FFiziologia digestieiiziologia digestiei• DigestiaDigestia – – totalitatea fenomenelor mecanice, chimice şi totalitatea fenomenelor mecanice, chimice şi

fizico-chimice, care asigură transformarea, transportul şi fizico-chimice, care asigură transformarea, transportul şi absorbţiabsorbţiaa substanţelor alimentare pentru asimilarea lor de substanţelor alimentare pentru asimilarea lor de către organism către organism

ClasificareClasificareaa digestiei: digestiei: 1. după geneza enzimelor1. după geneza enzimelor - - AutolAutoliiticătică – sub acţiunea enzimelor ce se conţin în alimentele – sub acţiunea enzimelor ce se conţin în alimentele

îngerateîngerate - - SimbioticăSimbiotică – sub acţiunea microflorei intestinale – sub acţiunea microflorei intestinale - - ProprieProprie – sub acţiunea enzimelor tractului gastrointestinal – sub acţiunea enzimelor tractului gastrointestinal 2. după localizarea hidrolizei 2. după localizarea hidrolizei - - cavitarăcavitară - în cavităţile tractului digestiv - în cavităţile tractului digestiv - - parietalăparietală: intracelulară – în vacuolele digestive sub acţiunea : intracelulară – în vacuolele digestive sub acţiunea enzimelor lizizomale ale enterocitelorenzimelor lizizomale ale enterocitelor membranară – sub acţiunea enzimelor absorbite membranară – sub acţiunea enzimelor absorbite pe suprafaţa membranelor enterocitelorpe suprafaţa membranelor enterocitelor

Funcţiile tractului Funcţiile tractului digestivdigestiv

DIGESTIVEDIGESTIVE• Hidroliza substanţelor Hidroliza substanţelor

nutritivenutritive

• Transportul substanţelor Transportul substanţelor nutritivenutritive

• Secretorie – secreţia Secretorie – secreţia sucurilor digestivesucurilor digestive

• Motorie – prelucrarea şi Motorie – prelucrarea şi propulsarea hraneipropulsarea hranei

• Absorbţia – trecerea Absorbţia – trecerea substanţelor hidrolizate în substanţelor hidrolizate în patul sangvin şi limfaticpatul sangvin şi limfatic

NEDIGESTIVENEDIGESTIVE• Endocrină-secreţia Endocrină-secreţia

hormonilor hormonilor ttisulari ai TGIisulari ai TGI

• Excretorie – elimenarea Excretorie – elimenarea produşilor metaboliciproduşilor metabolici

• Dezintoxicare – inactivarea Dezintoxicare – inactivarea toxinelortoxinelor

• Eritropoietică – absorbţia Eritropoietică – absorbţia Vit B12, acidului folic.Vit B12, acidului folic.

• Imună – rezistenţa imună Imună – rezistenţa imună nespecifică.nespecifică.

Digestia în cavitatea Digestia în cavitatea bucalăbucală

Digestia bucală este etapa buco-faringo-esofagiană a Digestia bucală este etapa buco-faringo-esofagiană a digestiei şi include:digestiei şi include:

• Masticaţia Masticaţia • Salivaţia Salivaţia • Formarea bolului alimentarFormarea bolului alimentar• DeglutiţiaDeglutiţia

Secreţia salivarăSecreţia salivarăSaliva este secretată de 3 perechi de glande salivare şi Saliva este secretată de 3 perechi de glande salivare şi multiple glande exocrine mici localizate în mucoasa multiple glande exocrine mici localizate în mucoasa bucalăbucală

1.1. Glandele parotideGlandele parotide – de tip seros ( conţin multă ptialină)– de tip seros ( conţin multă ptialină)2.2. Glandele submandibulareGlandele submandibulare –– de tip mixtde tip mixt3.3. Glandele sublingualeGlandele sublinguale – de tip mucos ( conţin mucină cu – de tip mucos ( conţin mucină cu

rol de lubrifiere)rol de lubrifiere)

Constantele şi compoziţia Constantele şi compoziţia saliveisalivei

• Lichid incolor, opalescentLichid incolor, opalescent• Cantitatea 800-1500 mlCantitatea 800-1500 ml• pH - 6,0-7,4pH - 6,0-7,4• Densitatea 1,003-1,008Densitatea 1,003-1,008• Temperatura de îngheţare Temperatura de îngheţare

-0,2-0,200C; -0,4C; -0,400C C COMPOZIŢIACOMPOZIŢIA• Apă – 99,4%Apă – 99,4%• Reziduu uscat – 0,6% din Reziduu uscat – 0,6% din

care: care: - - sub.anorganicsub.anorganicee(0,2%):(0,2%): compuşi ai Kcompuşi ai K++;Na;Na++;Cl;Cl--; ;

bicarbonaţi; fosfaţibicarbonaţi; fosfaţi- sub. organicesub. organice: : (0,4%) (0,4%)1. 1. ProteiceProteice: : mucină,mucină, epiteliu,epiteliu, proteine,proteine, enzime.enzime.

2. 2. NeproteiceNeproteice:: aminoaciziaminoacizi ureia, ac. uricureia, ac. uric creatininacreatinina amoniac (NHamoniac (NH33))

ENZIMELE SALIVAREENZIMELE SALIVARE

- Alfa-amilazaAlfa-amilaza (ptialina) – (ptialina) – hidrolizează amidonul în hidrolizează amidonul în dextrinedextrine

- Lipaza salivarăLipaza salivară - activă - activă numai la noi-născuţi, numai la noi-născuţi, hidrolizează grăsimile hidrolizează grăsimile lapteluilaptelui

- LizozimaLizozima – rol batericid, – rol batericid, distruge capsula distruge capsula glicozidică a microbilorglicozidică a microbilor

- Kalikreina Kalikreina – enzimă – enzimă proteolitică proteolitică

Reglarea secreţiei salivareReglarea secreţiei salivareSecreţia salivară poate fi declanşată pe cale reflexă:Secreţia salivară poate fi declanşată pe cale reflexă:1.1. reflex-condiţionată- de stimuli vizuali, olfactivi, aducere reflex-condiţionată- de stimuli vizuali, olfactivi, aducere

aminte despre alimente aminte despre alimente 2.2. Reflex-necondiţionată- la stimularea mecanică a receptorilor Reflex-necondiţionată- la stimularea mecanică a receptorilor

tactili sau chimică a receptorilor gustativi din mucoasa tactili sau chimică a receptorilor gustativi din mucoasa bucală şi lingualăbucală şi linguală

Calea aferentă senzitivă a acestui reflex este constituită Calea aferentă senzitivă a acestui reflex este constituită dindin::

• ramurile senzitive ale n. glosofarigian –de la receptorii de pe ramurile senzitive ale n. glosofarigian –de la receptorii de pe partea posterioară a limbii, ce transmit informaţia spre partea posterioară a limbii, ce transmit informaţia spre nucleul salivar inferior nucleul salivar inferior

• ramurile senzitive ale n. facial – de la receptorii de pe ramurile senzitive ale n. facial – de la receptorii de pe partea anterioară a limbii care se termină pe nucleul salivar partea anterioară a limbii care se termină pe nucleul salivar superiorsuperior

Centrul salivarCentrul salivar -este localizat la nivelul joncţiunii bulbo- -este localizat la nivelul joncţiunii bulbo-pontine, pote fi stimulat sau inhibat de impulsurile sosite din pontine, pote fi stimulat sau inhibat de impulsurile sosite din tractul solitar şi din alţi centri ai SNCtractul solitar şi din alţi centri ai SNC

Calea eferentă a acestui reflex include inervaţia Calea eferentă a acestui reflex include inervaţia simpatică şi parasimpatică a glandelor salivaresimpatică şi parasimpatică a glandelor salivare

Reglarea secreReglarea secreţiei ţiei salivaresalivare

Efectele simpaticului Efectele simpaticului şişi pasimpaticului pasimpaticului

asupra secre asupra secreţiţiei ei salivaresalivare • Stimularea fibrelor postganglionare Stimularea fibrelor postganglionare

parasimpaticeparasimpatice ((colinergice) provoacă un colinergice) provoacă un răspuns salivar rapid, cu o salivă răspuns salivar rapid, cu o salivă abundentă, fluidă, cu o cantitate mică de abundentă, fluidă, cu o cantitate mică de enzime. enzime. pilocarpinapilocarpina (parasimpatotrop)- măreşte secreţia (parasimpatotrop)- măreşte secreţia salivarăsalivară

atropinaatropina (parasimpatolitic) – reduce secreţia salivară (parasimpatolitic) – reduce secreţia salivară

• Stimularea fibrelor postganglionare Stimularea fibrelor postganglionare simpaticesimpatice (adrenergice) determină (adrenergice) determină apariţia tardivă a unei salive în cantitate apariţia tardivă a unei salive în cantitate mică, vîscoasă, bogată în enzimemică, vîscoasă, bogată în enzime

Motilitatea în cavitatea Motilitatea în cavitatea bucalăbucală

• MasticaţiaMasticaţia – prin intermediul dinţilor,limbii şi – prin intermediul dinţilor,limbii şi muşchilor masticatori (inervaţi de ramura motorie a muşchilor masticatori (inervaţi de ramura motorie a n.V cranian) asigură prelucrarea mecanică a hranei n.V cranian) asigură prelucrarea mecanică a hranei

• DeglutiţiaDeglutiţia – propulsarea bolului alimentar din – propulsarea bolului alimentar din cavitatea bucală prîn faringe şi esofag în stomaccavitatea bucală prîn faringe şi esofag în stomac

Etapele deglutiţiei:Etapele deglutiţiei:1.1. Etapa bucalăEtapa bucală (voluntară) – coincide cu propulsarea (voluntară) – coincide cu propulsarea

bolului alimentar spre rădăcina limbii. Mişcările bolului alimentar spre rădăcina limbii. Mişcările contractile ale limbii asigură împingerea bolului spre contractile ale limbii asigură împingerea bolului spre rădăcina ei, care se ridică şi î-l împinge în faringe. rădăcina ei, care se ridică şi î-l împinge în faringe.

2.2. Etapa faringianăEtapa faringiană (involuntară) – trecerea bolului (involuntară) – trecerea bolului prin faringe; epiglota coboară în jos şi închide prin faringe; epiglota coboară în jos şi închide laringele.laringele.

3.3. Etapa esofagianăEtapa esofagiană (involuntară) – contracţia (involuntară) – contracţia peristaltică esofagiană propulsează bolul spre stomac peristaltică esofagiană propulsează bolul spre stomac în 5-10 sec.în 5-10 sec.

Secreţia gastricăSecreţia gastricăSucul gastricSucul gastric este secretat de glandele exocrine este secretat de glandele exocrine

stomacale constituite din 3 tipuri de celule:stomacale constituite din 3 tipuri de celule:1.1. Celule mucoaseCelule mucoase (pe toată suprafaţa (pe toată suprafaţa

stomacului) – secretă mucinăstomacului) – secretă mucină2.2. Celule parietaleCelule parietale (predominant în glandele (predominant în glandele

fundice) – secretă acid clorhidric HClfundice) – secretă acid clorhidric HCl3.3. Celule principaleCelule principale (în corpul stomacului) – (în corpul stomacului) –

secretă pepsinogen şi renina gastricăsecretă pepsinogen şi renina gastrică

În regiunea antrală a stomacului se află În regiunea antrală a stomacului se află glandele endocrine constituite din celulele G glandele endocrine constituite din celulele G care secretă hormonul care secretă hormonul gastrina, gastrina, celulele D celulele D care secretăcare secretă somatostatina somatostatina şi alte celule şi alte celule endocrine ce secretă serotoninăendocrine ce secretă serotonină, , histamină histamină

Constantele şi compozişia sucului Constantele şi compozişia sucului gastricgastric

Cantitatea -1500mlCantitatea -1500mlDensitatea 1,002-1,009Densitatea 1,002-1,009pH 0,9-1,5 (la copii- 5,8-4,4)pH 0,9-1,5 (la copii- 5,8-4,4)COMPOZIŢIACOMPOZIŢIAApă Apă – 99% – 99% Substanşe solideSubstanşe solide – 1%, din care: – 1%, din care: Sub. Anorganice- 0,6%: cationi: NaSub. Anorganice- 0,6%: cationi: Na++, K, K++ ,Mg+2 ,Mg+2 anioni: Clanioni: Cl--, HPO, HPO44

-2-2, SO, SO44-2-2

HClHClSub. Organice – 0,4%: Sub. Organice – 0,4%: mucină, enzimemucină, enzime Factorul intrinsec KastlFactorul intrinsec Kastl – este secretat de glandele – este secretat de glandele

fundice, reprezintă o mucoproteină, favorizează absorbţia fundice, reprezintă o mucoproteină, favorizează absorbţia vitaminei Bvitaminei B12 12 necesară eritropoezei, lipsa acestui factor necesară eritropoezei, lipsa acestui factor este cauza apariţiei anemiei pernicioase (Beste cauza apariţiei anemiei pernicioase (B1212-dificitară)-dificitară)

Enzimele sucului gastricEnzimele sucului gastric

1.1. PepsinogenulPepsinogenul forma inactivă a pepsinei, forma inactivă a pepsinei, se activează la pH acid, scindează se activează la pH acid, scindează proteinele până la polipeptideproteinele până la polipeptide

2.2. CatepsinaCatepsina - participă la digestie în mediu - participă la digestie în mediu slab acid, hidrolizează proteinele la sugarislab acid, hidrolizează proteinele la sugari

3.3. LabfermentulLabfermentul (renina gastrică) – produce (renina gastrică) – produce coagularea laptelui prin precipitarea coagularea laptelui prin precipitarea cazeinogenului solubil în prezenţa Cacazeinogenului solubil în prezenţa Ca+2+2

4.4. Lipaza gastrică-activăLipaza gastrică-activă la copii, la copii, acţionează asupra trigliceridelor acţionează asupra trigliceridelor

5.5. GelatinaGelatinazzaa – scindează gelatina – scindează gelatina

6.6. LizozimulLizozimul – scindează glucidele– scindează glucidele

Rolul acudului clorhidricRolul acudului clorhidric• Asigură aciditatea totală a sucului gastricAsigură aciditatea totală a sucului gastric

• Asigură activarea enzimelor digestive – Asigură activarea enzimelor digestive – trecerea pepsinogenului în pepsină.trecerea pepsinogenului în pepsină.

• Crează mediul optim de activitate a Crează mediul optim de activitate a pepsinei.pepsinei.

• Asigurară motilitatea tractului gastro-Asigurară motilitatea tractului gastro-duodenal şi evacuarea chimului în duodenal şi evacuarea chimului în duoden.duoden.

• DenatureazDenaturează proteinele,facilitând astfel ă proteinele,facilitând astfel scindarea şi absorbţia lor ulterioară.scindarea şi absorbţia lor ulterioară.

• Acţiune bactericidă.Acţiune bactericidă.

• HCl activează HCl activează secretin secretina astfel stimulînd secreţia a astfel stimulînd secreţia

pancreaticăpancreatică

Reglarea secreţiei gastriceReglarea secreţiei gastrice

Sucul gastric se secretă aproape continuu, şi pota fi stimulat sau Sucul gastric se secretă aproape continuu, şi pota fi stimulat sau inhibat de influenţe nervoase sau umoraleinhibat de influenţe nervoase sau umorale

Reglarea neuro-umorală a secreţiei gastrice decurge în 3 faze:Reglarea neuro-umorală a secreţiei gastrice decurge în 3 faze:

1.1. Faza cefalicăFaza cefalică – se realizează prin mecanisme: – se realizează prin mecanisme:

Reflex condiţionateReflex condiţionate – declanşată de stimuli vizuali, olfactivi, auditivi – declanşată de stimuli vizuali, olfactivi, auditivi aducere aminte despre alimente, cronologia orelor de masă aducere aminte despre alimente, cronologia orelor de masă

Reflex-necondiţionateReflex-necondiţionate- declanşată de stimularea mecanică a - declanşată de stimularea mecanică a receptorilor tactili sau chimică a receptorilor din cavitatea receptorilor tactili sau chimică a receptorilor din cavitatea bucală, de masticaţie şi deglutiţiebucală, de masticaţie şi deglutiţie

22. . Faza gastricăFaza gastrică – debutează odată cu pătrunderea alimentelor în – debutează odată cu pătrunderea alimentelor în stomacc, durează 3-4 ore, se realizează prin:stomacc, durează 3-4 ore, se realizează prin:

Mecanism nervosMecanism nervos – pe cale vagală impulsurile de la receptorii gastrici – pe cale vagală impulsurile de la receptorii gastrici ajung la nucleul vagal bulbar, care eferent stimulează secreţia ajung la nucleul vagal bulbar, care eferent stimulează secreţia glandelor parietaleglandelor parietale

Mecanism umoralMecanism umoral – este asigurat de: – este asigurat de:• AcetilcolinaAcetilcolina- stimulează secreţia pepsinei şi factorului intrisec în - stimulează secreţia pepsinei şi factorului intrisec în

sucul gastric şi secreţia gastrinei sucul gastric şi secreţia gastrinei • GastrinaGastrina- stimulează secreţia ionilor de H- stimulează secreţia ionilor de H++, pepsinei, factorului , pepsinei, factorului

intrisec şi motilitatea gastrică.intrisec şi motilitatea gastrică.• HistaminaHistamina - stimulează secreţia ionilor de H - stimulează secreţia ionilor de H+ + şi volumul SGşi volumul SG

3. 3. Faza intestinalăFaza intestinală -- stimularea sau inhibarea secreţiei suculuistimularea sau inhibarea secreţiei sucului gastric are loc prin:gastric are loc prin:• Mecanism nervosMecanism nervos – stimulator, la pătrunderea chimului în – stimulator, la pătrunderea chimului în

duoden,pe cale vagală este stimulată secreţia gastrică duoden,pe cale vagală este stimulată secreţia gastrică • Mecanism umoralMecanism umoral – stimulator/inhibitor: – stimulator/inhibitor: 1. gastrina intestinală 1. gastrina intestinală – stimulează secreţia acidă a stomacului– stimulează secreţia acidă a stomacului 2. enterogastronul - 2. enterogastronul - inhibă secreţia gastricăinhibă secreţia gastrică 3. bombezina - 3. bombezina - stimulează secreţia acidă a stomaculuistimulează secreţia acidă a stomacului 4. motilina - 4. motilina - stimulează secreţia acidă a stomaculuistimulează secreţia acidă a stomacului 5. secretina - 5. secretina - inhibă secreţia gastricăinhibă secreţia gastrică 6. VIP (peptid vasoactiv) - 6. VIP (peptid vasoactiv) - inhibă secreţia gastricăinhibă secreţia gastrică

Functiile ficatului:Functiile ficatului:• Rezervor saguinRezervor saguin• Secreţia bilei Secreţia bilei • Neutralizarea substanţelor toxice de Neutralizarea substanţelor toxice de

origine endo- şi exogenăorigine endo- şi exogenă• Depozitarea glicogenuluiDepozitarea glicogenului• Conversia galactozei, fructozei şi altor Conversia galactozei, fructozei şi altor

monzaharide în glucozămonzaharide în glucoză• Gluconeogeneza hepatică din aminoaciziGluconeogeneza hepatică din aminoacizi• Sinteza colesterolului, fosfolipidelor şi Sinteza colesterolului, fosfolipidelor şi

lipoproteinelorlipoproteinelor• Conversia hidrocarbonaţilor şi proteinelor Conversia hidrocarbonaţilor şi proteinelor

în grăsimiîn grăsimi• Sinteza pigmenţilor şi sărurilor biliareSinteza pigmenţilor şi sărurilor biliare

•Sinteza proteinelor sângelui şi Sinteza proteinelor sângelui şi factorilor sanguni de coagularefactorilor sanguni de coagulare

•Dezaminarea aminoacizilor, Dezaminarea aminoacizilor, transformarea amoniacului în ureetransformarea amoniacului în uree

•Depozitarea vitaminelor A, D, BDepozitarea vitaminelor A, D, B1212

•Stocarea fierului sub formă Stocarea fierului sub formă combinată cu apoferitina hepaticăcombinată cu apoferitina hepatică

• Inactivarea hormonilorInactivarea hormonilor

•Excreţia pe cale biliară a unor Excreţia pe cale biliară a unor hormoni, droguri, substanţe toxicehormoni, droguri, substanţe toxice

Rolul bileiRolul bilei• Emulsionează grăsimileEmulsionează grăsimile• Activează lipazeleActivează lipazele• Favorizează absorbţia acizilor graşi, Favorizează absorbţia acizilor graşi,

vitaminelor liposolubile (A, D, E, K)vitaminelor liposolubile (A, D, E, K) şi a colesteroluluişi a colesterolului• Are acţiune bactericidăAre acţiune bactericidă• Favorizează peristaltizmul intestinalFavorizează peristaltizmul intestinal• Neutralizează sucul gastric acidNeutralizează sucul gastric acid

Constantele şi compoziţia Constantele şi compoziţia bileibilei

Cantitatea 800-1000 ml.Cantitatea 800-1000 ml.

Bila hepatică: galben-aurie, pH 8,0 – 8,6Bila hepatică: galben-aurie, pH 8,0 – 8,6

Bila veziculară: verde-brună, pH 7,0 – 7,6Bila veziculară: verde-brună, pH 7,0 – 7,6

Compoziţia bilei:Compoziţia bilei:

1.1. Apă 96%Apă 96%

2.2. Sărurile biliareSărurile biliare – precursorul acestora este – precursorul acestora este colesterolul (metabolit lipidic), care în colesterolul (metabolit lipidic), care în celulele hepatice este convertit în acizii colic, celulele hepatice este convertit în acizii colic, dezoxicolic, lito- şi chenodezoxicolic. Aceştea dezoxicolic, lito- şi chenodezoxicolic. Aceştea la rîndul lor se combină cu glicina sau la rîndul lor se combină cu glicina sau taurina şi formează sărurile de Nataurina şi formează sărurile de Na++ şi K şi K++ a a acizilor glicocolic şi taurocolic acizilor glicocolic şi taurocolic

3.3. Pigmenţii biliari: Pigmenţii biliari: bilirubina şi biliverdinabilirubina şi biliverdina rezultă din hemoliza eritrocitelor în rezultă din hemoliza eritrocitelor în

ţesutul reticuloendotelial ţesutul reticuloendotelial (asigură culoarea bilei)(asigură culoarea bilei)

4.4.Colesterolul - Colesterolul - este în formă este în formă neesterificată, provine din cel endo- şi neesterificată, provine din cel endo- şi exogen, în cantităţi mari favorizează exogen, în cantităţi mari favorizează formarea calculelor biliareformarea calculelor biliare

5.5. LecitinaLecitina

6.6. Acizii graşi Acizii graşi

7.7. Mucina Mucina

8.8. Substanţe neorganice:cloruri de Na Substanţe neorganice:cloruri de Na++, K, K++, , ClCl--, bicarbonaţi şi fosfaţi., bicarbonaţi şi fosfaţi.

Reglarea sinteReglarea sintezzeiei,, secre secreţţiei iei şşii evacuării evacuării bileibilei

• Faza cefalică:Faza cefalică: la gustarea şi mirosirea alimentelor, la prezenţa la gustarea şi mirosirea alimentelor, la prezenţa

lor în cavitatealor în cavitatea bucală şi faringe.bucală şi faringe. Predomină reglarea nervoasă (n. Vag) – creşte evacuarea bilei.Predomină reglarea nervoasă (n. Vag) – creşte evacuarea bilei.

• Faza gastricăFaza gastrică: la distensia stomacului: la distensia stomacului Reglarea nervoasăReglarea nervoasă (n.Vag) (n.Vag) creşte evacuarea bilei.creşte evacuarea bilei. Reglarea umoralăReglarea umorală (gastrina) (gastrina) creşte evacuarea bilei.creşte evacuarea bilei.

• Faza intestinală: Faza intestinală: declanşată de scăderea pH-lui în duoden, declanşată de scăderea pH-lui în duoden, de produşii digestiei lipidelor şi absorbţia acizilor biliari în ileon.de produşii digestiei lipidelor şi absorbţia acizilor biliari în ileon.

Predomină reglarea umoralăPredomină reglarea umorală colecistokininacolecistokinina creşte evacuarea bilei şi secreţia acizilor biliari. creşte evacuarea bilei şi secreţia acizilor biliari. secretinasecretina – creşte secreţia electroliţolor şi apei – creşte secreţia electroliţolor şi apei

• InterdigestivInterdigestiv: scade eliberarea bilei în duoden, creşte : scade eliberarea bilei în duoden, creşte sinteza de acizi biliari în hepatocite sinteza de acizi biliari în hepatocite

Constantele Constantele şi compoziţia şi compoziţia sucului pancreaticsucului pancreatic

Constantele:Constantele:Cantitatea 1000-Cantitatea 1000-

1500 ml.1500 ml.Lichid incolor, vîscosLichid incolor, vîscosDensitatea 1,007-Densitatea 1,007-

1,0121,012pH – 7,4 - 8,6 pH – 7,4 - 8,6

Compoziţia:Compoziţia:Apă Apă Substanţe anorganice:Substanţe anorganice: cationi– Nacationi– Na++, K, K++, ,

CaCa+2+2,Mg,Mg+2+2

anioni- Clanioni- Cl--,PO,PO44-3-3,SO,SO33

-2-2

bicarbonaţi bicarbonaţi

Substanţe organice: Substanţe organice: Mucină Mucină Enzime Enzime

Enzimele sucului pancreaticEnzimele sucului pancreatic(secretate în formă inactivă)(secretate în formă inactivă)

1. Enzimele proteolitice:1. Enzimele proteolitice:TripsinaTripsina (forma inactivă tripsinogenul este activată de enterokinaza (forma inactivă tripsinogenul este activată de enterokinaza

duodenală la pH 7-8). duodenală la pH 7-8). Hidrolizează proteinele până la oligopeptide Hidrolizează proteinele până la oligopeptide şi legăturile peptidice la nivelul radicalului carboxilic a şi legăturile peptidice la nivelul radicalului carboxilic a aminoacizilor bazici aminoacizilor bazici

Cimotripsina Cimotripsina ((forma inactivă chimotripsinogenul, activată de forma inactivă chimotripsinogenul, activată de

tripsină). tripsină). Hidrolizează legăturile peptidice de la nivelul grupurilor Hidrolizează legăturile peptidice de la nivelul grupurilor carboxilice ale aminoacizilor aromatici.carboxilice ale aminoacizilor aromatici.

CarboxipeptidazaCarboxipeptidaza ((forma inactivă precarboxipeptidaza, activată de forma inactivă precarboxipeptidaza, activată de

tripsină). tripsină). Scurtează polipeptidele cu un aminoacidScurtează polipeptidele cu un aminoacid

ColagenazaColagenaza ((forma inactivă precolagenaza, activată de tripsină). forma inactivă precolagenaza, activată de tripsină).

Scindează legăturile peptidice ale colagenuluiScindează legăturile peptidice ale colagenului

ElastazaElastaza ((forma inactivă proelastaza, activată de tripsină şi forma inactivă proelastaza, activată de tripsină şi

enterokinază). enterokinază). Hidrolizează legăturile peptidice a aminoacizilorHidrolizează legăturile peptidice a aminoacizilor

2. 2. EnEnzzimele gliimele gliccoliticeolitice• Amilaza pancreaticăAmilaza pancreatică ( se activează în prezenţa Cl( se activează în prezenţa Cl- - la pH la pH

– 6,5-7,2). Scindează amidonul, glicogenul şi alţi compuşi – 6,5-7,2). Scindează amidonul, glicogenul şi alţi compuşi glucidici, cu excepţia glucozei, pînă la di- şi trizaharide. glucidici, cu excepţia glucozei, pînă la di- şi trizaharide.

3. Enzimele lipolitice3. Enzimele lipolitice• Lipaza pancreaticăLipaza pancreatică (se activează în prezenţa Ca(se activează în prezenţa Ca+2+2, ,

MgMg+2+2 la pH 7-8) la pH 7-8) hidrolizează grăsimile neutre în hidrolizează grăsimile neutre în acizi graşi şi monoglicerideacizi graşi şi monogliceride

• ColesterolesterazaColesterolesteraza ( (se activează în prezenţa se activează în prezenţa

sărurilor biliare la pH 7-8)sărurilor biliare la pH 7-8) hidrolizează colesterolul hidrolizează colesterolul esteric în colesterol liber şi acid gras esteric în colesterol liber şi acid gras

• Fosfolipaza Fosfolipaza desprinde acizii graşi din desprinde acizii graşi din fosfolipidefosfolipide

Reglarea secreReglarea secreţţieiiei pancreatice pancreatice

1.1. Faza cefalicăFaza cefalică (predominant nervoasă)(predominant nervoasă)

Controlul nervos este realizatControlul nervos este realizat de inf de inflluenuenţţe parasimpaticee parasimpatice colinergicecolinergice (n. Vag (n. Vag),), care determină elimenarea unui suc care determină elimenarea unui suc fluid bogat în bicarbonaţi, sărac în enzime şifluid bogat în bicarbonaţi, sărac în enzime şi simpatice simpatice adrenergice adrenergice ((n. spalnhnic) – suc dens, bogat în enzimen. spalnhnic) – suc dens, bogat în enzime

• Reflex condiţionatReflex condiţionat

• Reflex necondiţionatReflex necondiţionat

2.2. Faza gastrică Faza gastrică ( nervoasă şi umorală)( nervoasă şi umorală)

• Reglarea nervoasă –Reglarea nervoasă – destensia stomacului declanşază destensia stomacului declanşază reflex necondiţionat vago-vagal cu eliminarea sucului reflex necondiţionat vago-vagal cu eliminarea sucului pancreaticpancreatic

• Reglarea umorală:Reglarea umorală:

- gastrina: - gastrina: se elimină la extensia stomacului şi se elimină la extensia stomacului şi stimulează secreţia pancreatică stimulează secreţia pancreatică

3.3. Faza intestinală Faza intestinală (predominant (predominant umorală)umorală)

• Secretina – Secretina – stimulează secreţia apei şi stimulează secreţia apei şi bicarbonaţilor din celulele pancreaticebicarbonaţilor din celulele pancreatice

• Pancreozemina-colecistokinina – Pancreozemina-colecistokinina – măreşte măreşte volumil sucului şi conţinutul de enzimevolumil sucului şi conţinutul de enzime

• Insulina –Insulina – măreşte secreţia exocrină a măreşte secreţia exocrină a pancreasuluipancreasului

• Somatostatina Somatostatina • GlucagonulGlucagonul• Peptidul pancreaticPeptidul pancreatic Toate trei inhibă secreţia exocrină a Toate trei inhibă secreţia exocrină a

pancreasuluipancreasului

Sucul propriu al intestinului Sucul propriu al intestinului subţiresubţire

În intestinul subţire se În intestinul subţire se secretă:secretă:

• Sucul pancreatic Sucul pancreatic

• BilaBila

• Sucul propriu al intestinului Sucul propriu al intestinului subţiresubţire

Secreţia intestinală Secreţia intestinală este predominant este predominant umoralăumorală

ConstanteleConstantele Fluid incolor, Fluid incolor, opalescent opalescent Cantitatea 1,8 – 2,0 l Cantitatea 1,8 – 2,0 l pH – 7,5-8,3 pH – 7,5-8,3

CompoziţiaCompoziţia

Apa Apa

Substanţe anorganice:Substanţe anorganice: cationi– Nacationi– Na++, K, K++, Ca, Ca+2+2,Mg,Mg+2+2

anioni- Clanioni- Cl--,PO,PO44-3-3,SO,SO33

-2-2

bicarbonaţi bicarbonaţi

Substanţe organice: Substanţe organice: Mucină, Enzime, Mucină, Enzime,

Leucocite, EpiteliuLeucocite, Epiteliu

Enzimele sucului intestinalEnzimele sucului intestinal

1. Enzimele proteolotice - sub acţiunea tuturor enzimelor proteolitice din sucul intestinal are loc scindarea totală a proteinelor pînă la aminoacizi liberi:

• Aminopeptidaza

• Exopeptidaza

• Dipeptidaza

• Nucleazele intestinale

• Enterokinaza (activează tripsinogenul)

2. Enzimele glicolitice (diastasele) hidrolizează disaharidele în monozaharide:

• Zaharaza → zaharoza → fructoza, glucoza

• Lactaza → lactoza → glucoza, galactoza

• Maltaza → maltoza → glucoza

• α - Dextrinaza → dextrani → glucoza

3. Enzimele lipolitice acţionează asupra grăsimilor neutre, ce reprezintă 2-5% din totalul grăsimilor digerate :

• Lipaza intestinală

Motilitatea intestinalăMotilitatea intestinală

Sunt 2 tipuri de motilitate intestinalăSunt 2 tipuri de motilitate intestinală• Motilitatea localăMotilitatea locală – favorizează – favorizează

contactul mai strîns între chim şi contactul mai strîns între chim şi mucoasă, asigurată de:mucoasă, asigurată de:

• Contracţii segmentareContracţii segmentare• Contracţii pendulareContracţii pendulare

2.2. Motilitate peristaltică Motilitate peristaltică – asigură – asigură propulsarea chimului de-a lungul propulsarea chimului de-a lungul intestinului, aceste contracţii pot fi sub intestinului, aceste contracţii pot fi sub formă de : formă de :

• Unde lenteUnde lente• Unde rapide Unde rapide

Motilitatea locală intestinalăMotilitatea locală intestinală

• Contracţii segmentareContracţii segmentare Contracţia musculaturii Contracţia musculaturii circulare la destindere, circulare la destindere, care separă intestinul în care separă intestinul în segmente egale, durează segmente egale, durează secundesecunde

• Contracţii pendulareContracţii pendulare Contracţii izolate ale Contracţii izolate ale fibrelor longitidinale ce fibrelor longitidinale ce intervin în amestecarea intervin în amestecarea conţinutuluiconţinutului

Motilitatea peristalticăMotilitatea peristaltică

Reprezintă contracţii a Reprezintă contracţii a muschilor longitudinali muschilor longitudinali urmate de contracţii a urmate de contracţii a muşchilor circulari, care muşchilor circulari, care asigură propulsarea asigură propulsarea conţinutului de-a lungul conţinutului de-a lungul intestinuluiintestinului

• Contracţii sub formă de Contracţii sub formă de unde lenteunde lente – apar pe traseu – apar pe traseu limitat, cu Vlimitat, cu V==1-2 cm/sec1-2 cm/sec

• Contracţii Contracţii sub formă de sub formă de unde unde rapiderapide – transportă – transportă chimul la distanţe mari cu V chimul la distanţe mari cu V == 2 - 25 cm/sec 2 - 25 cm/sec

Reglarea motilităţii Reglarea motilităţii intestinaleintestinale

Motilitatea intestinală este reglată de:Motilitatea intestinală este reglată de:1.1. Mecanismul miogenMecanismul miogen: : fibrele musculare netede fibrele musculare netede

posedă automatizm. La destensia intestinului posedă automatizm. La destensia intestinului activitatea miogenă spontană declanşază contracţii activitatea miogenă spontană declanşază contracţii segmentare ritmicesegmentare ritmice

2.2. Mecanismul nervos:Mecanismul nervos:• Intrinsec – Intrinsec – asigurat de reflexele mienterice locale asigurat de reflexele mienterice locale

cu centrul nervos în plexul cu centrul nervos în plexul Auerbach Auerbach pentru fibrele pentru fibrele musculare longitudinale şi circulare (calea aferentă musculare longitudinale şi circulare (calea aferentă pentru cele circulare se întrerupe în plexul pentru cele circulare se întrerupe în plexul MeissnerMeissner). ). Aceste reflexe asigură contracţiile peristaltice Aceste reflexe asigură contracţiile peristaltice

• Extrinsec – Extrinsec – inrvaţia simpatică şi parasimpaticăinrvaţia simpatică şi parasimpatică

AcAcţiunea simpaticului şi ţiunea simpaticului şi parasimpaticului asupra motilităţii parasimpaticului asupra motilităţii intestinaleintestinale

I.I. SimpaticSimpatică ă fibrele fibrele adrenergice din adrenergice din componenţa nervilor componenţa nervilor splanhnici inhibă tonusul splanhnici inhibă tonusul şi motilitatea intestinalăşi motilitatea intestinală

II.II. ParasimpaticParasimpatică ă – – este este predominantă, fibrele predominantă, fibrele colinergice n.vag (până la colinergice n.vag (până la colonul proximal) şi colonul proximal) şi n.pelvian (colonul distal) n.pelvian (colonul distal) determină creşterea determină creşterea frecvenţei şi amplitudinii frecvenţei şi amplitudinii contracţiilorcontracţiilor

3.3. Mecanismul umoral Mecanismul umoral este:este:

Stimulator InhibitorStimulator Inhibitor • Gastrina Secretina Gastrina Secretina

• Colicistokinina GlucagonulColicistokinina Glucagonul

• Serotonina Peptidul Y Serotonina Peptidul Y

• Motilina Motilina

• Prostoglandinele Prostoglandinele

• InsulinaInsulina

DefecaţiaDefecaţia – – este un act reflex motor al sfincterului este un act reflex motor al sfincterului intern (m.neted) şi celui extern (m. striat). Reflexul este intern (m.neted) şi celui extern (m. striat). Reflexul este declanşat de creşterea presiunii cauzate de umplere declanşat de creşterea presiunii cauzate de umplere ampulei rectale. Centrul reflexului – Sampulei rectale. Centrul reflexului – S22–S–S4 4 ; calea ; calea eferentă parasimpatică măreşte peristaltizmul şi eferentă parasimpatică măreşte peristaltizmul şi relaxează sfincterul intern, sfincterul extern fiind relaxează sfincterul intern, sfincterul extern fiind controlat voluntarcontrolat voluntar

Flora microbiană intestinalăFlora microbiană intestinală• În colonul proximal predomină flora aerobă În colonul proximal predomină flora aerobă

(fermentează difinitiv glucidele)(fermentează difinitiv glucidele)• În colonul distal se găseşte flora anaerobă (putrefacţia În colonul distal se găseşte flora anaerobă (putrefacţia

proteinelor nedigerate proteinelor nedigerate → indol, scatol, amoniac)

Funcţiile neenzimatice ale microflorei:Funcţiile neenzimatice ale microflorei:1.1. Sinteza şi absorbţia vit hidrosolubile BSinteza şi absorbţia vit hidrosolubile B11; B; B22; B; B1212; H; şi ; H; şi

liposolubile - vit K liposolubile - vit K 2.2. Formarea stercobilinei din bilirubinăFormarea stercobilinei din bilirubină3.3. Deconjugarea acizilor biliari cu eliminarea ac. dezoxi- şi Deconjugarea acizilor biliari cu eliminarea ac. dezoxi- şi

litocoliclitocolic4.4. Reabsorbţia acidului colic în circuitul hepato-Reabsorbţia acidului colic în circuitul hepato-

enterohepaticenterohepatic5.5. Stimularea sintezei de imunoglobină A şi M în celulele Stimularea sintezei de imunoglobină A şi M în celulele

limfoide a peretelui intestinallimfoide a peretelui intestinal6.6. Asigură integritatea şi morfologia normală a epiteliului Asigură integritatea şi morfologia normală a epiteliului

colonuluicolonului

Absorbţia în tubul digestivAbsorbţia în tubul digestiv

• Absorbţia este penetrarea în sistemul Absorbţia este penetrarea în sistemul sangvin şi limfatic a substanţelor nutritive sangvin şi limfatic a substanţelor nutritive simplesimple

Mecanismele de absorbţie: Mecanismele de absorbţie:

1.1. Difuzia şi filtrarea Difuzia şi filtrarea – transportul – transportul substanţelor are loc conform gradiantului substanţelor are loc conform gradiantului de concentraţie, electrolitic şi de presiunede concentraţie, electrolitic şi de presiune

2.2. Difuzia facilitatăDifuzia facilitată – transportul are loc prin – transportul are loc prin intermediul transportatorilorintermediul transportatorilor

3.3. Transportul activ Transportul activ – cu consum de energie şi – cu consum de energie şi oxigen, contra gradientului de concentraţieoxigen, contra gradientului de concentraţie

Absorbţia proteinelorAbsorbţia proteinelor• Are loc la nivelul intestinului subţire prin Are loc la nivelul intestinului subţire prin

membrana celulelor epitelialemembrana celulelor epiteliale

• Se absorb sub formă de di-, tripeptide şi Se absorb sub formă de di-, tripeptide şi aminoacizi liberi aminoacizi liberi

• Este proces activ cu solicitare de energie, Este proces activ cu solicitare de energie, dependent de Nadependent de Na+ + (Na(Na++ se deplasează conform se deplasează conform gradientului electrochimic şi atrage aminoacizii)gradientului electrochimic şi atrage aminoacizii)

• Absorbţia AA prin difuzie e limitată, se efectuiază Absorbţia AA prin difuzie e limitată, se efectuiază cu ajutorul unor proteine transportatoare cu ajutorul unor proteine transportatoare

• Se cunosc 5 tipuri de proteine transportatoare Se cunosc 5 tipuri de proteine transportatoare pentru aninoacizi şi peptidepentru aninoacizi şi peptide

Mecanismul: co-transportul NaMecanismul: co-transportul Na++ dependentdependent

Absorbţia lipidelorAbsorbţia lipidelor

→ → monogliceridemonogliceride• TriglicerideTrigliceride: + : + acid biliar,acid biliar, colesterol colesterol → →

micelii micelii → → acid grasacid gras• MiceliiMicelii → → difuzie simplă difuzie simplă → → enterocitele intestinaleenterocitele intestinale• Din enterocit, acizii graşi (≤12 atomi C) Din enterocit, acizii graşi (≤12 atomi C) → sângele portal→ sângele portal• Resinteza în enterocit a Resinteza în enterocit a trigliceridelortrigliceridelor din monogliceride din monogliceride

şi acizii graşi ( mai mult de 12 atomi C)şi acizii graşi ( mai mult de 12 atomi C)• Formarea Formarea chilomicronilor:chilomicronilor: globule de trigliceride nou globule de trigliceride nou

sintetizate, colesterol şi betalipoproteină (sintetizate, colesterol şi betalipoproteină (toate sintetizate toate sintetizate în reticulul endoplasmatic al enterocitului)în reticulul endoplasmatic al enterocitului)

• Excreţia prin pinocitoză a Excreţia prin pinocitoză a chilomicronilor chilomicronilor din enterocit în din enterocit în spaţiul extracelular, apoi spaţiul extracelular, apoi limfă limfă

Absorbţia glucidelorAbsorbţia glucidelor

Glucidele se absorb sub formă de Glucidele se absorb sub formă de monozaharide:monozaharide:

• GlucozaGlucoza se absoarebe prin mecanism activ se absoarebe prin mecanism activ secundar consumator de energie, dependent secundar consumator de energie, dependent de Nade Na+ + , , co-transport Naco-transport Na++-glucoză-glucoză

• GalactozaGalactoza – la fel ca glucoza – la fel ca glucoza

• FructozaFructoza – proteine “carrier”, independent de – proteine “carrier”, independent de NaNa++ , , difuziune facilitatădifuziune facilitată

• PentozelePentozele (riboza, dezoxiriboza)(riboza, dezoxiriboza) – sunt – sunt absorbite prin difuziune simplăabsorbite prin difuziune simplă

Absorbţia vitaminelorAbsorbţia vitaminelor1.1. Vitaminele hidrosolubile: Vitaminele hidrosolubile: BB11 B B22 B B66 PP, H, PP, H,

C, ac. pantotenic, ac. folic C, ac. pantotenic, ac. folic • Se absorb prin pinocitoză, co-transport NaSe absorb prin pinocitoză, co-transport Na++ - -

dependentdependent

• Preponderent în partea de sus a intestinului Preponderent în partea de sus a intestinului subţiresubţire

• Excepţie – Excepţie – Vit. BVit. B1212 se absoarbe în stomac, prin se absoarbe în stomac, prin mecanism activ în prezenţa factorului Kastlmecanism activ în prezenţa factorului Kastl

2.2. Vitaminele liposolubile: Vitaminele liposolubile: A, D, E, KA, D, E, K• Se absorb în prezenţa bilei şi lipidelorSe absorb în prezenţa bilei şi lipidelor

• Prin mecanism – macrotransport activPrin mecanism – macrotransport activ

• ExcepţiaExcepţia – Vit. A se absoarbe în lipsa bilei – Vit. A se absoarbe în lipsa bilei

Absorbţia apei şi electroliţilorAbsorbţia apei şi electroliţilor• ApaApa difuzează în ambele direcţii prin mucoasa difuzează în ambele direcţii prin mucoasa

intestinului subţire şi gros în funcţie de intestinului subţire şi gros în funcţie de gradientul osmotic. 80% din apă - în intestinul gradientul osmotic. 80% din apă - în intestinul subţire.subţire.

• Electroliţii:Electroliţii:

• NaNa++ -difuzie simplă, co-transport cu aminoacizi -difuzie simplă, co-transport cu aminoacizi şi glucoză. şi glucoză.

• KK++ - difuzie simplă- difuzie simplă

• ClCl-- - difuzie simplă, în ileonul distal şi intestinul - difuzie simplă, în ileonul distal şi intestinul gros prin aniport cu bicarbonaţiigros prin aniport cu bicarbonaţii

• CaCa+2+2 – transport activ – transport activ (la cerinţele organismului)(la cerinţele organismului) şi difuzie simplă şi difuzie simplă