potentialul turistic in judetul valcea.docx

8/22/2019 potentialul turistic in judetul valcea.docx

1/25

CEDESCertatare Dezvoltare

1

CEDES CERCETARE-DEZVOLTARE

Proiect de absolvire a cursului:

AGENT DE TURISM - GHID

Absolvent:

Brsoianu Iulian Andrei

Bucureti

2013


2/25


2

Titlul proiectului

Potenialul turistic al judeului Vlcea i posibiliti de valorificare a acestuia


3/25


3

CUPRINS

Introducere.................................................................. 4

Capitolul I - Potenialul natural.......................................6

Capitolul II - Potenialul antropic..................................17

Concluzii.....................................................................24

Bibliografie:

1. Parcul Naional Buila Vnturaria Studiu de fundamentare tiinific

2. Prvulescu, E (2009), Bazinul hidrografic al Oltului n spaiul Carpailor

Meridionali i al Subcarpailor Getici studiu de geografie uman i

economic, (rezumatul tezei de doctorat)

3. Travel Biz, Judeul Vlcea, Ghid turistic

4. Valorificarea potenialului turistic al judeului Vlcea, Academia de Studii

Economice Bucureti, Facultatea de Comer, 2010

5. http://www.cozia.ro/turism.html

6. www.buila.ro/
http://www.cozia.ro/turism.htmlhttp://www.cozia.ro/turism.htmlhttp://www.buila.ro/http://www.buila.ro/http://www.buila.ro/http://www.cozia.ro/turism.html


4/25


4

Introducere

Judeul Vlcea se bucur de forme de relief variate, fapt ce l transform ntr-un

microcosmos al rii. Aproximativ jumtate din teritoriul su este acoperit de pduri de stejar,fag, conifere sau alt vegetaie forestier. n partea nordic, munii reprezint peisajul dominant,cu nlimi de peste 2,200 metri.

Prima meniune a judeului Vlcea apare pe data de 8 ianuarie 1392 n CronicileMnstirii Cozia, unde Hrisovul semnat de domnitorul rii Romnesti, Mircea cel Btrn, estenc pstrat.

n Romnia pitoreasc, Alexandru Vlahu afirma faptul c generoasa natur a datplaiurilor vlcene cu amndou minile din toate frumuseile si din toate comorile cu care-inzestrat ara Romneasc.

Asezare geografic

Judeul Vlcea este situat n partea central-sudic Romniei fiind intersectat deparalela de 45 latitudine nordic si de meridianul de 24 longitudine estic. Situat de-a lungulbazinului mijlociu al rului Olt,judeul se ntinde pe o suprafa de 5.765 km (2,42% dinsuprafaa rii) si se nvecineaz cu judeele Alba si Sibiu la nord, judeul Arges la est, judeulOlt la sud si sud-est, judeul Dolj la sud-vest, judeul Gorj la vest si judeul Hunedoara la nord-vest.

Poziia judeului Vlcea n cadrul Romniei,sursa: Google Maps


5/25


5

Harta economic a judeului Vlcea


6/25


6

Capitolul I - Potenialul natural

Relief

Judeul Vlcea prezint un relief variat cu circa 33% muni (incluznd si depresiunea

Lovistea), 20% dealuri si depresiuni subcarpatice, 45% dealuri piemontane si 2% lunci, fiindmarcat de pronunate fragmentri, dispus n trepte de la N la S pe o diferen de nivel de 2274m (ntre vrful Ciortea de 2426 altitudinea maxim si lunca Oltului, aflat la 152 m alt. n avalde Drgsani).

Zona montan ocup treimea nordic a judeului Vlcea si este reprezentat de creastaprincipal a M-ilor Lotrului, partea vestic a M-ilor Fgras, Munii Coziei si Cpnii siDepresiunea Lovistea. Zona subcarpatic se caracterizeaz printr-un relief puternic fragmentatde numeroase vi cu direcia general nord-sud. Se caracterizeaz printr-un relief colinar cualtitudini cuprinse intre 600-800 m, avnd urmtoarele subdiviziuni: Muscelele Argesului,Subcarpaii Vlcei si Subcarpaii Olteniei.

Suprafeele relativ netede sunt reprezentate prin depresiunile subcarpatice Horezu si

Jiblea, valea larg a Oltului si luncile principalilor si aflueni. n cadrul acestora suntconcentrate majoritatea localitilor, cele mai importante ci de comunicaie, precum si cele maiimportante activiti economice bazate pe valorificarea resurselor teritoriului.

Piemontul Getic formeaz treapta colinar joas a judeului fiind alctuit din platouripiemontane care se lesc pe msur ce coboar spre sud. Acestea sunt separate de vi largi culunci si terase mrginite de versani puternic sau moderat nclinai.

Harta hipsometric, realizat dup DEM-ul Romniei n programul Global Mapper


7/25


7

OBIECTIVE TURISTICE

1. Parcul Naional Buila Vnturaria

Masivul Buila-Vnturaria, prin potenialul su deosebit, ntrunste condiiile optimedezvoltrii si practicrii turismului n diferite forme: turism montan, turism stiinific,agroturism, turism cultural, turism monahal, etc. Desi infrastructura nu este dezvoltat dect nmic msur, exist totusi un minim necesar desfsurrii activitilor turistice. Cu toate aceastinsuficien a infrastructurii, zona este foarte cutat si vizitat de turisti.Din punct de vedere al infrastructurii existente zona dispune de: reea de drumuri de accesdestul de bine pus la punct, cuprinznd drumul naional 67 Rmnicul VlceaTrgu Jiu, caretrece prin sud-vestul masivului, la mic distan de acesta, drumul

judeean Rmnicul VlceaOlnesti, drumurile comunale asfaltate care se ramific din acesteprincipale artere spre localitile Costesti (Bistria si Pietreni), Brbtesti si Cheia, reeaua dedrumuri forestiere axat pe vile rurilor Bistria, Costesti, Otsu, Cheia si Olnesti si o reea

destul de bine pus la punct de trasee turistice amenajate si marcate corespunztor.Reeaua unitilor de cazare cuprinde uniti hoteliere n Rmnicu Vlcea, Bile Olnesti siHorezu, cteva pensiuni turistice n localitile Horezu, Costesti, Brbtesti, Cheia si Olnesti,

precum si de uniti de cazare la standarde ridicate n mnstirile Bistria si Horezu si maimodeste n toate celelalte. n zona montan nu se afl dect un singur refugiu turistic, cel de laCurmtura Builei, unde se poate dormi n condiii de bivuac, ca si n stnile si cantoanelesilvice.

Prin structura si conformaia sa, Masivul Buila-Vnturaria prezintcondiii foarte bunepentru practicarea escaladei, aici fiind att trasee amenajate si cunoscute de ctre crtori, ct sialte zone propice practicrii acestui sport, neamenajate, dar cu un potenial deosebit n acest sens.Dintre zonele n care sunt amenajate trasee de escalad, n ordinea amplorii activitilor deamenajare-reamenajare, ct si al gradului de cunoastere si de cutare de ctre sportivi,menionm zona Cheilor Cheii, zona Cheilor Olnestilor, zona Cheilor Bistriei si a CheilorCostesti.

Localizarea parcului

naional


8/25


8Parcul Naional Buila Vnturaria Harta traseelor turistice


9/25


9

Parcul Naional Cozia

Zona Parcului Naional Cozia si a vecintilor acestuia este cunoscut ca o destinaieturistic important n Romnia, care prin potenialul ei natural (peisaje, izvoare termale,

relief, hidrologie, faun, flor, etc) si antropic (mnstiri, monumente istorice, ), reprezint odestinaie interesant att pentru turistii din ar, ct si pentru turistii din strintate.Monitorizarile fluxului turistic in perioada 2003-2005 au scos in eviden c un numar

de aproximativ 50.000 turisti pe an au vizitat aceast zon, dar numarul lor a crescut foartemult, chiar s-a dublat in anii 2006-2007. Principalele motivaii fiind:- drumeii, plimbri in natur;-practicarea unor sporturi, organizarea de expediii, tabere si concursuri in aer liber;- vizitarea unor lcase de cult, locuri si monumente istorice;- vizitarea unor locuri cu peisaje deosebite, (Defileul Oltului, Cheile Lotrisorului, CascadaGardului, Bulzul);- insusirea unor cunostine despre natur (in general elevi si studeni);

O parte din vizitatorii care frecventeaz in general locurile mai accesibile de la intrrilein parc sunt sosii in zon pentru tratament balnear n Staiunea ClimanestiCciulata-Cozia.

1. Turism montanCltoriile n natura din zona montan a PNC, pe traseele turistice si potecile marcate,

cu vizitarea unor locuri de belvedere, este cel mai specific aspect al turismului n acest parcnaional. Programele turistice sunt in general de 1-3 zile.

2. SportivPracticarea unor sporturi ( crri, snius, ciclism, srituri cu parasuta, lansri cu

parapanta, sporturi nautice, etc,.), cstig tot mai muli amatori in zona PNC.3. Agroturismul si turismul rural.Zonele agroturistice ale localitailor Perisani, Sltrucel, Berislavesti, Racovia au un

mare potenial turistic, beneficiind de ambiana montan pitoreasc si nepoluat, cu factorinaturali de mediu care le recomand ca pe niste interesante destinaii de cunoastere a spaiuluirural montan romnesc, a tradiiilorsi obiceiurilor culturale, a datinilor strbune, care dausavoare vieii rurale din aceste locuri.

4. BalnearFactorii de cur din staiunea Climnesti- Cciulata- Cozia, atrag o mulime de vizitatori careisi completeaz timpul petrecut n zon si cu vizite n PNC.

5. Turismul stiinific.Este reprezentat de o categorie aparte de vizitatori, provenii n general din mediile

universitare si academice. Acestia sunt interesai n completarea cunostinelor despre naturpentru realizarea unor lucrari stinifice.

6. Turismul pentru reuniuni si congrese.n staiunea Climnesti-Cciulata-Cozia se organizeaz o mulime de simpozioane,

cursuri de perfecionare si pregtire, workshop-uri, olimpiade, etc, cu participani din ar sistrintate. O parte dintre aceste programe au n completare si iesiri n natura din zona PNC

pentru vizitarea unor obiective (ex. vizitarea cascadei de pe Valea Lotrisor) sau a mnstirilor(ex. Vizitarea Mnstirii Stanisoara).


10/25


10

Harta turistic a masivului Cozia (http://www.profudegeogra.eu/harta-turistica-a-muntilor-cozia-carpatii-meridionali/)


11/25


11

Cheile LotrisorParcul Naional Cozia

Parcul Naional Buila Vnturaria


12/25


12

Potenialul climaticZona n care se situeaz judeul se caracterizeaz printr-un climat temperat continental

moderat, cu ierni lungi si friguroase si veri scurte.Clima este mai umeda n zonele nalte si cu temperaturi mai ridicate si precipitatii mai

reduse n zonele joase. n ultimii ani, n judetul Vlcea s-a nregistrat temperatura minimaabsoluta de -32,2oC (Obrsia Lotrului - 17.02.1993) si cea maxima absoluta de 41oC (Blcesti -04.07.2000).. Media anual a temperaturii este de +10,2C, iar regimul anual al precipitatiilorvariaza ntre 600 si 1.200 mm.

Temperatura aerului reprezint elementul meteorologic cel maiimportant, ce d nota caracteristic a climatului pentru orice areal. n zona montantrsturile climatice sunt o consecin direct a poziiei acestui spaiu n cadrul grupelormontane Fgras - Parng, fapt ce ncadreaz respectivul teritoriu n sectorul de climcontinental. Aceasta este zona cu cele mai mari diferene de altitudine fapt ce se reflect sin diferenele nregistrate la nivelul temperaturii medii anuale care oscileaz ntre izotermelede 90 si20 C. Pentru zona subcarpatic, temperatura medie anual este de 80 C, caracteristice

fiind inversiunile de temperatur.Temperatura medie anual nregistreaz 10,40C la Rmnicu Vlcea si 10,10C la Bile

Govora. Temperatura medie anual creste dinspre nord spre sud, de la -20C pe creastaFgrasului la 60C la contactul munte-deal si la peste 100C la vrsarea Topologului. Trecereatemperaturii medii zilnice peste pragul de 50Cmarcheaz nceputulprimverii si se produce la 16martie la Rmnicu Vlcea, mai trziu fa de TrguJiu si mai devreme dect la Curtea de Arges.Toamna temperaturile medii depsesc 110C,artnd un anotimp clduros, mai ales la vest de

Olt datorit circulaiei sudice predominante,ndeosebi n primajumtate a luniioctombrie.Toamna coborrea temperaturii sub

pragul de 50C se realizeaz la 19 noiembrie laRmnicu Vlcea.Temperaturile minime absolute se datoreazinvaziilor de aer polar arctic care staioneaz lasud de Carpai, nregistrnd valoarea de -27,50Cla Rmnicu Vlcea la 25ianuarie 1963. Temperatura maxim absolut, n

acelasi interval de timp s-a nregistrat laR mnicu Vlcea de 40,60C, n zilele de 4-5 iulie2000.ianuarie 1963. Temperatura maxim absolut, nacelasi interval de timp s-a nregistrat laRmnicu Vlcea de 40,60C, n zilele de 4-5 iulie2000.ianuarie 1963. Temperatura maxim absolut, nacelasi interval de timp s-a nregistrat laRmnicu Vlcea de 40,60C, n zilele de 4-5 iulie 2000. Fig. 6Harta climatic


13/25


13

Potenialul apelor de suprafa si de adncime

Apele subterane

Principala surs de alimentare a apelor freatice o constituie regimul pluvio nival. Acest

lucru influeneaz nivelul apelor freatice ce variaz de la operioad la alta a anului, n funciede volumul precipitaiilor atmosferice. Astfel, n perioada de toamn siprimvara, cu ploiabundente, debitul si nivelul acestora cresc, fcndu-si totodat apariia un numrmare deizvoare temporare pe versanii mai nali ai vilor, care n perioada secetoas seac. LaClimnesti sunt izvoare sulfuroase, clorurosodice, iodurate, bromurate, calcice, magnezienefolosite att n cura intern ct si n cea extern pentru tratarea bolilor aparatului digestiv,cilorurinare, reumatism, boli ale ficatului si boli profesionale. Este cea mai mare dintrestaiunile vlcene, dup capacitatea de cazare si de vizitatori. Dacadgm poziia safavorabil pe drumul european E 81 si accesul spre zona montan a Cpnii si Coziei,ntrevedem principalele direcii de dezvoltare durabil. La Bile Govora, izvoarele cu apeminerale au fost descoperite ntmpltor, foarte trziu, n jurul anului 1860, cnd ranul

Gheorghe Ciurea din Cernelele sap un pu si constat cu deziluzie si uimire capaarde,prin urmare nu este bun debut. Apele minerale clorurosodice, iodurate, bromurate,clorurosodice sulfuroase si apele minerale slab concentrate, ca si nmolul mineral antrenatdin adncuri de ape sunt indicate n tratamentul afeciunilor aparatului locomotor, respirator,O.R.L., sistemului nervos periferic, bolilor de nutriie, ca boli asociate. ntr-un hrisov din1760 se fac pentru prima dat referiri la izvoarele minerale din Olnesti. Apele mineralencep s fie folosite de localnicii din Tisa, Comanca si Olnesti de pe la 1830, cnd suntefectuate si primele analize si sunt menionate pe o hart pentru prima dat la 1832. n urmastudiilor comparative cu alte ape minerale din Europa, s-a constatat c izvorul mineral nr. 24din Bile Olnesti egaleaz sau depseste efectele apelor din zone cu renume cum ar fiContrexville, Karlsbad, Martingni, Vittel, Evian si Tahanon. Izvoarele minerale nr. 3 si nr. 9

au caliti similare apelor minerale de la Ems si Eaux Bonnes. Izvorul mineral nr. 2 areaciune egal ori superioar apelor minerale de la Eaux Bonnes, Barroger, Aix-les-Bains,Baden, Weisbaden si Achen. Apa folosit pentru bi - sursa mineral nr. 20 - depsestecalitile celor din Hall, Salies de Beaurn, Bax si Eaux Bonn.

STAIUNILE BALNEOCLIMATERICE

BILE OLNETIPerla staiunilor vlcene, aflat la poaleleCarpailor Me- ridionali, este renumit pentrucele 35 de surse de ape minerale cunenumrate proprieti curative. Bioclimatulsedativ este benefic pentru persoanele cuafeciuni ale sistemului nervos, cauzate destres i poluare


14/25


14

BILE GOVORA

Staiune balneoclimateric de interes naional, unadin cele mai bogate staiuni nape iodurate i

bromurate din Europa, iodul i bromul fiind de

origine organic. Staiunea este recomandatpersoanelor cu afeciuni respiratorii, reumatismaleale aparatului locomotor i ORL.

CLIMNETI - CCIULATA

Staiune balneoclimateric, aflat pe malul dreptal Oltului, este renumit pentru apele mineralesulfuroase, clorate, bromate, cu sodiu, calciu imagneziu, cu proprieti curative. Staiuneadispune de instalaii pentru bi calden cad sau bazin cu apmineral,electrohidroterapie i kinetoterapie, aerosoli iinhalaii, bazine descoperite cu ap termalsulfuroas (n staiunea Cciulata), izvoare deap mineral pentru cur intern, sli degimnastic medical, saun, bazine de not

situate chiar pe malul rului Olt.

SALINA OCNELE MARILa Ocnele Mari, sarea esteexploatat din cele mai vechitimpuri, ns salina a fost deschis

publicului larg pentru vizitare icure de tratament doar de civa ani.Parcul turistic este compus dinmuzeu, restaurant, baruri, biseric,magazine de suveniruri, terenuri defotbal, tenis sau baschet, mese de

biliard, locuri de joac pentru copii.Program de vizitare: Luni - Vineri10:00 - 17:00,Smbta - Duminica 09:00 - 17:00.


15/25


15

Reeaua hidrografic de suprafa

n aval de confluena cu Cibinul, Oltulptrunde n valea sa transversalreprezentat de defileulTurnu Rosu, unde are o cdere de 128 m pe distana de 80 km, pn la Rmnicu Vlcea

(1,6 m / km). Defileul se poate mpri n dou sectoare principale: cel superior, ntre TurnuRosu si Brezoi, se distinge prin cderi mai mici (1,38 m / km), iar cel inferior princderi mai accentuate (1,9 m / km). Lotrul (S=1024 km2, L=76,6 km) este unul dintre ruri1ecarpatice 1ongitudina1e c1asice, exceptnd zona de izvoare, care s-a adaptat la o falietransversa1. Folosind o cdere de 800 m, hidrocentrala de pe Lotru are o putere instalat de 500MW. Lacul de acumulare de la Vidra, cu un volum de aproximativ 350 000 000 m3,

primeste nu numai apele Lotrului, fiind alimentat parial si de debite1e Jieului, Galbenuluidin bazinul Gilortului, izvoarelor Olteului, Cernei Olteu1ui, Luncavu1ui, Horezului,Latoriei. n ava1 de gura Lotru1ui, Oltul ptrunde n vastul su con de dejecie, mascat deterase si conuri1e de dejecie ale unor serii de aflueni sosii de pe versantu1 sudic a1MunilorFgras si culmea Cpnei. Zona subcarpatic este traversat de Olt ntre Jiblea si

Rmnicu Vlcea, u1timul aflndu-se n culoarul subcarpatic depresionar extern. Din zonasubcarpatic, din partea stng, O1tu1 primeste aflueni mici (Valea Satului, Smnicul,

Aninoasa), n schimb dinsprecrestele nalte ale extremitiivestice a Munilor Fgras sosesteTopologul (S = 547 km2; L = 83,7km), un reprezentant tipic alrurilor din Carpaii Meridionali.Olteul (S = 2474km2; L = 183,6km) este colectorul principal al

interfluviului Olt-Jiu. Bazinul sueste ngust, puin dezvoltat n zonaMunilor Cindrelului, unde si areobrsia (de la altitudinea de 1600m), dar se desfsoar pe larg nzona subcarpatic si mai ales ncea piemontan.

Reeaua hidrografic, generatdup DEM-ul Romniei


16/25


16

Defileul Oltului

Cheile Olnetiului

Cheile Bistriei

Cheile Costetiului

Rul Latoria


17/25


17

Flor si fauna

Diversitatea condiiilor fizico-geografice determin o mare varietate a nvelisuluivegetal din spaiul judeului, unitile de vegetaie fiind dispuse n fsii ce se succed, n liniigenerale de la S la N.

Zona pdurilor de foioase format din cerete si grnie, n mare parte defrisat,alterneaz cu culturi si pajisti stepizate. Etajul pdurilor de foioase este cel mai extins, fiindalctuit din gorunete ntlnite n zona colinar din dreapta Oltului, n mare parte nlocuite culivezi, pduri de fag si gorun, pduri amestecate ce cuprind zona subcarpatic si versaniimunilor. Etajul pdurilor de molid apare fragmentat pe masive montane, local ntlnindu-se

plcuri de zad. n cadrul acestor etaje, datorit climatului blnd de adpost se ntlneste o marevarietate de elemente sudice precum: nucul, crpinia, mojdreanul. Din aceeasi cauz limitaconiferelor urc mult n altitudine la 1300 m.

Teritoriul judeului Vlcea dispune de o faunbogat si variat, etajat n funcie derelief si condiiile climatice.

Fauna este reprezentat prin specii de pdure: urs, cerb, cprior, mistre, viezure, lup,

cocos de munte, cerbul loptarsi elemente mediteraneene: scorpionul carpatin, vipera cu corn.n zona alpin se ntlnesc psri si animale rare: vulturul plesuv brun, cinteza alpin, capraneagr, alturi de vipera comun si soprla de munte.

Au fost identificate un numr de 54 de specii de flor si 67 specii de faun de interesnaional, respectiv 7 specii de flor si 19 specii de faun de interes comunitar.

La nivelul florei si faunei slbatice nu se constat dezechilibre ecologice, generate dedezvoltarea unei specii n detrimentul altei specii. De asemenea, nu au fost nregistratecalamiti sau incendii si nici alte fenomene, care s afecteze ireversibil fauna si flora slbatic

protejat de lege n rezervaiile si parcurile naionale (Parcul Naional Cozia, Parcul NaionalBuila-Vnturari, Munii Cpn) de pe teritoriul judeului Vlcea.

Harta vegetaiei


18/25


18

Campanula trahelium

Trollius europaeus

Inachis io

Guster (Lacerta viridis)


19/25


19

Capitolul II - Potenialul antropic

Judeul Vlcea dispune i de un bogat i valoros potenial antropic,rezultat al istoriei iculturii poporului din acest spaiu geografic. Numeroasele vestigii ale civilizaiilor trecute,unele dintre ele unicate, bogia tradiiilor populare, creaia spiritual modern, realizrile

tehnico-economice contemporane atest evoluia i continuitatea vieii pe meleagurile vlcene,alctuind un important fond cultural-istoric.Patrimoniul cultural vlcean se manifest prin 14 muzee, 10 expoziii permanente, 2

teatre, o filarmonic, 15 cinematografe, 280 biblioteci, 21 de librrii, 92 monumente i situriarheologice, 11 statui, 2 case memoriale, 2 cimitire ale eroilor, 492 biserici, 22 mnstiri ischituri .

Vestigiile arheologice

n categoria acestora, de menionat sunt: cetatea dacic de la Buridava i Castrul Romande la Arutela, situat pe celebra "Cale a lui Traian", Castrul Roman "La Canton" - situat ncomuna Deti i Castrul de la Titeti-Periani, acestea datnd din primele secole ale mileniului

I.Monumente istorice, de arta i arhitecturCele mai importante monumente i statui sunt n Rmnicu Vlcea:

Monumentul Independenei Placa memorial dedicat revoluiei de la 1848 Obeliscul 1848 Bustul domnitorului Constantin Brncoveanu Bustul monumental Nicolae Blcescu Statuia lui Barbu tirbei

Edificii religioasencrctura religioas a judeului Vlcea este una de necontestat, aceasta zonadpostind un numr impresionant de lcauri de cult valorificate turistic. Printre acestea putemmeniona:

MNSTIREA COZIAO autenticpodoab a arhitecturii

bisericeti autohtone, MnstireaCoziareprezint una dintre cele maiimportante ctitorii ale Voievodului

Mircea cel Btrn. Situat la 3 km destaiunea Climneti, pe malul dreptal Oltului, ansamblul mnstiresc de laCozia, ce poart hramul SfntaTreime,a fost sfinit pe data de 18mai 1388 i este unul dintre cele maivechi i bine pstrate monumente dinRomnia.


20/25


20

MNSTIREA HUREZI

Una dintre cele mai pitoreti aezminte

mnstireti din Romnia, Mnstirea Hurezieste cel mai reprezentativ complex dearhitectur definitoriu pentru "stilul

brncovenesc", un monument istoric ce seafl pe lista patrimoniu- lui mondialUNESCO

MNSTIREA DINTR-UN LEMNAezmnt monahal situat n comunaFrnceti, la 25 km de Rm.Vlcea, MnstireaDintr-un lemn are o istorie aparte. Legendelelocului spun c ar fi fost construit prin anul1653 din lemnul unui singur stejar n scor-

bura cruia, diaconul arab cretin Paul de Alepa gsit o icoan a Maicii Domnului, adpostitastzi n biserica de piatr.

MNSTIREA BISTRIACtitorie a boierilor Craioveti,Mnstirea Bistria aflat n comunaCosteti, sat Bistria, dateaz din

jurul anului 1490. Mnstirea a fost

distrus din temelii prin anul 1590,ca urmare a unei expansiuni a luiMihnea Vod, ce lupta mpotrivaCraiovetilor, i a fost refcut ntim-pul domniei lui Neagoe Basarab.Marele ban Barbu Cra- iovescu alOlteniei aduce de la Constantinopolcea maide pre comoar a lcaului, moatele Sfntului Grigorie Decapolitul. Trupul sfntului nu a

putrezit niciodat i s-a dovedit purttor de mari daruri: vindec bolile trupeti i sufleteti,aduce ploaia pe timp de secet, motiv pentru care acest lca este asaltat de numeroi pelerini.


21/25


21

Instituii i evenimente cultural-artisticeO alt resurs turistic antropic de importan deosebit o constituie muzeele,

amenajate n 16 uniti de profil n ntregul jude.Cel mai valoros tezaur muzeistic se afl la Muzeul Judeean de Istorie din municipiul

Rmnicu Vlcea, care dispune de un inestimabil patrimoniu. Sunt adunate i expuse aiciaproape 50.000 de mrturii care vorbesc despre existena neamului romnesc din cele mai vechitimpuri i pn n prezent.

Un real interes l reprezint i celelalte uniti muzeale: Muzeul de Art "Casa Simian", Casa Memorial "Anton Pann" din Rmnicu Vlcea Memorialul "Nicolae Blcescu" din Comuna Milcoiu Colecia de arheologie Bujoreni Complexul Muzeal "Gheorghe Magheru" de la Troianu, Muzeul de arheologie i art bisericeasc "Gheorghe Petre" din Govora Muzeul Viei i Vinului i Expoziia "Gib I.Mihescu" din Drgani Complexul Muzeistic Mldreti Expoziia de arheologie de la Ocnele Mari

MUZEUL MEMORIAL NICOLAEBLCESCUConacul Blcetilor, o cas boiereascromneasc cedateaz din 1824, devinen anul 1968 un muzeu n memoriamarelui istoric i om politic, NicolaeBlcescu.Radu Mandrea, strnepotul su, doneaz

statului romn n anul 1948, conacul cuterenul i pdurea din jur, pentru adeveni o tabr de creaie pentru artiti.Astzi, muzeul cuprinde documentelegate de viaa i activitateaconductorului Revoluiei de la 1848din ara Romneasc.

CULELE DE LA MLDRETIMonumente deosebite ale arhitecturii

romneti, n care se mpletesc armonioselemente rneti din zon cu elementeale unor construcii cu caracter defortificaii. Complexul Muzeal Mldretise afl n comuna Ml- dreti, laaproximativ 3 km de Horezu.Program de vizitare: vara (apr.-oct.) 10:00- 18:00, iarna (nov.-mar.) 09:00 - 17:00,nchis n zilele de luni.


22/25


22

CASA MEMORIAL ANTON PANNAdpostit ntr-o cldire ce reprezint un

monument de arhitectur urban, construit lajumtatea sec.XVIII, avnd foior i pivni,deine o expoziie ce a ncercat s puncteze

peregrinrile pe meleagurile Vlcii din anii1826-1828, 1836-1840 ale celui ce a rmas ncontiina urmailor drept fiul Pepelei cel isteca un proverb" si care a fost dascl demusichie" la coala organizatpe lngEpiscopia Rmnicului. Expoziia a fostamenajat pentru a ilustra interiorul uneimodeste locuine de trg de la mijloculsecolului al XIX-lea.Adresa: Str. tirbei Voda, nr. 4, Rm.Vlcea.Program de vizitare: 10:00-18:00 (apr.-oct.) /

17:00 (nov.- mar), nchis n zilele de luni.

MUZEUL DE ART CASA SIMIANCldirea care adpostete Muzeul de Art aaparinut familiei Simian originari din SliteaSibiului, proprietari ai unei fabrici de nclminten Rm.Vlcea, la nceputul sec.XX. Casa

beneficiaz de o structur arhitectonic specific,nsumnd dou tipuri de spaiu, unul punndn valoare expresivitatea casei vechi a familiei

Simian, construit n 1940, i un altul neutru,funcional pentru necesitile unei galerii de art,construit odat cu trans- formarea locuinei nmuzeu. Muzeul de Art mai posed o bogatcolecie de lucrri de grafic, desene i acua- rele.Anual, muzeul organizeaz expoziii de pictur isculptur contemporan, iar n timpul verii, n curteainterioar, expun artiti plastici din localitate.

MUZEUL DE ISTORIEAdapostit in cladirea fostei Scoli cu ceas, unedificiu reprezentativ pentru orasul Ramnicul,din sec.XIX. Colectiile expozitiei permanentesunt dispuse cronologic, dezvaluindvizitatorilor anii de vietuire neintrerupta peaceste locuri, care se intind de-a lungul vaiiOltului, la poalele Carpatilor. Expozitiapermanenta se deschide cu marturiiarheologice din epoca paleolitica, neolitica sidin cea a bronzului expuse intr-o realizaregrafica moderna.


23/25


23

MUZEUL SATULUI VLCEAN -BUJORENIConturat sub forma unui sat muzeu, menits reconstituie pe o suprafa de 8

hectare, imaginea funcional a uneiaezri rurale tradiionale, cu toateinstituiile sale social- culturale, muzeuleste reprezentativ prin cele patrusectoa- re ale sale: gospodrie-locuin,social-cultural al monu- mentelor deutilitate public", meteuguri-tehnicipopulare i construcii specializate.Arta popular vlcean este ilus- trati prin prezentarea ei n decorareainterioarelor locu- inelor, n cadrul

atelierelor meteugreti, prinpiesele textile sau de ceramic, lemn,metal de iconografie i mobilier popular.

Adresa: Comuna Bujoreni (drumul spre Sibiu).Program de vizitare: 10:00-18:00 (apr.-oct.) / 17:00 (nov.- mar.), nchis n zilele de luni.

Arta i tradiia popularArhitectura i tehnica popularDei poate prea auster la o prim vedere, casa vlcean i tot ce ine de mediul construit

al omului din acest inut poart pecetea uneiintense preocupri pentru estetic, pentru detaliulmrunt al ornamentaiei, pentru ncadrarea armonioas n peisaj.

n arhitectura populara vlcean, se poate vorbi despre o adevrat civilizaie alemnului. Tradiia arhitectonic a lemnului s-a transmis i s-a combinat cu tradiia marilorconstrucii medievale de zid.

Cu materiile prime avute la ndemn, folosind tehnicile dezvoltate n condiiile istorice ieconomice tiute pentru rile Romne, meterii vlceni au construit una dintre cele mai reuiteopere arhitectonice rneti: casa cu foior. Aceasta i gsete aici, n Vlcea, una din cele maiartistice ntruchipri i are o frecven neegalat de alt inut romnesc.

Creaia artisticPdurile, care ocup o zon ntins n Vlcea, au pusla dispoziia omului un material

bogat, uor de prelucrat, menit s-i satisfac cele mai variate cerine de via i confort.Astfel c, prelucrarea lemnului este un alt meteug care reprezint o constant in arta

tradiional vlcean. Meterii lemnari confecioneaz o mare diversitate de obiecte: lzi dezestre, lcrie, mese cu scaune ornamentate, dulapuri nalte, hambare. Caracteristica principal oconstituie unitatea de o mare originalitate combinat cu simplitatea i fineea formelordecorative. Confecionarea fluierelor a dus faima meterilor vlceni pn departe. Localitatea deunde s-a dezvoltat acest meteug este Vaideeni.

Scoara vlcean, a crei vechime se pierde n negura vremurilor, era destinat, in epocafeudal, decorrii interioarelor caselor boiereti. Scoarele erau lucrate in gospodrie, la rzboiulde esut orizontal, sau la mnstiri, unde se utiliza rzboiul vertical. Ele se caracterizau prinfolosirea motivelor decorative geometrice, florale, zoomorfe si antropomorfe. Dezvoltarea


24/25


24

esutului scoarelor este n strns legtur cu centrele specializate din sudul Dunrii, dar stiluleste original i se datoreaz unor meteri locali i a unui centru specializat care s-a aflat, cel mai

probabil, la mnstirea Horezu.Velinele au un decor mai simplu dect al scoarelor. Acesta se compune din simplul joc

al alternrii culorilor. Stilul decorativ al acestor esturi este preponderent geometric: dungi

colorate, dispuse orizontal pe toat suprafaa sau dungi alternnd cu motive romboidale. Dacscoarele au rol preponderent decorativ, velinele au rol practic, fiind folosite frecvent ngospodriile rneti.

Prelucrarea argilei, n depresiuneaHorezu, a determinat apariia centrelor:Sltioara i Olari-Horezu. Lng oraulRmnicu-Vlcea sunt menionate ca centreceramice: Buda i Vldeti.

Olritul a fost i continu s fie nanumite localiti rurale din judeul Vlcea oactivitate specializat, pe care doar anumii

steni o practic, alturi de ocupatiilespecifice zone. Gama motivelor decorativefolosite de olarii vlceni nu este prea mare,dar motivele se combin, conducnd la omare varietate decorativ

Oale din lut

Printre cele mai importante manifestri tradiionale, pot fi amintite: Festivalul de folclor "Cntecele Oltului" din Climneti Trgul Ceramicii Populare "Cocoul de Hurez" Trgul Meterilor Populari Festivalul folcloric al pstorilor din Carpainvrtita dorului din Vaideeni

Realizrile tehnico-economice recente constituie, de asemenea, elemente de atracieturistic: Amenajarea hidro-energetic Olt- Lotru Hidrocentrale: Govora, Drgani, Gura Lotrului, Turnu, Ciunget, Brdior, Robeti,Climneti etc.

Dintre lacurile antropice, importante sunt lacurile srate de la Ocnele Mari i Ocnia,formate n urma prbuirii unor saline. De menionat sunt i lacurile de acumulare de pe Olt:Deti, Rmnicu Vlcea, Rureni, Govora, Ioneti, Zvideni, Drgani, i de pe Lotru: Vidra,Malaia. La acestea se adaug acumulrile Jidoaia de pe rul cu acelai nume i Petrimanu peLatoria, de dimensiuni mai mici.


25/25


Concluzii

Propunerile de valorificare sunt cu adevrat diverse i orice mbuntire major va avea unefect considerabil asupra turismului vlcean. Tendina actual, aa cum o demonstreaz i

analiza circulaiei turistice efectuat anterior, indic o scdere considerabil a numrului dennoptri efectuate de turiti, respectiv a duratei medii de edere pe teritoriul judeului. Acestlucru se datoreaz n special infrastructurii de turism nentreinut, dezvoltrii dezechilibrate azonelor turistice sau competitivitii sczute a ofertei turistice.

Conform celor mai recente date statistice disponibile, judeul Vlcea dispune de 168de uniti de cazare, o component foarte important fiind reprezentat de numrul de hotelurii moteluri.Majoritatea hotelurilor, dar i a vilelor turistice, se ncadreaz n categoria de con fort de 1*,2* sau 3*. Astfel c, infrastructura de turism poate fi considerat una slab dezvoltat,nentreinut.

Absena unor servicii de categorie superioar (de 4* sau 5*) reprezint un mare

dezavantaj la nivelul turismului judeean. n prezent, investiiile ar trebui ndreptate ctrerenovarea vechilor uniti de cazare (schimbarea vechiului mobiler din camere, aparaturmodern, modificari eseniale la nivelul grupurilor sanitare, amenajarea spaiului dinapropierea hotelului), care s fie aduse la standarde internaionale, pentru a se putea face

promovarea turismului vlcean i la nivel internaional.Turismul balnear este cea mai important form de turism practicat n judeul Vlcea,

de aceea investiii consistente trebuie efectuate n vechile baze de tratament cu scopul de amoderniza i diversifica gama de servicii oferit de acestea.

O alt soluie viabil este reprezentat de diversificarea componentei de agrement.Existena unor parcuri de distracie, a unor sli moderne de spectacol, teatru sau film idiversificarea mijloacelor de agrement deja existente reprezint un alt pas important pentru aatrage ct mai muli turiti.

Lipsa strategiilor de promovare a turismului la nivel judeean/ teritorial, lipsaparteneriatelor i a structurilor de sprijin poate fi combtut prin existena unui personalcalificat i bine-pregtit, prin inovare i cercetare, dar i prin o mentalitate cu totul diferit.

Judeul Vlcea este relativ bine echipat din punct de vedere al infrastructurii detransport, cilor de comunicaie i accesibilitii, iar dac va beneficia de investiiile

planificate la nivel naional i regional, accesul i organizarea eficient a transportului vor fifacilitate i vor contribui la dezvoltarea judeului.

Vlcea poate deveni unjude vizitat de turiti de toate vrstele, romni, dar i strini,interesai de patrimoniul cultural i natural i de tradiiile vii, dar i de serviciile de calitate din

turismul cultural, monahal, balnear i de agrement.

potentialul turistic in judetul valcea.docx

Documents