eseu instalatii

8/16/2019 Eseu Instalatii

1/12

Cuprins

Instala iile în arhitectură........................................................................3ț

Casele ecologice....................................................................................4

Principii de func ionare..........................................................................6ț

Pun ile termice i etan eitatea aerului.....................................................7ț ș ș

Casele din paia ă i chirpici....................................................................7ț ș

Eco-Arhitectura......................................................................................


2/12

Instala iile în arhitecturăț


3/12

! primă o"ser#a$ie

cu caracter general este aceea

că perfec$ionarea echipăriitehnice s-a desfă%urat paralel cu

progresul general. &in acest

punct de #edere' instala$i ile pot

fi pri#ite ca o e(presie a

gradului general de ci#ili)a$ie a

unei anumite societă$i. Au

e(istat factori determinan i carețau influen at e#olu ia rela ieiț ț ț

arhitectură * echipare tehnică de-a lungul timpului. &e e(emplu' ideea de confort '

no$iunea de pudoare %i decen$ă' sănătate colecti#ă ' ni#elul de)#oltării tehnice. .

! deose"ită importan$ă a a#ut-o în toată această e#olu$ie' modul cum a fost

percepută ideea de confort .

Primul confort pe care %i l-a permis omul a fost cel legat de sen)a$ia de siguran$ă. Primele

adăposturi găsite %i apoi construite' au oferit omului doar acest de)iderat + adapostirea ,.

A#em de-a face cu o primă categorie de confort ' confortul primiti# care define te oș

primă perioadă.

e#oia de căldură' apă %i lumină complică pro"lema construc$iilor. e consideră o a

doua fa)ă' pe care o putem denumi perioada tradi$ională' timpul parcurs de omenire p/nă în sec.

01I 'momentul folosirii pe scară mai largă a focului fi( %i a sticlei pentru geam. A#em de-a face

cu asigurarea unui confort minimal . 2rmea)ă o perioadă fără e#olu$ii spectaculoase' care

durea)ă p/nă la apari$ia curentului electric' denumită perioadă de tran)i$ie. ! putem caracteri)a

prin faptul că acest confort încă minimal' de#ine o pro"lemă de masă' el fiind perceput ca ocondi$ie a e(isten$ei într-o comunitate .! altă perioadă începe cu secolul 00' ea

repre)intă o e#olu$ie constantă' iar anul 5 este considerat un moment de mare

sta"ilitate în e#olu$ia confortului' un moment de #/rf. Este perioada în care se pune

accentul pe di#ersificarea conceptului de confort. Astfel apar )one ale confortului uman'


4/12

mai pu in "ăgate în seamă p/nă atunciț confort #i)ual' confort acustic' confortul oferit

prin satisfacerea dorin$ei de comoditate' cel care î$i oferă economie de efort i timp .ș

8n aceea%i măsură no$iunea de pudoare %i decen$ă' modul cum a fost a"ordată

această pro"lemă în timp' a dus la modificări în cadrul ideii de confort %i' de aici' schim"ări în

modul de g/ndire al spa$iului arhitectural %i al echipării tehnice .Pudoarea a fost foarte diferit

percepută de-a lungul epocilor' în func$ie de educa$ie' de regulile de morală' de o"iceiuri %i de

religie.

Ea a afectat comportamentul în societate' tipul de #estimenta$ie %i implicit )ona ce $ine de

igiena corporală ' aici efectele ei fiind e#idente %i în )ona construc$iilor %i a echipării tehnice .&e

asemenea' atitudinea fa$ă de ideea de sănătate colecti#ă este un factor generator de impulsuri' în

scopul gră"irii e#olu$iei instala$iilor. 9ele#ant este sistemul de alimentare cu apă proaspătă al

9omei antice' sistem ce asigura apa pentru toată lumea' în situa$ii de secetă' tocmai pentrumen$inerea igienei în toate mediile %i e#itarea molimelor .:a Paris' descoperirile din medicină

făcute de Pasteur' au dus la o altă atitudine fa$ă de igiena corporală în general %i fa$ă de

igiena colecti#ă în special .Ele au gră"it construirea sistemului de canali)are %i' mai

t/r)iu' a re$elei de apro#i)ionare cu apă proaspătă .;ară discu ie ni#elulț de)#oltării

tehnice a fost întotdeauna determinant în aceasta rela ie .ț

Casele Ecologice

Concentrarea acti#ita ilor administrati#e i escaladarea pre urilor terenurilor în )onele dinț ș ț

mediile centrale ur"ane a condus la edificarea a tot mai multor clădiri înalte. Apara ia acestui nouț

tip de structură a pus "a)ele unui studiu asiduu asupra solu iilor în #ederea găsirii unor noiț

materiale ecologice' asupra re)isten elor acestora' dar în acelasi timp i a eficienti)ării acestora.ț ș

Punandu- i semnatura pe Protocolul de la at sa- i reducă drastic emisiile de C!? .ț ș

Clădirile @#er)i folosesc numeroase tehnici pentru a elimina impactul lor negati# asupra

mediului %i asupra sănătă$ii oamenilor


5/12

au ferestre eficiente care prin alcătuirea %i po)i$ionarea lor' captea)ă mai multă lumină

naturală %i scad necesarul de iluminare electrică pentru i)olarea pere$ilor %i plan%eelor se utili)ea)ă materiale performante

otiunea de imo"il pasi#Bcasă pasi#ă repre)intă o norma de natură energetică pri#itoare

la un imo"il' dar %i denumirea utili)ată pentru anumite tipuri de caseBimo"ile. Acest imo"il

conferă pe toata durata anului * spre deose"ire de un imo"il construit con#en$ional * o

temperatură am"iantă agrea"ilă fără utili)area con#en$ională a surselor de încăl)ire.

! casă pasi#ă oferă condi$ii de locuire foarte conforta"ile %i sănătoase' at/t iarna c/t %i

#ara. 8ntr-o casă pasi#ă lipse%te cu desă#/r%ire igrasia iar #ara răcoarea din interior este foarte plăcută.

A#and ca principiu de "a)ă principiul utili)arii eficiente a energiei naturale a ra)elor de

soare' no iunea de casă ecologică este repre)entată de două aspecte fundamentaleț

1.casa care func ionează ecologicț


6/12

2. casa construită ecologic

8n condi iile actuale' casele normale au un numar foarte mare de pierderi energetice deț

e(emplu prin acoperis pierderile sunt de 3D' prin pere i ?D' iar prin ferestre D. &atorităț

pierderilor de caldură si a diferen elor de temperatura dintre mediul interior i e(terior' apar )oneț ș

de mucegai sau asa numitele )one de igrasie în prea>ma ferestrelor' pe plan eele de peste sol sauș

în )ona conductelor cu apă.

Construirea casei ecologice astfel definite constă in

-du"larea gradului de i)olare

-îm"unatarirea etan eită ii elementelor mo"ile +u i' ferestre,ș ț ș

-utili)area tuturor surselor de caldură + de #entilatie' de la ra)ele soarelui sau de la alte surse,.

Principii de functionare

1 Reducerea pierderilor de caldură

&iminuarea pierderilor calorice prin #entilare presupune reîmprospatarea cu aer curat iș

este asigurată printr-o #entilare controlată mecanică +1C, în flu( du"lu. Pentru a diminua

pierderile legate de #entilare' Fimo"ilul pasi# tre"uie sa fie în mod o"ligatoriu dotat cu un

reciclor de caldură +tot în sistem de flu( du"lu,.Pierderile de caldură prin transmisie prin an#elopa clădirii sunt foarte reduse datorită

i)olării termice suplimentate' astfel că pierderile calorice prin infiltra iile aerului pot de#eniț

preponderente i pot constitui principala cau)ă de pierdere a căldurii. &in această cau)ă seș

impune reali)area unei etanseita i foarte ridicate ale clădirii' la pere i dar mai ales la u i iț ț ș ș

ferestre.

? Maximizarea acumularii de caldură

9eîncăl)irea în mod pasi# se efectuea)ă prin

- utili)area încăl)irii solare pasi#e prin ferestre i fa ade de sticlă.ș ț

- căldura pierdută de aparatura electrică i locuirea în sine.ș

&atorită necesită ilor scă)ute de energie calorică' un imo"il pasi# ar tre"ui să poatăț


7/12

func iona fară o încăl)ire con#en ională' dar cu un sistem simplu de încăl)ire.ț ț

Avantajele imobilului pasiv:

Conser#area căldurii pe termen lung +în ca)ul utili)ării materialelor de i)olare dura"ile,

ai mult confort datorat unui mediu echili"rat din punctul de #edere al temperaturii iș

umidită iiț

ult mai pu ine pro"leme de umiditateț

! calitate superioară a aerului

Pun ile termice i etan eitatea aeruluiț ș ș :

Pun ile termice pot pro#eni' pe de-o parte' din conceperea gresită a detaliilor' iar pe deț

altă parte printr-o e(ecu ie necorespun)ătoare pe sit. Gocmai de aceea imo"ilul pasi# tre"uie săț

fie conceput i e(ecutat su" stricta supra#eghere a personalului speciali)at. 8nlăturarea pun ilorș ț

termice poate diminua pierderile de caldură i chiar poate e#ita patologiile asociate condensuluiș

pe pere ii reci' datorat umidită ii con inute în aerul interior +deplasate prin capilaritate,.ț ț ț

Puntea termică este acea suprafată' unde intra în contact două materiale ale caror capacită i dețre inere a căldurii sunt diferite' a#/nd loc o pierdere de căldură.ț

:emnul este un e(emplu clasic de material regenera"il i ecologic folosit în construc iaș ț

de case ecologice' acesta fiind preferat fa ă de "eton sau metal' a caror producere consumă multăț

energie. ;iind #iu' lemnul respiră capacitatea de a a"sor"i i restitui ume)eala din aerul am"iantș

generea)ă un climat de locuit sanatos.

asele din paianta si c!irpici

Casele din chirpici sau paian ă par a fi cele mai sănătoase case i' totodată' cele maiț ș

re)istente la cutremur. . tructura de re)isten ă a caselor din chirpici este făcută din furci de lemnț

i împletituri de nuiele' în care se "ate lutul cu paiele'. e tie că lemnul este foarte elastic'ș ș


8/12

locuin a a#/nd o mai mare re)isten ă la cutremure.ț ț 2n alt a#anta> incontesta"il al caselor din

chirpici sau din paina ă îl repre)intă costul scă)ut al acestora.ț

&aca e(cludem ideile preconcepute i preten iile impuse de contemporaneitate'ș ț

de)a#anta>ele unor construc ii de acest fel sunt minoreț

- casele din chirpici sau paian ă nu suportă eta>area i nici modificările ulterioare +cum ar fiț ș

recompartimentarea, * constructia fiind un tot "ine închegat

- daca nu sunt între inute o perioadă mai lunga de timp intră într-un proces de degradare greuț

de controlat.

"co#Ar!itectura

oțiunea de Fclădire * eco își are originea din ultimele decenii ale secolului 00' c/nd

pe plan mondial a apărut necesitatea conser#ării formelor de energie tradi iț onale %i găsirea de noi

surse de energie necon#en$ionale.

Heneficiile construc iilor ecologice sunt #i)i"ile i se o"ser#ă' în primul r/nd' în ca)ul facturilorț ș

la curent' care se reduc considera"il.

Perioadele de recuperare a "anilor in#esti i în folosirea diferitelor materiale i tehniciț ș

ecologice pot fluctua' însa. &e e(emplu' suma in#estită pentru i)olarea termică i iluminareaș

eficientă poate fi recuperată în apro(imati# un an sau doi. ingura pro"lemă ar putea fi costurile

ridicate ale unui sistem de generare al electricită ii cu a>utorul panoț urilor solare foto#oltaice' însa

chiar i aceste sisteme se #or ieftini în #iitor.ș


9/12

$e% &reen 'o%er ( Miami

2n e(emplu în acest sens' îl

repre)inta turnul e Jreen Goer din

iami care arata ca un ș#aițer uriaș' cu

găuri uniforme în @carcasa ce în#elește

clădirea. An#elopa se numește de fapt

e(oschelet și este o structură eficientă care

i)olea)ă clădirea' susține tur"inele și oferă

um"ra pentru o răcire naturală.

Această clădire cu o înăltime de 6

metri' care încorporea)ă at/t spații

re)idențiale' c/t și spații comerciale a costat4 de milioane de dolari.

Gehnologiile ecologice utili)ate în

acest ca) au fost tur"inele eoliene'

panourile foto#oltaice i prepararea apeiș

calde cu a>utorul soarelui. 8n plus' pardoselile au fost din sticla reciclata %i "am"us.

2n alt e(emplu de cladire ecologica esteit) *an+ din $e% ,or+

' a carei construc ie aț

început în anul ?. In#esti ia s-a ridicat la suma de 3 milioane de dolari. Apro(imati#ț

5D din materialele folosite sunt reciclate.

8n acest ca) au fost utili)ate următoarele tehnologii ecologice

-energia este generată în procent de sută la sută de surse eoliene

-clădirea dispune de un "a)in în care este colectată apa de ploaie' care e folosită ulterior

pentru climati)area clădirii %i pentru a iriga spa iile #er)i din >urul eiț

-ferestrele ofera o re$inere ma(ima a căldurii în timpul iernii %i aer rece #ara

-clădirea e#ită emisia unei importante cantită i de dio(id de car"on.ț


10/12

*urj -!alifa din ubai

Cea mai înaltă clădire

din lume + ?m ,' Hur>

uta la reducerea costurilor

de energie ale clădirii.Pe acoperi ul clădirii cu 6 de eta>e au fost instalate 37 de panouri solare fiecare panouș

ocupă o suprafată de ?'7 metri pătra i %i încal)esc apa în doar 7 ore.ț

Panourile solare #or încal)i 4. de litri de apă în fiecare )i acest sistem #a aduce

importante economii de energie.


11/12

it) /all din 0ondra

! altă clădire

repre)entati#ă pentru

arhitectura eco este Cit= Kall

din :ondra +? - ??,'

proiectată de orman ;oster

L Partners.

Clădirea ' a#/nd o înaltime

de 4 m' are o structură

spa iț ala reticulară %i

repre)intă din punct de#edere geometric o sferă

transformată. Clădirea se e(tinde pe eta>e * inclusi# unul su"teran * iar scara' care

repre)intă un element caracteristic al clădirii' este în formă de spirală cu o lungime de 73 m

%i stră"ate cele eta>e supraterane.

Cit= Kall a fost conceput ca un prototip al eficien ei energetice. ! componentăț

semnificati#ă a proiectarii este dată de fa$ada de înaltă performan ă care contri"uie laț

încăl)irea' răcirea %i #entilarea "irourilor. ! anali)ă a eficien ei fa adei arată că aceasta esteț ț

re)ultatul performan$elor indi#iduale a fiecarui panou' caracteri)at printr-un aport %i o

pierdere proprie de căldura. C/ tigul solar este mai mare pentru panourile ce închid clădireaș

spre partea superioară.

Conclu)ii

o iunea de clț ădire-eco a c/știgat tot mai mulți adepți printre speciali tș i iș "eneficiari

datorită a două moti#e de "a)ă

-reducerea su"stanțiala a consumului de energie și a altor resurse naturale

-o"ținerea unui climat plăcut' apropiat de cel natural' opus celui artificial generator de


12/12

alergii' "oli și fo"ii.

Construcția unor astfel de clădiri impune o cooperare perfectă între inginerii care se ocupa

de aspectele structurale' funcționale și de echipamente și' de asemenea' între arhitec i %iț

clienți' ale caror priorităti' ne#oi %i standarde social-culturale sunt diferite.

8ntr-un mileniu în care @mi carea #erde a luat amploare' clădirile eco #or reduceș

consumul ridicat de energie %i poluarea' în scopul scăderii efectului negati# asupra "iosferei.

eseu instalatii

Documents