I. Apendicita acută: 1. Factorii favorizanţi ai apendicitei acute conform teoriei enterogene sunt: A. coproliţii B. corpii străini C.tromboza arterei apendiculare D.cuduri ale apendicelui E.paraziţi intraluminali 2. * Din tabloul clinic tipic al apendicitei acute pot face parte cu excepţia: A. durere B. anorexie C. constipaţie D. diaree E. subfebrilitate 3. Triada simptomatică a lui Dieulafoy în apendicita acută este reprezentată de : A. durere B. vărsături C. diaree D. hiperestezie cutanată E. apărare musculară în fosa iliacă dreaptă 4. *Leucocitoza în apendicita acută are tipic valori de : A. 14.000/mm³ B. 20.000/ mm³ C. 10.000/ mm³ D. 12.000/ mm³ E. leucocitoza nu este prezentă în apendicita acută 5.Diagnosticul diferenţial al apendicitei acute se poate face cu : A. colică renală stângă B. colica biliară C. adenită mezenterică D. ulcer gastric E. salpingită II. Ocluziile intestinale:

1. Sindromul Ogilvie apare:

A. la vârstnici B. la imunodeprimati C. postoperator în chirurgia cardiacă D. în hipokaliemii E. În hipernatremii

2.Ocluziile funcţionale sunt reprezentate de:

A. ileusul paralitic B. ileusul neurogen C. inflamaţii ale intestinului D. colici renale E. colici biliare

3.*Ocluzia mecanică nu se datorează:

A. administrare de anticolinergice B. tumorilor C. polipilor intestinali D. fecaloamelor E. bridelor

4. Din punct de vedere evolutiv ocluziile se clasifică în : A. acute B. supraacute C. subacute D.cronice E.subcronice 5.* Cauzele ocluziilor mecanice la nivelul intestinului subţire sunt cu excepţia:

A. bride B. ileus biliar C. Boală Crohn D. fibroză chistică E. rectocolită ulcerohemoragică

6.* În ocluziile înalte printre primele semne clinice manifeste se numără:

A. anxietatea B. vărsăturile C. oprire tranzit intestinal pentru gaze D. oprire tranzit intestinal pentru materii fecale E. tahicardie

7. *Radiografia abdominală simplă poate evidenţia tipic în ocluzie:

A. pneumoperitoneu B. semnul Chilaiditi C. nivele hidroaerice D. semnul Lanz E. distensie a rectului

8. Semnele de gravitate în ocluzia intestinală pot fi reprezentate de :

A. pneumatoză intestinală B. dilatare cec peste 5 cm C. dilatare gastrică

D. aeroportia E. pneumoperitoneu

9. Diagnosticul diferenţial al ocluziei intestinale se poate face cu:

A. infarctul miocardic acut B. pneumonia bazală C. pancreatită acută D. tabes E. colecistită acută

10. Volvulusul de sigmoid se caracterizează prin:

A. frecvenţa crescută la femei B. apare la copii C. favorizat de prezenţa unui mezosigmoid scurt D. asimetrie abdominală E. imagine hidroaerică în W

11. Semnul von Wahl presupune:

A. sonoritate timpanică periombilical B. durere fosă iliacă stânga C. meteorism intens periombilical D. accentuare durere la palpare E. remitere durere la palpare

12. Invaginaţia intestinală poate fi:

A. ileo-ileală B. ileocolică C. ileocecocolică D. frecvent colocolică la copii E. ileocecală

13. Complicaţiile ocluziilor mecanice sunt:

A. sindrom Mendhelson B. sindrom Munchausen C. insuficienţă respiratorie acută D. BPOC E. insuficienţă renală acută

14. În obstrucţiile tumorale la nivelul colonului stâng conduita terapeutică clasică este:

A. colectomie subtotală B. hemicolectomie stângă C. operaţia Hartmann D. colostomie de degajare E. operaţia Dixon

15. Netratată ocluzia intestinală mecanică expune la: A. perforaţii diastatice B. şoc toxicoseptic C. peritonite secundare D. reluarea tranzitului E. hiperpotasemie

III. Hemoragiile digestive 1. Hemoragiile digestive datorate malformaţiilor arteriovenoase sunt:

A. Sindromul Mallory-Weiss B. Leziune Dieulafoy C. Bleb nevus syndrome D. Sindromul Zollinger Ellison E. Sarcomul Kaposi

2.* Cauze de HDS sunt cu excepţia:

A. administrare de Ketonal B. infecţia cu Citomegalovirus C. infecţia cu Candida D. sindrom Osler-Rendu E. hipertensiunea portală

3.* Manifestările clinice în HDS sunt:

A. rectoragia B. dureri toracice C. eritem facial D. hematuria E. melenă

4.* Metodă de diagnostic primară în HDS este reprezentată de:

A. colonoscopie B. endoscopie digestivă superioară C. CT abdominal D. echografie abdominală E. tuşeu rectal

5. * Clasificarea Forest Ib a HDS semnifică:

A. sângerare în jet B. cheag aderent C. leziuni fără stigmate de sângerare D. sângerare în pânză E. vas de sânge vizibil nesângerând

6. Indicatori ai unei sângerări masive sunt:

A. bradicardia B. tahicardia C. alcaloză D. acidoză E. azotemie

7. Scorul de severitate Rockall depinde de :

A. puls B. temperatura C. TA D. Prezenţa comorbiditatilor E. Conştientă

8. Tratamentul HDS presupune:

A. refacerea volumului circulant B. aplicarea regulii de “3 la 1” C. corectarea tahicardiei D. corectarea hipotermiei E. corectarea coagulopatiilor

9.Criteriile de prognostic favorabil în HDS sunt: A. vârsta sub 80ani B. vârsta peste 40 ani C. lipsa ascitei D. prezenţa ascitei E. absenţa hematemezei la 1 oră de la prezentare 10. Aspiraţia gastrică se practică în hemoragiile digestive superioare în vederea:

A. monitorizării sângerării B. diagnosticului C. pregătirii în vederea colonoscopiei D. hemostazei E. administrării substanţelor corozive

11. Terapia chirurgicală în HDS are indicaţii absolute în cazul:

A. eşecul tratamentului endoscopic B. instabilitate hemodinamică C. hemoragii recurente D. antecedente de ulcer gastric E. refuzul transfuziei

12. Opţiuni terapeutice în varicele esofagiene hemoragice sunt:

A. scleroterapie B. sunt transjungular postosistemic intrahepatic C. sunt transjungular postosistemic extrahepatic D. farmacoterapie

E. tamponament cu sondă Linton-Nachlas 13. Factorii de risc în apariţia ulcerelor de stress sunt: A) şocul B)sepsisul C) administrare de aspirină D) traumatisme multiple E) arsuri de 10% suprafaţă corporală 14. Hemoragia heraldică presupune: A. apariţia unei hemoragii după tratament medicamentos B.asocierea unei fistule aortoenterice C.asocierea varicelor esofagiene D.hemoragie masivă E.hemoragie redusă 15. Leziuni digestive sângerânde pot fi: A. watermelon stomach B.angiodisplaziile intestinale C. hemobilia D.hemosuccus pancreaticus E.apendicită 16. Hemoragia digestivă inferioară se poate manifesta cu:

A. melenă B. hematemeză C. hematochezie D. rectoragie E. hemoptizie

1.* Pe ce loc se situeaza pe plan mondial ca si frecventa cancerul colo-rectal?

A. Locul I

B. Locul II

C. Locul III

D. Locul IV

E. Locul V

2. Notati afirmatiile adevarate despre cancerul colo-rectal:

A. In ultimile doua decade incidenta canceruluui colo-rectal a scazut in Europa , in special in tarile estice.

B. In ultimele doua decade incidenta canncerului colo-rectal a crescut in Europa, in special tarile estice.

C. Sub forma sporadica apare cu frecventa de 75-80%.

D. Sub forma sporadica apare cu frecventa de 90-95%.

E. Sub forma sporadica apare cu frecventa de 60-70%.

3.Factori favorizanti ai cancerului colo-rectal sunt:

A. Gastrectomiile in antecedente.

B. Radioterapie in antecedente.

C. Dieta scazuta in grasimi.

D. Colecistectomiile in antecedente.

E. Consumul de preparate hormonale.

4. Cele mai caracteristice simptome ale cancerului colo-rectal sunt:

A. Tenesmele.

B. Sangerari rectale.

C. Inapetenta.

D. Dureri abdominale.

E. Subfebrilitate.

5.* Tulburari de tranzit intestinal manifestate prin falsa diaree apar in:

A. Tumori rectale.

B. Leziuni stenozante recto-sigmoidiene.

C. Tumori local avansate.

D. Tumori pe colonul stang.

E. Tumori pe colonul drept.

6. Invazia in stomac a unei tumori localizate pe colonul transvers se manifesta prin:

A. Dureri abdomiale.

B. Pneumaturie.

C. Fetor oris.

D. Diaree incoercibila.

E. Scadere ponderala.

7.* Tumorile colo-rectale sincrone apar intr-un procent de:

A. 3-5%.

B. 60-70%.

C. 1-3%.

D. 5-10%.

E. 15-20%.

8. Factorii de prognostic negativ pentru cancerul colo-rectal in stadiul II sunt:

A. Gradul de raspuns la tratamentul adjuvant.

B. Gradul de diferentiere tumorala.

C. Invazia limfatica si venoasa.

D. Invazia neurala.

E. Gradul de raspuns la tratamentul neoadjuvant.

9.* Frecventa ocluziei ca si modalitate de diagnostic in cancerul colo-rectal este de:

A. 5-10%

B. 10-15%

C. 15-25%

D. 25-35%

E. 35-45%

10. Notati afirmatiile adevarate despre abcesul retroperitoneal in cancerul colo-rectal:

A. La palpare se evidentiaza o formatiune tumorala cu zone de fluctuenta.

B. Simptomatologia este dominata de starea septica.

C. Prezinta fenomene de celulita parietala.

D. Prezinta dureri abdominale.

E. Prezinta emfizem subcutanat.

11. Marginile de siguranta in rezectia radicala a cancerului de colon sunt:

A. 10 cm superior de tumora.

B. 5 cm superior de tumora.

C. 5 cm inferior de tumora.

D. 3 cm inferior de tumora.

E. 1 cm inferior de tumora.

12. Colectomia segmentara stanga inalta presupune:

A. Ligatura arterei colice drepte.

B. Ligatura arterei colice medii.

C. Ligatura arterei colice stangi.

D. Ligatura arterei mezenterice inferioare.

E. Ligatura ramului stang al arterei colice medii.

13. Rata de recidiva locala in cancerul colo-rectal a fost redusa la sub 8% datorita:

A. Evaluarii anatomo-patologice a piesei de rezectie.

B. Eficienta chimioterapiei preoperatorii.

C. Eficienta radioterapiei preoperatorii.

D. Exciziei totale de mezorect.

E. Eficienta chimioterapiei postoperatorii.

14.* In momentul diagnosticului care este procentul de tumori rectale inoperabile?

A. 5-10%.

B. 10-20%.

C. 20-30%.

D. 30-35%.

E. 35-45%.

15. Indicatiile radioterapiei preoperatorii in cancerul de rect sunt:

A. Tumori in stadiul T3.

B. Tumori in stadiul T4.

C. Neoplasmul rectal subperitoneal.

D. Neoplasmul rectosigmoidian.

E. Neoplasmul ampulei rectale.

16. Avantajele tratamentului neoadjuvant in cancerul de rect local avansat sunt:

A. Eradicarea leziunilor secundare.

B. Imbunatatirea rezultatului functional.

C. Reducerea recurentei locale.

D. Maximizarea conversiei la operabilitate.

E. Coborarea limitei de rezecie in cancerul rectal jos situat.

17.* Limita distala de rezectie in cancerul de rect este:

A. 1cm

B. 3cm

C. 5cm

D. 8cm

E. 10cm

18. Abordul minim invaziv in cancerul de rect (laparoscopia asistata robotic) are urmatoarele avantaje:

A. Imbunatateste supravietuirea.

B. Permite o disectie foarte joasa.

C. Permite vizualizarea plexurilor nervoase.

D. Reducerea recurentei loale.

E. Prezervarea sfincterului anal.

19. Tumorile de colon drept se caracterizeaza prin:

A. Emisie de sange cu cheaguri.

B. Rectoragii cu sange rosu, proaspat.

C. Anemie cronica feripriva.

D. Eliminare de sange rosu amestecat cu cheaguri.

E. Hemoragii repetate cu cantitati mici de sange.

20. Notati afirmatiile adevarate despre cancerul colo-rectal:

A. Ocupa locul al II-lea ca si frecventa.

B. Ocupa locul al III-lea ca si frecventa.

C. La barbati ocupa locul II.

D. La femei ocupa locul III.

E. La femei ocupa locul II.

CANCERUL GASTRIC

1. Din punct de vedere epidemiologic, cancerul gastric se caracterizează prin: A. Frecvența bolii este maxima între 30-40 ani B. În ceea ce privește sexul, raportul bărbați/femei este de 4/1 C. Regiunile cu risc sunt reprezentate de județele din estul Transilvaniei

(Covasna, Harghita) D. În lume se situează pe locul al doilea în clasamentul tumorilor maligne după

cancerul de sân E. Apare cu o frecvență semnificativ mai mare în țările în curs de dezvoltare

2. În cancerul gastric, care dintre următoarele afecțiuni pot fi considerate stări precanceroase: A. Ulcerul gastric B. Gastrita cronică atrofică C. Gastrita hipertrofică D. Polipii gastrici E. Refluxul biliar duodeno-gastric

3. Cancerul gastric în fază avansată poate avea următoarele semne semiologice: A. Palparea unei tumori în mezogastru B. Palparea unei adenopatii prerectale tușabile (semnul Strauss) C. Palparea unui “cancer superficial” D. Palparea ganglionului Virchoff-Troiser E. Anemie – hipoproteinemie

4. Nișa malignă din cancerul gastric poate avea următoarele aspecte: A. Pedicul de comunicare larg B. Pedicul de comunicare îngust C. Se înscrie în interiorul liniei exterioare a profilului gastric D. Este semnul radiologic cel mai important al neoplasmelor ulcerate E. Apare cel mai frecvent în neoplasmele infiltrative

5. După aspectul macroscopic endoscopic, cancerul gastric incipient se clasifică în: A. Tipul I sau protruziv – se prezintă ca o excrescență polipoidă sau papilară B. Tipul III sau excavat

C. Tipul II sau vegetant D. Tipul IV sau infiltrativ E. Tipul II sau linita plastică

6. *Determinarea antigenului carcinoembrionar (ACE) în cancerul gastric, poate evidenția: A. Prezența unui cancer incipient B. Valori crescute de ACE seric se găsesc la peste 70-85% din cazuri C. Este un marker tumoral specific pentru cancerul gastric D. Creșterea nivelului plasmatic în perioada postoperatorie are semnificație

diagnostică pentru recidiva locală E. Valorile crescute ale ACE pot evidenția o anemie monocitară

7. Antigenul carcinoembrionar (ACE) în cancerul gastric: A. Are specificitate crescută B. Valori crescute peste 5-10 ng/ml se găsesc doar la 25-40% din cazuri C. Utilitatea acestui test crește în urmărirea postoperatorie D. Scăderea nivelului plasmatic al ACE în perioada postoperatorie are semnificație

diagnostică pentru recidiva locală E. Creșterea nivelului plasmatic al ACE în perioada postoperatorie este util in luarea

deciziei de reexplorare („second look”)

8. În cancerul gastric pot apărea următoarele modificări sanguine: A. Anemie hipocromă microcitară B. Anemia macrocitară datorită hemoragiilor acute C. Leucocitoză 20.000 – 25.000/mmc D. Creșterea IgG și a haptoglobinei E. Viteza de sedimentare a hematiilor poate fi accelerată în cancerul avansat

9. *În stadializarea TNM a cancerului gastric, T3 reprezintă: A. Cancer limitat la musculară B. Cancer limitat la submucoasă C. Cancer care invadează seroasa D. Cancer ce invadeaza organele vecine E. Cancer limitat la musculară, dar cu ganglioni în vecinătate

10. * În stadializarea TNM a cancerului gastric, T2 este reprezentat de:

A. Cancer ce invadează seroasa B. Cancer limitat la mucoasă C. Cancer limitat la submucoasă D. Cancer limitat la musculară E. Cancer incipient cu adenopatii de vecinătate

11. Indicațiile chirurgicale în cancerul gastric pot fi: A. De urgență (în hemoragie) B. Elective cu obiectiv radical C. Absolute în toate cazurile D. Elective cu obiectiv paliativ E. De urgență în perforație

12. În cancerul gastric prin rezecția gastrică subtotală radicală se înțelege: A. Rezecția subtotală gastrică care îndepărtează procesul tumoral în totaliate B. Îndepărtarea micului epiploon C. Îndepărtarea ganglionilor perigastrici D. Îndepărtarea marelui epiploon E. Îndepărtarea ganglionilor regionali și a splinei

13. În cancerul gastric, gastrectomia radicală proximală, include rezecția: A. Ligamentului gastro-colic B. Ligamentului gastro-splenic fără splenectomie C. Micului epiploon D. 1/3 distală a esofagului toracic E. Ligamentului gastro-splenic cu splină

14. Gastrectomia totală radicală din cancerul gastric, include rezecția: A. Marelui epiploon B. Celor 16 grupe ganglionare limfatice C. Micului epiploon D. Splinei E. Mezocolonului transvers

15. Operațiile radicale complexe din cancerul gastric pot include: A. Gastro-pancreatectomia B. Gastrectomia asociata cu ooforectomia

C. Gastrectomia asociata cu histerectomie totală D. Gastro-nefrectomie dreaptă E. Gastrectomia asociata cu excizia lobului stâng hepatic

16. Rezecția paliativă din cancerul gastric are următoarele beneficii: A. Permite îndepărtarea în totalitate a tumorii, împreună cu toate grupele ganglionare

regionale B. Supraviețuirea la 5 ani ajunge la 40-50% C. Asigură profilaxia hemoragiilor secundare din tumoră D. Reduce gradul de intoxicație și cașexie tumorală E. Încetinește creșterea metastazelor prin ameliorarea reacției imunologice de apărare

a organismului

17. În cancerul gastric operațiile de ocolire sunt indicate: A. În formele tumorale limitate, cu dimensiuni mici, necomplicate B. În cazul existenței unei tumori extinse, plasate în apropierea cardiei C. În cazul tumorilor ce împiedica tranzitul alimentar D. În cazul tumorilor nestenozante, dar cu metastaze hepatice sau pulmonare E. În cazul tumorilor extinse plasate în apropierea pilorului

18. Imunoterapia în cancerul gastric: A. Este indicată în stadiul II. B. Este eficientă și în formele avansate C. Durata tratamentului este de maxim 3 luni D. Aplicată singură este puțin eficientă E. Este indicată doar în stadiul IV

19. Chimioterapia în cancerul gastric: A. Este indicată doar în faze incipiente B. Este considerată la ora actuală puțin eficace C. Permite reducerea recidivei tumorale la 5 ani cu 80% în stadiul III D. Utilizează mitomicin-C sau 5-fluorouracil E. Crește supraviețuirea la 5 ani cu 55-65%

20. După gastrectomia totală radicală din cancerul gastric, restabilirea continuității digestive se poate realiza prin: A. anastomoză eso-duodenală B. anastomoză esojejunală termino-terminală

C. interpoziție de segment ileal D. montarea de endoproteză expandabilă E. anastomoză eso-jejunală termino-laterală

LITIAZA CĂII BILIARE PRINCIPALE

1. Litiaza căii biliare principale primare are următoarele cauze: A. Stenoze coledociene înalte postoperatorii B. Stricturi inflamatorii ale căii biliare principale C. Pancreatita cefalică compresivă D. Dilatația chistică coledociană E. Diverticuli duodenali

2. Colica coledociană se caracterizează prin:

A. Durere localizată în epigastru B. Durere localizată în hipocondrul stâng C. Durere transfixiantă spre coloana lombară D. Durere mezogastrică cu iradiere în bară E. Durere hipocondrul stâng cu iradiere în umărul stâng

3. Sindromul de retenție biliară presupune:

A. Bilirubinemie totală cu predominanța bilirubinei directe B. Bilirubinemie totală cu predominanța bilirubinei indirecte C. Fosfataza alcalină peste 70 UI D. Scăderea transaminazelor serice sub 200-300 UI E. GamaGT cu valori peste 100 UI

4. Despre explorările imagistice în litiaza coledociană, următoarele afirmații sunt false:

A. Ecografia abdominală transparietală este de elecție B. Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă este o metodă imprecisă de

diagnostic, prezentând o morbididate de aproximativ 6% C. Ecoendoscopia este o metodă extrem de fiabilă D. Tomografia-computerizată nu evidențiază calculii cu conținut scăzut în calciu E. Colangio-RMN nu evidențiază cu acuratețe leziunile la acest nivel

5. *Diagnosticul diferențial al icterului prin litiază coledociană se face cu:

A. Ampulomul Vaterian B. Hepatita acută C. Icterul din neoplasmul cefalo-pancreatic D. Chistul hidatic hepatic E. Toate cele de mai sus

6. Pentada Reynolds din angiocolita acută este caracterizată de:

A. Durere colicativă B. Febră 39-40 °C și frison C. Icter D. Hipertensiune E. Fenomene de insuficiență hepato-renală

7. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate despre angiocolită: A. Reprezintă colonizarea cu germeni a bilei stazice B. Infecția se produce pe cale hematogenă C. Infecția se produce pe cale ascendent-canalară din intestin D. Forma cea mai gravă este cea ictero-uremigenă E. Nu apar niciodată focare de necroză hepatocitară periportală

8. Tehnicile minim invazive în litiaza coledociană sunt:

A. Endoscopia terapeutică B. Radiologia intervențională C. Chirurgia laparoscopică D. Litotriția extracorporeală cu ultrasunete E. Disoluția chimică a calculilor

9. *Dezobstrucția căii biliare principale în chirurgia deschisă se poate realiza prin

următoarele căi: A. Transcistic B. Sfincterotomie clasică C. Coledocotomie D. Sunt corecte răspunsurile a și c E. Sunt corecte răspunsurile a, b și c

10. *Complexitatea unei litiaze coledociene este certificată colangiografic prin:

A. Calculi cu diametrul mai mic de 2 cm B. Absența recidivelor litiazice C. Megacoledoc aton (diametrul mai mic de 2 cm) D. Panlitiaza E. Niciun răspuns corect

LITIAZA VEZICULARA 1. Triada Charcot este sugestivă pentru o complicație obstructivă, și reprezentată de:

A. Durere epigastrică cu iradiere în hipocondrul drept B. Vărsături C. Febră D. Frison E. Icter

2. Ecografia abdominală în litiaza veziculara este o metodă:

A. Foarte fiabilă B. Accesibilă C. Invazivă D. Costisitoare E. Poate fi efectuată indiferent de starea pacientului

3. *Ecografia în litiaza veziculară nu poate întotdeauna aprecia cu exactitate:

A. Ecogenitatea hepatica B. Grosimea pereților colecistului C. Numărul calculilor D. Dimensiunea colecistului E. Poziția calculilor

4. Manifestările clinice ale litiazei veziculare pot îmbrăca următoarele forme:

A. Forma asimptomatică B. Forma oligosimptomatică C. Forma dureroasă D. Forma ulceroasă E. Toate cele de mai sus

5. *Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate despre radiografia abdominală simplă în

litiaza veziculară: A. Evidențiază imagini hiperecogene cu con de umbră posterior B. Are indicație absolută C. Nu poate identifica numai calculi radiotransparenți D. Poateidentifica numai calculi radioopaci E. Aduce date despre calea biliară principală

6. Colecistita acută este caracterizată de:

A. Durere crescută în intensitate și durată B. Leucocitoză cu valori de 18.000-20.000/mm3 C. Scăderea transaminazelor D. Apărare musculară E. Febră 37-38 °C

7. *Tratamentul litiazei veziculare: A. Are indicație operatorie de urgență datorită potențialului evolutiv B. Tratamentul antibiotic este obligatoriuin forma acuta C. Standardul „de aur” este colecistectomia clasică D. Colecistectomia laparoscopică are o rată crescută a mortalității postoperatorii E. Colecistendeza se practică de rutină

Pacreatita acuta 1.* Creşterea activităţii lipazei serice(sau a amilazei serice) în pacreatita acută este de:

A. de 3 ori mai mare decât valoarea normală B. de 2 ori mai mare decât valoarea normală C. în pancreatită nu se înregistrează creşteri ale lipazei serice D. de 4 ori mai mare decât valoarea normală E. de 1.5 ori mai mare decât valoarea normală

2.* Factorul etiologic care determina peste 80% din cazurile de pancreatită acută este reprezentat de:

A. stare de şoc B. insuficientă cardiacă C. litiază biliară D. intervenţii chirurgicale E. ingestie de medicamente

3.În pancreatită acută se descriu următoarele faze:

A. activarea prematură a tripsinei B. răspuns infecţios extrapancreatic C. eliberarea de factori chemotactici D. accentuarea microcirculatiei E. tromboze vasculare

4.Forme anatomoclinice de pancreatită acută sunt: A. pancreatită acută catarală B. pancreatită acută edematoasă C. pancreatită acută necrotică D. pancreatită acută flegmonoasa E. Pancreatită acută gangrenoasă

5.Complicaţiile în pancreatită acută pot fi: A. sepsis B. şoc C. disfuncţie multiplă de organe D.colecistită acută litiazică E. anemie

6. *Factori infecţioşi care pot determina apariţia pancreatitei acute sunt cu excepţia: A. ascaridoză B. toxice C.parazitoze D. micoplasmă E. HIV

7.* Leucocitoză în SIRS din pancreatită acută este: A. 10.000/mm3 B.>18.000/mm3 C.>8000/mm3

D.>12.000/mm3 E.>15.000/mm3

8.* Pseudochistul de pancreas este: A. o colecţie extrapancreatică B. colecţie intrapancreatică C. colecţie intraperitoneala D.urmare a infectării chistului de pancreas E.urmare a deschiderii chistului de pancreas

9.Colecţia necrotică încapsulată în pancreatită acută este reprezentată de: A.pseudochist asociat cu necroză B.necroză pancreatică organizată C. „walled off necrosis” D.sechestru pancreatic E. colecţie necrotică acută

10.La examenul fizic în pancreatită acută se pot evidenţia: A. semnul Cullen B. semnul Grey Turner C. semnul Lanz D. semnul Romberg E. semnul valului 11. Scorul Ranson la internare cuprinde: A. valoare bilirubinei B. valoarea TGO C.valoarea TGP D. valoarea LDH E.Ca intracelular 12. Formă severă de pancreatită acută conform scorului Ranson corespunde unei valori de: A.2 B.3 C.4. D.6 E.7 13. Formele clinice de pancreatită acută sunt: A. pancreatită acută formă uşoară B.pancreatită acută formă moderat-severă C. pancreatită subacută D.pancreatită supraacuta E.pancreatită formă severă 14. Tablou clinic al pancreatitei acută cuprinde tipic: A. durere hipocondru drept B.durere epigastrică C.durere cu iradiere în umărul drept D. durere cu iradiere în bară

E. durere cu durata până în 30 minute 15.În pancreatită acută se folosesc uzual următoarele investigaţii:

A. ERCP B. endoscopie digestivă superioară C.CT pelvis D. CT abdominal E.echografie abdominală

PERITONITELE

1. Care dintre următoarele afirmații referitoare la peritonite sunt adevărate :

A. poate fi determinată de agenți chimici sau de radiații B. reprezintă cea mai frecventă patologie în chirurgia de urgență C. cea mai frecvent întâlnită formă de peritonită este cea primitivă D. în secolul trecut mortalitatea datorită peritonitelor a înregistrat o creștere importantă E. peritonita secundară reprezintă peste 95% din cazurile de peritonită acută

2. Care dintre următoarele afirmații referitoare la peritonitele primare sunt false :

A. sursa de contaminare se află la distanță de cavitatea peritoneală B. în faza inițială sunt polimicrobiene C. germenii frecvent incriminați sunt pneumococul, meningococul și stafilococul D. integritatea tractului gastro-intestinal este păstrată E. calea de propagare genitală ascendentă este incriminată în peritonitele primitive

stafilococice

3. *Care dintre următoarele afirmații referitoare la peritonita secundară este falsă :

A. poate avea origine pelvină : pioovar, piosalpinx B. sunt întotdeauna polimicrobiene C. poate avea origine iatrogenă : clismă, bujiraj D. poate avea origine posttraumatică sau postoperatorie E. cel mai frecvent agent anaerob este Escherichia Coli

4. În cazul peritonitelor, durerea abdominală poate avea următoarele caractere :

A. poate fi vagă în peritonitele primitive B. poate fi estompată la pacienți tarați, vârstnici C. intensitatea maximă este situată centro-abdominal D. poate iradia de-a lungul membrelor inferioare E. poate iradia în umăr, ca expresie a iritației peritoneului diafragmatic

5. *În cazul peritonitelor, care din umătoarele afirmații este falsă :

A. intensitatea maximă a durerii este de obicei la nivelul organului afectat B. durerea poate iradia la distanță, interscapulovertebral sau în umăr, ca expresie a iritației

nervului vag C. vărsăturile sunt frecvente, inițial alimentare D. sughițul apare tardiv prin iritație frenică E. anorexia apare precoce prin mecanism reflex central

6. Care dintre următoarele afirmații referitoare la semnele obiective din peritonită sunt adevărate:

A. abdomenul este imobil, retractat B. hipoestezia cutanată este prezentă în frecvent C. auscultația relevă absența zgomotelor intestinale în faze avansate (silentium “sepulcral”). D. contractura poate fi generalizată sau unilaterală E. semnul clopoțelului, Mendel, este negativ

7. Care dintre următoarele dezechilibre hidroelectrolitice sunt întâlnite în peritonite:

A. hiponatremie B. hiperpoatesemie C. hipercalcemia – ca urmare a vărsăturilor D. hipocloremie E. hipocalcemie – ca urmare a scăderii nivelului seric al parthormonului

8. Care dintre următoarele investigații imagistice sunt indicate în peritonite:

A. ecografia abdominală B. puncția peritoneală simplă sau puncția lavaj C. tomografia computerizata (CT) D. radiografia pulmonară E. tranzitul baritat, pentru a evidenția sediul perforației

9. *Care dintre următoarele investigații imagistice nu este indicată în diagnosticul peritonitelor:

A. radiografia pulmonară B. imagistică prin rezonanță magnetică C. laparoscopia D. tranzitul baritat, pentru a evidenția sediul perforației E. radiografia abdominala simplă

10. Peritonita spontană a adultului se caracterizează prin:

A. poate apărea la pacienții cu ciroză hepatică decompensată B. este favorizată de imunosupresie C. lichidul are pH alcalin D. lichidul de puncție evidențiază polimorfonucleare mai puțin de 150 mmc E. este o infecție monomicrobiană

11. Care dintre următoarele afirmații referitoare la peritonitele TBC sunt adevărate:

A.. debut torpid, transpirații nocturne, scădere ponderală B. tratamentul chirurgical se impune de urgență C. contractura abdominală este prezentă întotdeauna, chiar de la debut D. tratamentul chirurgical se impune in stadiile perforative sau ocluzive E. pacienții prezintă noduli multipli diseminați pe suprafața peritoneului și epiploonului

12. Peritonitele biliare pot fi produse prin:

A. puncțiile hepatice B. traumatismele ficatului C. colecistita cronică D. traumatismele CBP E. pancreatita cronică

13*. Care din următoarele afirmaţii referitoare la peritonita prin perforaţie colonică este falsă: A. Poate evolua sub forma unei peritonite astenice la bătrîni B. Are o evoluţie supraacută C. Poate fi consecinţa unei perforaţii prin corpi străini. D. Poate fi produsă prin perforaţia unuei diverticulite sau colite inflamatorii E. Perforaţia diastatica se întîlneşte cel mai frecvent la nivelul sigmoidului 14*. Diagnosticul diferenţial al peritonitelor se poate face cu următoarele afecţiuni din cadrul abdomenului acut chirurgical, cu excepţia: A. Pancreatita acută B. Torsiunile viscerale C. Hemoperitoneul atraumatic D. Criza saturnină E. Ocluzie intestinală 15. Laparoscopia din cadrul tratamentului chirurgical al peritonitelor are următoarele avantaje: A. Rata mica a abceselor reziduale postoperatorii B. Dureri postoperatorii reduse C. Nu mecesita chimioterapie antimicrobiana D. Complicaţii parietale reduse E. Durata de spitalizare mai scurtă

TESTE GRILĂ TRAUMATISMELE TORACICE ŞI ABDOMINALE 1. *La politraumatizat insuficienţa cardiacă cu puls filiform sau absent şi vene cervicale dilatate se datorează urmatoarelor cu excepţia: A. Tamponadei cardiace B. Embolismului gazos coronarian C.Hemotoracelui masiv D. Contuziei cardiace cu infarct E. Pneumotoraxului sufocant 2. *Următoarele informaţii despre empiemul postraumatic sunt adevărate cu excepţia: A. Este o complicaţie care apare la jumătate dintre pacienţi B. Diagnosticul este confirmat de CT cu contrast iv. C. La pacientul septic se poate face drenajul colecţiilor fluide prin VATS D. Poate apare secundar unei pneumonii cu pleurezie parapneumonică E. Poate apare secundar unor abcese pulmonare rupte 3. *Următoarele informaţii despre indicaţiile tratamentului chirurgical în traumatismele toracice sunt adevărate cu excepţia: A. Toracotomia este indicata la o hemoragie iniţiala >1500 ml sau o sângerare în ritm de > 300 ml/ora timp de 3 ore B. Toracotomia este întotdeauna indicata la pacienţii cu coagulopatii sau sub tratament anticoagulant C. Prezenta conţinutului gastric anunţa necesitatea intervenţiei chirurgicale D. La pacienţii stabili și fără sângerare se efectuează examinările paraclinice necesare pentru precizarea leziunii vasculare E. Imposibilitatea de a realiza volume curente normale poate anunţa leziuni grave. 4. *În voletul costal pot apare următoarele cu excepţia: A. Respiraţia paradoxală B. Respiraţia pendulară C. Balansul mediastinal D. Prin ventilaţie mecanică mobilitatea anormală a peretelui creste E. Acumulare a secreţiilor bronsice cu posibilă insuficientă obstructivă 5. *Soluţia obişnuită pentru rezolvarea unei plăgi gastrice este: A. Sutura simplă B. Gastrectomia parţială C. Gastroenteoanastomoza D. Nici una din cele de mai sus E. Toate cele de mai sus

6. În hemotoracele masiv apar următoarele: A. Matitate la percuţie B. Murmur vezicular absent C. Vene cervicale colabate D. Trahee dislocată spre partea sănătoasa E. Vene cervicale dilatate 7. În traumatismele abdominale - leziunile viscerale se manifestă în principal prin intricarea următoarelor sindroame A. Hemoragia internă B. Sindromul de iritatie peritoneală S. Sindromul subocluziv D. Sindrom pancreatitic E. Şocul traumatic 8. Organele cel mai frecvent afectate în contuziile abdominale sunt: A. Splina B. Rinichii C. Pancreasul D. Intestinul E. Ficatul 9. În perioada postoperatorie după un traumatism hepatic operat se pot întâlni următoarele ca şi complicaţii mai frecvente: A. Icterul B. Colecistita acută C. Necroza hepatică D. Fistulele biliare şi colecţiile biliare E. Nici una din cele de mai sus 10. Plăgile de coledoc se pot soluţiona prin: A. Drenaj pe un tub Kehr B. Implantarea coledocului în o ansă jejunală C. Ligatura temporară a coledocuui D. Exteriorizarea coledocului E. Nici una dintre acestea. 11. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre leziunile ductului toracic: A. Nu exista tratament chirurgical în aceasta situaţie B. Tratamentul poate consta în ligatura ductului toracic deasupra şi dedesubtul leziunii

C. Acumularea limfei în mediastin şi apoi în pleura se realizează rapid D. Tratamentul conservativ consta în alimentaţie săraca în trigliceride cu lanţ lung sau alimentaţie parenterală totală E. Întotdeauna este necesară toracotomia 12. Plăgile cardiace ventriculare sau atriale se clasifică în: A. Penetrante când interesează parţial peretele cardiac B Nepenetrante când interesează parţial peretele cardiac C. Penetrante când leziunea peretelui cardiac este completă D Transfixiante când interesează total peretele cardiac E. Transfixiante când agentul vulnerant traversează în totalitate cordul 13. Tabloul clinic în leziunile cardiace este dominat de: A. Eritem facial B. Cianoza C. Colabarea venelor cervicale D. Hepatomegalie E. Semne de insuficienta cardio-respiratorie acută 14. Următoarele afirmaţii despre rupturile diafragmatice în traumatisme sunt adevărate: A. Interesează mai frecvent periferia muşchiului B. În 90-95 % din cazuri sunt localizate la nivelul hemidiafragmului drept C. Ruptura diafragmului este urmată de hernierea intratoracică a viscerelor abdominale D. În cazuri selecţionate este indicat abordul laparoscopic E. Existenţa unor leziuni concomitente intratoracice impune şi toracotomie exploratorie şi tarapeutică 15. Dintre condiţiile cu risc vital ce trebuie tratate cu ocazia evaluării iniţiale şi a primului ajutor enumerăm: A. Pneumotoracele în tensiune B. Pneumotoracele deschis C. Hemotoraxul minim-moderat D. Toracele moale E. Tamponada cardiacă 16. La pacienţii stabili hemodinamic cu traumatisme abdominale închise se fac: A. Examen CT de urgenţă B. Examenul echografic FAST C. Puncţie peritoneală diagnostică D. Laparoscopie diagnostică E. Toate cele de mai sus