curs 10 produse si servicii bancare

8/14/2019 curs 10 produse si servicii bancare

1/40

15 TRANSFERURIELECTRONICE DE FONDURIPogreseledeosebite n domeniul tehnologieielectroniceau facilitat apar.igiamaiintdi a transferurilorelectronicede fonduri gi apoi a pldfilor electronice. 1 iiterat*ra cle

specialitate*, ransferul electronic de fonduri estedenumit ca un ansamblude tehniciinfbrmatice,electronice i telematice arepermiteschimbulde fondr"rrintre partener.i ri 'intermediulbincilor qi a unorsisteme peciale e transfer ntr-un tirnp foartescurt.

Transferul ondurilor s-a realizatde-a unguttimpului prin nai multe rnodalitdti nfttnclie de tehnologia de comunicalii folositd. Cea mai cunoscntdmodalitate a flosttransf'elul documentelor de platd plin niijloacele de transport specifice per.ioadeipogtalion, fen, magind', apor, avion. in plactica bancardaceastdmodalitatese l'Lrl'e$tett'atisf'elprin pogt[ (engl. mail transfer',MT) sau pogtdaeriand engl. air rnail tra'st-er.AMT). Dupa descoperireaelegrafiei s-a introdus transfenrl telegrafic (engl. telegraphtransfet, TT) care se mai foloseqteqi astdzi pe plan intern. Prin aceastbmoclalitate -atrecut la circulalia informalei sub fomd de rnesaj n locul documentelor e suporthflrtie.Din dcceniul 1960-70 a apdrut transfelul electronic si odatd cn acesta gi instit*tiispecializatecare au inlocuit pogta.Modalitateaelectronici de transfer.a determi'at ginLorlit'ichl'i rgalizatorice in cadrul bdncilor prin aparilia clepartanentelorde transl.ereiectrrrnicsi de securizarea acestorapentru confidenlialitatearanzacliilor gi prevenirearisctrrilorde fi'audd.

Din considerente e risc, dar gi din rafiuni practice, ransferurileelectrolice clefonduri se mpart in doudcategorii,dupd. aloareaacestora: a) transferuriclevalori mzu.i(SWIFT, TARGET); qi (b) transferuride valori rnici (EUROGIRO, WESTERN IINION,MONEYGRAM etc)' Departajareantre cele doud categorii se face dupd un algor-itnrpotrivit cdruia ransf'erurile evalori mari suntcelecare eprezintd90% din valoalea otaldat ransferurilor,darcare se rcalizeazd,numaiu 10%dinnumdnrl acestora i invers(10%din valoale9i 90% din numdr)pentrucelede valori mici. Criteriul principalcledepartajareil reprezintd iscurile diferite pe care e incumbdcele doud categorii gi implicit costnrilediferentiate e securizare transferurilor.

Facilitdlile tehnologiceau creatposibilitatea ransmiteriipe caleelectronicaI'olum foarte marede informafii gi intr-un timp destulde scurt, nsd,pr.ocedeelele

britede aUlluI

lucru* C llasno.N Dardac'Sistenre e plati, compensurrii decontiri. Edihrradidacticfi i padagogicti, ucure5ti, 003

ll /


2/40

ilor specializaten transferurielectronicegi mai ales standardizarea esajelor a creatcadrul necesarpentru realizareaunor transferuri rapide intre instituliile financiare dinitrtreaga utne, divelsificarea erviciilor gi speciahzarcaor pe segmente e piald, capabilesd satisfacd garnd ot mai marede cerinle,atdt n ce privegte ompaniile,cAtgi populatia.

15.I SISTEMUL SWIFTSWIFT (Sociefy or Worldwide Interbank Financial Telecommunication)a

fost infiinlatd in anul 1963, n Belgia, ca o societateprivatd pe acfiuni, non profit, prinparticipareaa239de b[nci din 15 !dri. La finele anului 2007,1aSWIFT erauconectatepeste200 de ldri cu peste3000 de binci membre gi cca. 7500 de utilizatori.BdncileronrdnegtiBRCE,BCR, BRD,BA) au aderata SWIFT camembre n 1992, ar.inprezenrtoatebdncile ucreazdprin acestsistem, ie ca bdncimembre ie ca utilizatori (bdnci carenu stutt membreSWIFT darcare ucreazd rin bdncilemembre).RomAniadelinea a fineleanului 2007 cca. 6%odin totalul valoric al transftrurilor de fonduli efectuatede tdr.ileeLuopene.

SWIFT are o relea structuratdpe patru nivele: primul nivel este constituit di1centrele de procesare amplasatea Bruxelles, Amsterdam gi Capple Town (SUA), aldoilea nivel cuprindecentrele de comutare cunoscute a centreregionale, n numdl clezece, dspdndite e tot globul,carecolecteazdmesajele intr-o anumitdzondgeogrficdgi lett'ansmite a r-rnul in centrelede procesale;al treileanivel se referd a ordinatoarele clilfiecare ard (concentratoare alionale)cu rol de supraveghere,are menlin legdturacnmernbrii gi afiliafii refelei (in tdrile cu un volum mai mare de mesajesunt mai mtrlteconcentratoare alionale,ca de exemplu,4 in SUA, 3 in Anglra,2 in Franfa)gi al patmleanivel include terminalele instalate a bdncile care au aderat la SWIFT. Bdncile ctinRomdnia ransmitgi primescmesajeprin centrul egionalde a Viena.

Activitatea SWIFT se bazeazd pe brogura 45711990 Ghidul privindTransferurile de Fonduri Interbancare Internafionale gi CompensafiileelaboratldeCarnera nternalionaldde Comer! de la Paris gi pe Standardele Internfionale emisedeInternational Organization or Standardization, are stabiesc eguli obligatorii privindelaborarea i transmitereamesajelor, esponsabilitdlile artenerilorgi ale companiilordetransfel. Intr-un transfer electronic de fonduri, mesajul de platfi conline aceleaqiinforma{ii ca qi instrumentulde platd pe care l-a inlocuit: ordonatorul,banca emitentl,bancadestinatari ambelecu nLlme,adresd, od), suma ranzacfiei, aluta,data a cale seface plata, beneficiarul,obiectulplAlii gi instrucliuni de acoperirea pl[fii (disponibilitali

i53


3/40

ale b6ncii emitente a bancadestinatard,inie de credit, acreditiv import sau alte surse),Aceste informafii sunt cifrate dupd anumite algoritme, cunoscutede ambele b6nci. caretlebuie sd asiguresecuritatearansferului.

in prezentse folosesc7 algoritmede codificar bazate e chei private qi publice,cel mai performant fiind consideratde principalii beneficiari, RSA, creat de uneleconrpanii din SUA. Din anul 2004, SWIFT a introdus un nou rnodel de codificare givalidare,FIN iSO, fiind mai rapid. MesajeleSWIFT cuprind cca. I20 de tipuri, potrivitparticularitd,filor ranzacfiilor, carese grupeazd.in categorii, astfel:

lXX CustornerPayments Checks;2XX Financial Institution Transfer;3XX TreasuryMarkets-Foreign xchange;4XX Collections& CashLetters:5XX SecuritiesMarkets;6XX PreciousMetals& Sindications;7XX DocumentaryCredits& Guarantees;8XX TravellersChecks;9XX CashManagement& CustumerStatus.ReleauaSWIFT este accesibilf,permanent,zi gi noapte,prin linii specialecu

parteneriide relea, ar mesajele coperd rei tipuri de operafiuni: ransferuride credit prinoldine de platdcaresuntcelemai numeroase, onfirmdri de schimbvalutarqi tranzacliicutitluri' Prin releauaSWIFT se fac ai transferurionline internfionale au ocale.Schema letlansrnitere mesajelorSWIFT seprezintdmai os,

15.1 ransmitereaesajelor WIFT

154


4/40

Fluxul operaliunilorde ransmitere, alidaregi autorizaleesteurmdtorul:- operatorulde a bancaemitentd ntroducemesajul n terminal,potrivit unui format

standard (ecran preformat) qi tipului de traruacfie (transfer, platd, confirmare schimbvalutar,deschidere creditiv)qi l plaseazdntr-un figier de agteptare;

- opelatorulcontrolorverificd mesajulgi l trece n figierul de plecare,dupdcareseconecteazi a releaqi l transmite;

- oldinatorul bdncii emitenteverificd mesajul din punct de vedereal completdriiformularuluicu informaliileprevdzute i l transmite oncentratorului afional;

- concentratorul alionalverificd autenticitatea xpeditoruluigi tlansrnitemesajul acentrulde comutalede careaparfine;

- centrul de comutarevalideazi mesajulgi il transmite a centrul de procesarelecareaparfine;

- centrul de procesare utorizd l'anzacfia,nregistreazd atele9i transmitemesajulla centruldeprocesare e careaparlineberreficiarul;

- centrul de procesare l beneficiarului nregistreazl datelegi retransmitemesiaulla centrulde comutare,ar acestaa centrulnafionalgi n final la ordinatorulbeneficiarului.

Transmitereamesajelor n sistemSWIFT sepoate reahzan urmdtoarele egimuri:notmal, adicd n ordinea ntroducerii n s istem;urgent, nainteacelorlalte nesaje; u circuillimitat, in cazul ransmiteriide nformalii cu caracter eneralpentrumembrii SMFT.

Potrivit normelor intemalionale, responsabilitateapentru asigurarea transferulr,rirevine celor trei participanli n funcfie de pozilia pe care o au, astfel: (a) banca emitentdrf,spundede elaborarea orectda mesajulttiqi de asigurareaa timp a fondurilor pentruplatd; (b) bancadestinatard dspunde e efectuarea ldlii conform instr-ucliunilor r:irnite;izrr c) companiade transfer dspunde e transmitereamesajelor ntre bdncilepal'tenerencondilii de ntegritategi securitate.

Transferul SWIFT este considerat de beneficiari ca unul dintre cele maiperformantedatoritd urmdtoareloravantaj

Siguran{a in func{ionare. Toate operaliunilede la expeditor a destinatalsuntcomputerizate i transferurile edesfEgoardutomat.Programele e transmisieau detectolide erori, deci elimind posibilitatea aparifiei acestora, ar mesajele sunt codificate.Standardizarea esajelorelimind nterpretarea regit[ a acestora i reduceaproapea zerour-rul in riscurilecelemai frecvente.

Rapiditatea. Timpul de ransmisie entru iecaresegment ecircuit estede ordinulsecrmdelor,ar decalajelese datorescmai mult diferenlei de ftis orar dintre parteneri.

155


5/40

Acesta este consideratavantajulcel mai important in sistemul de pldli gi de multe orirapiditateaestemai mare la transferurileexternecare folosescsistemulSWIFT decdt acele nteme bazatepe alte sisteme.

Costuri sclzute. Costurilesunt, n medie,de 1$-10$pentruun mesaj ala de 30$-50$ prin telex, deci destul de avantajoase, i sunt difelenliate in funclie de mdr.imeamesajului,urgenldgi cerinlade confirmare.Din acestmotiv, numeroase!dr.i,printre caregiRomania, olosescsistemulSWIFT pentrudecontdrimultilateralegi cornpensiri.

Fiabilitatea. Funcfionarea istemuluiesteasiguratd 4 de ore din 24 qi7 zile dinTpe sdptdmdnd,iind deci accesibil n oricernoment.

Avantajele oferite de sistemul SWIFT au determinarcabancard qi instituliile financiare internafionale s6 foloseascf,conrunitateade afaceri agreazd.cestsistem din ce in cemai mult.

I5.2 SISTEMUL TARGETTransferul TARGET a ap[rut ca o necesitate de r.eglementare turitard a

transfelurilor de fonduri dintre b[ncile centrale din Uniunea Europeand.TARGET(Transeuropean utomatedReal-TimeGross-Settelment xpressTr.ansfer) fost i'ifiat cleInstitutul Monetar Europeandevenit ulterior Banca CentraldEuropeandgi a i'cep't sEfirnc{ioneze n 1999. Participarea a TARGET este reglementatdprin Directiva cleCoordonareBancard 20021121EUParlamentuluiEuropeangi ConsiliuluiEuropeal.

Structura TARGET. SistemulTARGET sebazeaz6.e decontarea rutd in timpreal (RTGS-sistemul european) Ia care sunt conectatesistemele similare di' !6rilepar:ticipante ReGIS-Romdnia) gi proceseazdnumai tranzacfiile in euro. StructuraTARGET estede tip descentralizat i areurmdtoarele omponente: a) sistemele afio'alecu decontarebrutd in timp real din ldrile membre; (b) mecanismulcle supraveghere lBancii CentraleEuropene; c) releauade nterconectarentre bdncilecentrale.

in esenfd,TARGET esteun sistem n care pldfile se fac pe bazd" ilaterald ntr-ebdncile centrale.Banca CentraldEuropeand.u se implicd direct in sistemulde pldli, clar.dispnnede un sistemde controlcare asigurd nchidereazilei de lucru intr-o pozilie final5gi irevocabili. Rolul principal revineblncilor centralenalionalecare colecteazdmesajelede platdde la participanlii nterni gi le transmitenumai n limita fondurilor disponibilegi afacilit6lilor de creditareacordate.

Participan{ii la sistem.Participantiipot fi direcfi, adicdcei permanenligi inclirecti,mai mult ocazional.

in afard de comutitateasistemul SWIFT. iar.

156


6/40

Participanlii direcli sunt bdncile centrale gi instituliile de credit interne. Bdlcilecentralepot autorizagi alte institufii sd. articipe a sistemca departamentelee tlezoreriealestatelormembre,caselede compensaliigi instituliile de decontdri, irmele de investiliifinanciare, toate autorizate gi supravegheatede banca centrald sau de alte autorit5tirecunoscute n domeniu. Criteriile de admitere ale participanlilor direcli se referd lacapacitatea inanciard adecvat[ a instituliei, numdrul minim de tranzactii, infrastructuratehnicr necesarlpotrivit nivelului standard i aprobarea dncii centrale,

Participanlii indirecfi (la distanld) sunt institulii financiare sau companii ctinstrf,indtate areau relalii cu faramembrd a sistem,dar carenu au reprezentanten aceastdlarh gi dolesc sd fie admigi ca participanfi. In asemenea azuri, bd,ncilecentr.aleanposibilitateade a admite astfel de participanfi cu aceleagidrepturi gi obliga.tii ca Eiparticipanliidirecfi,cu condiliasdnu prezinte iscuri mai mari decfitcei direcli.

Tipuri de pln{i. SistemulTARGET administreazd, proape n exclusivitate,pldtide mare valoare care repreizintdransferuride credit, astfel: (a) pleli pr{vind operafiunilebdncilor centrale din eurosistem; b) decontarea oldurilor pentru sistemelede pl61i devalori rnari;(c) pl6!i interbancare.

PHlile de micd valoarecareprezintdo marediversitateqi carenu necesit6o vitezdde procesare reamare sunt accesibile entrualte sistemecu o capacitate rai micd gi cuprocedurimai simple.

Arhitectura sistemului TARGET. Structurasistemului cuprindeo componentdtehnicd de interconectarea b[ncilor centrale din ldrile memble cu Banca CeltlaldEuropeand rintr-o re{ea numiti interlinking prin carese schimbd nesajele e plbli gi ocomponentd pentru bdncile centrale numitd standard interlinking care asiguratransformareamesajului din standardul ntern in cel comunitar. Structura gi moclul clefr.rnclionare sistemuluiseprezintd n schema emai os.

15.2Operaliuni epldliprinTARGETBancacentraldARTGS Interlinking(institufii cd. @encicentraleiniJiatoare) emitente)

BancacentraldBInterlinking RTGS(bdnci centrale (instituliireceptoare) cd. destin)

Releade comunicaliirs7


7/40

Fluxul operalional:- institulia de credit iniliatoare transmite mesajul de platd (transfer credit),

codificat,c6trebancacentral6A din tarasa;- banca centralE A (emitentd) recepfioneaz[ mesajul, autentificd ernitentr-rl,

valideazf, plata, debiteazdcontul instituliei de credit iniliatoale gi crediteazdco'tulinterlinking al bdncii centraleB, formateazdnesajulconform standardelor omunitare i iltransmite, rin refea,bdncii centraleB;

- banca centrald B (receptoare) ecepfioneazi mesajul, autentificd emitentr_rl,debiteazd ontul interlinking al bdncii centraleA gi crediteaz6 ontul b[ricii clesti'atare,fortnateazdmesajulconformstandardelornternegi l transmitebanciidestilatare;

- banca destinatardcrediteazd. ontul beneficiarului gi trebr.rie d comunice. ninterval de 30 de minute,bdncii ni{iatoare rimirea ransfemlui.

Principiul care std la baza decontErilorprin sistemul TARGET este lsigurareaintegrali a disponibilului la nivelul bdncilor centrale nafionale.SistemulTARGETfr-rncfioneazaara rezerveminime obligatorii preconstituite, hrd facilitnli de ciescoperit lecont pe parcursulzilei sau facilitafi prin acorduri de rdscumpdrarerepo). Toate acestefacilitdli se asiguri in cadrul sistemelor alionalede pldli conectatea sistemulTARGET.Transfelurilede fonduri sunt necondilionategi irevocabile.Mecanismelede asigurarea lichiditafli Ia nivelul bS.ncilor entralenalionalesuntdil-erite,ncepdndcu linia de agteptare,poi mprumuturilepe piala monetard, reclitele eparcurrsul ilei de la banca centraldsi creditele ovemight. in unele !6r-i, creclitelepeparcursulzilei se acord[ in limita disponibilitdlilorparticipantului a bancacentrald, ar.inaltelepe baza unor aranjamente e v6nzarea sumeirespectivegi cle dscumpdrare And afurele zilei. O particularitateo prezintd faptul ci, acestecredite pe parcurslll zilei in cac1.'lsistemelor alionaleconectatea sistemulTARGET seacordd hr6dobdndd.Orarul sistemuluieste07.00AM - 06.00PM, ora EuropeiCentrale. ldtile iltrepalticipanlii direcli se pot efectuanumai pdna la ora 05.00 PM, dupd aceastdord fii'cladmisenumai transferuri de lichiditili, atat nterne,cdt gi externe.

Politica de tarifare urm[regte pe de o parte acoperirea ntegrald a costurilor,inclusiv cele de legatede creditelepe parcursulzilei, iar pe de alta parterealizareaunortarife cdt mai apropriate ntre paricipanfi. Tarifarea sebazeaz1.pe umdrul rnesajelor, ii'cldiferenliatdde la 0,80 euro/mesaj peste1000mesajepe lund) pdn6 la 1,75 eurolmesaj(pdnd a 100 mesaje pe lund). Orientareaeste catre reducerea arifelor, dar aceasta'utlebuiesd afecteze iguranla ldlilor.

158


8/40

15.3SISTEMUL EUROGIROEUROGIRO este un sistem internalional de transfer de fonduri intre organizaiiile

poqtalecare efectueazd.i diverseservicii financiare.EUROGIRO a fost creat n 1990,bazatpe clientelanumeroas[a pogtei,pe aprecierea e care se bucur-d entru calitateaserviciilorgi pe experienfan serviciile inanciarepogtaleransfiontaliere.EUROGIROareo re{eapropriede p151i lectronice,EUROGIRO NETWORK, careopereaz5n peste200de ldri din Europa,Asia, America de Nord gi Sud.Releauaeste ormata din orga'izaliipoqtale, dncicomercialegi alte nstitulii decredit nteresaten acest ip de ransferuri..

EUROGIRO este format dintr-un modul central,o relea cle comunicalii Ei nraimulte rnodule ocalecu reteleproprii, care ac conexiunea u terminalele lspanditepe.oauumitd arie geograficd.Componentaprincipald este modulul local care proceseaziogamdvariatdde servicii financiarede pldfi transmise e terminale.Capacitatea nui rnocl'llocal este apreeiabild,de cca. 200 mii informafii zilnic Ai dispune de iriterfele peltnrpreluareaiecdrui fipde servicir:/produs i,dupdprocesare,ransmitereamesajului n re1ea.Transferurile e realizeazd lectronic, ar mesajele untcodificategi autentificate entrll ase asigura ntegritatea i proteclia nformmafiei.Toate ranzacliilese transmit n euro,clarsistemuldispunede echipamente are asigurd a destinalieconversia n valuta localZr.Schema nui modul local seprezinti mai os.

15.3Modulul ocalEUROGIROSistem"gazd6"

Terrninale

Relea UEUROGIRO asigur[ o varietate de servicii de pld1i, unele cu specific pogtal

(mesagerie,ensii),dintrecaremenliondm:- transfeml de credit cu o gamddiversificati de modalitafl deplatd.;- transferulurgentde fonduri;- transferulde fonduri intre conturile bancareale non membr-ilor;- serviciiramburs transport oletcu eliberare estinatarului ontranumerarsi cr.rrambursarea umeiexpeditorului)

159


9/40

- serviciide decontaren euro:- ordinedeplatdprin telefon;- plafi pensii.EUROGIRO funclioneazdgi in RomAniaprin Bank Post gi pogta Rom6.nd. ar

transferurilese fac numai intre membrii EUROGIRO, potivit standardelol nternafio'alealesistemului.

rs.4 STSTEMUL WESTERN IJNTON$I MONEYGRAMSelviciile de transferuri rapide de fonduri s-au extins destgl de 'rult gi in ceprivegtepopulaliaca unnarea uneicirculalii tot mai intensea persoanelor,ie pentru ocuri

de muncd, studii, tratamente medicale, fie in scopuri turistice. Majoritatea acestortt'atrsferurise realizeazade persoanecare lucreazl, emporar in alte leri $i care transferdsumele economisite n lara de origine. Pentrurasemenea ransferuri au apdrut finnespecializate non bancare,care nu impun deschidereaunui cont gi care faciliteazdfi'ansmitereaondurilor cdtre o gamd largd de ghigeede plafl - bfurci,agenlii clepla1i,agenfiide turism,oficii pogtale, asede schimbvalutaretc - amplasate dt mai apr.oapeledestinatar.Cele mai renumite firme in acestsectorde transferuri gi cu cele rnai largi releleinternafionalesunt WESTERN UNION gi MONEYGRAM care opere zt pe baza unuisistemsimilarcu urmdtoarele aracteristici.Infrastructura. Sistemul de transfer se compune dintr-ur Centru Oper.afiolalunde se proceseazdoate tratuacliile si o relea de agenlii (terminale) care clispund,ecalculatoare onectatea centrul operafional.Ambii parteneriai transferul*i - ernite't qibeneficiar - seconecteazdlaterminaledin fdri diferite prin carese rcaltzeazii ransfer.r.rl.

Opera{iuni. Serviciile oferite sunt transferuride foncluri ntre per-soaneizice qiplali de taxe gcolare, otizalii etc.Suma ranzacfiiloreste nsd imitatd pentrua sepre'enitransformarea cestor ransferuri n canalede spdlarea banilor. Suma maximd pentr' otranzacfieestede 10.000USD, dar nu mai mult de 20.000 USD pe zi, in caztrl n car.eaceiagi ersoandacemai multe tranzaclii ntr-o zi. Pentrusume ntre 1000USD gi 10.000USD, agenliacare efectueazd erviciul trebuie sa obflna autorizarea ocald a CentruluiOperalional.n ce privegtesecuritatea perafiunilor, iecareagenlieprimegteun numdrdeidentificare gi un PIN, informalii care sunt cunoscutenumai de personalulautorizatsdefectueze tranzacfii. Eliberarea banilor se face pe baza actului de identitate albeneficiarului' ar dacd acestanu-l are asuprasa se poate folosi metoda nterogdrii-testlansate e expeditor a carebeneficiarul rebuiesddeaun rdspuns xact.

160


10/40

Clien{i. Clientela o formeazi numai persoanele fizice care se afl1 in relaliipersonaleunii cu allii saucu diverse nstitulii (inv[fimdnt, sdndtate, inanciale, companii)fald de careau anumiteobligalii bdnegti.Din punctdevederestatistic,clienlii sepot glupaastfel: (a) farnilii - transferuri ntre membrii de familie, in special ransferurile efectuatedecitre cei care ucreazd n strdindtate; b) turigti - care n anumitesitualii pot prirni bani dinlara de referin![; (c) studenli carepot primi bani pentru cheltuielile de gcolarizare;d)reporteriaflali in str[initate - salarii sau alte fonduri pentrucheltuielilecurente; e) altecategoriimai pufin numeroase.

Fluxul opera{ional. Fluxul operalional se desfEgoarEntle agenlii gi CentrulOperalionalpentru ransmiteride masajede transfersaupldli qi autorizdri,pe de o parte,giintle bdncile a careagenfiileau conturi gi bancaCentruluiOperalional entru ransferurileefectivede fonduri,pe de altdparte.Fluxul operalional eprezintdschematicnai os.

15.4 Fluxuloperlional lunui ransfer e onduri

Operaliunile unt diferite in frrrclie de transmitere auprimire a transferuluidefonduri.

La transmitere:- ordonatonrl seprezintd a o agenliepentruun transfer de bani qi completeaz[ Lrn

formular tip;- agentul incaseazd de la ordonator valoarea nominala a transferuh.ri plus

comisionul- operatorul ntroducedatele ranzacliei n sistemul de transmisie;- tranzactia se prelucreazd la centml opertional gi se transmite un numdr de

referin!d;- ordonatorulprimegteo copie a formularului cu numdrul de referinld;- ordonatorul contacteazd elefonic beneficiarul gi ii comunicd numdrul de

referin!d.La primire:

161


11/40

- beneficiarulse adreseazdnei agenliigi completeazd n formulal tip;- operatorul acceseazdsistemul pe baza numdrului de referintd, identificd

operaliuneasi proceseaE tranzacfia;- centrul operalional ransmite autorizarcadeplatl printr-un cod;- clientul primegtebanii impreundcu o copiede pe formular pe cal'eeste nscris

num6.rulde referinld;- operatorul comunicd centrului operalionalefectuareapldlii si oer-aliunea e

inchide.Agenlii sunt obligali ca in afard de procedurade lucru a sistemuluisE especteEi

prevederile legale interne cu privire la transferurile valutare, in cazul ldrii noastreRegulamentul alutarnr.Il2004 emisde BNR.

Western Union a fost infiinla![ in 1851gi esteuna din celemai vechi gi rentunitecompanii americane.Companiaa demarat n 1851construirea rimei relele cle elegr.af,introdusprimul telegraf a New York, in anii 1860a unit prin telegrafcoastaamericall aAtlanticului cu cea a Pacificului, iar in anii 1950 a utilizat pentru prima datd telexul.Western Union a atins apogeul n 1929,dar dezvoltarea lterioarda poqtei aerieneEi afaxului a dus a falimentulcompaniei n 1992.WesternUnion s-a reprofilat pe transferclefonduri, ar in 1995a fost achizifionatd e First DataCorporationdin SUA. WesternUniona creat n 1990o filiall pentruservicii financiareWesternUnion Financial Services aleare un depafiamentWestem Union Money Transfer pentru transferuri rapiclede bali i1orice !ard.ReleauaWesternUnion cuprindepeste320.000de localii din intreaga une (inpeste190de !dri), deline cca60Yo in transferurile ndividuale nternafionale i efectueazao gamdvariatd de servicii ca Will Call, Quick Collect,Quick Pay, Quick Cash, pe ldng6cele radifionale.

MoneyGram fnternational Ltd. este o companie formati din MoneyGrarnPaytnentSystems nc. gi ThomasCook Group Ltd., ambele irme de referinld din SUA.specializate n transferuri rapide de fonduri gi diverse servicii financiare. Structruaaclionariatului s-a schimbat continuu, in anii 1980-90 aparlindndgrupului AmericanExpres, ar in prezentprin cotarea a bursa din New York aclionariatuls-a cliversificat.ReleauaMoneyGrameste lspdndit[ in peste120de !dri. Transferurilese fac de regula nUSD, astfelc[ oricevalutdseschimbd n USD i invers a un curspracticatde firrnd,adicdcel folosit pentrucecurilede cllS.torie.

t6 2


12/40

16 PLATI DOCUMENTARE EXTERNE

in domeniul valutar-financiar pldlile internalionale reprezintd,componenra careasigurd frnalizarea tranzacfiilor economice sau satisfacereaunor cerinle individuale, caurmarea relaliilor carese stabilesc ntre parteneri.Aceastdcomponentd olosegte nstrumentede plata care circul5. n cadrul sistemului internafional bancarpe baza unor reglementdri lanivel internalionalelaboratede institulii de specialitate ComitetulEconomicONU, calner.ede comer! internalional,Banca Reglementelor nternalionale,Banca Central5Europeand).Reglementlrile de bazi din acestdomeniusunt:

- Convenfia cuprinzdnd egea uniformd asupracambiilor gi biletelor la ordin -Geneva, 930;

- Convenliacuprinzdndegeauniforrnd. supra ecului Geneva1931;- Reguli gi uzanfeuniforme referitoale a acreditiveledocumentare Publicatianr.

500 a Camerei nternalionalae eComerf de a Paris;- Reguli uniformeprivind incasourile Publicaliaw.522 a Camerei nternationale e

Comerfde a Paris.intre bdncile careparticipd a decontarile nternationale e ncheieconven{ii de pln{iin care se previd instrumentele e platl, regulile care guverneazd.esfhguratea ldlilor qi

sisternulde drept careseaplici (in principiu, se olosegte reptuldin lara mde se afld bancapl[titoare). Deosebit de reglementdrile nternalionale, in convenfiile bancare de platiintelbancare epot prevedea qiuneleuzanle ocale(restriclii a pldlile in valutd)sau speciale(pe pielemonetare aude capital).

16.1MODALITATI DE PLATAStingereaobligaliilor dintre parteneri se realizeazdprintr-o anumita modalitate de

plata (decontare) revazutdn contractsaualeasd e persoaneleizice. Modalitdlile de platdsurt urmdtoarele:

(a) Plata marfl contra marf[ (troc) - o modalitatenepecuniard olositd inantichitate,dar care a revenit odatd cu criza economicddin 1929-1933 gi criza datoriilorexternedin 1980-1985.n prezent,acesatdmodalitateeste olositdca o tehnicdde deblocarerelaliilor comercialecu fdri sau firme ale cdror disponibilitili financiaresunt modestesauinexistente.

r63


13/40

(b) Plata in numerar care se practicd pe scard redusd gi in anumite situagiispecifice,ca de exemplu: (i) in ldrile cu restriclii valutareprivind d,elileriile gi migcareadevizelorsaucarepracticdsisteme e rnpozitareseverf,, lata 1numerar devenind. metoddde evaziune iscaldsaude evitarea restricfiilorvalutare, ii) in spaliilegeograficezolate, ardunitdli bancare, pentru achizilionareade produse sau in rezervaliile natur.ale,pr-mtruachizilionarea e animalepe calede dispariliesauobiectearheologice, are,altfel ar-deveniobiectede contrabandA;iii) in activitateade turism gi transport nternalional, n special ntdrile cale nu au sistemede carduri.

(c) Plata prin cec, care este cea mai apropiatE. e numerar,a luat o amploarecleosebitd upaanii 1960, iind folosit6 n d/omeniulpldlilor necomerciale.

(d) Plata prin titluri de credit, cambie gi bilet la ordin, se folosegten afar5clecircttlaliasingulard qi asociate u alte ehnicideplatdca acreditivuldocunentar, ncasoul cnvaloarede instrumentde garantare).

(e) Plata prin ordin de plati este egatdde aparipia dncilor gi a dezvoltar.iirelaliilor internafionalentre acestea,n practicd.iind cunoscuti gi prin expresia ,platddir.ectdin cont".

(0 Plata documentari pentruoperaliunile n careplatase acede binci numaicontradocumente acreditivuldocumentargi ncasouldocumentar), sigurand arlenerilorungradde securitatemai ridicat.

Aceste modalitdli de plat6,presupunexistenfaunui cont bancar cu excepliaplalii insistem troc ai a pla{ilor in numerar) gi a unui. circuit bancarprin sistemul de transf'erinternalionalal fondurilor.

16.2 NCASOUL DOCUMENTARIncasoulesteceamai simpll modalitatede platdcaresebazeazd,numaie preveclerile

contractultt i comercial gi nu angajeazl,n nici un fel bdncile participante a der-ular.ealdlii.Prin incasou se infelege tratarea de cdtre bdnci, potrivit instrucliunilor primite, adocumentelor omerciale gi financiare n vedereaacceptdriisauplilii acestora.Decontareaprin incasoueste eglementatd e Publicalianr. 522 a Camereide Comert Internalionalcle aParis n vigoaredin 1966.

Documentele ehicuiatedebdncisunt de dou[ feiuri:- comerciale(factura,documente e transport,deproprietate);- financiare (cambii,bilete a ordin, cecuri,chitanfe).In frurctiede tipul documentelor,ncasoulestede doud eluri:

164


14/40

- simplu - candse vehiculeazE.umaidocumenteinanciare;- documentar - cand se vehiculeazi documente comerciale nsolite sau nn dedocumenteinanciare.

Pentru banci, decontarea rin incasou eprezintdo simpld vehicularede documente,de Ia beneficiar la pldtitor, potrivit instrucliunilor primite de la beleficiar gi efectuareaoperaliunilor de platd' pentru rin partener gi de incasarepentru celilalt partener. pdntransmiterea ocumentelor rin intermediulbdncilor se urmdreste a destinatarul cestora dnu iutre in posesia or decdt n momentul executdrii obligaliei de plata sau alta asimilatd(acceptareaambiei).Deci, platanu se efectteazd. ontramarfE,ci contradocumente aresefblosescapoi pentru ntrarea n posesiamdrfii. In acest el, importatorulare certitudineacdexportatorul gi-a indeplinit obligalia de a livra marfa, iar expoftatorul este sig'r cdimportatoml nu poate intra in posesiamdrfii inainte de a o achita p6rlile implicate inderularea nui incasousimplusaudocumentar unt:

- ordonatorul (exportatorul) clientulcare niliaza operaliunea le ncasou;- banca remitenti (bancaexpoftatontlui) banca a careorclonatorul a increclintat

operaliunea e ncasou;- bancn insarcinati cu incasarea - orice bancd,alta decdtbancaremitentd,care

intervine in operafiuneade incasou;- banca prezentatoare (banca mportatorului) - banca insarcinatdcll prezentareadocumentelorrasului;

- trasul (importatorul) persoanaa caredocumentelerebuiesd ie prezentate.Incasoul, cunoscttt gi sub numele de dispozifia de incasare, este un clocument

standardizat ub formd de mesajcarecuprinde:numele gi adresaorclonatorului, umele Eiadresa rasului, bdncile implicate, documentelecomerciale gi financiare, detalii privindtransportul aerian,naval,cale erat6, utier) gi liwarea (localitatea e destinafie), oncliliileeplatd, valuta,modalitateade transmiterea fondurilor gi contul bancaral ordonatorr-rlui.

Bdncile ndeplinescrolul unor prestatoride servicii pentnr care percepcomisioanecare,de reguld,se suportdde exportalor.Bd.ncile u au nici un fel de responsabilitaten cazde neacceptareaude neplatda incasouluigi nu au obligaliade a urmdri ncasarea lec6t'lifirita instrucliunilor expreseale ordonatorului.Bdncile au obligalia de a gestiona n bunecondilii documentelencredintate gi si execute ntocmai gi fErd ntarziere nstr.'cliunileprimite. n cazul n careaparuneleprobleme documenteips6, nformalii neclaresaninsuficienteetc), bancile trebuie sd informeze imediat ordonatonrl.Derulareapldlii prinincasourocumentar eprezintd n schema16.l.

r65


15/40

Schema16.1Mecanismulderullrii incasouluidocumentar

I Contractul comercial internafional prin care s-a convenit plata prin incasoudocumentar;

2 Livrcrea mdrfii in concordanla u specificafiiledin contract.Exportatoruleste nposesia ocumentelor e livrare (factura,documentde transport, olila de asigr,rrare,ertificatde calitate gi o cambie);

3 Setul de documente comerciale gi financiare insolite de orclinul de incasare(incasou)sunt prezentate a bancaordonatomlui. In ordinul de incasare,exportatorul prezi'tddocunentele 9i condiliile in care acesteavor fi inmdnate importatorului (contr.a platdlacceptare/alteondilii).

4 Banca remitentd emite in nume propriu un incasou documentar in care preiainstrucliunilede a ordonator traduse)gi atageazaocumentele riginalealeexportatorul.ri iil remitebdnciiprezentatoare.

5 Bancaprezentatoare vtzeazdnotificd) mportatorulde sosirea ocumentelor.6-7 Banca prezentatoareelibereazd mportatorului documentele, ie contra plata, fiecontraacceptariicambiei, potrivit instrucliunilor primite prin incasou gi debiteaz6contul

acestuia.8 In posesia9 Dupa incasareadocumentelorde la importator, banca prezenratoareemite fondurile

sau cambiaacceptatf,,bancii remitentului.10 Banca emitentuluinotific.d xportatoruluidesprencasarea ocumentelorgi

crediteazd ontul acestuiasau i remite cambiaacceptatd.

166


16/40

Plelile pot fi refuzatepa4ial sau ntegral de catre mporator dacdare motive temeinice(erori de facturare,penalizdri, comisioane),probleme care se rezolvd direct de cei doiparleneri.Bancaprezentatoare u poateeliberadocumentelen cazul unor pldli parfiale,decitnumai daci in incasouse prevede aceastd osibilitate.Documentelese pastreazd.Ia ancaprezenatoare dnd Ia primirea de noi instrucliuni de la banca remitentd,dar nu mai tirzir.r de90 de zile, dup[ care e restituieacesteia.ncasoul rebuie sd cuprind[ instrucfiuniprecisereferitoare a procedurade urmat de cdtre bancd n cazul de neplatdsau neacceptare, diclemitereaprotestului de neplatd sau neacceptate,eturnareasau redirijareadocumentelor,aclir-uri e protejarea mirfurilor etc. Firi existentaacestorprecizdri, banca nsdrcinatZruincasarea u arenicio obligalies[ protestezeefuzul.

Incasoul documentar este un instrument de platd care avantajeazd n'rportatorul.Incasoulnu prezintf, nicio garanliepentru expoftator c[ importatorul va achita rnediat marfalivratf,, singura obligalie scrisd fiind contractul dintre parteneri. Intreaga tranzaclie seclesfhgoardin ordinul gi pe rdspunderea xportatorului.Documentele rebuie s[ ajungh aimportator nainteasosiriim5.rfurilor,n caz contrarexportatorul a pl6ti taxelede contrastaliigi liagazinaj, intrucat imporatatorul in lipsa conosamentuluinu poate prelua rnarfa de lac6rdng.Din aceastd atzd.,ncasoulesteutilizat numai n proportiede l0%-I5% in lelaliiledepldli comercialegi numai n cazurile n careexist[ suficientdncrederentreparteneri.

Incasoul simplu este olosit numaipentru ransmiterea pre ncasarea documentelorfinanciare cambii, bilete la ordin, cectui, chitanle de plata gi alte documenteaualoagepentrLla obline sumele cuvenite. Sumele de incasat provin din obligalii comerciale,necornerciale, inanciare, cambiale etc. Mecanismul de derulare este identic cr"rcel alincasouluidocumentar.Ordonatorulemite dispozitia de incasare nsolitf, de documentelefinanciare gi di instrucliuni bdncii salepentru transmitereaacestora a banca nsarcinati cttincasalea, recizAndbanca qi contul unde se vor tfansmite ondurile, precum gi modul incare se va proceda n caz de refuz de platd din partea rasului. Un exemplu de utilizale aincasouluisimplu este transmiterea a incasarea cambiei acceptate n cadrul incasouluidocum.entar.

16.3 ORDINUL DE PLATAOrdinul de plata este nstrumentulprin careordonatoruldi o instrucliunebdncii sale

de a pr.rnea dispoziliabeneficiarului,n contulde la bancaacestuia, anumit[ sumdde baniin vedereastingerii unei obligalii bdnegtiexistentd ntre parteneri. Ordinul de platd secaracterizeazarin: existenlaunei obligalii de platd asumatisaua unei datorii preexistente e

t67


17/40

\rmeazd'a se stinge prin onorareaplalii; operaliuneade plata este inifiata de ordonator(platitor), care stabilegte regulile dupd care operaliunease va derula; revocabilitatea,trdsituracaracteristicd ordinului de plati, adicdposibilitatea a ordonatorul dretragdsausdmodifice instruclirureade plati, numai dac5. rdinul de platd nu a fost executatde citre bancabeneficiarului, fbr[ niciun fel de consecinle pentru ordonator; existenla provizionr-rlui(depozitului) n contulordonatoruluisau n lipsaacestuia, ccesul a trn creditbancaraprobatin acest cop.

Din punctde vedereal modalitdlilorde ncasare, rdinul de plataestede doua elurj:- simplu - atuncicAndplatanu estecondilionatd e prezentarea reunuidocurnent:- documentar - in cazul in care plata este condifionatade prezentarea le cdtr.e

beneficiar a anumitor documente(facturi, chitanle privind speze de tralspor.t.dovadaplalii unor chirii etc) ndicatede ordonator.

Pdrlile mplicate n derularea rdinului deplat6sunt:- ordonatorul - persoanaimportatorul)care niltazaoperafiunea;- beneficiarul - persoanaexportatoul)n favoarea areiase aceplata;- bancaordonatoare - bancacare ransmiteordinul de platd qi fondurile;- banca beneficiara - bancacareprimeqte ondurile n numelebeleficiarului.Ordinul de platd se prezintasub forma unui mesajelectroniccareconfine:numele qi

adresaordonatonrlui;banca gi conttrl acestuia;numele gi adresabeneficiarului;banca qicontulacestuia; umade plat[ gi valuta;scopulpld{ii, indicandu-se umdrul gi data acturii;docunentelecare trebuie si se prezintede beneficiar a incasare,eventualalte instrucfi,'ispecifice;modul de suportarea comisioanelorgi spezelor dacanu se specificd,acestea untsuportate e ordonator);semndtura utorizat5. i dataemiterii.Mesajul electronicmai conJinegi un cod secretal bdncii emitente gi al clientului pentru securizarearansmiterii.Circuitulordinuluideplatd n cadrulunui acreditivseprezintd in schema16.2.

Schema16.2Circuitul ordinutui de plata (Op)

Bancaordonatorului

168


18/40

I Exportatorul a efectuatun export gi s-acreato obligatie de platd2 Ordonatorulemite instrucfiunile de platdcdtrebancasa3 Banca ordonatorului ransmite nstrucliunile deplatf,4 Bancabeneficiaruluinotificd acestuia rimirea nstrucliunilorde platd5 Benefi iarulprezintddocumentele olicitate6 Bancabeneficiarului crediteazd ontul acestuia7 Banca beneficiarului transmite bancii ordonatorului documentelepe baza cdroraa

efectuatplata8 Bancaordonatorului ransmite ondurileb[ncii beneficiar-e9 Bancaordonatorului redddocumentele rdonatorului10Bancaordonatorului ebiteaza ontulordonatorului.

Ordinul de platd se folosegte atit in relaliile comerciale externe cAt gi in celenecomerciale.n relaliile comerciale,ordinul ,ie platd ca instmment ndividual se folosegtemai putin din cauza evocabilitdlii gi a posibilitAflide amdnarea phlii de cdtre mporlator.Pentru a se evita aceste nconveniente,ordinul de platd se folosegte mpreund cu un altinstrtunentde plati, ca incasoulsauacreditivul.Celemai frecventepldli prin ordin de platasuntpldlile de avansui, transport navlu, raht), cheltuielide asigurare,n schimbeste olositpe scara largd in plllile necomerciale,ca intrelinerea reprezentanfelor ornerciale qidiplomatice,stingereaunor debite,plata cotizaliilor la organisme nternationale,ransferllride fondr.rrintre banci etc.

16.4 ACREDITIVUL DOCUMENTARAcreditivr.rl ocumentar apdrut a inceputulsec.al XIX-lea si seregasesten arhivele

bancilor din Paris, Amsterdam, Londra fiind utilizat in comertul cu tarile din ExtremulOrient, In acceptiuneamoderna,acreditivul apare dupa Primul Razboi Mondial si ia oamploaredeosebita upa al Doilea Razboi Mondial, odata cu importurile rnasiveclin SUApentrureconstructia uropei.Prima reglementarenternationala acreditivuluia avut loc in1933cu ocaziaConferinteide a Viena a CamereideComert nternational CC! careaadoptatdocumentul Reguli si uzanteuniformeprivitoare a acreditivurl ocumentar".Cuocazia evizuirii acestor eguli in 1962, aproape oatebancile mai importantedin lume auaderat a aceste orrne nternationale. ormeleau cruroscut seriede revizuiri si completari,in forrna actlrala iind cunoscutesub denumireaReguli uniforme si practicaacreditivelordocutlentale,Publicatia500 a Camereide Comert nternational e a Paris, careau ntrat nvigoare a 1 ianuarie1994si careau fost adoptate epeste 70 detari, inclusivRomania.

r69


19/40

Potrivit Publicatiei 500, acreditivul documentar estedefinit ca orice angajament leplata asumat de o banca, indiferent cum este numit sau descris. In practica bancara,acreditivul documentarmai este cunoscut in engleza sub numele de Letter of Credit.Docunentary Credit, CommercialLetter of Credit si in variantelecorespunzatoarein altelimbi, iar in limba romanas-a mpus ermenulde acreditivdocumenrar.

16.4.1TIPURI DE ACREDITIVE DOCUMENTAREAcreditiveledocumentareAD) suntde rnai multe tipuri, in functie de anumitecriterii.

astfel:DupaforrnaAD:- AD revocabile - care pot fi revocatesau anulated.ebancaemitenta fara nici oavizarea be'eficiarului dar inainte de efectuarea latii;- AD irevocabile - carenu pot fi revocatede bancaemitenta,angajarneltulcleplata

al acesteiacatre exportator fiind ferm; modificarea sau anulareaAD se poate facenumai cu acordul beneficiarului, bancii confirmatoaresi bancii emitente; ADirevocabile pot fi neconfirmate, banca emitenta fiind singura responsabilacleefectuarea latii in cazul n carebancaplatitoare sauo alta bancadesemnata u afacut plata si confirmate in cazul in careo altabanca si asumaangajamenttrl ermde plata dacabancaemitentanu onoreaza lata,ceeace ofera un plus de siguraltaexportatoruluiprivind incasarea ontravalorii marfurilor.

Dupamodul de plata:- AD cu plata la vedere, adica plata se face la prezentarea locumentelora bancaplatitoare si numai dupa efectuarea controlului documentelor si co'statarii

indeplinirii tuturorconditiilor AD;- AD cu plata diferata (amanata), respectivplata se va face a un anumit ermendela prirnirea documentelor (importatorul isi poate ridica marfa intnrcat a intrat inposesiadocumentelor) ceeace echivale zacv un credit acordatde exportatorpeperioada ana a incasare;- AD cu plata prin acceptare in cazul exporfurilor nsotite de cambii traseasupra

unor banci (emitenta,acceptanta,rasa),bancaplatitoareaccepta ambiiledeveninddebitor cambial si le returneaza exportatorului iar documentele le trimiteimportatorului;

r70


20/40

- AD cu plata prin negociere,atunci candse prezintao cambie rasa asuprabanciiemitentecarea autorizato alta banca negociatoare)aprimescadocumentele i saaccepte ambia.

Dupa clauzele peciale e care e contin:- AD transferabil - beneficiarulacreditivuluipoatesolicita bancii transferatoare a

faca acreditivul utilizabil (platibil), in totalitate sau partial, pentru unul sau maimulti beneficiari secunzi (beneficiarul acreditivului este un intermediar iarbeneficiarulsecundesteexportatorul);

- AD revolving/reinnoibil - valoareaacreditivuluise reintregeste utomat,pe lnasuraefectuariiplatilor, pana a un anumit plafon; se foloseste n cazul contractelordevalori mari in care livrarile se fac esalonat.acreditivul deschizandu-sea nivelulunei livrari;

- AD clauza rosie - bancaplatitoareesteautorizata a faca o plata catrebenef,rciarulacreditivului inainte de prezentarea ocumentelorprivind expediereamarfii (ex.plata unui avans) iar diferenta se plateste la livrarea marfii si prezentaleadocumentelor;

- AD de compensatiesau reciproce - utilizareau:ui acreditiv de export ntrmai incorelatiecu unul de import, in cazul liwarilor in contrapartida,acreditivul fiindutilizat numai dacaunadin parti nu-si ndeplineste bligatiile,atuncibancaemitentaa partii debitoare va plati echivalentul marfii neliwate in compensatie cu ceaprimita.

Dupafolosireacombinata AD:- AD back-to-back - de fapt doua acreditive,unul de export si altul de import al

aceleiasimarfi, ambeledomiciliate a aceiasibanca, espectivbanca ntermediaruluioperatiunii; desi cele doua acreditive sunt total independente, le sunt corelatevaloric si in timp de firma intermediara;

- AD cesionat- beneficianrlacreditivului poate cesiona, otal sau partial, suma nfavoareaunei tertepersoane ex. un subfurnizor),danddispozitiebancii platitoare,printr-o declaratie e cesionare, aplateasca esionarului umastabilita.

Cel mai utilizat tip de acreditiv documentareste cel irevocabil cu plata la vedere.Celelalte tipuri sunt variante complementare pentru diverse situatii si demonstleazaflexibilitatea acestui instrument de plata. Acreditiwl documentar a devenit instrumentulprincipal plin care se deruleazapeste 70Y, din platiie comerciale n relatiile de comeltextelior.

t71


21/40

16.4,2DESCHIDEREA ACREDITIVULUI DOCUMENTARDeschidereaacreditivului este momentul cel mai important intr-o tranzactie de plati

comelciale care folosesteacest nstrument ntrucat de tipul de acreditiv ales si claritateainstrr-rctiunilordepinde derularea in bune conditii si la termen a platii. Deschiclereaacreditivului da exportatorului siguranta incasarii banilor ca uffnare a dispozitiei date deimporatatorcatrebancasa si a angajamentului cesteia e a plati documentele rimite, iarimportatoruluiasigurarea a plata se va face numai conform nstructiunilorsale.Acr.editivulesteutr instrument cale se bazeazanumai pe niste documentede livrare a marfri cal.eau Llllcircuit separatde cel al bunurilor/serviciilor si orice neconcordanta lin doc'mente saupoblerneaparutepe parcursul ransportului nu pot fi imputate bancii. Pentru o unifor.mizateamodului de folosire a acreditivului,partile irnplicateacceptaprevederiledin publicatia nr.500a CCI.

In folosireaunui acreditivdocumentar'(AD) sunt mplicateurmatoarele arti:- ordonatorul - estebeneficiarulbunurilor sau prestatiei,adica impofiatorul, care

rnitiaza acreditivul prin instructiunile pe care le da bancii sale cle a ulatiexportatorului sumelecuprinse n ordinul de deschiderea AD;

- beneficiarul - estecel care ivreazabunurile,adicaexportatorul, ata de carebancaimportatorului s-a angajat sa efctueze plata si care in final incaseazasumelecuvenite;

- banca emitenta - estebancaordonatorului, are a solicitareaacestuiasi asuma nscris angajamentulde plata in favoarea exportatorului, n anumite conditii cledocumentesi termene;banca emitenta este principala banca angajata n acr-eclitivcarepoateefectuaplatadirectcatreexportator indeplinesteolul de bancaemitentasi platitoare)si indirectprintr-o bancaplatitoare;

- banca platitoare - estebancaautorizatasa plateasca xpoftatoruluidocumenteleprezentate e acesta de regula estebancaexportatorului),sa remita docunentelebanciiemitentear aceasta a-i amburseze umaplatita;

- banca corespondenta(o alta banca) - esteo banca ntermediaracare poate fi :banca notificatoare (avwatoare) care anunta exportatorr.rl e deschidereaAD,primeste documentelede la exportator si ie transmite bancii platitoare; bancaconfirmatoare careconfirma n nume propriu plata documentelorn cazu.l n carebanca emitentanu onoreazaplata; si banca negociatoare care este o banca nposesiaunei cambii traseasupra ancii emitentesi careesteautorizata aprimeasca

t72


22/40

documentele e la exportator i sa le achite,dupacaresa e remitabancii emitentesi saprimeasca umaplusun comision dobanda e perioadade a plata a incasare).

Deschiderea creditivuluise acede catre mportator pebazaunui formular standardizatsausubforma de mesajdar carecontineaceleasi lementedin formular, adresatbancii sale,bancaernitenta.Formularulstandardizat ontinemai multe elemente bligatorii n legatura ucale suntnecesare neleprecizari.

- Ordonatorul (engl.applicant), e fapt mportatorul,cu numelesi adresa a.- Banca emitenta cu numelesi adresa a, respectivbanca mportatoruluicaleprinreste

ordinul de deschidere acreditivului.- Data ordinului de deschiderecare trebuie sa fie cu un anulit numar de zile

irraintede data de livrare a marfurilor, in practica bancara iind minimum 15 zile si rnaiuzual30-45de zile.

- Valabilitatea si locul de prezentare a documentelor.Valabilitateaestedatapana acaretrebuieprezentatedocumentele a bancaplatitoare si la cale inceteazaangajamentul deplataal bancii. Aceasta oate i o data ixa sauo perioada o luna,sase uni cale curgede Iadataemiterii. Locul prezentariisau domiciliereaAD (engl. payableat.., availableat..) estebanca, orasul si tara la care trebuie prezentatedocumentele pentru plata si poate fi taraexportatorului,ara mportatoruluisauo terta ara(in acest az,banca erta devineplatitoare,iar banca exportatorului va fi banca notificatoare).Pentru orice plata facuta de bancaplatitoarepe documente arenu corespundn intregime nstructiunilorordonatorului, ceastaraspunde ata de banca emitenta si ca atare poate sa nu i se mai rambursezeplata.Recomandabileste ca domiciliereaAD sa se faca la banca exportatorului, ntrucat platadevinemai operativaprin economisirea e imp cu parcursulpostalsi cu eventuale larif-rcariiar Iitigiile carepot aparesesupun egislatieidin tarade domiciliere.

- Beneficiarul cu numelesi adresa a,carede regulaesteexportatonrl, ar poate i si otertapersoana flata n relatii cu exportatorul subfrunizor,asociat n vanzarietc) si careestenominalizatpentruo partedin suma.

- Modalitatea de transmitere - poate i letrica (prin avion) n carecaz esteprecedatade o avizareprin teletransmisie rin care se anunta(notifica) ca acreditivula fost transmisletric si uffneazaa fi deschis a bancaplatitoaresau prin teletransmisie telex, fax, SWIFT).Acreditivul transmis etric sauprin mesajul electronicdevine astfel documentoperativ delucrLr docttmentoficial) prin caresepermitebancii undese deschide aplateasca, a acceptesausanegocieze ontradocumente.

- AD transferabil - ordonatorul ace de a inceputprecizarean ordinul de deschiderett )


23/40

a acreditivului ca acesta ste ransferabil,a cererea eneficiarului,pentruunul san naimultibeneficiarisecunzi.

- Confirmarea deschideriiacreditivului se face de bancaplatitoare catre beneficiarnumai dacaacest ucru sepreveden acreditiv.- Suma/valoarea AD. Suma de plata poate fi fixa, o limita de suma(pana1a...) sar.r

cca... (aproximativ),adicacu o abaterede +/- I0o/o ata de suma ndicata n cifre si litere.Alatuli de sumase nscriesi moneda prin simbol.

- AD platibil Ia banca desemnata,adica la banca exportatoruluisau alta bancadintara expot'tatorului arese nominalizeazadebancaemitenta.Platapoate i: la veder.e ontradocumentesi fara cambii sau la vederecontra documente nsotite de cambii traseasuprabancii desemnateplatitoare);plata diferata (amanata) ontra documentensotite sau nu decarnbiiesteo plata a un anumit ermen,prevazut n acreditiv,de la prezentarea ocumentelorla bancaplatitoare, n cazul cambiilor fiind obligatorieprezentarea cestora entrustabilir.eadatei de vederesi respectiva scadentei; lata prin acceptare ontra documente nsotite c1ecambiicare rebuieacceptate i platite a datascadentei; lata prin negociere e aceclebalcadesemnata e ordonatorca negociatoare ontra documente nsotitede cambii sauprin ADliber negociabile n care documentele i cambiile se pot prezenta a plata la orice bancacuconditiaca aceste ambii sa ie traseasupra ancii emitentesauconfirmatoare.

- Livrari partiale. Acesteasunt permisenumai dacaordonatorula specificat n modexpresacest ucru. Livrarile partialepot fi urmatedeplati partiale, c1e semeneamentionate nAD. plata facandu-sedupafiecare ivrare inbaza documentelor.

- Detalii cu privire la transport, transbordari, descriereamarfurilor, conditii delivrare si asigurare. Aceste detalii sunt diferite in functie de bunurile comer.cializate itrebuiesaprezinte nformatiile standardizate.Nu se admit instructiuni care nu pot fi verificatede banca,- Precizarea documentelor. Ordonatorul rebuie sa specificeclar documentele ontracarora se va face plata, acceptarea egocierea.Pentru fiecare docrunentse va specificatitulatura, numarul de exemplaresi emitentul (institutie, persoanafizica). Documentele su'tde regulaurmatoarele:acturacomerciala, ocumentulde transport conosament marinebillof lading,scrisoarede trasura utiera/feroviara-freight),ocumentulde asigr-yare,eftificatulde origine,certificatulde calitate/analize,lista achetelor/de greutate, ambiasau/sinumarulde cambii.

- Termenul de prezentare a documentelor. In orice acreditiv trebuie sa se prezintetet'tuenulde prezentarea documentelorcare estestabilit in functie de timpul necesarpentru

t14


24/40

obtinereadocumentelorde la diverse nstitutii, pregatireaacestora entrubancasi parcur.sulpostalpana a bancade domiciliere.Termenulmaxim de prezentare documentelor stecle2I de zile de la expediereamarfii. Daca nu se prevedeun termen, documentele rebuieprezentate n cadrul termenului maxim carenu trebuie sa depaseascan nici un caz ter.menulde valabilitateal acreditivului.Termenulde valabilitateestedatapana a caredocumentele epot prezenta la banca platitoare (data este cea de prezentare si nu de expediere adocumentelor).Ambele termenesunt strans egatede termenul de livrare a marfii prevazut ncontractulcomercialcare rebuiesa ie catmai clar, folosindu-seermeniidin publicatia500.

- Instructiuni suplimentare care se refera a anumiteelemente pecificesi la modulde supoftare comisioanelor.

- Semnatura. Orice acreditiv rebtriesemnatde persoana ornpetenta i datat. Inbazaacreditivului semnat,banca emitenta deschideacreditivul. In tara noastra,acreditivul sedesclride e bazadocumentuluiCererede deschidere e acreditiv/Dispozitie e platavalutaraexterna.

16.4.3UTILIZAREA ACRXDITIVULUI DOCUMENTARUtilizarea acreditivului documentar nseamnaun ansamblude activitati intreprinse de

beneticiar,adicaexportatorul,pentrua incasade la importatorvaloareamarfurilor expecliatecontradocumentelor revazuten AD. Acreditivul documentar -adoveclitun instrumentcareprezrntanumeroaseavantaje pentru exportator, respectiv un risc minim de neplata avanclangajarnentr.rlerm al unei banci, independentde importator, plata nu poate fi revocata (cuexceptiaAD revocabil),acreditivulnu poate i modificat decatcu acordulexportatorului arderulareaplatii este strict reglementata rin Publicatia 500 a CCi. Dezava'tajele pent*rexportatorse refera a riscul de curs valutar si la spezelesi cornisioanele ancare,care, npractica, e suportade fiecarepartepentruoperatiunilederulate n banciledin tara ui. pe'truo sigurantacat mai mare in efectuarea latii estede preferat un AD irevocabil confirmat si odoniciliere in taraexportatorului.

Mecanismulderulariiunei plati prin AD, domiciliat in taraexportatorului, eprezinta nschema .

l/ )


25/40

Schema3 Derularea_unei lati prin AD

I Conventia dintre parteneriprivind plata prin acreditiv2 Dispozitia/ordinulde deschidere acreditivului3 Deschiderea creditivului4 Notifi careabeneficiarului AD (exportatorului)5 Livrarea marfii6 Depunerea ocumentelor rivind expediereamarfii7 Plata contravalorii documentelorde bancaplatitoare8 Remitereadocumentelor a bancaemitenta9 Rambursarea anilor de catrebancaemitental0 Eliberareadocumentelor atre mportator1 Plata contravalorii docurnentelor12 Ridicareamarfii de la carauspe baza documentelorde transportBancile implicate (emitentasi platitoare) rebuie sa verifice cu atentie ndeplinirea

tuturor conditiilor din acreditiv, inclusiv modificarile care au avut loc, inainte cle a efectuaplata,asumandu-si esponsabilitatea entnreventualeneconcordante. ondurile pentruplatase asigurade importator la bancaplatitoare (a exportatorului) printr-un depozit bancarcu celputin 30 zile inaintede data a careurneazasa seprezintedocumentele.

BancaexportatoruluiBanca latitoare BancamportatoruluiBanca mitenta

t76


26/40

17CARDUL BANCARcardul bancaresteuna din marile realizdri n domeniul tetmicii bancare,ca urnlarea progreselor eosebite in tehnologiaelectronicd rivind informaticagi telecomurica!iile.cardul cuprindeun complex de inovagii,atdt n ce privegte ehnologia ndustriala,cat piceade securitate circulaliei nformalieigi a tehnicii de procesare ancard.Istoriacarduluibancar incepedupdal Doilea RdzboiMondial (uneleopinii indicdanul 1914,dar numai in relafia curnpdrdtor-vdnzdtorf5rd.sa irnplice o bancd), odatdcuexpansiunea conomicd,extinderea erviciilor gi necesitatea nei alternative a platile devalori mici pentru care numerarul nu mai satisfdceacerinfele comercianlilor qi alepopulatiei' n aceatd erioadd,aparcdtevavarianteale cardului, oate n SUA, dintre careceamai reprezentativd considerdm e cea emisd n anul 1946, cand.obancddin Ne,uvYork, specializatdn creditul de consum, anseazd n nou produs,charge It, carecoustain emiterea dheclienfi a unui bon valoric, scrip, cu careacegtiaefectuau umpdr.dturi leIa cornercianfi'Bonurile scrip eraudepusede comercianfi a bancaemiteltd, iar aceastatransferastnnele n conturile or. In 1950apare, ot in suA, cardul de plastic emis clefir'ra Di'ers club (un card privat, de credit, pentru plalile in restarantele lubul'i) qipleluatapoide bdncipentrucreditul de consum.Extinderea arduluide plastic n sister'ulbancar are loc incepdnd din 1958 prin Bank of America care lanseazdproclusulBankAmericard, un card de credit, ftrd bandnmagneticd,ciestulcleaplopiat de cel cleastdzi, care nregistreaz[un succes apid, n 1976,cardul gi schimb6denumirean visa,iar Bank of America impreundcu alte bdnci constituieo asocialievisa International,.cal'eaveaca scopcrearea nui sistemglobalde pldli electroniceprin cardgri,operabil 'sdnumai ntre membrii asocialiei. n 1966a luat fiinfd Interbankcard Association,denunitd

mai tdrziuMasterCard nternational.n Europa,prima lansarea unui carclare oc in 1967,in Franfa,numit carte Bleu. Carduriles-auextins oarterepedecuprinzand ot mai m.lte!dri, celemai cunoscute arduri iind vISA gi MASTERCARD cafeacoper . cca.g0% dintranzac{ii' n Romdnia,primele operaliunicu carduri s-auefectuat n l9g0 in caclrulONT(ohciului Nationalde Turism) pentruplata serviciilor de tuism de cdtrecetdfeniistrdi'i.iar primelecarduri (VISA gi MASTERCARD) emisede bancileromdnegtiau fost lansatei' 1995 BRD, n 1gg5, ardurde debitgi RIB, n 2001,cardur e credit)Intr-un timp destul de scutt, cardul a devenit pe plan inter'afir-rralinstrumentulde plata preferat de popr-rlafien detrimentulpldlilor in nnmerar.poh.ivit

t77


27/40

statisticilor nternalionale e anul 2007 (BancaReglementeiornternafionale)'plilile prin

carduride{ ineaupeste60%dinvolumulnumericalpl l l i lor f-ardnumerargicca,2%.5%di' valoareaacestor ranzaclii. ponderea edusi a pl{'or prin cardr,rri

e dato'eqte aptulr"ri

cd acestea e efectueazdn special de popula{iecare opereaz' cu varorimici' Potrivit

clatelornternalionale' elemai dezvoltate elelede plali prin carduriIe delin Suedia 61,2

%o umir 9i 5,2 7ovaloare),SUA (48,4oh9i3,8%) 9i Marea Britanie(45,|oh qi 0,4%o),al

di rrEuropaCentraldgideEst,s lovenia(3g,3(oqi2,1%)giUngaria(26%s\0,4), iarRorninia (7,}oh9i 0'09%)'

Baze|eactiv i ta l i icucarduri inRonrf ln iaaufostpusein ' lgg3cdrrdtrnt l t tmirclecinci b6nci, Banca Romantr de comer! Exterior, Banca comerciall

Romin[' Bauca

Romfln[cleDezvol tare,BancaAgricoldgiBancal .J i l iacarraderat lasisterntr linternalionar ISA qi n 1994 a EuRopAy devenitmai tirziu MA'rER.ARD'

I* 1995'

acestebf,*ci au constituit societateaROMCARD specializatl in autorizareapl[!'o' prin

cardt*i gi in conexiuneacu sistemele nter.'afionale,bazi'd*-sepe conside'entul ci este

mai economics6seexploatezen cornunnodurilede comunicaliigi softur'e unei companii

speciarizate ecflts' se fac6 investilii separate e c6trefiecarebanci.Din a'ur 2000' pe

ldngdRoMCARD qi_a* nceputactivitateaartedou6centredeprocesarecald*rilo'PAY

NET gi pRovus careopereaz^pentrubancilemici. cardurile s-a* extins dtrpzr nui 2000'

astfelcd n 200gexistaucca11 mi'. de carcruri i peste100de tipuriclecarduriemise'

17.1CARDUL CA INSTRUMENT DE PLATA

Cardulcainstrumentdeplat[estereglementatpr inRegularnenttr lnr.4 l2002a]IBNR. pOtrivit acestui egulament,card*l estedefinit, in esen!', ca

LIn nstrument de plat[

e lectronici ,respectivunsuportdeinformal iestandardizat,securizatqiindividuarizat, care

permite delinltorurui slu sr utilizeze disponibitit[lile bflnegti n

veclereaefectuir i iurm[toareloroperaf iuni :(a)retrageredenumerar;(b)platabunuri lor/servic i i lorachizi f ionate,aimpozi te lor,taxeloretc(c)transferur idefonduri intre conturi. ca 9i cecul' cardulnu estemoned6'ci numai

un instrumentde platd

care mijroceqte ransferul de moned' de Ia debitor 'a creditor.pentru a func{iona, acesta

tr-ebuie 6 aibd acces a monedaexistent' intr-un cont sau a o riniecle credit deschisi de

bancd la clispozilia titurarurui. Spre deosebirede instrumenterebazatepe suport rrdrtie'

cardulpermite efectuarea nui numar nelimitat de tranzaclii, iar transfer*linforrnafiei-ba*i

se aceprintr-ua mediu electronicai nu prin poqt6'Caracteristicilecardului.lntrucdtcardrrisefolosegtepentruunnumdrnrarecle

178


28/40

tanzaclti, acesta renumaicaracteristici bligatoriicare l individualizeazd.giecurizeazd,astfel:

- suport f,rzicdin materialplastic ai cu dirnensiunistandardizate:- aversul, care conline elemente mprimate in relief (numdrul cardului, reclactatncifre arabe,numelegi prenumele osesoruluin redactare u calactereatine,dataexpirdrii

valabilitalii - LLIAA - conform calendaruluigregorian,menliuneacard internalio'al saulocal) gi elernente estinatenformdrii (siglaproprietaruluide marcd,denumirea ausiglaemitentului, eventual o hologramd de securitate, ridimensionald,vizibila la lu'rinanatr:ra[6);

- r'eversul, areconlineo banddmagneticd tandard entru ruegistrare u cel pulintrei pistesauun microprocesorntegrat chip);un panelde semnlturaavdnct lemente esiguran![ n desen aresd ngrddeascd osibilitatea tergerii aumodific[rii semrrdtur.ii.

Intrucdt cardurilecirculE ntr-un numfu'mare de ldli cu sistemecle pldfi cliferite,ernitenlii cardurilol sunt obligali sd respectestandardele omune EMV (EUROpAy,MASTERCARD, VISA) de confecfionaregi emitere a acestora n vedereaasisurfuiiinteroperativitdlii u aceste isteme.

in prima perioadi de funclionarea cardurilor,acestea u aveaubancldmagneticf,,astfel cd informaliile se tansmiteau elefonic de c[tre comerciant a un centru uncleseintroduceauntr-un erminalde calculatorgi severificaautenticitatea arcluluigi existe'fadisponibilului n contgi apoi se comunicaacordulpentruefectuarearanzacliei.Ulterior,tehnologia s-a perfecfionatgi au apdrut cardurile cu band5 magneticd qi mai recentcarduile cu microprocesor cu memorieelectronicd).

Cardurile cu bandi magnetici. Acesteaau pe reverso banddmagneticd rin carese realizeazdprocesulde citire automatda informaliilor (numele gi prenumele titularul*i,tipr"rlde card debit/credit, numdrul cardului, codul BIN eng. Bank Iclentification Nunber.codul PIN eng.PersonaldentificationNumber,dataexpirdrii) gi de transrnitere r-in inietelefonicd a centrul de autorizare.Codul PIN esteun numdr atribuit de cdtre emitentpentru identificarea ifularului gi se utilizeazd, e acestaatunci c6ncl olosegtecar-clula u'terminal,avdndgi rolul de semndturd lectronicd entru ransferulde fbncluri.

Carduri cu microprocesor. Noua tehnologie nclude clotareacarclurilor cu omemorie electronicd n scopul depozitdrii unui volum destul cle mar-ec1e nforrnatii(neconfidenliale, onfidenfiale, naccesibilegi istoricul tranzacfiilor) n scopul accesuluititr.rlarr.rltria mai multe informatii de cont, tranzaclii, piald monetard, sirnplificarii r,rnoroperaliuri prin transferuldepozitelor n memoriaelectronicd i asiguldlii unui gracl iclicat

\19


29/40

de securitate.Bdncilesunt cele mai intertesaten promovareaacestui ip de card ntrucAt,pe de o parte, reduceriscul de falsificare gi deci a pierderilor, inclusiv disconfortul nrelaliile cu clienlii qi pe de altd parte,permite extindereagamei de servicii electroniceginoi oportunitl1i de atragere a clientelei gi respectiv de venitnri prin comisioane.Cornerciauliiau mai multd incredere n noul produs ntrucdt acestaestemai sigur gi maioperativ, iar posesoriipot folosi cardul la mai multe tipuri de operalir-rni, eosebitdesiguranlamult spolitl.

17.2TIPURI DE CARDURIExtinderearapidd a cardurilor a determinat gi diversificareaacestora potr-ivit

cerinlelorutilizatorilor,astfelcd n practicdexistdo gam[ destulde variatdde carduricaresemodificdcontinuu.Cardurileexistente e piald sepot clasifica nsddupdanuuritecriterii, in funcfie de elementelecomune care le conlin gi le difelenlrazd., intre careprezentdmcele mai importante ipuri de carduri.

in raportde funcfiile specificeoperafionale:Cardul de credit care este un instrumentprin carepldlile se fac dintr-un cr.edit

acordatde bancaernitentd ub forma unei linii de credit revolving. Lirnita de creditaresestalrilegte a emitereacardului, pe baza unei fiqe scoring, in funclie de solvabilitateaclientului gi de istoriculpe careacesta l are n relaliile cu banca.Limita de cr.editarestede 2-3 venituri nete unaresau mai mult la persoanele u venituri mai mari. Creditelesegaranteazd.,ie de titular cu un depozit colateral, fie de 1-2 giranli cu veniturile nete aleacestora.Rambursarea e face ltutar, n proporlie de 20o/o 30% din creditr.rl xistent nsold la finele lunii, restul fiind consideratca o extensiea creditului pe luna umdtoare.Dobdnda este cea practicatd a creditele pe termen scurt, iar comisioanelesunt celestandardale b[ncii (taxa emitere de card, taxa anualdde utilizare, comisioanepentrlloperaliunide pl6!i interbancare i eliberdri de numerar,taxapentrueliberareextrascont acerereetc). Valabilitatea iniei de creditestede 1- 4 ani.Operaliunilese evidenliazdntr-uncont de card de credit.Acestapoate i conexatcu contul pentrucardul de debit,pr.elr,rAndautomat fondurile penku rambursarea atelor scadente a credit gi plata taxelor. gicomisioaneior.Cardul de credit este cel mai solicitat de clienli intrucAt nu mai trebr-riereincdrcatcu fonduri, din cAnd n cAnd,ca la cardul de debit sau s[ se intdmple sd seepvizezedisponibilul din cont, insd trebuie relinut c5 estecreditul cel mai slab garantat,deci cel mai riscant,gi ca urmare are o dobAnd[mai mare dec6.ta celelaltecreditenetermenscurt in general, e2-3 ori mai mare).


30/40

Cardul de debit careesteun instrument arese olosegteatdtlaefectuareapldlilor, cAtqi la retragerea e numerar, n limita disponibiluluiaflat in contul de card inacestcont sepdstreazd n sold rninim permanent arese maloreazd,u transferuri epetatedin contul curent in vedereaefectudrii plalilor. Pentru disponibilitl1i, ilclusiv soldulpennanent,posesorul ardului primegtedobAndaa vedere, ar pentruoperaliuniiede plafigi retrageride numerarse percepcomisioane.Pentruserviciile adiacente epldtesc axe,precumcelepenffuutilizarecard, nlocuirecard,magnetizarea enzii,eliberareextrascontetc. Cardurile de debit se emit atdt in lei pentru tranzaclii nteme, cdt gi i1 valutdpentrutranzaclli in strdindtate.Unele carduri in lei asigurd automat conversia le*/valutd laceutrelede procesareex.VISA), astfelcd sepot folosi gi in striindtate.Cardurilecleclebitsunl cele rnaidesutilizate,mai ales n fdrile n care atadobfi.nzii acrediteeste idicatiL.

Cardul de debit cu descoperit de cont (engl. overdraft) permite efectuareaplalilor pestedisponibilitdliledin contul de card ntr-o anurnitd umdcareeste ratatdca uncredit. Cel mai cunoscutestecardul pentru salarii care se alimenteazd lirectcu sumelevirate periodic de cdtreangajatori, ar descoperitulde cont se limiteazd a cca. 75% dinsalariu qi se ramburseaz[ a virarea salariului in luna urmdtoare.Garantarea amb'r.sf,r.iiesteasiguratd e firma angajatoare.

Deosebit eacestea, ai suntcarduri de debit pentru numerar gi carduri dedebit multifunctionale.

Din punctde vededreal emitentului:Carduri bancare (emisede blnci). B[ncile emit o gamA arg[ de cardgri qi cea

mai recentdaparilieestecardulbiftinclional (de debit qi de credit),carepeltrg operaliunileilr limita disponibilului fturcfioneazd.a un card de debit, iar pentru cele care dep6gescdisponibilul ca un card de credit. Pentru a asigura accesul clienlilor la olice ATM.indiferent de ce bancd aparline,bancile incheie convenlii intre ele gi in mocl sir-'ilarcomercianlii ncheieconvenliicu bdncilepentruacceptareaarduriloracestora.

Carduri private (emisede comercianli gi alte entitdli). Aceste carcluriprezilt6particnlaritatea d sebazeazd.pen cont de evidenldal companieigi ng pe un cont bancargi se adreseazaumaiclienlilor companieicarepot achizilionabungri ntr-o angmitd i'ritacu plataamdnatdcca.30 dezile). Platase ace a fineleperioadeiprin cecsar-rlebitdirect.Comercianliipot acordaun credit comercialsau o linie de credit pe perioademai mari.maxim Llll an, cu rambursareunarf,,de reguld prin debit direct. Pentru a atrageclienlii,comet'cianfiioferd diverse acilitdli ca discount Ia vdnzare, epercepereale co'risioane,asigurarea ratuitda bunurilorvdndute, onuri gratuitepentrucumpdrituri clesdrbdtori,

t8 l


31/40

reduceride preluri n anumiteperioade, arc[ri gratuite a magazineetc.Cardul hibrid (eng. dual card) care conline atAt bandd magneticd c6t gi

microprocesor i permiteefectuarea eoperaliunispecificeambelor ipuri.Cardul co-brandedesteemisde o bancd mpreun5. u o entitatecomerciali.Carduri emisede alte institufii sau organiza.tii,unelecu acceptabilitate eneral6

etnisede instituiii internalionale pecializaten carduri(AmericanExpress,DinersClub) gialtele cu acceptabilitate edusd.specifice unor domenii de activitate (companii cletranspofturi' n specialaeriene, genlii de turism, cluburi), Companiilemai ofer6: carcluriselective pentru plata unor servicii efectuate de compania respectivd (abonamentetelefonice,asigurdri,benzind a stafiile de alimentare);carduri acreditive care nu slrntcarduri de platd dar careasigurdanumite facilitdli gratuite (garanlii ir-tcazclepierclere/Itrrt,asigurdrimedicalepe timpul transportului, aranfiipentrurezervare otelieraetc); carduride loialitate cale poate fi un catd de platd la care se atageazd.,ir:1rogl.arncle oialitate(acumularede puncte pentru care se acord[ reduceride preluri .;i.ru reptul d.ecgmpiragratuit in limita unei sume) ca o recompensdpentru efectuareade cump6rdturicle lamagazinul espectiv.

in functiede zonade acceptabilitate:Carduri nationale emisede bdncile ocale, ie submarcaqi hrma acestora,ie slbrnarca9i denumirea nei institufii nternalionale ar valabilenumai n lararespectiv6.Carduri internafionale emisede nstituliile internlionale aude bdncile ocale

care au devenit nembre ale sistemelor nternalionaledar numai sub malca qi iir.masistemului nternalional VISA, MASTERCARD).

17.3OPERATTUNI CU CARDURIopera{iunile cu carduri presupunparcugereamai multor faze, precum erniterea

cardultti,deschidereae conturibancare, fecftiarearanzacliilor,compensarea-ciecontarea,gestionareantregii activitdfi gi o infrastructurd decvatda bdncigi comercianli. ' veclereafuncliondrii, emitenlii de carduri trebuie sd obfnd autorizareabdncii centlale si aor gantzalieiproprietardde marc6.

17,3.1EMITEREA CARDURILOREmiterea cardurilor este o activitate mai complexd care inclr.rclencheierea

convenliei de card, confeclionarea ardului, deschiderea ontului cle card. transmitereaintbrmaliilor la centrulde autorizare i la instituliile intemalionalede sistemgi apoi


32/40

eliberareacardului. Cardurilese emit numai pentrupersoane iziceintruc6.tacestearebuienominalizate e fiecareposesor u datelepersonale.

Convenfia de card esteun contract ntre bancdgi viitorul posesorde card n carese previd elementelespecificeoperaliunilor cu carduri, ca: tipul de card gi moctul clefolosire a acestuia, ontul de card care se deschide,suma minimd de 'renfinut in cont(czudulde debit) sau limita de credit (cardul de credit), tipurile de tranzactii care seefectueaz5-pldfi pentru bunuri gi servicii, impozite gi taxe,retrageridenumerar, ransferuride fonduri intre conturi, constituiri de depozite, ambursdride credite,pldfi de dob6nzi,comisioafle'spezebancare), umeleminirne gi maxime pentru o operafiune, ipgrile dedobAnzi acofdatea disponibilitdli,perceputea credite),comisioane pe'tru tr.a'zacfii,cleemitere,exploataregi ate servicii bancale),penalitili, drepturilegi obligaliile pdrlilor-. 'mod similar, se ucheieo convenlie nhe bancdgi comerciantpentruacceptar.eaardurilorgi efectualeadecontdrilor.Convenfiilesunt actele uridice dintr.e [r!i gi suntopozabile njustilie in cazulunnrconflicte ntrebancdqi titularul de convenlie

Confecfionarea cardurilor are loc la banca emiteltd care dispune de car.cluriprodusede firme specializate i autorizate n acestscop.Pe carduri,banca mprim[ cuechipamentespeciale, numele gi prenumele beneficiarului, num[rul carclului, dataexpirdrii, precum 9i datelede identificaredin banda magleticd. La primir.eacalclului,titulalul esteobligatsdsemneze e verso n spaliulspecialclesemnat.

Deschidereaconturilor titularilor (persoaneizice). Pentrucunoagtereaoperaliunilorefectuate u cardurigi calcululdobdnzilorgi comisioanelor ecleschid onturidistincte de card, cont curent pentru cardul de debit gi cont de creclitpentru cel de creclit,Contnl ctuent de card de debit se alimenteazd,ladeschidere, el pulin cu sumami'imdobligatoriede menlinut in cont gi prevdzutd n convenliegi ulterior, ori de cdte ori estenecesar'prin transfer din contul curental titularului. in ce privegtecontul de credit, acestaincepe sd funclioneze o datd cu prima tranzaclie. Lunar, titularul cardului pr.imegteunextrasde cont cu tranzacfiileefectuate i soldul conturilor de card. Inchidereaconturilorare loc la cerereea itularilor sau din inifiativa bdncii dacd se produc evenimentecareirnpunacestucru.

17.3.2OPERATIUNI DE RETRAGERE DE NUMERARoperaliunile de rehagere de numerar prin carduri presrlpun existenta unei

infrastructuri ormatd din echipamente lectromecaniceATM, CD gi automateschimbvalutar numite gi terminale),echipamente e transmisie modem)gi softr.rrinfor.matice

183


33/40

care asigurA circulalia informafiei-bani,primirea/eliberareanumerarului qi efectuareairuegistrdrilor n conturi.Terminalelesunt egateprin telecomunicalii cablu, adio,satelit)cu centrul informatic al bdncii undese realizeazd,rocesareadatelordistinct pentru fiecareterminal.

Automatul bancar ATM (AutomatedTeller Machine) sau bancomatuleste unterminal pentruprimirea/eliberareae numerarsub formd de bancnote, rimirea de cecuripentru incasare, ransferuri de fonduri pentru plali de servicii sau trsnsferuri de fondu:iintre contulile titularului de card, urnizareaunor informalii de cont gi consulta't[ bancard.Diri punct de vedere fizic, ATM-ul este un seif blindat care are in i.terior o parteelectt'omecanicd9i una informaticd.Parteaelectromecanicd.uprilcle un numdr cle 2-6casete u bancnote, n mecanismde preluarea bancnoteloldin casete i c1eransportcdtreechipamentulde numdrareqi apoi de depunere n fanta de eliberarenrunerar,cititoareoptice 9i rnagneticepentru cecuri gi bancnote, imprimante pentru chitanfele emise,imprimantdpentru ipdrirea urnalului de operaliunigi o casetd entruelibe'ar.ea levalorica timbre, bonuri valorice sau cupoane, toate aclionateelectronic.partea electronicaconstddintr-un calculatorcu hard qi softuri specificede operare,microprocesor,moclem,cititoare de carduri, module de comand6, nterfele cu partea electromeca'icd qi urechipament e blocareconectata sistemulde alarmareal utilizatorului. n exterior,ATM-ul dispunede un ecranpentru afigareanstrucfiunuilor de lucm, o fantd pentru introducereacardului in vederea transmiterii informaliilor la centrul informatic al bdncii qi prirniriirZrspunsului, fantdpentrucecuri,o fantdpentrudistribuireade timbre, bo'uri cupoane,tastaturdpentru suma de bani depus5/solicitat6 au plata serviciilor gi o fantd cu settarpeutruprimirea/eliberareaumerarului. a primirea nformaliilor privi'd golir.ea asetelor,acestease transmit personalului de la centrul de procesare nsdrcinat cu inlocuireacasetelor'Pentru fiecare tip de servicii (primire/eliberarenumerar,plali cteser-viciisauoblinerea de informalii) se folosesc softuri specifice care comancld succesiuneaoperalinilor.Fluxul operafional entrueliberarea umeraruluiesteurmdtorul:

- introducerea ardului n nigapentrucarduri;- tastareaPIN-ului (se admite numai o singurd gregeald le tastare a a clor.ra

gregeald ardulse elinede ATM);- tastarea sumei dorite care nu trebuie sd depdgeascdimita pr-evdzr.rth.

convenlie;- eliberarea umeraruluigi debitarea ontuluide card;- eliberareachitantei:

r84


34/40

- restituireacardului.in ceprivegteoperaliuniledeplatd. auoblinereanformaliilor de cont,acestea e

regf,sescn meniul care se afigeazd e ecran, dintre care cele mai fi'ecvente e referd la:plata acturilor pentruservicii de telefon,electricitate,gaze; ambursareaatelorde creclite,platadobdnzilor,comisioanelor, blinereade extrase i alte nformatii de cont;oferilearuror.informalii de piafamonetard,operaliunide cashmanagement.n toatecazurilese ntroducprin tastaredatele solicitate prin meniu gi se agteaptd onfirmarea tranzacgiei.n unelecazuripot aparemai multe variantegi atunci trebuiesd.se opteze pentru una din ele. tnfinal, aparatulelibereazd chitanldprivind operaliaefectuatd i returneazd ardul.

Pentru a facilita efectuareaoperafiunilor,bancomatelese amplaseazan locurifrecventatede populalie ca bdnci, spafii comerciale,pe strdzi sau alte localii publice giftincfioneazl' rrd. utrerupere.Deservirean bune condilii a populaliei necesitd lirnentareapeLiodicacu fonduri, asigurarea ecuritdlii necesare, sistenlapermanentdde la centrulinforntatlr:pentni rezolvareaeventualelor robleme, ntrelinereoperativdpentrll nldturareaunor defecliuni cepot apdreagi inlocuireaechiparnenteloru altelemai performante, eeace presupLtne heltuieli importante. Aceastd activitate devine eficientd de la un zununitnumdt de carduri emise(cca.500 mii buc.), astfelcd numai bdncilecu o putere inaciardtnai mare isi pot permite menlinereaunei relele dezvoltate.Acest aspectnu afecteazdpopulalia,ntrucAtoperaliunilesepot efectuade la oricebancomat, rrn6.nda bdlcile sZr edecontezentre ele.

17.3.3OPERATIUNI DE PLATI CU CARDURI LA COMERCIANTIOperaliunile de pldli la comercianli reprezintd esenla cardurilor, inlocuincl

numerarul sau cecul cu operaliuni online gi implicd o relafie tripartitd: cornerciant,beneficiar qi banca. Prin acesteoperafiuni, comercianlii au asigulatd plata inainte delivlarea bunruilor prin confirmarea primitd de la bancd, iar beneficiarii s-au achitat cleobligalia de platd in cdtevasecunde.Terminalul de la comercianteste de tip EFTPOS(ElectronicFundsTransferat Point of Sale)sauuzualPOS,respectivun echipament e tipcalculatorspecializatprevizut cu un sistemde operaregi programespecifice.TerminalulPOS are incorporat microprocesor,memorii, modem de telefoniecu puncte de intrare-iegire,cititor de carduri gi imprimantd pentru chitanfe, ar in extelior, ecran de afigaj,tastaturf,, antb pentru carduri cu bandd magneticd gi separatpentm carduri cu cip, fant[pentrueliberarea hitanlei, erminalmobil pentruPiN cu ecrangi tastaturd.Operatiturilecaresepot face a un POS sunturmdtoarele:

r85


35/40

- plali pentrubunuri 9i servicii (cu confirmarebancari pentru cardcu bandl- magnetic69i fbri confirmarepentru cardcu cip);- plefl de facturi pentruutilitali daci furnizorii au contractcu banca n acestsens;- incf,rcareacardurilor prepldtite (cu monedda cardurilor cu cip qi cu minute a

cardurilor Pentru elefon)- avans n numerardin contul de carddacdPOS este nstalat a banc6;- inc[rcarea carduriior cu punctede loialitate saucumpdrarea u acestepuncte:- alteoPeraliuninebancare'pOS-urile se primesc,de reguld, n nrod gratuit de la bancd n schimbulderullrii

operaliunilorprin banca espectivdn urma cdrorabancapercepecomisioane ril care qirecupereaz[ osturile.

Convenfia de acceptare.Pentru derulareaoperaliturilol', omerciantul rebuie sdincheie o convenlie de acceptare u bancasa in care se prev[d condiliile de acceptare(tipurile de cardur-igi blncile enritente, imita de autorizare,procedr'rrilede lucru),clreptur.ile,bligaliile gi rdspunderile arfilor' Banca acceptant[ $i asumdobligalia de aclotacomerciantulcu poS, de a comurica lista cu cardurile interzisegi de a efectuadeco'tarea in termen, iar comerciantul de a depunezilnic figierele cu tranzaclii qi de a

respecta oncliliilede acceptarea platd a cardurilor clauzadeacceptare steobligatorie9i

necondilionatd.Deschiderea conturilor comercian{ilor acceptan{i' Pentru operaliurile cLl

carcluri, comercianlii trebuie sd deschidd conturi pentru fiecare tip de card la baucaacceptantf,, e reguld bancasa. Pentru ranzacliileefectuate, anca acceptant[ ransuritefigierr.rlcu tranzaclii de tip in coming cr.rmesajul de debitare (debit direct) la bancaemitentdcareapoi efectueazdransferulprin compensare'

pldlile prin cardurisunt, n principiu, reversibile,adicdo platd niliati de utilizator'gi ar,rtorizatd e emitent devine irevocabild qi nu poate fi contramandatd' n ce priveqteclecoltlriie, acestease efectueaz[ pe teritoriul Rominiei ngmai in monecla1a!ional['indiferentde moneda n careesteemiscardul'

Acceptarea. Accesptarea este operaliunea prin cale comerciantul agreeazS'clecontarea rin cardul prezentatde cumpdrdtor.comerciantul are obligalia sd verifice cllaten{iecarclulclientului (integritate frzicd,s6 nu prezinte qtersdturisaumodificdri, sd aibaelementede securizare)gi identitateaclientului (act de identitate) 9i dacdsunt sttspiciuni sesolicitdbdncii emitente nterogareaitularului de card gi se aqteaptdmesajulde rdsptuls'Dac6 nu apar probleme, comerciantul ntroduce cardul in PoS, tasteazddateleprirrind

186


36/40

sumade plata, ar cump[r5.torulntroducecodul PIN. POS-ul transmiteblncii accceprantedatele de identificareqi cele privind tranzacfia,aceastae introduce n sistemulVISABASE I pentruvalidareacarduluigi apoi le retransmite dncii emitentepentruautorizare.Mesajul de rf,spuns (OK sau refuz) se transmite pe acelagi circuit cltre pOS-ulcomerciantului,Dacdrispunsul esteOK, comerciantulelibereaz5 chitantd facturl carese semneazd e curnpdrdtor semndturade pe card se confruntl cu cea de pe chitanld) gi seeltbereazd.marfa.

Autorizarea. Autorizarea este operaliuneaprin care banca emitentd.confir.urdbancii acceptantecd fondurile sunt disponibile in colturile de cald ale enitent'l*i.Atttorizarease dd de biroul de autorizareal bdncii emitentedup[ o serie de verificdr.i:validitatea ardului(nume,numdr,perioadadevalabilitate,cardactiv/blocat, nactivat)gi aPIN-ului (confruntarea PIN transmis cu cel din baza de date), numfu.ul maxim cletr:anzaclii, uma maximd pentru o tranzaclie,existenladisponibilului in contul de card(eng. OTB - Open to Buy) gi se blocbeazd. uma tranzacfiei (se recluce irnita ctedisponibil).Autorizarease comunicd ntr-un intervalde cdtevasecurcle printr-rmcod caiese inscrie pe documentele ranzacfiei gi se pdstreazd n memoria POS gi a b6pciiacceptante. entrua nu aglomerasistemulcu pldlile de valori mai mici, autor.izareaed[numai pentru plafile peste o anumitb lirnitd valoricd (eng. issuer limit), iar in cazLrlretragerilorde numerarpentru oatesumele.

Penruoperatvitate, anca rebuiesd asigurenon-stop inii de comunicareatdt cgcomerciantul,cu bdncile din sistem cdt gi cu organizaliile nternalionalecleautorizare.Organizafiile nternalionaledin domeniul cardurilorstabilescperiodic pe fiecare ari saugrupe de lari gi pentru fiecare tip de activitate (comerciald,service,hotelierd, urisrn,benzindriietc) limite de autorizare arepot fi ajustatensd de bdncileacceptatoareex. obancdpoate impune turui comerciant attonzarca tuturor tranzacliilol in funclie cle unelecriterii: bonitate precard,natura activitefli la limita legalitdlii, vacl comercial riscant.folosireanunai unui tip de cardetc).

Fluxul operafional. Fluxul operalionalal unei pldli prin cardr,ui uprincledoudetape:primade acceptare i autorizare are eprezintd.elaliadintrecomerciantgi celeclogdbdnci mplicate acceptantd i emitent[ qi a douacarese referd a transferul nterbancar lfondurilol prin sistemulde compensarenterbancard. luxul operalionaldin prirnaetapdseprezintdma i os .

187


37/40

17.1Fluxul operafionalal pldfilor prin carduri

4 4 lsl2Centru deautorizare

Bancdernitentd Banc6acceptantf,

1 achizilionare bunuri cu plata prin card2 comerciantul olicitdautorizarea rin bancasa3 bancacomerciantului se adreseazd incii emitentepdn centrul de autolizale4 bancaemitentd autortzeazd lata gi transmite mesajul prin centrul de autorizale

cdtrebancaacceptantd5 bancaacceptantdetransmitemesajulcdtrecomerciantar acesta mite chitanlagielibereazdbr"rnurileDecontarea. Decontarea eprezintd. aza de transfer a fondurilor de la b[ncile

ernitente atrecele acceptatoare.n acestscop,memoriaPOS-uluise clescarcdntr-un figierelectlonic a comerciantcarese transmite,zilnic,la bancaacceptatoare. rmeazd azadecompensarenterbancardgi de stabilire a soldurilor debitoaregi creditoare a instituliainternalionala de carduri gi pe baza acestora ransferul de fonduri de cdtre agentul dedeconatreBNR). Cu aceasta e ncheie ciclul operaliunilordeplatd prin carduri.

Operaliunilede platdcu carduri sepot efectuan doud medii: online (electronic)giotfline (manual).Mediul online bazatpe echipamente lectronice onectatea o releaestecel mai rdspdndit,dar sunt numeroasesitualii in carefirme mici sau firme situate n locr,rriizolate nu dispun de aparategi conexiuni electronicegi folosesc echipamentemecanice.telefonia vocald gi documentepe suport hdrtie. Mediul offline prezintd urmdtoareleparticularitdfi:comerciantiiau la dispozilie mprintere (echipamentemecanice)utilizatepentrupreluarea nformaliilor in relief de pe card prin presaremecanicda acestuia suprafacturii introdusd in spaliul din interiorul mecanismului, celelalte elemente ale factr"rriicompletdndu-semanual de operator; autonzarea ranzaclieise obline prin telefon de labancaemitentd sau operatorulpoate sd-giasumeresponsabilitatea i sd nu mai soliciteautorizarea; econtarea e acepebaza acturii carese depunede comerciant abancasaqiaceastantroduce datele n figierul electroniccareurneazd circuitul de la mediul online.

188


38/40

Asenreneaechipamentesunt pe cale de disparilie, decontareadureaz6.mai mult iar gradulde securitate stedestulde redus.

Pldlileprin cardurisunt de valori mici, adic6. e tip consumator, aresunt n nurnirrnale qi implicd numeroaseb5nci care trebuie sd intre in relalii de transferuri interbancarepentru ftnalizarea trarzacliilor. Ca urmare, acestepllli intrd in procesul de conpensarenrultilaterald,ocaldsau ntemafional[, organizatde irma sub egidacareiaseemitecardul.Pentrucompensare i decontare,nformaliile primite de centrul tocal de autorizarecle abincile acceptatoare e centralizeazd, e b5.ncipldtitoare gi se depoziteazd.ntr-un fipierBASE II cale se transmite a centrul intelnalionalde procesal'e. a acestcentru are loccompensarea e baza unei matrice n care sunt cuprinse oate bdncile cu sulne de platd(debitoare)gi sume de incasat(creditoare)gi se determindsoldurile nete pentru fiecarebancd.Acestesolduri se transmitagentuluide decontare in fiecare ard pentruefectnareatransferurilor de fonduri intre bdnci, iar bdncile participanteprimesc tapoarte cu sumeleintrate n compensarerivind drepturilegi obligaliile ald de celelaltebi.nci.Schema leiastfelde compens5.rieprezintdmai os.

16.2Compensaearanzacfiilor cu carduri

1-banca cceptant6.ransmiteigierulBASE banciiemitenteprinRoMCARD2 - ROMCARDp

curs 10 produse si servicii bancare

Documents