MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE„NICOLAE TESTEMIŢANU”

Catedra Filosofie şi Bioetică

PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea cursului: Bazele filosofiei medicinei

Codul cursului: U.01.O.005

Tipul cursului: Disciplină obligatorie

Numărul total de ore – 51 ore,

inclusiv curs – 17 ore, ore practice – 34 ore

Numărul de credite alocat unităţii de curs: 4

Chişinău * 2013

2

Conţinutul de bază a cursului:A. Prelegeri

Nr. T e m a Ore1. Filosofia şi ştiinţa, obiectul de studiu şi rolul lor în societate. Filosofia şi cunoştinţele.

biomedicale. Filosofia contemporană – filosofie a supravieţuirii. 22. Istoria filosofiei şi istoria medicinei. Tipurile istorice de filosofie şi etapele de

dezvoltare ale medicinei.3. Apariţia, dezvoltarea gândirii filosofice şi a medicinei în Moldova din perspectiva

filosofiei universale.4. Ontologie: existenţa, substanţa şi materia.

25. Dialectica şi metafizica. Legile şi categoriile dialecticii, manifestarea lor în medicină.6. Problema conştiinţei în filosofie şi medicină. 27. Filosofia cunoaşterii. Specificul cunoaşterii în domeniul medico-biologic. Problema

activităţii medicale şi metodele de cercetare în condiţiile informatizării lumii medicale.2

8. Apariţia, etapele de bază şi legităţile dezvoltării ştiinţei. Ştiinţa noosferică şiînvăţământul noosferic. 2

9. Problematica şi obiectul de studiu al filosofiei ştiinţei şi filosofiei medicinei.Metodologia cercetărilor în domeniul biomedical şi al farmaceuticii.

10. Temeliile ştiinţei şi clasificarea lor. Evoluţia tabloului medical al lumii.11. Logica formală şi rolul ei în activitatea biomedicală. 212. Probleme filosofice ale informaticii şi ciberneticii. Informatizarea societăţii.

Informatizarea medicinei şi cultura tratamentului. 213. Sinergetica, importanţa şi rolul ei pentru ştiinţa şi practica biomedicală contemporană.14. Problema omului în filosofie şi biomedicină. Omul în lumea informaţională

contemporană. 315. Progresul social, problemele globale, dezvoltarea socionaturală (durabilă)şi asigurarea

securităţii umane. Metodologia noosferică. Medicina, noosferologia şi dezvoltareainofensivă.

A. SeminareNr. T e m a Ore

1. Filosofia şi ştiinţa, obiectul de studiu şi rolul lor în societate. Filosofia şi cunoştinţelebiomedicale. Filosofia contemporană – filosofie a supravieţuirii.

4

2. Istoria filosofiei şi istoria medicinei. Tipurile istorice de filosofie şi etapele dedezvoltare ale medicinei.

4

3. Apariţia, dezvoltarea gândirii filosofice şi a medicinei în Moldova din perspectivafilosofiei universale.

-

4. Ontologie: existenţa, substanţa şi materia. 25. Dialectica şi metafizica. Legile şi categoriile dialecticii, manifestarea lor în medicină. 26. Problema conştiinţei în filosofie şi medicină. 27. Filosofia cunoaşterii. Specificul cunoaşterii în domeniul medico-biologic. Problema

activităţii medicale şi metodele de cercetare în condiţiile informatizării lumii medicale.2

8. Apariţia, etapele de bază şi legităţile dezvoltării ştiinţei. Ştiinţa noosferică şiînvăţământul noosferic.

2

9. Problematica şi obiectul de studiu al filosofiei ştiinţei şi filosofiei medicinei.Metodologia cercetărilor în domeniul biomedical şi al farmaceuticii.

2

10. Temeliile ştiinţei şi clasificarea lor. Evoluţia tabloului medical al lumii. 211. Logica formală şi rolul ei în activitatea biomedicală. 212. Probleme filosofice ale informaticii şi ciberneticii. Informatizarea societăţii.

Informatizarea medicinei şi cultura tratamentului.2

13. Sinergetica, importanţa şi rolul ei pentru ştiinţa şi practica biomedicală contemporană. 214. Problema omului în filosofie şi biomedicină. Omul în lumea informaţională

contemporană.2

3

15. Progresul social, problemele globale, dezvoltarea socionaturală (durabilă)şi asigurareasecurităţii umane. Metodologia noosferică. Medicina, noosferologia şi dezvoltareainofensivă.

4

Conţinutul succint al temelorTema 1. Filosofia şi ştiinţa, obiectul de studiu şi rolul lor în societate. Filosofia şi

cunoştinţele biomedicale. Filosofia contemporană – filosofie a supravieţuiriiConcepţia despre lume, caracterul ei social-istoric. Tipurile istorice de concepţii despre lume:

mitul, religia, filosofia. Problema fundamentală a filosofiei în diverse curente ale acesteia.Materialismul şi idealismul - principalele direcţii în filosofie. Obiectul filosofiei. Problema metodei înfilosofie, dialectica şi metafizica. Funcţiile filosofiei. Filosofia şi medicina. Filosofia contemporană -filosofie a supravieţuirii.

Tema 2. Istoria filosofiei şi istoria medicinei. Tipurile istorice de filosofie şi etapele dedezvoltare ale medicinei

Apariţia gîndirii filosofice, premisele ei cultural-istorice. Istoria filosofiei din punct de vedereal paradigmelor filosofice. Clasificarea perioadelor de dezvoltare a medicinei şi farmaciei Tendinţeleşi perspectivele de dezvoltare a filosofiei.

Tema 3. Apariţia şi dezvoltarea gîndirii filosofice şi a medicinei în Moldova dinperspectiva filosofiei universale

Premisele socioeconomice şi spirituale ale apariţiei gîndirii filosofice în Moldova. Dezvoltareafilosofiei în Moldova

Tema 4. Ontologie: existenţă, substanţă şi materieSensul filosofic al problema existenţei. Formele de existenţă. Problema substanţei. Materia.

Rolul ei în ştiinţă şi filosofie. Niveluri principale de organizare a naturii non-organice şi vii.Organizarea socială şi a materiei ca un sistem integral de dezvoltare. Definiţia mişcării. Mişcarea şidezvoltare. Formele mişcării. Spaţiul şi timpul ca forme de existenţă a materiei.

Tema 5. Dialectica şi metafizica. Legile şi categoriile dialecticii, manifestarea lor înmedicină

Dialectica drept învăţătură despre conexiunile universale şi despre dezvoltare. Dialecticamaterialistă: Hegel şi Marx. Conexiunile universale ale existenţei. Dezvoltarea şi progresul. Progresul,regresul şi securitatea. Principiul istoricismului. Dialectica şi gîndirea dogmatică. Arta discuţieicreative. Principiile logicii dialectice. Categoriile dialecticii. Contrariile dialectice. Principalele tipuride contradicţii. Contradicţiile existenţei şi cunoaşterii. Importanţa legii unităţii şi luptei contrariilorpentru biologie şi medicină. Negarea şi sinteza dialectică. Negarea negaţiei. Importanţa metodologicăacestor legi pentru medicină.

Tema 6. Problema conştiinţei în filosofie şi medicinăProblema conştiinţei în istoria filosofiei. Conştiinţa de sine şi inconştientul în lucrările lui S.

Freud. Structura conştiinţei individuale. Conştiinţa socială ca reflectare a existenţei sociale. Importanţacuvântului în terapie. Structura conştiinţei. Conştiinţa socială, formele şi structura ei.

Tema 7. Filosofia cunoaşterii. Specificul cunoaşterii în domeniul medico-biologic.Problema activităţii medicale şi cunoaşterea diagnostică în condiţiile informatizării lumii

biomedicaleCunoaşterea ca obiect al analizei filosofice. Scepticismul şi agnosticismul. Subiectul şi obiectul

cunoaşterii. Practica drept bază a tuturor formelor de activitate a omului. Formele practicii. Specificulpracticii medicale. Cunoaşterea ca reflectare. Formele cunoaşterii senzoriale. Cunoaşterea raţională.Problema adevărului în filosofie şi ştiinţă (şi în medicină). Obiectivitatea adevărului. Dialecticaadevărului absolut şi relativ. Cunoaşterea diagnostică în condiţiile informatizării lumii biomedicale.

4

Tema 8. Apariţia, etapele de bază şi legităţile dezvoltării ştiinţei. Ştiinţa noosferică şiînvăţămîntul noosferic

Germenii cunoaşterii ştiinţifice în diverse epoci istorice. Caracterul specific al cunoştinţelorştiinţifice în diferite epoci istorice. Ştiinţa în sistemul culturii. Ştiinţa în raport cu arta, cu religia,morala şi ideologia. Ştiinţa şi securitatea. Legea exponenţială a acumulării informaţiei ştiinţifice.Ştiinţa clasică, neclasică, postneoclasică şi noosferică. Necesitatea apariţiei ştiinţei noosferice şiînvăţămîntului noosferic.

Tema 9. Problematica şi obiectul de studiu al filosofiei ştiinţei şi filosofiei medicinei.Metodologia cercetărilor în domeniul biomedicinei şi farmaciei

Ştiinţa ca obiect al analizei filosofice. Corelaţia dintre filosofia, teoria şi logica ştiinţei.Originea filosofiei ştiinţei (cercetărilor ştiinţifice) şi a filosofiei medicinei. Noţiune de metodologie înraport cu filosofia, teoria şi logica ştiinţei. Specificul metodologiei cercetării în domeniul cunoştinţelorbiomedicale. Particularităţile cunoştinţelor ştiinţifico-medicale. Metodologie şi metode. Norma şipatologia în medicina practică. Boala ca un mecanism de adaptare. Analiză gnoseologică a „structurii”bolii. Sănătatea în raport cu boala. Determinismul cauzal, ontogenic şi psihosomatic. Metodologiateoriei de tratament.

Tema 10. Temeliile ştiinţei şi clasificarea lor. Evoluţia tabloului medical al lumiiPremisele apariţiei şi constituirii fenomenului „temeliile ştiinţei”. Factorii interni şi externi în

dezvoltarea ştiinţei. Paradigma internalistă şi externalistă în evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice.Manifestarea temeliilor activităţii ştiinţifice în strategia cercetării ştiinţifice. Idealurile şi normele decercetare ştiinţifică (stilul de gîndire ştiinţific). Formele şi nivelurile stilului de gîndire ştiinţifică.Gîndirea clinică şi specificul ei. Obiectul de cercetare a medicinei clinice. Tabloul ştiinţific al lumii.Stilul de gîndire aliniar şi importanţa lui în biomedicină. Revoluţia în ştiinţă şi noile metode decercetare. Tabloul medical al lumii. Modul de abordare sindromologic, funcţional şi psihosomatic încercetarea maladiilor. Bazele filosofice ale cercetării ştiinţifice. Factorii socio-culturali ai dezvoltăriiştiinţei. Tradiţiile în dezvoltarea stilului de gîndire.

Tema 11. Logica formală şi rolul ei în activitatea biomedicalăLogica formală ca ştiinţă, obiectul ei de studiu, etapele istorice de dezvoltare şi semnificaţia ei

în teoria şi practica medicală. Structura logicii. Logica simbolică. Formele logice fundamentale degîndire (noţiunea, judecata, raţionamentul) şi utilizarea lor în procesul de diagnosticare. Limba logiciiexprimării. Ipoteza, intuiţia, argumentarea şi dezminţirea în ştiinţa medicală şi în stabilireadiagnosticului. Legile fundamentale ale logicii formale (legea identităţii, legea noncontradicţiei, legeaterţiului exclus, legea raţiunii suficiente) şi semnificaţia lor pentru semiologie (diagnosticare).

Tema 12. Probleme filosofice ale informaticii şi ciberneticii. Informatizarea societăţii.Informatizarea medicinei şi cultura tratamentului

Conţinutul şi esenţa cibernetică. Premisele apariţiei informaticii, obiectul de studiu şicoraportul acesteia cu cibernetica. Informatizarea drept fenomen sociocultural şi tehnico-ştiinţific.Problema “trombozei” informaţionale.Informatizarea şi intelectualizarea societăţii. Fenomenelesociorudimentare şi subtil-vibratile în societate. Informatica socială. Informatica medicală. Clasificareasistemelor informaţionale în activitatea medicală şi căile compiuterizării sferei medicale. Problemeleşi perspectivele informatizării medicinii şi ocrotirii sănătăţii în Republica Moldova.

Tema 13. Sinergetica, importanţa şi rolul ei pentru ştiinţa şi practica biomedicalăcontemporană

Sinergetica drept ştiinţă postneoclasică, drept o nouă viziune a lumii. Stilul de gîndire şi tabloulsinergetic al lumii. Categoriile şi principiile fundamentale ale sinergeticii. Sinergetica şi teoriaevoluţionistă. Sinergetica şi biosfera. Sinergetica şi organismul uman. Sănătatea drept bilanţă subtilădintre haos şi ordine. Noţiune de “maladie dinamică”, “Cantitatea” haosului şi norma sănătăţii.Sinergetica şi medicina.

5

Tema 14. Problema omului în filosofie şi biomedicină. Omul în lumea informaţionalăcontemporană

Problema omului în filosofie şi ştiinţă. Omul ca integritate, coraportul biologicului şisocialului. Sănătatea omului - bogăţie socială. Conţinutul noţiunilor individ, individualitate şipersonalitate în filosofie. Personalitatea şi rolul ei în societate. Omul în lumea informaţională.Problema vieţii şi morţii în experienţa spirituală a omenirii. Aprecierea şi autoaprecierea vieţiiomeneşti. Esenţa vieţii. Moartea şi nemurirea.

Tema 15. Progresul social, problemele globale, dezvoltarea socionaturală (durabilă)şiasigurarea securităţii umane. Metodologia noosferică. Medicina, noosferologia şi dezvoltarea

inofensivăRevoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană: esenţa, conţinutul şi consecinţele ei. Previziunea

ştiinţifică şi activitatea conştientă a societăţii. Noţiune de noosferă. Esenţa noosferogenezei. Etapelenoosferei. Noosferizarea ştiinţei, demografiei şi tehnicii - premisă fundamentală a dezvoltării durabile.Definiţia problemelor globale, criteriile, clasificarea lor. Problema supravieţuirii omenirii.Noosferologia - ştiinţa supravieţuirii. Ocrotirea sănătăţii în sistemul problemelor globaleantroposociale. Valorile general-umane în lumina noii mentalităţi. Decalajul dintre gîndirea politică şispiritualitate în dezvoltarea tehnologică a omenirii. Criteriile obiective ale progresului social. Progresulşi securitatea. Corelaţia dintre progresul tehnico-ştiinţific, moral şi spiritual.

Bibliografia recomandată:A. Obligatorie:

Dicţionar de Filosofie şi Bioetică / T.Ţîrdea, P.Berlinschi, A.Eşanu, D.Nistreanu, V.Ojovanu.Chişinău: Medicina, 2004.Curs de lecţii la filozofie. Chişinău: Universitas, 1991.Ojovanu V. Axiologia şi medicina: dimensiuni teoretico-metodologice. Chişinău: UASM, 2012.Ţîrdea Teodor. Filosofie şi Bioetică: istorie, personalităţi, paradigme. Chişinău, 2000.Ţîrdea T.N., Berlinschi P.V., Popuşoi E.P. Filosofie - Etică - Medicină. Chişinău, 1997.Цырдя T.Н., Берлинский П.В. Философия (С курсом биоэтики). Кишинев: Medicina, 2002.

B. SuplimentarăCapcelea Valeriu. Filozofie. Introducere în istoria filozofiei şi în studiul principalelor domenii alefilozofiei. Chişinău: Ed. ARC, 1998.Julia Didier. Dicţionar de filosofie. Bucureşti: Univers Enciclopedic, 1996.Iliescu Vasile, Dinulescu Ion. Bazele filosofice ale medicinei. Cluj-Napoca: Ed. Dacia, 2003.Иванюшкин А.Я. Професиональная этика в медицине. Москва: Медицина, 1990.Тарасов К.Е., Великов В.К., Фролова А.И. Логика и семиотика диагноза. Москва: Медицина,1989.