fiziologia receptorului cutanat

8/12/2019 Fiziologia receptorului cutanat

http://slidepdf.com/reader/full/fiziologia-receptorului-cutanat 1/35



Alcătuită din trei straturi:

• epiderm

• derm• hipoderm

Funcţiile pielii



Protecţiefa ă de agen i fizici, chimici, infec ioşi

• stratul cornos.• mantaua acidă a pielii• sebum - acizii graşi nesaturaţi

Imunitate

• celule Langerhans• celule dendritice prezentatoare de antigen

• macrofage tisulare• mastocite•• limfocite T• keratinocite



Homeostazia hemodinamică

bogate plexuriv u =important rezervor de sânge.

vasodilataţie periferică generalizată =>

patul vascular cutanat - 1/3 din volumulsanguin circulant.

Termoreglare

ţesutul adipos din hipoderm – izolantterm c

secreţia sudorală - evaporarea apei la

suprafaţa pielii împiedică încălzirea excesivăa cor ului

modificarea fluxului sanguin cutanat



Homeostazia hidrică

• secreţie sudorală 100-5000ml apă/24h• perspiraţie insensibilă 300 ml/24h

Excre ie

Secreţia sudorală - uree, acid uric,creatinină, acid lactic şi alţi produşi

de metabolism, ioni Na+, Cl-, K+ etc.



Penetrabilitate

repara e armaceu ce care rea zeaz e ec eterapeutice sistemice prin absorbţie transdermică:

•nitraţi organici (tratamentul anginei pectorale)•estradiol (tratamentul tulbur ărilor de menopauză)

Metabolism

• 7-dehidrocolesterol

vitamina D (colecalciferol)

• ţesutul adipos din hipoderm -importantă rezervă energetică



Organ de simţ

receptorii cutanaţi captează stimuli dinmediu şi transmit semnale centrilor nervoşi

Caracteristici generale ale

receptorilor senzoriali

Energie

Receptor senzorial

P.A. P.A. P.A. P.A.



mu u spec c

= forma particular ă de energie faţă de carereceptorul este cel mai sensibil

Potenţialul de receptor

(potenţial generator)

= modificarea potenţialului de membrană al receptoruluideterminată de interacţiunea dintre stimulul specific şiorganul receptor;

Caracteristici:

•se r ăspândeşte electrotonic în zonele învecinate,•r ăspunsul poate fi gradat,• ,depăşeşte pragul poate iniţia un potenţial de acţiune•cu cât potenţialul de receptor este mai mare decâtnivelul prag, cu atât este mai mare frecvenţa dedescărcare a potenţialelor de acţiune



Adaptarea

Aplicând asupra unui receptor un stimul stabil de intensitateconstantă, frecvenţa potenţialelor de acţiune în fibra nervoasăsenzitivă scade cu timpul.

A. receptori cu adaptare lentă (tonici)

.(fazici)

Câmpul receptor = aria senzorială din care primeşte informaţii un neuronsenzitiv.

,localizarea stimulilor.



Analizatorul

cutanat

Analizatorul cutanat

–

♦componenta intermediar ă – de conducere ainformaţiei

♦componenta centrală – de integrare ainformaţiei şi stabilire a deciziei



Suprafaţa pielii = imensă arie receptoare

Toate structurile pielii conţin o varietate largă de

periferic (receptor) al analizatorului cutanat.

Receptorii cutanaţi r ăspund la stimuli:−mecanici−

−chimici

Sensibilitatea tactilă, vibratorie şi de

presiune

Senzaţii diferite generate de acelaşi tip de stimul - mecanic

Receptorii implicaţi - mecanoreceptori

Stimulul specific - deformarea suprafeţei cutanate

- .• deformare mai intensă - apăsare (presiune).• deformări oscilante, rapid repetate (frecv >10-20 cicli/sec)- senzaţie vibratorie



Receptorii cutanaţi pentru sensibilitatea tactilă,

vibratorie şi de presiune

► terminaţii nervoase libere

►structuri complexe în care terminaţia nervoasă e încon urată de structuri nonneurale:• receptori anexaţi firului de păr,• corpusculi Meissner,• discuri Merkel,• corpusculi Pacini,• corpusculi Ruffini

►Piele glabr ărecepţia tactilă e asigurată de terminaţii nervoase libere,discuri Merkel, corpusculi Meissner , Pacini, Ruffini

►Tegument acoperit cu păr

foliculului pilos, terminaţii nervoase libere, discuri

Merkel, corpusculi Ruffini şi Pacini



Corpusculii Pacini

•localizaţi în ţesutul subcutanat şi dermul profund

•prezenţi în pielea glabr ă şi cea păroasă

•numeroşi în hipodermul palmelor şi plantelor

•voluminoşi - lungime aprox 2 mm;

•formă eliptică

Alcătuiţi din:►capsulă formată din 20-60 lameleconcentrice de ţesut conjunctiv între

=> aspect asemănător foiţelor de ceapă

►fibr ă nervoasă care se termină printr-o

umflătur ă în contact cu lamelelecentrale; capătul fibrei e nemielinizat,dar cu u in înainte de a ăr ăsicorpusculul, fibra devine mielinizată;primul nod Ranvier e situat deasemenea în interiorul corpusculului.



Stimul mecanic deformează lamela externă a capsulei

=> deformarea transmisă la terminaţia nervoasă.

Deformarea terminaţiei nervoase receptoare => deschiderecanale ionice şi creştere a conductan ei pentru Na+ =>modificare bruscă a potenţialului membranar, determinândapariţia unui potenţial de receptor

Dacă circuitul local de curent creat cuprinde şi primul

nod Ranvier al fibrei => potenţial de acţiune.

,amplitudinea potenţialului de receptor creşte,descărcările putând deveni repetitive.



Corpusculii Pacini se adaptează foarte rapid, în câtevasutimi de secundă

Stimul aplicat lent, sau care acţionează continuu => rearanjarealamelelelor interne ale ca sulei => termina ia nervoasă nu maieste deformată.

Doar deformările rapide sunt transmise eficient către regiuneacentrală a capsulei.

De fiecare dată când stimulul este aplicat şi apoi îndepărtat,

descărcare fiind propor ţională cu frecvenţa stimulului vibrator

Corpusculii Pacini - importanţi în perceperea senzaţiei

vibratorii

Stimularea vibratorie a pielii:• contact cu obiecte ce vibrează• mişcarea pielii pe suprafeţe rugoase

orpuscu ac n

•percep vibraţii cu frecvenţe între 30 şi 800 cicli/sec•sunt extrem de sensibili – r ăspund la vibraţii cuamplitudine de sub 10 nm la suprafaţa pielii => implicaţi

în detectarea caracteristicilor unor suprafeţe prinintermediul unor unelte ţinute în mână

Corpusculii Meissner

•stimulaţi în principal de vibraţiile cu frecvenţă joasă, de2-80 cicli/sec,



Corpusculii Meissner ►Prezenţi în special în pielea glabr ă a palmelor şi plantelor şi la nivelul buzelor; foarte numeroşi la vârful degetelor,

►Localizaţi la nivelul papilelelor dermice => detecteazădeformările laterale ale su rafe ei cutanate►Câmp receptor redus►Formă ovoidală, 90-120µm

►Sunt alcătuiţi din:•capsulă subţire conjunctivo-elastică•lamele conjunctive şi celule conjunctive•ramificaţii spiralate alefilamentelor nervoase terminale•stimulează o fibr ă mielinizată groasă(tip A beta).

►Corpusculii Meissner se adaptează rapid

►Un stimul aplicat lent determină un potenţial de receptor

şi o frecvenţă de descărcare mai mici decât un stimul deaceeaş ntens tate ar ap cat rusc.

►Frecvenţa de descărcare în fibra nervoasă codificărapiditatea aplicării stimulului.

Stimul aplicat lent Stimul aplicat rapid

Frecventa de descarcare

Potential de receptor

Stimul

Timp



Corpusculii Meissner

Sensibili la:•mişcarea obiectelor pe suprafaţa pielii,•vibraţii de frecvenţă joasă

Importanţi în•discernerea caracteristicilor spaţiale ale senzaţiei tactile•localizarea senzaţiilor tactile•prec zarea ca o ec u u p p

Discurile Merkel

= discuri neurofibrilare concave,

Prezente atât în pielea glabr ă cât şi în cea păroasă

ap ca e pe ce u e ep e a e custructur ă modificată

Receptorul în dom Iggo = grup de mai multe celuleMerkel (5-8) în contact strâns cu terminaţii nervoasesenzitive dermice cu origine într-o singur ă fibr ă nervoasămare mielinizată (tip A beta)



Celulele Merkel

origine ??? epitelială sau nervoasăprezintă markeri epiteliali dar şi anumite caracteristici decelulă nervoasă

•vezicule neurosecretorii ce conţin neuromediatori,prezente în toată citoplasma, mai dense în regiunea dinapropierea fibrelor nervoase•numeroase molecule implicate în procesele sinapticeş neurosecretor •canale de calciu implicate în declanşarea eliber ării

veziculelor neurosecretorii

Rolul celulelor Merkel ???

suport pentru terminaţiile nervoaserol trofic pentru fibrele nervoasetransmiterea pasivă a stimulului mecanic

la terminaţia nervoasărol activ în mecanotransducţie



Deformarea mecanică a celulelor Merkel activează canale de

Ca => influx de Ca în celulă => eliberarea de neurotransmiţător

(glutamat?, serotonină?)

Prin eliberarea de neuromediator, celulele Merkel ar putea:

contribui la reglarea senzitivităţii fibrei nervoase

Celulele Merkel exprimăreceptori pentru numeroşineuromediatori => posibilăcomunicare bidirec ionalăcu terminaţia nervoasă

Discurile Merkel transmit un impuls iniţial puternic,dar care se adaptează par ţial şi apoi un impuls mai

s a , con nuu, ce se a ap eaz en , nresponsabile de furnizarea unor impulsuri stabile cepermit perceperea atingerii continue.

Discurile Merkel au câmp receptor îngust şi permit=

rol important în localizarea senzaţiilor tactile



Corpusculii Ruffini

►Prezenţi atât în pielea glabr ă cât şi în cea păroasă►Situaţi în straturile profunde ale pielii şi ţesuturile mai

profunde►Formă cilindrică sau fusiformă, lungime 0,25-1 mm.

►Sunt alcătuiţi din• capsulă formată din 4-5 lameleconcentrice• fibr ă nervoasă cu numeroase ramificaţiifine terminate în butoni• impulsurile sunt transmise prin fibre

►Se adaptează lent► Au câmp receptor larg►Semnalează starea de deformare continuă a pielii =>importanţi în perceperea senzaţiei de presiune.

Receptorii anexaţi firului de păr Fiecare fir de păr împreună cu terminaţiile nervoase ce-i

însoţesc baza constituie un receptor tactil – organul

terminal al firului de păr .

- în timpul mişcării tijei, frecvenţadescărcărilor fiind propor ţională cuviteza de deplasare a firului de păr.

Menţinerea firului de păr în nouapoziţie se asociază cu încetareaener ării oten ialelor de ac iune.

Rol în detectarea mişcării

obiectelor pe suprafaţa corpului

şi a contactului iniţial cu un

obiect.



Terminaţiile nervoase libere

• Fibre subţiri sărace înm e n sau am e n ce

• Prezente pretutindenila nivelul pielii

• Pot detecta atingerea

şi presiunea

Sensibilitatea tactilă discriminativă

= distanţa minimă ce trebuie să separe doi stimuli pentru caaceştia să fie percepuţi separat.

Magnitudinea sa variază de la o regiune la alta a corpului:-vârful limbii: 1,1 mm-degete – faţa palmar ă: 2,2 mm-buze: 4,5 mm

-vârful nasului: 6,8 mm-faţa dorsală a mâinii: 16 mm- ,

Doi factori importanţi:mărimea câmpului receptor densitatea receptorilor cutanaţi



Transmiterea senzaţiilor tactile, vibratorii şi de

presiune prin fibrele nervilor periferici

•Receptorii senzoriali specializaţi ce permit localizarea precisă

pe tegument, gradaţiile foarte fine de intensitate sau schimbările

⇒fibre groase, mielinizate de tip A beta,−diametru: 6-12 µm−viteză de transmitere: 30-70 m/s.

•Terminaţiile nervoase libere ce transmit senzaţii mai brute,precum presiunea grosier ă, atingerea slab localizată

⇒

−diametru: 1-5 µm

−viteză de transmitere: 5-30m/s.⇒fibre nemielinizate de tip C

−diametru: 0,2-1,5 µm−viteză de transmitere: ≤2 m/s.

Sensibilitatea termică= permite aprecierea modificărilor temperaturii medii a pieliioferind informaţii privind temperatura mediului ambiant şi aobiectelor cu care intr ăm în contact.

Senzaţia de temperatur ă - diferite grade: îngheţat, rece,r ăcoros, indiferent, călduţ, cald, fierbinte.

Receptori:♦ receptori termici pentru rece şi pentru cald -r spun a s mu erm c no ens v♦ receptori pentru durere - stimulaţi numai detemperaturile extreme



Densitatea termoreceptorilor la nivelul pielii:•cea mai mare densitate de receptori termici, atât pentrucald cât şi pentru rece, este la nivelul feţei•

există de 3-10 ori mai mulţi receptori pentru rece decâtpentru cald.•densitatea punctelor sensibile la rece:

−buze:15-20 pe cm2

−degete: 3-5 pe cm2

−trunchi: 1 pe cm2.

Termoreceptorii - terminaţii nervoase libere

•recep or pen ru rece: ram caţ e unor re su ţ r mielinizate•receptorii pentru cald: în cea mai mare parte ramificaţiiale unor fibre subţiri amielinice şi într-o mică măsur ăramificaţii ale unor fibre mielinizate subţiri.

Mecanisme de stimulare a termoreceptorilor

inhibarea unor canale de K+

modificarea activităţii Na+/K+ ATP-azei

modificarea ratei metabolice - o schimbare a temperaturiicu 10 oC determinând o modificare de peste 2 ori a vitezeide producere a reacţiilor chimice intracelulare.

a n ve cu ana - cana e on ce sens e a empera ur ,apar ţinând superfamiliei TRP (Transient Receptor Potential)ce r ăspund la diferite praguri de temperatur ă (TRPV1,TRPV2, TRPV3, TRPV4, TRPM8, TRPA1).



TRPV1

canal cationic neselectiv activat de temperaturi >43oCpoate fi activat de capsaicină, ingredientul picant din ardeii

iuţi (aplicată pe piele determină senzaţie de arsur ă)

TRPV2

r ăspunde la temperaturi mai ridicate (>52oC)nu este activat de capsaicină

TRPV3

canal activat de temperaturi de aproximativ 33 oC;camforul - activator specific al TRPV3 (aplicarea de camfor pe piele determin

ă o senza

ţie de c

ăldur

ă)

TRPV4

prag de temperatur ă >27-35oC

TRPM8

canal implicat în senzaţia de receeste numit şi CMR-1 (cold and menthol receptor 1).activat la o tem eratur ă < 25-28oCstimulat de mentol (aplicarea de mentol pe tegumentdetermină o senzaţia r ăcoroasă)

TRPA1

este activat la temperaturi mai reduse (<17oC)participă la perceperea senzaţiei de îngheţat.activat şi de diverse substanţe picante din muştar,scor ţişoar ă etc.



Îngheţ Frig R ăcoare Indif. Cald F. Cald Fierbinte

e s e c u n

d ă

6

8

10

Rece

Cald

Durere-Cald

Stimularea diferitelor tipuri de termoreceptori în funcţie de temperatur ă

►Temperaturi foarte scăzute - stimulate doar fibrele pentru durere-rece

105 2015 25 30 35 40 45 50 55 60

Temperatura (oC)

I m p u l s u r i p

2

4Durere-Rece

- , mpu sur e e urere-rece m nu , ncep s e s mu a recep or pen ru rece,►30 oC încep să fie stimulaţi receptorii pentru cald, frecvenţa de descărcare a impulsurilor diminuând spre 50 oC.

►45 oC încep să fie stimulate fibrele de durere-cald; apare o stimulare paradoxală a fibrelor pentru rece

Nivelul diferit de stimulare în funcţie de temperatur ă a diverselor tipuri de fibretermoreceptoare determină variatele tipuri de senzaţie termică.

Termoreceptorii r ăspund mai intens la modificările de

temperatur ă decât la temperaturile staţionare

Stimularea fibrelor termosenzitive - r ăspuns cu douăcomponente:componentă fazică - mai intensă, dar cu adaptare

rapidă, implicată în semnalarea modificărilor bruşte detemperatur ă

, v ,la un nivel constant de temperatur ă



Transmiterea impulsurilor termice prin

fibrele nervilor periferici

Receptorii pentru cald transmit impulsurile în principal prin fibre nervoase nemielinizate tip C, cuviteze de transmitere de 0,4-2 m/s.

Receptorii pentru rece transmit impulsurile prinfibre nervoase mielinizate subtiri tip A delta, cu vitezede aproximativ 20 m/s.

Pruritul

= Senzaţie specială, însoţită de necesitatea imperioasăde scărpinat.

►De obicei este generat la nivel cutanat dar poateapărea şi la nivelul unor mucoase sau semimucoase(buzele, conjunctiva, mucoasa genitală sau anală)

►Rolul fiziologic al senzaţiei de prurit - de apărare apielii împotriva unor agenţi potenţial nocivi (insecte sauparaziţi)

►Senzaţia prelungită de prurit - incomodantă, uneoride nesuportat => afectare major ă a calitatăţii vieţii



Receptorii pruritului

♦terminaţii nervoase libere, bogat ramificate ale unor fibrenemielinizate de tip C♦localizate în epiderm şi în por ţiunea mai superficială adermului♦câmp receptor larg

Pruritul poate fi indus de variaţi stimuli:•atingerea uşoar ă a pielii•modificarea temperaturii cutanate•agen c m c mp ca n generarea senza e e prur :

−direct - prin stimularea terminaţiilor nervoase

pruriceptoare−indirect, prin eliberarea de agenţi pruritogeni dinmastocite sau alte celule cutanate

Histamina produce prurit intens, însoţit de vasodilataţie locală şicreşterea permeabilităţii vasculare, în principal prin acţiunea pereceptorii H1.

Şi alţi mediatori pot determina prurit, deşi cu potenţă mai redusă:−Serotonina

− ce co na ş anum agon ş muscar n c

−Bradikinina

−Interleukinele (IL2, IL4, IL6)−Prostaglandinele (E1, E2)−Endotelinele

−VIP (vasoactive intestinal peptide)−Secretina

−Neurotensina

−Somatostatina

−CRH (corticotropin releasing hormone)−Substanţa P

−Proteazele - „praful de scărpinat”, extras din planta Mucuna

pruriens induce pruritul prin intermediul unei endopeptidaze

numită mucunaină.



Relaţia prurit-durere

senzaţiei de prurit prin:

îndepărtarea factorului pruritogendeterminarea unei senzaţii dureroase la loculmanevrei (creşterea inputului stimulilor dureroşidetermină diminuarea pruritului prin inhibiţie laterală lan ve u m uve sp n r

Durerea

⇒experienţă senzorială şi emoţională particular ă, neplăcută,generată de acţiunea unor stimuli distructivi sau potenţialdistructivi asupra esuturilor

⇒semnal de alarmă pentru organism; se asociază cu dorinţa de a înlătura sau evita stimulii ce au determinat-o.

Receptorii pentru durere

−realizează transducţia în impulsuri nervoase a stimulilor nocivi ceacţionează asupra ţesuturilor −sunt termina ii nervoase libere i sunt distribui i în a roa e toateţesuturile organismului−au densitate mare la nivel cutanat

Senzaţia dureroasă - generată prin acţiunea izolată saucombinată a mai multor tipuri de stimuli (mecanici, termici, chimici)



Tipuri de receptori pentru durere

•Nociceptorii mecanici

−terminaţii nervoase ale unor fibre milelinizate subţiri tip A delta

−stimul: presiunea, înţepătura, vibraţia, distensia, tracţiunea

•

−terminaţii nervoase ale unor fibre mielinizate subţiri de tip A delta şifibre nemielinizate de tip C

−stimul: temperaturi extreme

•Nociceptorii chimici

−terminaţii nervoase ale unor fibre subţiri, nemielinizate de tip C

−r ăspund la varia i agen i precum bradikinina, histamina, serotonina,acetilcolina, enzimele proteolitice, ATP, ionii H+, ionii K+, precum şinumeroase substanţe iritante din mediul extern

•Nociceptorii polimodali

−terminaţii nervoase libere ale unor fibre amielinice de tip C

−sensibili atât la stimuli mecanici, termici cât şi chimici.

Acţiunea stimulilor nocivi mecanici

⇒probabil prin intermediul unor canale ionice mecano-senzitive de tip ASIC (acid sensing ion channels).

c unea s mu or noc v erm c

⇒prin intermediul canalele ionice termosenzitive•TRPV1 şi TRPV2 pentru temperaturi ridicate (TRPV1>43oC şi TRPV2 >52oC).•TRPA1 pentru temperaturi scăzute (temperatura tisular ăsub 17oC),

Acţiunea stimulilor nocivi chimici

⇒stimularea directă a nociceptorilor ⇒creşterea senzitivităţii terminaţiilor nervoase ale durerii.



•Bradikinina

activează direct nociceptorii - receptor specific B2

•Histamina

produce o durere de durată redusă - receptor specific H1.

•Enzimele proteolitice

produc durere mediată de receptorul PAR-2 (proteinase activatedreceptor 2)

•Acidoza tisular ădetermină durere mediată de canalele de tip ASIC

•Ca saicina in redient icant con inut în ardeii iu idetermină durere prin acţiune directă pe receptorul TRPV1.

•Numeroase alte substanţe determină creşterea senzitivităţiinociceptorilor faţă de alţi stimuli: prostaglandinele, NGF (nervegrowth factor), substanţa P.

Senzaţia dureroasă variază ca intensitate, durată, caracter înfuncţie de tipul, localizarea şi numărul nociceptorilor stimulaţi.

Durerea rapidă•resimţită la 0,1 secunde de la aplicarea stimulului; are caracter de

înţepătur ă•determinată în special de stimuli mecanici sau termici•transmisă prin fibre tip A delta cu viteze de 6-30 m/s•se asociază cu reflex de retragere, r ăspuns simpatic, creştereapresiunii arteriale şi mobilizarea rezervelor energetice ale

organismuluiDurerea lentă• , ,şi are caracter de arsur ă•poate fi determinată de stimuli mecanici, termici sau chimici•transmisă prin fibre de tip C cu viteze de 0,5-2 m/s.•se asociază cu greaţă, transpiraţii profuze, scăderea presiuniiarteriale şi reducerea generalizată a tonusului muscular



Căile transmiterii sensibilităţii cutanate

Neuronii primari ai căii

transmiterii sensibilităţii cutanate- ganglionii r ădăcinilor dorsalesau ganglionii echivalenţi ainervilor cranieni.

Fibrele aferente primare pătrundla nivelul măduvei spinării pecalea r ădăcinilor posterioare anervilor s inali.

De la punctul de intrare în măduvă, impulsurile senzitive sunttransmise spre creier pe una din următoarele căi senzitive:sistemul lemniscal dorsal şi sistemul anterolateral.

Sistemul lemniscal dorsal

►fibre nervoase mielinizate groase►viteză de conducere mare - 30-110m/s►grad ridicat de orientare spaţială a fibrelor nervoase în

inferioare - medial, regiunile superioare - lateral).►transmiterea senzaţiilor cu o gradaţie a intensităţii foarteprecisă, permiţând până la 100 grade de intensitate.

►capacitate crescută de a transmite impulsuri repetitive.

►transmite informa ia senzorială ra id i cu fidelitate maretemporo-spaţială►transmite senzaţiile tactile sau presionale ce necesită ungrad mare de localizare a stimulului sau discriminarea unor gradaţii fine de intensitate, senzaţiile vibratorii, mişcarea unuiobiect faţă de piele, senzaţii de poziţie



Sistemul anterolateral

►fibre mielinizate subţiri

►viteză de conducere de 8-40 m/s,► rad mult mai mic de orientare s a ială a fibrelor ►transmiterea senzaţiilor cu o gradaţie a intensităţii maipuţin precisă, permiţând recunoaşterea a doar 10 - 20 degrade de intensitate►capacitate redusă de a transmite impulsuri repetitive

►transmite informaţia a cărei transmitere nu necesită nicirapiditate nici mare fidelitate spaţială►transmite un spectru mai larg de modalităţi senzoriale:senzaţii tactile şi presionale grosiere, senzaţii termice,durere, prurit, senzaţii sexuale.

Conducerea prin sistemul lemniscal dorsal

Fibrele senzoriale => r. medială şi r. laterală.

Ramura laterală - subst. cenuşie medular ă⇒conexiuni la nivelul cornului posterior – potmodifica in utul altor sisteme senzorialecutanate (ex: durerea)⇒sinapse cu neuroni din por ţiunile intermediar ăşi anterioar ă ale substanţei cenuşii medulare(declanşază reflexe medulare locale sau daunaştere tracturilor spinocerebeloase)

Ramura medială - cordonul posterior

⇒sinapsă în bulb (nucleii cordoanelor

- .Deutoneuronii se încrucişază imediat -lemniscurile mediale - talamus (complex

ventrobazal) neuron ter ţiar - aria senzorialăsomatică I (girusul postcentral), aria senzorialăsomatică II (por ţiunea laterală şi inferioar ă afiecărui lob parietal)



Conducerea în sistemul anterolateral

Fibrele => sinapse în coarnele posterioare - încrucişareprin comisura anterioar ă a măduvei - traiect ascendent princordoanele anterolaterale de partea opusă.

Tractul spinotalamic anterior - sensibilitate tactilărosier ăTractul spinotalamic lateral - durerea şi temperatura

Impulsurile tactile şi probabil impulsurile termice - înprincipal către talamus (complexul ventrobazal) =>cortexul somatosenzorial

Durerea rapidă - către complexul ventrobazal talamic

=> cortexul senzorial somatic şi arii bazale ale

creierului

Durerea lentă - către trunchiului cerebral (nuclei

reticulari, aria tectală mezencefalică şi substanţacenuşie periapeductală) => nucleii intralaminari

talamici şi anumite regiuni din hipotalamus.

Perceperea durerii - în principal funcţia centrilor inferiori

Interpretarea calităţii durerii. - cortexul

►Aria senzorială somatică I

♦localizare: girus postcentral (arii Brodman1,3,2)♦orientare spaţială distinctă a diferitelor zone alecorpului - Homunculusul senzorial

Cortexul senzorial somatic

•picioarele - partea superioar ă a girusului•regiunea cefalică - partea inferioar ă•buzele, faţa, policele - arii întinse•trunchiul şi p. inf. corp - arii reduse(Dimensiunea acestor arii ~ nr. de receptori

senzoriali din respectiva parte a corpului)

►Aria senzorială somatică II

.♦reprezentarea diferitelor păr ţi ale corpului nueste atât de completă şi detaliată•capul - reg. inferioar ă a girusului postcentral•picioarele - în profunzimea fisurii silviene



Neuronii cortexului senzorial somatic - dispuşi încoloane verticale ce cuprind toate straturile cortexului.

Fiecare coloană• diametru de 0,3-0,5mm• conţine aproximativ 10.000 de corpuri celulare neuronale• deserveşte o singur ă modalitate senzorială specifică

Coloanele pentru diverse modalităţi senzoriale - dispuseunele în jurul altora

Între coloane - diverse interconexiuni ce permit începereaanalizei semnificaţiei impulsurilor senzoriale

fiziologia receptorului cutanat

Documents