REFERAT:

Etalarea şi promovarea mărfurilor în

spaţiul de vânzare

STUDENT:

2008-2009

CUPRINS

CAP.I.Etalarea mărfurilor-consideraţii generale...........................................3

CAP.II. Reguli generale de etalare a mărfurilor în spaţiul de vânzare..........6

2.1 Tehnici de promovare a mărfurilor în interiorul magazinului.............8

2.2 Etalarea mărfurilor în vitrine............................................................10

2.3 Etalarea mărfurilor în magazine.......................................................12

CAP.III. Exemple şi sugestii de etalare a diferitelor tipuri de mărfuri........13

Bibliografie.................................................................................................17

2

CAP.I. Etalarea marfurilor

În selectarea şi dezvoltarea modurilor de etalare a mărfurilor, designerul va lua în considerare impactul fizic şi psihologic asupra atragerii clienţilor.

Modul fizic se referă la felul în care sunt asamblate spaţiile, echipamentele şi dependinţele vizând confortul, atât al consumatorului, cât şi al vânzătorului.

Mediul psihologic al magazinului reprezintă imaginea mentală pe caremagazinul o produce în mintea cumpărătorului.

Eficienţa şi unicitatea unui magazin rezidă în abilitatea de a crea, planificaşi contracta atât caracteristicile fizice, cât şi pe cele psihologice ale magazinului,destinate unui anumit consumator “ţintă”.

Etalarea mărfurilor trebuie să ducă la realizarea obiectivelor: să intereseze,să placă şi să-i motiveze pe cumpărători în achiziţionarea produselor dorite.Etalarea efectivă urmează principiile armoniei echilibrului, proporţiei dominantelor şi contrastului.

Dispoziţia consumatorului va fi influenţată prin crearea unei atmosfere care să influenţeze pozitiv comportamentul de cumpărare. O asemenea atmosferă implică cele cinci simţuri: văz, auz, miros, tactil şi gustul.

Atracţia vizuală. Simţul vederii furnizează oamenilor mai multăinformaţie decât oricare alt simţ şi, deci, trebuie considerat cel mai importantmijloc de atragere. Mărimea, forma şi culoarea mărfurilor sunt trei stimuli vizuali folosiţi pentru a spori atenţia consumatorului.

Armonia este “acordul vizual”, contrastul este “diversitatea vizuală” şidezacordul este “conflictul vizual”; pot apărea în multe părţi ale oricărei expuneri,aşezări sau aranjament fizic. În orice situaţie dată, fie armonia, fie contrastul, fie dezacordul pot constitui un mod de a crea o atmosferă de cumpărare atractivă;relaţiile vizuale armonioase sunt în general asociate cu magazine de o configuraţie mai liniştită şi somptuoasă, în timp ce relaţiile vizuale contrastante şi discordante promovează o atmosferă emoţionantă, veselă sau informaţională.

Formele creează anumite emoţii cumpărătorilor. În planificarea amenajării magazinului şi proiectarea expunerilor trebuie să se ţină cont că linia verticală de o calitate “rigidă, severă, masculină” * exprimă tărie şi stabilitate, dă privitorului o mişcare a ochiului sus-jos, tinde să înalţe suprafaţa, dă iluzia de spaţiu sporit în acea direcţie.

3

Similar, liniile orizontale promovează o senzaţie de odihnă, relaxare şi repaus; liniile diagonale sugerează acţiune şi mişcare şi uneori dau iluzia de instabilitate; liniile curbe sugerează o atmosferă feminină şi adaugă mişcare în flux,care direcţionează ochiul spre o altă marfă sau raion. Uneori alăturarea mărfurilor în mod nearmonios poate fi folosită pentru crearea contrastului şi în anumite condiţii a unui punct de atracţie.

Modelele de bază ale etalării sunt: în trepte, evantai, piramidă sau zig-zag.• Modelul în trepte se realizează cu ajutorul piedestalutilor sau altor tipuri

de suporturi; diferitele suprafeţe suport sunt poziţionate una deasupra alteia, producând efecte multiple, asemănător şirurilor de trepte. Suprafeţele suport pot fi circulare, ovale sau pătrate.

• Modelul evantai - Acest interesant model este utilizat adesea pentru aatrage atenţia cumpărătorilor asupra puterii, conformităţii articolelor.Astfel, aşezând vertical, la vedere, o mică şi concentrată grupă de mărfuri, aceasta apare la baza evantaiului. De la bază, desenul se înalţă şi se lărgeşte mult. Rândurile de tricotaje împletite manual ce se văd în vitrinele magazinelor pot reflecta acest model. De asemenea,expunerea de acuarele în magazinele de artă sau rândurile de cutii de ciocolată ce sunt expuse în cofetării pot să fie alte două exempleedificatoare. Aranjamentul de tip evantai poate să fie utilizat în planorizontal sau vertical.

• Modelul piramidă - desenat în trei dimensiuni geometrice, modelulpiramidă este o apariţie plăcută şi trainică. Acesta este folosit pentru expunerea cantitativă a mărfurilor într-un spaţiu relativ redus. Pentru privitori, fiecare dintre cele patru feţe ale piramidei se prezintă ca o faţadă triunghiulară atractivă. Lărgimea de la bază se restrânge urcând spre vârf.

• Modelul zig-zag - Utilizat mai rar decât modelul piramidă, dar nicidecum nefolosit, este şi modelul zig-zag. Acest aranjament împrumută elemente atât de la modelul în trepte cât şi de la cel piramidal.Baza este largă şi plină, iar etalarea devine mai îngustă spre vârf.

Oricum, fiecare nivel din model domină sau este adâncit la nivelul următor. Pe scurt, expunerea mărfurilor dă impresia de zig-zag în lungul căii. Rezultatul expunerii asimetrice este menţinerea cu claritate a echilibrului neformal.

Culoarea este un element esenţial în expunerea mărfurilor: ea atrageatenţia şi scoate în evidenţă produsele; le poate accentua şi însufleţi; le poate releva frumuseţea şi fineţea.Prea multe culori folosite în expunerea mărfurilor pot să provoace confuzii,chiar pot să-i deranjeze pe cumpărători. Unele combinaţii sunt neplăcute, fiind într-un mare dezacord. Din fericire, cele mai multe combinaţii plac ochiului.

4

Selecţionând corect schemele de culoare pentru expunere, aceasta devine o treabă simplă dacă decoratorul se bazează pe trei culori şi dovedeşte armoniaculorilor folosite. De exemplu, culorile complementare concură la realizarea unor expuneri atractive. Aceasta se realizează prin folosirea a două culori care sunt aşezate opus în distribuţia culorilor, de-a lungul unui cerc în ordinea spectrului.Exemplele sunt roşu cu verde, albastru cu portocaliu şi violet cu galben.Efectul contrastului uneori este forţat. Monocromia sau expunereamonocromă reprezintă amestecul de două sau mai multe nuanţe dintr-o culoare.Folosind roz deschis, roşu şi roz închis se pune în valoare prezentarea.La fel putem să facem combinaţii de două sau mai multe nuanţe de galben,verde sau violet. În final avem combinaţiile de culori asemănătoare. Culorileasemănătoare stau una lângă alta pe paleta coloristică. Albastru, turcoaz, verde sunt culori asemănătoare. La fel şi roşu, portocaliu şi galben.Alb şi negru pot fi folosite în combinaţiile de culori, exceptând intenţia de expunere cu alb şi negru, când cele două culori sunt folosite în mod sobru în merchandising-ul vizual, conferind un plus de putere, de expresivitate.

Se constată, deci, că articolele selectate pentru expunere sunt influenţateadesea de alegerea schemelor de culoare. Nu se vor exclude efectele fiziologice şi psihologice ale culorilor asupra consumatorilor şi nici proprietăţile culorilor.

Atracţia sonoră este, de asemenea, o dimensiune a atmosferei spaţiuluicomercial. Sunetele deranjante micşorează atracţia magazinului, în timp cesubiectele plăcute îi pot atrage pe clienţi. Folosirea cu grijă a designului arhitectural, a materialelor de construcţii, echipamentelor şi decorurilor interioare poate înlătura sau cel puţin reduce majoritatea sunetelor deranjante.

Atracţia sonoră se poate realiza într-o varietate de moduri. Sunetul poate fi un informator, un captator al atenţiei şi un stabilizator al dispoziţiei.Muzica îlpoate relaxa pe client, poate promova un spirit de cumpărare sau poate aminti oanumită sărbătoare. Tipul şi volumul muzicii trebuie să fie potrivite publiculuiconsumator.

Atracţia mirosului .Spaţiile comerciale trebuie amenajate astfel încât să nu fie prezente

mirosurile neplăcute. Un ventilator aşezat strategic într-o brutărie sau patiserie,magazin de dulciuri sau delicatese îl atrage pe trecător spre aceste locuri.Vânzătorii de tutun, flori, cosmetice cunosc atracţia exercitată de diversele mirosuri asupra clienţilor. Unele magazine, cum ar fi farmaciile, trebuie să miroasă curat şi antiseptic. Pentru altele, ca de exemplu un anticariat, un miros prăfuit, stătut,îmbunătăţeşte atmosfera de cumpărare.

5

Atracţia atingerii. Deşi, la un moment dat, automatul de vânzare a fost considerat magazinul

viitorului, astăzi se admite doar ca un important vânzător al unor produsestandardizate. Neadmiterea automatelor este pe scară largă rezultatul inabilităţiimaşinii de a furniza atracţia atingerii. Pentru cele mai multe produse, inspecţiapersonală, mânuirea, strângerea, pipăirea, reprezintă o cerinţă, o premisă acumpărării.

Aranjamentele interioare, echipamentele fixe şi modurile de expunere amărfurilor încurajează şi facilitează simţul şi dorinţa consumatorului de a atinge.Şansele de vânzare cresc substanţial când consumatorul mânuieşte produsul. Dar,uneori, expunerile şi echipamentele trebuie proiectate pentru a proteja mărfurile; în aceste situaţii, se vor furniza consumatorilor mostre de produs.

Atracţia gustului. Pentru unii vânzători a oferi produse spre degustare poate fi o condiţie

necesară pentru a vinde. Este cazul alimentelor: brânzeturi, preparate din carne,produse de patiserie, băuturi răcoritoare etc. Acestea trebuie oferite în condiţiioptime de curăţenie.

Atracţia temei. Mulţi comercianţi sunt de părere că o temă de cumpărături ajută la

furnizarea unui focus în planificarea amenajărilor fizice. Atracţia temei mobilizează cele cinci atracţii senzoriale menţionate anterior. Temele obişnuite sunt centrate în jurul sărbătorilor, evenimentelor istorice, problemelor curente (energie, mediu) şi evenimentelor speciale (aniversări).Temele de cumpărare pot fi organizate fie la scara întregului magazin, fie la cea a unui raion.

CAP.II. Reguli generale de etalare a mărfurilor în spaţiul de vânzare

Indiferent dacă sunt produse alimentare sau nealimentare trebuie respectate următoarele principii :

Produsele trebuie să fie dezirabile. Aceasta presupune ca preţul, prezentarea şi condiţionarea produsului să răspundă motivaţiilor pentru care clienţii se adresează magazinului.

Produsele trebuie să fie liber oferite. Scopul de a lupta contra obstacolelor care pot să “ascundă” produsele, de a transfera stocurile de mărfuri în sala de vânzare, la îndemâna şi la vederea clientului.

Produsele trebuie să fie lesnicios accesibile.

6

Etalarea mărfurilor pe rafturi trebuie să asigure senzaţia de abundenţă şi de varietate a ofertei. Mărfurile se rotesc pe rafturi pentru ca ele să fie decoperite de clienţi.

Produsele ieftine se expun printre cele scumpe şi la toate trebuie specificat preţul.

Locul de expunere se găseşte în urma unor încercări repetate prin care se studiază impactul lor asupra clienţilor.

Mărfurile care se vând mai greu se aduc la primele raioane, deoarece clienţii sunt mai atenţi la intrare.

Mărfurile care se vând mai repede se expun lânga uşile de la depozit, dar şi printre cele cu circulaţie lentă.

Produsele se expun grupat. Modul de grupare poate fi diferit. De exemplu, se poate face grupare

după tipul produselor (conserve), procesul tehnologic ( băuturile alcoolice), destinaţie ( bărbaţi, femei, copii).

Etalarea depinde de produse : pe rafturi ( conservele), în vitrine frigorifice (produsele perisabile) etc.

Produsele existente în suprafaţa de vânzare trebuie să prezinte preţul lor.

Amenajarea vitrinelor trebuie să se facă astfel încât :

să pună în valoare articolul ; să formeze dorinţa de cumpărare ; să furnizeze informaţii despre utilizare ; nu se expun multe mărfuri în vitrină ; fiecare produs trebuie să constituie un punct de atracţie ; vitrina trebuie să se schimbe cât mai des ; trebuie menţinută o curăţenie perfectă în vitrină.

Deşi există reguli bine detereminate în ceea ce priveşte etalarea şi aşezarea mărfurilor în interiorul spaţiului de vânzare (în funcţie de rentabilitatea produselor, linear etc.) comercianţii români, mai ales cei care expun mărfurile în magazine mari, gen hipermarket, supermarket optează totuşi pentru etalarea mărfurilor în funcţie de notorietatea mărcilor. Este adevărat că la această decizie contribuie foarte mult şi consumatorul român, care încă îşi dezvoltă capacitatea de a alege un produs şi se lasă încă influenţat în mare parte de publicitate, promoţii etc.

7

Astfel, conform unui studiu la nivel naţional realizat la începutul acestui an de către MEDNET Marketing Research Center privind obiceiurile de cumpărare şi factorii care determină, într-o măsură mai mică sau mai mare, decizia de achiziţie, rezultatele indicând faptul că renumele mărcii este considerat un indicator foarte bun al calităţii (3,70 puncte), produsele cărora li se face multă reclamă sunt preferate (3,31 puncte), iar cea mai bună cale de a afla informaţii despre un produs este să vorbeşti cu vânzătorul (3,15 puncte).

Toţi românii, indiferent de clasa socială din care fac parte, optează pentru branduri foarte cunoscute, în special în cazul produselor de folosinţă îndelungată, pe care se cheltuiesc sume mari de bani. Au fost chestionate în acest scop 1.200 de persoane adulte din mediul urban, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 65 de ani. Acestea au acordat puncte unor afirmaţii, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 înseamna „dezacord total“, iar 5, „acord total“.

2.1. Tehnici de promovare a mărfurilor în interiorul magazinului

Promovarea prin marcă.

Pune pe primul plan reformaţia şi argumentaţia. Ea urmăreşte valorificarea reputaţiei unei întreprinderi sau mărci de renume. La locul de vânzare se va organiza un stand separat cu bună iluminare pentru a scoate în evidenţă produsele respective, mobilier special şi suporţi de prezentare. Obligatoriu va fi prezentată emblema. Se mai amplasează un panou cu text explicativ asupra caracteristicilor produselor.

Promovarea prin ambalaj.

Ambalajul modern nu are doar rol de protecţie ci şi de comunicare între produs şi client. Va informa cât mai complet clientul asupra produsului respectiv. Rolul reformativ va creşte în comparaţie cu publicitatea asupra produsului respectiv. Cu cât este mai estetic cu atât va atrage atenţia şi va favoriza luarea deciziei de cumpărare a clienţilor. Joacă rolul de vânzător mut în autoservire.

8

Promovarea prin etichetare.

Eticheta constituie un element de informare şi de mare randament estetic şi comercial. Se caracterizează prin: forma dreptunghiulară, de obicei, text scurt, concis, inteligent redactat, scris corect şi uşor vizibil, material folosit: carton.

Promovare prin expoziţii de mărfuri în interiorul magazinului.

Expoziţiile sunt manifestări ocazionale ce au drept scop informarea publicului cumpărător asupra progreselor realizate în domeniul bunurilor şi serviciilor. Prezintă mai multe produse dintr-o grupă de mărfuri înrudite. Sunt organizate într-un loc distinct cu mobilier adecvat grupei şi cu un bogat sortiment de articole şi cu material informativ interesant. Organizarea unei expoziţii va ţine cont de: sortimentul produselor, amplasarea de panouri informative, etichetarea fiecărui produs, etalarea se va face sugestiv, delimitarea spaţiului necesar, realizarea unui cadru estetic.

Promovarea prin demonstraţii practice.

Este cea mai eficientă formă de publicitate la locul de vânzare. Se practică mai ales la mărfurile electrocasnice şi electronice. Tot în această categorie se clasează şi acţiunile de promovare a produselor prin încercare – degustări, sampling, o metodă de promovare destul de nouă pe piaţa românească şi foarte des utilizată în marile magazine cu flux mare de clienţi: supermarketuri, hipermarketuri.

9

2.2Etalarea marfurilor in vitrine

Vitrina are ca scop atragerea atenţiei trecătorilor. Ea comunică acestora natura, calitatea şi preţurile mărfurilor oferite de magazin. Este importantă pentru a convinge clientul să intre în magazin prima oară. Alături de promovarea imaginii clădirii, vitrina mai are şi următoarele funcţiuni:

- de a expune mostre reprezentative ale mărfurilor aflate în magazine;

- de a etala linii promoţionale sau sezoniere;

- o combinaţie a celor două funcţiuni de mai sus.

Odată cu apariţia magazinelor cu autoservire rolul vitrinei a fost într-o măsura diminuat. Cele mai multe magazine cu autoservire au renunţat la etalările obişnuite în vitrine şi folosesc întreaga faţadă placată cu geamuri pentru a asigura vizibilitatea întregului magazin.

Pentru a realiza o etalare esenţială se pot combina diverse elemente pentru obţinerea de efecte cât mai plăcute, cum ar fi:

Culoarea - culorile calde “vin” în faţă; culorile reci “se duc” în spate

Decorul - prin modul de prezentare a produselor etalate, are un rol activ. Acest efect specific, obţinut prin diferite combinaţii pe o anumită tematică, creează ambianţa necesară şi dirijează privirea către articolele etalate.

Spaţiul - dispunerea produselor se face utilizându-se diferite forme de linii : linia verticală subliniază forţa şi soliditatea; linia orizontală este sinonimă cu odihna, calmul, mobilitatea; linia oblică antrenează mişcarea, viaţa, mobilitatea; linia frântă  reprezintă simbolul dinamismului, iar linia curbă simbolul eleganţei, rafinamentului, nobleţei.

Lumina -se utilizează, de obicei, iluminatul fluorescent, spoturi luminoase digitale.

Cerinţe urmărite:

- selecţionarea cu grijă  a produselor ce urmează a fi expuse- fiecare produs etalat să conţină un punct de atracţie

10

- etalarea să fie echilibrată, logică, cu mesaj publicitar uşor perceptibil- să formeze un punct de sprijin- etalarea pe grupe de unităţi, pe orizontală a produselor grele sau pe

verticală- produsele cu ambalaje care au aspect publicitar pronuntţat se pot etala

ambalate, produsele cu accesorii se etalează împreună cu acesta- perfecta stare de curăţenie

Modalităţi de realizare tehnică a etalării mărfurilor:

Etalarea-catalog - se caracterizează prin mulţimea articolelor prezentate Etalarea-temă - constă în realizarea unei vitrine plecând de la o idee Etalarea documentară - are ca scop mai buna cunoaştere a produselor Etalarea reprezintă particularităţi deosebite, în funcţie de grupa de mărfuri şi

de nivelurile vitrinelor. Decorul şi elementele publicitare sunt destinate întregii vitrine, având un caracter general.

Etalarea încălţămintei se realizează după următoarele criterii:

în vitrine strict specializate sau generale; pe destinaţii de utilizare - de sezon sau de casă; pe categori de cumpărători  - de sezon sau de casă; pe modele şi culori - pentru informare rapidă asupra sortimentelor

existente - compararea modelelor între ele.

Tematica compoziţională a etalării încălţămintei este axată pe: redarea atmosferei de sezon şi utilizarea elementelor grafice (cuburi).De asemenea este necesară şi utilizarea suporţilor de etalare universali (prisme, cilindri etc.)

Etalarea jucăriilor se realizează sugerând:

Abundenţa  - prin ridicarea expunerii pe verticală : grătare, panouri, gradene

Varietatea - prin gruparea jucăriilor pe meserii şi preocupări;Ex:  - păpuşi cu maşini de cusut, tipare de rochiţe, truse pentru activităţi

practice cu aeromodele, etc.

Elemente de ambianţă şi decor cu teme specifice sezonului sau campaniei publicitare sau scene cu eroi din basme etc.

11

Tematica vitrinelor va cuprinde: poveştiri, filme îndrăgite de copii, scene evocând jocuri de copii, modul de folosire a  unor   jucării, crearea unor scene reale de joacă şi din activităţile copiilor folosind  manechine puse în contextul unor situaţii veridice de viaţă.  

2.3 Etalarea marfurilor in magazine

Interiorul magazinului reprezintă informarea cumpărătorilor într-o atmosferă de destindere, de servire şi încredere, care să contribuie la formarea deciziei de cumpărare.

Etalarea mărfurilor asigură atât o abundenţă de mărfuri, cât şi o varietate cât mai mare a acestora dar şi un flux raţional al circulaţiei mărfurilor şi un flux al circulaţiei clienţilor, pentru a avea contact direct cu toata varietatea marfurilor.

Criterii de etalare:

-mărfurile cu informaţii suplimentare să fie prezentate prin panouri, afişe, etichete,care să evidenţieze caracteristicile şi parametrii mărfurilor;

-pentru mărfurile care necesită o prezentare directă se vor amenaja spaţii speciale pentru demonstraţii ( aparate electrocasnice şi electronice); articolele din cadrul unei grupe de mărfuri se expun împreună (ex: alimentare, electrocasnice, îmbrăcăminte, cosmetice etc.).Se vor respecta regulile de asociere a mărfurilor, de exemplu: confecţiile şi tricotajele se vor expune pe mărimi în cadrul acesta pe modele, iar în cadrul fiecărui model pe nuanţe coloristice. -mărfurile cu circulaţie rapidă vor fi expuse aproape de magazia de mână, dar şi lângă mărfurile cu circulaţie mai lentă, pentru a fi în atenţia clienţilor. -în colţurile magazinului pot fi expuse mărfuri de cerere zilnică. -amplasarea şi expunerea mărfurilor în raport cu vârsta şi sexul potenţialilor cumpărători (articole pentru adulţi – femei şi bărbaţi, articole pentru tineret, articole pentru sugari, etc)

-după modul de viaţă (articole pentru menaj, articole pentru amenajarea locuinţei, grădinii, garajului etc.) -după evenimente şi sărbători (cadouri, jucării).

12

CAP.III. Exemple şi sugestii de etalare a diferitelor tipuri de mărfuri

Conservele -se etalează pe sortimente:

din legume: în saramură, în bulion, în ulei, în oţet;

din fructe: compoturi, creme , gemuri, dulceţuri;

din carne: în suc propriu, mixt etc.;

din peşte: în ulei, în sos tomate, cu legume, în suc propriu.

Conservele sunt expuse pe gondole sau pe rafturi astfel:

pe grupe comerciale de consum;

pe verticală, cu evidenţa sortimentului pe orizontală;

cu indicatoare de grupă; cu etichete; conservele de dimensiuni mici se pot expune în vrac, în navete sau

în coşuri

conservele cu alimente pentru copii se expun în raioane speciale, cu texte de folosire, şi prescripţii dietetice medicale .

Băuturile- se pot expune astfel:

pe verticală cu elementele de decor inspirate din activităţi viticole sau imagini provenind din zona unde este fabricată băutura respectivă;

în rafturi; gondole cu indicatoare; boxpalete etajate cu etichete; europaleţi cu texte evidenţiind provienienţa lor; expoziţii, însoţite de elemente de prezentare ajutătoare: embleme

ale producătorilor, mulaj de struguri şi alte fructe în cazul vinurilor

13

şi lichiorurilor, obiecte de artizanat: mini-butoaie, ploasca, ceramică populară, etc.

Produsele zaharoase - Datorită unei varietăţi de produse prezentate în

ambalaje de mărimi, forme şi culori diferite, expunerea acestora se va face în ambalaj sau în vrac, avându-se în vedere gruparea pe sortimente (produse de caramelaj, drajeuri, jeleuri, caramele, produse de ciocolată), forme, dimensiuni şi culori;

Dulciurile, fiind preferate mai ales de copii, raionul specializat va oferi o ambianţă plăcută, veselă, cu elemente de decor pline de fantezie;

Pentru prezentarea estetică şi atractivă se valorifică decorul artistic al articolelor preambalate în cutii, casete sau a tabletelor de ciocolată;

Realizarea unei etalări artistice se va face prin folosirea unor compoziţii de linii spirale, linii frânte în planuri şi la înălţimi diferite;

Reguli în etalarea dulciurilor:

se amplasează în prim plan produsele de dimensiuni mai mici (bomboane, drajeuri, caramele) expuse în vrac, în borcane, coşuri, cutii decorative, volume transparente realizate din plăci de sticlă sau de material plastic;

un număr de anumite cutii, cum sunt cele de bomboane de ciocolată sau de jeleuri, se expun cu capacul desfăcut (consumatorului trebuie să i se permită să simtă mirosul produselor şi să vadă textura produsului);

produsele preambalate se pot etala şi sub formă de pachete cu cadouri; decorul va fi subordonat tematicii de sezon ( elemente florale,

simboluri din sărbătorile de iarnă, etc. ).

Articolele din sticlă, porţelan şi faianţă- se expun în rafturi şi gondole cu fundalul din geam translucid pentru a permite penetrarea luminii în profunzimea mobilierului, grupate astfel:

-Articole din sticlă comună,

-Articole din sticlă cristal,

-Articole ceramice din porţelan şi faianţă,-Articole de menaj sub formă de servicii şi în piese detaşate;-Articole decorative, se expun dezambalate, cu excepţia celor cu

14

ambalaj publicitar care sunt parţial dezambalate, însoţite de etichete de preţ.Articolele decorative se expun cu mult rafinament, echilibru de culoare şi pe anumite teme.La capetele gondolelor, pe podiumuri, se prezintă articolele de cerere curentă în cantităţi mari cum ar fi: farfuriile, bolurile sau platourile. Se realizează şi expoziţii interioare cu mese aranjate pentru meniuri şi se expun, într-un mod logic, între ansamblul de produse în asociere cu tacâmuri, articole textile specifice: feţe de masă, şerveţele şi vase cu flori, mulaj de fructe, creându-se un cadru scenografic autentic.

Articole cosmetice- se expun în cadrul raionului, printr-o etalare directă, vizibilă pentru cumpărător, cu posibilitatea citirii unor indicaţii de utilizare:

pe tipuri de produse: de igienă,cosmetice, de parfumerie; pe activităţi complexe, referitoare la o anumită parte a corpului:toate

produsele pentru machiaj, toate produsele pentru îngrijirea mâinilor şi a unghiilor;

pe mărci de produse şi fabrici producătoare; Expunerea se realizează în funcţie de modul de prezentare şi ambalare a

produselor, cu o grupare după criterii coloristice sau după asocierea lor în folosire, asigurându-se o etalare pe verticală, pentru a sesiza mai uşor sortimentele. În cadrul raionului se folosesc indicatoare de sortimente cu texte şi simboluri grafice.Pentru expunerea produselor cosmetice cu o gamă sortimentală deosebit de bogată: rujuri, vopsele de păr, lacuri, fixative, se va folosi un mobilier comercial sub formă de panou, asigurîndu-se expunerea întregului sortiment coloristic, uşurând cumpărătorului alegerea. La unele grupe de produse expuse în ambalaje proprii se va evidenţia câte unul sau mai multe exemplare dezambalate, aşezate în parte frontală a mobilierului.

Bijuteriile, gablonţurile şi ceasurile se etalează:

pe verticală în contraste de culori sau în armonie de culori pe suporţi din plastic transparent, din sârmă nichelată sub formă

de console sau grilăSe expun pe “mobilier”din : lemn lustruit, cristal, sau metal nichel, în

combinaţie cu textile colorate intens (mov, verde închis, roşu grena). Mărgelele, colierele, lănţişoarele  se expun pe verticală, în sus – după momentul zilei (seara, zi).

Producţia din chihlimbar, sticlă, pietre semipreţioase vor forma o grupă distinctă şi se vor expune separat în funcţie de mărimi şi degradeuri de culoare.

15

Ceasurile de mână  se etalează în vitrine, de obicei, după mărci, pe modele (cu brăţară sau curea din piele; pentru bărbaţi sau pentru femei, copii) şi dimensiuni.

Ceasurile de masă  se expun în rafturi deschise cu fundalul oglindă, panourile verticale vor fi îmbrăcate în materiale de calitate în culori contrastante cu produsele, iar mobilierul se recomandă cu forme curbe, raion cu plan insular astfel încât produsele să poată fi privite din mai multe unghiuri.

Articolele electrotehnice -se expun pe grupe de unităţi:

Articole  pentru instalaţii electrice Articole de iluminat (aplicele se montează pe panouri speciale,

lampadarele  - pe podiumuri, lustrele de pafon, pe o reţea metalică specială, abajuarurile în rafturi deschise, pe gondole.

Articole electrocasnice Articole  electronice

Produsele se grupează pe verticală şi orizontală, pentru a crea o atmosferă de varietate. În general regula de expunere este după tipul aparatului: DVD, televizor, casetofon, şi nu după marcă. Excepţie: Firma expozantă plăteşte pentru amenajarea unui spaţiu special, în care îşi prezintă toate articolele sau noutăţile apărute în gamă.   Accesoriile şi piesele de schimb corespunzătoare articolelor electronice şi electrocasnice se expun în casete pe rafturi sau separat, în tonete vitrine.

Articolele electrocasnice, cum ar fi maşinile de spălat, frigiderele, aragazurile se expun pe podiumuri, astfel încât cumpărătorul să le poată studia din toate unghiurile. 

 Prezentarea acestor articole trebuie să fie tehnică, cu o grafică publicitară: afişe, panouri cu caracter tehnic,funcţionale, embleme ale fabricilor producătoare şi dotate cu un spaţiu pentru demonstraţiile de funcţionare.

Se realizează expoziţii interioare, în care produsele electrotehnice se etalează sub formă de amfiteatru, cu toate accesoriile lor , sugerând modul lor de folosire.

16

Bibliografie:

1. Adascalitei V., Tehnici comerciale moderne, Editura Uranus, Bucuresti,

2000

2. Catoiu I., Teodorescu N., Comportamentul consumatorului, Editura

Uranus, Bucuresti ,2005

3. Ionaşcu I; Petrescu V; Răducanu I; Proprietăţile estetice - componentă modernă a calităţii mărfurilor, în Elemente de teorie şi strategia calităţii mărfurilor, Bucureşti, 1991.

4. Pamfilie, Rodica, Procopie, Roxana , Design si estetica marfurilor, Editura ASE, Bucuresti, 2002

5. Ristea A.L., Tehnologie comerciala. editia a II-a , Editura Expert,

Bucuresti, 1999

6. http://www.educativ.ro

7. http://www.amfiteatrueconomic.ase.ro

8. http://www.capital.ro

17