curs 6 produse si servicii bancare

8/14/2019 curs 6 produse si servicii bancare

1/18

8 PRODUSE DE TREZORERIECASIERIA BANCARA

Trezoreria bancard reprezintd activitatea de gestionate a activelor gi pasivelor

mouetare ale bdncii in vederea asigurdrii capacitdlii de platd, valolificdr.ii lesurselor

disponibile gi prevenirii riscurilor de lichiditate gi de piafd. Activitatea de tr-ezorerie edesfbgoarS. tdt n interesul propriu al bdncii, cdt si al clienlilor prin produsele qi serviciile

oferite acestora. Din acest punct de vedere operaliunile de trezolerie se pot gt-upa n trei

categorii: operafiuni pentru managementul ichiditAfii bancare; operafiuni pentr-u lienteld;

gi operaliuni speculative.

Trezoreria actioneazd,pe iala monetard gi pe cea de capital gi necesitd un personal

specializat in tranzacliile financiare de pia16. Pentru activitatea cle trezorerie, in cadr-ul

bdncii funclioneazd un departarnenet specializat in operaliuni pe pielele locale gi

ir+ternalionale are are ca obiective plincipale, managementul: ichiditafii, inclusivnunterarul, ratei dobAnzii, cursului de schimb valutar, structurii valutale a activelor. gipasivelor'. Activitatea de gestiune se desftgoard centralizat, n cadrul Departamentr-rlui le

trezorerie cale elaboreazd, olitici, proceduri, studii gi analize, pregdtegte eciziile careulmeazd a se lua in funclie de competenle gi efectueazd tranzacliile. in cadrulDepafiarrentului de trezorerie, activitatea se desfrgoard pe doud planuri: front-office(arbitraj) in care ac[ioneazd. dea]erii care fac tranzacliile financiare gi back-officepersonalul are ine evidenla contabild gi efectueazd econtdrile.

Pentru clienlii bdncii, activitatea de trezorerie este cunoscutd sub numele de "cash

management"sau "private banking" cu sensul de managementul lichiditelii privincl

clientela.

8.T CASH MANAGEMENT/PRIVATE BANKING

Cash management/private banking reprezintd activitatea cle plasare sautranzaclronale disponibilitdfilor, n lei sau valutl, ale clienfilor, personae r,rridice satrfrzice, a cererea cestora, ebaza unei convenlii incheiate cu banca n care se prevdd ipul

gi condiliile de plasament/tranzaclie, odul de suportare a riscului gi comisionul detlanzacfie. Aceastd activitate se adreseazd lienlilor cu disponibulitdli mai mari, in

92


2/18

RomAnia minimum 40.000 , iar in strdinf,tate 100.000 , oferindu-se o gama foarte largd

de produse pentru piafa monetar6 gi de capital, de la cele tradilionale ca depozite,

schimburi valutare, servicii electronice de pl61i, p6nn la cele mai sofisticate plasamente

financiare, nclusiv asistenld inanciard de specialitate. Pentru administraea acestor esurse,

bdncile dispun de un personal de specialitate, consilieri de relatafii, care gestioneazd nul

sau mai mulli clienli in func1ie de resursele acestora. Produsele principale de cas_hmanagement/private anking oferite de bdnci clientelei sunt urmfltoarele:

Piala monetard

- plasarea de depozite a bdnci, nclusiv certificate de depozit;

- schimburi valutare;

- cumpdrarc/vdtuare e numerar;

- trarrzacfii inanciare speculative;

- tranzacfii cu metale prefioase;

- servicii de consultanld.

Piala de capital

- plasamente n titluri de valori;

- hedging cu instrumente inanciare derivate;

- tratuacfii bursiere speculative;- custodie de titluri de valori.

- servicii de consultanld.

Pentru exemplificare, prezentdm mai jos oferta de private banking a trei bd.nci.cleprim rang, de pe piala nternafionald:

CITI GROUP FI-Y

- activitafibancare

- irnprumuturi

ING AMSTERDAM DEUTCHE BANK FR- administrare nvestilii - consultanld activd

- administrare portofoliu - administrare portofoliu- administrare nvestilii . planificare ensii

- planif.proprietdlii - imprumuturi(activ. mobiliare) - planific.averii

- investifiialtemative

- fondurimutuale

- activitate ancald

- serviciide rust - servici pecialeGama de servicii este mai mare gi cuprinde alte tipuri de activitdli ca: planificare

financiard, planificarea mogtenirii, servicii testamentare i de executor.i, ervicii cle

impozite personale., sigurdri, ervicii financiare pentru expatriafi, activitati cu privire lafarrilie gi afaceri, epozitare i tranzaclionare urginumismatic[ etc.

93


3/18

Plasarea de depozite

Bdncile pot efectua depozite la alte blnci (in numele b[ncii sau al clien]ilor), pe

diverse termene gi niveluri de dob6nzi, potrivit condiliilor cerute de clienfi, dar numai

pentru sume peste o anumitd limitA. Bdncile consiliazd clienlii gi le recomandd cele mai

bune plasamente n func{ie de evolulia previzibild a dob6nzii dar gi de solvabilitatea bdncii,

insd opfiunea gi riscul aparfin clientului. Dacd un client dorege sd oblind cAt mai repede

sumele din dobdndd, atunci cele mai atractive sunt depozitele cu plata lunard a dobAnzii

sau certificatele de depozit cu discount (plata anticipatl a dobdnzii) sau dacd doregte un

depozit pe termen scurt, dobdnda ecomandabild va fi cea variabild, iar pentru depozitul pe

termen lung dob6nda fix6. Trezoreria este bine informatd gi poate oferi achizilionarea

olicdrui produs de pe piald, dupd cum doreqte clientul, intotdeauna nsolitd de sugestia

plofesionala privind gradul de eficienfd gi cel de risc. Sumele se vireazd de cdtle client dincontul curent al acestuia intr-un cont curent de trezorerie in vederea efectuar'ii

plasamentelor.

Schimburi valutare

Operafiuni de schimb valutar se pot efectua a orice bancd. Cursurile de schinib se

stabilesc n funclie de cursul bdncii centrale cu o abatere de t 5%. in general, bdncile

curnpdri valutd sub cursul bdncii centrale gi vdnd peste acest curs, n funclie de concurenla

de pe pia!6, la care se adaugd un comision. Orice schimb valutar presupune pentm bancddoud operafiuni: de cumpdrare a vaiutei de la client qi de vdnzare a valutei solicitate. Pentru

sutne mai importante, clienlii pqt- opta pentru mai multe variante valabile pentru o zi,

astfel: peste cursul de x lei/valutd, a cursul cuprins ntre x qi x*n, la cel mai bun curs.

Banca poate consilia clienlii nu numai in legaturd cu cursul valutar cel mai bun, dar gi in ce

plivegte structura valutard a resurselor acestora, pe baza studiilor de piald ale b6ncii, in

vederea diminuarii efectelor negative ale evolufiei cursului de schimb.

Deficit - excedent de numerarin activitatea curent6, orice bancd se afld pemanent in una clin cele doud situalii:

deficitard sau excedentard de numeiar gi mai rar sunt situaliile de echiliblu care nu este

decAt ernporar pentrtt c6teva zile. Acest dezechilibru se regleazd prin atragerea sauplasarea

de depozite in numerar de pe piala interbancard sau de la sucursalele bdncii centrale. n

general, fiecare bancd are o politicd proprie de trezorerie prin care iqi regleazS. eficitul-

excedentul de numerar prin transferul fondurilor intre unitdlile bancare, mai intAi la niveljude{ean, apoi nterjudelean i in final la nivel central. Datoritd costului ridicat

de tlansportal numerarului, de multe ori reglarea se ace pe plan local interbancar si numai excedentul

94


4/18

se ransfer6 n alte ocalit[1i.

Plasamente n titluri de valori

Banca centrald permite bdncilor comerciale sE efectueze astfel de operaliuni pentruclienli, dar fiind o activitate specific[, deosebitd de cea bancard, are o porrdere scdzutd.Bdncile mari $i-au creat insd subsidiare care opere z6.pe piala de capital pentr-u clienliibdncii "manrld" 9i le asigurd astfel cle plasamente intr-o gam5 variatd, tr'a'zacliispeculative, consultanld de specialitate etc.

Custodie

Bdncile comerciale pot desfbqura gi activitdli de custodie pentru titlurile de valori,ins6 numai cu autorizarea omisiei Nationale a valorilor Mobiliare.

8.2 CASIERIA BANCARA

Activitatea de casierie bancard este o formd a circuitului numerar.ului pr-in careacesta rece de a un client a altul prin intermediul casieriei bancare. Activitaea de casierieeste cea mai veche activitate bancari gi este prezenti n toate bdncile comerciale. eea ce acleat maginea cd banca nseamnE n primul rAnd casierie.

in practicd, activitatea de casierie se organizeazii dupd doud concepte privinct

relaliile cu clienlii: ghigeul unifunclional gi ghigeul multifunctional.Ghigeul unifuncfional

Ghigeul unifunclional presupune ca toate operaliunile de incasdri gi pld1i, ncliferentde valoarea acestora, E se efectueze prin ghigeele de casierie, al operaliunile cle contlegate de acelagi nstrument sd se deruleze prin ghigeele operative de decontdri. in acestconcept, clientul trebuie sE se prezinte la doud ghigee pentru un singur serviciu, ceea ceinseamnd un timp mai mare de stalionat n bancd, aqteptarea a dou6 ghigee qi o aglomerarea spaliului bancar.

Acest sistem se practicd n ldrile cu un volum mai mare de numeral.Ghigeul multifunclional

Ghigeul multifuncfional permite ca toate operaliunile de cont gi cele de casierie, clarnumai de valori mai mici, sd se efectuezelaun singur ghigeu. Avantajele sgnt m'ltiple, atAtpentru clienli cdt gi pentru bancd, respectiv operativitatea se mdregte semnificativ, timpulde stalionare n bancd se reduce gi cleqte posibilitatea deservirii unui numdr mai mare cleclienli. La casierie urmeazd d se efectueze umai operaliunile de valori mai mari, precumcolectf,rile de numerar de la agenlii economici, pldli in numerar pentru salarii (societdti

cle

9)


5/18

construcfii), operaliunile de schimb valutar etc. Aceste sistem se practicd in ldrile cu unvolum redus de numear.

Activitatea de casierie se desfEgoard prin serviciul de casierie care are doud

compaftimente: asa de circulalie gi tezaurul. Acest serviciu este condus de casienrl sef(casierul entral)

8.2.1CASA DE CIRCULATIE

ORGAIIIZAREA CASEr DE CIRCULATIE

Casa de circulatie cuprinde intreaga activitate de casierie din cacfu.ul dncii si 'cuprinde boxele de casierie, ghigeele multifunciionale, biroul de verificatori, gicompaftimentul de transpofi de valori.

Boxele de casierie

Boxele de casierie sunt spalii inchise care permit activitatea unui singur casier.Boxele sunt protejate cu geamuri antiglor4 gi structuri metalice care asigurd o pr-oteclie

total6. Accesul se face printr-o uge securizat6 care ?n timpul programului r6m6nepennanent uchis6. Relalia cu clienturl se stabilegte printr-un sertal de primiVrestituit banii I

qi prin microfon. in interior, boxa este dotatd cu mobilier de lucru, compurer cuimprimantd, maqini de numdrat bani gi verificat autenticitatea bancnotelor, un seif pentru i

depunerea anilor gi un echipamaent entru declangarea lar.mei.

Ghigeul multifuncfional

Ghigeul multifuncfional este dotat cu un mobilier de lucru, computer gi imprirnantd,echipamente de numdrat bani gi de verifcat autenticitatea bancnotelor, precum qi u1 seif cuseltare pentru depozitat bani cu comandi electronic6 gi echipament pentru declangarea

alannei.Biroul de verificatori

Biroul de verificatori este o incdpere dotatd cu mobilier de lucru (mese cu geamuriciespdrlitoare entru fiecare loc de murcd) la care lucreazd numdrdtorii cle bani. in acestespafii se instaleazd gi echipamentul automat de sortat gi verificat autenticitatea banilornumit sorter (echipament care dispune de camere optice de verificat bancnotele drqrddiverse detalii de culoare, desen, transparenld., imensiuni, echipament de m[suratgrosimea artiei etc cu rejectarea elor necorespunzdtoare).

Compartimentul de transport valori

96


6/18

Compartimentul de transport valori are in dotare magini blindate cu stalii de

recepfie-ernisie, chipamente entru personal de protecfie anti glon! etc.

OPERATIUNI DE CASIERIE

Deschiderea casei de circula{ie

Casa de circulafie incepe sd funcfioneze prin preluarea de la tezaur a rezervei de

casd, a genlilol sigilate gi a registrelor de eviden{d a operaliunilor de casierie. Rezerva de

casd se distribuie casierilor operativi pentru a putea incepe activitatea zllnicd., genlile

sigilate se predau controlorului verificator pentru verificare qi nurndrare iar legistrele

rdm6n la casierul gef. Acest transfer de gestiune de la tezaur la compartimentele operative

se nscrie n registre speciale pentru migcarea numerarului.

Opera{iuni de ncaslri

Operaliunile de incasdri (depuneri de numerar) se fac pe baza documentului

dispozi{ie de incasare care se editeazd electronic de cdtre operatorul/casier din front-

office in care se nscrie numele clientului, numdnrl de cont gi suma depusd. Dupd ncasarea

sumei de cdtre operatorul/casier, lientul semneazd e document gi primegte un exemplar

drept chitanld, originalul rdmdndnd n bancd pentru arhivare. Concomitent cu editarea

dispoziliei de incasare, uma se nregistreazdinjurnalul de casi gi in contul clientului.Acest procedeu este valabil pentru persoanele rzice gi agenlii economici cale depun sume

mai rnici.

Agenlii economici care depun sume mai mari, ca magazinele comerciale,

supermaket-urile, enziniriile folosesc procedeul genfilor sigilate in care se deprur banii

gi separat se intocmegte dispozilia de incasare nsolitd de un borderou monetar. intle

bancd qi agentul economic se ncheie o conven{ie scrisd n care se menlioneazd ondiliile

de pregdtire a numerarLllui, e sigilare a genfilor, modul de predare a acestola a bancd saula agentul colector, precum gi documentele aferente. Clientul mai depune b[ncii gi

specimenul igiliului care va fi folosit n relalia cu banca, Gen{ilesigilate se depun a bancd

fie direct de client fie se colecteazd. e cdtre banc[.

Colectarea de cdtre bancd se face cu magini speciale de transport valori (magini

blindate), care au asiguratd azil narmatd gi un casier colector pentru gestiunea anilor.

Casierul colector preia de la sediul clientului geanta sigilatd gi dispozilia de incasare cn

bordeloul, verificdnd numai integritatea genlii gi aplicarea sigiliului convenit. La bancd,

casierul colector predd genlile gi documentele asierului de la casa de zi care nregistleazd

97


7/18

operaliunea de incasare n jurnalul de cas5. i in contul clientului. Casierul predd geanta

imprerurd cu documentele contolorului verificator, care dupd o nou[ verificare procedeazd

la deschiderea genlii gi numdrarea banilor. in situalia in care genlile se predau la casa cu

program prelturgit sau a casa seral[, procedurile sunt aceleaqi u cele de la casa de zi, cu

deosebirea cd operaliunile se nregistreazi cu data zilei urmdtoare, ar genlile se pdstleazd

peste noapte n tezaur gi se deschid pentru numdrare a doua zi.

Operafiuni de pl5fi.

Operaliunile de pl51i eliberare numerar) se fac pebazaurmitoalelor instrurrente de

platd: dispozi{ia de plati, ceeul pentru numerar, cambia gi biletul la ordin.

Dispozilia de plat[ se editeazd de operatorul/casier in front-office, la cererea

clientului, se verifcd existenfa disponibilului in cont, se efectueazd utomat nregistrarea in

jumalul de casd gi in contul clientului, dupd care are oc validarea de cdtre back-office,

semnarea ispoziliei de platd de cdtle client gi eliberarea numerarului.

Operaliunile de platd pebazd, de cec, cambie gi bilet la ordin sunt identice cu cele

pentru dispozifia de platd, cu deosebirea cd aceste nstrumente de platd sllnt pe suporl

hdltie qi operatorul/casier din front office trebuie sd semneze pe documente pentrtr

acceptare, back office-ul pentru validare gi apoi urmeazd eliberarea sumei. Clientul

semneazd pe document cd a primit sulna, dupd care operatorul/casier face menliunea

,,achitat" gi semneazS. nstrumentul de platd astfel procesat r[mAne in bancd pentnrarhivare.

inchiderea casei de circula{ie

La sfArgitul zilei, casierii operativi gi controlorul verifcator predau casierului $efsitualiile de migcare a numerarului (incasdri gi plefl) cu soldurile respective care se

confrunti cu jumalul de casd din back-office gi monetarul casierilor. Aceste situalii se

opereazd. n registre gi are loc descircarea de gestiune a casierilor operativi gi controlorulr-ri.

Documentul principal de evidenld al casei de circulalie este Registrul ,,Situa{iacasei de circula{ie gi a altor valori existente n tezaur" in care se nscriu zilnic, in formd

centralizatd., ncasdrile, pldlile gi soldul, structura pe cupiuri a soldului qi celelalte valori

existente n tezaur. in situafie se mai inscrie plafonul de casd (lirnita superioard a

numeratului care poate fi pdstrat de unitatea bancard) gi soldul casei de circulatie,

stabilindu-se devierile fa1[ de plafon. Aceste informa]ii sunt foalte utile pentru

managementul umerarului, atdt pe plan ocal cdt gi central.

Pentm estimarea volumului de operaliuni care se vor derula zlInic princasa de

circulalie se olosegte raficul de incasiri qi pld{i in numerar intocmit pe o perioadd cleo

98


8/18

lunl pe baza nformafiilor oblinute de la clienfi. Excedentul sau deficitul zilnic se regleazd

prin transferurile de fonduri cltre sau de la alte sucursale, potrivit planului prirnit de la

trezoreria centralei b[ncii.

Rezerva de casl

Rezerva de casd reprezintd refinerile de monedd de cdtre fiecarea unitate bancard

pentru reluarea activitdfii in ziua urmdtoare gi pentru acoperirea unor v6rfuri de plali in alte

zile. Aceasta se determind a nivelul mediei zilnice de pldli dintr-o lund reprezentativd gi

poate varia in func1ie de factorii specifici locali. Rezerva de casd eprezintd o imobilizare

de fonduri necesrd dar trebuie sE se menlinE. a un nivel cdt mai sc6zut.

Redistribuirea excedentului de casi

Redistribuirea excedentului de casd se face potrivit planului transmis de centlala

bdncii care cunoagte erinlele bdncilor din relea, deci o redistribuire intrabancard. Planul cle

redistribuire se elaboreazd e baza principiului costului minim de transport, tabilinclu-se

traseele ele mai avantajoase. n ce privegte plasarea e piafd, aceasta re loc nurnai di1

dispozilia centralei bdncii, fie la nivel local, fie prin transfer ?n alte localitdli. Unitaflle

bancare excedentare rimesc cea mai mare parte din veniturile realizate prin valodficarea

numeratului. Practica a dovedit cd, excedentul este o surs[ sigurd de venituri, deoarece ntr

implicd riscuri majore de plasament, iar veniturile sunt imediate. De aceea, unitdlile

bancare cu excedent sunt gi cele mai profitabile, iar realizarea unui excedent cdt mai mare

rdm6ne un obiectiv prioritar pentru orice manager bancar.

8.3 TEZAURUL BANCAR

Pdstrarea numerarului gi a altor valori se face in mod obligatoriu in tezaur, iar i1

lipsa acestuia, n camete tezaur cu case de bani prevdzute cel pulin cu doud chei. Tezaurul

este ocul cel mai bine protejat din bancd qi are un regim riguros de acces i control.Bunuri care se pistreazd in tezrur. Bancnotele se pdstreaz[ pe cupiui

(1,5,10,100,200,500 ei) n pachete e 100 buc6!i, ambalate po i n gopuri de 100 pachete,

iar moneda metalic[ in sdculefi. Atat bancnotele cAt gi moneda rnetalicd deteriorate se

pdstreazd eparat n vederea ransmiterii a banca centrald. Metalele prelioase e pdastreazd

itr casete e feluri de metale. n tezaur se mai pdsteazd,titluri de valoare, acfiuni, certificate

de depozit, carnete de cecuri, contractele de credit gi de garanfie. Genlile cll numel.ar

primite de a casa serald e pdstreazd n tezaur pin6. a doua zi, cdnd se pledau a casierie.De{inerea cheilor Eia sigiliilor de la tezaur" Tezaurele unt plevdzute u trei chei,

99


9/18

cu dantuare specialA, care se delin de directorul adjunct, contabilul gef gi casienrl gef,

Defin[torii de chei mai au gi c6te un sigilu de metal pe care este gravatn unclia lor cu care

se sigileaz[ uga de latezaur. Cheile gi sigiliile se pdstreazd e fiecale de{indtor n seifliri

separate n cadrul bdncii iar dublurile se depun n casete sigilate la o altd unitatea bancarh.

Deschiderea tezaurului se face de cei trei defindtori de chei in prezen{a pazei care

are acces numai in ante tez-aur. Mai intdi se se verific6 integritatea sigiliilor, apoi se

dezarmeazd isternul de alarmd qi se descuie u$a. Accesul in tezaur este permis numai celor

trei delindtori de chei gi a personalului dncii care ransportd unurile. Numele persoanelor

care au nn'at n tezaur se nscrie intr-un registru.

inchiderea tezaurului se face tot de cei trei delin6tori de chei. Directorul acljunct

are obligalia sd verifce prin sondaj concordanla alorilor cu registrele definute de casierul

gef. n prezen[apazei se ncuie uga, se aplicl sigiliile gi se armeaz[ sistemul de alarmare.

Persoanele are au participat a inchiderea ezaurului semneazd n registrul de predare-

primire p entru pazr tezaarului.

Gestiunea tezaurului revine casierului gef. Acesta fine registrele de eviden!6

privind activele din tezaur, orgarizeazd primirile sau eliberdrile de numerar cdtre casierii

operativi, colectarea numerarului de la clienfi, expedierea excedentului a alte unitdti

bancare sau alimentarea cu numerar de la acestea, precum gi transportul bancnotelor

deoleciate a banca centrald.

100


10/18

9 SISTEMULPLATILOR NTERBANCARE

9.1 SISTEMUL DE PLATI

Sistemul de pldli este ndisolubil legat de monedd, ar evolufia acesteia a determinat

aparilia si perfeelionarea sistemului de pl61i ca un cadru organizat al transfemrilor

monetare n scopul finalizdrritranzacliilor economice. Primele elemente ale unui sistem de

plnli au apdnrt sub forma unor practici general acceptate, poi a unor reguli scrise elaborate

de conducbtorii statelor, mai tarziu de bdnci qi in final de autoritSlile monetare ca institufii

specializate ale statului. Dacd primele semne au apdrut in perioada monedei metalice

firractici de confeclionare gi de schimb), despre un sistem putem vorbi numai dupd apaliliamonedei sclipturale gi conturarea unui sistem bancar in a doua jumdtate a secolului al

XVII - lea, n Italia, Anglia gi Olanda, care sd reglementeze elaliile dintre bdnci. Sisternul

de pl61i a devenit repede o componentd importantd a sistemului monetar, asiguldnd

circulalia banilor' gi transferul de active monetare intre participanfii la tranzacliile

economice.

Prin natura lor, relaliile in cadrul unui sistem de pldli surt rela{ii pecuniare

expdrnate prin moned[ gi se considerd indeplinite numai atunci cAnd plata a devenitdefinitivi qi irevocbili. Relaliile din cadrul sistemului de plali au gi o impoltanld uridici

deosebitd, ntrucAt asigurd transferul de proprietate asupra activului bani de la

cunrpdrdtor avdnzdtor. Acest serviciu de intermediere presupune calitatea de mandatar a

bancherului pentru ransmiterea, a timpul fixat, a unui activ monetar, banul informafie.

PIAlile se bazeazd, pe fiduciaritatea in monedd gi in sistemul monetar a tuturol

participanlilor a circuitul monetar gi pe responsabilitatea supra monedei asumatS. e stat

prin banca centrald. Aceastl incredere in monedd gi in banca centrali constituie baza

evolu{iei sistemului de pl[{i.

Sistemul de phli a fost definit in diverse variante n funclie de evolulia rnonedei gi,

a telinologiei de inregistrare qi de transfer a acesteia. Cea mai lecent[ definilie este a

Comitetului pentru Sisteme de Phli din iadrul Bdncii Reglementelor nternafionale,

potrivit cdreia sistemul de pl[{i reprezinti un set de aranjamente pentru descdrcarea

obligafiilor asumate de agenfii economici cu ocazia procurdrii de resurse reale ori

financiare, altfel decfft prin barter, deci prin transferal titlului de proprietate asupra

unor active, catre, n virtutea faptului cd sunt larg acceptate sunt cunoscute sub

numele de bani. Aceastd definilie este arg acceptatd, tdt de organismele nternalionale

101


11/18

din domeniu, cdt qi de b6ncile cenhale din cadrul Uniunii Europene.

Sub aspect eoretic, sistemul de plali are doud funclii complementare:

- intermedierea tranzacfiilormonetare

-garantarea pldfilor in

scopul inatizdrii schimbuluiIntermedierea are oc prin agentii bancari (bdncile comerciale) gi agenlii nebancari

(companii de pld1i, brokeri, pogt5 etc) care efectueazd servicii de transfer de fonduri gi de

stingere a obligaliilor de platd, n timp ce garantarea ste asiguratd de banca centrald plintr-

ur mecanism privind frnalizarea uturor decontdrilor. Aceste func{ii asigurd nonnalitatea

unui sistem de pldli gi diminueazd iscurile care pot produce perturbalii.

Structura sistemului de pH{i. Arhitectura sistemului de pldli are o formi

piramidald, la bazd. iind entit{ile din economia reald rurde se desfXgoard ropriu-zis

tranzacfiile, iar in vdrf banca centrald, ntre aceste doud categorii aclionAnd ntennediar.ii

financiari fErdde care sistemul nu poate uncfiona.

Participan{ii la un sistem de plafi se pot grupa n cinci categorii distincte dupd

rolul lor in cadrul sistemului, astfel:

(a) banca centrald;

(b) agenli de decontare;

(c) agenfi de compensare;

(d) sistem bancar;

(e) agenli economici gi populafia.

Baza sistemului o fomteazd agenlii economici gi populalia care desfEgoard. ctivitdli

ce dau nagtere a obligalii de plati qi acceptd erviciile bincilor pentru stingerea atoriilor.

A doua treaptd o reprezintd sistemul bancar la care agenlii economici gi populaiia au

conturi, precum gi agenlii nebancari care efectueazd, peraliuni de transferuri de fondur-i.

Treapta a treia o constituie casele de compensalie care stabilesc aporturile finale dintre

bdnci, pldtitoare sau beneficiare. Treapta a patra o formeazd agenlii de decontare, cle egula

ura din bdncile de primd mirirne din economie sau chiar banca centrald, in fturclie de

capacitatea de a gestiona un sistem de pld1i. Ultima treaptd este banca centrald care are

lolul de reglementare, supraveghere i garantare. R.elaliile dintre participanlii la un sistem

de plali sunt foarte strdnse, intre care unele sunt vizibile (relaliile dintre sistemul bancar gi

agenlii economici sau populafie), ar altele invizibile (relaliile dintre sistemul bancar cu

agenfii de compensare, genlii de decontare gi banca centrald), dar care toate concurd a

finahzarea pldlilor.

Un sistem de pldfi are mai multe componente specializate n anumite tipuri de

102


12/18

activitdli de procesare gi decontare, enumite subsisteme, astfel:

- subsistemul pldlilor multilaterale;

- subsistemul pldfilor bilaterale;

- subsistemul aselor e compensafii;

- subsistemul pldiilor in timp r.eal;

- subsistemul ldlilor pe piala de capital.

in literatura economicd se folosegte, uneori, noliunea de sistem de plali cg referirela divelse ipuri de pl61i, a de exemplu, sisteml pldlilor prin carduri, sistemnl pldlilor pri'intetnet, sistemul pldlilor online (in timp real), ceea ce este mpropriu, intruc6t aceste ipgr.ide pldli fac parte dintr-un subsistem sau altul.

Pldfile in monedi scripturall. Un sistem de pldli cuprinde, at6t oper.afiunile 1monedd efectivd, cdt gi cele in monedd scripturald. Aparilia monedei scripturale areprezentat un moment de revolufie in sistemul de pldfi prin inlocuirea in cea mai marepafte a numerarului cu informafia bani, care circuld destul de repede gi cu un grad mult maimare de siguranfd qi permite reducerea perioadei de decontare n ftinclie de parcursulpogtal 9i mai tarziu cel telegrafic. Astfel, s-a ajuns ca la sfrgitul secolului recut, pldlile i1nronedd scriptural[ sd reprezinte peste 90% din volumul total de pldli, potr.ivit datelor.Bdncii Reglementelor nternafionale. hfile in monedl scripturali sunt considerate ca

un set de servicii prestate de cltre bfinci pentru clienlii lor pe baza schimbului cleinforma{ie intre ordonator, bancher gi beneficiar in legaturi cu trnnsferul unei sumede bani gi inscrierea acesteia n conturile a cel pufin doi titulari.

Al doilea moment revolulionar il constituie aparilia plalilor electronice, dupd alDoilea Rdzboi Mondial, ca urmare a progreselor deosebite n tehnologia nfonnaticd gi decomunicalii, precum gi a cregterii apide a schimburilor economice, mplicit qi a volumullipldlilor, in ultima parte a secolului recut. Pldlile electronice au "comprimat" timpul pdni

la suprapunerea omentului ranzacliei economice cu cel al pldtii fulalile in timp real) qiau facilitat transferul online cdtre orice localie de pe mapamond. Pldlile electronice suntdefinite in diverse va"riante, intre care menliondm pe cea din literatura de specialitate - ofolm[ electronicd, complet informatizatd gi automatizatl, de organizare a relaliilor de pldli

dintre parlicipanlii la o ir:at:u;aclie, e baza unui set de reguli gi proceduri operatorii (o

definilie clard si generala), e cea a Bdncii Mondiale - operaliunile inanciare reprezilt6

utilizarea mijloacelor electronice n scopul schimburilor de informafii, al transferglui cle

sirnboluri sau reprezentdri ale valorii gi a executdrii de tranzactti ntr-un mediu comercial .(o definitie pragmaticd) i a BNR bazatd,pe ea elaboratd e UE - plata electronicft

IU J


13/18

reprezinti orice operatiune de platf, ini{iatI prin intermediul instrumentelor cleplat[

electronici prin care se pot retrage sume n numerar, efectua plifi pentru procurarea

de bunuri sau servicii, plata obliga{iilor ciitre autoritifile administrafiei publice gitransferuri de fonduri intre conturi (o definifie tehnicd).

Plata gi transferul de fonduri. intr-un sistem de pldli se face ciistinciie ltretransfer de fonduri gi platn. Transferul de fonduri se referd la orice migcare a unor sume dela o bancd la alta ftrd un scop economic, ca de exempiu, transferuri bancare pentrn

alimentdri cu fonduri a unor contuii, transferuri de bani intre persoane fizice in scopumanitar, transfer de bani de cdtre o persoan[ care lucreazd n strdindtate cdtre familia din

lara etc. Plata reprezintd nsd un transfer de fonduri cu un alumit scop economic Aicare areca efect stingerea unei obligafii financiare ntre pa4ile participante a o tranzactie, precum

gi schimbarea tatutului uridic al fondurilor.

Transferuri interbancare si intrabancare. Transferurile de fonduri pentru

efectuarea ldgilor pot avea loc intre banci diferite gi in acest caz acestea se numesc

transferuri interbancare gi au ca efect o iegire din bilanlul unei bdnci gi o intrare nbilanful celeilalte bdnci, deci o modificare patrimoniald. Transferurile are au loc in cadrulaceleiaqi bdnci, de la o sucursald a alla, se numesc transferuri intrabancare care nuniodificd situalia patrimoniald a bdncii, deci bilanJul rdmAne acelagi, oper.aliunile

reflectAndu-se umai in gestiunea elor doud sucursale.

Decontarea. Este o noliure care se folosegte n practica bancard gi se refera laincdrcarea/descdrcarea e gestiune a bdncilor participante la transferul bancar, inciiferent

dacd sunt simpie transferuri sau pldli, iar serviciul care gestioneazd laflle (back office) semai numegte gi serviciul de decontdri. Decontdrile se impart in doua mari categorii dupa

valoarea pldfilor: decontiri pe bazd bruti gi decontdri pe bazi neta . Decontdrile pe

bazd brut6' sunt cele care se efectueazd operalie cu operalie gi sunt specifice pldlilor- cle

valori mari, in timp ce decont[rile pe bazd" netd sunt cele de valori mici supusecompensdrii. Aceastd clasifcare este universald qi are drept scop sd departajeze ldlile car-e

se supun a plocedee diferite de procesare n vederea decontdrii n termene cdt mai scurte.

in ce privegte activele monetare care se tlansferd ntru-un sistem cle pld1i, acestea lint

cleanle asupra bdncii centrale (depozitele bdncilor comerciale la banca centrald) sau

creanle asupra bdncilor comerciale depozitele clienlilor la bdncile comelciale). Aceste

creanle circuld prin intermediul unor instrumente monetare denumite. in practica.

mijloace de decontare.Rolul bflncii centrale. n legltur[ cu sistemul de pldfi, r'olulbdncii centr-ale e

104


14/18

poate sintetizain elaborarea qi implementarea politicilor specifice sistemului de plali -

creditor de ultim6 instanfd, supraveghetor al sistemului gi garantor al finalizarii plafllor. in

Rom6nia, atribu{iile bancii centrale sunt stabilite prin Legea 31212004 de aprobafe a

Statutului BNR,care n ce privegte sistemul de pldli prevede: reglementarea istemului de

pldli ca un intreg, incluzAnd nstrumentele de platd; supravegherea nstrumentelor de plAli

individuale; identificarea etapelor care trebuie parcurse pentru a preveni orice situafie care

ar putea pune n pericol buna funclionare a sistemului de pl[1i; monitorizarea 9i prevenirea

riscurilor ce ar putea interveni in sistemele de pldfi gi a riscului de credit in sisternul

bancar. Din lege rcniltd cu prioritate rolul de reglementate 9i supraveghere pentru

pr.evenirea iscurilor in vederea rnenlinerii sub control a intregului sistem. In RomAnia,

banca centr-ald are qi rolul de agent de deconatare gi agent de compensare, deqi aceasta

ultirnd activitate a fost externalizatd cdtre TRNSFOND, dar se desfbgoard a activitate de

mandat gi sub numele BNR.

Sistemul de pl6{i in Rominia. Pldfile fErd numerar apar a inceputul secolului al

XVlil-lea gi primele atestiri doctrmentare orbesc despre casele de nego! de la Bucurepti

in anul 1700, Braqov gi Sibiu in i750, unde circulau prin gir ("zdlog") inscrisuli sub

clenumirea de polifd. Aceste polife se decontau ("r6fuiau intre ele") pentu stingerea

obligaliilor dintre p[r!i. Despre celelalte nstrumente e plat[ (cec, virament), docurnentele

fac menliuni de abia la inceputul secolului aI XIX-lea. Prin infiinlarea Bflncii Na{ionale a

Romffniei in anul 1880 s-a eglerrentat circulalia monetard gi s-a mpus setnnul monetar al

!ar.ii. n anul 1919 se nfiinleaza Cassa de Compensa{iuni in Bucureqtica o asocialie de

bdnci gi bancheri, care a stat la baza orgu'rizdrii decontdrii, per sold, intre bdnci. In anr"rl

1926 se infiinleazd Serviciul Na{ional de Viramente al BNR dupd modelul serviciilor

similare existente la bancile centrale din Germania, Belgia si Franla. Acest serviciu este

strdmoggl activitd{ii de decontare brutd care se desfbgoard astLzi a nivel nalional la BNR 9i

a fr.rnclionat -ar-6ntrerupere. Din acest moment putem vorbi de un sistem de plafi organizat

de banca centr.ald are afunclionat pAnd n 1948. n perioada eoonomiei planificate 1948-

1989, decontdrile se efectuau n cea mai mare parte pe baza instrumentelor de cledit

(dispozilia de platd), cele de debit fiind foarte pulin folosite (cecul) sau s-a renunlat a

'tilizarealor (cambia gi biletul la ordin). n aceastd erioadd, lncile au devenit proplietate

de stat, organizate pe un singru nivel gi au dobAndit drepturi destul de mari de control

asupra pldlilor. (controlul prin leu), avAnd dlept de refuz, ca reprezentant al statului, chiar

dacd beneficiarul avea disponibilitdli gi solicita expres efectuarea lalii. ln 1990,.sistemul

bancar se reorgan:r:eazh pe doud nivele, banca centnald gi bdncile cornerciale gi din

105


15/18

1995 se introduce un nou sistem de decontare gi compensare. Totodat[, in 1995 se

creazd sistemul nafional de pl[{i interbancare in care banca central5 are rol

conducltor. Sistemul de pl6!i interbancar se aliniazd, reptat, la sistemul de phli folosit de

Uniunea Europeand, iar in 2005 s-a implementat sistemul electronic de pldli cu

componentele de compensare automatd pentru pldlile de micd valoare si pldlile cu

decontare brutd in timp real pentru cele de mare valoare.

9.2 INSTRUMENTE DE PLATI

fnstrumentele de plifi sunt monedele propriu-zise si anumite documente bancale

operalionale pe suporl hdrtie, magnetic sau electronic, care funclioneaza pe baza unor

tehnici specifice de operare gi securizare n vederea ransferului de fonduri de la ordonator

la beneficiar. Instrumentele de pl6!i sunt elaborate de banca centrald (rnoneda efectivd) sau

de bdncile comerciale moneda scripturald), ar cu aprobarea dncii centrale pentru a se

asigura o formd standardizatd gi un conlinut economic ai juridic care sd permitd transfelul

de fonduri in deplini sigwanfd gi delimitarea esponsabilitdlilor participanlilor la transfelr"rl

bancar. Aceste instrumente se pot folosi qi de entitdlile nebancare ca pogta, companiile de

decontdri sau cele pentru operaliuni cu titluri, autorizate de banca centrall pentru a opela

in domeniul transferurilor de fonduli,

Instrumentele de pl6!i se impart in doud mari mari categorii: instrumente cu

numerar gi instrumente brd numerar.

Instrumentele de plati cu numerar sunt eprezentate rin moneda metalicd gi

bancnote qi reprezintd. cea mai veche forma de circulalie monetara. Pentru a indeplini

fuirclia de instrument de plat[, moneda metalicd qi bancnotele - numerarul in temreni

bancari - necesit[ un complex de tehnici de confeclionare gi reglemntdri de circulalie

emise de banca centrald.

Instrumentele de platl fara numerar sunt documente standaldizate care conlin

instmcliuni de plat6 date de pldtitor bdncii sale pentru transfenrl fondurilol cdtre banca

beneficialului. in tranzacfiile dintre pafteneri se poate folosi unul din urm[toarele

instnrmente de platd: ordinul de platd, cecul, cambia, biletul la ordin, dispozi{ia de

plati externl, dispozi{ia de incasare externl, cardul, ordinul de plata electronic, cecul

electronic. De asemenea, ai sunt unele instrucfiuni de platd care genereazd ransferuri

de fonduri in cadml aceleiagi bdnci ca: debitul direct gi phfile programate. Alegelea

instrumentului de platd poate fi o opliune a pldtitorului, un acord intre pdrli sau impus de

natura pl[fii (anticipatd, imediatd, amdnat6, par!ia16, printr-rur instrument cu plata la

106


16/18


17/18

Instrumentul de plati folosit poate i cecul, cambia sau biletul la ordin care seprezintd direct de cumpdrdtor citre vdnzdtor, iar vdnzdtorul solicitd bancii saleinstrumentarea ldfii. Deci, avem un transfer de debit iniliat de creditor, adic6 un transfer

asupra cdruia debitorul gi-a dat acordul prin semnarea nstrumentului de platd gi urmeazd

ca suma sd fie transferatd creditorului la simpla cerere a acestuia. Ca urmare, sensul decilculafie a instrumentului de platd este de la banca beneficiarului la banca debitorului, iaral fondurilor urmeazd sensul uzual de la banca debitorului la banca creditorului.

Acest concept care a.re abazd partenenrl ce iniliazd plata (debitorul sau creclitor.ul)

a determinat ca gi transferurile de fonduri s[ fie denumite de credit sau de debit.Aparent, aceste nofiuni par a avea mai mult un sens ehnic, dar cel mai important aspect lconstituie naturarelaliilor juridice care se qeazd, mai ales n cazul transferului de clebit ncare creditorul degi nu a intrat n posesia ondurilor dispune de un titlu de credit a vedere,

care poate fi executat mediat qi in acest el se realizeazd, chimbul de proprietate asupra

activului bani.

9.3 SEMNATUNA ELECTRONICA

Tranzacliile efectuate prin mijloace electronice au determinataparilia semndturii

eelctronicecare re menirea sd dea orla uridicd necesardunor ocumente i n acelagi impsd pdstleze anonimatul participaniilor.

in Romdnia, cadrul uridic este asigurat prin Legea nr. 45512001 livind semndtura

electronicd i prin HG nr. 125912001privind ormele ehnice gi metodologice de aplicare adispozililor legale. Aceste reglementdri au fost elaborate n spiritul Directivei UE/98/9gprivind semldtura electronicd i a Directivei UE 51196 rivind comerlul electronic care auscopul sd creeze premizele necesare entru desfbgurarea omerlului electronic.

-- Potrivit legii, semndtura electronicd este rezultatul imaterial al asocierii dintre maimulte elemente ehnice gi dispozitive hardware qi software, coroborate cu exercitalea

atribufiilor furnizorului de servicii de certificare. Semndtura electronicd poate fi asemdnat6cu un cod personal care se atagazd a un e-mail sau alt document rirnis electronic cle a uncalculator la altul, fie prin internet, fie printr-o relea de calculatoare. Codul este emis defrunizorul de servicii de certificare gi poate i folosit de o singurd persoand. Avantajele pe

care e conferd semndtura lectronicd n domeniul bancar se eferd la comunicarea apicla

cu clienlii, asigurarea confidenlialitdlii datelor, siguranla gi ugurinla in utilizare, precum gio mai bund circulalie a informaliilor inffe centrala bdncii gi unitalile teritoriale.


18/18

Cheiaprivatlgicheiapublic[.Cheiaprivatb,esteocombinaliealeatoarededate

electronice (o criptare) specifice urei singure persoane. heiaprivata se emite de o entitate

specializatd, egald, qi servegte a semnarea unui documentqi la criptarea acestuia cu

acelaqi tipde cod. Documentul nu poate fi citit 9i semnatarul identifrcat

decdt dacd

persoana lreia i s-a adresat ste n posesia aeestei hei. cheia publicdeste ot un cod emis

de o entitate regar[ care d6 acces a cheia privat6. combinalia dintrecheia publicd gi cheia

privatd reprezintd semndtura electronicd care se oloseqte pentru semnareadocumentelor'

O institulie financiard. tttilizeazi infrastructura cheilor publicepentnr a asigura

autentificarea clienlilor, integritatea qi confidenlialitatea datelor 9i reducereaisc*rilor de

repudiere a tratuac!7ilor. De reguld, b6ncile folosesc tehnologia criptdliisimetrice (cheia

privat[) penffu a securiza mesajele 9i tehnologia criptarii asimetrice(cheia privatd 9i

publicd) pentru a le decripta. Mecanismul certificlrii electronice cuchei publice se

prezint[ astfel:

- clientul deline o pereche de chei, o cheie privatd 9i una publicd,corespondente

printr-o relalie matematicd ntr-un algoritm de criptare;

- cheia p'blic6 este pus6 a dispozilia celor care verificd identitatealientului; cheia

privata se afl6 doar n posesia clientului, fiind confidenliala 9i este protejatlcu parold san

PIN gi stocatd n text criptat, fie in tnemoria computerului, fie pe unalt suport cum ar fi

smart cardul;

- cheia privatd genereazl, semn[turd electonicd ce identif,rcd electfonic,in mod

unic, pe delinitorul sdu 9i care nu poate fi cititd 9i autentificatd decdtcu o cheie publicd

pereche;

- mesajul expeditorului este automat criptat cu cheia privatd, cunoscutdnumai de

el, insd odatd rimis mesajul acesta poate fi citit numai cu cheia publicia expeditorului; in

acest el destinatarul care deline cheia publicd a expeditorului poate decriptamesajul qi in

acelagi imp are cefiitudinea c6 mesajul a fost trimis de delindtorul de drept al senmatulii

electronice

Autoritatea de certificare. Autoritatea de certificare esie o entitate destat satt

parliculard care autentificd cheia publicd prin distribuirea ei impreund cL1Lln certificat

calificat, semnat digital, care face legdtura dintre un nume de persoand 9io cheie publicd'

Aceste servicii de crtificare se oferd de diverse categorii de flunizorica: agenlii

guvernamentale, fumizori din domeniul tehnologiei informaliei,operatori in

telecomunicalii au chiar entitdli financiare, bdnci, denumili generic'furnizori de servicii de

certificare.

curs 6 produse si servicii bancare

Documents