potentialul turistic al judetului dambovita

19
Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic și Comercial Student:Andrei Ovidiu -Mihai A nul II, Grupa 1

Upload: gabriela-i-ovidiu-andrei

Post on 20-Dec-2015

149 views

Category:

Documents


10 download

DESCRIPTION

potentialul turistic al judetului dambovita

TRANSCRIPT

Universitatea Creștină Dimitrie CantemirFacultatea de Management Turistic și Comercial

Student:Andrei Ovidiu -Mihai Anul II, Grupa 1

- 2013 -

Cuprins

1. Localizarea şi caracterizarea Judeţului Dâmboviţa

1.1Aşezarea geografică 1.2 Infrastructura de acces şi de alimentare 1.3 Vechime și dezvoltare istorică

2.Prezentarea potenţialului turistic al Judeţului Dâmboviţa

2.1 Relieful. Climă. Hidrografie. Floră şi vegetaţie. Faună. 2.2 Rezervaţii naturale 2.3 Resurse antropice 3.Analiza bazei tehnico-materiale a Județului Dâmbovița 3.1 Capacitatea şi activitatea de cazare turistică 3.2 Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică 3.3 Instalaţii şi modalităţi de agrement şi tratament

4.Analiza circulaţiei turistice din Judeţul Dâmboviţa

4.1 Numărul de turişti cazaţi 4.2 Numărul de înnoptări 4.3 Durata medie 4.4 Densitatea turistică 5.Propuneri de valorificare,dezvoltare,modernizare 6.Harta turistică 7.Pliant de promovare a Județului Dâmbovița

Bibliografie

1.Localizarea şi caracterizarea Judeţului Dâmboviţa

1.1 Aşezarea geografică. Judeţul Dâmboviţa este situat în partea de sud a Carpaţilor Meridionali, la

intersecţia paralelei de 45° latitudine nordică cu meridianul de 25,30° longitudine estică. Se întinde pe o suprafaţă de 4054 km pătraţi, ocupând 1,7% din suprafaţa României si are o populatie de 518745 de locuitori (octombrie 2011)

Judeţul Dâmboviţa se învecinează cu judeţele: Argeş, Prahova, Ilfov, Giurgiu, Teleorman şi Braşov.

Resedinţa jud. este municipiul Târgovişte. În componenţa jud. mai intră 5 oraşe ( Găieşti, Fieni, Moreni, Pucioasa şi Titu ) precum şi 76 de comune şi 361 de sate.

1.2 Infrastructura de acces şi de alimentareInfrastructura judeţului Dâmboviţa se compune din: Autostrada Bucureşti-Piteşti

(drum european) care tranzitează judeţul pe o lungime de 31 km; 6 drumuri naţionale (DN 1A; DN, DN 61, DN 71, DN 72, DN 72A) şi 132 de drumuri comunale.

Ca artere mai importante sunt tronsoane din:- autostrada București – Pitești- DN 7 București – Titu – Găești – Pitești- DN 1A București – Ploiești- DN 71 București – Târgoviște – Brașov - DN 72A Ploiești – Târgoviște – Câmpulung

             De asemenea, judeţul este tranzitat şi de o reţea de cale ferată pe rutele:1. Bucureşti, Titu, Găeşti, Piteşti; 2.Titu, Târgovişte, Pucioasa, Fieni, Pietroşiţa3. Târgovişte, Mija, I.L. Caragiale, Ploieşti. Deoarece oraşul se află la numai 75km de Bucureşti este şi un important nod de cale ferată ceea ce facilitează contactele permanente cu toate orasele mari ale tării, în toate domeniile vieţii şi activităţile sale.

Populaţia judetului Dâmboviţa este de 518745 locuitori însă se anticipează o scădere până în 2025 cu aproximativ 72.3 mii persoane.

Situat în partea central sudică a ţării, în imediata proximitate a capitalei, judeţul Dâmboviţa este aşezat pe văile superioare ale râurilor Ialomiţa şi Dâmboviţa şi cursul mijlociu al râului Argeş.Este un judeţ cu un potenţial turistic ridicat, însă nevalorificat. Infrastructura precum şi aşezarea geografică favorizează dezvoltarea turismului, şi să nu uităm că Târgovişte a fost capitala Ţării Româneşti vreme de peste 3 secole, ceea ce a constituit un avantaj enorm, pentru că aici s-a dezvoltat, fără exagerare, o mare parte din istoria şi cultura românilor.

1.3 Vechime şi dezvoltare istorică

Judeţul Dambovita şi-a luat numele de la râul ce-l străbate în tot lungul său. Pe teritoriul acestui ţinut a fost înfrântă la 1396 oastea lui Ludovic cel Mare,

regele Ungariei, venită să pedepsească pe Vlaicu, voievodul « rebel » al Ţării Româneşti. Oastea - se ştie - a fost pusă pe fugă de vornicul Dragomir, pârcălabul de

Dâmboviţa, cu oştenii săi, iar capii ei ucişi. Au pierit atunci Nicolae, voievodul Transilvaniei, şi Petru, vice-voievodul său, Desideriu Vas şi Petru Ruffus, castelan al Cetăţii de Baltă « şi mulţi alţi cavaleri şi nobili aleşi ».

În această regiune, la Târgovişte, a fost a treia şi cea mai glorioasă capitală a Ţării Româneşti.

În 1642, Sultanul Mahomed II pornind într-o expediţie împotriva lui Vlad Ţepeş, trecu prin Târgovişte, pe care o află deşartă şi înaintă, în sus, pe valea Ialomiţei. Aci îl aştepta viziunea acelei păduri de ţepe « pari nenumăraţi şi împlântaţi, în cari în loc de poame se atârnau trupuri », cum spune cronicarul. Erau prinşi Turci pe care Ţepeş îi executase într-astfel. Se spune că de spaimă, sultanul a luat calea întoarsă.

La 16 octombrie 1595, Mihai asediă Târgoviştea ocupată de Turci cu două luni înainte, o cuceri şi apoi, într-un mers fulgerător, aruncă pe Turci peste Dunăre.

Pe teritoriul acestui judeţ, la Finta în 1653 Matei Basarab învinge armatele moldovene şi căzăceşti ale lui Vasile Lupu şi ale ginerelului acestuia Timuş Hmielniţchi, venite să-i ia tronul.

În apropiere de Târgovişte a fost tăiat de iatagane şi aruncat în fântână, la 27 mai 1821, trupul marelui revoluţionar Tudor Vladimirescu.

2.Prezentarea potenţialului turistic al Judeţului Dâmboviţa

2.1 Relieful. Climă. Hidrografie. Floră şi vegetaţie. Faună.

Relieful este desfășurat pe toate cele trei trepte cu o scădere a altitudinilor dinspre nord spre sud. Astfel în nordul județului se situează Munții Bucegi (vf. Omu - 2505 m), Munții Leaota (vf. Leaota - 2133 m). Mai la sud treapta următoare este reprezentată de dealuri subcarpatice și Piemontul Cândești parte componentă a Piemontului Getic. În partea sudică a județului forma dominantă de relief o reprezintă câmpiile aparținând de Câmpia Română (Câmpia Titu, Câmpia Piteștilor, Câmpia Târgoviștei, Câmpia Găvanu-Burdea, Câmpia Cricovului și Câmpia Vlăsiei)

Clima este temperat continental moderată cu o etajare evidentă cu ierni aspre și lungi în zonele de munte și veri deosebit de calde în sudul județului. Precipitațiile sunt de asemenea neuniforme variind între 500 mm în zona de câmpie și 1200 mm în zonele montane. Vânturile dominante bat din nord-vest sau nord-est.

Hidrografia este reprezentată de râurile Dambovița, Ialomița, Argeș, Crevedia, Ilfov, Sabar, Cobia, Neajlov, Glavacioc. Lacurile sunt artificiale în marea lor majoritate: Scropoasa, Dobrești, Moroeni, Pucioasa - folosite pentru scopuri hidroenergetice; Bungetu.

În zona de munte se constată o etajare a vegetaţiei, începând în zona dealurilor unde predomină pădurile de foioase, continuând cu răşinoasele. În dealurile subcarpatice, alternează pădurile de foioase şi gorunete, iar în zonele de câmpie apar insular păduri de măceș,corn, în timp ce la nivelul solului există o bogată pătură de erbacee.

În jud. Dâmboviţa fauna este bogată şi diversă. În zona montană cele mai întâlnite mamifere sunt: ursul, cerbul, mistreţul şi râsul, pe lângă acestea se mai pot întâlni mici vieţuitoare, păsări, reptile, iar pe culmile Bucegilor trăieşte capra neagră. În zona de deal trăiesc rozătoare, cele mai reprezentative fiind: iepurele, jderul, veveriţa, precum şi unele carnivore precum ursul şi lupul. În silvostepă se pot întâlni rozătoare, reptile şi păsări cum ar fi cocoşul şi coţofana. În apele râurilor există o varietate de specii de peşti, cei mai întâlniți fiind păstrăvul, cleanul şi mreana, iar în bălţi predomină crapul şi carasul.

2.2 Rezervaţii naturale

Pe cuprinsul judeţului o suprafaţă de peste 2000 ha este ocupată de aceste rezervaţii naturale:- Rezervaţia naturală Peştera Ialomiţei – cea mai importantă formă carstică din Bucegi;- Rezervaţia Cheile Tătarului. - Cheile Orzei; - Muntele şi Cheile Zănoagei – cu vegetaţie termifilă şi elemente rare pentru ţara noastră; - Rezervaţia naturală Cheile Urşilor- Rezervaţia naturală Canionul Horoabei- Rezervaţia Babele cu cele mai spectaculoase forme de modelare naturală – cum sunt Babele şi Sfinxul- cuprinde asociaţii vegetale alpine; Rezervaţia botanică Vârful Omu care protejează asociaţii de tundră alpină, cu specia endemica pentru Carpaţii Meridionali ;Rezervţia Turbăria Lăptici care ocroteşte o mlaştină în care cresc specii de muşchi;Rezervaţia Muntele Grohotişu; Rezervaţia Bucegi cu păduri seculare de brad ocrotite prin lege, Rezervaţia botanică Poiana Crucii; Rezervaţia paleontologică Plaiul Hoţilor;Rezervaţia naturală Peştera Răteiu; Rezervaţia naturală Canionul Horoabei, se fac cunoscute pentru importanţa speciilor floristice.- Rezervaţii şi monumente ale naturii. Izvoarele-Corbii Ciungi (la 5 km de comuna Corbii Mari), accesibilă din autostrada Bucureşti-Piteşti, rezervaţie zoologica, pe stânga Neajlovului, înfăţișează o adevărată ciudăţenie a naturii. Apa izvoarelor are o temperatură scăzută, de 11-12°C. Ca urmare aici s-au dezvoltat elemente floristice şi faunistice specifice zonelor nemlaştinate reci.

2.3 Resurse antropice:

Județul Dâmbovița constituie o zonă turistică de mare interes datorită numeroaselor vestigii ale trecutului istoric, a unor monumente de artă de o valoare considerabilă.- Ruinele Cetaţii de la Târgovişte şi Turnul Chindiei. Vechea Cetate de Scaun a Tării Româneşti de la Târgovişte a fost atestată de la 1396, când Domnitorul Mircea cel Bătrân a mutat aici capitala de la Curtea de Argeş. Turnul Chindiei a fost ridicat în timpul domniei lui Vlad Tepeş, cu timpul devenind simbol al oraşului Târgovişte;

- Biserica ‚Adormirea Maicii Domnului’ din marea Curte Domnească. O valoare deosebită prin arta realizării portretului o are fresca din tinda Bisericii domneşti, care cuprinde cea mai mare galerie de portrete voievodale din ţară.Complexul Naţional Muzeal ‚Curtea Domnească’ păstrează o serie de documente şi obiecte care reînvie istoria oraşului;- Mitropolia Târgovişte;Mănăstirea Dealu. Capodoperă a arhitecturii religioase valahe, mănăstirea adăposteşte mormintele domnitorilor Radu cel Mare, Vladislav al II-lea precum şi capul lui Mihai Viteazul. Mănăstirea alătură şi un muzeu documentar care mai păstrează o cruce din lemn de chiparos, ferecată în argint aurit dăruită mănăstiri de către Matei basarab;- Mănăstirea Viforâta; Mănăstirea Stelea;Mănăstirea Peştera Ialomiţei; Biserica Târgului;Biserica Androneşti- Târgovişte, distrusă într-un incendiu din 1595, a fost rezidită de Elena, soţia lui Matei Basarab; - Edificii culturale: Monumentul eroilor; Poarta Bucureştilor, Muzeul de arheologie; Muzeul tiparului şi al cărţii vechi româneşti; Muzeul scriitorilor târgovişteni; Casa atelier Gheorghe Petraşcu; Palatul Brâncovenesc de la Potlogi, Conacul Văcăreştilor- Văcăreşti; Casa memorială a dramaturgului I.L. Caragiale

Frumuseţile peisajului dâmboviţean, împreună cu climatul şi monumentele istorice şi arhitectonice, sunt în măsură să stârnească interesul turiştilor. Deasemenea ca urmare a atractivităţii şi importanţei stiinţifice, Cheile Turzii au fost incluse în patrimoniul UNESCO. Dâmboviţa beneficiează de un cadru natural de excepţie caracterizat în special de zonalitatea altitudinilor mergând de la câmpie la Vârfurile Omu. Peisajele de o frumuseţe cuceritoare, climatul nuanţat, fauna cinegetică şi piscicolă bogată, muzeele şi monumentele istorice şi de artă, evenimentele culturale şi sportive, tradiţia spirituală universitară, dar şi cea transmisă prin folclor şi etnografie sunt în măsură să stârnească interesul turiştilor de pretutindeni.

3.Analiza bazei tehnico-materiale a Județului Dâmbovița

3.1 Capacitatea şi activitatea de cazare turistică

Judeţul Dâmboviţa

Capacitatea de cazare turistică

  Sosiri(mii)

Înnoptări(mii)

Indicii de utilizare netă a capacităţii în funcţiune (%)

Existentă(locuri)

În functiune(mii locuri-zile)

2006 2062 740,6 60,9 248,6 33,6

2007 2165 747,8 68,4 267,9 35,8

2008 2191 771,5 72,3 302,2 39,2

2009 2391 831,2 55,5 235,4 28,3

2010 2478 885,2 56,2 218,5 24,7

2011 2740 971,2 67,3 248,1 25,6

Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică – DÂMBOVIŢA

3.2 Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, la 31 iulie 2011

Judeţul Dâmboviţa număr unităţi

Total 64

Hoteluri şi moteluri 19

Hanuri turistice -

Cabane turistice 6

Vile turistice şi bungalouri 1

Tabere de elevi şi preşcolari 4

Pensiuni turistice urbane 10

Pensiuni turistice rurale 22

Hosteluri 2Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică – DÂMBOVIŢA

3.3 Instalaţii şi modalităţi de agrement şi tratament

- Staţiunea Pucioasa – balneoclimaterică permanentă, una dintre cele mai vechi din ţară, situată pe valea Ialomiţei, într-o zona de dealuri şi coline împădurite. Dintre instalaţiile şi procedurile terapeutice amintim: băi calde cu apă minerală la cadă şi în bazin, piscine pentru kineoterapie, instalaţii pentru ergoterapie, recuperare şi readaptare medicală.

-Stațiunea Vulcana-Băi – balneoclimaterică de interes local, situată la o altitudine de 380 m, pe valea pârâului Vulcana, la 18 km de Târgoviște. Înconjurată de dealuri cu înalțimi de 500-600 m, ce deține 4 izvoare cu ape salifere iodurate (considerate a fi printre cele mai iodurate din Europa), sulfuroase, clorurosodice, magneziene, calcice, bromurate, a căror existenţă a fost semnalată încă din anul 1837. Se recomandă pentru curele împotriva afecţiunilor aparatului locomotor, ginecologice şi ale stomacului iar în zonă se pot vizita Centrul Internaţional Ecumenic şi Mănăstirea Bunea.

-Muzeul Etnografic din Pietroșița-reprezentativ pentru domeniul etnografiei și al istoriei, expunând obiecte și documente specifice zonei dâmbovițene, în special covoarele de Pietroșița, deja consacrate; printre exponate, se numără produse ale artei populare locale și piese de port.Aparține Complexului Muzeal Curtea Domnească din Târgoviște.

4.Analiza circulaţiei turistice din Judeţul Dâmboviţa

4.1.Numărul de turiști cazați pe total din care români,străini

Sosiri ale turiştilor în judeţul Dâmboviţa în anii 2010 și 2011An 2010 2011

Total 56204 66277

Români 52314 61421

Străini 3890 5856

Se observă că numărul de sosiri creşte în cei doi ani, ceea ce ne face să credem că Dâmboviţa este un judeţ preferat pentru călătoriile turiştilor.

4.2.Număr înnoptări

Înnoptări ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiune de cazare turistică, în anii 2010-2011Tipul structurii de

primireTotal Români Străini

2010 2011 2010 2011 2010 2011Hoteluri 165646 186770 153421 172305 12225 14465Hosteluri 708 1362 708 1362 - -Moteluri 5862 8652 5078 3620 784 5032

Vile turistice 44 1086 44 1014 - 72Cabane turistice 4759 6687 4724 6615 35 72

Tabere de elevi si preşcolari

15838 14866 15811 14866 27 -

Pensiuni turistice 9917 11951 9122 11590 795 361

Pensiuni agroturistice 15752 16770 15662 16578 90 192

Total 218526 248144 204570 227950 13956 20194

Numărul turiştilor și numărul de înnoptări cresc in anul 2011 în comparație cu anul 2010.

4.3.Durata medieSm = nr. înnoptări (nr. zile turist) / nr. turişti sosiţi (nr. turişti cazaţi)

Sejurul mediu înregistrat în judeţ în anii 2010 și 2011

Anii Sejur mediu(zile)

2010 3,88

2011 3,74

Se observă că durata sejurului este mică, deși judeţul prezintă numeroase atracţii şi resurse turistice nevalorificate. Sejurul mediu preferat de turişti în anii 2010 și 2011 este de 3-4 zile/turist, ceea ce ne arată că Dâmbovița nu reprezintă o zonă aglomerată din punct de vedere turistic în acești ani.

4.4.Densitatea turistică

Populația Județului Dâmbovița- 518745 loc. (recensământ octombrie 2011)

Suprafața Județului Dâmbovița- 4.054 km²

Dt în raport cu pop. = turişti sosiţi / număr locuitori

Dt în raport cu suprafaţa = turişti sosiţi / suprafaţă

Anii

Densitate turistică în raport

cu populația(turist/locuitor)

Densitatea turistică în

raport cu

suprafața(turist/km2)

2010 0,10 13,86

2011 0,12 16,34

Creșterea, relativ mică, a densității turistice în raport cu populația se poate datora creșterii numărului de turiști sosiți in județ.

5.Propuneri de valorificare,dezvoltare,modernizare

Peisajul natural variat, plin de pitoresc al județului Dâmbovița are valențe turistice deosebite, legate de atractivitatea formelor de relief și valoroasele monumente ale naturii. Acest bogat potențial turistic este dublat de condiții favorabile pentru cazare, odihnă și tratament balneoclimateric. Gama posibilităților este multiplă: alpinism, cultural, practicarea sporturilor de vară și iarnă, recreere și odihnă, tabere de tineret, tratament balnear. În ciuda potențialului turistic considerat valoros și bogat,acest sector de activitate deține o pondere redusă în economia județului.

Intensificarea circulației turistice în județul Dâmbovița ar impune: stimularea inițiativei private în domeniu, responsabilizarea factorilor de răspundere care să conștientizeze faptul că această activitate este o sursă inepuizabilă de venit,modernizarea echipamentelor de prestație, îmbunătățirea calității serviciilor prestate,creșterea eficienței acțiunilor promoționale în plan intern și internațional.

Deși există suficiente argumente pentru valorificarea potențialului turistic în județul Dâmbovița continuă să predomine turismul de tranzit sau cel de afaceri,in detrimentului turismului de odihnă,agrement,cultural,sau al celui de tratament.Această situație se datorează unui complex de factori,în mare măsură aflați în gestiunea Consiliului Județean Dâmbovița.

Ca soluții de promovare o primă direcție ar fi reabilatarea unor anumite drumuri care au alungat turiștii în ultimii ani și lărgirea carosabilului deoarece de pe urma proastei infrastructuri rutiere județul a avut de suferit.O altă soluție de promovare ar fi dezvoltarea turismului rural și găsirea metodelor de perfecționare a mijloacelor de comunicare între și în cadrul comunităților rurale și găsirea celor mai bune soluții pentru transpunerea în realitate a strategiilor locale de dezvoltare durabilă.Principalele zone cu potențial turistic în acest sens ar fi Găești,Pucioasa,Petrești. Propunerile de soluții  pentru o dezvoltare a agro-turismului în aceste zone ar fi practicarea unui  integrat, cu pachete turistice variate,realizarea unor programe de pregătire pentru practicanții de agro-turism; realizarea și promovarea unor evenimente locale;adoptarea unor măsuri eficiente de promovare;creșterea vizibilității acestor zone în țară și în lume, în scopul atragerii turiștilor, investițiilor și investitorilor, și a facilitării finanțării programelor locale de dezvoltare.            Majoritatea punctelor turistice din județul Dâmbovița nu au fost puse în valoare așa cum era normal..Un început ar fi realizarea publicității,îndeosebi pentru atragerea turiștilor. O strategie inițială de marketing ar trebui să includă un program agresiv de publicitate, prin intermediul unei pagini web, prin furnizarea continuă de informații – calendar al evenimentelor, actualizarea produselor și alte activități similare, plasarea reclamelor în publicațiile de turism naționale și regionale și participarea la târgurile de turism din România.           

6.Harta turistică a Judeţului Dâmboviţa

7.Pliant de promovare

Județul Dâmbovița-cultură,civilizație,tradiții și valori

BIBLIOGRAFIE:

1. www.dambovita.insse.ro2. www.dambovitanet.ro3. www.tourismguide.ro