denumirea de

"cambie" si trebuie scrisa orizontal, cu majuscule.Ordinul nec!nditi!nat de a lati#+rdiul de plata care se da de tragator

trebuie sa fie clar, precis si neconditionat

Suma de lata se inscrie in ci$re si litere. In cazul cambiei ernise in

valuta, tragatorul sau emitentul va inscrie, la sfarsitul sumei in litere,

sintagma "in )+N".Numele trasului si al tra%at!rului#Indicarea numeluiplatitorului este

obligatorie.

ersoana obligata inprincipal este trasul, intrucat a acceptat plata si nu

tragatorul. Numele trasului va fii insotit de codul IBN al contului din care

se va faceplata. In mod asemanaror, numele tragatoruluitcodul deinregistrare fiscala al firmei sau N& va fii insotit de codul IBN al

contului sau.Inserierea cambiei sau re$erintaconsta inimprimareape cambie a unei

serii de caractere care formeaza asa numita "referinta(. ceasta contine

primele patru caractere ale codului BI

Scadenta sau termenul de lata-element obligatoriu care se inscrie pe

cambie. In cazul in care nu se inscrie scadenta, cambia seplateste la vedere,

adica la orice data la carebeneficiarul solicitaplata.&!cul unde se e$ectueaza lataeste un element absolut necesar pentru a se

cunoaste unde se adreseaza cambia pentru onorare.


4/46

Numele bene$iciaruluise scrie clar si complet. Beneficiarul poate

desemna o altapersoana,purtator, care va incasa cambia incare caz se va

trece numele acestuia.Data si l!cul emiterii#ata emiterii trebuie sa fie unica,posibila si certa,

chiar dacape cambie figureaza mai multi tragatori, ata emiterii permite

determinarea mai multor elemente#a) calculul datei de scadenta;

b) calculul perioadei de dobanda;c) constatarea capacitatii legale (varsta) a semnatarilor;

d) determinarea valabilitatii drepturilorsemnatarilor privind actiunea

cambiala

&!cul emiterii se inscrie lan%a data emiterii#aca locul nu este rnentionat

se considera localitatea tragatorului.Caracteristicile cambieisunt#' titlu de credit/cambia are labaza a tranzactie reala intre doipartenericare s-a transformat intr-o creanta e$igibila.

' trans$erabilitatea/caracteristicaprincipala a cambiei care o deosebeste de

alte instrumente deplata sipresupuneposibilitatea de a se schimba

creditorul de mai multe ori, realizand astfel stingerea unor obligatii in lant

cu acelasi instrument.' ne%!ciabilitatea/stingerea unele obligatii inainte de scadenta acesteia si

ca urmare fiecare tranzactie are a anumita valoare care sepoate negocia

intre parti In functie de perioada ramasa pana la scadenta, nivelul dobanzii

pepiata nu va fi altul de cat eel initial.' cesiunea de creanta/actul prin care un creditor transfera unei altepersoane dreptul de creanta, fie la modul gratuit, fie la modul oneros.

esiunea de creanta este unprincipiu al dreptului cambial.' subr!%area/un alt principiu al dreptului cambial care intervine in

momentul in care apersoana isi asuma obligatiile unei altepersoane, isi

aroga, deci, unele raspunderi.' rasunderea s!lidara/particularitate a cambiei si e$prima faptul ca toate

persoanele care au calitatea deposesori ai cambiei, deci beneficiari

temporari ai acesteia, raspund solidari in cazul neplatii cambiei la scadenta.' instrument de lata cu termenedepartate in timp.ambia are inscrisa o

suma deplata la un anurnit tennen. ceasta apare in multe cazuri ca0o plata

amanata", rezultata din relatiile de credit dintreparti,Oeratiuni cambiale


5/46

a( Emiterea eambieise facede catre tragator, cel care crediteaza debitorul

pe perioada convenitapana la scadentab( Aeeetarea eambieieste actul prin care trasul se obliga sa plateasca, (Ia

scadenta, suma aratata In cambie,posesorului titlului.1ragatorul stabileste

un termen pentru acceptare,perioada (in carebeneficiarul sau posesorul

cambiei trebuie sa oprezinte la acceptare. ceeptarea reprezintaangajamentul ferm al trasului de a plati si da increderebeneficiarului pentru

incasarea sumei cuvenite.Revoearea acceptariireprezinta stergerea "mentiunii" acceptare, pe care o

poate realiza trasul, atata timp cat detine cambia.)efuzul acceptarii se

constata prin intocmirea unui protest de neacceptare, in forma autentica,

inainte de e$pirarea tennenului prevazut pentru prezentarea la acceptare.

c( Sc!ntarea cambieieste operatiunea de vanzare a unei cambii catre obanca sau o institutie

financiara cu scopul de a obtine lichiclitate inainte de scadenta. E$istaposibilitatea cabanca comerciala sa vanda cambia, In aceeasi zi,bancii

centrale, iar operatiunea se numeste rescontare.

Bancile comerciale mai ofera ca variante cambiile primite inpensiune, adica

cumpararea de catrebanca a cambiei cu conditia rascumpararii debeneficiar

inainte de scadenta.d( Scadenta si lata cambiei este tennenul la care cambia este e$igibila si

trebuie platita

aceasta trebuie sa fie#- certa, adica sa indice cuprecizie ziua sau tennenul pana la care

beneficiarul trebuie sa se prezinte la incasare*- unica, adica nu se admit scadente succesive*

-posibila, respectiv sa nu fie inaintea emiterii.$!r me ale scadentei:scadenta la vedere, insearnna laprezentareabeneficiarului carepoate fi la

orice data dupa emiterea cambiei dar nu mai tarziu de un an de zile,

tennenul ma$im prevazut de lege.scadenta la un anumit timp de la vedere. 1ragatorul are latitudinea sa

stabileasca data scadentei la un anumit tirnp de la vedere.scadenta la un anumit termen de la emitere. 1ragatorul po ate stabili un

anumit termen conventional la carebeneficiarul se poateprezentapentu

incasarea cambiei.


6/46

"ennenul !ate $i relun%it sau redus de catre tra%at!r si numai redus

de %iranti#scadenta la o data fixareprezinta o anumita data formata din zi, luna si an.e( Plata cambiei este actul final in circuitul cambial daca nu intervin alte

evenimente nedorite. lata se face la scadenta si la locul indicatpe titlu la

cerereaposesorului,prin prezentarea cambiei. rezentarea unei cambii laplata sepoate face In original sau prin trunchiere.

"runchierea esteprocedeul informatic care consta In urmatoarele

operatiuni succesive#a) transpunereaIn format electronic a informatiilor relevante de pe cambia

originalab)reproducerea irnaginii cambiei originale in format electronic*

c)transmiterea informatiei electronice catre institutia de credit platitoare.andprezinta la plata o cambieprin trunchiere, institutia de credit este

obligata#a( sa veri$ice daca cambia in original respecta in forma si continut

prevederile legale

b( sa %arantezeacuratetea si conformitatea informatiilorDebit!rul ! ate sa re$uze lata !ri de cate !ri nu i se rezinta cambia

In !ri%inal sau rin trunchiere# El !ate sa re$uze lata cand !ses!rulnu este ers!ana care are dretul sa ceara lata#

In cazul prezentarii cambiei la plata prin trunchiere#a) institutia de credit care plateste titlul primeste dovada efectuarii acestei

plati,b) dupaprimirea platii institutia de credit carese afla in posesia cambiei

va lua masurile necesarepentru a elimina riscul ca respectivul titlu sa fie

pus din nou!n circulatie*c) dupaprimirea unei plali partiale institutia de credit carese afla!nposesia cambiei va inscriepe aceasta o mentiuneprivind plata efectuata

d) trasul pentru care o institutie de credit a facut o plata integral a sau

partial a a unei cambii primeste de la aceasta institutie dovada efectuarii

respectivei plati

e( Avalul este o garantie data de opersoana, denumita avalist, care

garanteazaplatapentru unul din obligatii cambiali, numit avalizat,pentru

toata suma mentionatape titlu saupentru o parte din ea.2e foloseste atunci

cand sunt anumite rezerveprivind capacitatea deplata a trasului sau nu suntdisponibile suficiente informatii desprebonitatea acestuia. valul se dape


7/46

fata cambiei utilizindu-se una din e$presiile "pentru aval","pentru garantie",

"pentru cautiune", "pentru fidejusiune" ori alta e$presie echivalenta, urmata

de semnatura avalistului sau a imputernicitului sau. rin aval trebuie sa se

precizeze pentru cine s-a dat acesta si pentru ce suma %numai pentru oparte

din suma inscrisa pe cambie, sau pentru intreaga suma&,

Circulatia cambiei este legata de transferul de la emitent %tragator& la "altapersoana a drepturilor izvorate din cambie. cest transfer de drepturi se

poate realiza in doua moduri# rin %irsi rin cesiune de creanta#"iruleste actulprin careposesorul titlului, nurnit girant transfera altei

persoane, numita giratar,printr-o declaratie scrisa si subscrisa pe titlu odata

cu predarea acestuia,toate drepturile decurgand din acest titlu. entru a

circulaprin gir este necesar sa e$iste acordul de vointa al tragatorului

e$primatprin inscriereape cambie a mentiunii "la ordin".3irul trebuie scris pe cambie si sa fie semnat de girant"irul po atefi#) %irul ln lin ce trebuie sa cuprinda in afara de sernnatura si alte mentiuni

care sa deosebeasca girul de oricare alta operatiune cambiala %acceptare,

avalizare&.) %irul In albeste format din sernnatura girantului inscrisape fata cambiei,

insotita de mentiunea girat, girare.4 %irul de int!arcerese adreseaza catre un obligat principal in procesul

cambial %tragator sau tras&, situatie in care acestapoate avea, atat calitatea

de creditor, cat si de debitor*

4 %irul cumulativin cazul in carepe titlu se inscriu mai multi giratari*

e$ercitarea drepturilor cambiale urmand a se face de catre toti giratarii,prinacordul comun al acestora*

) %irulln $av!area bancilcunoscut ca operatiune de scontareprin careposesorul cambiei poate obtineprin gir resurse de la obanca, inainte de

scadenta,prin girarea in favoarea bancii*) %irul entru r!cura este o forma (in care giratarul mandateaza o alta

persoanapentru a incasa banii, pe baza mentiunii scrise "pentru procura"

sau "pentm incasare"*) %irul entru %arantiese da de catrebeneficiar pentru a garanta anumite

obligatii, ca de e$emplu garantia pentru buna e$ecutie a unor lucrari de

investitii*) %irul ulteri!r scadenteiproduce aceleasi efecte ca si girul anterior, insagirul ulterior protestului produce nurnai efectele unei cesiuni ordinare.


8/46

Pentru ca detinat!rul unei cambii sa $ie s!c!tit !ses!r le%itim al

titlului este

necesar sa e*iste ! serie neintreruta a %iruril!r menti!nate e cambie#"rans$erul rin cesiune de creanta se realizeaza i cazul (in care emitentul

%tragatorul& a inscris in titlu mentiunea "nu la ordin". esiunea de creanta

este un act prin care creditorul numit cedent transfera dreptul sau de creantaunei altepersoane numita cesionar.

Circuitul cambiei in R!mania

ambia moderna, reglementata prin +rdonanta de urgenta din anul 56, se

caracterizeaza prin#

- forma si continut bine stabilite*

- posibilitateaprezentarii cambiei laplata, atat In original, cat si prin

asa- numita trunchiere %prezentarea electronica laplata a cambiei si abiletului la ordin&*

- definirea mai clara a cuprinsului semnaturilor de pe cambie*eliminarea foii deprelungire si a referirilor depe verso-ul instrumentelor.

Circuitul cambiei in Romania

ambia este utilizata ca instrument deplata si procesata prin compensare

multilateral a,bilaterala si automata.ompensarea multilateral areprezinta

un acord prin care mai multe palti isi cornpenseaza reciproc obligatiile.cest proces are loc In cadrul unui sistem de decontare neta multilaterala,

prin intermediul asei de ompensatie.

ompensarea multilaterala a platilor lara numerar la nivelul tarii, se

realizeaza prin intermediul unor circuite obligatorii impuseprin

)egulamentul BN). ircuitele instrumentelor deplata sunt c!asificateastfel#

' circuitul l!cal+' circuit intra,udetean+

' circuit inter,udetean+

' circuit nati!nal#

Cecul este cel mai utilizat mijloc de plata, in principal de catre titularii de

conturi bancare. ecul reprezinta un inscris prin care titularul unui cont

deschis la o banca, numit tragator, da ordin neconditionat acestei banci,

denumita tras, sa achite din contul sau, la o anumita data sau la prezentare,

suma inscrisa pe cec unei terte persoane sau insusi tragatorului aflat in


9/46

calitatea de beneficiar al sumei. eci, cecul este atat un titlu de credit cat si

un instrument de plata.Calitatea sa de titlu de credit are la ba#a urmatoarele considerente$

7 emiterea cecului precede operatia de acordare a creditului, atunci cand

creditul acordat se utilizeaza ulterior pentru efectuarea unor plati pe baza de

cec*7 cecul se foloseste in procesul de rambursare a creditului, deci serveste unei

operatii propriu-zise de ereditare*

7 eeeul a aparut si s-a dezvoltat odata eu aparitia si dezvoltarea sistemului

banear, indeosebi eu aparitia si dezvoltarea bancnotei*

7 eeeul inlocuieste bancnota indeplinind functiile monetare ale aeesteia de

mijloe de circulatie si de plata.

Caracteristici7 cecul este un titlu de credit cu trei calitati, si anume# formal, deoarece

legiuitorul i-a stabilit o anumita forma %este tiparit, este confection at dinhartie speciala&* complet, adica cuprinde toate elementele necesare

valorificarii drepturilor ce decurg din el, drepturi ce nu sunt subordonate

vreunei contraprestatii* abstract, In sensul ca nu cuprinde cauza sa, adica nu

cuprinde faptul juridic din care se naste obligatia*

7 cecul nu poate fi emis decat asupra unei societati ban care, dar e$istacazuri In care cecul este tras si platibil In strainatate, acesta fiind valabil,

chiar daca trasul nu este o societatebancaracecul nu poate fi emis decat

numai daca tragatorul are disponibilitati In contul sau*

7 incazul cecului nu apar operatiile de acceptare de catre tras, ci eel mult

certificarea facuta debanca cum ca tragatorul are disponibilitati in cont*7 cecul este platibil la vedere cu conditia caplata sa fie facuta intr-un termen

e$presprevazut de lege.Cecul une in relatie directa trei ers!ane: tra%at!r- tras si

bene$iciarul."ra%at!rul sau emitentul estepersoana care emite cecul, dand ordinul de a

seplati. 1ragatorul, in baza unui disponibil constituit in prealabil la o

banca, da ordin neconditionat acesteia, aflata illpozitia de tras, saplateascalaprezentarea cecului o suma determinata debani."rasul estepersoana care efectueazaplata din dispozitia tragatorului* in

ipoteza de tras nupo ate aparea decat " banca sau " institutie de credit, de

unde provine si denumirea debanca trasa,


10/46

Bene$iciaruleste persoana fizica sau juridica In favoarea careia se face

plata, urmare a faptului ca a avut calitatea de vanzator de marfuri,prestator

de servicii sau creditor pentru tragator.

Banca verifica a e*istentei ac!eririi cecului emisprin#

- certificarea cecului, caz in carebancablocheaza pentru un numar de zilesuma certificata*

- vizarea cecului, situatie in carebanca certifica e$istenta depozitului, dar nu

se obliga sa-l blocheze.%miterea de cecuri tara acoperirepoate fi asirnilata cu infractiunea de

escrocherie in ca#ul in care aceasta s-afacut !nscopul de aseproduce

pre&udiciisau de a irnpiedica oalta persoana in executarea drepturilor

sale.Elementelepe care cecul trebuie sa le contina, sunt#

a& denumirea de cec inscrisa in titlu si e$primata in Iimba folosita la redactarea titlului*

b& ordinul neconditionat de plata a sumei inscrisa pe cec, este un element

obligatoriu, iar in acest scop se utilizeaza formula consacrata "pliititi in

schimbul acestui cec", e$prirnata in limba redactarii inscrisului*

c& inserierea cecului sau referintaconsta in imprimareape cec a unei serii decaractere care formeaza asa numita "referinta

d& suma deplata se inscrie in cifre si litere. In cazul cecului emis In valuta,

tragatorul sau emitentul va inscrie, la sfarsitul sumei in litere, sintagma 8in

)+N".

e& numele trasului si al tragatorutul

f& numelebeneficiarului entruprocesarea automata a cecului, labeneficiar

se specifica codul de identificare% I9 sau N&.g& locul deplata %indicarea adresei e$acte&, adica locul unde se afla banca

platitoarepentru ca inscrisul sa fie trimis direct sau prin bancile

corespondente, de cele mai multe ori in locul respectiv

h& data si locul emiterii. 'e impunpreci#ari clare privind#iua luna anulemiterii cecului pentru a permite$

i& semnatura celui care emite cecul trebuie sa cuprinda integral numele siprenumelepersoanei fizice asa cum se afla aceasta inscrisa in )egistrul

ornertului.Pentru $!rmatul n!u al cecului, orice semnatura trebuie sa cuprinda"#


11/46

a& In clar, numele si prenumelepersoanei fizice sau denumireapersoanei

juridice ori

a entitatii care se obliga*

b& semnatura olografa a persoanei fizice, respectiv a reprezentantilor legali

sau a imputernicitilor persoanelorjuridice care se obliga ori a

reprezentantilor sau a imputernicitilor altor categorii de entitati careutilizeaza astfel de instrumente."

"iuri de cecuri

!. in punct de vedere al persoanei catre care este platit (al beneficiarului)

cecul

poatefi$

. Cecul n!minativ seplateste unei anumitepersoane, strict desemnate de

catre emitent. in aceasta categorie sunt incIuse majoritatea cecurilorpersonale, cecuribancare, emise de catrebanci la solicitarea e$presa a unui

client pentru a fiplatibile in favoarea unuibeneficiar strict desemnat decatre ordonator.

7Cecul la !rdin are indicat numelebeneficiaruluipe titlu, iar acesta are

dreptul sa il transmitaprin girare.

7 ecul la purtator - in momentul emiterii, nu indica e$pres beneficiarul sau

poarta rnentiunea "la purtator". ecul la purtator se transmiteprin simplaremitere a titlului de la un purtator la altul, de aici dezavantajul in cazul

furtului sau pierderii.!!. upa modul de incasare al cecurilor acestea pot fi$

. Cec simlu, nebarat este achitat de banca In numerar, rara nici un fel de

restrictii, la dorintabeneficiarului sau In alb, acesta fiind cel mai des folosit. Ceculbarat se caracterizeaza prin faptul ca tragatorul sau posesorul

cecului poate face"

barareprin inscrierea a doua Iinii paralele %vertic alesau oblice&, oriundepe fata cecului. Bararea cecurilor poate fi facuta ill doua

feluri#

- ca o bararegenerala cand intre cele doua linii nu se indica nimic ori se

face mentiunea "societatebancara" sau alt termen echivalent*

- ca o bararespeciala cand intre cele doua linii este inscrisa denumirea

unei societati bancare, putandu-se plati numai bancii a carei denumire este

trecuta intre cele doua linii paralele depe fata cecului.

7Cecul de viramenteste insotit de clauze ca "platibil in cont" sau "numai

pentru virament", eciplata cecului se face numai scriptural, creditandu-secontul beneficiarului,operatiunea echivaland practic cu plata cecului.


12/46

. Cecul certi$icateste cel mai sigur cec din punct de vedere al

beneficiarului, a certitudinii ca acesta vaputea incasa contravaloarea

inscrisului respectiv. ertificarea esteprocedurabancara prin carebanca

trasa confirma e$istenta si bloc area fondurilor necesareplatii ordonate

7Cecul circulareste cel mai putin folosit (in ultima vreme datorita

progresului inregistrat in efectuarea electronics a decontarilor intra siinterbancare. Este acel inscris dat de obanca asupra subunitatilor sale sau

asupra altei banci cu care este incheiata o intelegere (in acest sens.

7 Cecul de calat!rieeste inscrisul foarte larg utilizat peplan mondial. 2e

emite la fel ca si la bancnote sum a fi$ a, imprimata la tiparirea lor, numita

valoare nominal a de catrebanci sau institutii specializate si se e$prima atat

(in moneda nationala cat si in valuta.

cesteapot fi#Cecuri de calatoriepropriu- #isputand fi cumparate de la ghiseele bancilor,

platindu-se o suma mai mare decat valoare lor nominala, acest tip de cecoferind protectie irnpotriva riscului.

Cecuri de calatorie cu carte de garantie%eurocecuri& au un grad de

securitate ridicat la care au aderat majoritatea tarilor europene.Oeratiuni in r!cesul utilizarii cecului

. /irarea 0and!sarea(Esteprincipala modalitate de transmitere a cecului. Este operatiuneaprin

care beneficiarul cecului numit girant transfera alteipersoane numita giratar,

printr-o sensa si subscrisape instrument odata cu predarea acestuia, toate

drepturile ce decurg din cecul astfel redactat ii completat. 1ransferul se face

pebaza unei mentiuni scrise, noulbeneficiar avand drepturi depline asupracecului (in cauza.

3irul trebuie scrispe cecsi

sa fie semnat de girant(".

1!rme:

"irul inplin trebuie sa contina celputin trei mentiuni# semnatura

girantului, data girarii, numelegirantului."irul in albpresupune numai semnatura girantului inscrisape cec."irul lapurtatoreste similar cu cel in alb e$primat prin formula "platiti

purtatorului".. Avalizarea valul este o garantiepersonala prin care " persoana,

denumita avalist, garanteaza obligatia asumata de una dintrepersoaneleobligateprin cec, denumita avalizat,pentru toata suma mentionata pe cec


13/46

sau pentru o parte din ea. valul nu poate fi conditionat ill nici un mod, nupoate aduce schimbari privind elementele datoriei garantate. EI se e$prima

prin cuvintele "pentru aval" sau orice forma echivalenta, fiind semnat de

avalist

rezentarea unei cec laplata sepoate face (in original sau prin trunchiere.

"runchiereaesteprocedeul inforrnatic care consta in urmatoareleoperatiuni succesive#

a&transpunerea informat electronic a informatiilor relevante depe cambiaoriginala*

b&reproducerea imaginii cambiei originale ill format electronic*c& transmiterea informatiei electronice obtinuteprin operatiunile prevazute

la lit. a& si b& catre institutia de credit platitoare,

a si in cazul cambiei, cand seprezinta laplata un cecprin trunchiere,institutia de credit este obligata#

a& sa verifice daca acea cambie (in original respecta ill forma si continutprevederile legale, inclusiv regularitatea succesiunii girurilor, cu e$ceptia

autenticitatii semnaturilor tragatorului si girantilor*

b& sa garanteze acuratetea 4i conformitatea informatiilor relevantepentru

trunchiere transmise electronic cu datele din cambia ill original, precum 4i

conformitatea imaginii cambiei cu cambia In original.lata cecului se face integral, daca din anumite motiveplata este efectuata

partial,beneficiarul nu poate refuza, ci va face " mentiune pe cec aratand

cat aprimit, eliberand totodata " chitantapentru suma platita.

7Re$uzul la lata si r!testul cecului

Banca trasapoate refuzaplata unui cec din urmatoarele motive#-cecul nu are acoperire*

-cecul estepostdatat %plata sepoate face numai dupa trecerea datei indicatepe cec&*

-e$istaprezumtia labanca trasa ca eel careprezinta cecul a intrat in posesia

lui pe cale frauduloasa*

-cecul prezinta vicii de forma*

-cecul a fost revocat ill scris de tragator %numai intre data emiterii cecului la

momentul prezentarii la plata&.

)efuzul total sau partial laplata al unui cec prezentat la plataprin trunchiere

se face informa electronica, de catre institutia de credit platitoare.


14/46

In baza refuzului laplata, institutia de credit care detine cecul original va

inscrie pe

acesta#

a& data prezentarii acestuia la plata, spre a se constata daca prezentarea s-a

efectuat ill cadrul termenului legal*

b& declaratia de refuz, datata 4i semnata de catre reprezentanti lega:i sauirnputemiciti ai acestora.

2entiunile inscrise e cecul !ri%inal c!nstituie d!vada re$uzului de

lata#

Re$uzul tehnicpentru un cec trunchiat este initiat de catreparticipantul

platitor insistem 2EN1 (in cazul (in care trunchierea nu a fost realizata

conform standardului sistemului.

In cazul receptionarii unui refuz tehnic,participantul initiator, ulterioranalizei cauzelor %motivelor de refuz precizate debanca platitoare in

mesajul de refuz& are doua posibilitati#a& sa remedieze eroarea sau defectul de imagine*

b& sa transmits instrumentul de debit in original spre decontare labanca

platitoare, astfel incatprezentarea la plata sa fie facuta in timp utlEtaele circuitului cecului sunt:

%I& - eliberarea cametului de cecuri de catre banca clientului ei*%5& - tragatorul cecului cumpara marfurile de la vanzator %beneficiarul

cecului&*

%;& - trage cecul asupra Bancii < %banca cumparatorului&*

%=& - tragatorul remitebeneficiarului cecul tras asupra Bancii & -beneficiarul remite ceculla banca sapentru incasare*%?& - banca beneficiarului prezinta ceculla Banca


15/46

certificarea cecului, caz in carebancablocheaza pentru un numar de zile

suma certi ficata* vi#area cecului, situatie in carebanca doar certifica e$istenta depozitului,

dar nu se obliga sa-I blocheze.

Laprezentarea cecurilor spre incasare se are in vedere urmatoarele

obiective#- respeetarea conditiilor de redaetare

- data emiterii- respeetarea normelor de barare si girare

- corespondenta sumei- semndtura tragdtoruluiPrincialele m!di$lcarl rivind !eratiuni cecului sunt:

. "irarea cecului.-girul trebuie scrispe cec si semnat de girant.3irul estevalabil chiar daca

beneficiarul nu este rnentionat sau girantul a pus nurnai semnatura %gir Inalb&. In acest din urma caz, girul,pentru a fi valabil, trebuie sa fie scrispe

cec.

B.vali#area cecului. valul se dape cambie. El se e$primaprin cuvintele#

"pentru aval" sau orice forma echivalenta* el este semnat de avalist,

C. *ermenul de pre#entare la plata a unui cec.2e instituie un singur termenpentru prezentarea la plata a cecului emis 4i platibil In )omania. stfel,

cecul emis si platibil In )omania trebuie %sub sanctiunea pierderii dreptului

de regres impotriva girantilor si garantilor& sa fieprezentat laplata In

termen de !> zile, indiferent daca esteplatibil sau nu (in localitatea unde a

fost emis..+re#entarea la plata a unui cec.rezentarea unui cec laplata se poate

face astfel# In original sau prin trunchiere.rin trunchiere se intelege procedeul informatic care consta In urmatoarele

operatiuni succesive#

- transpunerea in format electronic a informatiilor relevante de pe cecul

original*

- reproducerea irnaginii cecului original In format electronic*

- transmiterea informatiei electronice catre institutia de credit platitoare,%.Momentul pre#entarii la plata In cazul trunchierii.,. erificarile efectuate de institutia de credit In cazul trunchierii. and

prezinta laplata un cec prin trunchiere, institutia de credit este obligata#


16/46

- sa verifice daca cecul original respecta In forma si continut prevederile

legale

- sa garanteze acuratetea si conformitatea informatiilor". Refu#ul la plata al unui cecIn cazul trunchierii. )efuzul total sau partial

al unui cec prezentat la plataprin trunchiere se face In forma electronica, de

catre institutia de credit platitoare. stfel, in baza refuzului, institutia decredit care detine cecul original va inscriepe acesta#

- dataprezentarii acestuia laplata, spre a se constat a daca prezentarea s-a

efectuat intermen legal*

- declaratia de refuz, datata 4i semnata de catre reprezentanti legali sau

imputerniciti ai acestora.

A. Inregistrarea In contabilitate a emiterii 4i acceptarii efectelor de comert.

Biletulla !rdin este o varianta a cambiei carepune in legatura numai doua

persoane, debitor si creditor, spre deosebire de cambie care stabilea relatii

intre trei persoane.

rincipalele elemente obligatorii sunt#

-data si locul emiterii*-numele emitentului*

-codul IBN ernitent*

-cod emitent - I9 %codul de inregistrare fiscal a al firmei&*

-denumirebeneficiar*

-scadenta si locul deplata*-suma de plata %In cifre si litere&*

-moneda in care se va plati,-semnatura emitent - sernnatura olografa autorizata*

-numele avalistului si sernnatura acestuia

Biletul la ordin se transmiteprin girare, obligatiile rezultand din emiterea si

utilizarea acestui titlu, inc!usiv plata prin trunchiere, supunandu-se regulilor

generale specifice procesului cambial. 1otusi, acceptarea biletului la ordin

nu se admite deoarece emitentul are aceleasi obligatii ca si eel care accepta

o cambie.


17/46

Ordinul de latareprezinta cea mai simpla modalitate de realizare a unei

plati, respectiv a unei incasari,

+rdinul de plata este definit ca fiind dispoziti a de plata data de opersoana

%numita ordonator&, unei banci, de a plati o sum a determinata in favoarea

altei persoane %denurnita beneficiar& in vederea stingerii unei obligatii

banesti provenind dintr-o relatie directa e$istenta intre ardonator sibeneficiar. EI este un instrument deplata si de decontare utilizat pentru

stingerea unar obligatii devenite e$igibile, respectiv este o dispozitie data de

un client bancii sale in scopul efectuarii unei plati in favoarea unei terte

persoane.rdinul de plata este definit ca / instructiune neconditionatd data !n orice

forma de emitent institutiei receptoare!n mod directsau prin intermediul

unui sistem depldti!nscopul punerii 0a dispo#itia unui beneficiar a sumeideplata indicate !n ordinul de plata prin creditarea unui cont al acestuia

deschis la institutia destinatard sau dupd ca# prin eliberarea sumei

respective!n numeral1!n conditiile!n care$

a& institutia receptoare dispune de fondurile corespunzatoare

b& institutia nu prevede ca plata trebuie sa fie efectuata la cererea

beneficiarului.

e un ordin de plata este obligatorie inscrierea urmatoarelor mentiuni#2denumirea instrumentului 3ordin deplata3;

2identificareaplatitoruluiprin nume denumire si cont2identificarea beneficiaruluiprin numedenumire si cont2identificarea institutiei initiatoareprin denumirea centralei sau, dupa caz,

a unitatii teritoriale sisau codul BI, in cazul in careplatitorul difera deinstitutia initiatoare*

2identificarea institutiei receptoareprin denumirea centralei sau, dupa caz,a unitatii teritoriale sisau codul BI, In cazul In care beneficiarul difera de

institutia receptoare*2suma si denominarea sumei;

2data emiterii ordinului deplata care trebuie sa fie unica, posibila si ceria.

Caracteristicile !rdinului de lata

7 relatia de plata este declansata ca urmare a unei obligatii asumate sau

datorii pree$istente ce urmeaza a se stinge odata cu onorarea ordinului de

plata*

7 operatiunea estepornita la initiatlva platitorului %ordonatorului&* el este eelcare stabileste regu:iIe dupa care operatiunea trebuie sa se desfasoare*


18/46

7 revocabilitatea este trasatura fundamental a a ordinului deplata* aceasta

consta in faptul ca, ordonatorul isipoate retrage sau modifica instructiunile

de plata date bancii, cu conditia ca ordinul sau initial sa nu fi fost e$ecutat

prinplata infavoarea beneficiarului.

7 provizionul %depozitul& bancar este absolut obligatoriu in cazul ordinului

de plata. cestapresupune obligatia ordonatorului ca, odata cu emitereaordinului deplata, sa creezebancii si sursa de fonduri necesare, fieprin

blocarea sumei respective din contul saubancar, fieprin depunerea ei in

vederea e$ecutarii platii, sauprin creditbancar acordat de banca in acest

scop in contul ordonatorului.

"iuri de !rdine de lata

in punct de vedere al modalitiitii de incasare ordinul de platapoate fi#

7 simplu, caz in care incasarea ordinului de plata nu este conditionata deprezentarea vreunui document sau e$plicatie cu privire la scopul platii

7 documentar, respectiv incasarea sa este determinata de obligatiilebeneficiarului de aprezenta anumite documente

in punct de vedereal modului in care poatefi trimis sau primit

7 letric, adica ordinul de plata urmeaza a fi remisprin corespondenta.

7 telegrafic sau prin tele$, in functie deposibilitatile de transmitere ale

bancii platitoare*7 electronic, prin 2CI91 %2ocietD for Corld'ide Interbaning 9inancial

1elecomunication& daca bancaplatitoare este membra operationala a

sistemului 2CI91.

in punct de vedere aldestinatiei

emis, cu plata in strainatate,7 emis, pentru plati in tara in valuta

Particiantii !rdinului de lataa& +rdonatorul %emitentul& este cel care initiaza operatiunea* el este cel care

plateste, stabileste conditiile platii, constituie provizionul bancar in vederea

platii.

b& Beneficiarul, reprezinta persoana desemnata prin ordin deplata de catre

platitor sa primeasca " suma debani si poate fi client al bancii colectoare

sau banca colectoare.

c& Bancile care intervin In derularea operatiunii au simplul rol deprestatori

de servicii. 2ingureFe raspunderi alebancilor sunt# sa manipuleze corect

valorile incredintate %fonduri banesti si documente& si sa solicitebeneficiarului prezentarea documentelor, asa cum s-a prevazut de


19/46

ordonatorul platii %In cazul ordinului deplata documentar&. cestebanci

sunt denumite# banca ordonatoare cea la care ordonatorul da dispozitie privind

efectuareaplalii prin ordin de plata si la care constituie depozitul* bancaplatitoare cea la ghiseele careia se achita suma beneficiarului

platii si care solicita anticipat sau ulterior, de la banca ordonatoare suma ceurmeaza sa " plateasca sau aplatit-o*

banca intermediard este orice banca emitatoare sau receptoare, alta decat

banca ernitenta si banca co:ectoare, care intervine In relatia transfer -

creditului.

Obli%atiile artil!r imlicate in circuitul !rdinului de lata

In circuitul ordinului de plata sunt implicate urmatoarele parti# emitentul*beneficiarul*banca ernitentului*banca colectoare. ceste entitati au anumite

obligatii stabilite debanca central a pentru a sigura desfasurarea normal atransferului de fonduri.

03( Obli%atille emitentului Emitentul este obligat printr-un ordin de plata

numai daca acesta a fost emis de el sau de catre alta persoana care are

mandatul de al reprezenta, In tennenii prevazuti In ordinul de plata

receptionat de institutia receptoarelata obligatiei emitentului fata de banca receptoare se considera efectuata

(in una

din urmatoarele situatii#a)banca receptoarea debitat contul emitentului deschis la acesta*b)banca ernitenta%carepoate fi si banca initiatoare& crediteaza contul banciireceptoare deschis la ea, iar aceasta din urma utilizeaza fondurile desemnate

de suma respectiva*c) banca ernitenta creditea#a contul bancii receptoare deschis la " alta

banca si aceasta foloseste fondurile respective*c)banca central a creditea#a contul bancii receptoare in cadrul decontarii

finale* decontarea finala se face In favoareabancii receptoare In baza unui

acord de compensarebilateral cu banca emitenta, sau a regulilor unui sistem

de transfer de fonduri care se refera la decontarea obligatiilor dintre

participanti.04(Obli%atiile bancii recet!are, alta dedit banca destinatara

2e apreciaza ca obanca a acceptat un ordin deplata In momentul receptiei%daca intre ea si emitent e$ista un acord In acest sens&, in cel al instiintarii


20/46

emitentului ca a acceptat ordinul respectiv sau In momentul In care

procedeaza la e$ecutarea, respectiv, debitarea contului emitentului deschis

la ea, ca platapentru ordinul respectiv.

intre obligatlile asumate de banca receptoare se mentioneaza#sa execute ordinul deplata in #iua bancara in care l-a acceptatsau cel

mai tar#iu 1in #iua bancara urmatoare. instiintarea in timp util a emitentului de neonorarea ordinului sau de

plata, fie ca acest lucru nu este posibil, fie ca antreneaza costuri e$cesive

sau intarzieri In finalizarea transferului de credit, solicitandu-i instructiuni daca termenul preva#ut nu afost respectat institutia receptoarepoate

datora emitentului doban#i de intar#ierepentru orice suma primita de la

emitent pentru perioada in care a retinut suma respectivapeste termenele

prevazute05(Obli%atile bancii destinatare

Gn ordin deplata se considera ca acceptat de catrebanca in una dinurmatoarele situatii#

Hla receptia sa de la emitent, cu conditia sa e$iste un acord intre cele doua

parti*

HIn momentul instiintarii emitentului privind acceptarea sau a debitarii

contului acestuia deschis la ea, caplatapentru titlul respectiv*HIn momentul creditarii contului beneficiarului sau al comunicarii facute

acestuia ca are dreptul sa retraga sau sa utilizeze sumeprovenite in urrna

acceptarii,

Oeratiuni in r!cesul utilizarll !rdinului de lata

ircuitul operational al ordinului deplata, incepe cu emiterea de catreplatitor a ordinului deplata si se incheie cu transferul sumei In contul

beneficiarului de catrebanca sa. In circuitul ordinului deplata de laplatitorlabeneficiar se pot interpune mai multebanci care efectueaza succesiv

urmatoarele operatiuni#A# Recetia, reprezinta operatiunea prin care obanca recunoaste

primirea ordinului deplata si validitatea acestuiaB# Autenti$icarea, este procedura de recunoastere apersoanei pe

care emitentul ordinului de plata o autoriza sa semneze autentic,prin

confruntarea sernnaturii inscrisa pe document cu cele din fisa specimenului

de semnatura,pre cum siprin diverseprocedee convenite cu banca pentru

prevenirea platilor neautorizate.


21/46

C# Accetarea, esteprocedura prin care banca recunoaste ca valabil

un ordin deplata receptionat, obligandu-se sa e$ecute serviciul de a

transfera fondurile la terrnenele si in conditiile dispuse de emitent.D# Re$uzul, este procedura utilizata In cazul in carebanca receptoare

considera ca nu esteposibil sa e$ecute ordinul deplata dat de catre emitent.

E# E*ecutarea, reprezintaprocedura de emitere de catrebancareceptoare a unui ordin deplata pentru a pune in aplicare un ordin de plata

acceptat anterior* e$ecutareapresupune# debitarea contului emitentului*

creditarea contului beneficiarului daca ambii parteneri au conturi Ia aceeasi

unitatebancara* transmiterea ordinului deplata intr-un sistem deplati*

transmiterea ordinului deplata catrebanca corespondenta.Riscuri in utilizarea !rdinului de lata

Riseurile latit!ruluisunt practic ine$istente. vantajul platitorului constaIn faptul ca acesta isi poate retrage sau modifica instructiunile de plata date

bancii, cu conditia ca ordinul sau initial sa nu fi foste$ecutat. rin selectareaefectuarii platii prioritare,platitorul isi poate gestiona eficient lichiditatile,

Riscurile intermediarului $inaneiarrezulta din imposibilitatea finalizarii

transfer - creditului din cauze imputabile acestuia %dirijare eronata,pierdere,

furt, distrugerea instrumentului&. vantajul intermediarului il constituie

posibilitatea utilizarii fondurilor aflate In tranzit %float de credit&.Riseul bene$iciaruluipoate aparea atunci cand transfer - creditul nu poate

fi finalizat din cauze neimputabile lui. vantajul beneficiarului rezulta din

gradul ridicat de siguranta aplatilor efectuateprin transfer - credit

CARDU& BANCAR onceptul de card bancar este o inovatierevolutionara care a putut fi aplicata datoritaprogreselor deosebite In

domeniile informatic si electronic In masura In care sa faciliteze schimbulde fonduri prin tehnici electronice intrepartenerii de tranzactii prin

intermediul bancilor. ardul este cartela de plata, sub forma unui suport de

informatie standardizat, securizat si individualizat care semnaleaza ca

detinatorul sau ar putea avea acces la dreptul de a-I folosi pentru plata

conferita de emitent.Cardul este definitca un instrument deplata electronica respectiv un

suport de informatiestandardi#at securi#atsi individuali#at carepermite

detindtoruluisdu sa utili#e#e disponibilitdtile banestiproprii dintr-un cont

deschis pe numele emitentului cardului ori sa utili#e#e o linie de credit in

limita unui pla4on stabilit in prealabil deschisd de emitent in 4avoarea


22/46

detinatorului cardului in vederea efectudrii cumulativ sau nu a

urmdtoarelor operatiuni$

a& retrage rea de numerar, respectiv incarcarea si descarcarea unitatilor

valorice in cazul unui instrument deplata de tip moneda electronica, de la

terminaleprecum distribuitoarele de numerar si 1, de la ghiseele

emitentului bancii acceptante sau de la sediul unei institutii obligataprincontract sa accepte instrumentul deplata electronica*

b& platabunurilor s i serviciilor achizitionate de la comerciantii acceptanti si

plata obligatiilor catre autoritatile administratiilor publice, reprezentand

impozite, ta$e, amenzi,penalitati, etc.,prin intermediul terminalelor +2

sau prin alte medii electronice*

c& transferurile de fonduri intre c onturi, altele decat cele ordonate si

e$ecutate de institutiile financiare, efectuateprin intermediul instrumentuluideplata electronica.

ardul contine elemente de securizare si de individualizare (incorporate pesuprafata sa, care trebuie sa asigure urmatoarele caracteristici obligatorii#

2suport fi#ic din material plastic si cu dimensiunistandard;

2aversul, care contine elemente elaborate in relief %numarul cardului

redactat in cifre arabe, numele si prenumele posesorului in redactare cu

caractere latine, data e$pirarii valabilitatii& si elemente destinate informarii %sigla proprietarului de marca, denumirea si sigla emitentului&*

Hreversul, care contine o banda magnetic a standard pentru inregistrare cu

cel putin trei piste sisau un microprocesor integrat* un panel de semnatura,

avand elemente de siguranta in desen care sa ingradeasca posibilitatea

stergerii sau modificarii semnaturii*Hpentru asigurarea interoperabilitatii sistemelor deplati electronice,

emitentii trebuie sa foloseasca numai standardeEJ %EuropaD, astercard,JI2&.

"iuri de carduri

a)dupa modul destocare a informatiilor si caracteristicile desecuri#are a

cardului;

dupafunctiile indeplinite;

dupa calitatea emitentului;

dupa momentul incare se efectuea#a tran#actia.In timp, cardurile s-au perfectionat foarte mult si poarta amprenta

dezvoltarii tehnologiilor


23/46

Nevoia crescanda de securitate a cardurilor, dar si dezvoltarile tehnologice

au condus la e$istenta si functionarea a doua tipuri de carduri.

-carduri cu banda magnetica*

-carduri cu microprocesor.I Cardurile cu banda ma%neticasunt cele care au pe verso o banda

magneticaprin care se realizeaza procesul de citire si de transmitereprinlinie telefonica a datelor. La centrul de autorizare e$ista un cititor de carduri

care introduce automat in retea informatiile cuprinse in banda.

cestea sunt emise de bainci comercianti etc., si prezinta caracteristici

comune pentru toate sistemele nationale de plata, si anume#

- sunt confectionate din material plastic si au aceleasi dimensiuni tipizate si

standardizate de I2+ %+rganizatia Internationala de 2tandardizare&*

- prezintape partea din fata denumirea si simbolul emitentului si oholograma tridimensionala vizibila la lumina ultravioletelor*

- prezinta pe partea din fata numarul cardului, data e$pirarii, numeleposesorului autorizat*

- pe verso-ul carduluiprezinta " banda magnetic a 4i un panel de

semnatura.

ulorile de fundal si desenul hologramei se aleg de fiecare emitent. In afara

numelui posesorului imprimat in relief, apar marca pentru identificareatipului cardului si simboluri ce indica tipul deposesor.Dezavantajele cardurilor cu bandamagnetlca sunt#

- au capacitate redusa de memorare, data de densitate mica de inregistrare

%rnasurata in bpi-biti per inch&, ceea ce reduce numarul de caractere cepot fi

memorate*- securitate indoielnica %vulnerabilitate la frauda&*

- datorita folosirii indelungate, creste gradul de uzura %deteriorare& a pistelormagnetice*

- pistele magnetice sunt sensibile la sursele de demagnetizare si la caldura

e$cesiva,II# Cardurile cu micr!r!ces!r, cunoscute si sub numele de 2)1

)2 sau cip-carduri, sunt cele dotate cu " memorie incorporata intr-o

capsula de dimensiuni mici.

emoria cardului cuprindepatru zone de structurare a informatiei, dupa

cum urmeaza#

Hinformatii neconfidentiale %elemente de identificare a emitentului, numarulde cont al titularului, termen de valabilitate&*


24/46

Hinformatii confidentiale %disponibil din cont&*

Hinformatii inaccesibile %valoarea IN sau alte chei de codificare&*

Hinregistrari care cuprind informatii uniceprivind tranzactiile si care se

regasesc intr-o "agenda".

upa modul de folosire, cardurile cu cip cuprind doua mari clase#

- carduri monoaplicatie % contin " singura aplicatie&*- carduri multiaplicatie % contin mai multe aplicatii&.

Cardurile cu microprocesor au o serie de avantaje,printre care se numara#

- sunt rezistente la incercarile de spargere si protejeaza informatiapersonal

a, contrafacerea si falsificarea fiind aproape imposibila*

- izoleaza calculele sensibile, legate de securitate, de alteparti ale sistemului

care "nu trebuie sa stie"* controlul codului confidential si alposesorului in

momentul platii este mai fiabil*- asiguraportabilitatea informatiilor incluse intre calculatoare si sisteme,

independentde arhitectura debaza ale acestor sisteme*

- pentru accesul la datele incluse este necesar nu numai sa e$iste cardul

respectiv %fizic&, ci si un segment de informatie memorat deproprietarul

cardului %pin-ul&*

- deschide accesul spre servicii noi, securitate sporita, reducerea costurilorpe termen lung*

- In momentul utilizarii e$clude obligatia prezentarii unui act de identitate

sau a unui contract telefonic cu centrul de autorizare*

- reducerea comisionului impusbancii,Platile rin S2AR"'CARD, desi nu sunt cele mai ieftine, sunt mai sigure,atat din punct de vedere al bancii cat si al clientului. )iscul,in cazul lor, este

redus la minimum, cel putin sub urmatoarele forme#K- ardul dotat cu microprocesor, nu poate fi folosit decat de

posesorul legal, de multe ori acesta fiind programat sa blocheze sau sa

distruga informatiile stocate In cadrul un or accesari gresite sau repetate.

K- Jaloarea mon etara stocata pe card nu poate fi dublu cheltuita

deoarece "cipul" contineprograme fiItru specifice care nu permit acest

lucru, fiecare cheltuire diminuand ireversibil soldul incarcatpe card.b(Dua $unctiile indelinite de $unctiile seci$ice se distin% urmat!arele

tiuri de carduri:

!. Cardul de credit, un instrumentprin careplatile se fac dintr-un creditacordat debanca emitenta sub forma unei linii de credit revolving. Limita


25/46

de creditare se stabileste la emiterea cardului (in functie de solvabilitatea

clientului. cest tip de card este destinat Llprioritate pentru plata

marfurilor si serviciilor.

redit cardul va fi emis si operat astfel incat sa permitapreluarea de date pe

baza carora detinatorul#

- sa-si ramburseze in totalitate creditul la sfarsitul perioadei stabilite, caz Incare mai poate fi denumit, conform practicii internationale, "travel and

entertainment card" ori "harge card"*

- sa-si stinga creditul acordat numai In parte,partea ramasa urmand sa fie

considerata ca o e$tensie a creditului acordat anterior.

2istemul cardurilor de credit are labaza doua entitati# centrele de autori#are

si cele deprelucrare.

Centrele de autori#are sunt organizate debanci si reprezinta interesele lor.cestea, la cererea comerciantilor, acorda autorizatia de plata, adica,

confirm a e$istenta conditiilor deplatapotrivit informatiilor pe care le detin,sesizand cazurile de inoportunitate, de furt,pierdere sau utilizare abuziva.

Centrele de prelucrare sunt interlocutoarele principale ale comerciantilor,

ele fiind

gestionate de societatile de servicii si inginerie informatica avand ca

principala sarcina,primirea documentelor sau informatiilor privind platile desfasurate.III# Alte tiuri de carduri

Cardul de debit cu desc!erit de c!ntpermite efectuarea platilor peste

disponibilitatilebanesti din contul de card, intr-o anumita suma asimilata

creditului. 2e foloseste In cazul cardurilor pentru salarii care se alirnenteazadirect cu sumele virate periodic de firmele angajatoare.

Carduri cu numerarsunt carti de debit care se folosesc numai pentruretrageri de numerar dintr-un aparat automatizat si cu un program informatic

de casierie, numit automat de distributie de numerar %1&. )etragerile se

fac din contul de card care trebuie sa se alimenteze periodic de catre titular.Cardui de %arantiea cecurilor se mai numeste si cheue garante card, este

un instrument care garanteaza ca " suma deplata inscrisa pe cec areacoperire ill contul personal al detinatorului. EI poate functiona atat ca "carte de credit sau de debit, cat si ca ocarte pentru retrageri de numerar.Carduri multi$uncti!nalesunt acele carduri de debit care se folosesc la

plati, retrageri de numerar, garantare 4i alte operatiuni de debit.


26/46

Carduri entru trans$erul electr!nic de $!nduri la unctele de vanzare,

cest tip de card este un card care este utilizat de catre titular ill vedereaefectuarii cumparaturilor la punctele de vanzare abunurilor de consum.c( Din unct de vedere al emitentului- cardurile !t $i:

. Carduri emise de banci%carduri bancare&. Bancile emit " gama larga de

carduri si intra in competitiepentru castigarea unui segment cat mai mare depiata. entru a facilita accesul clientilor,bancile incheie intre ele conventii

deplati prin carduri, astfel ca un client al unei banci sa poata apela la

bancomatele altor banci cu carebanca sa are incheiata o conventie.. Carduri emise de c!merclanti%carti private&. arile firme comerciale

emit propriile carti deplata clientilor sai pentru apermite sau facilita plati in

vederea achizitionarii de bunuri si servicii e$clusiv de la comerciantii

emitenti 1ara a acorda accesul la un cont bancar.. Cardul hibrid%dual card& este cardul care contine atat banda rnagnetica,

cat si microprocesor si careperrnite efectuarea un or operatiuni combinate,specifice fiecarui tip de card.

. Cardul c!'brandedeste emis de o banca impreuna cu o entitate care, de

regula, are ca obiect principal de activitate comertul sau prestarile de

servicii,

. Carduri emise de alte institutli )i !r%anizatii. eosebit debanci sicomercianti, sunt numeroase alte institutii care emit carduri, ca de e$emplu#

institutii internationale specializate in carduri, institutii de credit, companii

de transport, etc.. Carduri nati!nale sunt carduri care au o valabilitate numai pe teritoriul

national si sepot emite de bancile locale, fie sub marca si firma lor, fie submarca si denumirea unei institutii internationale specializate.

. Carduri internati!nale. semenea carduri se emit de institutiileinternationale sau debancile locale care au devenit membre ale sistemelor

internationalepentru carduri, dar numai sub marca si firma sistemului

international folosit.d( Dua m!mentul in care se utilizeaza tranzactia- cardurile se clasi$lca

in:

Carduri cu lata inainte 0realimentate(+

Cu lata imediata 0carduri de debit(+

Cu lata mai tarziu 0carduri de credit(+

Carduri de c!merciant 0retaiter card(+

Carduri de cheltuleli 0char%e card(


27/46

ardurile de cheltuieli sunt cunoscute sub denumirea de card de calatorie si

petrecere

a timpului liber %travel card& si prezinta urmatoarele caracteristici#

7 sunt emise de societati non-bancare si presupun e$istenta unor linii de

credit deschisepentru detinatori*

7 detinatorul unui astfel de card areposibilitatea sa efectueze cheltuieli si saretraga numerar din ghiseele automate debanca sau din cele ale emitentului

de card*

7 cele mai cunoscute carduri de cheltuieli sunt cele emise de merican

E$pres si iners lub.

Particiantii e lata carduril!r

rincipalii participanti implicati In operatiile cu carduri sunt# detinat!rul*

emitentul cardului*institutia de dec!ntare%banca&.

etinatorul cardului urmareste sa obtina#-comoditate si siguranta

- accesul la credite, nefiind necesara " procedura cornplicata*

-plati intarziate sau e$tinse atunci cand este necesar*

- usurinta inregistrarii in documente %e$trasul de cont indica to ate

operatiunile&,Emitentul cardului este obanca, fie ca esteproprietara marcii distinctive sub

care este emis cardul, fie ca are cu proprietarul marcii obligatii reciproce

care iipermit sa ernita carduI.

gentul de decontare este opersoana juridica desernnata prin obligatii

reciproce sa initieze decontarea finala a platilor In numele tuturorparticipantilor la decontare.

omerciantul este opersoana juridica sau un automat programabil asupracaruia aceasta are constituita sipoateprelua raspunderea material a si care

accepta cardurile ca mijloc de plata caparte a unui sistem deprevenire si

irnpartire a riscului la care, in termenele si conditiile obligatiilor reciproce,

esteparte, si asupra caruiapoate cere sa fie instruit.

Oeratiuni cu carduri

ardurile se folosesc fiepentru retragerea de numerar, fie pentru operatiuni

deplati din disponibil sau credite, cu alte cuvinte pentru operatiuni de

incasari siplati. ceste operatiuni implies mai multe etape.

!. Emiterea cardurilor


28/46

Emiterea cardurilor este o operatiune mai comple$a care include incheierea

conventiei de card, confectionarea cardului, deschiderea contului de card,

transmiterea informatiilor la centrul de autorizare 4i la institutiile

internationale si, apoi, eliberarea cardului.

onventia de card este un contract scris intre banca si viitorulposesor de

card In care se prevad#tipulde card si modul de folosire a acestuia*

contul care se deschide*sumele minime de mentinut in cont %cardul de debit&*tipurile de tran#actiicare se efectueaza %achizitionare de bunuri sau servicii,

retragere de numerar,transfer de fonduri intre conturi, etc.&*limitele minime5 maximeale sumelor pentru " operatiune*

tipurile de taxe comisioane doban#ipenalitati*drepturile si obligatiile partilor*perioada de contestarea unei operatiuni si procedurile aferente.onfectlonarea cardurilor are loc labanca emitenta care dispune de carti de

plastic produse de firme specializate si autorizate in acest scop. e carduri,

banca emitenta imprima cu echipamente speciale, numele siprenumele

beneficiarului, numarul cardului, data e$pirarii,precum 4i datele de

identificare din banda magnetica.eschiderea conturilor titularilor %persoane fizice& are loc dupa semnarea

conventiei. 1oate operatiunile de incasari 4i plati trebuie sa se desfasoare

prin conturi distinctepentru carduri pentru a se cunoaste miscarile debitoare

4i creditoare 4i soldul acestora 4i a se calcula dobanzile cuvenite.

eschiderea unui cont de card nu este conditionata de e$istenta la aceeasibanca a unui cont curent.

ontul de card se alimenteaza la deschid ere cel putin cu suma minimaobligatorie de rnentinut In cont si prevazuta in conventie. limentarea

contului de card se face de catre titular prin transferul din contul curent sau

automat debancapana la nivelul plafonului convenit cu titularul.Oeratiuni de utilizare a cardului

osesorul cardului il poate utiliza In unul din urmatoarele scopuri %dupa

cum rezulta din definitia data cardului

- retragerea de numerar de la distribuitoarele automate sau de la ghiseele

bancii*

- plata marfurilor 4i serviciilor.Oeratiuni de retra%ere de numerar


29/46

entru retragerile de numerar cu carduri se folosesc echipamente de

transmisie si softuri informatice care asigura circulatia informatiei-bani si

eliberarea numerarului.

utomatul bancar 1 este un echipament pentru eliberarea de numerar

sub forma debancnote,precum si transferuri de fonduri pentru plati de

servicii, furnizarea unor informatii de cont si consultantabancara,,luxul operational pentru eliberarea numerarului este urmatorul#

introducerea cartii deplata innisapentru carduri*

tastarea IN-ului

tastarea sumei dorite care nu trebuie sa depaseasca limitaprezazuta in

conventie*

eliberarea numerarului si debitarea contului personal de card*

eliberarea chitantei*restituirea cartii deplata.peratiuni cu carduri atlate la comercianti

+peratiunile deplati la comercianti reprezinta esenta cardurilor, inlocuind

numerarul sau cecul cu operatiuni on-line si implica " relatie tripartita#

comerciant,beneficiar si banca. ornerciantii au asigurata plataprin

confirmareaprimita de labanca, fie d este obanca locala sau din strainatate,

iar beneficiarii s-au achitat de obligatia deplata In cateva secunde.eschiderea conturilor comerciantilor acceptanti, omerciantul acceptant

estepersoanajuridica care realizeaza acte si fapte de comert si care accept a

cardul ca mijloc deplatapentru bunurile vandute 4i serviciileprestatepe

baza unui contract incheiat anterior cu banca acceptanta, de regulabanca la

care are contuM curent, dar pot fi si situatii In carebanca acceptanta este "altaband.

;.cceptarea cardurilorpresupune e$istenta unui contract deprocesare atranzactiilor intrebanca si utilizator.

onventia de acceptare este un contract scris care se incheie de comerciant

cu banca acceptanta si In care se prevad termenii 4i conditiile de acceptare

%tipurile de carduri si bancile emitente, Iimita de autorizare&, drepturile,

obligatiile si raspunderile partilor, Banca acceptanta atribuie un cod

comerciantului care contine si codul bancii emitente. lauza de acceptare

este obligatorie si neconditionata. ebaza contractului incheiat,banca pune

la dispozitia comerciantului, servicii de

decontare si servicii de autorizare carduri.


30/46

=. latile rin carduri sunt, illprincipiu, ireversibile, adica "plata initiatade utilizator 4i autorizata de emitent devine irevocabila si nu poate fi

contramandata decat In anumite situatii precis determinate.

> utorizarea reprezinta atestarea validitatii operatiunii intre un posesor

autorizat si un comerciant acceptant si se face de centrul de autorizare al

bancii emitente. utorizarea se da de banca ernitenta in ! - !> secundeprintr-un cod care se inscrie de comerciant pe documentele de decontare

%chitante&.

rin autorizarea cardului, operatorul bancar asigura vanzatorul ea

instrumentul de plata respectiv este valabil, iar detinatorul acestuia se afla In

posesia fondurilor care sa acopere tranzactia efectuata. Rezultatul

aut!rizarii este rasunsul, carepoate contine unul dintre urmatoarele

tipuri de mesaj referitor la card#-acceptarepentru toata suma*

-solicitarea de instructiuni suplimentare intr-un anumit interval de timp*-neaceeptarea ca mijloe de plata cu solicitarea eomerciantului de a confisca

respectivul card.

?# Dce!ntareaeste operatiunea de descarcare de o obligatiune intre doua

sau mai multeparti In vederea finalizarii transferului de fonduri 4i trecerii

acestora In mod neconditionat si irevocabil inproprietateabenefieiarului,printr-o forma de finalitate a platii6# Oeratiuni $raudul!ase cu carduri

1raude determinate de terte ers!ane

7 aflarea numarului cardului

7 copiereabenzii magnetice a unui card7 folosirea unor carduri pierdute sau furate, sau contrafacute

Riscul de nelataIn cadrul relatiilor dintre partenerii participanti la decontare, apare termenul

de "raspuns" care poate contine unul dintre urmatoarele tipuri de mesaje

referitoare la card#acceptare pentru toata suma platii;

solicitare de instructiuni suplimentare la o adresa, intr-un interval de timp

si prin proceduri cunoscute deplata din obligatiile reciproce*neacceptarea ca mi&loc deplata*neacceptarea ca mi&loc de plata cusolicitarea comerciantuluide a confisca

respectivul card.rincipalele forme ale riscului de neplata sunt urmatoarele#


31/46

Riscul rincial- posibilitatea ca o parte sapiarda intreaga suma implicata

intr-o tranzactie, inclusiv din eauza e$istentei unui interval de timp intre

introducerea tranzactiei initiale In sistemul de plata si decontare finala,Riscul de Iiehiditate- posibilitatea ca un participant la decontare sa nu

poata deconta soldul debitor la termenul stabilit, din eauza faptului ca nu are

suficiente active lichide, fara ca acest fapt sa arate ca nu este solvabilla "data neprecizata In viitor.

Riscul de creditare- posibilitatea ca " parte sa nu poata deconta integral "obligatie, nici la termenul stabilit, nici la alt termen ulterior. )iseul de credit

reprezintapierdereape care a suportat-obanca daca un client sau un alt

partener nu si-ar indeplini obligatiile contractuale.Riscul de lataeste un rise dat de posibilitatea ca intr-o tranzactie In curs

de desfasurare, datorita neindeplinirii la termenul stabilit de catre oparte aobligatiilor sale privind decontarea,o alta parte solvabila avand neasigurata

la risepozitia depiata, sa fie impiedicata sa obtina la timp castigul scontatRiscul sistemic - posibilitatea ca neindeplinirea obligatiilor asumate de un

participant la decontare intr-un sistem interbancar de transfer de fonduri sa

fie cauza a neindeplinirii si de catre alti participanti la deeontare a

obligatiilor la termenele stabilite

SIS"E2E E&EC"RONICE DE "RANS1ER DE 1ONDURI

219 - 1)N29+N 2. - cadrul organizational si functional al

sistemului de transfer de fonduri1ransferul de fonduri efectuat de obanca constituie orice operatiune

rezultata in urma unei tranzactii comerciale, necomerciale sau financiarerealizate de o unitatebancarapentru contul unui client al sau, sau in nume

propriu. cest transfer are la baza oplata fara numerar, care reprezinta orice

plata efectuataprindispozitie, cesiune, viramente, rara a intrebuinta moneda

in forma sa concreta,

"rans$erurile de $!nduri $ara numerarse concretizeaza, din punct de

vedere al tehnicii si evidentei bancare, in virari de sume dintr-un cont in

aItul, ca urrnare a livrarilor de marfuri, e$ecutarilor de lucrari,prestarilor de

servicii sau stingerea altor drepturi de creanta. In cadrul aces tor transferuride sume intervinepe de oparteplatitorul iar pe de altaparte beneficiarul


32/46

%eel ce incaseaza creanta&. Incasarile si platile faranumerar, In practica

bancara opereaza sub denumirea de operatiuni de viramente sau decontdri.

BancaNationala a )omaniei a emis cadrul legislativ de function are a

transferului de fonduri intrebanci,"potrivit caruia activitatile de

compensare a platilor 4i incasarilor interbancare, de transfer de fonduri

%inclusiv cele in regim special de decontare si cele In faliment&, intrebancisi Banca Nationala a )omaniei, intrebanci 4i casele de cornpensatii

interbancare se vor efectua de catre centrala 4i sucursalele 1rans9ond.Cea mai mare arte din actiunile "rans1!nd 7 detine BNR si anurne

55-558 iar restul actiunil!r sunt detinute In c!te e%ale de celelalte 49

de banci#

1rans9ond 2 asigura proiectarea si implementarea sistemului national de

plati rara numerar.Implementarea 2E a constituit cea mai importanta realizare a 219 -

1)N29+N 2.. de la infiintare si pana In prezent.Pr!iectul a c!nstat in:

7 dezvoltareaprograme!or informatice si a interfetelor aferente sistemelor

)e3I2 %)132&, 2EN1 %A& si 2a9I) %32)2&*

7 achizitionarea si amenajarea sediilorprimar 4i secundar ale 2istemului

Electronic de latiimplementarea retelelor de comunicatii 2CI91 si JN*Hachizitionarea, instalarea si configurarea echipamentelor*

Helaborarea reglementarilor si legislatiei aferente functionarii 2istemului

Electronic de lati*

7 instruirea operatorilor 2istemului Electronic de lati din sistemulbancar.Princialele facilitati !$erite de SEP sunt:

a( Reducerea eri!adei de r!cesare si dec!ntare a !rdinel!r de lata

de micaval!are#

+data cu implementarea noului sistem electronic viteza cu careplatile

interbancare suntprocesate creste semnificativ. 9ata de momentul

receptionarii in 2E, decontarea finalapoate avea loc intr-un interval de

timp de ordinul secundelor %)e3I2 si 2a9I)& sau ore!or %2EN1&.

ai e$act, transferul fondurilor aferente din contul bancii platitorului in

contul bancii beneficiarului are loc#

7 in timp real %imediat ce sunt primite de laparticipantul initiator& in cazul

sistemelor)e3I2 si 2a9I)* Ia ma$imum 5 ore de la receptionarea lor in 2EN1 %dupa


33/46

compensare&. ractic,

sistemul 2EN1 permite ca un ordin deplataprezentat de un client labanca

laprimele ore ale dirninetii, sa fie transmis in aceeasi zi spre decontare, iar

bancabeneficiara ar trebui sapoatapune la dispozitia clientului sau suma de

bani in cauza pana la sfarsitul zilei bancare.

b( Dis!nibilitate ridicata a sistemului#Intervalul de timp in care aplicatiile 2E sunt disponibileparticipantilor a

fost marit considerabil fata de perioada anterioara. In plus, prin cele trei

sedinte de compensare zilniccsi e$tinderea semnificativa aprogramului de

functionare al 2EN1 posibilitatea de a efectuaplati peparcursul zilli a fost

e$tinsa, plicatiile 2E pot fi con figurate astfel incat sa asigure si o mai

mare disponibilitate zilnica, dacapiata va solicita acest lucru.

Sistemul Re/IS Sistemul Re/IS, intrat in functiune la data de 6 aprilie

5>in bbazaprincipiilor elaborate de 2EB%2istemul European al Bancilor

entrale& incluse in modelul 22 C32care este interfatat de 2CI91 cu

Banca entrala Europeana%BE&printr -un sistem tehnic nurnit Interbaning

rezultand 1)3E1.cest sistem asigura decontarea pe baza bruta si in timp real a tuturor

platilor de mare valoare %peste > )+N& sau urgente in lei ale

institutiilor de credit, In nurne 4i pe contpropriu sau pe contul clientilor,

precurn si a platilor in lei rezultate in mod direct din sau efectuate in

legatura cu decontarea finala a pozitiilor nete provenite de la sistemele cudecontarepebaza neta si a transferurilor de fonduri aferente operatiunilor

cu instrumente financiare.Sistemul ReGISeste unul dintre cele mai modeme sisteme de acest tipfiind conceput astfel incat sa respectepracticile si standardele europene si

internationalesi sa raspunda obiectivelor avute in vedere de catreBanca

6ationala a Rornaniei in implementarea acestuiasi anume$

- e$istenta unui sistem deplati compatibil cu cele similare din GE

- reducereaperioadei de decontare a instrumentelor de plata*

- eficientizarea operatiunilor deplati

- fumizarea de mijloace adecvatepentru imbunatatirea managementului

lichiditatilor si diminuarea riscurilor financiare*- reducerea costurilor


34/46

- eliminarea operatiunilor manuale

- facilitarea implementarii politicii monetare abancii centrale.

2istemul )e3I2 a fost conceput astfel incat, dupa momentul aderarii la

Gniunea Europeana, sa fieposibile conectarea laplatforma de decontare a

platilor de mare valoare din spatiul euro - 1)3E1 care asiguraprocesarea

platilor transfrontaliere In euro,precum si schimbarea monedei de decontaredin actuala moneda nationala In euro. 2istemul )e3I2prezinta o importanta

deosebitapentru economie deoarece reprezintaprincipalul canal pentru

implementareapoliticii monetare si orice perturbare in function area sa

poate avea consecinte negative majore in activitatea financiara si

economica,

Particiantii la Re/IS

2istemul )e3I2 implies cooperarea urmatorilor participanti#- institutii de credit*

- BancaNationala a )omiiniei*- 1rezoreria 2tatului*

- organizatiiprestatoare de servicii de compensare sau decontare si care

sunt supravegheate de " autoritate monetara %epozitarul entral 2..,

JI2 Europe si asterard Intemational&.

Etapele parcurse in procesarea unei instructiuni de plata in sistemulReGIS sunt urmiitoarele:

a& Initierea, respectiv transmiterea instructiunii deplata de catreparticipant

sistemului )e3I2*

b& Jalidarea, respectiv aplicarea de catre sistemul )e3I2 a unei serii de

proceduri operationale asupra instructiunii respective, al carer scop estevalidarea acesteia*

c& cceptarea tehnica, respectiv momerttul din care, dat fiind faptulca

instructiunea deplata a fost validata cu succes, sistemul considera

instructiunea ca fiind intrata In sistem*

d& Jerificarea disponibilitatii fondurilor In contulconturile de decontare 4i

introducerea instructiunii deplata ill coada de asteptare daca nu e$istasuficiente disponibilitati in contulconturile de decontare*

e& cceptarea instructiunii deplata spre decontare de catre )e3I2, daca

e$ista suficiente fonduri disponibile In contullconturile de decontare, care sa

permita efectuarea decontarii*


35/46

f& econtarea imediata, cceptarea spre decontare este urmata imediat de

decontarea neconditionata si irevocabila, adica definitiva %finala&, respectiv

platitorul este debitat si beneficiarul este creditat.

Sistemul SEN"

onslderatli generale privind asa de compensare automata %2EN1&La data de !; mai 5>, a intrat In functiune sistemul 2EN1, cas a de

compensare automata %A&, care a preluat procesarea tuturor ordinelor de

plata interbancare.

2istemul, detinut si operat de 1rans9on,proceseaza automatplatile de

mica valoare. 2EN1 este un sistem electronic de compensare multilaterala a

platilor, care asigura schimbul de instructiuni de plata de mica valoare intre

participanti %respectiv instructiuni tip transfer credit si direct debit sub > )+N&,calculeaza pozitlile nete muItilaterale ale participantilor la sistem

4i initiaza automat decontarea in sistemul )e3I2 a unei instructiuni dedecontare pe baza neta %IN - instructiune deplatapentru decontarea

pozitiilor nete& la sfarsitul fiecarei sesiuni de compensare, asigura

gestionarea automata a garantillor pentru decontare %prin intermediul

interfetelor automate cu sistemele )e3I2 4i 2a9I)&.

Partlclantii la sistemul SEN"La sistemul '%6* potparticipa# institutii de credit, autorizate conform legii

sa functionezepe teritoriul )omaniei* Banca Nationala a )omaniei*

1rezoreria 2tatului.

entru a fi participant, institutia solicitanta trebuie sa detina un cont curent

deschis In evidentele BN) 4i un cont de decontare deschispe numele sau insistemul )e3I2.

Pr!cesarea instructiunil!r de lata2!duri de r!cesare

2pecific 2EN1 este si faptul ca transmiterea instructiunilor de catre

participanti catre sistem se face in forma de fisiere %pachete&, fiecare fisier

continand ma$im ! de instructiuni, 2istemul pune la dispozitia

participantilor doua moduri deprocesare alternative, dreptul de a alege

varianta care i sepotriveste revenindu-i participantului .

!.odul de procesare manual %sau controlat de utilizatorijin care se

utilizeaza un control dual de operatori%utilizatori&, instructiunile de plata

fiind sortate in fisiere %pachete& separatepentru fiecareparticipant destinataral platii 4i pentru " data de decontare unica.


36/46

5.odul de procesare automat sau procesare 21 %straight through

processing& a fisierelor generate de sistemele interne alebancilor

participante in 2EN1 presupune semnarea electronica de catre modulele

2EN1 ale participantului inainte de a fii transmise sistemului 2EN1.Pr!cesarea in sistemul SEN"a !rdinel!r de lata de micavaloare +v

SENTverifica sernnatura electronica a fiecarui fisier cu ordine deplata demica valoare reception at si valideaza tehnic continutul acestuia. +rdinele de

plata de mica valoare trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte#

a& transmiterea fisierelor cu ordine deplata de mica valoare se

efectueaza numai In cadrul perioadelor de timp acceptate de sistemul 2EN1*

b& data transmiterii si aprobarii fisierului +v este aceeasi cu data

curenta si cu data decontarii interbancare precizata In antet sau In fiecare

instructiune*c& fiecare instructiune +v din cadrul unui fisier nu trebuie sa

depaseasca valoarea limita pentru platile de mica valoare*d& fiecare fisier cu ordine deplata de mica valoare trebuie sa

indeplineasca criteriile de validare*

e& bancile platitoare 4i celebeneficiare trebuie sa fie participante

2EN1 fara a fi suspendate si ale carer drepturi de acces nu au fost revocate.

Pr!cesarea instructiunil!r de debitare directa

ebitarea directa reprezlnta " modalitate de plata a unei sume de bani

convenite intre platitor si beneficiar, care consta in debitarea preautorizata a

contului platitorului de catre institutia platitoare in baza unui mandat de

debitare directa, la solicitarea beneficiarului, si creditarea corespunzatoare acontului beneficiaruluide

catre institutia colectoare, in baza angajamentului privind debitarea directa.articipantulplatitor trebuie sa transmita eventualele refuzuri pentru

instructiunile de debitare directs receptionate, inainte de incheierea

perioadei de asteptare a refuzurilor ale carei limite sunt definite in functie de

data compensarii %decontarii& . entru un fisier de debitare directa,perioada

de asteptare a refuzurilor incepe in momentul receptionarii fisierului In

sistemul '%6* central si se incheie in ultima zi de operare anterioara datei

decontarii, mai e$act la momentul limitapentru fisierele de debitare directs

din ace a zi.Dec!ntare !zitiil!r nete multilaterale in sistemul SEN"


37/46

La momentul de sfarsit al perioadei de acceptare la compensare a fisierelor

din fiecare sesiune de compensare.adica la momentul prestabilit in orar,'%6 * stabileste po#itiile nete multilateralepentru fiecare participant 7i

transmite flecarui participant un raport care contine valoarea propriei pozitii

nete ce urmeaza a fi decontata. 9iecare participant are acces la aceasta

informatie in timp real.Conturile de decontare deschise in Re"!' pe numeleparticipantilor la

'%6* aflati in po#itii nete creditoare se creditea#d numai dupd ce suntdebitate corespun#dtor toate conturile de decontare ale tuturor

participantilor aflati in po#itii nete debitoare.

Sistemul Sa1IR

onsideratii generale privind sistemul de gestiune a titlurilor de stat 2a9I)ea de a treia components a sistemului - sistemul de proeesare a

operatiunilor eu titluri de stat, 2a9I) - a intrat in functiune in lunaoctombrie 5>. 2istemul 2a9I), intrat in functiune la ; octombrie 5>,

asigura atat depozitarea de instrumente financiare, cat 4i decontarea pe baza

bruta in timp real in banii bancii centrale

Etapele procesarii lnstructiunllor in cadrul sistemului sunt#

Htransmiterea mesajelor de catreparticipanti*Hvalidarea mesajelor receptionate*

Hoperatiunea de matching*

Hverificarea disponibilitatii titlurilor de stat In contul de evidenta si

rezervarea

Hacestora invederea decontarii*Hdecontarea instructiunilor In cadrul sistemului*

Htransmiterea notificarilor de confmnare a efectuarii decontarii finale Insistem sau de anulare a instructiunilor participantilor nedecontatepana la

omentul Limita,

Particlanti la sistem sunt:

-Institutiile de credit.

-Banca Nationala a )omaniei.

-inisterul 9inantelor ub lice.

-2ocietatile de servicii de investitii admisepepiata primara sisau secundara

administrata de Banca Nationala a )ornaniei.


38/46

In conformitate cu prevederile legale aplicabile, administratorul sistemului

poate admite, dupa " evaluare individuala,participarea In sistem,prin

semnarea contractului departicipare, a unor institutii care fac parte dintr-

una din urmatoarele categorii#

Institutii de credit si societati de servicii de investitii financiare, altele dedit

cele mentionate mai sus*Entitati de dreptpublic care nu se incadreaza Inprevederile de laprimul

paragraf al acestei sectiuni*

+peratori de sistem, agenti de decontare sau contraparti centrale din cadrul

sistemelor de compensare pentru tranzactiile cu titluri de stat.

onform reglementarilor in vigoare,participantii la sistem au una din

urmatoarele calitati#

Dealer rimar+Intermediar e iata secundara+

Particiant e iata secundara administrata de Banca Nati!nala a

R!maniei care tranzacti!neaza numai in nume si e c!nt r!riu+

Emitent+

Banca centrala+

Sistem de tranzacti!nare a titluril!r de stat%e$. BJB&

In sistem pot fi deschise urmatoarele tipuri de conturi de evidenta a titlurilorde stat#

7 cont ul in numepropriu %

7 contul cumulat de clienti %!

7 contul via dealer%5

7 cont u l de emit ent %O"i!l!%ia !eratiunil!r r!cesate de Sa1IR

2istemul 2aI) proceseaza#I. operatiuni derulate de participanti in relatie eu emitentul decontarea

rezultateIor pieteiprimare*

plati de dobanda sisau cupon* rascumparari partialeoptionaletotale.

5. operatiuni derulate intre participanti pe plata secundara tranzactii de

vanzarecumparare, contractede garantie financiara, contracte de repo,

transferuri deportofoliu.1uncti!nalitatile sistemului Sa1IR

- 9acilitati entru mana%ementul lichiditatilor

- 1inalitate in cursul zilei

- Nivel ridicat de aut!matizare si standardizare


39/46

' /ama lar%a de !eratiuni

' Interactiune in tim real cu sistemele de Iiiti' E$lcienta si dis!nibilitatea sistemului

Circuitele de lati

Indiferent de natura tranzactiei sau a persoanei fizice sau juridice eare aordonat transferul fondurilor, acesta sepoate realizaprin#

*ransfer el etri cprin posta (par avion).*ransfer telegrafic.

*ransfer prin sistemul '8!,*.

*ransferprinsistemul *R"%*.

'er vicii9e 8estern :nion iMone< "ram

"rans$erul letricin punet de vedere istoric, este primul transfer utilizat de banci si, ill

esenta, consta in transmiterea fizica a inscrisului printr-un anumit mijloc detransport %de la caleasca la avion& de la " banca la alta.

"rans$erul tele%ra$ic

inceput a fi utilizat debanci la seurt timp dupa deseoperirea telegrafiei,

odata cu noile realizari tehnice in domeniu# transmitereaprin cablu, iar in

prezent,prin tele$ si fa$. breviat 11 (*elegrafic transfer) constituie "modalitate mult mai rapida de transmitere a informatiilor privind transferul

fondurilor dedit transferul letric si,bineinteles, mai scurnpa, !n esenta,

contine aceleasi detalii ca 4i transferulletric."rans$erul rin sistemul S;I1" S;I1" este, de fapt, sigla unei societati

pe actiuni cu scop lucrativ, iar bancile actionare erau europene, amerieane sicanadiene. 2ocietatea si-apropus, Inca de la inceput, modernizarea

sistemelor deplatiinternationale, a relatiilor bancare In general rinimplementarea unor programe informatizate.

entru transmiterea unui mesaj, utilizand reteaua 2CI91 se procedeaza

astfe!#

7 se intocmeste mesajul, la un terminal, de catre o operatoare care lucreaza

cu un ecran perform ant, In functie de normele 2CI91 4i tipul mesajului*

seplaseaza mesajul intocmit intr-un sir de asteptare*

mesajul se controleaza de un verif

produse si servicii bancare

Documents