potentialul turistic in suceava

24
Potentialul turistic al Judetului Suceava Datorita frumusetii locurilor, puritatii aerului, apelor, zonei montane, precum si a inestimabilului patrimoniu cultural si religios existent, judetul Suceava detine un potential turistic ridicat. Municipiul Suceava reprezintă îmbinarea perfectă între tradiţie, istorie, religie, spiritualitate şi modernism. Toate acestea alături de ospitalitatea recunoscută a localnicilor fac din Suceava un important centru turistic din nordul Moldovei, poartă de intrare în Bucovina.

Upload: madamuta

Post on 20-Jun-2015

1.191 views

Category:

Documents


33 download

DESCRIPTION

Potentialul turistic al Judetului SuceavaDatorita frumusetii locurilor, puritatii aerului, apelor, zonei montane, precum si a inestimabilului patrimoniu cultural si religios existent, judetul Suceava detine un potential turistic ridicat. Municipiul Suceava reprezint îmbinarea perfect între tradi ie, istorie, religie, spiritualitate i modernism.Toate acestea al turi de ospitalitatea recunoscut a localnicilor fac din Suceava un important centru turistic din nordul Moldovei, poart de intrare în

TRANSCRIPT

Page 1: Potentialul Turistic in Suceava

Potentialul turistic al Judetului Suceava

Datorita frumusetii locurilor, puritatii aerului, apelor, zonei montane, precum si a inestimabilului patrimoniu cultural si religios existent, judetul Suceava detine un potential turistic ridicat.

Municipiul Suceava reprezintă îmbinarea perfectă între tradiţie, istorie, religie, spiritualitate şi modernism.

Toate acestea alături de ospitalitatea recunoscută a localnicilor fac din Suceava un important centru turistic din nordul Moldovei, poartă de intrare în Bucovina.

Page 2: Potentialul Turistic in Suceava

Potentialul natural Relieful judetului Suceava se caracterizeaza printr-o mare varietate si bogatie a formelor de relief : munti, depresiuni intramontane, dealuri, podisuri, cimpii, vai terasate , lunci

• Potenţialul turistic natural sau oferta turistică primară este alcătuita din totalitatea resurselor naturale valorificabile in scopul practicării activităţii de turism (relief, climă, resurse de apă, faună şi vegetaţie, rezervaţii naturale).

Page 3: Potentialul Turistic in Suceava

Asezare - Limite geografice • Judeţul Suceava este al doilea

judeţ ca mărime din ţară, după Timiş, având o suprafaţă de 8553,5 km², reprezentând 3,6% din suprafaţa totală a ţării.

• Este situat în partea de nord-vest a ţării şi se învecinează la nord cu Ucraina(graniţă), la vest cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, la sud cu judeţele Mureş, Harghita şi Neamţ, la sud-est cu judeţul Iaşi, iar la est cu judeţul Botoşani.

Page 4: Potentialul Turistic in Suceava

Cadrul natural - Unitati de reliefRaportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei. Relieful judeţului se caracterizează printr-o mare varietate a formelor: munţi, depresiuni intramontane, dealuri, podişuri, câmpii, văi terasate şi lunci. În alcătuirea geologică, arhitectura teritoriului judeţului Suceava are drept caracteristică de bază succesiunea de la vest la est a patru zone structurale: zona vulcanică, zona cristalinomezozoică, zona flişului şi zona de platformă.

Page 5: Potentialul Turistic in Suceava

HidrografieResursele de apă cuprind : râuri, pâraie, lacuri, iazuri, mlaştini şi importante rezerve de ape subterane. Toate apele care drenează teritoriul judeţului sunt tributare râului Siret. Principalii afluenţi sunt râurile Suceava, Moldova, Bistriţa şi Dorna, care îşi au zonele de obârşie în coroana de munţi înalţi de la vest şi nord - vest Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Moldova, care drenează împreuna cu afluenţii săi 35% din suprafaţa judeţului. Urmează ca mărime Bistriţa (30%), Suceava (30%) şi Siretul (10%). Apele stătătoare sunt sub formă de lacuri naturale de mici dimensiuni, lacuri antropice, iazuri pentru piscicultură, acumulări industriale şi mlaştini. Cele mai importante acumulări antropice sunt cele 6 lacuri din lungul Şomuzului Mare, între care şi vestitul lac "Nada Florilor".

Page 6: Potentialul Turistic in Suceava

VEGETAŢIA ŞI FAUNA Flora şi fauna conferă judeţului Suceava o inegalabila frumuseţe şi atractivitate.

Ponderea vegetaţiei o alcătuiesc pădurile care ocupă peste 52% din suprafaţa judeţului, cu o compoziţie de 79,4% raşinoase şi 20,6% foioase.

In zona de munte predomină pădurile de răşinoase, unde ca speciile dominante sunt molidul şi bradul. În zona de deal şi podiş caracteristice sunt pădurile de foioase,

unde ca specii dominante sunt fagul şi stejarul, dar mai intâlnim şi carpenul, frasinul, teiul, mesteacanul şi o mare diversitate de arbuşti. În amestec se gasesc plopul, paltinul, sorbul, mălinul, scoruşul şi mai rar tisa. La limita superioară a pădurii se dezvoltă etajul subalpin format din arbuşti : jneapăn, ienupăr, afin,

măceş, merişor. Pe culmile mai înalte se află pajişti alpine alcătuite din ierburi mărunte.

Page 7: Potentialul Turistic in Suceava

POTENŢIALUL TURISTIC AL JUDEŢULUI SUCEAVA Potentialul turistic reprezintă „ansamblul de elemente naturale , economice si cultural-istorice de interes turistic, care conferă unui teritoriu dat o anumita functionalitate turistica si care constituie premize pentru dezvoltarea activitatii de turism”. Ţinând cont de implicare umană la crearea acestor resurse, potenţialul turistic poate fi: potenţial

turistic natural şi potenţial turistic antropic.

• POTENŢIALUL TURISTIC ANTROPICPotenţialul turistic antropic mai este cunoscut şi sub numele de oferta turistică secundară şi cuprinde totalitatea resurselor create de om şi valorificabile din punct de vedere turistic. Amintim: vestigii şi monumente istorice, aşezări, monumente de artă, muzee şi case memoriale, datini şi obiceiuri, etc.

Page 8: Potentialul Turistic in Suceava

RESURSE ANTROPICEJudeţul Suceava are un potenţial antropic deosebit de complex: mănăstiri,

biserici, ruine de cetaţi, case memoriale. Aici se află principalele necropole domneşti, iar bisericile cu pictură exterioară deosebită sunt recunoscute internaţional pentru valoarea lor inestimabila. Stema Judeţului Suceava este formată dintr-un scut de culoare albastră pe care sunt prezentate urmatoarele elemente : trei piscuri de munte, pe cel mai înalt dintre ele aflându-se o cruce, simbol al creştinismului(toate aceste elemente sunt din aur) ; crucea este strajuita de doi lei din argint care ţin în labele superioare o coroană voievodală de aur

Stemele Judetului Suceava

Page 9: Potentialul Turistic in Suceava

Cetatea de Scaun a Sucevei,

Situată pe un platou înalt, în partea de est, restaurată în ultimii ani, este o ctitorie a voievodului Petru Muşat, menţionată pentru prima oară într-un document din anul 1388; construită din piatră, a fost întărită ulterior de Alexandru cel Bun şi apoi de Ştefan cel Mare, cu ziduri de peste 10 m înălţime şi o grosime de 4 m, inconjurată de un şanţ cu apă, făcând-o de netrecut. De altfel, Cetatea Sucevei nu a fost niciodată cucerită prin forţa armelor.

Suceava. Vedere de la Cetatea de Scaun

Page 10: Potentialul Turistic in Suceava

Monumente Istorice- Muzeul Judetean Muzeul de istorie – Sala tronuluiMuzeul judeţean,

înfiinţat în anul 1900, expune interesante piese care evocă trecutul bogat în evenimente şi fapte eroice al locuitorilor meleagurilor sucevene, din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre; un interes aparte îl reprezintă "Sala tronului", în care, mobilier, costume şi alte obiecte reconstituie atmosfera de la curtea lui Ştefan cel Mare.

Page 11: Potentialul Turistic in Suceava

Turismul religios - Manastiri PUTNA, este o vestită

localitate din nordul Obcinelor Bucovinei, locul în care Ştefan cel Mare a înfăptuit prima ctitorie bisericească din lunga şi valoroasa sa serie de lăcaşuri construite în toată Moldova şi nu numai. În interiorul bisericii se află mormântul domnitorului, loc de pelerinaj al credincioşilor de pretutindeni. În cadrul mănăstirii se află un muzeu cu exponate de mare valoare.Tot în localitatea Putna, în cimitirul satului se află o biserică de lemn, atribuită domnitorului de legendă, Dragoş Vodă, şi adusă aici de Ştefan cel Mare din satul Volovăţ. În partea de est a satului, sub pădure, se află "Chilia lui Daniil Sihastrul", părintele duhovnic şi sfătuitorul lui Ştefan cel Mare.

Page 12: Potentialul Turistic in Suceava

Manastirea Sucevita este situata in satul cu acelasi nume, pe valea paraului Sucevita, la o distanta de 18 km de orasul Radauti si la 55 de km de Campulung Moldovenesc. Manastirea Sucevita a fost zidita in ultimele decenii ale secolului al XVI-lea, cu cheltuiala

intregii familii de boieri Movila.

Page 13: Potentialul Turistic in Suceava

Manastirea Rasca Este construită în mai multe

etape: 1512, Bogdan al III – lea a zidit chiliile, în 1540, episcopul Romanului Macarie împreună cu logofătul Ioan şi Teodor Balş zidesc biserica cu hramul „Sf. Nicolae", în jurul bisericii se construiesc din porunca lui Petru Rareş, ziduri înalte şi puternice cu creneluri şi turn, lucrare terminată în 1542. Pictura interioară şi exterioară a fost executată între 1551 –1554. Tabloul votiv îl prezintă pe domnitorul Petru Rareş împreună cu familia. Biserica mai deţine două valoroase icoane din secolul al XV – lea. Într-o cameră din clopotniţa mănăstirii Râşca, a stat închis timp de şase luni marele istoric şi om de stat Mihail Kogâlniceanu, surghiunit în 1844 din porunca domnitorului Mihai Sturza.

Page 14: Potentialul Turistic in Suceava

Manastirea Sucevita Mănăstirea Suceviţa, este una dintre cele

mai frumoase mănăstiri din ţară. Cu aspect de fortăreaţă mănăstirea are o biserică centrală cu picturi interioare şi exterioare de mare valoare artistică. Astfel a fost restaurată şi inclusă pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Suceviţa este şi o bogată zonă etno- folclorică.

Page 15: Potentialul Turistic in Suceava

Mănăstirea Humor, pe coama unei coline, înconjurată de arbori şi

pajişti, este aşezată biserica mănăstirii Humor, una dintre cele mai vestite ctitorii ale evului mediu romanesc.

Faima Voroneţului se datorează mai ales picturii exterioare (secolul al

XVI – lea), realizată pe un fond albastru inimitabil, cunoscut în întreaga lume ca „albastru de Voroneţ”. Lumina soarelui

dă culorilor şi mai ales acestui albastru o frumuseţe aparte, ce a devenit astăzi o

expresie care defineşte o culoare specific românească. Bisericii i s-a

dat supranumele de :

"Capela Sixtină a Estului".

Page 16: Potentialul Turistic in Suceava

GASTRONOMIA TRADIŢIONALĂ SUCEVEANĂ

• Gastronomia tradiţională suceveană se remarcă prin elementele valoroase legate de un anumit mod de preparare a produselor alimentare, păstrat de-a lungul secolelor. fiind cunoscute si apreciate dincolo de granitele tarii noastre. In practicarea agroturismului aceasta reprezinta o resursa deosebit de valoroasa si „gustata” din plin de toti turistii caselor taranesti sucevene.

• Dintre mâncărurile specifice zonei amintim: ciorba rădăuţeană, borşul de sfeclă roşie, rasolul din hrean cu smântână, balmoşul dornean, găluştele cu crupe, răciturile de porc, păstrăvul în cobză de brad, tocineii prăjiţi din „barabule”, etc.

Page 17: Potentialul Turistic in Suceava

FESTIVALURI ŞI SĂRBĂTORI• Viaţa în Bucovina este marcată de o serie de evenimente, sărbători şi festivaluri care au

loc anual. Aceste tradiţii vechi sunt bine păstrate în aceste locuri. Există multe ocazii de sărbătoare, în primul rând, sunt sărbătorile religioase, Crăciunul, Paştele şi sărbătorile Sfinţilor importanţi, apoi, mai sunt numeroase festivaluri etno-folclorice, la acestea pot fi adăugate alte manifestări culturale şi târguri.

• aprilie-mai: Suceava- „ Paştele în Bucovina”

• 24 iunie: Suceava- „Zilele Sucevei”- Hramul mănăstirii Sf. Ioan cel Nou de la Suceava

• iulie: Vatra Dornei - Zilele Municipiului Vatra Dornei

• august: Suceava - „Festivalul de Artă Medievală Ştefan cel Mare” din Cetatea Sucevei

• august: Suceava –„Târgul Meşterilor Populari”

• septembrie: Câmpulung Moldovenesc- Târgul lăptarilor

• decembrie: Suceviţa- „Am pornit să colindăm” – Festivalul Tradiţiilor şi Obiceiurilor de Iarnă

• decembrie: Vatra Dornei- „Porniţi plugul Feţi Frumoşi” – Festival internaţional de datini şi obiceiuri de iarnă

Page 18: Potentialul Turistic in Suceava

ANALIZA BAZEI MATERIALE A TURISMULUI JUDEŢULUI SUCEAVA

• Valorificarea patrimoniului turistic al unei ţări, regiuni sau zone geografice implică asigurarea unor condiţii minime pentru deplasarea,sejurul şi petrecerea agreabilă a timpului liber de către turişti.În esenţă, îmbinarea acestor elemente oferă vizitatorilor cea mai mare satisfacţie într-o călătorie sau vacanţă.

• Pentru ca un teritoriu sa poată fi declarat „de interes turistic" , potenţialul său turistic trebuie să răspundă la două cerinţe esenţiale:-să dispună de resurse naturale şi de alte elemente de atracţie preferate de turişti;-să dispună de posibilităţi de acces, de transport, de cazare, de alimentaţie, de unităţi comerciale, de instalaţii, de alte amenajări adiacente, într-un cuvant de bază materială şi de inflastructura necesară pentru a facilita activităţile turistice. Baza tehnico-materială a turismului cuprinde următoarele componente:

• Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică;

• Structuri de primire turistică cu funcţiuni alimentaţie publică;

• Structuri de primire turistică cu funcţiuni de tratament;

• Structuri de primire turistică cu funcţiuni de agrement;

Page 19: Potentialul Turistic in Suceava

VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL JUDEŢULUI SUCEAVA

• Existenţa unor forme de relief accesibile şi armonios îmbinate pe întreg teritoriul, clima favorabilă practicării turismului în tot timpul anului, potenţialul hidrografic, faunistic şi floristic bogat, patrimoniul cultural-istoric şi arhitectural apreciat pe plan naţional şi internaţional, precum şi binecunoscuta ospitalitate bucovineană, tradiţiile şi obiceiurile populare, specificul gastronomiei fac din judeţul Suceava o adevărată destinaţie turistică.Tipurile de turism care se pot practica la nivelul judeţului sunt:

• Turismul Montan

• Turismul Balnear

• Turismul Cultural

• Turismul Religios

• Turismul Rural şi Agroturismul

• Turismul de afaceri şi evenimente

• Turismul de afaceri este considerat principala sursă de venituri pentru industria hotelieră autohtonă. În ultimii ani, la nivel naţional, s-a înregistrat o creştere a numărului sosirilor în interes de afaceri.

Page 20: Potentialul Turistic in Suceava

CONCLUZIIPuncte tari:Posibilităţi de acces relativ uşor: din sudul ţării se poate ajunge la Suceava cu mijloace auto, pe drumul european E85, cu trenul pe ruta Bucureşti - Suceava, iar cu avionul la aeroportul Salcea; din vestul ţării se ajunge la Suceava pe drumul european E576 Cluj-Napoca - Suceava şi pe calea ferata Cluj Napoca- Suceava; din nord-vestul ţării, din Maramureş se ajunge la Suceava prin pasul Prislop, pe drumul naţional DN18 Baia Mare – Sighetul Marmaţiei - Iacobeni; în zona mănăstirilor sunt cinci heliporturi, iar la Floreni (Vatra Dornei) este un mic aeroport pentru avioane de capacitate redusă. Protecţia continuă a mediului înconjurator face ca zona sa fie nepoluată. Elemente determinante: calitatea aerului, calitatea apelor de munte, produse ecologice şi naturiste. Cele şapte monumente incluse în patrimoniul UNESCO, la care se adaugă numeroase alte mănăstiri, biserici, muzee şi elemente ale arhitecturii tradiţionale, fac ca zona sa fie extrem de atractivă pentru turişti:   patrimoniul UNESCO include mănăstirile, Humor, Moldoviţa, Probota, Sfântul Ioan cel Nou din Suceava, Voroneţ, precum şi bisericile Pătrăuţi şi Arbore; alte mănăstiri atractive: Suceviţa, Râşca, Slatina, Putna.muzee: Complexul Muzeal Bucovina Suceava, Muzeul de Artă „Ion Irimescu” Fălticeni, Muzeul „Arta Lemnului” Câmpulung Moldovenesc, Muzeul Etnografic Suceava, Muzeul Tehnicii Populare Rădăuţi, Muzeul „Apelor” Fălticeni, Muzeul Satului Bucovinean Suceava etc.; arhitectura caselor bocovinene, cetaţi şi cladiri medievale.

Page 21: Potentialul Turistic in Suceava

Numărul mare de rezervaţii naturale – 23 de rezervaţii: 6 rezervaţii botanice, 8 rezervaţii forestiere, 5 rezervaţii geologice, o rezervaţie paleontologică, o rezervaţie ştiinţifică şi 2 rezervaţii mixte. Condiţiile geografice favorabile, alături de peisajele naturale atractive şi obiectivele naturale originale, conduc la practicarea mai multor forme de turism, inclusiv cel de aventura (extrem): alpinism, lansări cu parapanta şi deltaplanul, navigatie, caving, river rafting etc. Fondul de vânătoare şi pescuit. Suprafaţa mare a pădurilor, râurile repezi de munte fac ca atât fondul de vânătoare, cât şi cel piscicol să fie deosebit de bogate:-27 fonduri de vânătoare, de un deosebit interes cinegetic: cerb, căprior, urs, mistreţ, râs, cocoş de mesteacan etc.; -41 fonduri de pescuit: lostriţă, păstrav, ştiuca, crap, clean, etc. Staţiuni turistice şi balneoclimatericeVatra Dornei – staţiune balneoclimaterică; Câmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului – staţiuni turistice de interes naţional atrag turiştii pe tot parcursul anului, datorită cadrului natural deosebit de frumos, a pârtiilor de schi, a posibilităţilor de drumeţie şi petrecere în mod agreabil a timpului liber. Dezvoltarea turismului rural. Satele apărute din timpuri străvechi, care au păstrat şi mai păstrează încă aspecte şi manifestări tradiţionale, date şi obiceiuri străbune, elemente valoroase de etnofolclor etc., în care se desfăşoara activităţi specifice turismului rural şi turismului ecologic. Calendar bogat de târguri tradiţionale şi manifestări folclorice pe tot parcursul anului. Marca turistică « Bucovina » promovată în cadrul târgurilor de turism atât pe plan intern cât şi internaţional.

Page 22: Potentialul Turistic in Suceava

Puncte slabe : Probleme critice care influenţează asupra activităţii turistice:-Situaţia precara a infrastructurii rutiere.-Lipsa unor rute internaţionale regulate pe Aeroportul „Ştefan cel Mare” Salcea-Lipsa unităţilor de cazare de categorie superioară( 4-5 stele)-Lipsa unei politici de promovare a Bucovinei ca destinaţie turistică pe durata întregului an şi nu neapărat legată de sărbători şi tradiţii creştine-Lipsa centrelor de informare şi promovare-Preocupări reduse în dezvoltarea micilor meşteşuguri artizanale şi a reţelei de distribuţie de produse artizanale specifice.

Page 23: Potentialul Turistic in Suceava

PROPUNERI În ceea ce priveşte zonele de interes turistic, o atenţie deosebită trebuie îndreptată în urmatoarele direcţii : - Susţinerea proiectelor care introduc valoare turistică, obiective şi evenimente culturale şi spirituale din Bucovina; - Dezvoltarea unor noi staţiuni turistice: Câmpulung Moldovenesc, Cacica, Botuş (staţiune etnografică); - Dezvoltarea unor spaţii de vânzare a produselor artizanale; amenajarea domeniului schiabil ;- Constituirea Parcului Naţional Regional al Mănăstirilor din Bucovina; restaurarea monumentelor istorice, mănăstirilor şi refacerea unor obiective turistice de mare interes (Cazinoul de la Vatra Dornei); - Includerea unor case de vacanţă (pensiuni agroturistice) în reţeaua de agenţii de turism din România şi în reţelele europene profesionale ; - Modernizarea infrastructurii aeriene; modernizarea, extinderea şi refacerea infrastructurii de transport rutier.

Page 24: Potentialul Turistic in Suceava

Invitatie de petrecere a vacantelor in zona turistica a judetului Suceava

Veniti sa vizitati

aceasta minunata zona si veti pleca acasa relaxati si cu o adevarata comoara in suflet.

Va asteptam!