Salla Simukka

Negru ca abanosul

Traducere de loana Filat

ATRCI

Unu

Lumikki s-a trezit sub privirea cuiva.Era o privire radioasl gi cald5. O simlea fierbinte pe

piele, pirjolindu-i gdndurile. Lumikki gtia ochii aceiala fel de bine ca pe propriii ei ochi. Albastru-deschis,ca gheala, apa, cerul qi lumina zilei. Acum ochii aceiao priveau zdmbitori, insl fermi gi neclintili. O m6nX ainceput s-o mdngdie pe p5r, apoi i-a alunecat uror peobraz qi pe gdt. Lumikki a sim;it un fior de dorinld invintre gi mai ios. Era atdt de intens, inc6t nici nu mai gtiadaci senzalia era amelitor de pllcuti sau de-a dreptulchinuitoare. lntr-o clipX era pregltitl. Blaze putea str-ifacl orice. Era dispusd str facd orice, absolut orice. Aveatncredere in Blaze, gtia cX, orice-ar fi fXcut, i-ar fi stimitdoar pl5cere pur5. Se simleau bine impreunl pentru cInu-gi doreau decdt tot ce era mai bine unul pentru cell-lalt. Nimic mai preios.

Blaze igi pusese uEor mina pe g6tul ei gi o privea incontinuare. Lumikki deia vibra de dorinfX. Respira iute.Pulsul ii zvicnea sub degetele lui Blaze. AplecAndu-sepeste ea, Blaze i-a atins uqor gura cu buzele, trecdndu_giprovocator limba peste buza de ios, fdrtr s-o sXrute inc5.

Salla Simukka

Lumikki s-a stlpanit cu greu sI nu-l ingface pe Blaze cuamandoui miinile gi sd-lsirute aplsat, cu sete. Blaze gi-a

lipit in sfdrqit buzele de ale ei qi a inceput s-o s5rute citmai seducXtor. Lumikki ar fi gemut dac-ar fi fost in staresX scoatl vreun sunet. A inchis ochii, lXs0ndu-se fXrIrezerve in seama lui.

Dintr-odatI a inceput s-o slrute altfel, mai blind,mai tandru qi mai nesigur. De-acum n-o mai slrutaBlaze. Lumikki a deschis ochii gi cel care o s[ruta s-a datin spate. Lumikki l-a privit drept in ochi.

Erau niEte ochi cXprui, prietenogi gi veseli.Ochii lui Sampsa.

- BunI dimineafa, Frumoasa Adormiti, a salutat-oSampsa, aplecindu-se s-o sXrute iarlqi pe Lumikki.* De c6nd e gluma asta veche? a morm5it Lumikki

intinzdndu-gi bralele, care-i amorliserl.

- De mai bine de un secol.Simlea risul lui Sampsa ca o furniclturd pe git. O

gddila. Era plXcut.De fapt e mult mai veche. Perrault a scris versiunea

lui proprie in secolul $aptesprezece, iar fralii Grimm, insecolul noudsprezece. insi povestea circula cu mult timpinainte. $tii cX intr-una din versiunile mai vechi prinfuln-a trezit-o deloc pe Frumoasa Adormitl cu un s[ruttandru. A violat-o pur gi simplu. $i nici a;a nu s-a trezit,decdt dupl ce a ndscut doi gemeni care...

Sampsa igi strecurase mAna sub pXturI gi o mdngdiape coapse, croindu-gi drum intre picioarele ei. Lumikkinu prea mai reugea sX lege cuvintele. Dorinla pe care i-ost6rnise visul de dinainte nu se risipise inci.

- Prelegerile sunt pentru gcoali, i-a goptit Sampsa gi ainceput s-o sXrute mai insistent.

12

Negru co obonosul

Lumikki gi-a alungat din minte orice gind, concen-trdndu-se pe buzele gi degetele lui Sampsa. N-avea de cesI se gdndeascX la altceva. Sau la altcineva.

Lumikki stXtea la masa din bucltXrie qi studia spatelelui Sampsa in timp ce el ii fXcea un espresso la aparatulMoka Express gi punea la fiert nigte apI pentru cacaua luicaldd. Sampsa avea un spate driguf, musculos gi ferm. Pan-talonii de piiama din l6nE cu carouri ii llsau dezvelite celedoul gropile dintre fese gi spinare. Lumikki s-a stlpinit cugreu sI se ducl la el gi sX-qi strecoare degetele mari in ele.

Sampsa avea pIrul gaten-inchis ciufulit tot gi fre-dona un cdntec pe care-I repeta cu formalia lui. Cintaufolk modern, Sampsa cdnta la vioari qi voce. Lumikkiii ascultase de vreo douX ori cdntdnd pe la reuniunileqcolare. Nu se dldea neap5rat in vdnt dupX genul 51a

de muzicX, insl avea un tempo rapid, vesel gi energic.Cintau mult mai bine decdt alfii ca ei.

ln geam blteau picuri de lapovif[, ca la inceput dedecembrie. Lumikki gi-a ridicat picioarele in scaun, le-acuprins cu bralele qi qi-a ldsat bdrbia pe genunchi. Cdnddevenise oare un obicei matinal s[-i treblluiascl un bliatdrXgUf, la bustul gol, prin bucltXria micii ei garsoniereslrlclcioase?

Din cite-gi amintea, totul incepuse odatl cu semes-trul de toamnX, pe la iumXtatea lui august. Poate nu chiarla inceputul semestrului, cici in primele zile tofi colegiio intrebaseri de incendiul de la Praga gi o puseserX sd lepovesteasci despre cum li salvase pe sectanlii din caslde la sinucidere. Cum se simlea acum, cX era o eroinl?Cum era celebritatea? Cum era cAnd igi vedea imaginea intoate revistele? Desigur, presa finlandezX scrisese despre

Salla Simukka

subiectul respectiv $i practic toate ziarele voiau str-i iainterviuri cdnd s-a intors acastr. lnstr ea a refuzat.

Lumikki le rlspunsese pe scurt colegilor la intrebiri,pdnX s-au plictisit str-i mai smulgtr rtrspunsuri cu clegtele.

Apoi l-a cunoscut pe Sampsa. invllau la aceeaEigcoaltr. Mergeau pe aceleagi coridoare, sttrteau la ore inaceleagi strli de clas5. Lumikki gtia cum il cheamX, insXSampsa nu era pe atunci decit un chip oarecare dinmullime.

Intr-una din zile, Sampsa a venit qi s-a agezat l6nglLumikki la cantinS. Au sporovlit un pic inainte de oregi a condus-o spre casX, pdnX la piafa din centru. $i s-apurtat de parcd era cel mai firesc lucru din lume. Sampsan-a bdtut-o deloc la cap, nu a silit-o deloc sXJ primeasclin viala ei. De fiecare dattr cdnd vedea ctr epuizasertr unsubiect de discufie, nu incerca deloc s-o tragtr de limbl.Nu se supXra deloc cdnd Lumikki il mai repezea uneori,destul de rece. Sampsa stXtea doar de vorbX cu ea, pri-vind-o deschis, prietenefte, gi rlmdnea in preajma eipdn[ in clipa in care intre ei se instala stanieneala, iaratunci avea tactul sI se retragd.

Prin tot ce fXcea, Sampsa ii comunica urmltoarele: ,,NumI agtept sd-mi oferi nimic. Nu trag speranle s5-mi oferinimic. Nu-fi'cer absolut nimic. N-ai decdt str fii cine egti qi

atat. Pur gi simplu imi place s5-mi petrec timpul cu tine. Fie

cI-mi zdmbegti, fie cd nu, stima mea de sine e aceeagi, insddactr ai chef str-mi zdmbegti, pe mine nu mtr dennjeazl".

Pe mlsurd ce trecea timpul, Lumikki de-abia atteptainstr s5-lvad5 pe Sampsa. Simlea o ctrldur5 intruntru cindSampsa se a[eza ldngtr ea gi o privea drept in ochi, cu ochiilui sinceri gi veseli. A inceput str simttr in stomac fluturimicuF cdnd mdna lui Sampsa o atingea in treacXt pe a ei.

Negru co obonosul

Au inceput sd se vadd in afara orelor. SI se plimbeindelung impreunX, sX stea la cafele, sX se ducl Ia con-certe. Lumikki se simlea ca o panl purtatl bldnd de oadiere de vdnt, antrenatX in clipe gi inrpreiuriri fireqti gipltrcute cdnd mergea de mdnd cu Sampsa. Primut slrutdintr-o searl intunecat5 de noiembrie, un pic stdngaci,insl plin de cEldurX. Cum a mdng0iat-o cu o min5pe pIr gi pe spate prima datd cdnd a rlmas la ea pestenoapte. Sampsa avea multl rtrbdare. N-a incercat delocs-o conving5 sd facd nimic, pinl nu s-a simfit pregltitX.

Apoi, intr-o searX, Lumikki s-a simfit in sfdrgit pre-gtrtiti. $i nu s-a mirat c0tugi de pulin sX descopere cI sesimfea la fel de bine, in siguranfl gi in largul ei in clipelelor de intimitate fizicd la fel ca in oricare alt momentpetrecut impreunX.

La inceputul lui decembrie erau oficial impreun5.Lumikki simlea ci totul e a$a cum trebuie. In sfdrgit se

indrigostise de altcineva. iEi revenise, in cele din urm5,dupl desplrlirea de Blaze - chiar daci ii luase'multtimp, mai bine de un an. Blaze dispiruse cu totul dinviafa ei, cdnd procesul lui de transformare din corpul defatl in cel de bdiat era in f.aza criticd. Blaze a simfit cInu poate sI fie cu nimeni atunci, nici mlcar cu scumpalui Lumikki. Ei nu-i rlmlsese dec6t sd-i accepte decizia,chiar dacX nu reufea si-l in;eleag[ pe deptin.

insd chiar acum, Sampsa se afla la ea in bucXtlrie,ftrcea cafea fredonind o melodie gi lui Lumikki ii veneastrJ strrute pe spate, vertebrl cu vertebrX.

Aqa era viala. FrumoasX.Nici nu-i plsa cX rafale de lapovifl se izbeau tare de

geam, ca gi cum cineva ar fi scriielit sticla cu unghiile,incercdnd sI pXtrundI in casd.

Doisprezece

Lumikki s-a afundat mai bine sub pXturi. Nu maivoia sd pirlseascd niciodatl cuibul acela cald, unde se

addpostise deocamdat5 de toate relele lumii.N-avea decit sX biciuie lapovila ferestrele. N-are de-

cit sd pXtrund5 frigul prin cr[pXturile din cercevele. Sub

pdturd se simlea in siguranld, degi in realitate nu era.

Lumikki auzea o melodie de Bj6rk, cu toate cd inapartament era linigte. $i-a imaginat cX o cuprinde unbra!, cd pe gdt simte o respiralie cald5, cineva ste hpit de

spatele ei. Simlea totul. Simlea cum o mingdie mdna pe

umir. Simlea piele lipitd de pielea ei. Simfea atingereabuzelor pe buze, intr-un slrut care-i deschidea gura, o

deschidea cu totul.Lumikki il simlea pe Blaze. La fel de intens ca gi cum

s-ar fi aflat ldng5 ea. A infeles, in sfdrqit, cI asta era reali-tatea. Blaze trlia inl5untrul ei, chiar dacd erau desplrlifi.Chiar dacl n-or sI se mai vadd niciodatd. Mdna lui Blaze

o s-o strdngX pe a ei cdnd i se fdcea fricd singuri noapteape intuneric. Corpul lui Blaze o s-o incXlzeascX in timpce citea o carte in fotoliu. Mdngdierea lui Blaze o s-oadoarml cdnd zdcea singurd in pat. Nu a lui Sampsa.

Salla Simukka

Lumikki il simlea pe Sampsa c6nd era in preaiml.Cdnd stitea lipit de ea. Cind o cuprindea cu bialele detalie, lipindu-gi buzele de g6tul ei. Atunci Lumii<ki nusimlea nimic altceva qi nu se gandea la nimeni altcineva.Erau impreuni, in prezent. Sau aga igi spunea. insl c0ndpleca Sampsa, era dus cu totul. Lumikki nu-i simlea de-loc prezenfa, aga cum i-o simfea pe-a lui Blaze,

Era greqit?Puteai si triieqti aqa?Lumikki nu putea sd simtl altceva. Nu putea str nege

sau s5-gi doreascl sI disparl cu totul ce simfea. N_aveacum sX distrugX prin puterea voinlei intimitatea pe careo impirt5qea cu Blaze, nu reugise nici in mai bine de unan de c6nd nu mai erau impreunl. Nu era nimic gregitin ce simfea.

lnsI putea sI decidl cum s[ ac]ioneze. putea sX iao hottrrire. il alesese pe Sampsa. Sampsa insemna sigu_ranli, Blaze insemna durere. Asta era situafia $i gata.

Lumikki a dat pltura deoparte gi a simlit imediatfrigul din camerX. podeaua tare gi rece a readus-o pe locla realitate, pe mXsur5 ce o atingea cu fiecare deget dela picioare. Trebuia sI se avdnte in lumea exterioirX, lagcoalr Ei in brtaia sfredelitoare a orbitoarelor becuri elec-trice care aveau sX-i alunge cogmarurile gi s5-i Eteargl depe piele amintirea atingerii lui Blaze.

Lumina cereascd cdntii cu slavdBunavestirea peste lumea intreagd.Cerul cu stele strdluceSte senin,Lumfrndrt sd aprtndem, fumilndri sd cinstim.

Sctrrile gcolii se preschimbaseri intr-un coridormrrginit de lumanrri. [n rest, stinseserr toate ruminile.

94fctiff connection

Negru co obonosul

Dansul insuflelit al flIcIrilor de lumdnare dldea gcoliiun aer vremelnic de castel din basme sau de conac dinsecolul aI XIX-lea. Lumikki uitase cI in dimineala aceea

avea loc procesiunea Sfintei Lucia. De curdnd, tradilia se

rlspdndise din mediile sudeze pdni in cele finlandeze.Lumikki nu gtia ce sI creadl despre Ziua Sfintei

Lucia. Avea ceva cald gi ocrotitor care ii dldea o senzalieprofundl de bine, insd ii ttezea gi amintiri nepldcute.intr-una din zile, cdnd inci nu mergea la gcoali, Lumikkia dorit si fie Sfdnta Lucia acasX. Creqa din Riihimiiki inc5nu preluase tradilia. Mama ei a fost incdntatl de idee qi

i-a promis ci o sd fac5 piinici qi o sI-i croiasc5 o mantiealbX qi o coroanX cu lum6n5ri. insl tatil ei a privit-o pe

Lumikki prelung, cu chipul umbrit de o paloare pdmAn-

tie care-i golea chipul de expresie.

- Doar n-o sX sirbdtorim in familie o femeie care gi-a

scos singurd ochii ca si n-o molesteze un birbat pen-tru cI era frumoas5. Care a murit cu un pumnal in gdt,

odattr ce n-au reugit s-o ardl de vie.Lumikki nu uitase cuvintele tatllui ei. igi amintea cI

ii pierise tot entuziasmul. Parci ii vdrdse cineva pe gdt

furluri intregi. Mama ei se supXrase cumplit pe tata cI-ispusese o asemenea grozdvieunui copil. insl pe Lumikkin-o rXniserd cuvintele tatllui ei. Cel mai rIu i se p[rusecX privise prin ea, de parci nici nu exista pentru el, cutot entuziasmul qi bucuria ei.

Lumikki n-a mai propus niciodatX si sirb5toreascXziua Sfintei Lucia.

Acum privea un grup de liceene care coborau sc[-rile imbrlcate in rochii albe lungi, cu ghirlande verzide hdrtie pe cap gi lumdndrele in miini. Tinka pdgea infrunte. Pirul ei lung gi ro$cat ptrrea un noriqor angelic de

Salla Simukka

bucle. Cind a trecut pe lingl Lumikki i-a zdmbit blind,miiindu-gi ochii.

Dupd ce procesiunea a trecut mai departe in holul cuoglinzi gi vocile fetelor au inceput sI se piardS, Lurnikkis-a pomenit repetdndu-Ei in minte versurile, insl insuedezi:

Stiiimor som leda oss, viigen att finna,bli dina klara bloss, fagra priistinna.Drdmmar med vingesus, under oss sia,tiind dina vita lius, Sankta Lucia.

Lumikki gtia mai bine finlandeza decit suedeza. Nuprea mai vorbea in suedezi decdt cu tatil ei gi cu ai lui.insX suedeza i se pXrea limba poeziei, o limbl melodi-oas5 care-i st6rnea emofii profunde, ff,r5 nume, ca nigtestrune.

Driimmar med vingesus.

Vingesus. Cum putea un singur cuvdnt sI conlinXatdta frumusele? Aripi. Foqnet de aripi. Sau freamlt,freamf,tul vdntului. Vajaitul guvoaielor de ap5, trosnetulfocului. Lumikki parcl artzea cuv6ntul acela melodios,cdntat de un glas limpede de copil. Era un glas cunoscut,doar ci nu era al ei.

Dintr-odatd a vdzut in fala ochilor ni;te trepte delemn pe care o fetigl cobora in fugX, cdntind ,,SanktaLucia" in suedezf,. Rosa. Probabil era sora pe care o pier-duse. gi-a amintit cdt de frumoasl i se pdruse Rosa, ofXpturd aproape cereascX, gi cX-gi dorise sI c6nte cu Rosaanul viitor. Oare de ce nu-Ei mai amintea deloc ce seintdmplase in urmltorul an? Nu mai venise?

'u ooion conection

Negru co obonosul

Rosa i-a zdmbittandru in amintire. Aqa cum nu-fizdmbegte decit o sori mai mare.

Pringul i-a itrdns gi mai bine corsetul.

- inci pulin gi o sI devii o solie ascultltoare. inclpulin gi o sX inveli sI te porfi mai cuviincios qi mai rezebvat. Doar nu mai trdieqti in pldure. Egti regin5. TrebuiesI plgeqti incet pi cu grafie. Trebuie s[-1i 1ii limba in frducdnd vorbesc eu. Nu ai voie sX fipi sau sd tdzi - nu edeloc cuviincios. Ai rochii frumoase, biiuterii scumpe gi

iatacuri aurite. Nu inleleg de ce nu eqti fericiti. De ce nute mulfumeEte nimic?

Cuvintele prinfului i-au rlsunat in urechi. A simlitcI nu poate si respire. Corsetul ii apdsa de tot plimdnii.Lumea a inceput s5-i tremure gi sI i se intunece pe lamargini.

- DacI string incl un pic poate o sI tti -eufurzijar insomnul t5u etern gi o sI pot sX te a$ez la loc in racla'declegtar. Erai mult mai frumoasl in ea. Erai mai bunl gi

mai pulin dificit5. Eu m-am indr5gostit de fecioara dinracla de cle;tar, nu de persoana asta rebeli, lipsitX depudoare, cu purtiri urite, mult prea normali gi realI, i-aEoptit prinful la ureche.

Nu mai.putea si respire.I se termina oxigenul.Lumikki a incercat sI tragi aer in piept. Nimic. Pur

qi simplu nu-i aiungea aerul in plSmdni. Senzalia de su-focare. Senza,tia de legin. Bezna iqi intindea aripile in falaochilor ei.

Lumikki s-a prlbuqit, izbindu-se cu capul de podea.Plimbindu-gi privirea pe podeaua scenei, gi-a amintitdintr-odatd unde vlzuse cuf5rul care se descuia cu cheifaei. Era in dormitorul pirinfilor ei, sub pat, inflqurat in