produse si servicii bancare rezumat

5/11/2018 Produse Si Servicii Bancare REZUMAT - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/produse-si-servicii-bancare-rezumat 1/41

PRODUSE ŞI SERVICII BANCARE

1. No iuni generale privind produsele şi serviciile bancareţ2. Opera iunile b ncilor comercialeţ ă3. Creditul produsul bancar principal oferit de b ncileă

comerciale4. Creditul bancar pe termen scurt5. Creditul bancar pe termen mediu şi lung6. Instrumente de economisire7. Instrumente de plată8. Cardul instrument de plată

1



PRODUSE ŞI SERVICII FINANCIARE

NO IUNI GENERALE PRIVINDŢ PRODUSELE ŞISERVICIILE BANCARE

Banca reprezintă una din componentele principale ale sistemului financiar. Ea este constituităca şi o societate cu caracter universal, ce poate realiza şi oferi toalitatea produselor şi serviciilor

bancare necesare pentru o bună desfăşurare a activităţii în toate sectoarele economiei naţionale.Băncile derulează operaţiuni bancare în numele clienţilor şi în nume propriu.Această separare reflectă faptul că operaţiunile sunt reglementate şi înregistrate diferit. Clientela

bancară este structurată în trei categorii:• Clienţi "bănci şi instituţii financiare";• Clienţi "persoane juridice nebancare";

• Clienţi "persoane fizice";Această separare este justificată de faptul că produsele/serviciile bancare au caracteristicidiferite în funcţie de tipul de client, deoarece nivelul riscurilor şi anvergura operaţiunilor bancare suntdiferite. Ca urmare reglementările referitoare la persoanele juridice sunt mai stricte, acestea trebuindsă dovedească prin documente faptul că sunt entităţi legal constituite. În cazul persoanelor fizicedocumentul de identitate este suficient.

Relaţia dintre bancă şi client poate fi coordonată prin:• legi specifice (legea bancară, reglementări privind protecţia consumatorului şi similare);• conduita bancară, parte a eticii bancare.Banca ca intermediar dintre cei care dau cu împrumut şi cei care folosesc capitalul

acestora, realizează urmatoarele activităţi de bază:• colectează fonduri sau resurse;• acordă împrumuturi;• îşi asumă în final riscul celor ce au cerut un împrumut;• armonizeaza cererile de credite şi preiau riscurile;• îşi asumă riscurile ratei dobânzii.Clienţii persoane juridice (nebancare) trebuie să fie constituite conform legilor în vigoare şi să

prezinte băncii setul de documente necesar înainte ca să se stabilească o relaţie de afaceri între celedouă părţi. Această relaţie se materializează iniţial prin deschiderea unui cont curent. Prin intermediulacestuia se realizează operaţiunile de plăţi şi încasări şi toată gama de operaţiuni de creditare.

Comercianţii persoane fizice (asociaţiile familiale, liber profesioniştii) reprezintă o

subcategorie de clienţi ai băncilor şi din punctul de vedere al caracteristicilor operaţiunilor bancare seaseamănă în unele privinţe cu persoanele fizice în alte privinţe cu persoanele juridice.

Operaţiunile specifice clienţilor persoane fizice intră în categoria de retail bancar iar informaţiile necesare solicitate de bancă sunt datele din actul de identitate (nume, adresă şi codulnumeric personal). Titularul de cont poate desemna o altă persoană care să fie împuternicită a derulaoperaţiuni cu banca.

Operaţiunile cu clienţii bancari au caracteristici aparte, chiar dacă relaţiile de bază sunt de plasare şi respectiv atragere de depozite. Tot aici intră şi operaţiunile derulate între banca comercialăşi banca centrală.

Produsele şi serviciile oferite de bănci atât la nivel mondial cât şi naţional se află într-o continuădiversificare.

Diversificarea acestor produse şi servicii a impus o restructurare profundă a băncilor, acesteadevenind mai eficiente şi punând într-o măsură din ce în ce mai mare accentul pe relaţia cu clienţiiurmărind satisfacerea nevoilor acestora.




Legea bancară enumeră printre activităţile care pot fi desfăşurate de bănci, contractarea decredite, operaţiunile de factoring şi scontarea efectelor de comerţ, inclusiv forfetare, leasingulfinanciar, emiterea de garanţii şi asumarea de angajamente.

Necesitatea diversificării produselor bancare apare şi ca urmare a ponderii foarte mari pe care oare creditul în totalul activităţilor bancare.

Caracteristicile principale ale produselor bancare sunt:• sunt imateriale;• sunt condiţionate de reglementări bancare şi fiscale;• sunt propuse direct clienţilor ;• implică angajarea clientului în mod direct.Creditul este operaţiunea prin care se ia în stăpânire imediată resurse, în schimbul unei

promisiuni de rambursare viitoare, în mod normal însoţită de plata unei dobânzi ce remunerează peîmprumutător.

Creditul, ca şi moneda, instrumentele de plată şi de credit sau modalităţile de plată, serveşte larezolvarea atât a unor probleme economice, cât şi de schimb.

În orice formă de credit, debitorul nu dă nimic, şi cu toate acestea intră nu numai în posesia, ci

şi în proprietatea obiectului împrumutat. Cu alte cuvinte, prestaţia are loc la momentul actual, iar contraprestaţia este amânată pentru un moment viitor. La momentul actual, debitorul îşi asumă doar un angajament de plată, adică un angajament de a vărsa ulterior o anumită sumă de bani, fie o singurădată, fie în rate lunare, semestriale sau anuale.

Această implicare a factorului timp conferă operaţiunii de creditare un caracter dinamic.Caracterul oneros şi dinamic al operaţiunii de creditare implică cea de a treia caracteristică a acestuia:încrederea.

Acordarea de credite prin punerea la dispoziţie de fonduri băneşti reprezintă mijlocul principalde fructificare a disponibilităţilor băneşti proprii şi a celor atrase de la clienţi.

În literatura de specialitate, luându-se în considerare natura şi conţinutul creditului, au fostdelimitate cinci forme fundamentale de credit.

Creditul bancar cuprinde o sferă largă de raporturi angajând modalităţi diferite, pe termen scurt şi pe termen mediu şi lung, privind operaţii bazate pe înscrisuri sau fără, garantate, saunegarantate, în fiecare caz în parte sau în cadrul unui acord general.

În raporturile de credit cu banca se pot angaja şi persoane care în acest cadru nu au calitatea deagenţi economici.

Raporturile de credit ale întreprinderilor cu băncile sunt de regulă reciproce . Pe de o parte,întreprinderile având conturi deschise la bănci formează depozite care pot fi folosite de către acestea,ca resurse . Pe de altă parte, băncile acordă credite întreprinderilor pentru nevoile lor de producţiecurente sau cu recuperare ulterioară, pentru investiţii.

5CREDITUL DE

COMSUM

5CREDITUL DE

COMSUM

4CREDITULIPOTECAR

4

CREDITULIPOTECAR

3CREDITUL

OBLIGATAR

3

CREDITULOBLIGATAR

2CREDITUL

COMERCIAL

2CREDITUL

COMERCIAL

1CREDITULBANCAR

1CREDITULBANCAR

Formelefumdamentaleale creditului

Formelefumdamentaleale creditului




Esenţial în aceste raporturi este faptul că unul din parteneri este banca, iar relaţiile între bancă şi partener se desfăşoară pe terenul valorificării capitalurilor disponibile şi realizarea de profituri, în principal sub formă de dobânzi.

Creditul comercial este forma cea mai reprezentativă a creditului în economia de piaţă,constând în acordarea reciprocă a unei amânări a plăţii, de către agenţii economici activi, cu

prilejul vânzării mărfurilor. El apare din faptul că, în timp ce unii agenţi economici dispun de mărfurideja fabricate, gata spre a fi vândute, alţi agenţi care au nevoie de aceste mărfuri nu dispun “o

perioadă de timp” de mijloace băneşti pentru a le cumpăra. Rezultă că prin intermediul credituluicomercial este favorizat procesul de transformare a mărfii în bani, punând în evidenţă capacitateaacestei forme de credit de a accelera circulaţia mărfurilor. În economia de piaţă, instrumentul specificcreditului comercial îl constituie cambia.

Pe măsură ce producţia mărfurilor s-a diversificat şi reţelele comerciale, credite întreîntreprinderi, acoperă o parte semnificativă din resursele financiare ale întreprinderilor, implicând ogamă largă de variaţii.

Mărfurile primite pe credit comercial (indiferent dacă sunt formularizate prin instrumente de

credit exprese, sau fac parte dintr-un contract general (între agenţi) reprezintă, pentru beneficiari,datorii exigibile şi implică o amânare, mai scurtă sau îndelungată, a termenului de plată. În acest fel,creditul comercial acţionează în economia beneficiarului ca o sursă suplimentară de capital circulant,scutindu-l pe acesta de a recurge, în acest scop, la alte surse, de pildă la creditul bancar.

Motivaţia amânării termenelor de plată şi respectiv durata şi dimensiunile creditului comercialsunt determinate de trei factori intercondiţionaţi, cu acţiune convergentă:

• Factorul economic, decurgând din interesele comune ale părţilor în creşterea fluidităţiischimburilor şi diminuarea costurilor de organizare;

• Factorul comercial implică utilizarea creditului ca formă de promovare a vânzărilor, practicată de către furnizor în condiţii concrete, generând o varietate de termene de plată şide dimensiuni ale creditului. Clientul, beneficiar al prelungirii termenului de plată, preia

efectul pozitiv, care acţionează pentru el ca o reducere de preţ, scutindu-l de eventualecosturi privind procurarea mijloacelor de plată;

• Factorul financiar implică punerea la dispoziţia clientului, de către furnizor, pentru o perioadă dată, a unei părţi a capitalului său, sub formă de marfă, a cărei plată este amânată.

O parte importantă a creditelor comerciale sunt acordate prin înscrisuri de credit specializatecambii şi alte efecte,ceea ce permite transferabilitatea creanţelor, cedarea lor unui alt beneficiar, deregulă bănci sau societăţi financiare.

În cadrul acestor operaţii, la termenul de plată, obligaţia de restituire devine operantă faţă denoul beneficiar, banca.

Transferul creanţei către bancă înseamnă modificarea calitativă a creditului, creditul comercialse transformă în credit bancar.

Efectele acestui transfer sunt semnificative atât pentru cedant, cât şi pentru noul creditor.Cedantul, fost beneficiar al creanţei, recurge astfel la lichiditatea creanţei, deci transferă în

disponibilităţi monetare curente dreptul său de creanţă, exigibilă la o dată mai apropiată sau maidepărtată.

Prin aceasta el poate angaja capitalul disponibilizat în afaceri, urmărind un profit oportun şi posibil într-un termen imediat, fără a mai aştepta deci, până la scadenţă .

Va plăti pentru acesta un anume preţ, dobânda cuvenită pentru suma respectivă, din momentuloperaţiunii până la scadenţa efectului.

La rândul său, banca îşi angajează resursele sale într-un plasament de credit de la preluare (deregulă prin scontare ), până la scadenţă, operaţiune similară cu acordarea unui credit pe termen scurt.

Dobânda încasată pentru această perioadă revine băncii sub forma scontului.Atunci când se recurge la scontare, valoarea actuală este de fapt, preţul de cumpărare al creanţeide către bănci.




Creditul obligatar reprezintă o grupă a operaţiilor de credit care se referă la relaţiile de credit în care partenerii sunt instituţiile statale sau întreprinderile economice în calitate de debitori, careemit obligaţiunile, în această calitate, pe de o parte, şi creditorii, subscriitori şi deţinători ai acestor obligaţiuni, care-şi angajează astfel capitalurile, în vederea obţinerii unui venit sigur sub formă

principală de dobânzi.Obligaţia este titlu de recunoaştere a datoriei care reprezintă o creanţă financiară, pe care

deţinătorul (creditorul) o are asupra emitentului (debitorul), sau altfel spus, este o promisiune scrisăde a plăti o sumă de bani (principal ) la o dată stabilită. Deţinătorul încasează de regulă, periodicdobânzile convenite în raportul de credite.

Emisiunea de obligaţiuni este o sursă preferată de capital pentru întreprinderi.Există o gamă largă de forme de existenţă a obligaţiunilor şi prin aceasta, de posibilităţi de

stimulare a deţinătorilor de capital în a participa la subscriere şi deci de a deveni creditori ai acestor societăţi

Urmărind fenomenul obligatar, ca fenomen economic şi ca raport de credit, trebuie să subliniemimportanţa în creşterea accelerată a acestei componente în formarea surselor de dezvoltare aîntreprinderilor economice, deci la asigurarea înfăptuirii investiţiilor.

Între sursele împrumutate, sursele obţinute din emisiunea de obligaţiuni sunt utilizate cu prioritate sau în exclusivitate, în majorarea capitalului fix, fie în noi investiţii, în clădiri, echipamente,utilaje, componente ale noilor tehnologii, fie în operaţii de preluare şi achiziţii de întreprinderi .

Sumele obţinute din plasarea de obligaţiuni fiind utilizate cu prioritate pentru satisfacereanevoilor de investiţii ale întreprinderilor, circulaţia mărfurilor şi servicii, şi având prin acestea odestinaţie specială, au de regulă, ca sursă de provenienţă, capitalurile disponibile specifice.

Procurarea de resurse prin emiterea de obligaţiuni s-a dezvoltat şi în domeniul capitaluluicirculant, obligaţii cunoscute sub numele de bonuri de depozit. Prin natura lor hârtiile comerciale sunt

bilete de ordin, negarantate, pe care întreprinderile le vând pe piaţă, pentru a-şi acoperi necesităţile deresurse pe termen scurt. Aceasta reprezintă pentru deţinătorii de capitaluri, disponibile pe termenscurt, o modalitate de valorificare superioară, vis-a-vis de alte utilizări, în special faţă de posibilităţile

de a constitui depozite bancare pe termen scurt, slab remunerate.Obligaţiunile, ca obiect de sine, reprezintă temeiul desfăşurării unor alte operaţii de credit.Obligaţiunile pe termen scurt şi lung, emise de stat sau întreprinderi reprezintă, prin cantitatea lor,active substanţiale în patrimoniul fiecărei întreprinderi sau bănci.

Obligaţiunile se vând în mod curent între întreprinderi şi bănci şi între bănci şi banca centrală,în cadrul operaţiilor de optimizare a plasamentelor pe care le urmăresc fiecare. De asemenea, activeleîn obligaţiuni creează temeiul unor operaţii de împrumut declanşate de deţinătorii care primesccredite, prin gajarea acestora. Prin aceasta, pe de o parte, deţinătorii obţin cu uşurinţă disponibilităţilelichide în momentele considerate oportune, în condiţii avantajoase, iar pe de altă parte, păstrează încontinuare calitatea de proprietar al acestor obligaţiuni şi, deci, privilegiul de a încasa, la termenelestabilite, dobânzile aferente.

Creditul ipotecar este reglementat prin Legea privind creditul ipotecar pentru investiţiiimobiliare şi prin Normele metodologice emise în aplicarea acestei legi de către BNR şi Comisia

Naţională a Valorilor Mobiliare.Creditul ipotecar presupune o convenţie între creditor şi împrumutat, în care se prevede în

general:• proprietatea ce serveşte ca garanţie a rambursării împrumutului;• condiţiile de remunerare şi scadenţele de rambursare;• penalităţile în caz de rambursare anticipată, parţială sau completă, a împrumutului;• circumstanţele prin care nerespectarea condiţiilor de împrumut, debitorul poate pierde

proprietatea.Principalul tip de împrumut de ipotecă comportă o sumă de rambursare şi o rată a dobânzii fixă.Rambursările periodice sunt prevăzute pe întreaga perioadă şi fiecare rambursare cuprinde,




deopotrivă, dobânda şi suma cu care se reduce datoria în curs. De regulă, în cadrul ratei fixe, scade partea privind dobânzile şi creşte partea privind rambursarea propriu-zisă.

Dimensiunile ample ale creditului ipotecar în toate ţările dezvoltate, implică o mobilizare vastăde resurse, de regulă, capitalurile disponibile pe termen lung.

Întrucât o serie de instituţii de credit şi financiare constituie asemenea resurse pe termen lung,care în mod necesar implică valorificare şi garanţii sigure de rambursare, s-a creat în toate ţările o

piaţă ipotecară firească.Operaţiile pe această piaţă se desfăşoară între instituţii de credit după modelul pieţei monetare,

iar influenţele reciproce orientează adesea evoluţia preţurilor de piaţă, în acelaşi sens, deşi nivelulacestora este, pe fiecare piaţă diferit.

Întrucât creditul ipotecar are un rol deosebit în expansiunea şi propăşirea proprietăţii, sprijinulstatului se manifestă pe scară largă în toate ţările, pe multiple planuri: supraveghere, asigurare,impozitare, gestiunea datoriei.

Creditul de consum este creditul pe termen scurt sau mediu, acordat persoanelor individualedestinat a acoperi costul bunurilor şi serviciilor de care beneficiază prin reţeaua de comercializare şi

servicii, sau pentru recreditarea creanţelor contractate în acest scop.Creditul de consum s-a afirmat între celelalte forme de credit sub forma „creditului deschis”,respectiv a posibilităţii pe care comerciantul o acordă clienţilor de a achiziţiona mărfuri potrivitnecesităţilor, urmând ca lichidarea sau regularizarea datoriilor să se facă ulterior.

Producţia de masă de bunuri de folosinţă îndelungată a determinat, statuarea, unor norme precise de creditare, precum şi a unei reţele ample şi diversificate de instituţii de credit, în mare partelegate de firmele producătoare. Astfel că, cea mai mare parte a creditelor de consum există şi seacordă sub forma creditelor eşalonate, formă în care termenii creditării: scadenţe, cuantumul ratelor sestabilesc la acordarea creditului.

Elementele caracteristice acestui credit sunt:• se acordă în cadrul unei convenţii stabilite între părţi;

• permite consumatorului să efectueze cumpărături sau să obţină împrumuturi fie direct,asupra creditorului, fie indirect, prin cărţile de credit.

• consumatorul are posibilitatea să efectueze plata fie în totalitate pentru creditul în curs, fie prin părţi parţiale, periodice.

Prin facilităţile acordate beneficiarului de credit şi prin costurile diminuate, această formă s-aimpus în ultima vreme şi tinde să devină preponderentă în operaţiile de credit de consum.

Creditul comercial a avut şi are un rol deosebit în dezvoltarea economiei de consum, respectiv a producţiei şi circulaţiei mărfurilor, destinate marii mase a consumatorilor.

Creditul de consum anticipează momentul intrării în posesia bunurilor şi permite accesulcumpărătorilor cu venituri mai mici la bunurile de folosinţă îndelungată de valoare mare. Prin aceastase acţionează pe două planuri, pe de o parte, se asigură satisfacerea facilă a dorinţelor şi necesităţilor marii mase de consumatori, iar pe de altă parte, se promovează pe scară largă producţia şi circulaţiaunei game extinse de mărfuri, dincolo de cererea solvabilă a populaţiei şi chiar, după unele aprecieri,dincolo de capacităţile normale de plată a populaţiei, luată în ansamblul ei.

Pe plan general, creditul de consum a contribuit direct la creşterea în ritmuri rapide a niveluluide trai a unei părţi mari a populaţiei, iar responsabilitatea vis-a-vis de datoriile contractate a acţionatca un factor al întăririi disciplinei în muncă şi, în ansamblu, a contribuit la afirmarea progresuluieconomic şi social.

Creditul de consum acţionează în sensul recuperării rapide a cheltuielilor avansate în producţie,spre realizarea constantă şi oportună a produselor puse pe piaţă. Acest fapt permite producătoruluireluarea imediată a proceselor de producţie, desfăşurarea lor accelerată, creşterea cifrei de afaceri şi

implicit a profitului.Considerentele privind nescesitatea băncilor într-o economie de piaţă sunt următoarele:




• Toate firmele au nevoie de facilităţi bancare pentru activităţile comerciale, pentu platafurnizorilor, garanţiilor oferite partenerilor internaţionali;

• Firmele vor ca excesul de numerar să fie în siguranţă;• Firmele contactează băncile pentru creşterea fondurilor necesare activităţii lor (credite

negarantate, nevoi de trezorerie);•

Persoanele fizice vor să păstreze economiile în siguranţă şi să realizeze profit din dobândă;• Persoanele fizice au nevoie să împrumute de la bănci;• Persoanele fizice şi/sau juridice efectuează plaţi prin intermediul băncilor;




OPERA IUNILE B NCILOR COMERCIALEŢ Ă

În funcţie de elementele din bilanţ, pot fi identificate următoareleoperaţiuni efectuate de către băncile comerciale:

Operaţiuni active, operaţiuni de creditare şi de plasament care se derulează pe baza depozitelor bancare constituite;

Operaţiuni pasive, care constau în formarea capitalului propriu, atragerea depunerilor şirescontul;

Operaţiuni comerciale şi de comision constituie un grup special de operaţii ale băncilor comerciale care privesc tranzacţiile de vânzare-cumpărare de devize efectuate cu prilejul mijlocirii de

plăţi internaţionale

Pentru a analiza operaţiunile pasive şi active ale băncilor comerciale estenecesară cunoaşterea structurii bilanţului bancar, care reflectă, în pasiv,constituirea resurselor, respectiv datoriile băncii faţă de exterior, iar în activutilizările resurselor.

Structurarea elementelor în activ şi pasiv se realizează în funcţie dedestinaţie şi grad de exigibilitate.

A. OPERAŢIUNILE ACTIVE:• operaţiuni de creditare

- creditarea agenţilor economici;

- creditarea persoanelor fizice.• operaţiuni de plasament pe baza depozitelor bancare.Creditele acordate agenţilor economici pot fi analizate în funcţie de

destinaţie: respectiv credite pentru constituirea unor active fixe şi credite pentruactivitatea de exploatare.

Creditele pentru procurarea de active fixe (pentru procurarea deechipament) au o pondere redus şă i sunt acordate, în general, pe termen scurt.

Creditarea activităţilor de exploatare se realizează, sub forma credităriicreanţelor şi a creditelor de trezorerie.

Din punct de vedere al creditării creanţelor, operaţiune prin care

băncile preiau în schimbul monedei creanţele pe care întreprinderile le au asupraclienţilor lor, putem distinge:• scontarea;

3 Operaţiunide comision

3 Operaţiunide comision

2 Operaţiunipasive

2 Operaţiunipasive

1 Operaţiuniactive

1 Operaţiuniactive

Principaleleoperaţiuni

bancare

Principaleleoperaţiuni

bancare




• pensiunea;• împrumuturi pe gaj de efecte comerciale;• împrumuturi pe gaj de efecte publice.Tehnica scontării constă în cesiunea cambiei către un alt beneficiar, în

schimbul valorii actuale a acesteia. Prin această operaţiune, banca este angajată

în raporturi cambiale specifice, respectiv banca îşi asumă obligaţia de a plătivaloarea cambiei, dacă debitorul nu plăteşte această sumă. Datorită riscului cabanca să devină participant la procesul cambial, se efectueaz şă i alte operaţiunicambiale.

Pensiunea reprezintă, de asemenea, o operaţiune cambială, prin carebanca preia cambiile pe care le vinde beneficiarului, cu condiţia răscumpărării latermenul stabilit.

Împrumutul pe gaj de efecte comerciale, reprezintă credite acordate debănci şi garantate cu efecte comerciale (cambii). Valoarea împrumutuluireprezintă numai o parte din valoarea nominală a cambiilor depuse în gaj.

Împrumuturile pe gaj de efecte publice constau în credite acordate de

bănci şi garantate cu titluri de natura obligaţiunilor şi bonurilor de tezaur,certificatelor de trezorerie care sunt deţinute de persoane fizice şi juridice.Acestea sunt denumite operaţiuni de lombard şi au o pondere sporită în ţăriprecum S.U.A., Anglia, Germania, unde emisiunile de titluri publice suntfrecvente. Datorită riscului de variaţie a valorii de piaţă a titlurilor ce fac obiectulgaranţiei, valoarea împrumutului nu acoperă decât o parte din valoarea titlurilor.

Creditele de trezorerie sunt acordate cu scopul satisfacerii nevoilor definanţare ale firmelor, generate de activitatea de producţie şi de comercializare.

Formele pe care le îmbracă aceste credite sunt:• avansul în cont curent;•

creditele specializate.Prin avansurile în cont curent este creditată activitatea curentă aagenţilor economici, mecanismul constând în efectuarea de plăţi în numeletitularului de cont chiar şi atunci când acesta şi-a epuizat disponibilităţile. Nivelulmaxim al sumei care poate fi acordată de bancă clientului constituie linia decredit sau plafonul de creditare.

Creditele specializate cunoscute şi sub denumirea de credite pe termenmijlociu mobilizabile, deşi se acordă pe termen scurt, acoperă necesităţile definanţare pe o durată mai mare de timp, fiind incluse creditele pentruconstituirea de stocuri sezoniere (în agricultură) sau pentru finanţarea producţieidestinate exportului.

Operaţiunile de plasament constau în achiziţia de efecte publice (titluride stat) şi acţiuni, reprezentând o modalitate de valorificare a resurselor băncilor în vederea obţinerii de profit din activitatea bancară. Legile bancare din diferiteţări limitează participarea băncilor la capitalul altor societăţi, pe de o parte, iarpe de altă parte, le obligă la deţinerea unor titluri cu grad sporit de lichiditateprecum titlurile de stat.

B. OPERAŢIUNILE PASIVE:• formarea fondurilor proprii;• constituirea depozitelor;•

operaţiuni de refinanţare.Principala caracteristică a băncilor comerciale este că în cadrul resurselor proprii, capitalul propriu deţine cea mai mare pondere. Este mai puţin semnificativă capitalizarea profitului bancar, camodalitate de reciclare şi valorificare capitalurilor băneşti depuse. Banca comercială îşi constituie




fond de rezervă pentru acoperirea unor pierderi, generate în principal de insolvabilitatea unor debitori.Resursele proprii, constituite sub forma fondului de rezervă, ating la băncile comerciale o mărimeegală cu capitalul social. Această dimensiune a fondului de rezervă se justifică prin varietateariscurilor bancare. Pentru menţinerea unui anumit plafon de lichidităţi corelat cu o stare prudenţială,

băncile recurg la constituirea de provizioane (ele pot fi reglementate şi se constituie în baza unor actenormative care urmăresc amplificarea capitalurilor proprii) sau pot fi provizioane de risc pe baza lor

putând fi acoperite pierderi bancare care pot fi anticipate nerecunoscându-se mărimea şi momentul producerii acestor pierderi.

Formarea fondurilor proprii prezintă importanţă prin modul deconstituire a capitalului social, prin emisiunea şi subscrierea de acţiuni. Potrivitreglementărilor bancare, capitalul social al unei bănci trebuie vărsat integral şi înformă bănească, la momentul subscrierii, fiind obligatorie menţinerea unui nivelminim al capitalului social. Pentru majorarea capitalului social, băncilor le estepermisă, pe lângă subscrierea de noi aporturi în formă băneasc şă i utilizareaaltor surse precum:

• primele de emisiune sau de aport;

• dividendele din profitul net cuvenit acţionarilor, după plata impozitului pedividende;• rezervele constituite din profitul net şi diferenţele favorabile din

reevaluarea;• patrimoniului.Fondul de rezervă, ca element al fondurilor proprii se constituie prin

repartizarea de către băncile româneşti a 20% din profitul brut, până cândfondul egalează capitalul social.

Procentul de repartizare este de 10% până când fondul a ajuns de două orimai mare decât capitalul social, pentru ca după atingerea acestui nivel alocareaunei sume pentru fondul de rezervă să se realizeze din profitul net. Impunereaacestor proporţii prin legislaţie constituie o modalitate de prevenire a riscurilorantrenate de activitatea de creditare. Ponderea pe care o deţin fondurile proprii în totalul resurselor este relativ limitată fiind cuprinsă între 8% şi 10% indiferentde tendinţele care s-au manifestat de-a lungul timpului în managementul bancar.

Constituirea depozitelor (acceptarea depozitelor) reprezintă cea maiimportantă operaţiune de pasiv a băncilor de depozit, fiind o principală modalitate de mobilizare a capitalurilor disponibile temporar în economie şi defructificare a acestora prin intermediul băncilor.

Ponderea depozitelor bancare în resursele băncii reflectă atât încredereadeponenţilor în instituţia respectivă, respectiv gradul de siguranţă pentru

fondurile depuse, precum şi nivelul de remunerare corespunzător, sub formaratei de dobândă bonificate.Astfel, în activitatea bancară practică, se disting:• depozitele la vedere;• depozitele cu preaviz;• depozitele la termen.Depozitele la vedere se concretizează prin elasticitate, ceea ce semnifică

faptul că depunătorii pot utiliza fondurile atunci când doresc.Depozitele cu preaviz, mai puţin utilizate, presupun că deţinătorii pot

retrage fondurile cu condiţia înştiinţării băncii despre această intenţie, într-un

anumit termen, prevăzut în contract în momentul încheierii acestuia.Depozitele la termen, diferenţiate pe perioade fixe, care pot merge de lao lună până la 5 ani, constituie pentru bancă o modalitate sigură de valorificare aresurselor, prin acordarea de credite ale căror condiţii sunt corelate cu durata şi




mărimea resurselor. Practica băncilor comerciale din ţările dezvoltateevidenţiază că principala formă de atragere a depozitelor o constituie conturilede depozit de investiţii şi conturile de economii, care stimulează procesul deeconomisire.

Operaţiunile de refinanţare intervin atunci când băncile îşi „consumă”fondurile proprii şi resursele atrase prin depozite şi constau în procurarearesurselor de la banca centrală.

Operaţiunile concrete prin care se realizează refinanţarea suntrescontarea şi lombardarea.

Prin rescontare băncile comerciale cedează, înainte de scadenţă, bănciicentrale portofoliul de efecte comerciale, acceptate de la agenţii economici prinscontare, obţinându-se astfel disponibilităţile care le sunt necesare. Sumamobilizată la banca centrală reprezintă valoarea nominală a efectelor comercialediminuată cu mărimea rescontului (Vn ⋅ rs% ⋅ nz/360), calculat ca dobândă percepută de banca centrală pentru operaţiunea de rescontare. Rata de dobândă practicată de banca centrală în relaţiile cu băncile de depozit reprezintă taxa

oficială a scontului, fiind, în general cea mai redusă rată a dobânzii dineconomie.Băncile mai pot mobiliza resurse de la banca central şă i prin operaţiunile de

lombardare, care sunt credite pe gaj de efecte publice (obligaţiuni şi bonuri detezaur).

Referitor la efecte comerciale sau publice prin cedarea cărora băncile dedepozit pot obţine resurse de la băncile de emisiune, trebuie remarcat faptul că numai o parte dintre aceste titluri sunt acceptate la scontare sau drept garanţii, în funcţie de „calitatea” lor şi participanţii la procesul cambial. Astfel, se poatestabili distincţia între creanţele negociabile şi cele nenegociabile.

C. Băncile comerciale efectueaz şă i o altă categorie de operaţiuni,necuprinse în bilanţ, denumite OPERAŢIUNI DE COMISION, în cadrulcărora sunt incluse:

• operaţiuni de remitere de sume băneşti (Remiterile sunt operaţii de transfer lasolicitarea clienţilor a unor documente, titluri, sume către terţi);

• operaţiuni de incasso, prin care băncile primesc şi remit documentepentru încasare de la diferiţi clienţi (Incasso-ul reprezintă efectuarea serviciilor deîncasare de o bancă a diferitelor creanţe apartenente clienţilor săi: cambii, facturi, hârtii devaloare);

• operaţiuni de acreditiv, prin care sunt transferate sume din contul unui

client cumpărător într-un cont de depozit bancar la dispoziţia bănciifurnizorului (Acreditivul este operaţia de plată condiţionată, efectuată în bazadocumentului de încărcare şi expediere a mărfurilor, un transfer de sumă, urmare a uneiinvestiri de suma pe care clientul o acordă băncii comerciale);

• operaţiuni de mandat, prin care băncile comerciale efectuează uneleoperaţiuni (ţinerea de realizarea unor plăţi) în numele clienţilor lor(Mandatori sunt operaţii efectuate în numele băncii, dar în contul clientului, se referă laadministrarea hârtiilor de valoare (executori testamentari, gestionarea fondului de tutelă). Se

percep comisioane de bancă pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de prestările deservicii şi realizare de profit bancar ).




CREDITUL PRODUSUL BANCAR PRINCIPALOFERIT DE B NCILE COMERCIALEĂ

În întreaga activitate de creditare, banca respectă întocmai prevederile Legii nr. 33/1991 privindactivitatea bancară, Legii nr. 34/ 1991 privind statutul Băncii Naţionale a României, a normelor,instrucţiunilor şi regulamentelor emise de Banca Naţională a României în calitatea sa de bancăcentrală cu atribuţii de reglementare în domeniile monetar, de credit, valutar şi de plăţi, precum şi

propriile norme şi instrucţiuni de lucru.Activitatea de creditare se bazează, în primul rând, pe analiza viabilităţii şi realismului

afacerilor în vederea identificării şi evaluării capacităţii de plată a clienţilor, respectiv de a generavenituri şi lichidităţi ca sursă principală de rambursare a creditului şi de plată a dobânzii.

Determinarea capacităţii de plată a clienţilor se face prin analiza aspectelor financiare şi nefinanciareale afacerilor, atât din perioadele expirate cât şi din cele prognozate.Acordarea creditelor trebuie să fie avantajoasă atât pentru bancă, deoarece prin extinderea şi

diversificarea portofoliului de credite, poate obţine profit suplimentar, cât şi pentru clienţi, care peseama creditelor pot să-şi dezvolte afacerile, să obţină profit şi, pe această bază, să rambursezeîmprumuturile şi să-şi achite dobânzile.

Analiza şi acordarea creditelor trebuie să aibă influenţa factorilor externi asupra proiectelor propuse de clienţi, respectiv aspectele nefinanciare care pot avea efecte neprevăzute asupradesfăşurării afacerilor şi a rambursării creditelor.

Banca are obligaţia să analizeze şi să verifice, iar împrumutatul să pună la dispoziţie toatedocumentele şi actele din care să rezulte natura activităţilor desfăşurate, credibilitatea, situaţia

patrimonială, rezultate economico-financiare, capacitate managerială şi de oricare alte documente şidate care să permită evaluarea potenţialului economic, organizatoric şi financiar al clientului.

Pe toată durata creditării, agenţii economici beneficiari de credite au obligaţia să pună ladispoziţia băncii un exemplar din bilanţul contabil, situaţiile contabile periodice şi alte documentesolicitate de bancă. Această obligaţie va fi prevăzută ca o clauză distinctă în contractul de credite.

Creditele se acordă agenţilor economici care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:• sunt constituiţi potrivit legii;• posedă capital social vărsat potrivit statutului;• desfăşoară activităţi legale şi eficiente potrivit actului de înfiinţare şi statutului de

funcţionare;•

îndeplinesc un nivel optim al indicatorilor de bonitate;• din analiza fluxurilor de lichidităţi rezultă că există posibilităţi reale de rambursare lascadenţă a ratelor şi plata dobânzilor aferente;

• prezintă garanţii materiale şi morale pentru utilizarea cu eficienţă a împrumutului,rambursarea integrală la scadenţă a creditului şi achitarea dobânzilor aferente

• valoarea garanţiilor materiale acceptate este mai mare sau cel puţin la nivelul creditelor solicitate şi a dobânzilor aferente;

• au deschise conturi la una din unităţile teritoriale ale băncii;• prezintă situaţia angajamentelor din conturile deschise la alte societăţi bancare şi a

garanţiilor aferente;• acceptă clauzele din contractul de credite.În raporturile sale cu debitorul, creditorul este expus unor riscuri care impun luarea unor măsuri

pentru garantarea creanţei. În cazul în care în ziua scadenţei debitorul nu îşi poate achita datoriile şi




nu mai poate să-şi execute obligaţia asumată, creditorul, dacă are garanţii constituite în condiţiilelegii, pe baze contractuale, le poate executa îndestulându-şi creanţa.

a) Garanţii reale- gajul propriu-zis – ce poate fi la rândul său cu deposedarea debitorului de bunul afectat

drept garanţie sau fără deposedarea acestuia de bunul adus în garanţie;- ipoteca şi privilegiile;

b) Garanţiile personale- fidejusiunea (cauţiunea), reglementată de articolul 1652 din Codul Civil;- garanţiile prezentate sub formă de scrisori de garanţie emise de bănci, instituţii financiare

şi autorităţi administrative (ministere) ce au această competenţă;- garanţiile personale reglementate de legi speciale, dar care se întemeiază pe ideea de

fidejusiune (de exemplu: garanţia constituită de o terţă persoană pentru acoperireaeventualelor pagube ce ar fi cauzate unui agent economic de către un gestionar, conformLegii nr. 22/1969, cu completările ulterioare).

Pe lângă garanţiile asiguratorii (reale şi personale), la creditele în lei şi în valută acordateclienţilor săi, banca va solicita suplimentar cesionarea încasărilor din contractele existente.

În cazul clienţilor care se confruntă cu greutăţi în achitarea la scadenţă a obligaţiilor de plată, prezentând un risc semnificativ în ce priveşte rambursarea la scadenţă a creditelor şi achitareadobânzilor aferente, banca va solicita ca împrumutaţii să semneze bilete de ordin, care, potrivit Legiinr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului de ordin, modificată prin Legea nr. 83/1994, constituie titluexecutoriu şi după investire cu formula executorie de către judecătorie pot fi puse în executare silităfără alte formalităţi prealabile.

Creditele acordate de bancă şi dobânzile aferente trebuie să fie acoperite integral cu garanţiiasiguratorii. Valoarea luată în calcul a bunurilor acceptate de bancă în garanţia creditelor acordate seva determina prin aplicarea unui coeficient în funcţie de mărimea riscului în valorificarea acestora:

Tipul de garanţieValoare de

piaţăValoare

acceptată

Garanţii necondiţionate de Guvern 100 100Garanţii bancare irevocabile primite de

la bănci de prim rang100 100

Depozitul bancar 100 100Ipoteca 100 80

Cesiunea de creanţă (în lei şi în valută) 100 75Gajul cu deposedare 100 70

Gajul fără deposedare 100 60Gajul general 100 40

Activitatea de creditare implică un risc, prin însăşi elementele de anticipare pe care se bazează

decizia de creditare, pentru bancă fiind de maximă importanţă cunoaşterea acestui risc, evaluarea sacât mai aproape de realitate şi acceptarea lui în cunoştiinţă de cauză. În scopul diminuării riscului încativitatea de creditare, banca urmăreşte respectarea următoarelor condiţii:

• Împrumuturile acordate de o societate bancară unui singur debitor, nu pot depăşi, cumulate,conform prevederilor articolului 29 din Legea nr.33/1991 privind activitatea bancară, 20%din capitalul şi rezervele băncii.

• Potrivit reglementărilor prudenţiale ale BNR suma totală a împrumuturilor mari acodatedebitorilor nu poate depăşi de 8 ori fondurile proprii ale băncii. Un împrumut este consideratmare atunci când suma totală a împrumuturilor mari acordate unui singur debitor, inclusiv agaranţiilor şi a altor aranjamente asumate în numele acestuia, în lei şi în valută, depăşeşte10% din fondurile proprii ale societăţii bancare. Împrumuturile mari se aprobă de Comitetulde direcţie din Centrala băncii, cu unanimitate de voturi a membrilor acestuia. Aceastăregulă se aplică şi acordării de noi credite, indiferent de sumă, care, cumulate cu




angajamentele provenite din perioadele anterioare, depăşesc limita de 10% din fondurile proprii ale băncii, dar nu mai mult de 20%.

• Toate creditele în lei şi în valută, acordate unui agent economic indiferent de forma deorganizare şi natura capitalului social, nu vor putea depăşi de cel mult 12 ori capitalurile

proprii ale agentului economic respestiv.• În cazul clienţilor incluşi în programe guvernamentale speciale de restructurare şi redresare

financiară, banca va putea acorda credite numai în limita sumelor cuprinse în aceste programe, cu aprobarea şi în condiţii stabilite de organele abilitate.

• În vederea asigurării şi menţinerii unui raport minim de solvabilitate de 8%, împrumuturile şigaranţiile în lei şi în valută, acordate de bancă nu vor putea depăşi de 12,5 ori fondurile

proprii ale societăţii bancare.Pentru eliminarea riscului banca nu acordă credite:• agenţilor economici care înregisrează pierderi şi sunt fără perspective de redresare, cu

excepţia cazurilor în care prin acte normative s-a reglementat alfel;• unităţilor economice pentru care s-a instituit procedura de reorganizare sau lichidare

judiciară în conformitate cu prevederile Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării şi

lichidării judiciare, cu excepţia cazurilor în care instanţa judecătorească hotărăşte că pot fiacordate credite în vederea reorganizării şi redresării activităţii debitorului.

În scopul suprvegherii şi gestionării riscurilor ce pot apare în activitatea de acordare a creditelor în lei şi în valută se va proceda astfel:

• În activitatea de acordare a creditelor pentru operaţiuni comerciale şi/ sau necomerciale care privesc afaceri cu parteneri străini, banca va urmării încadrarea în limita de expunerestabilită în raport cu riscul de ţară.

• În operaţiunile de creditare pe care banca le efectuează cu societăţi bancare din ţară şi/saustrăinătate, în nume propriu sau în numele clienţilor săi, se va asigura încadrarea în limite deexpunere pe societăţi bancare care se stabilesc prin hotăre a organelor de conducere ale

băncii pe baza propunerilor direcţiilor de specialitate.• Toate împrumuturile în lei şi valută, căror sumă cumulată pentru un singur debitor depăşeşte

1,5% din fondurile proprii ale băncii se vor supune înainte de aprobare, analizei şi avizuluiComitetului de Risc care funcţionează în Centrala băncii.

• Imediat după angajare, creditele, în lei şi valută, acordate unui singur debitor, care cumulatedepăşesc 10% din fondurile proprii ale băncii vor fii comunicate în scris de sucursalele

judeţene Diercţiei de Politici şi Risc de Credite.

Analiza şi clasificarea portofoliului de credite se va face ţinând cont de evaluarea performanţelor financiare ale împrumutaţilor şi de serviciul datoriei acestora, care reprezintă

capacitatea de a-şi onora datoriile la scadenţă. Stabilirea performanţei financiare a împrumuturilor arela bază un sistem de analiză şi clasificare a agenţilor economici în cinci categorii, după cum urmează:• categoria A performanţele financiare sunt foarte bune şi permit achitarea la scadenţă a

dobânzii şi a ratei. Totodată, se prefigurează menţinerea şi în perspectivă a performanţelor financiare la un nivel ridicat;

• categoria B performanţele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu pot menţine acestnivel într-o perspectivă mai îndelungată;

• categoria C performanţele financiare sunt satisfăcătoare, dar au o evidentă tendinţă deînrăutăţire;

• categoria D performanţele financiare sunt scăzute şi cu o evidentă ciclicitate la intervalescurte de timp;

• categoria E performanţele financiare arată pierderi şi există perspective clare că nu pot fi plătite nici ratele, nici dobânzile.




Încadrarea agenţilor economici într-o categorie sau alta din cele cinci prevăzute mai sus, seface pe baza analizei performanţelor economico-financiare ale acestora, în funcţie de punctajulobţinut la criteriile cuantificabile, coroborat cu rezultatul analizei criteriilor necuantificabile.

Rezultatul obţinut prin adunarea algebrică a punctelor acordate fiecărui criteriu cuantificabil,determină clasificarea preliminară, care poate fi menţinută sau modificată în funcţie de concluziileanalizei criteriilor necuantificabile, determinând astfel performanţa economico-financoiară finală aîmprumutatului.

Serviciul datoriei va fi apreciat ca:• bun în situaţia în care ratele şi/sau dobânzile sunt plătite la scadenţă sau cu o întârziere

maximă de 7 zile;• slab în situaţia în care ratele şi/sau dobânzile sunt plătite cu o întârziere de până la 30 de zile;• necorepunzător în situaţia în care ratele şi/sau dobânzile sunt plătite cu o întârziere mai

mare de 30 de zile.Prin coroborarea datelor referitoare la performanţa financiară cu cele privind serviciul datoriei,

potrivit tabelului matriceal de mai jos, se va stabili clasificarea creditelor, după cum urmează:

Creditele standard sunt acele credite ce nu implică deficienţe şi riscuri care ar putea periclitaadministrarea datoriei, în maniera convenită în contractul de credit la acordarea împrumutului. Încazul acestor împrumuturi, rambursarea se efectuează în timpul şi la termenele prevăzute. În esenţă,acestea sunt împrumuturi acordate clienţilor solvabili pentru afaceri bune.

Credite în observaţie sunt acele credite acordate unor clienţi cu rezultate economico-financiare

foarte bune, dar care, în anumite perioade scurte de timp întâmpină greutăţi în rambursarea ratelor scadente şi a dobânzilor aferente.Credite sub standard sunt acele credite ce prezintă deficienţe şi riscuri care periclitează

lichidarea datoriei, fiind insuficient protejate de valoarea nată a capitalului şi/sau capacităţii de plată a beneficiarului de împrumut. Creditele sub standard sunt caracterizate prin posibilitatea reală ca bancasă preia unele pierderi, ca urmare a imposibilităţii recuperării integrale a împrumutului, dacădeficienţele creditului nu sunt corectate pe parcurs.

Creditele îndoielnice sunt acele împrumuturi în cazul cărora rambursarea sau lichidarea pe baza condiţiilor, valorilor, şi garanţiilor existente este incertă. Aceste active sunt acelea care practicsunt neprotejate sau protejate într-o mică măsură de valoarea realizabilă a garanţiei lor.

Credite pierdere sunt considerate cele care nu pot fi restituite băncii, ceea ce face ac

înregistrarea lor în continuare ca active bancare să nu fie garantată.

Categoria ECredite

PIERDEREServiciul datoriei

NECORESPUNZĂTOR

Categoria ECredite

PIERDEREServiciul datoriei

NECORESPUNZĂTOR

Categoria DCredite

ÎNDOIELNICEServiciul datoriei

NECORESPUNZĂTOR

Categoria DCredite

ÎNDOIELNICEServiciul datoriei

NECORESPUNZĂTOR

Categoria CCredite

SUBSTANDARDServiciul datoriei

SLAB

Categoria CCredite

SUBSTANDARDServiciul datoriei

SLAB

Categoria BCredite

ÎN OBSERVAŢIEServiciul datoriei

BUN

Categoria BCredite

ÎN OBSERVAŢIEServiciul datoriei

BUN

Categoria A

CrediteSTANDARD

Serviciul datorieiBUN

Categoria A

CrediteSTANDARDServiciul datoriei

BUN

SERVICIULDATORIEI

SERVICIULDATORIEI




CREDITUL BANCAR PE TERMEN SCURT

Aceste tipuri de credite se acordă pe o durată de până la un an, având rolul de a permite firmeiîmprumutate să-şi finanţeze operaţiunile de exploatare, operaţiuni legate de ciclul de exploatare, adicăde activele circulante.

„Acordarea creditelor pe termen scurt se face pentru agenţii economici în completarea

fondurilor proprii, adică pentru acoperirea cheltuielilor de producţie, desfacere şi achiziţionare şi pentru unele nevoi temporare.”„Majoritatea băncilor comerciale din România practică următoarele limite maxime de creditare:• până la 70% pentru creditele necesare acoperirii cheltuielilor de producţie ale agenţilor

economici din industrie, agricultură şi servicii;• până la 70% din vânzările agenţilor economici cu activitate de comerţ;• până la 90% din valoarea stocurilor de produse constituite temporar şi care au asigurată

desfacerea pe bază de contracte ferme.”Creditele pe termen scurt pot fi:• credite obiectiv sau specializate – fiecare credit este specializat, rambursarea făcându-se

dintr-o operaţie industrială sau comercială;• credite globale de exploatare sau generale – un singur credit acoperă ansamblul nevoilor

născute din exploatare sau din operaţiile curente.

Creditele generaleÎn activitatea întreprinderii, pot apărea temporar nevoi de lichidităţi pentru perioade scurte de

timp – de exemplu câteva zile din lună care separă scadenţa plăţilor de scadenţa încasărilor. Acestfapt nu permite întreprinderii să mobilizeze în permanenţă sume pe care nu le-ar putea utiliza decât pe

perioade foarte scurte. În aceste cazuri, banca intervine cu condiţia ca încasările să fie certe şi cudurată de utilizare limitată.

Creditele speciale

Creditele speciale se adresează întreprinderilor cu activitate sezonieră, al căror flux de trezorerieeste ciclic, sau celor care realizează operaţiuni cu străinătatea. Nevoile de finanţare născute din activitatea de import-export sunt similare celor privind

activitatea internă. Totuşi, necesitatea de a se proteja contra riscurilor de schimb valutar şi a neplăţiicreanţelor, obligaţia de a se conforma uzanţelor internaţionale explică crearea acestui mod definanţare specific.

Creditul de furnizor se naşte în momentul în care furnizorul acceptă să nu fie plătit odată culivrarea mărfurilor. Pentru a nu avea dificultăţi la trezorerie, furnizorul poate cere clientului său

permisiunea de a trage trate cu scadenţe corespunzătoare. Cu alte cuvinte, furnizorul va putea scontaaceste trate la bancherul său în vederea refacerii trezoreriei.

Durata creditului furnizor variază între 30-90 zile.

Creditul de trezorerie acoperă diferenţa dintre totalul stocurilor şi cheltuielilor (plăţilor), pe deo parte şi totalul resurselor formate din fondul de rulment, pasivele de exploatare (resursele atrase) şi

Agentuleconomic(firma)

Instituţiefinanţatoare

(banca)Flux de fonduri

(credite)




încasări pe de altă parte. Aceste credite se acordă prin contul curent prin care se efectuează de regulăîncasările şi plăţile, volumul lor stabilindu-se prin planul de trezorerie.

Atunci când resursele sunt mai mici decât totalul stocurilor şi cheltuielilor, apare un deficit detrezorerie care arată volumul noilor credite de care poate beneficia agentul economic în perioadaurmătoare (peste cele ce provin din trimestrul anterior).

Creditele pentru nevoi temporare se obţin, de asemenea, printr-un cont simplu de împrumut,dar pe un termen ce nu poate depăşi 90 de zile. Agenţii economici beneficiază de aceste credite însituaţia în care temporar au necesităţi de fonduri peste cele prevăzute în planul de trezorerie, cumenţiunea că nevoile suplimentare sunt determinate de cauze independente, între care:

• primirea în avans de materii prime şi materiale de la furnizori• întreruperea producţiei din diferite cauze;• lipsa mijloacelor de transport sau alte greutăţi în expedierea produselor;• neîncasarea la termen a produselor, serviciilor şi lucrărilor facturate datorată lipsei

capacităţii de plată a clienţilor.Obţinerea acestui tip de credite reclamă ca întreprinderea să facă dovada că se vor înlătura

cauzele care au generat nevoile suplimentare şi temporare de fonduri într-un termen ce nu poate

depăşi 90 de zile.

1. Creditul global de exploat areAcordat pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare (aprovizionarea cu materii prime şi

materiale, mărfuri, subansamble, piese de schimb, energie, combustibili, cheltuieli aferente perioadeicurente) necesare realizării şi finalizării producţiei de mărfuri, executării de lucrări şi prestării deservicii.

Creditele globale de exploatare (revolving) se acordă în limita unui plafon global, determinat periodic pe baza analizei fluxului de lichidităţi (cash flow) constând în încasări şi plăţi. Rezultatulanalizei poate fi sau pozitiv (activitatea solicitantului de credit generează disponibilităţi) sau negativ(această activitate necesită lichidităţi). Sub aspectul evidentei contabile, acordarea acestor credite se

înregistrează în contul credite globale de exploatare, care se debitează pe baza notelor contabile,concomitent cu creditarea contului curent al debitorului, din disponibilul căruia se efectuează plăţilecătre terţe persoane, pe baza ordinelor de plată semnate de titularul contului. Creditul revolving

permite clientului să utilizeze împrumutul numai în măsura în care îi este necesar, cu efecte pozitiveasupra costului operaţiunii.

Caracteristici:• se acordă în RON persoanelor juridice care au consum şi desfacere asigurată prin contracte şi

comenzi ferme, indiferent de forma de proprietate, pe o perioadă de 180 de zile sau 365 dezile, cu posibilitatea de prelungire cu încă 180 de zile, fără a depăşi 12 luni de la acordarea

primului credit, iar rulajul creditor rambursările din credit) realizat în perioada de creditare,

să fi fost cel puţin jumătate din plafonul aprobat, în oazul creditelor acordate pe 180 zile sauîntreg plafonul aprobat, în cazul celor acordate pe o perioadă de 365 zile;• volumul creditului se determină pe baza analizei fluxului de lichidităţi (cash flow) şi a

capacităţii de rambursare;• creditui se acordă prin contul separat de împrumut "Credite globale de expioatare", care se

debitează pe măsura angajării creditului în limita plafonului aprobat, pe baza ordinului de plată întocmit de agentul economic sau nota contabilă întocmită de bancă;

• rambursarea automată zilnică a creditului se asigură din disponibilităţiie create în contuicurent.

Condiţii de creditare:• se plăteşte o dobândă ce variază pe întreaga perioadă de creditare în funcţie de costurile

resurselor de finanţare;• se asigură disponibilităţi în contul curent pentru rambursarea creditului şi plata celorlalte

datorii faţă de banca (comisioane, dobânzi) la termenele scadente;




• se garantează creditul şi dobânda aferentă perioadei de creditare, cu garanţii acoperitoareacceptate de catre bancă.

Documente necesare:• cererea de credit;• bilanţul contabil, raportul de gestiune şi contul de profit şi pierdere pe ultimii 2 ani;•

ultimele situaţii privind "Rezultatele financiare" şi "Situaţia patrimoniului";• balanţa de verificare pe ultima lună;• bugetul de venituri şi cheltuieli;• situaţia contractelor de aprovizionare cu materii prime şi materiale etc. Şi situaţia

contractelor de livrare a produselor, serviciilor;• garanţiile propuse băncii pentru garantarea creditului;• planul de afaceri;• situaţia fluxului de lichidităţi cash-flow.Avantaje:• fluidizarea activităţii clientului.

2. Linia de creditLinia de credit funcţionează pe principiul revolving: banca se obligă să acorde, pe o durată de

timp determinate, cu titlu de împrumut, fonduri utilizabile în mod fracţionat, în limita unui plafon,astfel încât soldul zilnic al angajamentelor să nu depăşească volumul liniei de credite aprobat.

LINIE DE CREDITCONTRACT No____din data de________

Sucursala

(Sediul)

Reprezentată

prin:şiNumeleîmprumutatuluiReprezentatprin:(Sediul)Capital socialCod fiscal nr.:Cont curentNo.P r ile au convenit urm toarele:ă ţ ăObiectul contractului este deschiderea unei linii de creditcu un plafon maximdecu o dobândă de

% pe an, indexabil , calculat şi încasată ă ă

lunar/decadalperioada dela :

până la:

având garan iiţ realedin care:- ipotecă- depozit

P r ile vor respecta "CONDI IILE DE UTILIZARE A LINIEI DE CREDIT"ă ţ Ţ care sunt clauze ale prezentului contractSemn tura împrumutată Semn tura BRD-GSGă

Director:




Contabil şef:

CONTRACT DE LINIE DE CREDIT Nr .....

încheiat ast zi ..........ă Între: BRD-GSG cu sediul în ………. strada………. nr………. denumit în prezentulă contract BANCA, reprezentat prin ………. în calitate de ……….ă şi ………. cu sediul în………. str………. nr………. num r Registrul comer ului ………. COD FISCAL nr. ……….ă ţ denumit în continuare ÎMPRUMUTAT, reprezentat prin ………. în calitate de ………. aă ă intervenit prezentul contract:1. BANCA acorda ÎMPRUMUTATULUI un credit pe termen scurt pentru cheltuieli deaprovizionare, produc ie şi desfacere sub form de linie de credit pe o perioad de (1ţ ă ă an, sau ….. luni) începând cu data de ………. şi pân la data de ……….ă2. Creditul aprobat se va pune la dispozi ia împrumutatului sub forma limitei deţ creditare trimestriale, astfel:Valoarea limitei

trimestrul Itrimestrul IItrimestrul IIItrimestrul IVBanca percepe pentru creditul aprobat şi acordat urm toarele comisioane:ă- comisionul ini ial de angajament de ….. % la valoarea creditului aprobat la semnareaţ contractului;- comision de gestionare de …. % pe lun , calculat pe toat durata de creditare laă ă soldul lunar al creditului existent;- comision de neutilizare de ….. % calculat asupra sumei neutilizate din credit.3. Creditul se acord cu o dobând de ….. % pe an.ă ăPe parcursul credit rii, BANCA poate indexa procentul de dobând , în conformitate cuă ă costul resurselor şi dobânda de refinan are a BNR. Noul procent de dobând se vaţ ă

comunica ÎMPRUMUTATULUI în scris, în termen de 10 zile de la aprobare şi se vaaplica la soldul creditului existent de la data modific rii.ăDobânda calculat se încaseaz decadal/lunar cu prioritate, direct din cont, pe bază ă ă de not contabil , eliberând împrumutatului un extras de cont.ă ă4. În cazul în care limita de credit stabilit pentru unul din trimestre este inferioară ă limitei aferente trimestrului anterior, banca poate eşalona rambursarea diferen eiţ între cele dou limite, cu ocazia analizei trimestriale.ăEşalonarea ramburs rii va face obiectul unui act adi ional la contract, iar termeneleă ţ stabilite nu vor putea dep şi ultima zi lucr toare a trimestrului urm tor.ă ă ă În cazul neramburs rii ratelor la termenele stabilite, BANCA este îndrept it să ăţ ă ă treac ratele la restan în ziua urm toare expir rii termenului şi s încaseze de laă ţă ă ă ă ÎMPRUMUTAT o dobând majorat cu .... puncte pe an.ă ăCreditul poate fi rambursat şi contractul reziliat, de c tre ÎMPRUMUTAT şi înainte deă scaden , în întregime sau par ial, numai cu acceptul B NCII.ţă ţ Ă5. ÎMPRUMUTATUL se oblig :ăa) s respecte prevederile din prezentul;ăb) s participe cu resurse proprii la realizarea obiectului credit rii, în propor ie de …..ă ă ţ%;c) s foloseasc creditul numai în scopul pentru care a fost solicitat şi aprobat, înă ă condi iile stabilite;ţd) s restituie B NCII creditul şi s pl teasc dobânzile şi comisioanele bancare, laă Ă ă ă ă termenele convenite;e) s reflecte corect în eviden ele sale contabile toate opera iunile legate de utilizareaă ţ ţ şi rambursarea creditului;f) s suporte cheltuielile de urm rire f cute de BANCA pentru recuperarea crediteloră ă ă

nerambursate;g) s p streze în bune condi ii şi s nu înstr ineze garan iile care au stat la bazaă ă ţ ă ă ţ acord rii creditelor;ăh) pân la restituirea creditului şi a dobânzii, s -şi deruleze întreaga activitate şi s -şiă ă ă




p streze disponibilit ile prin conturi deschise numai la BRD. Nerespectarea acesteiă ăţ condi ii atrage sistarea creditului, iar obliga ia de restituire a creditului devineţ ţ scadent imediat, pentru creditul restant va pl ti dobând cu 3 puncte peste dobândaă ă ă stabilit la creditele restante.ăi) s depun şi la BANC balan a de verificare, bilan ul contabil, contul de profit şiă ă Ă ţ ţ pierderi la termenele prev zute.ă6. ÎMPRUMUTATUL se oblig s garanteze creditul cu: ….. Aceste garan ii sîntă ă ţ

indivizibile pîn la rambursarea integral .ă ă7. Prezentul contract intr în vigoare dup înscrierea contractului de ipotec şi/sau gajă ă ă în registrul de inscrip iuni şi transcrip iuni imobiliare al Judec toriei, pentru bunurileţ ţ ă ipotecate şi gajate în favoarea B NCII.Ă8. Pe toat perioada derul rii creditului, împrumutatul se oblig s permit b nciiă ă ă ă ă ă verificarea situa iei economico-financiar proprie, respectarea destina iei credituluiţ ă ţ aprobat, existen a permanent şi integral a garan iilor şi asigurarea acestora.ţ ă ă ţ ÎMPRUMUTATUL se oblig s pun la dispozi ia B NCII documentele necesare pentruă ă ă ţ Ă efectuarea de verific ri. Nerespectarea de c tre ÎMPRUMUTAT a acestor obliga iuniă ă ţ atrage dup sine dreptul B NCII de a trece la retragerea creditului înainte deă Ă scaden .ţă9. În cazul nedepunerii în banc a balan ei de verificare, a bilan ului contabil, aă ţ ţ contului de profit şi pierderi, în 5 zile calendaristice dup depunerea la Administra iaă ţ finan elor publice, BANCA este în drept s modifice unilateral dobânda.ţ ă10. BANCA este în drept s anuleze sau s reduc cuantumul creditului aprobat, înă ă ă cazuri justificate, dup expirarea unui termen de preaviz de minimum 5 zile, care va fiă comunicat în scris ÎMPRUMUTATULUI, astfel:- În cazul în care necesarul de credit este sub nivelul prev zut în prezentul contract,ă aferent trimestrului pentru care s-a efectuat analiza trimestrial .ă-În cazul în care indicatorii de performan financiar înregistraz nivele sub celeţă ă ă avute în vedere în momentul acord rii creditului şi care pot conduce laă nerambursarea creditelor. BANCA poate decide continuarea credit rii, în alte condi iiă ţ de dobând şi de garantare a creditului. Dreptul de decizie apar ine b ncii, iară ţ ă împrumutatul se oblig s accepte necondi ionat noile condi ii de creditare: În cazulă ă ţ ţ înregistr rii de PIERDERI; În cazul furniz rii de c tre ÎMPRUMUTAT a unor date nereale;ă ă ă

În cazul derul rii activit ii prin conturi deschise la alte b nci. BANCA este în drept să ăţ ă ă întrerup imediat, f r preaviz, utilizarea de c tre ÎMPRUMUTAT a creditului în cazul înă ă ă ă care acesta a înc lcat condi iile contractuale sau în cazul în care situa ia economic şiă ţ ţ ă financiar a acestuia nu mai asigura condi ii de rambursare.ă ţ11. Neplata ratelor şi dobânzilor aferente la creditul acordat, precum şi nerespectareaclauzelor, dau dreptul B NCII s treac la retragerea imediat a creditului şiĂ ă ă ă dobânzilor datorate din contul împrumutatului, iar când acest lucru nu este posibil seva trece la recuperare prin executare silit .ă12. BANCA nu preia riscul politic sau cel provocat de calamit i şi nu r spunde deăţ ă autenticitatea documentelor prezentate de ÎMPRUMUTAT.13. Prezentul contract are valoare de înscris autentic şi constituie titlu executoriu.14. Acest contract a fost încheiat în num r de ….. exemplare, din care ….. exemplareă r mân la BANC şi ….. exemplare la ÎMPRUMUTAT.ă Ă

BANCA, ÎMPRUMUTATUL,

Caracteristici:• se acordă în RON şi valută, persoanelor juridice, indiferent de forma de proprietate, cu

obligativitatea îndeplinirii următoarelor condiţii:- să înregistreze o situaţie financiară corespunzătoare, să aibă un serviciu bun al datoriei şi

o evoluţie favorabilă a indicatorilor de bonitate;- să fie clienţi permanenţi ai băncii şi să efectueze operaţiuni de încasări şi plăţi în RON şi

valută prin bancă;

- să dispună de capital social vărsat de cel puţin 1.000 RON, iar plăţile şi încasările să aibă prin natura activităţii, caracter permanent;

• perioada de valabilitate este de 180 zile sau 365 de zile, cu posibilitatea prelungirii




valabilităţii pe noi perioade, chiar dacă se depăşesc 12 luni de la acordarea primului credit;• nivelul dobânzii este negociabil, în funcţie de costul resurselor de finanţare;• creditul se rambursează zilnic pe baza încasărilor.Condiţii de creditare:• creditul se acordă prin contul separat de împrumut, "Utilizări din deschideri de credite

permanente" (linii de credite);• volumul liniei de credit, în cazul creditării de ansamblu a activităţii curente, se determină înfuncţie de cifra de afaceri aferentă perioadei creditării şi durata medie de încasare a clienţilor interni şi externi;

• rulajul creditor (rambursările din credit) realizat în perioada de creditare este cel puţin lanivelul plafonuiui aprobat, pentru perioada de creditare de 180 de zile sau de două ori maimare pentru 365 de zile;

• clientul constituie garanţii asiguratorii de tipul garanţiilor personale sau reale (ipoteca derang I, gajul asupra activelor din patrimoniul societăţii).




CREDITUL BANCAR PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG

„Creditele pe termen mediu şi lung finanţează partea superioară a bilanţului, adicăimobilizările, instrumentele de muncă, contribuind la consolidarea capitalurilor permanente aleagenţilor economici.

Pentru a acorda credite pe termen mediu şi lung banca va avea în vedere structura financiară aîntreprinderii, deci echilibrele importante ale bilanţului. În cazul creditelor pentru investiţii bancaacordă mult mai mare atenţie circumstanţelor economice, studiului pieţei, situaţiei financiare aîntreprinderii. În primul rând, banca trebuie să pună un diagnostic general privind sănătatea financiarăa agentului economic.

Creditele pe termen mediu şi lung se acordă tot în scopul completării fondurilor proprii pentruinvestiţii. Şi în cazul de faţă, creditarea se face diferenţiat, în funcţie de strategia băncii, bonitateaclientului, perioada de rambursare, factorii de risc.

În mod obişnuit, acordarea creditelor pe termen mediu şi lung are în vedere limita de 60% dinnecesarul total de investiţii, diferenţia de 40% fiind acoperită din fonduri proprii. Ponderea creditelor

poate merge însă până la 80-90% dar cu aprobarea comitetelor de credite sau chiar a consiliilor deadministraţie ale băncilor”.

Un loc important în acoperirea financiară a investiţiilor îl ocupă creditele bancare pe termenmediu şi lung. Asemenea credite se stabilesc prin contracte încheiate între bancă şi agenţii economicişi au durate de până la 5 ani (creditul pe termen mediu) şi peste 5 ani (creditul pe termen lung).

La acordarea acestor credite stau următoarele principii:• încheierea unui contract de creditare între întreprindere şi bancă, în care se stipulează

condiţiile şi modul de acordare şi rambursare a creditului, durata acordării, sumaacordată, nivelul dobânzii, etc.• acordarea creditului se face pe bază de garanţii asiguratorii indiferent de termenele de

rambursare şi valoare;• plata unei dobânzi, a cărei nivel se negociază de către întreprindere cu banca şi care, în

anumite condiţii, se majorează, devenind cu caracter penalizator;• acordarea creditului se face numai după analiza situaţiei patrimoniale şi a rezultatelor

financiare, adică după analiza bonităţii;• la acordarea creditului se ţine seama de gradul de participare cu fonduri a întreprindere la

finanţarea investiţiei;• pentru acordarea creditelor, întreprinderile vor depune la bancă documentaţia de creditare.

Aceasta cuprinde:- cerere de credite;- bilanţ contabil pe ultimii 2 ani;- balanţă de verificare pe luna precedentă;- bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul în curs;- situaţia împrumuturilor şi disponibilităţilor la alte bănci sau alţi creditori şi debitori;- hotărârea A.G.A. de împuternicire a reprezentanţilor societăţii pentru contractarea de

credite;- copie după statutul societăţii şi certificatul de înmatriculare la Registrul Comerţului;- devizul general pe lucrări şi devizele pe obiecte;-

autorizaţia de construcţii cu avizul ministerului responsabil;- studiul de fezabilitate;- fişa de date completată de bancă pentru cunoaşterea în timp a activităţii şi rezultatelor

agentului economic.




Pentru acordarea creditului, banca efectuează o analiză amănunţită a activităţii economico-financiare a solicitanţilor de resurse împrumutate, cunoscută sub denumirea de analiză a bonităţii .

1. Credit pentru echipament (investiţii) în completarea surselor propriiCaracteristici:• se acordă în RON şi valută clienţilor persoane juridice, indiferent de forma de proprietate, pe

termen mediu şi lung (se acordă şi pe termene mai mici de 12 luni);• finanţarea poate acoperi cel mult 85% din valoarea totaiă a investiţiei, 15% fiind sursele

proprii ale împrumutatului;• rata anuală a dobânzii percepută de bancă poate fi modificată de către aceasta, pe întreaga

perioadă de creditare, în funcţie de costurile resursei de finanţare.Condiţii de creditare:• acordarea creditului se va face numai după prezentarea autorizaţiei de construcţii şi

analizarea conformităţii acesteia cu documentaţia tehnică înaintată băncii;• asigurarea surselor pentru rambursarea creditelor şi plata dobânzilor aferente, la scadenţele

stabilite.Documente necesare:• studiu de fezabilitate;• documentaţia tehnico-economică a obiectivului de investiţii;• autorizaţia de construcţie cu toate avizele şi acordurile necesare obţinerii acesteia;• lista cheltuielilor de capital pentru investiţia aprobată;• actele privind situaţia juridică a terenului.Avantaje:• creditul completează sursele proprii pentru realizarea de noi capacităţi de producţie,

modemizarea şi/sau retehnologizarea celor existente;

• perioadă de graţie pentru plata ratelor de credit;• consultanţă gratuită pentru întocmirea documentaţiei de creditare.

CONTRACT DE CREDIT PENTRU INVESTI IIŢ Nr ..... încheiat ast zi ........………………ă

Între: BRD-GSG ………. cu sediul în ………. strada………. nr………. denumit în prezentulă contract BANCA, reprezentat prin ………. în calitate de ……….ă şi ………. cu sediul în .………. str. . ………. nr. ………. num r Registrul comer ului ………. COD FISCAL nr. ……….ă ţ denumit în continuare ÎMPRUMUTAT, reprezentat prin ………. în calitate de ………. aă ă intervenit prezentul contract:

1. BANCA acorda ÎMPRUMUTATULUI un credit în sum de ………. pentru investi ia ……….ă ţ pe o perioad de creditare de ………. începînd cu data de ………. conform graficului. Înă cadrul perioadei de creditare, BANCA acord o perioad de gra ie de ………. luni, Peă ă ţ perioada de gra ie, ÎMPRUMUTATUL nu face ramburs ri de credit, dar se calculeaz şi seţ ă ă încaseaz dobînzi la creditul utilizat.ă2. Creditul se va pune la dispozi ia împrumutatului astfel: integral, la data de ………. sauţ eşalonat, conform graficului de utilizare a creditului.Banca percepe pentru creditul aprobat şi acordat urm toarele comisioane:ă- comision de angajament de ………. % la valoarea creditului aprobat la semnareacontractului;- comision de gestionare de ………. % la soldul creditului existent în ziua de ………. afiec rei luni, calculat lunar pe toat durata de creditare;ă ă- comision de neutilizare de ………. % calculat asupra sumei neutilizate din credit.

3. Creditul se acord cu o dobînd de ………. % pe an.ă ăPe parcursul utiliz rii creditului, BANCA poate indexa procentul de dobînd , înă ă conformitate cu costul resurselor şi dobînda de refinan are practicat de BNR. Noulţ ă procent de dobînd se va comunica ÎMPRUMUTATULUI în scris, în termen de 10 zile de laă




aprobare şi se va aplica la soldul creditului existent de la data modific rii. Dobîndaă calculat se încaseaz lunar/decadal de banc înaintea oric ror alte pl i, direct dină ă ă ă ăţ cont, pe baz de not contabil , eliberînd împrumutatului un extras de cont la care seă ă ă anexeaz o copie a notei contabile.ă4. În cazul neramburs rii ratelor la termenele stabilite prin graficul de rambursare,ă BANCA este îndrept it s treac ratele la restan în ziua urm toare expir riiăţ ă ă ă ţă ă ă termenului şi s încaseze de la ÎMPRUMUTAT o dobînd majorat cu ………. % pe an.ă ă ă

Creditul poate fi rambursat, de c tre ÎMPRUMUTAT şi înainte de scaden , în întregimeă ţă sau par ial, numai cu acceptul şi condi iile stabilite de BANC .ţ ţ Ă5. ÎMPRUMUTATUL se oblig :ăa) s respecte prevederile din prezentul contract şi din anexele la acesta;ăb) s participe cu resurse proprii la realizarea obiectului credit rii, în propor ie de ……….ă ă ţ%;c) s foloseasc creditul primit numai în scopul pentru care a fost solicitat şi aprobat, înă ă condi iile stabilite prin contract;ţd) s restituie B NCII creditul primit potrivit graficului anex la contract şi s pl tească Ă ă ă ă ă dobînzile şi comisioanele bancare, la termenele şi în sumele convenite prin contract;e) s reflecte corect şi la zi în eviden ele sale contabile toate opera iunile legate deă ţ ţ acordarea şi rambursarea creditului în conformitate cu normele legale în vigoare;f) s suporte cheltuielile de urm rire ale B NCII pentru recuperarea crediteloră ă Ă nerambursate;g) s p streze în bune condi ii, s reînoiasc anual poli ele de asigurare şi s nuă ă ţ ă ă ţ ă înstr ineze garan iile care au stat la baza acord rii creditelor;ă ţ ăh) pe întreaga perioad de creditare, respectiv pîn la restituirea acestuia şi a dobînzii,ă ă s -şi deruleze întreaga activitate şi s -şi p streze disponibilit ile prin conturi deschiseă ă ă ăţ numai la BRD.i) s depun şi la BANC balan a de verificare, bilan ul contabil, contul de profit şiă ă Ă ţ ţ pierderi, precum şi anexele la acestea, la termenele prev zute de depunerea acestora laă administra ia financiar .ţ ă6. ÎMPRUMUTATUL se oblig s garanteze creditul primit cu: ………. precum şi bunurileă ă cump rate din credit, care sunt gajate de drept în favoarea b ncii.ă ăAceste garan ii sînt indivizibile pîn la rambursarea integral a creditului.ţ ă ă

7. Prezentul contract intr în vigoare dup înscrierea contractului de ipotec şi/sau gaj înă ă ă registrul de inscrip iuni şi transcrip iuni imobiliare al Judec toriei, pentru bunurileţ ţ ă ipotecate şi gajate în favoarea B NCII.Ă8. Pe toat perioada derul rii creditului împrumutatul se oblig s permit b nciiă ă ă ă ă ă verificarea situa iei economico-financiare, respectarea destina iei creditului, existen aţ ţ ţ garan iilor şi asigurarea acestora.ţ În acest scop, ÎMPRUMUTATUL se oblig s pun la dispozi ia B NCII documenteleă ă ă ţ Ă necesare şi s permit accesul personalului împuternicit al B NCII în incinta firmeiă ă Ă pentru efectuarea de verific riăNerespectarea a acestor obliga iuni atrage dup sine dreptul B NCII de a trece laţ ă Ă retragerea creditului înainte de scaden .ţă9. În cazul nedepunerii în banc a balan ei de verificare, a bilan ului contabil, a contuluiă ţ ţ de profit şi pierderi, în 5 zile calendaristice dup depunerea la Administra ia finan eloră ţ ţ

publice, BANCA este în drept s sisteze creditarea şi s treac soldul creditului la crediteă ă ă restante.10. BANCA este în drept s anuleze sau s reduc cuantumul creditului aprobat, înă ă ă cazuri justificate, dup expirarea unui termen de preaviz de minimum 5 zile, care va fiă comunicat în scris ÎMPRUMUTATULUI, astfel:-În cazul în care indicatorii de performan financiar , înregistraz nivele sub cele avuteţă ă ă în vedere în momentul acord rii creditului şi care pot conduce la nerambursareaă creditelor.- În cazul înregistr rii de PIERDERI.ă- În cazul furniz rii de c tre ÎMPRUMUTAT a unor date nereale.ă ă- În cazul derul rii activit ii prin conturi deschise la alte b nci.ă ăţ ăBANCA este în drept s întrerup imediat, f r preaviz, utilizarea de c tre ÎMPRUMUTATă ă ă ă ă a creditului aprobat, în cazul în care acesta a înc lcat condi iile contractuale.ă ţ11. Neplata ratelor şi dobînzilor aferente, precum şi nerespectarea vreuneia din clauze,dau dreptul B NCII s treac la retragerea imediat a creditului şi dobînzilor datorate dinĂ ă ă ă contul împrumutatului, iar cînd acest lucru nu este posibil se va trece la recuperarea prin




executare silit .ă12. BANCA nu preia riscul politic sau cel provocat de calamit ile naturale şi nuăţ r spunde de autenticitatea documentelor prezentate de ÎMPRUMUTAT.ă13. Prezentul contract are valoare de înscris autentic şi constituie titlu executoriu.14. Acest contract a fost încheiat în num r de ………. exemplare, din care ……….ă exemplare r mîn la BANC şi ………. exemplare la ÎMPRUMUTAT.ă Ă

BANCA, ÎMPRUMUTATUL,




INSTRUMENTE DE ECONOMISIRE

1. NO IUNI GENERALE PRIVIND INSTRUMENTELEŢ DEECONOMISIRE

Conturile curente şi de depozit , indiferent de tip, sunt purtătoare de dobândă. Pentru contulcurent care admite sold debitor şi creditor se vor calcula dobânzi active şi pasive în funcţie decategoria de sold. Perioada de timp cât contul are sold debitor banca va calcula şi încasa dobândaactivă iar perioada de timp cât are sold creditor banca va bonifica dobânda. Dobânda pasivă este

principala cheltuială a unei bănci. Dobânda activă este principala sursă de venit a unui intermediar financiar. Diferenţa dintre veniturile din dobânzi şi cheltuielile cu dobânzile la nivelul unei băncireprezintă veniturile nete din dobânzi şi sunt principalele venituri ale oricărui intermediar financiar.Diferenţa dintre dobânzile active şi pasive poartă denumirea de marjă de dobândă sau spread (eng)sau ecart (fra).

Soldul creditor reprezintă disponibilităţile băneşti ale titularului de cont . De regulă contulcurent are sold creditor. Soldul debitor reprezintă împrumutul pe care l-a acordat banca titularului decont.

Depozitele la vedere sunt depozite care pot fi retrase în orice moment fără preaviz sau cu un preaviz foarte scurt (24 de ore) dacă sumele sunt considerabile. Au rolul de acoperire a unor operaţiuni pe termene scurte şi foarte scurte.

Depozitele la termen sunt sume blocate pe o durată determinată de timp. Durata respectivă se

numeşte scadenţă şi este stabilită contractual. Desfiinţarea înainte de termen înseamnă că dobândadin clauza contractuală va fi diminuată. De regulă în acestă situaţie se plăteşte dobânda la vedere.Termenele variază de la 1 lună la 2 ani sau chiar mai mulţi. BRD-GSG a fost prima bancă dinRomânia care a lansat un depozit pe 2 ani. Scadenţele foarte scurte se practică în relaţiile interbancaresau între bănci şi companii importante, generatoare de numerar substanţial.

Depozitele colaterale sunt sume blocate prin intermediul cărora clienţii garantează anumiteobligaţii contractuale faţă de respectiva bancă sau faţă de o terţă instituţie.

Depozitele pentru certificatele de depozit sunt conturi de pasiv şi sub această formă există omultitudine de instrumente de economisire. Certificatele de economii, certificatele de depozit lavedere, la termen, nominale, cu parolă, cu discount sunt câteva exemple din această categorie.

Fiecare certificat de depozit are cupoane care pot fi răscumpărate oricând (la termen sau cu

anticipaţie). În acest fel capitalul plasat de clienţi este văzut ca o sumă de conturi separate – unele latermen (beneficiind de o rată mai mare a dobânzii), altele la vedere. Interesant este faptul că aceastăcombinaţie este flexibilă, nu definită la cumpărarea certificatului. Astfel clienţii pot dispune de părţidin sumele depuse (cupoane), înainte de scadenţă ( fără a fi necesară desfiinţarea depozitului)întocmai ca de banii dintr-un cont curent. Dar sumele pot sta până la scadenţă, ceea ce măreşterandamentul plasamentului. În plus, flexibilitatea se referă şi la faptul că la răscumpărarea cuponuluiclientul poate solicita primirea altei valute decât cea în care s-a cumpărat certificatul de depozit cucupon, fără a fi nevoie de două tranzacţii separate: răscumpărare şi apoi schimb valutar.

2. TIPURI DE INSTRUMENTE DE ECONOMISIRE

1. Contul curent în RON




Cont deschis persoanelor juridice, prin care se derulează operaţiuni de încasări şi plăţi înnumerar şi prin virament

Clientul:• semnează o convenţie de deschidere a contului de disponibilităţi;• poate efectua operaţiuni de alimentare cu numerar şi prin virament, de eliberare de sume în

numerar la cererea şi în favoarea sa, de plăţi prin virament în limita soldului disponibil;• primeşte pentru disponibilităţile existente în cont o dobândă care variază în funcţie de

dobânda pieţei;• plăteşte o singură dată comision, la deschiderea contului, indiferent de numărul de conturi ce

se deschid, comision care este în prezent de 10 RON;• comisionul pentru eliberare de numerar este în prezent 0,50%;• trebuie să depună o sumă minimă de deschidere, ce se stabileşte prin reglementări interne ale

băncii;• trebuie să prezinte la deschiderea contului următoarele acte: formularul de deschidere a

contului, fişa specimenelor de semnături ale persoanelor autorizate, copia actelor deînfiinţare a societăţii.

Avantaje:• clientul plăteşte o singură dată taxa pentru deschidere de cont, indiferent de numărul de

conturi deschise;• rapiditate, maxim 24 h pentru operaţiuni în sistem intrabancar;• clienţii băncii cu performanţe deosebite pot vira drepturile băneşti (salarii, prime, dividende)

în conturile salariaţilor, deschise la bancă.

2. Contul curent în valutăCont deschis persoanelor juridice, prin care se derulează încasări şi plăţi în numerar şi prin

virament.

Clientul:• semnează o convenţie de deschidere a contului;• poate deschide acest cont numai în valutele cotate de BNR;• poate alimenta aceste conturi prin depuneri în numerar şi viramente bancare;• beneficiază de dobândă numai pentru sume ce depăşesc 3.000 EUR;• plăteşte o singură dată comision, la deschiderea contului, indiferent de numărul de conturi ce

se deschid, comision care este în prezent de 10 RON;• comisionul pentru eliberare de numerar este în prezent:

- 0,5%, minim 1 EUR, pentru sume de până ia 100.000 EUR inclusiv;- 1% pentru sume de peste 100.000 EUR;

•

poate efectua încasări şi plăţi prin virament; clientul este comisionat în prezent pentru plăţilecornerciale şi necomerciale în valută cu 0,15%, minim 10 EUR, maxim 1.500 EUR;• trebuie să prezinte la deschiderea contului urrnătoarele acte: forrnularul de deschidere a

contului în valută, fişa specimenelor de semnături ale persoanelor autorizate, copia actelor deînfiinţare a societăţii.

Avantaje:• confidenţialitatea economiilor şi tranzacţiilor clientului;• nu se percepe comision la alimentarea contului;• banca bonifică lunar dobânda în contul de disponibilităţi.

3. Depozitul la termen - în RON

Depuneri de sume în RON pe termen de 1, 3, 6, 9, 12 şi 18 luni, din care se pot efectua doar operaţiuni de constituire şi de lichidare a depozitului.

Clientul:




• semnează o convenţie de constituire a depozitului prin care se stabilesc sumele, dobânda,scadenţa şi persoanele împutemicite să facă operaţiuni;

• beneficiază de o dobândă ce se calculează lunar începând cu ziua deschiderii contului şi se bonifică la acelaşi termen în contul de depozit la vedere;

• va beneficia de o rată a dobânzii ce se modifică în funcţie de dobânda pieţei;•

plăteşte un comision pentru deschiderea contului, în valoarede 10 RON;• trebuie să cunoască faptul că suma minimă pentru constituirea de depozite pe diferite

termene se stabileşte prin reglementări interne ale băncii;• poate retrage sumele depuse, înaintea expirării termenului, obţinând dobânda

corespunzătoare disponibilităţilor la vedere.Avantaje:• posibilitatea de a opta pentru o gamă largă a termenelor pentru depozite (1, 3, 6, 9,12,18

luni);• în caz de neprezentare a clientului la scadenţă, banca prelungeşte automat depozitul pentru

acelaşi termen şi aceeaşi sumă pentru care a fost constituit iniţial;• banca permite ridicarea sumelor în RON şi de la altă unitate decât cea la care clientul îşi are

deschis contul;• pentru depozitele la termen, banca depune într-un cont curent dobânda aferentă, oferind

posibilitatea efectuării de operaţiuni de restituire a acestor sume, în limita soldului curent;• titularul contului poate solicita, după scadenţă, constituirea unui cont de depozit cu altă sumă

şi alt termen.

4. Depozitul la termen - în valutăDepozite pe un anumit termen ale persoanelor juridice, din care se pot efectua doar operaţiuni

de constituire şi de lichidare a depozitului.Clientul :

• semnează o convenţie cu banca, la deschiderea contului de depozit, prin care se specificătermenul şi suma;• are posibilitatea de a deschide acest cont numai în valutele cotate de BNR;• are ca limită minimă la deschidere 3.000 EUR sau echivalent;• poate alege următoarele tipuri de depozite, în funcţie de termen: 3, 6, 12, 18 luni;• pentru termenul de 12 luni poate opta pentru depozitul cu plata lunară a dobânzii într-un cont

la vedere, sau pentru depozitul cu plata dobânzii la scadenţă;• va beneficia de o rată a dobânzii ce se modifică în funcţie de dobânda pieţei;• plăteşte un comision pentru deschiderea contului de 10 RON;• poate solicita lichidarea depozitului şi înaintea scadenţei, beneficiind doar de dobânda ce se

acordă conturilor la vedere.Avantaje:• nu se percepe comision la alimentarea contului;• pentru depozitul la termen de un an sau 18 luni cu plata dobânzii lunar sau la scadenţă, nu se

percepe comision în cazul retragerii sumelor la scadenţă pentru EUR şi USD;• banca oferă dobânzi atractive;• siguranţa şi confidenţialitatea depunerilor;• se poate solicita, după scadenţa depozitului, constituirea unui alt depozit la termen, cu altă

sumă sau alt termen.

5. Certificatul de depozitTitlu de credit pe termen, emis de bancă, care atestă depunerea unei sume de bani, şi pe baza

căruia, la scadenţă, se poate încasa atât suma depusă cât şi dobânda aferentă.Clientul:




• poate obţine certificatele de depozit contra unei sume egale cu valoarea nominală a acestora;• poate opta pentru termenul certificatului (3, 6 luni) şi pentru valoarea nominală a cupiurilor

(cuprinsă între 100 RON şi 10.000 RON);• stabileşte o parolă, ca element de identificare, pe baza căreia, la scadenţă, împreună cu

certificatul de depozit, poate răscumpăra valoarea acestuia;•

poate răscumpăra certificatul şi înainte de scadenţă, dobânda modificându-se diferenţiat: până la 30 de zile de la data cumpărării, banca nu bonifică dobânda, iar peste 30 de zile,dobânda primită este jumătate din dobânda stabilită şi înscrisă pe certificat, calculată ladurata efectivă a depozitului;

• nu poate utiliza certificatul de depozit ca obiect al garanţiei pentru creditele sau scrisorile degaranţie bancară solicitate la bancă.

Avantaje:• dobânda acordată de bancă rămâne fixă pe toată perioada depozitului;• banca nu percepe taxe şi nici comisioane la vânzarea şi răscumpărarea certificatelor;• siguranţa şi confidenţialitatea economiilor prin utilizarea parolei;• gamă largă de cupiuri;• există posibilitatea ca, la solicitarea clientului, banca să asigure păstrarea certificatelor în

grup sigilat sau în casete de valori până la scadenţă.




INSTRUMENTE DE PLATĂ

Instrumenele de plată sunt: moneda propriu zisă şi documentele bancare operaţionale pesuport hartie, suport magnetic sau suport electronic, care funcţionează pe baza unor tehnicii specificede operare în vederea transferului de fonduri de la ordonator la beneficiar.

Instrumentele de plată cu numerar sunt cea mai veche formă de circulaţie monetară. Pentru aîndeplini funcţia de instrument de plată numerarul necesită un complex de tehnici şi reglementari cucaracter normativ emise de BNR.

Instrumentele de plată fară numerar sunt documente standardizate care conţin instrucţiuni de plată date de plătitor băncii sale pentru transferul fondurilor către banca beneficiarului. Pe bazainstrumentului de plată se fac înregistrări în conturile partenerilor de la băncile lor care atestădiminuarea respectiv majorarea creanţelor monetare asupra băncilor.

Evolutia în domeniul instrumentelor de plată se manifestă prin trecerea de la suportul de hartiela suportul magnetic şi electronic, precum şi înmagazinarea unui volum cât mai mare de informaţiicare să poată fi prelucrate informatic, astfel ca plata să se facă în timp real.

1. CECUL

Cecul este un instrument de plată prin care titularul dă o instructiune băncii sale de a pune ladispozitie o anumită sumă de bani unei alte persoane nominalizate sau pentru retragere de numerar de către titular.

Cecul este un instrument de plată purtător al unei creante care dă accesul la monedă în

momentul prezentării la plată. Ca urmare, cecul este un instrument de plata la vedere, oricementiune contrară fiind nula.

Operatiunile cu cecuri implică cel putin trei părti:• Trăgătorul este partea care emite cecul pe baza disponibilului aflat în cont şi care da o

dispozitie de plata, neconditionată, băncii la care are deschis contul.• Trasul este intotdeauna o bancă la care tragătorul are deschis contul şi care efectuează plata

pe baza cecului primit, numai dacă tragătorul are suficient disponibil în cont, către o tertă parte sau chiar către trăgător dacă acesta solicită să i se elibereze numerar.

• Beneficiarul este partea care primeste suma transmisă de trăgător iar în situatia în caretrăgătorul a dispus să i se elibereze numerar, acesta apare şi în postura de beneficiar.

Cele trei părti efectuează operatiuni legate de cec în nume propriu, respectiv fiecare poartărăspunderea pentru participarea la acest circuit:

CARDUL

CARDUL

BILETUL LAORDIN

BILETUL LAORDIN CECUL

CECUL

CAMBIA

CAMBIA

ORDINUL DEPLATA

ORDINUL DEPLATA

INSTRUMENTEDE PLATĂ

INSTRUMENTEDE PLATĂ




• Trăgătorul este responsabil pentru asigurarea disponibilului, respectiv acesta să fie lichid,utilizabil imediat şi exigibil. Emiterea unui cec fară ca trăgătorul să dispună de fondurilenecesare atrage sanctiuni civile şi penale;

• Trasul răspunde pentru efectuarea plătii la prezentarea cecului şi de întarzierile care potavea loc;

•

Beneficiarul răspunde pentru neprezentarea la bancă în termenul de valabilitate al cecului învederea primirii sumei.Circuitul cecului

1) În baza unui disponibil constituit la banca sa, trăgătorul primeşte de la aceasta un carnet dececuri;

2) Între trăgător şi beneficiar se încheie un contract, care are ca obiect transferul de active sau prestări de servicii;

3) Trăgătorul emite cecul prin care dă ordin băncii sale să plătească la prezentare posesorului său, beneficiarul, suma înscrisă pe cec;

4) Vânzătorul (beneficiarul) expediază marfa cumpărătorului (trăgătorului);5) Beneficiarul depune cecul spre încasare la banca sa (banca prezentatoare);6) Banca beneficiarului trimite cecul, prin canal interbancar, spre verificare, la banca

cumpărătorului;7) Banca cumpărătorului verifică disponibilul din contul cumpărătorului şi acceptă plata;8) Vânzătorul încasează suma.

TIPURI DE CECURI1. Cec nominativ care are înscris în textul său numele beneficiarului şi după dispozitia pe care

o cuprinde este de două feluri:• cec plătibil unei anumite persoane cu sau fară clauza "la ordin" (girabil), ceea ce înseamnă

că cecul poate fi transmis altei persoane, prin gir, cu toate drepturile care decurg dinaceasta; clauza "la ordin" nu este obligatorie sa fie mentionata pe cec intrucat simplainscriere a cuvantului "cec" implica posibilitatea transmiterii prin gir;

• cec plătibil unei anumite persoane cu clauza "nu la ordin", înseamnă că cecul nu poate fi

transmis prin gir, ci numai prin cesiune de creanţă.




2. Cec la purtator în momentul emiterii nu se mentionează "la purtator", "plătiti purtatorului";acest cec este plătit purtătorului instrumentului care se prezintă la bancă; un astfel de cec prezintăun risc mare de pierdere sau furt ceea ce îl face mai putin atractiv.

3. Cecul postdatat este o variantă a cecului nominativ care are inscrisă ca dată a emiterii odată ulterioară a prezentării sale la plată şi este plătibil în ziua prezentării, data de emitereconsiderandu-se ca şi cum nu ar fi fost scrisă.

4. Cecul virament se utilizează pentru plata prin cont a bunurilor sau a serviciilor fiind cel mai utilizat în relatiile de decontare comerciale.

Întrucât în practică există, deseori, anumite suspiciuni cu privire la capacitatea de plată a partenerului, beneficiarul solicită tragătorului o confirmare bancară pe cec din care să rezulte expresexistenta disponibilului şi astfel sa fie sigur ca la prezentarea pentru încasare va primi imediat sumadatorată de partener. Această confirmare se dă de către tras prin expresia "cec certificat" menţionată

pe cec, sub semnatura şi stampila băncii, înaintea remiterii cecului către beneficiar. Banca blocheazăsuma certificată care nu mai poate fi retrasă de tragător până la expirarea termenului de prezentare la

plată a cecului. Prin certificare, trasul are obligaţia ca în caz de neplată, să despăgubească pe posesorul cecului.

5. Cecul barat este tipul de cec care are două linii paralele, verticale sau oblice, între care seînscrie banca către care se va face plata. Bararea se face de tragător la emiterea cecului sau pe parcursul circulatiei acestuia de către oricare din posesori.

Cecul barat este de două feluri:• Cecul cu barare generală este acela care în spaţiul dintre cele două linii nu are înscrisă nici

o bancă şi poate circula prin girare, fiind valabil la plată în posesia ultimului giratar carecompletează spaţiul dintre linii cu denumirea şi adresa băncii sale. Acesta prezintă cecul la

banca unde are deschis contul care trimite cecul la încasare la banca aflată în poziţia de tras.• Cecul cu barare specială este acela care are înscrisă între cele două linii denumirea băncii

către care se va face plata. Bararea generală se poate transforma în barare specială prinînscrierea denumirii unei bănci între cele două linii paralele. Beneficiarul cecului cu barare

specială depune cecul la banca sa care îl trimite pentru încasare la banca aflată în poziţia detras. Cecurile cu barare specială se folosesc în cazul livrării de mărfuri cu decontare prin cec,întrucât furnizorul are preferinţă pentru acest instrument, care prin primirea cecului semnatde trăgător, are certitudinea încasării sumei datorate într-un termen scurt.

6. Cecul circular este un titlu de credit la ordin emis de o bancă asupra unităţilor sale bancare sau asupra altei bănci. Pentru a se evita transportul personal de bani clientul obţine de la bancaunde are contul un cec circular de o anumită valoare cu care se prezintă în localitatea de destinatiela o unitate a aceleiaşi bănci sau la o bancă corespondentă şi încasează cecul.

Prin cecul circular, banca emitentă se obligă să platească cecul în favoarea beneficiarului careeste şi clientul său. Plata se poate efectua la oricare din locurile indicate pe cec de către bancaemitentă. Sursa de fonduri o constituie disponibilităţile aflate în contul beneficiarului la bancaemitentă.

Cecul circular este valabil o perioadă de 30 zile de la emitere şi se plăteşte la vedere. Posesoruldacă nu prezintă cecul la plata până la scadenţă decade din dreptul de regres. Circuitul cecului circular se încheie în momentul în care acesta a ajuns din nou la banca emitentă. Banca centrală restituiecauţiunuea în schimbul prezentării cecului cu mentiunea "achitat".

7. Cecul de călătorie este tipul de cec care are înscrisă o anumită sumă care se poate ridica înnumerar de la o bancă sau o agentie de turism ca mandatară a unei bănci. Cecul de călatorie, se

foloseşte în activitatea de turism şi înlocuieste transportul banilor, fiind un instrument detransformare a banilor scripturali în numerar.




2. ORDINUL DE PLATĂ

Ordinul de plată este o dispoziţie necondiţionată, dată de emitentul acesteia unei băncireceptoare de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumită sumă de bani. Ordinul de plată esteinstrumentul efectiv care circulă între emitent şi beneficiar, prin intermediul sistemului bancar, fiind

purtătorul transferului de fonduri între cei doi parteneri. Ordinul de plată presupune ca emitentul săaibă disponibilităţi suficiente în cont la banca sa pentru a putea acoperii transferul şi comisionulaferent.

Ordinul de plată se editează de BNR sau băncile comerciale potrivit unor standarde stabilite deBNR. Pe faţa formularului, informaţiile sunt grupate în mai multe zone (spaţii pentru informaţii), iar

pe verso sunt rezervate spatii pentru băncile intermediare privind confirmarea acceptării.Pe un ordin de plată este obligatorie înscrierea următoarelor menţiuni:• denumirea de "ordin de plată";• data emiterii ordinului;

• ordinul necondiţionat de a plăti;• moneda şi suma de bani;• numele plătitorului şi codul IBAN;• numele beneficiarului şi codul IBAN;• banca emitentă şi codul BIC;• banca colectoare şi codul BIC;• semnatura olografă a emitentului sau a persoanei împuternicite;• referinte privind continutul economic al paltii.Ordinele de plată se emit pe suport hârtie sau electronic.Dispoziţia de plată a emitentului trebuie să fie necondiţionată de anumite restricţii şi nici nu

poate prevede ca plata să se facă la cererea beneficiarului. O particularitate importantă o constituiefaptul ca ordinul de plată este revocabil de către emitent până în momentul acceptării lui de către banca destinatară. Această caracteristică reprezintă o facilitate pentru emitent dar nu şi pentru beneficiar.

3. SISTEME ŞI INSTRUMENTE DE PLAT ELECTRONICEĂ

Plăţile electronice sunt definite ca o formă electronică, complet informatizată şi automatizată,de organizare a relaţiilor de plăţi între participanţii la o tranzacţie, pe baza unui set de reguli şi

proceduri operatorii.

Operaţiunile financiare electronice reprezintă utilizarea mijloacelor electronice în scopulschimbului de informaţii, al transferului de simboluri ale valorii şi a executării de tranzacţii într-unmediu comercial. Acest concept cuprinde patru canale: transferul electronic de fonduri, interschimbulde date electronice, transferul de instructiuni de plata şi confirmarea plăţii.

Conform BNR o plată electronică reprezintă orice operaţiune de plată iniţiată prin inermediul instrumentelor de plată electronică prin care se pot retrage sume în numerar, se pot efectua plăţi

pentru achizitionarea de bunuri sau servicii, plata obligatiilor către autoritatile administratiei publice şi transferuri de fonduri între conturi.

Instrumentele de plată electronică sunt de două feluri:• instrumente de plată la distanţă (cardul, ordinul de plata electronic, cecul electronic internet-

banking şi home-banking);• instrumente de plată de tip monedă electronică (chip-cardul, portofelul electronic)




Instrumentele de plata la distanta permit detinatorului sa aiba acces la fondurile aflate încontul său bancar şi mijlocesc efectuarea de plăţi către un beneficiar sau alt gen de transfer de fondurişi care necesită un nume de utilizator şi un cod personal de identificare.

Instrumentele de plată de tip monedă electronică permit accesul numai la un depozitelectronic constituit în prealabil şi instrumentul poate fi sau nu reincarcabil cu unităţi de monedăelectronică.

Plăţile electronice cuprind totalitatea entitatilor, echipamentelor şi procedurilor de lucru careconlucreaza penrtu efectuarea plăţii tranzacţiilor. În general, într-o operaţiune de plată electronicăsunt implicate:

• o bancă, un vânzător şi un cumpărător;• echipamente hardware, software, o reţea de transmisie, un punct de vânzare (POS), un

distribuitor de bani electronici;• un set de instrucţiuni de plată electronică.Trasătura de bază a sistemelor electronice de plăţi constă în rapiditatea cu care circulă bani

electronici. Datorită infrastructurii ce integrează sistemul de reglementare, sistemul informatic şi celde telecomunicaţii, informaţia ajunge să circule în timp real.

Spre deosebire de sistemele clasice de plăţi la sistemele electronice de plăţi nu se înregistrează oîntârziere între momentul emiterii instrucţiunii de plată şi momentul în care are loc înregistrareatransferului de fonduri, fiind eliminat riscul de plată, risc ce include eroarea, ratarea, întârzierea.

Plăţile electronice au o arie foarte mare de aplicabilitate de la tranzacţii economice şi financiare până la compensări şi decontări finale. În acest domeniu vast se întalnesc situaţii care necesită ca plăţile să se efectueze la momente diferite în funcţie de natura tranzacţiei sau de preferinţele partenerilor. Ca urmare, efectuarea plăţii electronice poate fi în una din urmatoarele situaţii:

• plata inainte de tranzacţie (avansuri care se acordă pentru realizarea unor comenzi sautransferul banilor digitali pe un suport electronic din care se pot face plăţi);

• plata concomitent cu tranzacţia (necesită accesul direct la baza de date a băncii şi aofertantului de plată electronică, iar securitatea transferului trebuie să fie implementată maistrict – cardurile de debit, internetul bancar );

• plata după tranzacţie (cea mai frecventă formă de plată – cardurile de debit ).

1. Ordinul de plată electronicOrdinul de plată electronic este o versiune a ordinului de plată pe suport hartie cu deosebirea

că se dematerializează atunci când intră în sistemul de plăţi electronice. Ordinul de plată electronic se prezintă sub forma unui mesaj electronic în care sunt cuprinse informaţiile necesare efectuării plăţilor.

Mesajul electronic se editează de emitent dacă dispune de infrastructura necesară, iar în cazul încare emitentul nu dispune de echipamente se poate emite un instrument de plată pe suport hârtie care

se transfomă în mesaj electronic de către banca emitentului. La banca emitentă, ordinul de platăelectronic se validează şi se supervizează după care se transmite în centrală pentru lansarea însistemul de plăţi interbancare.

Circuitul ordinului de plată electronic este similar cu cel al ordinului de plată pe suport hârtie cudeosebirea că este mai rapid, datorită posibilităţii tehnologice de transfer şi procesare automată şi apoide decontare în timp real.

2. Cecul electronicCecul electronic (eCheck) este un instrument care se prezintă sub forma unui mesaj electronic

semnat electronic şi are aceleaşi funcţii ca şi cecul pe suport hârtie.Circuitul cecului electronic este similar cu circuitul cecului clasic. Astfel, debitorul generează

un cec electronic după care îl semnează electronic şi îl transmite beneficiarului prin e-mail.Beneficiarul primeste cecul electronic, verifică semnatura debitorului, andosează cecul pe numele băncii lui, îl semnează electronic şi îl trimite băncii lui pentru constituirea unui depozit. Banca




beneficiarului verifică semnatura acestuia şi îl introduce în compensare. Banca debitorului verificăsemnatura acestiua, debitează contul şi confirmă casei de compensaţii acordul de plată. Dupăcompensare, banca beneficiarului intră în posesia sumei şi creditează contul acestuia.

Avantaje:• validare automată;• decontare rapidă;• elimină riscul de pierdere atât pentru client cât şi pentru bancă;• elimină riscul uman de procesare;• foloseşte standardele internetului de transmisie şi securitate.Dezavantaje:• costul investiţiilor în echipamente;• o perioadă de timp de acomodare a utilizatorilor şi a băncii.

3. Semnatura electronică Semnatura electronică este un "cod personal" care se ataşează la un e-mail sau alt document

electronic. "Codul" este emis de furnizorul de servicii de certificare şi poate fi folosit de către o

singură persoană.Tranzacţiile efectuate prin mijloace electronice trebuie să se finalizeze într-un mod care să

asigure aceleaşi drepturi şi obligaţii juridice partenerilor ca şi în cazul tranzacţiilor clasice. Acestlucru este posibil doar cu ajutorul semnăturii electronice a carei funcţie este de certificare a identităţii

partenerilor.Cadrul juridic privind semnatura electronică este asigurat prin Legea nr. 455/2001 şi prin

Hotararea de Guvern nr. 1259/2001. Legea are ca scop să consacre forţa juridică a semnăturiielectronice, similară cu cea olografă, şi să creeze premisele necesare pentru desfaşurarea optimă atranzacţiilor electronice.

Avantaje:•

comunicare rapidă cu clientii;• asigurarea confidentialităţii datelor;• sigurantă şi usurinţă în utilizare;• circulaţie rapidă a informaţiilor între centrală şi unităţile bancare.

1. INTERNET BANKINGInternet banking-ul este definit ca furnizarea de servicii bancare prin mijloace electronice tip

internet. Internet banking-ul oferă posibilitatea nu numai a efectuării operaţiunilor bancare dar şi aobţinerii informaţiilor financiar-bancare necesare pentru gestionarea fondurilor şi luarea deciizilor.

Băncile pot oferi servicii de tip internet banking în două feluri:

1. băncile îşi crează un site oferind clienţilor servicii de internet banking;2. infiinţarea unei bănci virtuale, fără sucursale, denumită bancă Internet Only, în care

calculatorul serveşte ca sediu al băncii. Specialiştii au ajuns la concluzia că internet banking-ul este un canal de comuncaţie prin care se pot efectua plăţi prin anumite instrumente de

plată (cardul sau ordinul de plată electronic), constituirea/desfintarea de depozite, transferuride fonduri între conturi sau cash management.

Ca urmare a gamei diferie de operatiuni prin internet şi a riscului pe care îl presupun, se potstabili trei tipuri de internet banking:

• informaţional - acesta este primul nivel prin care băncile prezintă oferta de produse şiservicii stocată pe un server, riscul operaţional fiind destul de scăzut, întrucât sistemul deinformare este separat de sistemul informatic al băncii;

• comunicativ - se referă la poşta electronică ce oferă informaţii despre cont, formulare pentruobţinerea de împrumuturi, schimbarea numelui sau a adresei clientului;

• tranzactional - efectuarea de operaţiuni bancare specifice tranzacţiilor care au loc şi care




prin legatura cu sistemul informatic al băncii au un risc apreciabil.Operaţiunile efectuate prin internet banking sunt de două feluri:1. operatiuni holesale (de valori mai mari) pentru persoane juridice2. operatiuni retail (de valori mici) pentru persoane fizice.Pentru operaţiunile prin internet trebuie să existe un cont deschis la bancă cu această

destinatie pentru care se încheie o conventie cu banca. Beneficiarul primeste un nume de utilizatorşi o parolă, precum şi un program de securizare a operatiunilor care se instalează pe computerul

personal.Operatiuni bancare care se pot efectua prin internet banking sunt urmatoarele:• crearea depozite la termen;• efectuarea de plăţi din cont (ordine de plată);• efectuarea de plăţi prin carduri;• transferuri de fonduri;• efectuarea de schimb valutar;• vizualizarea conturilor;• acces la informatii financiar-bancare.

Operatiuni de plăţi cu carduri virtuale. Plăţile pentru procurarea de bunuri prin internet sefac de regulă prin folosirea cardului virtual. Acesta este un card special pentru operatiuni pe internet,similar cu cardul de credit, care se alimentează dintr-un cont curent.

Mesajele prin internet se transmit sub forma codificată pentru protectia informatiilor privindcardurile. Criptarea - decriptarea se face automat cu ajutorul unor dispozitive speciale.

Etapele de desfăşurare a operaţiunilor cu carduri virtuale:1. Cumpărătorul obtine de la bancă un card virtual încărcat cu o anumită sumă;2. Cumpărătorul (posesorul de card virtual) accesează site-ul magazinului virtual care acceptă

plata prin card şi apoi alege produsul;3. Cumpărătorul lansează comanda şi completează informatiile privitoare la card;4. Comerciantul transmite băncii lui informatiile privitoare la card şi tranzactie;5. Banca comerciantului autentifică mesajul şi transmite informatiile prin sistemul VISA

băncii emitente;6. Banca emitentă validează mesajul şi îl retransmite prin sistemul VISA băncii

beneficiarului;7. Beneficiarul primeste mesajul de autorizare şi poate elibera marfa;

Operatiunile directe de cont se pot efectua pe baza unui cont deschis la bancă şi a conventieide utilizare a contului în regim on-line pentru:

• plăţi de bunuri şi servicii;

• constituirea de depozite bancare;• transferuri de fonduri între conturi;• schimb valutar.Pentru efectuarea acestor operatiuni se accesează site-ul băncii, se formează codul de acces, se

introduce parola şi se transmit instructiunile de plată conform meniului afisat pentru fiecare fel de produs şi/sau serviciu.

La bancă, operatiunile se desfăşoară în urmatoarea succesiune:• Decodificare se face automat pe baza unor formule folosite de comun acord de cele două

părţi;• Autentificare reprezintă verificarea emitentului prin parola folosită;•

Validare reprezintă verificarea corectitudinii mesajului şi a disponibilului în cont;• Execuţie presupune efectuarea operatiunlior de cont şi transmiterea fondurilor prin ordine de plată electronice.




2. MOBILE BANKINGM-banking este un canal de operare utilizat de către posesorul unui telefon mobil care poate

transmite mesaje scrise la bancă pentru obţinerea de informaţii şi efectuarea de operaţiuni bancare.Mobile banking-ul face parte din categoria plăţilor electronice pentru persoanele fizice, posesoare decarduri, care se adresează numai băncii emitente.

Serviciile bancare sunt disponibile pe întreaga perioadă de valabilitate a cardului iar aria deutilizare este zona în care operează reţeaua de telefonie mobilă.

Plăţile pentru servicii sunt limitate numai la companiile care au acceptat transferul de fonduri prin reţeaua de telefonie mobilă la care este abonat clientul şi au conturi la banca emitentului de card.

Caracteristici: Serviciile bancare oferite prin telefonia mobilă (servicii m-banking) folosesctehnologii standard privind plăţile prin carduri, precum şi tehnologii standard sau vocale pentruoperaţiuni de transfer între conturile curente şi cele de card şi consultanţă bancară.

Prin simpla transmitere/primire de SMS m-banking vă asigură:• vizualizarea soldului contului de card şi a ultimelor 5 tranzacţii;• transferul fonduriior între două conturi de card de care dispuneţi;•

posibilitatea obţinerii unui extras de cont letric;• blocarea contului de card în cazul în care acesta a fost pierdut/furat;• primirea de informaţii on-line despre tranzacţiile efectuate din conturile de card, la ATM şi

POS;• setare alertă pentru tranzacţii la ATM şi POS.Principalele condiţii de utilizare:• pentru a beneficia de acest serviciu, titularul de cont de card trebuie să încheie un contract cu

banca;• fiecare client beneficiază de un user name şi o parolă (maxim 4 caractere numerice);• valoarea unui abonament: 12 EUR/an;•

clientul poate opta pentru:- plata abonamentului pe un an la încheierea contractului;- plata în tranşe lunare de câte 1 EUR, prin acord de debitare a contutui de card.

Avantaje:• confort şi economie de timp prin folosirea telefonului mobil pentru a intra în legătură cu

banca;• beneficiaţi de informaţii on-line asupra contului de card şi a tranzacţiilor efectuate;• siguranţă şi confidenţialitate a operaţiunilor;

3. MULTI CASHMultiCash face parte din categoria produselor informatice pentru realizarea de operaţiuni

bancare electronice prin utilizarea unui PC conectat la reţeaua telefonică prin intermediul uneiconexiuni modem. Produsul MultiCash asigură efectuarea de plăţi interne şi internationale şiobţinerea unor informaţii de cont. MultiCash este un serviciu bancar prin care clienţii, persoane

juridice, pot dispune plăţi, de la sediul acestora, pe cale electronică.În România, produsul este folosit de mai multe bănci: BCR, BRD-GSG, Raiffeisen Bank, ING

Bank, ABN AMO.Clientul:• semnează un act adiţional la convenţia cu banca;• trebuie să dispună de o dotare minimă constând în: calculator şi modem (conexiune internet).Avantaje:•

clientul are posibilitatea de a transmite ordine de plată, de a constitui depozite, de a efectuaoperaţiuni de vânzare-cumpărare de valută şi de a primi informaţii privind: soldul contuiui,tranzacţiile în decontare, cursurile valutare, cotaţiile Bursei de Valori etc, beneficiind delegătură electronică permanentă cu banca;




• banca permite transferul rapid al sumelor în valută spre şi dinspre România;• beneficiarii sumelor nu plătesc comision;• banca oferă siguranţa şi confidenţialitatea tranzacţiilor.

4. eCASH

ECash este un sistem electronic de plăţi bazat pe software care foloseşte poşta electronica sauWeb-ul pentru implementarea unui concept de portofel virtual.Tranzacţiile se desfăşoară între cumpărător şi vânzător, care trebuie să aibă conturi la aceiaşi

bancă. În vederea efectuării tranzacţiei cumpărătorul trebuie să transfere fonduri din contul lui curentîntr-un cont denumit ECash Mint. Sistemul ECash este gestionat de titular iar banca ţine evidenţafiecărei retrageri şi a fiecărui depozit Mint. Banca nu poate să ştie utilizarea ulterioară a banilor electronici eCash.

ECash constă în interacţiunea dintre trei părţi:• banca emite şi valideaza monedele existente şi schimbă monedele reale pentru eCash;• cumpărătorii, care au conturi în banca din care pot încărca monede eCash sau în care pot

depune monede eCash;• vânzătorii, care acceptă monede eCash în schimbul unor bunuri şi/sau servicii.

5. NETCASH NetCash se bazează pe mai multe servere de monede la care se poate face schimbul unor cecuri

electronice în monedă electronică. Net Cash implică următoarele entităţi: cumpărătorul, vânzătorul,serverul de monedă.

Serverul de monedă ţine evidenţa tuturor seriilor de bani emişi de el. Astfel, validitatea şi dublacheltuire pot fi verificate de fiecare dată când se face o cumpărare sau un cec electronic se schimbă cu

bani electronici. Seriile de bani utilizaţi se şterg din baza de date şi se înlocuiesc cu serii noi.Tranzacţiile de cumpărare folosind NetCash se realizează în 4 faze:• cumpărătorul trimite vânzătorului în cadrul mesajului de plată monedele elctronice;• vânzătorul verifică validitatea monedelor electronice primite trimiţându-le serverului de

monedă pentru a le schimba cu alte monede electronice sau cu un cec;• serverul de monedă verifică dacă banii sunt valizi consultând baza sa de date şi va returna

vânzătorului alte monede electronice noi sau un cec;• primind bani sau cecul, vânzătorul este sigur că a fost plătit de cumpărător şi va returna

acestuia o confirmare.




CARDUL INSTRUMENT DE PLATĂ

Cardul este definit ca un instrument de plată electronică, respectiv un suport de informaţie standardizat, securizat şi individualizat, care permite deţinătorului sau să utilizeze disponibilităţilebăneşti proprii dintr-un cont deschis pe numele său la emitentul cardului ori să utilizeze o linie decredit, în limita unui plafon stabilit în prealabil, deschisă de bancă în favoarea deţinătoruluicardului, în vederea efectuării următoarelor operaţiuni:

• retragerea de numerar, respectiv încărcarea şi descărcarea unitătilor valorice în cazul unuiinstrument de plată de tip monedă electronică, de la terminale ATM, de la ghiseele bănciiacceptante sau de la sediul unei instituţii obligată prin contract să accepte instrumentul de

plată electronică;•

plata bunurilor sau a serviciilor achiziţionate de la comercianţii acceptanţi prin intermediulterminalelor POS;• transferurile de fonduri între conturi, altele decât cele ordonate şi executate de instituţiile

financiare, efectuate prin intermediul instrumentului de plată electronică.Cardul este un instrument de plată care mijloceşte transferul de monedă de la debitor la creditor.

Cardul este un instrument de plată care permite efectuarea unui număr nelimitat de tranzacţii spredeosebire de instrumentele de plată pe suport hartie care sunt legate de o singură tranzacţie, iar transmiterea informaţiei/bani este electronică.

Cardul conţine elemente de securizare şi de individualizare încorporate pe suprafaţa sa care săasigure următoarele caracteristici obligatorii:

• suport fizic din material plastic şi cu dimensiuni standard;

• aversul care conţine numărul cardului, numele şi prenumele posesorului, data expirariivalabilitatii [LL/AA] şi elemente destinate informării (sigla proprietarului de marcă,denumirea şi/sau sigla emitentului, o hologramă de securitate tridimensională);

• reversul care conţine o bandă magnetică pentru înregistrare şi/sau un microprocesor integrat,un panel de semnatură;

• pentru asigurarea interoperabilităţii sistemelor de plăţi electronice emitenţii trebuie săfolosească numai standarde EMV (Europay, Mastercard, VISA).

Cardurile din punct de vedere tehnic sunt de două feluri:• carduri cu bandă magnetică;• carduri cu microprocesor.

Cardurile cu bandă magnetică sunt cele care au pe verso o bandă magnetică prin care serealizează procesul de citire şi de transmitere prin linie telefonică a datelor (codul BIN - Bank Identification Number, codul PIN - Personal Identification Number, numele şi prenumeledeţinătorului, caracteristicile cardului - debit, credit, data expirării, alte date privind securitateacardului). Cardurile cu bandă magnetică au dezavantajul că pot fi falsificate şi utilizate în modfraudulos, ceea ce reprezintă un risc pentru posesor. Codul PIN este un număr atribuit de bancă

pentru identificarea deţinătorului şi se utilizează de acesta atunci când foloseşte cardul la un terminalavând rolul de semnatură electronică a deţinătorului.

Cardurile cu microprocesor, cunoscute şi sub numele de SMART CARDS sunt cele dotate cuo memorie ce cuprinde patru zone de stucturare a informaţiei, după cum urmează:

• informaţii neconfidenţiale (elemente de identificare a emitentului, numarul de cont al

titularului, termenul de valabilitate etc);• informaţii confidenţiale (disponibilul în cont);• informaţii inaccesibile (PIN, alte chei de codificare);




• inregistrări care cuprind informaţii unice privind tranzacţiile.Cardul cu microprocesor prezintă o serie de avantaje faţă de cardul cu bandă magnetică cum ar

fi: reduce al minim a riscul falsificării şi intăreşte controlul în momentul folosirii, are o capacitatesporită de stocare a unui volum destul de mare de date ceea ce permite extinderea serviciilor electronice.

Cardul hibrid (dual card) este cardul care conţine atat banda magnetică, cat şi microprocesor şi care permite efectuarea unor operaţiuni combinate, specifice fiecărui tip de card.

Cardul co-branded este emis de o bancă împreună cu o entitate care, de regulă, are ca obiect principal de activitate comerţul sau prestările de servicii.

Cardul de credit, un instrument prin care plăţile se fac dintr-un credit acordat de bancaemitentă sub forma unei linii de credit revolving. Limita de creditare se stabileşte la emiterea carduluiîn funcţie de solvabilitatea clientului şi de istoricul pe care acesta îl are în relatiile cu banca.Rambursarea se face lunar, în proporţie de cca. 20% din creditul existent în sold la finele lunii, astfelca pentru creditele primite şi rambursate în cursul lunii nu se percepe dobanda. Dobanda este cea

practicata la creditele pe termen scurt iar comisioanele sunt cele standard ale bancii (taxa emitere

card, taxa anuală de utilizare, comisioane pentru operaţiuni de plăţi interbancare şi eliberări denumerar, taxa eliberare extras cont). Cardul de credit este destinat cu prioritate pentru plata mărfurilor şi serviciilor.

Cardul de debit este un instrument prin care plata se face în limita disponibilului existent încontul de card şi se foloseste atât la efectuarea plăţilor pentru bunuri şi servicii, cât şi la retragerile denumerar. În cont trebuie păstrat un sold minim intangibil care se majorează prin transfer din contulcurent. Pentru disponibilităţi, posesorul primeste dobanda la vedere iar pentru operaţiunile de plăţi şiretrageri de numerar se percep comisioane şi taxe pentru diverse servicii.

Cardul de debit cu descoperi re de cont (overdraft) permite efectuarea plăţilor pestedisponibilităţile băneşti din contul de card, într-o anumită sumă asimilată creditului. Se foloseăte încazul cardurilor pentru salarii care se alimentează direct cu sumele virate de angajator. Descoperiera

de cont pentru salarii se rambursează la virarea salariului în luna următoare. Garanţia rambursării esteasigurată de angajator.Carduri multifunctionale sunt acele carduri de debit care se folosesc la plăţi, retrageri de

numerar, garantare şi alte operaţiuni de debit.

EMITEREA CARDURILOR Emiterea cardurilor este o operaţiune mai complexă care include încheierea convenţiei de card,

confecţionarea cardului, deschiderea contului de card, transmiterea informatiilor la centrul deautorizare şi la institutitiile internationale şi apoi eliberarea cardului.

Conventia de card este un contract scris între bancă şi posesor în care se prevăd: tipul de cardşi modul de folosire a acestuia, contul care se deschide, sumele minime de mentinut în cont (cardul de

debit), tipurile de tranzacţii care se efctuează (achizitionare de bunuri, retragere de numerar, transfer de fonduri între conturi, constituire de depozite, rambursări de credite, plata de dobânzi), sumelelimita minime/maxime pentru o operaţiune, tipurile de taxe, comisioane, dobânzi precum şi drepturileşi obligaţiile părţilor. Deţinătorii trebuie să aibă posibilitatea să obţină informaţii, privind solduldisponibil, identificarea tranzacţiei, locul şi data acesteia, valoarea tranzacţiei (suma platită, retrasă,transferată), rata de schimb în cazul tranzactiilor în valută.

Cardul este proprietatea emitentului, aceasta având o serie de obligaţii, precum păstrareasecretului codului PIN şi a parolei, a datelor despre card şi deţinător, păstrarea evidenţelor privindtranzacţiile, să asigure mijloacele tehnice şi să efectueze operaţiunile conform contractului, să pună ladispoziţia deţinătorului, documentele privid tranzacţiile etc.

Confectionarea cardurilor are loc la banca emitentă care dispune de cărti de plastic produsede firme specializate şi autorizate în acest scop. Pe carduri, banca imprimă cu echipamente speciale,numele şi prenumele beneficiarului, numărul cardului, data expirării, precum şi datele de identificaredin banda magnetică.




Deschiderea conturilor titularilor (persoane fizice) are loc după semnarea convenţiei. Toateoperaţiunile de încasări şi plăţi trebuie să se desfăşoare prin conturi distincte pentru carduri (conturide card) pentru a se cunoaste mişcările debitoare şi creditoare şi soldul acestora. Deschiderea unuicont de card nu este conditionată de existenta la aceiaşi bancă a unui cont curent, fiind frecventesituatiile în care o persoana are conturi de carduri la mai multe bănci şi cont curent la una dintreacestea. Contul de card se alimentează la deschidere cel putin cu suma minimă obligatorie dementinut în cont şi prevazută în conventie. Alimentara contului de card se face de titular prin transfer din contul curent sau automat de bancă pană la nivelul plafonului convenit cu titularul. Inchidereacontului de card are loc la cererea titularului sau din initiativa băncii, dacă se produc evenimente careimpun acest lucru.

OPERAŢIUNI DE RETRAGERE DE NUMERAR Pentru retragerile de numerar cu carduri se folosesc echipamente electromecanice, echipamente

de transmisie şi softuri informatice care asigură circulatia informatiei şi eliberarea numerarului.Echipamentele electromecanice sunt automatele programabile ATM (Automated Teller Machine),CD (Cash Dispencer) şi automatele de schimb valutar.

Automatul bancar ATM este un echipament pentru eliberarea de numerar sub formă de bancnote, precum şi transferuri de fonduri pentru plăţi de servicii, furnizarea unor informaţii de contşi consultanta bancara.

Fluxul operaţional pentru eliberarea numerarului este următorul:• introducerea cărtii de plată în nişa pentru carduri;• tastarea PIN-ului (se admite numai o singură greşeală de tastare, la a doua greşeală cardul se

reţine de ATM);• tastrea sumei dorite care nu trebuie sa depăşească limita prevazută;• eliberarea numerarului şi debitarea contului personal de card;• eliberarea chitanţei;• restituirea cărtii de plată.În ceea ce priveşte operaţiunile de plată sau informaţii de cont cele mai frecvente se referă la:• plata facturilor pentru servicii de telefonie, electricitate, gaze etc;• rambursarea ratelor de credite, plata dobânzilor, comisioanelor etc;• obţinerea de extrase de cont şi alte informaţii de cont;• operaţiuni de cash management.Operaţiunile de plăţi la comercianţi reprezintă esenţa cardurilor, înlocuind numerarul sau cecul

cu operaţiuni on-line şi implică o relatie tripartita: comerciant, beneficiar şi bancă. Comercianţii auasigurată plata prin confirmarea primită de la bancă iar beneficiarii s-au achitat de obligaţia de platăîn câteva secunde. Echipamentul de la comerciant este de tip EFTPOS (Electronic Funds Transfer atPoint of Sale) sau uzual POS.

produse si servicii bancare rezumat

Documents