potentialul turistic din muntii macin

7/29/2019 Potentialul Turistic Din Muntii Macin

1/17

Universitatea Dunarea de Jos

Facultatea de Stiinte Economice

Specializarea: Geografia Turismului

Potentialul turistic din Muntii Macin

Student:


2/17

Cuprins

1. Asezare si limite...3

2. Alcatuire geologica..43. Relief4

4. Clima5

5. Hidrografie...5

6. Solurile.77. Flora si fauna7

8. Turismul in Muntii Macin9

9. Trasee turistice...1410. Anexa 1. Obiectivele turistice naturale din Muntii Macin...15

11. Anexa 2, Obiectivele turistice antropice din Muntii Macin.16

12. Bibliografia..17

2


3/17

1. Asezare si limite

Muntii Macin sunt situati in partea de nord-vest a Dobrogei fiind inconjurati pe

trei parti de Dunare. Au aparut in orogeneza hercinica avand aceeasi varsta cu Muntii

Scotiei, Vosgi. Avand initial o inaltime de aproximativ 3000 de metri, in prezent nudepasesc 500 metri (Varful Tutuiatul - 467 m altitudine). Sunt grupati in trei creste si

anume: Creasta Principala cu o lungime de aproximativ 50 km, in mare parte impadurita ;

Culmea Pricopanului - punct de atractie principal - de aproximativ 16 km lungime,paralela cu prima si o a treia culme, perpendiculara pe creasta principala, taiata de drumul

national Braila -Macin -Constanta1.

Limitele geografice ale acestor munti sunt stabilite intre 2807 si 2827longitudine estica si 4501 si 4521 latitudine nordica, suprafata de teren ocupata de ei

fiind de aproape 500 km, fiind situati in intregime in judetul Tulcea.

Limita de nord este marcata de Dunare, pana la care se interpun lacurile Jijila si

Crapina si baltile dintre ele. Limita de est o constituie, foarte clar, vaile Luncavita si Taita

cu Pasul Teilor(187 m) si localitatile Luncavita, Nifon, Hamcearca si Balabancea de peacestea, vai care despart muntii de dealurile Niculitelului. Limita de sud se situeaza in

culoarul depresionar in care se gasesc localitatile Traian, Mircea Voda, Horia, culoarul cedesparte muntii de Podisul Babadagului prin pasul Carapelit sau Iaila(192 m). Limita de

vest a muntilor o formeaza, ca si la nord, Dunarea, aici prin Bratul Macin ce-i separa de

balta Brailei, desecata si amenajata in prezent pentru agricultura2.

Fig. 1 Asezarea geografica si limitele Muntilor Macin

1 www.alpinet.org/despre-muntii-macinului2 Mihail Gabriel Albota Muntii Macin; Ed. Sport-turism, Bucuresti, 1987

3


4/17

2. Alcatuire geologica

Dobrogea, in care se include si Muntii Macin, face parte, din punct de vedere

morfostructural din unitatile de platforma-fata de Carpati, care se incadreaza unitatilor de

orogen, existand astfel o deosebire de esenta intre cele doua compartimente cu evolutiepaleogeografica atat de diferita.

Muntii Macin reprezinta una dintre cele trei subunitati, cu evolutie tectonica si

stratigrafica diferita, ale horstului dobrogean bine delimitat, celelalte doua fiind zonatriasica a Tulcei si zona Babadagului, bazin sedimentar mai nou, finalizat in cretacic. Sub

aspect tectonic, suprafata ocupata de munti este incadrata de trei falii majore cu directii

contrare: falia Galati-Tulcea-Mahmudia si falia Peceneaga-Camena, orientate NV-SE, sifalia Dunarii sau Macin, orientate N-S, prima si ultima fiind cele mai active sub raport

seismic.

Singura substanta minerala utila cunoscuta in Muntii Macin este caolinul, care se

exploateaza in carierele din munti si dealul Orliga, de langa orasul Macin. In schimb,

rocile si depozitele de formatiuni geologice utile se gasesc din belsug: gresii si gresiicuartitice, algila caolinoasa, granite, porfire si sisturi verzi.3

3. Relieful

Relieful Muntilor Macin este caracterizat, in general, prin existenta unor niveluri

etajate, prezenta reliefului de munti insulari inecati in aluviuni recente, existenta unor vai-

culoare disproportionate fata de cursurile de apa care le dreneaza, intrepatrunderea unortrepte de abraziune si prezenta unor inaltimi periferice izolate.

Relieful este foarte accidentat in V, SV si centrul parcului si mai plan in partea

estica.Este alcatuit din formatiuni paleozoice, cu desfasurare in NV-SE, care s-au

reflectat in relief. Climatul arid a favorizat dezvoltarea unui relief rezidual (varfuri i

culmi fragmentate pe cuartite in pozitie aproape verticala; mase de grogotisuri), scoarta

de alterare groasa si culmi rotunjite (pe granite). Se separa in sectorul central CulmeaPricopan (cea mai inalta si omogena, cu relief rezidual, Dealul Megina-Priopcea (vest) si

Dealul Boclugea (est) in care se intercaleaz vai longitudinale sau depresiuni (Jijila,

Greci, Cerna-Mircea Voda in vest si Luncavita, taita superioara in est).Altitudinea acestor munti se incadreaza intre 7 si 467 m (Vf. Tutuiatul). Parcul

national ocupa zona centrala cea mai inalta a Muntilor Macin. Acesta cuprinde cea mai

mare parte din culmea principala a Muntilor Macin (Culmea Macinului), precum si un

lant secundar al acestora (Culmea Pricopanului).Din punct de vedere geomorfologic, in cadrul parcului se individualizeaza

Culmea Pricopanului, cu relief de tip alpin, reprezentat prin creste stancoase ascutite, ce

ating altitudinea de 370 m in Varful Suluc. Procesele de dezagregare a rocilor sunt active,existand numerosi martori de eroziune, cu aspect ruiniform, care imprima in peisaj o

mare varietate de forme. In celelalte zone ale parcului varfurile sunt in general mai putin

3 Mihail Gabriel Albota Muntii Macin; Ed. Sport-turism, Bucuresti, 1987

4


5/17

proeminente, insa versantii sunt adesea stancosi si abrupti, local fiind acoperiti de

grohotisuri, indeosebi pe rama vestica a Culmii Macinului4.

Desi cu inaltimi reduse si uneori cu aspect de dealuri, Muntii Macin seindividualizeaza in cadrul peisajului geografic nord-dobrogean prin inaltimi stancoase si

ascutite, prin versanti abrupti din care pornesc grohotisuri spre baza lor5.

4. Clima

Parcul National Muntii Macinului se incadreaza in climatul temperat-continental,

cu influente de ariditate determinate de circulatia maselor de aer din est. Muntii

Macinului se situeaza intr-un climat accentuat continental, cu influente submediteraneenein zonele mai inalte si cu evidente caracteristici stepice in sudul ariei protejate. Clima se

caracterizeaza prin veri foarte calduroase si secetoase, toamne lungi si uscate si ierni

geroase si cu putina zapada. Se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 10-11C

si cu cantitati medii de precipitatii ce nu depasesc 500 mm, incadrandu-se astfel in

extremele valorilor termice si de precipitatii din tara, fiind cei mai arizi munti dinRomania. Cantitatea precipitatiilor scade de la nord la sud. Conditiile de vegetatie sunt

mai favorabile in zona nordica si centrala a parcului, unde precipitatiile sunt maiabundente si zona are caracter forestier, fiind mai scazute in sud si sud-est, unde se

intalneste zona stepei. Vanturile frecvente sunt predominante din nord si nord-est, fara sa

produca doboraturi masive de arbori.Perioada de calm atmosferic se inregistreaza toamna si iarna, in rest vanturile sunt

frecvent intalnite pe crestele muntilor.

In general vorbind, aria Muntilor Macin se intalneste un climat continentalexcesiv6.

5. Hidrografia

Reteaua hidrografica se caracterizeaza prin alimentarea in principal pluviala, rauri

mici si debite mici. Vaile Luncavita si Jijila s-au dezvoltat pe linii de sinclinal, in timp ceparte din Taita s-a dezvoltat pe linie de falie. Fac parte din grupa raurilor dobrogene, rauri

scurte. Intrucat apele raurilor au in majoritatea cazurilor provenienta pluviala (in foarte

mica masura nivala sau subterana), acestea se caracterizeaza prin mari variatii de debit,consecinta a continentalismului climatic. Cursurile de apa se incadreaza atat in bazinul

hidrografic al Dunarii (raurile Jijila, Luncavita, Cerna, Sorniac), cat si in cel al Marii

Negre (raul Taita). Datorita climatului arid, debitele cursurilor de apa sunt reduse,

majoritatea acestora avand un caracter temporar. In perioadele ploioase, in specialprimavara, se formeaza pe vaile stancoase cascade temporare7.

Bratul Macin al Dunarii(Dunarea veche) margineste la est Balta Brailei. Are

lungimea de 98 km si latimea medie de 250 m. Bratul Macin transporta doar 13% din cei

4 www.parcmacin.ro/cadrul-natural/geomorfologia.html5 Mihail Gabriel Albota Muntii Macin; Ed. Sport-turism, Bucuresti, 19876 www.studentie.ro/PARCUL_NATIONAL_MUNTII_MACINULUI7 www.alpinet.org/despre-muntii-macinului

5


6/17

6000 m/s, cat reprezinta debitul mediu al Dunarii la Vadul Oii, inainte de nasterea sa, are

panta mica de 0,019 si prezinta un grad avansat de colmatare. Nivelurile maxime sunt

atinse in perioadele martie-aprilie, dupa topirea zapezilor, si iunie-iulie, iar nivelurileminime in septembrie-octombrie.

Ghiolul Iglita de langa comuna Turcoaia, la poalele impozantului Iocobdeal, a

fost amenajat pentru crescatorie piscicola.Lacul Jijila, situat intre dealurile Bugeacului si dealul Orliga, in nord-vestul

depresiunii cu acelasi nume, colecteaza in principal apele Vaii Jijila. Are o suprafata de

12.3 km si adancime maxima de 2 m.Lacul Crapina este sitat in nordul muntilor in vecinatatea localitatilor Vacareni si

Luncavita. Din acest lac se pescuiesc cantitati importante de peste. Suprafata sa este

apreciabila-29,4 km.

Taita este cel mai important curs de apa din aceasta zona. Bazinul sau superiorculege apele de pe versantii estici ai muntilor Macin si de pe cei vestici ai Dealurilor

Niculitelului. Are o lungime totala de 52 km, suprafata bazinului hidrografic fiind de 580

km. Se varsa in lacul Babadag la 110 km, dup ace a parasit limita muntilor langa comuna

Horia, iar lacul, la randul sau, isi trimite apele in lacul Razim prin canalul Enisala. Taitaisi are izvoarele in Dealul Cornetului(294 m), ce apartine de Dealurile Niculitelului, se

uneste cu apele Paraului Curaturi in amonte in satul Nifon si separa cele doua unitatigeografice.

Curaturi, micul affluent al Taitei isi are obarsiile sub zona inalta a muntilor intre

varfurile Ioanesul si Moroianu. Are lungime de 5 km si culege apele dintr-un bazinhidrografic de 34 km8.

Fig.2 Raul Taita Fig. 3 Bratul Macin (Dunarea Veche)

6. Solurile8 Mihail Gabriel Albota Muntii Macin; Ed. Sport-turism, Bucuresti, 1987

6


7/17

Datorita conditiilor fizico-geografice particulare, in special a diversitatii

climatului substratului geologic, reliefului si vegetatiei, Muntii Macinului se remarcaprintr-o mare varietate a tipurilor de sol. Solurile prezente in parc sunt din clasa

molisolurilor (34%) si din clasa cambisolurilor (66%). Repartitia solurilor este stans

legata de clima si vegetatie, dar si de structura litologica. Profunzimea solurilor scadeodata cu panta si altitudinea, influentand in acest fel bonitatea statiunii, tipul si

complexitatea ecosistemelor. Desi in aceasta regiune predomina solurile balane si

cernoziomurile carbonatice specifice stepei in continuare vor fi succint prezentate doarsolurile zonale pe care se dezvolta padurile nord dobrogene9.

7. Flora si fauna

Lumea faunistica a acestui sector e variata avand in vedere existenta atat a

spaltiilor deschise, cat mai ales a celor mai extinse paduri din Dobrogea. Capriorul atinge,pe alocuri densitati apreciabile (60-90 exemplare pe efective din toata Dobrogea sunt in

Codrul de la sud de Babadag(120 exemplare in 2003) apoi in regiunile Alba-Celic (107exemplare) si Atmagea (100 exemplare). In spatiile deschise Depresiunea Nalbant,

Bestepe-Malcioc el e rar(sub 20 exemplare). In padurile din Muntii Macinului si dindepresiunea Niculitelului si intalneste cerbul efectivul sau fiind de 56 exemplare (2003).

Totodata in padurile din Vestul Podisului Babadag s-a colonizat cerbul lopatar ale carui

efective ajung la 123 exemplare intre Carjelari si Topolog si 95 exemplare laAtmagea(migraza pana aproape de Ciucurova si Fantana Mare). Mistretul are cele mai

mici efective 42 exemplare in 2003 in spatiile forestiere situate de o parte si de alta a

drumului Luncavita-Nifon. Dintre canine, semnificative sunt populatiile de sacali sivulpe. Acestea sunt mai frecvente la sud de Babadag, langa Enisala si in regiune

Ciucurova Izvoru. Viezurele e mai numeros in padurea Babadagului, Enisala si Niculitel.

Jderul de copac se observa mai des in regiunile Niculitel, Carada, Camena, Alba-Celic, casi in Padurile dintre Hamcearca si Luncavita. Pisica salbatica se intalneste in paduriledintre satele Greci, Luncavita sau Hamcearca (20 exemplare in 2003), in padurea de la

Babadag exista cel mai mare efectiv din Dobrogea (25 exemplare). In spatiile deschise

iepurele are efective mari cate (700 ex.) in arelele: Fagarasu Nou Daieni, Babadag-Sarichioi si Bestepe-Sarinasuf. Ariile largi de raspandire are nevastuica si dihorul comun.

Foarte rar se intalneste dihorul galben. Dintre rozatoare intalnim: chitcanul comun,

soarecele de camp, soarecele gulerat, soarecele de padure, sobolanul de camp, popandaul,soarecele de misuna iar la Malcoci a fost identificat soarecele saritor de stepa, orbetele

mic, hamsterul dobrogean, cartita. Pasari, un numar foarte mare de specii: ghionoaiele,

ciocanitoarele, ciuful de padure, pitigoii, silviile, cinteza, florintele, sticletele, canepaerul,

sturzul cantator, uliul pasarar, soarecele comun, porumbelul de scorbura, cotofana, gaita,prepelita, potarnichea. Raportat la extindere Dobrogei numai in Podisul Dobrogei de

Nord cuibaresc ciocanitoarea neagra, ciocanitoarea cu spatele alb,pitigoiul sur, silvia de

zavoi, pitulicea mica, canarasul, sturzul de vasc, mierla de paiatra etc. O specie cecuibareste in podisul de la Babadag si din Muntii Macinului(singurul loc din tara) cu

efectiv destul de redus sub 20 de exemplare e sorecarul mare. Muntii Macinului

constituie singurul loc din tara unde cuibareste soimul dunarean. Dintre reptile

9 www.parcmacin.ro/cadrul-natural/geomorfologia.html

7


8/17

mentionam: testoasa, testoasa cu coada, soparla de camp, gusterul vargat dobrogean,

soparla, gusterul, serpi. Amfibienii sunt reprezentati de: broasca de pamant bruna,

broasca raioasa verde, brotacelul10.

Din punct de vedere floristic muntii Macin reprezinta limita nordica a speciilor

mediteraneene, balcanice si pontice, limita sudica a speciilor central europene sicaucaziene, si limita vestica a catorva specii asiatice. Toate comunitatile de plante din

zona sunt considerate rare la nivel european. Anumite asociatii floristice formeaza

comunitati unice care se intalnesc numai in aceasta parte a lumii(de ex. AsociatiaGymnospermo-Celtetum). Acesti munti conserva comunitati de plante si specii

reprezentative sau periclitate, multe dintre ele endemice, pentru unitatea biogeografica a

Platoului Dobrogean. Numarul speciilor de plante variaza in aceasta regiune intre 1779 si

1911 functie de referinte. Ele reprezinta peste 19% din flora europeana si suntcomparabile cu flora bogata a insulelor Creta si Corsica. Unul dintre argumentele cele

mai importante pentru infiintarea acestui Parc, si totodata o remarcabila parte a valorii

ecologice a cestor munti, o reprezinta prezenta numarului mare de specii de flora

amenintate(>72) de statut national si international. 1,4% sunt considerate acum"extincte", 17% "vulnerabile" sau "rare"(conform Listei Rosii). Un exemplu al

importantei acestei arii la nivel de comunitati ecosistemice, il reprezinta padurea de fag sicarpen dobrogean , care este unica in Romania. Un alt exemplu, la nivel de specie, este

cel al clopotelului dobrogean, Parcul Muntii Macinului fiind singurul Parc din lume care

ofera protectie acestei specii endemice, intalnita numai in aceasta regiune. In total aceastaarie detine 27 de specii de plante endemice. In orice caz se pare ca datele existente sunt

putine si ca ar putea exista mai multe specii decat cele inregistrate pana in prezent11.

In componenta arboretelor intalnite in prezent in munti intra gorunul, stejarul

pufos, carpenul, teiul argintiu, ulmul, mojdreanul, paltinul de camp, artarul, parulpaduret.

Subarboretul(arbustii) este reprezentat in muntii Macin prin porumbar, peducel,

scumpie, soc, maces, corn, lemn cainesc.Plantele ierboase intalnite frecvent sunt rogoz-paros, vinarita, margica, iar pe

culmile stancoase si aride se vor intalni specii rare de origine asiatica sau mediteraneana

ca, comunita, sclipetii asiatici si militeaua sudica12.

8. Turism in muntii Macin

Potentialul turistic

10 www.wikipedia.org/11 www.wikipedia.org/12 Mihail Gabriel Albota Muntii Macin; Ed. Sport-turism, Bucuresti, 1987

8


9/17

Elementele care exprima potentialul turistic al muntilor Macin pot constitui

factori determinanti pentru dezvoltarea drumetiei in cadrul acestei frumoase zone a tarii.

Obiectivele turistice usor accesibile de pe traseele de picior marcate sau nemarcate de pesoselele modernizate sau de pe alte drumuri, sunt formate din elemente ale potentialului

turistic natural(peisaj geografic, rezervatii naturale, monumente ale naturii), precum si de

elemente ale potentialului turistic antropic(monumente istorice si de arhitectura,obiectivele culturale si de arta culturala)13.

In muntii Macin sunt demne de luat in consideratie singularitatea reliefului de tip

Inselberg, vechimea si modul in care apare morfologia de amanunt. Aceasta zonamontana se infatiseaza ca o carte deschisa de geologie, ca un laborator de geomorfologie.

Valoarea lor peisagistica este deosebita.

Potential turistic natural este reprezentat de urmatoarele obiective: VfTutuiatul(467 m), Vf Capusa(433 m) si zona invecinata, Vf Moroianu(434 m), Vf

Priopcea(410), Vf Sulucu Mare(370 m) si culmea Pricopanului spre nord-vest, Punctul

fosilier Dealul Bujoarele(rezervatia naturala geologica), padurea Valea Fagilor(rezervatie

naturala botanica), Lacul Sarat, Popina Blasova(rezervatie naturala), broasca testoasadobrogeana(monument al naturii).

Rezervatii naturale

In Podisul Dobrogei de Nord exista patru rezervatii forestiere, trei rezervatiibotanice, doua rezervatii paleontologice si o rezervatie mixta, dar si Parcul National

Muntii Macin.

Padurea Valea Fagilor de la Luncavita(154 ha)

Arboretele de fag (fagus sylvatica, fagus taurica) in amestec, in principal cu

carpenul(carpinus betulus) si teiul argintiu (tila tomentosa) se dezvolta intr-o vale ingustasi umeda la altitudini de 350-400m. Mai apar jugastrul(acer compester) artarul, ulmul,

gorunul. Se intalnesc chiar si exemplare de fag cu grosime de 0,8m di o inaltime de

30m.Subarboretul e slab reprezentat fiind alcatuit din: alun, corn. In covorul ierbaceusemnalam:ferigile, pchivniul, obsiga de padure, vinarita, malaiul cucului, coada

cocosului. Celelalte rezervatii forestiere sunt:Padurea Niculitel (11 ha), Padurea Dealul

Bujorului de la Babadag(50,8 ha), si Padurea Varful Secarul de la Atmagea(43,5 ha),

toate reprezentand paduri termofile cu specii de stejar brumariu, carpen, tei, alaturi decare apar stejarul pufos, carpinita, mojdreanul. In rezervatiile botanice si numara palcurile

de liliac de pe Valea Oilor de la Babadag (0,35 ha) pe langa localitate Fantana Mare (0,30

ha) si asociatii ierboase de stepa de la Kornu Tarla langa Babadag(2ha).

Dealul Pietrosul de la Agighiol(167m, 9,7 ha)

E situat la nord se lacul Razim si reprezinta unul dintre celebrele puncte fosiliere

din tara incluznd o bogata fauna de amoniti triasici, specifici domeniului alpin.Alcatuit

exclusiv din calcare, cenusii si negre dealu adaposteste peste 100 de specii de amoniti,

13 Ionica Soare Turism, tipologii si destinatii; Ed. Transversal, Targoviste 2007

9


10/17

cefalopode, conodonte si brahiopode. Fauna de cefalopode are afinitati cu cea din restul

domeniului alpin european, dezvoltata in aceeasi faciesuri si in Himalaya, divedind

unitatea paleogeografica a intregului domeniu.

Dealul Bujoarele de la Turcoaia(207m, 8 ha)

Cu resturile sale de fauna devoniana, reprezinta singurul punct din Romania care

contine fosile paleozoice. Acestea se gasesc in sisturile argiloase, transformate in filite si

in calcare cenusii devoniene. Aici au fost identificate 30 de forme fosile, dintre care 22sunt brahipode, urmate de brioziare, moluste, crustacei si astracode. Asociatia din Dealul

Bujoarele e de tip renan si are afinitati cu Koblontianul di perimetrul Bosforului,

constituind o veriga importanta pt stabilitatea paleogeografiei Devonianului din aceasta

parte a Europei.

Rezervatia mixta capul Dolosaman de la Jurilovca(56m, 125 ha)

Cuprinde un pinten calcaros ce domina lacul Razim si adaposteste o vegetatiespecifica stepei pastrata pe masivele calcaroase N-Dobrogene. Aceasta vegetatie e

derivata din unitati de tipul Stipo(ucrainiacae) si Festucetum(valesiacae), Stipetumcapillate si din unitati ale Pimpinello-Thymion.

Rezervatia Nationala Muntii Macin (1132 ha)

Aria protejata Muntii Macin este situata intr-una dintre cele mai remarcabile

regiuni naturale ale Europei, si poate fi considerata ca fiind o componenta cheie a

mostenirii naturale a Romaniaie si a intregii lumi. Bogatia biodiversitatii sale, marimea sasi amplasarea, dau acesteia posibilitatea de a deveni una dintre cele mai importante arii

protejate din regiune. In orice caz planurile pentru statutul ariei protejate trebuie sa fie in

concordanta cu necesitatile si asteptarile comunitatii locale care nu poate fi separata denatura Muntilor Macin. Prezenta acestora, interesul si activitatile lor au o legatura

importanta si un potential impact asupra succesului si sustinerii oricarei arii protejate sau

Romania are una dintre padurile temperate cele mai importante din punct de vedere

biologic din lume. Muntii Macin sunt unii dintre cei mai vechi munti din Romania.

Unicitatea lor este rezultatul combinatiei dintre caracterul geologic intrinsec si

specificitatea si locatia lor biogeografica. Acesti munti prezinta ecosisteme caracteristicepentru stepa ponto-balcanica, paduri sub- mediteraneene si balcanice, impreuna cu un

numar mare de specii periclitate. Habitatele biogeografice si comunitatile din muntii

Macinului sunt complet diferite de cele din muntii Carpati(unde se afla deja in derulareinitiative de protejare a ecosistemelor specifice in cadrul altor Parcuri Nationale

romanesti). Din punct de vedere geografic muntii Macinului se situeaza la o altitudine

joasa intr-o pozitie unica din punct de vedere biogeografic. Recunoasterea caracteruluireprezentativ si unic la nivel national a Muntilor Macinului precum si a valorii

internationale conferite in special prin prezenta numeroaselor specii amenintate cu

disparitia, s-a materializat prin constituirea Parcului National Muntii Macinului, in

suprafata totala de 11.321 ha, incluzand doua lanturi muntoase principale: Pricopan-

10


11/17

Megina ( in capatul nord-vestic) si Macin ( in partea centrala si sud-estica) separate prin

depresiunea Greci. Tipurile de roci dominante sunt granitele, porfirele, argila cu caolin,

cuartul si recent depozitatele straturi de loess. Din suprafata totala a parcului, 11.291 haapartin Administratiei Nationale a Padurilor, din care 10.160 ha sunt paduri, 940 ha sunt

terenuri neproductive, 130 ha sunt habitate stancoase si 61 ha sunt alocate administratiei,

restul de 30 ha fiind pasune comunala ce apartine Consiliului Local Macin14

.

Fig. 4 Parcul National

Muntii Macin

Potentialul turistic

antropic este reprezentatprin urmatoarele

obiective: Castrul Roman

Arubium de langaMacin(sec I e.n.), cetatile

romane de la Troesmis

langa Turcoaia(sec III-IV

e.n.), cetatea romana-bizantina Dinogetia de

langa Garvan(sec IV),

Hanul Vechi si Geamiadin Macin(sec XVIII), casa memoriala Panait Cerna(din localitatea Cerna), casele cu

arhitectura specifica romaneasca(la Luncavita, Vacareni, Garvan si Jijila).

La acestea se adauga cele cateva dotari turistice existente(hoteluri, popasuri).

Monumente istorice si de arhitectura

Din cele mai vechi timpuri, dacii au format populatia majoritara a zonei, lamijlocul secolului I i.e.n., statul dac condus de Burebista ingloband si aceste meleaguri.

La scurt timp dupa moartea acestuia(44 i.e.n.), a inceput stapanirea romana si apoi cea

bizantina pana la inceputul secolului al VII-lea e.n.. La un moment dat, in timpul luiDiocletian, Dobrogea romana a fost transformata intr-o provincie a imperiului Scythia

Minor cu capitala la Tomis si anexata la Moesia, jucand un rol defensiv deosebit de

important.

14 www.wikipedia.org/

11


12/17

Numeroase izvoare istorice scrise, cum sunt operele lui Herodot, ale lui Ptolemeu

si ale lui Ovidiu completeaza informatiile despre vremurile indepartate privind partea de

nord-vest a Dobrogei, zona muntilor Macin15.Cetatea Arrubium

Castrul roman Arrubium ale carui ruine se situeaza pe teritoriul orasului Macin,

este atestat documentar pentru prima data in jurul anului 100 e.n. in doua diplomemilitare. Este mentionata prezenta la Arrubium a unei unitati romane auxiliare (ala)

formata din dardani.

Mai tarziu existenta castrului roman este semnalata si de alte patru documenteistorice: Tabula Peutingeriana, harta intocmita de un autor anonim probabil in perioada

260 - 271 e.n., Itinerarium Antonini, scris in anii 212 - 218 e.n., forma ajunsa la noi

datand din timpul imparatului Diocletian (284 - 305), in care sunt indicate cetatile romane

de pe malul drept al Istrului (Dunarii) de la Turtucaia pana la varsarea in Marea Neagra,Notitia Dignitatum, din primul sfert al secolului V, care contine o lista a functiilor

militare si civile din rasaritul si apusul Imperiului Roman si Cosmographia, o descriere a

lumii facuta in secolul al VII-lea de geogarful din Ravenna, autor necunoscut. Se pare ca

numele cetatii este de provenienta celtica.La Macin au fost descoperite inscriptii (ala I Dardanorum, ala II Hispanorum

Aravacorum), stalpi militari cercetati de Constantin Moisil - unul dintre acestia datanddin timpul lui Diocletian, tigle stampilate si doua mari tezaure monetare romane

imperiale care au adus informatii pretioase despre cetatea romana si de faptul ca legiunea

a V-a Macedonica, stabilita la cetatea mai sudica Troesmis, situata la mai putin de 20 dekm, avea in sarcina pana in anul 167 si paza cetatii Arrubium. In secolele I - II e.n.,

cetatea a cunoscut o mare dezvoltare sociala si economica16.

Cetatea Troesmis

Troesmis a fost o cetate getica aflata in nord-vestul Dobrogei de astazi, pe malul

Dunarii, langa Balta, si fostul catun Iglita.Printre numeroasele vestigii arheologice aflate in acest vast complex, sunt de

mentionat valuri de aparare, un canal, doua apeducte, un mythraeum s.a. Pana azi, ruinele

nu au fost cercetate sistematic si exhaustiv pe intreaga lor suprafata. Troesmis a fost de-alungul intregii perioade antice un important punct strategic si de aceea el este mentionat

in principalele izvoare geografice, uneori ca sediu al unor legiuni romane. Cea mai veche

mentiune a sa este in Ponticele lui Ovidius, in forma Troesmen (acuzativul lui Troesmes),

in 4.9.79 si 4.16.1517.

Cetatea romano-bizantina Dinogetia

Dinogetia a fost o asezare geto-dacica, apoi fortareata romana, mentionata dePtolemeu (Geogr., III, 8, 2, 10, 1) pe malul stang al Dunarii, la varsarea Siretului (pe

teritoriul actualei localitati Garvan, la 11 km de orasul Galati). It. Ant. (225, 5) o atesta pe

malul drept, intre Arrubium si Noviodunum. Se pare ca la inceput Dinogetia romana a

15 Mihail Gabriel Albota Muntii Macin; Ed. Sport-turism, Bucuresti, 198716 Mihail Gabriel Albota Muntii Macin; Ed. Sport-turism, Bucuresti, 198717 www.wikipedia.org/

12
http://ro.wikipedia.org/wiki/Publius_Ovidius_Nasohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ptolemeuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83rehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sirethttp://ro.wikipedia.org/wiki/Garv%C4%83n,_Tulceahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Kilometruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gala%C5%A3ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83cinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Isacceahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Publius_Ovidius_Nasohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ptolemeuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83rehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sirethttp://ro.wikipedia.org/wiki/Garv%C4%83n,_Tulceahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Kilometruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gala%C5%A3ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83cinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Isaccea


13/17

fost in stanga Dunarii, la Barbosi, iar de la inceputul sec. IV d.C. s-a stramutat pe popina

de la Bisericuta (Garvan), unde a dainuit pana la sfarsitul sec. VI.

Localitatea mai este amintita de Not. Dign. (Or., XXXIX, 24) si de Geogr. Rav. (IV, 1,17). Sapaturile arheologice incepute de Gh. Stefan in 1939 si continuate din 1949 de un

colectiv, au descoperit aproape in intregime incinta cetatii refacuta, cel mai probabil, in

timpul lui Diocletian18

.

Hanul Vechi din Macin, monument arhitectonic, marturie a orasului de alta data si

activitatilor sale comerciale, este situat in centrul orasului si urmeaza a fi restaurant siintrodus in circuitul turistic.

Geamia din Macin, asezata in imediata apropiere a centrului orasului, a fost

edificata in secolul al XVIII-lea. Monumentul istoric ne aminteste vremurile cand acestepamanturi romanesti au fost in stapanirea Imperiului Otoman.

Case cu arhitectura specific romaneasca se intalnesc frecvent in vechile sate

Luncavita, Vacareni, Garvan si Jijila. Sunt caracteristice motivele florale traforate inlemn sub streasina, puternic stilizate. Acelasi gen de traforaje este intalnit si la unele case

din comuna Greci19.

Obiective turistice cu valuare istorico-culturala din Tulcea

Tulcea, situat la intersectia de drumuri, la hotarul dintre uscat si zona deltei, face

parte din categoria celor mai vechi localitati de tip urban din tara. Inceputurile istoriei

acestei localitati sunt plasate in neolitic, marturii stand descoperirile de pe Dealul

Taberei. Tot aici se gasesc urmele unui asezamant fortificat din epoca fierului. Sapaturilearheologice au localizat vechia Aegyssus pe Dealul Hora, astazi Dealul Monumentului

Independentei. Tot in Tulcea se poate vizita Muzeul Delta Dunarii cu mai multe sectii:

Sectia de Sitiintele Naturii, Sectia de Arheologie, Sectia de Arta, Sectia de Etnografie siArta Populara. Alte obiective turistice sunt: Monumentul Independentei, Biserica

Catedrala Sf Nicolae, Biserica Sf. Gheorghe, Primaria Veche, Statuia ecvestra a lui

Mircea cel Batran, Bustul lui Spiru Haret, faleza Dunarii, lacul Ciuperca, lacul Zaghen,Padurea Bididia. Orsul Babadag, mentionat documentar in 1263 drept Vicus Novus, avea

sa decada sub stapanire bizantina pentru a renaste mai apoi, turcii folosindu-l drept

resedinta a pasalelor si a inaltilor demnitari. Din acele timpuri au ramas Moscheea lui Ali

Gazi Pasa, construita in sec.XVII si care detine un minaret cu o inaltime de 23m. Aceastamoschee este cel mai vechi monument arhitectural musulman din Romania. Moscheea

gazduieste o parte din colectia de obiecte de arta orientala, ce apartine Muzeului Deltei

Dunarii din Tulcea. Puncte de atractie sunt si mormintele lui Ali Gazi Pasa si cel al luiBaba Sar Saltic Ded, care suscita interesul prin stilul constructiilor20.

18 Vasile Cucu, Marian Stefan Romania, ghid atlas al monumentelor istorice; Ed. Sport-turism,

Bucuresti 197919 Mihail Gabriel Albota Muntii Macin; Ed. Sport-turism, Bucuresti, 198720 Cotet P., Popovici I., Simion G. Tulcea. Ghid turistic; Ed. Pentru turism, Bucuresi, 1975

13
http://ro.wikipedia.org/wiki/Garv%C4%83n,_Tulceahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Diocle%C5%A3ianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Garv%C4%83n,_Tulceahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Diocle%C5%A3ian


14/17

9. Trasee turistice

a. Luncavita(DN 22) DJ 222 A Creasta principala Vf Capusa Valea Morsu Greci.

b. Greci Vf Tutuiatul Vf Moroianu Vf Teica Vf Almanlia Saua Oancea

Cerna.c. Nifon Saua Oancea Dealul lui David Cismeaua lui Pomac Mircea

Voda(DN 22 D)

d.Macin Vf Vraju Sulucu Mare Dealul Imbulzita Vf Capusa Vf Tutuiatule. Popasul turistic Culmea Pricopanului Vf Sulucu Mare.

f. Greci Valea Morsu Vf Tutuiatul.

Anexa 1. Obiectivele turistice naturale din Muntii Macin

14


15/17

Varful Capusa Varful Tutuiatul

Padurea Valea Fagilor Varful Moroianu

Broasca testoasa dobrogeana Popina Blasova

Anexa 2. Obiectivele turistice antropice din Muntii Macin

15


16/17

Cetatea romana Troesmis Castrul roman Arrubium

Cetatea romano-bizantina Dinogetia Casa memoriala Panait Cerna

Statuia lui Mircea cel Batran Casa cu specific romanesc

16


17/17

Bibliografia

1. Cotet P., Popovici I., Simion G. Tulcea. Ghid turistic; Ed. Pentru turism,

Bucuresi, 1975

2. Ionica Soare Turism, tipologii si destinatii; Ed. Transversal, Targoviste

20073. Mihail Gabriel Albota Muntii Macin; Ed. Sport-turism, Bucuresti, 1987

4. Vasile Cucu, Marian Stefan Romania, ghid atlas al monumentelor istorice;

Ed. Sport-turism, Bucuresti 19795. www.alpinet.org/despre-muntii-macinului

6. www.parcmacin.ro/cadrul-natural/geomorfologia.html

7. www.studentie.ro/PARCUL_NATIONAL_MUNTII_MACINULUI8. www.wikipedia.org/

17
http://www.alpinet.org/despre-muntii-macinuluihttp://www.parcmacin.ro/cadrul-natural/geomorfologia.htmlhttp://www.studentie.ro/PARCUL_NATIONAL_MUNTII_MACINULUIhttp://www.wikipedia.org/http://www.alpinet.org/despre-muntii-macinuluihttp://www.parcmacin.ro/cadrul-natural/geomorfologia.htmlhttp://www.studentie.ro/PARCUL_NATIONAL_MUNTII_MACINULUIhttp://www.wikipedia.org/

potentialul turistic din muntii macin

Documents