potentialul turistic al orasulului constanta

Download Potentialul Turistic Al Orasulului Constanta

Post on 24-Jun-2015

534 views

Category:

Documents

1 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

ARGUMENT

Constana este cel mai vechi ora locuit din Romnia. Este un important municipiu i un centru cultural, economic i social de referin. Din punct de vedere al numrului de locuitori este posibil ca dou mari centre universitare ale rii s-l depeasc datorit numrului mare de studeni flotani (n 2007), dar din punct de vedere al numrului de locuitori stabili la 1 ianuarie 2006 se afla pe locul doi. Este cel mai mare port din bazinul Mrii Negre i al patrulea din Europa, cu perspectiva de a deveni al doilea ca mrime, dup Rotterdam. Constana este capitala judeului Constana, cel mai mare ora din ntreaga Dobroge i din regiunea de dezvoltare Sud-Est. Constana este locul preferat al vacanelor de var, fapt constat, nu fr resentimente, de constneni. Ins, daca ncerci mcar odat sa vezi totul prin ochii unui turist venit pentru un sejur de cteva zile pe litoral, resentimentele nu i mai au rostul. Ca turist, principalul obiectiv este marea si plaja. Insa, nici daca te strduieti nu poi sa-i petreci tot timpul pe plaja. Aa c, intre doua bi de soare o plimbare este binevenit. i, aa ajungi sa te ndrepi spre Piaa Ovidiu, in zona peninsular a oraului Constana cu dorina de a ajunge la Faleza de la Cazino. In drum, treci pe lng Muzeul de Art, Muzeul de Art Popular, Muzeul de Istorie si Arheologie si, dac eti in una din acele zile in care curiozitatea este unul din factorul dominant, nu poi rezista tentaiei de a intra. De pe treptele muzeului de istorie se vede nlndu-se turnul moscheii i nu trebuie sa ai o imaginaie ieit din comun ca sa i dai seama ca nu i poi permite sa ratezi ansa de a privi Constana de acolo, de sus. Dup aceea ai de ales intre o plimbare pe mare cu vaporaul sau pe faleza din faa Cazinoului cu vizitarea Acvariului i o baie in mare la plaja Modern situat in apropiere. Odat cu lsarea serii, parcul de distracii din satul de vacanta, terasele, restaurantele, cluburile i discotecile din Constana sau Mamaia ofer o gama variata de servicii. i s-ar prea o zi cam epuizant, dar vara n Constana timpul are alta dimensiune i a doua zi eti gata de noi provocri. Aa c, sigur nu vei rezista tentaiei de a merge la Aqua Magic unde i vei spori doza de adrenalin. Si, daca asta nu a fost suficient, o plimbare cu telegondola i va oferi o privelite complet a staiunii Mamaia care i va deschide apetitul de a simi la pas punctul terminus al staiunii. 1

Sa nu crezi ca asta e tot ceea ce poi face la Constana i ca zilele ce vin se vor fi scurge monoton intre doua bi de soare.... Vara, in Constana fiecare zi este unic si pot spune c, dei locuiesc aici, nu m pot opri sa nu vad Constana cu ochi de turist si s triesc o var ntreag cu disperarea celui care urmeaz ca a doua zi sa se urce intr-un tren care va transforma marea intr-o frumoasa amintire de vacan.

2

CAPITOLUL I

ROLUL SI IMPORTANA TURISMULUI IN ECONOMIA ROMANEASCA

Dezvoltarea turismului att ca modalitate de petrecere ntr-un mod plcut si instructiv a timpului liber, ct si ca activiti prestatoare de servicii solicitate n diverse etape ale unei calatorii turistice, reprezint una dintre caracteristicile civilizaiei actuale, cu largi perspective de evoluie, fiind concomitent consecina si cauza unor mutaii economice, sociale, culturale si de mediu. Turismul, n calitate de activitate economica, i manifesta rolul n diferite sfere ale economiei si, n acelai timp are o profunda semnificaie socio-umana, ce se exercita att asupra turitilor ct si asupra populaiei zonelor vizitate. Dezvoltarea turismului determina n plan social nu numai creterea numrului locurilor de munca, practicarea unor meserii tradiionale, atragerea populaiei n practicarea turismului, ca activitate alternativa, ci determina si creterea continua a nivelului de pregtire si instruire profesionala a personalului implicat n furnizarea serviciilor turistice. Nivelul de pregtire a lucrtorilor este unul dintre cei mai importani factori ai productivitii muncii, permind obinerea unor performante superioare, si n acelai timp, acesta se reflecta n mod nemijlocit n calitatea serviciilor oferite turitilor. Dup cum se tie, calitatea serviciilor turistice n Romnia nu se ridica la nivelul ateptrilor consumatorilor, decalajul dintre ateptri si experiena trita, aducndu-i si el contribuia la situaia actuala a turismului romnesc. De aceea pentru impulsionarea activitii turistice la nivel naional se impune creterea calificrii si pregtirii profesionale a personalului implicat n domeniul turistic. Din pcate si n aceasta direcie turismul romnesc ntlnete obstacole, determinate de inerie, lipsa fondurilor, mentaliti. Turismul influeneaz modul de viata al locuitorilor si acioneaz n vederea lrgirii orizontului lor spiritual, ncurajnd pstrarea elementelor tradiionale, eliminnd tendinele de uniformizare si generalizare, favoriznd pstrarea identitii socio-culturale si asumarea unei personaliti distincte ce individualizeaz turismul romnesc n cadrul turismului mondial. 3

n plan social activitatea turistica are un impact pozitiv, evideniat prin creterea ansei sociale si profesionale, prin crearea de noi locuri de munca, att n serviciile turistice, ct si n infrastructura generala, apariia unor locuri de munca sezoniere, mai ales pentru tineri si femei, asigurarea progresului social, de cretere a cureniei si igienei publice, a confortului general n localitile turistice si prin scderea diferenelor dintre categoriile socioprofesionale n ceea ce privete veniturile realizate. Constituind cadrul cel mai potrivit pentru odihn, recreere si refacere a capacitii de munca, turismul reprezint si o modalitate de dilatare a orizontului de cunoatere, de educare a gustului estetic, de respect pentru valorile naionale, devenind, aa cum arata Barbu Ghe., un act de cunoatere, de instruire si de educaie. Valorificnd motenirea cultural-istorica a poporului romn, turismul modern contribuie la revitalizarea actelor de cultura si reprezint o modalitate de afirmare a culturii tradiionale si de promovare a imaginii Romniei n lume. Intensificarea activitii turistice favorizeaz dezvoltarea si revigorarea tradiiilor culturale si religioase, acioneaz n sensul creterii interesului populaiei pentru pstrarea, conservarea si valorificarea obiectivelor cu veleiti turistice. Prin turism se poate promova potenialul cultural romnesc, aceasta permind ca numeroasele dovezi de viata materiala si spirituala de pe meleagurile tarii noastre, de la piatra nelefuita pn la arta si cultura dacica si romana, de la construciile populare pn la valoroasele edificii de arta si arhitectura muatine si brncoveneti sa fie popularizate att pe plan intern ct si internaional, evideniindu-se contribuia adusa de locuitorii acestor pmnturi la patrimonial cultural universal. Beneficiind de un valoros tezaur cultural, turismul romnesc este n mare msura un adevrat act de cultura si educaie. Pentru asumarea acestui rol de maxima semnificaie n societatea actuala, este nevoie de fonduri, de organizare si de o conlucrare permanenta ntre toate organismele si ntre toate forurile specializate n activitatea culturala si n cea turistica.

4

CAPITOLUL II:

MUNICIPIUL CONSTANA

II.1. Aezare geograficOraul se afl n sud-estul Romniei, avnd ieire la Marea Neagr. Constana se afl ntr-o zon lagunar n partea de nord-est i de est, uor deluroas n partea central i de nord i de cmpie n sud i vest, avnd coordonatele: 440 11`- latitudine nordic, 280 39`longitudine estic.

Suprafaa teritoriului administrativ este de 1121,66 km2. n aceast suprafa nu este inclus i suprafaa portului care are 31,82 km2, totalul n acest caz fiind de 1153,48 km2. Portul Constana este principalul port al Romniei la Marea Neagr si al patrulea ca suprafa din Europa, avnd 3182 ha (uscat si acvatoriu). La limita de nord a oraului se situeaz staiunea Mamaia, plaja ntinzndu-se pe o lungime de 6 km orientat spre est ceea ce i confer nsorire tot timpul zilei.

5

Din punct de vedere geografic staiunea Mamaia este o lagun. Din punct de vedere administrativ Mamaia este un cartier al municipiului Constana. Merit subliniat faptul ca oraul Constana este lipit n partea lagunar de nord prin staiunea Mamaia de oraul Nvodari, n partea deluroas de nord-nord-vest prin cartierul Palazu Mare de oraul Ovidiu, iar n partea de sud prin portul Constana Sud de comuna Agigea.

II.2. Istoric

Constana a fost fondat n urma colonizrii greceti a Pontului Euxin de ctre colonitii greci din Milet n secolele VII-V . Ch, sub numele de Tomis. Acetia au gsit pe aceste locuri o aezare getica, noul ora ajungnd la nivelul unui polis de abia n secolul IV-III . Ch. Port folosit de greci pentru comerul cu locuitorii acestor regiuni (daci, scii si celi), Tomis nflorete urbanistic din secolul III . Ch. ncepnd cu secolul I . Ch., Tomisul intr n vizorul romanilor, care devin stpnii acestor meleaguri din sec I d. Ch. n acest timp, mai precis ntre anii 8-17 d.Hr si-a gsit exilul poetul roman Ovidiu (Publius Ovidius Naso) care si-a petrecut ultimii opt ani din viata aici. Oraul rezist vremurilor tulburi din secolele III-IV d.Hr., secole presrate de numeroase invazii barbare, si devine reedina provinciei Scythia Minor.

Tomisul epocii romano-bizantine este un important centru religios cretin, cretinism cu origine apostolica datorat sfntului apostol Andrei. n aceasta perioada, confruntata cu numeroase invazii barbare, (hunii, slavii, bulgarii, pecenegii, cumanii, ttarii si turcii), portul Tomis este numit n izvoarele bizantine si italiene Constantia, denumire data de Constantin cel Mare (274-337) n onoarea surorii sale Constantia. Din sec. XV pn la sfritul sec. XIX, Constanta intra n componenta imperiului otoman, dup ce n secolele X-XIII a fost un important port, mai ales sub influenta genovezilor, care construiesc aici un Far Genovez. 6

n urma Rzboiului de independenta din 1877-1878, la Congresul de la Berlin, provincia dintre Dunre si Marea Neagra a revenit Romniei. Prin aceasta a nceput dezvolt