Dimensiuni ;i perspective etice

George Colang

@ EdituraEIKON

Bucuregti, Sr. Smochinului nr. 8, sector 1,

cod pogtal 0L4606, RomAnia

Difuzare / distribuEie cartet tel/fax:021 348 7474mobil: 0733l3l 145,0728 084 802e-mail : difvare@ edituraeikon.ro

Redacgia: tel: 021 348 L474mobil: 0728 084802,0733 131 145e-mail : contact@edituraeikon.roweb : www.edituraeikon.ro

Editura Eikon este acredirati de Consiliul Nagionalal Cercetlrii $tiingifice din invitimintul Superior (CNCSIS)

Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a RominieiCOLANG, GEORGE

Dimensiuni qi perspective etice asupra barbariei actuale / George Colang;pref de Vasile Morar; st. introd. de Constantin Aslam. - Bucuregti : Eikon, 2018

Congine bibliografiersBN 978-60 6-7 I L-9t7 -2

I. Morar, Vasile (pref.)

II. Aslam, Constantin (pref,)

t7

Tehnoredactor: Mihiigi Sroe

Editor: Valentin Ajder

asupra barbariei actuale

Prefagl.de Vasile Morar

Studiu introductiv de Constantin Aslam

Kol[Bucuregti, 2018

GEORGE COLANG

Thomson, Iain D., Hei.degger on Ontotehnology: Technology and thePolitics of Education, Cembfidse University Press, New York,2005

Thom, Frangoise, Lirnba de lemn,Flumaniras, Bucuresti, 2005Yeblen, Thorstein, Teoria clasei de lux, Editara Publica, Bucuresri,

2009Vattimo, Gianni, S ocietatea transparentd, Editura Pontica, Constanga,

r995Vattimo, Gianni, D in c o I o d e s u b i e c t, P ontica, C onst anta, 19 9 4Ylastos, Gregory, Socrate: Ironie ;i flozof.e morald, Humanitas,

Bucuresti,2002\XZalzer, Michael, D espre to lerare, Istiturul European, Iagi, 2002Vasserstein,Bernard, Barbarism and Ciuilization. A History ofEurope

in Our Time, Oxford University Press, 2007

CUPRINS

PrefaEi .........5

Studiu introductiv .........9

Argument. ................... 15

I. Semnificatiile etice gi antropologice ale barbariei ........25l. Barbarie 9i civiliza;ie .....................26

1. l. Conginutul conceptului ;i ramificatiile sale monle ...........27

1.2. Diferenta de statut.....

1.3. Creionarea barbarului ...............33

l.4.De Ia silbatic la barbar....... .........38

2.Yaloare morali 9i ideologie. ..........43

2.1. Valori morale gi profit......... ........44

2.2.Ideologia ca Marketing..................... .................49

2.3. Tirania logicii.................... ...........51

2.4. Plismuirile ideologiilor politice si e conomice .....................54

3. Interpretiri in registru etic ale barbariei acruale ................ 5 8

3.1. Lipsa reperelor morale.......... .............................59

3.2. Spectacol mora1.......... ..................62

3.3. Fuga de impersonal .....................64

3.4. Retorica metamorfozati in maieutici...................................66

3.5. Ironia post-modernismului ............... ...............73

II. Dimensiunile gi implicaEiile morale ale barbariei .......77]. Barbarismul limbii ........................78

1.1. Limbajul dominat de eufemisme............................................81

1.2. Limbajul abstract-tehnic................. ..................S3

Veischedel,'Wilhelm, PsBucuresti, 1999

Wilson, HI., CapitalismLegitimacy and theBoston; Koln,2002

'Wieseltier, Leon, irnp o triu a identit,ilii, Polirom, Iasi, 1997S7ieviorka, Michel, La u io le n c e, Editions B allard, P aris, 200 4Wieviorka, Michel, Sp ayi.u I ras is m u lui, Humaniras, Bucur estr, 19 9 4'Wiliams, Bernarnd, Moralitatea: o introducere in etici,Editura Puncr,

Bucuregti,2002Zrf6n, Carlos Ptriz, Urnbra l/,4ntului,Editura Polirom, Iasi, 2005Zizeh Slavoj, Vio le n c e, Picador, New-York, 200 8

Zimbrrdo, Philip, The Lucifer Efect. Understanding How Good People

Turn Bad, Random House, NewYork, 2007

scara din dos a flozofei, Humanitas,

afier Postrnodernisrn : Neo-conseruatism,

Theory of Publlc Capital, Brill, Leiden;

t92 193

2. l. Barbarul civilizat.....,... ...90

3.1. Divergenge 9i coliziuni ale intereselor 101

3.2. Consumatorul de profesie.............. ................103

3.3. Eticul ca pecuniar..

III. Chipurile barbariei ...............1091. Barbaria politici ..-...:.............. ...... I I I

I .1 Seducgia politici Ll21.2. Puncul de fugi al intereselor ...1 15

1.3. Butaforiamorali ....................... I I 6

I .4. Flecireala ca discurs .................. t 18

1.5. Voingi de putere ca tiranie.............. tt91.6. Formi fhri fond .......... ..........122

Z.Barbafiaeconomici. ....................124

2.1. Diferenga ca scop in sine ..........126

2.2. Omul ca mijloc....... 130

2.3. Rentabilizarea umanului ...133

2.4. P r agmatismul moral 137

3.2. Axiomatizarea fiintei umane.. r5l

L94

1i,: :,.

GEORGE COLANG

barbar de la moarte. ultima cemirudine trebuie astfel si fie scoasi detot din joc, iar omul si fie cu adevirat dincolo de spatiu gi timp. subpretextul unor imbunitigiri ale viegii cotidiene

" b"rb"i,rl,ri, cerceri.to-

rii dominagi de excesul unei aoinye de putere fac tot posibilul sr rezolvem are I e mis ter rn e tafzi c.

Au inceput cu lirnbaiul,transformandu-l in lirnbaj secde programa-re. Mai departe, au rrecur la sornatic. Astfel, omul ii toatd iastichateasa ontologicd a fost transformat intr-un rnamut ontic, un prod.us d.epia\d. Devenirea nietzscheani. este in sfhrsit scoasi la inainiare, chiarin forma ei bombasticd, iar omul este intr-unfnal un proiect ce line d,eu to p i a t ra n sf.g urdr i i.

Na era barbarul altul? Nu era str,iinul? Nu aenea din lurni apuse?latl' ch lurnea actuali se chinuie ca omul si fie prin excelen,td aliul, sd,

se depd,;eascd' subit, sh,fie ln acord cu apetenga pentru vitezi., sd nu stea

1te loc, si nu fie furat de suavul fundamentelor-moral., ci sr fie aruncatintr-o balti de mulpirne,e de unde cu greu si mai poati iesi afari. infinal, am ajuns si restructurim natura trmani, si. o re-stilizim, si-i dimnuante ce ne depigesc iubita condi;ie umani, iar acum ne mirim citotul se intoarce ca un bumerang impotriva noastri.

Dacd. omul este o rna;ind a intereselor, dacd barbarul este ciuilizatulactual, atunci pentru acestea si nu numai, oom deschide cartea defaTd.Si nu uitim, ualorile rnorale au apus intr-o lume dominatd de exces, iarrepausul nu este dec,lt un prilej de a o lua de la cap,it. Nu mai existi.ri'suflu, pentru ci nu mai avem suflet, avem ,,structuri psihosomatice",avem

"parteneriate" de dus, avem aga de multe de fbcut incat timpul nune mai lasi si respirdm- Nici nu mai existd aer, e doar benzind.

e,,Prin_simplul fapt ci face parre dintr-o mulgime, omul coboari, prin urmare,mai multe trepre pe scara civilizatiei. Izolat, poate ci era un om cultivat, pe cindin mulgime este un instinctiv, asadar un barbar. El are spontaneitatea, uiol.rr;",ferocitatea si, de asemenea, entuziasmele qi eroismele fiintelor primitive. Se apropied.

"..rt.a_.i prin usurinta cu care se lasi impresionat de.rruirrt., de imagini, precum

si condus la acre care lezeazi,interesele sale cele mai evidente. Individul in ,t.." d.mulEime este un griunte de nisip in mijlocul altor griunte de nisip, pe car€ vintul lespulberr dup5. capriciul siu." Gustave LeBon, psihologia maselor,Edltura $tiindfici,Bucuresti, L991, pp. 20-2L.

24 25

I. SEMNIFICATIILE ETICE $IANTROPOLO GICE ALE BARBARIEI

Prima parte a cirgii este rczervat| herrneneuticii conceprului de

barbarie. Evident, fard, a face apel la ciui.li.zayie,Lo barbaria nu poate f.inpeleas,i. De unde se extrage intreaga dialectici a capitolului de faEi.

Vom incerca asdel si arltim ci in;elesurile barbariei pot rnuta, foarteutor, perspe criya ciuilizirii intr-un pat al lui Procust. Mai precis, cu cAt

vom sipa mai adAnc si vedem ingelesurile hermeneudce ale barbariei,cu atet ne vom afunda in hdgi;urile morale ale civilizaEiei.

Astfel, vom descoperi cE barbarul nu este de temut, nu vine nicidin ingelesuri striine, ci este captiv al unor specializ,iri ce tin si-l de-

fbimeze cu scopul de a cregte stima civilizatului, deci de a pdstra intactediferenyele aheritdyii. Sigur ci barbariall nu este angelici, dar nici de-

monici.. Miza tocmai aici este, si incercim si privim barbaria dincolode interpretirile acumulate de istorie, si trecem in spagiul polernicii

.lilosofce 9i si extragem toat€ nuanyele care ne aratd ci ornul actual nucste in srneunproiect corn?let.

Miza moralil, cltintesenTa, este legati de faptul c5, barbaria poate siastearn,i avarigia civilizatului intr-un spagiu al moralei. Daci plecim de

tffr.*I1_ggbsi din istorie, c,i ciuilizarea ate dreapti, iar barbariar0,,Id.." de civilizaEie a fost dezvoltati de citre gAnditorii francezi ai secolului

XVIII ca fiind opusi conceptului de ,,barbarism". Societitile civilizate erau diferitef'agi de societatea primitivi deoarece erau stabile, urbane ;i literare. A fi civilizatcra un lucru bun, pe cAnd a fi necivilizat era un lucru r!.u.' Samuel P. Huntington,Ciocnirea ciuilizayiilor;i refacerea ordinii mondiale, Antet, Bucuresti, 1997, p.56-

llBarbarismul, ne arati Collingwood, inseamni a aeiona intr-un anume modirnitatiu, deci a te purta ca un barbar. Ei bine, ce ar insemna atunci a te purta ca unlrarbar? Vezi G. Collingwood, The New Leuiathan or Man, Society, Ciuilizatian andIJarbarism, Oxford University Press, London, L947, p.542.

GEORGE COLANG

sndrnb,i, atunci maniheisrnul acestasuperficiar nu ne pune intr-w unghial moralei, ci ne indepirceazi, si mai muh de *r rir^ rrrryu)')n*lr,moral.l2

Deci, se impune si descoperim omul gidincolo d.e po/eialasa con_turati de istorie, si. incerci.m si ajungem la origini, J ft;; * orolbermeneutic, de ce nufeno*rooligir,"d.oar penffu a ajunge Ia marileintreb,iri,lafundamentelefinpei ul*orr.No d. Ao, al, .?* prorro-care consti in faptul de a reda firosofiei mersur ei, nobrepead. n i'r..r.nsi inEelegem rnorauurile omului dincolo de interpretnri dej" intrare inuzul cotidian al speciali zirilor.

1. Barbarie ;i ciuilizayie

- in aceasti primi parre o si. avem in vedere modul in care barbaria

se impletegte ct ciuilizayia. Mai precis, o sr incercim si vedem inEere-surile conceptului, dupi care o

^ri tr...- intr-un spaTiu antroporogic

penffu a semnalafdmdntdrile rnorale. Esre foarce imporranr ,l ingi.-gem ci barbaria nu esre asociati ca nirnicur, iar ciuiri)7ia.,, .o, c€ estep,rodigios. ca argumentul si fie valabil, trebuie sipornim de ra ideea cibarbaria are un atribut axiologic, areun continut , nu este strd,ind de totce inseamni culturi, mers cultural, ori accenr civilizator.

cind avem in vedere aspectere cornprernentare are rduruz, suntem

Sntaqi si asociem, aproape si. aducem in acelagi pl an cu barbaria, ideea

le i -nfern\3

Si nu e tr."pi.r*t gregit, mai ales .i i,rlm in calcur acurnu-l,irile istorice cu privire l"

"..rt cincept.Aici, vom avea insi. in ved.ere operspectivi mai mult hermeneudcr. Astfel, vom incerca si prtrundemtn ad,incurile conceptalai,si-i fixim gradagiile, dar mai l.rln-if,rrr.*

12 Barbaria' o arati' istoria, spune Andrei cornea, i9i va fi gisit locur mereu pesre;zilganxile moralirigii normale gubrezite de puritanismul integrist". vezi AndreiCornea, Cind Socrate nu are dreptate,Humaniias, Bucuregd, ZOiS, p.tZ+.r3Despre infern ul barbar gi barbarizarealanivel de percepgie a infernului a se vedeaGeorge Minoi'Istoria infernurilor,Humanitas, Bucuresti, 199g, pp. IIZ_134.

26

Dimensiuni si perspectiue etice asupra barbariei actuale

in acord cujudeciTile sensibilitdTii morale. Ca totul si fie cAt mai limpe-de, o si lncepem cu etimologia desprinsi din literatura de specialitate,dupi care o si ne lisim condugi de ualulfenornenologic al termenului.

Practic, nu putem si vorbim de ciuilizayie daci, nu luim in calculbarbaria. Disocierea este ftcuti doar la niuel discursiz, insi la nivel de

esengi morali, barbari.a;i ciuilizayia nebuie priuite in cuplu, cbiar pindla contopire, de unde rezult| gi ideea ci, barbari.a este defapt rafnatd,deci ciuilizayia este o barbarie sofsticatd.la

1.1. Conginutul conceptului gi ramificagiile sale morale

in primul firnd, barbaria nt este in sine pndp,i.stioasi, nu trebuieingeleasl fix pornind de la implicatiie sale pei.oratiue, ci de la felul incare a fost inteleasi. la origini. Pentru greci,r5 era o modalitate mai multde separare,ls de gestionare a tributului pe care-l pliteaa cuburii din

l4,,Int.r.rol p. care civilizatul il poarti popoarelor zise inapoiate este din cele maisuspecte. Inapt si se suporte in continuare, el se descarci asupra lor de surplusulrelelor care-l coplegesc, le sileste si guste din mizeriile sale, le someazi si infrunte undestin ciruia nu-i mai poate face fagi singur. Tot examinind sansa de a nu fi ,,evoluat",cl are faEl" de aceste popoare resentimentele unui aventurier infrint si dezaxat. Cu ce

drept rimin la o parte, in afara procesului de degradare pe care el il induri. de atAta

vreme si ciruia nu izbuteste si i se sustragi.? Civilizagia, operi.;i nebunie a sa, ii apare

ca o pedeapsi pe care singur 9i-a aplicat-o si pe care vrea si le-o aplice gi celor care

iru scipat de ea pAni acum." Emil Cioran, C,iderea ,n timp, Humanitas, Bucuresti,2008, p. 30.

l5D..pt impletirea invigimintele barbare cu cele grecesri: ,,$i daci te vei indreptac5,tre platonicieni ( dar pe putini ii num5.r care si o faci), te vei delecta la Porphyrioscu bogigia lucrurilor si cu variata lui credingi; la Iamblichos vei cinsti filosofia tainiciiii misterele barbarilor; [...] Ce-ar fi fost daci ag fi tratat doar filosofia celor cu scriere

latineasci, adici a lui Albertus, a lui Thoma, a lui Scotus, a lui Aegidius, a lui Franciscgi a lui Henric, lesindu-i la o parte pe filosofii grecilor;i ai arabilor? imi pon aceasrilntrebare cici intreaga intelepciune a circulat de la barbari la greci gi de la greci la noi".Vezi G. Pico Della Mirandola, Ralionamente sau 900 de teze; Despre Dernnitateaornului, Editura $tiinEifici, Bucuresti, 199 1, pp. 139 -140.

t6A se vedea Edith Hall, Inuenting tbe barbarian. Greek SelfDefnition througb

'l'ragedy, Clarendon Press - Oxford, NewYork, 1989, passim.

GEORGE COLANG

care f;'ceau parte. in acest mod, rot ce nu inttain sfera ceti,tii grece;ti era,intr-un fel, demn de condarnnat, ntr se ridicala niielu/pr.t.rrfiilor elene.

in acesti termeni, tot ce venea dln afar;avea un aer ciudat, straniu,nu era cornun, deci era strdin,tT yenea de dincolo de ingelesurile uzualeale uieyii cotidiene grecegi. intr-n' fel, era o modalitaie de gestionarea statutului priuilegiat pe care gi-l arborau din cand in canigrecii. $ic.um orice privilegiuls este demn de intretinut, de yinut in braie, attncisi mitul acesta al ciuilizatului trebuia si rimani ferm in picio,are, cumaltfel s,i creezi dlferenye intre pdturi sociale dac,i nu asa?

Etimologic, in spatiul elen, barbaria insemna ,aiureli,i chiar ,,ni_micuri". ,,Barbaros" (de unde cuvantul romd.nesc barbar) erafolositpenffu popoarele neaorbitoare de limba greacd. Apoi, printr-o lirgirede sens, ayea si

:apere conoratia d, ,ruii*r, dar gi de'salbAt;cie. prinurmare, barbarul era prin excelengi artul.te in schimb, accepyiunea la-

. l7,,urrrri.r.9t.-dacd.

si acum vorbesc in limitele verosimilului: afirm ci neamul gre cesci;i este siesi rudi si apargine aceleasi familii; dar ci el este striin ;i de alt neam-fati debarbar. ['..] vom afirma ci grecii care se lupti cu barbarii gi biarii care se lupti cugrecii <<se rizboiesc>> gi ci ei sunt dugmani prin firea lucrurilor; iar aceasti wajbitrebuie numiti <<rizboi>>. insi. atunci cand grecii \i fac ceva unii artora, vom spune ciei igi sunt prieteni prin fire, dar ci Grecia este in acer caz bolnavi gi dezbinati, iar acea

. t8.o-"rl. r"-.arati copleston, sofistii, cum era Antiphon, mizau pe nediferentiere.

In fond, Antiphon ,,denunti distinctia intre nobili;i oameni simpli, greci si barbari,ca fiind in sine un barbarism." Educatia firnd nrr.l..rr ,"r" .nr. prl" ,i r."p. p.:1cine .de

langurile primitivititii. vezi Frederick copreston, Istoria Filisofer..I/olurnul I: Grecia ;i Roma, Edirura All, Bucuresti, Z0Og, pp. g6-g7.

lg,,Existiperioade in istorie cand, sub infuenga unor seisme colecdve, interactiunile

sociale devin mai frecvente si mai active. Indivizii se cauti si se aduni, si astfel ia nastereo stare de efervescenti generali, caracteristici epocilor revolugionare sau crearoare.o! aceasti supra-activirare are drept efect stimuiarea generali" a forgelor individuale.Se triieste mai intens si altfel decat in timpurile no.-"I.. schimbirile nu sunr numaide nuanti sau de grad; omul devine altul. pasiunile au o asemenea intensitate incatnu mai pot fi satisfbcute decit prin acte violente ;i fhri de misuri: acre de eroismsupraomen€sc sau de barbarie singeroasi. Astfel s-ar explica, de prlda, cruciadele siatitea alte scene, sublime sau silbatice, din Revolugia fraicezi,,.S,rb i.rfo.rrt".xalririigenerale, burghezii cei mai mediocri si inofensivi .. ,r*rfor-e t-.- ,1" .aut."Emile Durkheim, Forruele elementare ale uieyii religioase,polirom, ragt, 1995,p. r97.

28

*

Dimensiuni;i perspectiue etice asupra barbariei actuale

tini a barbariei avea si fie mai punctuah. Barbarii desemnau ,,forgele

cxterioare de distrugere care strAng in clegte Imperiul Roman."20 Astfel,in esengi, chiar daci privim din perspectiva romani, ori din cea gre-

ceasci, barbarulvafrfost vizut ca fiind prin excelentd. dincolo d,e ziduri,mereu situat la rnarginea2l comunitdTii.

in ".est

fel, barbarul ,,reprezinti o parte antici a mostenirii umane

care a fost atrasi intr-o crescindi polaritate opozitivi cu civlizatia."zzBa chiar mai mult, ca rafnarnentul. Pentru cI tot ce nu era la locullui, era de fapt impotriva mersului, impouiva,direcliei ceti1ii. $i tocmaipenffu ci nu era la,,locul lui", trebuia uni.forrnizat, trecut prin chinuri-le facerii, coruperii, ale p o lisului.z3

in esengl, barbarul avea, pe lingi conotafiile sale negative, gi un soi

de pozitiuitate.Iar aceasta era dati de faptul c5, barbarul putea fi folositdapi. bunul plac al civilizatului. in funcgie de interesele de moment,barbarul permitea, la niuel de imaginar, si fie cdnd sclau, cdnd rnon-

stru; era pragmaticza;i ,,programat" si indeplineasci toarc doleanTele

civilizatului. A9a se face ci, pentru greci, barbarul era prin excelengi

20 Je an-Frango is Mattdi, Barbaria interioard. Eseu despre tmlri,dul rnodem, Paralela

45, Pitegti-Bucuregti, 2005, pp. 89-90.2l,,Exterioritatea poate imbrica un caracter geografic: este infierat atunci striinul,

barbarul, celilalt - din afara granigelor; dar ea poate si ia 9i aspectul vampiruluiinterior; in cazul acesta este mi.celirit nebunul, alcoolicul; evreul, degeneratul

scxual, celilalt - din interiorul sinelui gi al corpului social, de asti dati." Elisabeth

Itoudinesco, D e la Sigmund Freud la Jacques Lacan, Humanitas, Bucure sti, L995, p.

50.22 Atrd..* Sinclair apud.Ellingson, The fuIyth of the Noble Sauage, Universiry of

(lalifornia Press, London, 2001, p. xx.23,,

... oricum ar fi el desemnat, om-animal, naufragiat solitar sau bun silbatic, omulrratural este imaginat ca avAnd o lipsi esengiali in raport cu fiarele. Pe scara Creagiei,

lccstea sunt deasupra lui, prin forgi bruti, simguri, instincte, anatomie, [Platon, inRepublica, stabilind] ci nevoile sunt cele care ii obligi pe oameni si se asocieze uniicr,r altii intr-un polis." C*Alin Avramescu, Filozoful crud. O istorie a canibalismului,I lumanitas, Bucuresti, 2003, p. 101.

2a lrolirnl era inchis barbarilor acegtia fiind priva$ de posibilitatea de a ie;i dincirrapacea de neputinEi in care au fost aruncati. Vezi Hannah Arendt, Fdgdduinppoliticii,Flumanitas, Bucure;ti, 2010, p. 209

GEORGE COLANG

sclavul,25 cel care auea dreptur de a nu auea nici un drept.intr-un fel,dupi cum o arari 9i Isocrate, superioritatea grecirort'f"g" b)rbarlrorconsra in educagia lo1. Cam

"r" ,rrrt terrneniilncare se ,c^idirpolirrmia

barbarului.26 Lipsit de v"loar., dar utir prinexcelenti. slp*Jram pen-tru moment aceasti. idee.

1.2. Diferenga de statur

Totodati, in culturd se preia ideea de d.iferit.Adici, ror ce nu inrrain sfera cognoscibilului, eraimediat uatat ci indfereny,i dar mai ales deP: o treap:i de superiorirate. Prin excelengi, bariaruiuirt nu-i era cuve-nit sS conducd', sd aibd ceua de spus, thlorid ridice ochii din p,im,int.z8

Agadar, din t oatd, complexititea concelttului, reginem ,i. bo)bnrrl ,r,, x

,,Dar la barbari partea femeiasci gi cel ce este sclav au acerasi rang. pricina este cila barbarilu existi fiinge conduci.toare prin naturi, ci ra ei comuniunea se formeazd.intre o sclavi gi un sclav. De aceea poegii spun ,,cuvenit e ca erinii pe barbari sr-istipaneasci] socotind ci totuna sunt prin n"turi.. e barbar ;i .. . ,.1".,r.,, Aristotel,Politica, t25ab.

26 un po.tr. t al barbarurui ficut de viiliam James - empirist, senzualist,materialisr, pesimist, nereligios, fatalist, pluralist, sceptic. pe langi, mai ales dinperspectiva barbariei rafinate, este foarte i-port"nt de gtiut .i ,roil.t." nu ii estestriini' barbarului. v.'rJfilriam Jame s, pragm)tismur, Editurax-p"i, i;;, ;000, p.23.

zT,,Rationalismul clasic ii_identifica pe barbari cu cei care nu stiau nici micar si

articuleze cuvantul (etimologia rui b)rbaros e chiar aceasra: barbar este cel carebelbaie). Acum, in schimb, tocmai pr€supusa belbeiah a striinurui devine limbisacri, plini de promisiuni si d. r.v.lagii rr.c,.rte sub ticere. Daci pentru raEionalismulgrec.adevirat era ceea ce pur€a fi explicat, acum e ad.virat numii ...... r' se poareexplica"' Umberto Eco, Limitere interpretdrii,pontica, consranta, 1996, p.4g.28 Iot*pr.t"rea Hannei Arendt cu privire la animalul social al lui Aristotelarati foarte clar ci barbarii erau socotigi ca fiind in afara conditiei umane. Astfel,,,Aristotel nu a fbcut decat si formuleze opinia obignuiti in ltolis cuprivire la om sili :*"1 politic de viagi, opin_ie potrivit cireia togi cei din afar" polir-ului - sclaviigi barbarii - erau' Aneu logou,ripiiginu de facultaiea vorbirii, firegt., ci de un modde viati in care vorbirea, si numai vorbirea, avea sens si unde preocuparea centralia tuturor cetitenilor era de a vorbi unii cu algii." Hannah Ar.ntt, ciahu urnand,Ide a Design & Print, Clu!2007 , pp. ZB-ZS.

-Dimensi.uni gi perspectiue etice asupra barbariei actuale

trccut prin sitavalorlor oponentului. Daci nu era in acelagi ton, dacinu irvea acelea$ repere, ueleitdpi,putea fi foarte asor combi,tut, judecat,

clrirr mai mult, declasar. in esenEi, cAnd vorbim astfel de barbarie -nvcm in vedere o distincgie foarte clari intre clase.Yom vedea acest

Irrcru mai tirziu la Veblen si a lui teorie asupra claselor de lux.Practic, daci avem in vedere barbarul, nici uorbd, nici g,A.nd si vor-

bin de superioritate, tot ce ginea de barbarie era trasat in sferanirnicni-riei. Astfel, barbaria nu poate fi pusi in acelagi plan cu ciuili.zayia, dar

ctrlme a se va fi gisit mereu in spinarea ei, dacdnu chiar in interiorul ei:

,,Nici un trib silbatic [...] n,, a fost atAt de crud precum au fost gre cii si

troienii descrigi de Homer. in tragedia greaci sunt aplaudate scene de o

cruzime oribili, cum ar fr cea din Elecna a lui Sofocle, unde o mami e

rucisl de proprii sii copii. [...] Riutatea europenilor moderni ii uimeste

pc primitivii care [...], oricAt de barbari ar fi, igi menajeaz| compatri-ogii mai mult decit o fac europenii. Ei privesc cu indreptigire, ca pe

un lucru mult rnai barbar;i rnaiferoce (s.n.), brutalitatea duelurilor."ze

OLcitoatepopoarele, dupi cum reiese din lucrarealui Gilson,30 iqialoc,itn anumit statut, iar restul poporrelor, in funcgie de perspectivi, suntfbarte usor trecute in sfera declasirii., a barbariei.3l Ceea ce nu inseam-rri, evident, ci, popoarele barbare erau lipsite de articulatie, ci nu aveau

un simg al realitigii, cE nuaveauprocedee si exprime gAndurile 9i triirilerulturi.i lor, ci nu ayeau in uldmi instangi un apetit pentru culturi, ori

29 Aur"*.r.r.r, Filozoful crud. O istorie a canibalisrnului, Humanitas, Bucuresti,'2003,p.344.

30 ,,Mai luminat de cAt profesorul siu Aristotel, Alexandru nu-i impirgea pe oameni

in ,,greci" si in ,,barbari', ci in buni 9i rii, gi credea ci are menirea si reconcilieze

intreaga lume, amestecind viegi ;i obiceiuri omene;ti ca intr-un potir al iubirii ;itlatindu-i pe cei buni ca pe semenii sii, iar pe cei rli ca strlini; cici socotea ci oameniibuni sunt adeviragii greci, gi oamenii rii adeviragii barbari." (vezi Etienne Gilson,h'ilozofa in Euul Medir.r, Humanitas, Bucuresti, 1995, p. l5l) Problema barbarieirrrai poate fi indlniti ;i in urm. pp. 21, 7 2, 7 3, L5O, 207, 235, 442, 669, 67 O, 683.

:ll Mi.h.l Foucault, de exemplu, prive;te problema barbariei sub trei aspecte, citmai exhaustiv aEi spune, insi de fiecare dati Eine si-si construiasci. discursul pornind<lc la diferentele intre popoare. Vezi Michel Foucault, Thebuie s,i ap,ir,im societatea,

Ideea Design & Print, Cluj,20O9, pp. 155-172.

31

GEORGE COLANG

c5. erau lipsite ferm de ueleitdpi.le cuhurii.3z Deci, istoria filosofiei, chiara culturii, ne arati ci togi au fost privigi, micar o dati, ca fiind barbari.ori poate lisati in uoia barbariei. $i atunci cum put€m si vorbim debarbarie n.rrr"ii? Cum putem si ne arogim or, ,L.rr inalt si si lui.mdecizii in favoarea umaniti.tii ? $i daci f"..- acesr lucru, cin. ne arrto-rizeazd, in spatiul valorilor fundamentale?

Nu este vorba aici cd. nu ar exista ualori, dacr punem probrema inspapiul relatiuizdrii sau, mai degrabi, al entropiei; ci este o necesitate,chiar se impune, daci avem in vedere aEectele rnorale ale barbariei ac-tuale, sd incercim si vedem cine afost piin excelenT,i. ciuilizat? $i dupicum rezulti., mitul barbariei a fost inztentat de ciuilizat cu scopul dJ aintretine dferenla, ue;nica dtferen,ti. ceea ce poate fi rentabilin zleleactuale, pentru cd' dferitul atrage, deci produce, poanf ualori.zat, renta-bilizat, mercantilizat.

- intr-on fel, dferitulbarbariei atrige,_ capital, cici munca barbaru-lui erain buni parcefuctficatd de pe-piedestalul civilizatului.33 Deci,afr barbar nu inseamni explicit afr, crud, neinzestrat cu aorbire, diferit,sdlbatic, rnonstrlros, rnalefc, necanoscut, neinleles, naiu, rdu, ci priduc-ti,4 adac,itor de capital. ceea ce ne relevi un aspect foarte tentint, maiales cAnd avem in ved ere ornul actua/, port-od.rn. Dar mai multe vomdiscuta in capitolele urmiroare.

32 D.rpr. barbarii din interiorul polisului grecesc, ne vorbesre chiar Iorga: ,,lumeaaceasta interioari are o valoare proprie a ei, [...] nu esre o lume de barbari." Astfel,chiar daci. urmiresc s5. se deprindl cu lustrul elenismului, ei tot isi urmiresc tradigiilesi chiar incearci si le imbine cu ceea ce primesc. Vezi Nicolae rorga, Euoluyia ideii delibertate,Meridiane, Bucuresti, 1987, p. 7 9.

33',Majoritatea popoarelor de p. coastele Africii sunt si.lbatice sau barbare. Eu credci aceasta se datoreste in mare misuri faptului ci regiuni aproape de nelocuit se afiintre regiuni care por fi locuite. Iscusinta le lipsegte; ei nu cunosc mestesuguri; audin_belgug metale preEioase pe care le capilti, de-a gata de la naruri. 'roate popoarelecivilizate pot deci si. faci cu ele un comerg avanrajos: pot si le faci si apreiieze cafoarte valoroase lucruri lipsite de orice valoare 9i si obEini p.rrrrr,

"..r,. lucruripreEuri foarte mari." vezi aici Montesquieu, Despre spiitul legltor - 11, EdiruraStiintifi ci, Bucuresti, 197 0, p. 30.

32 33

Dimensiuni ;i perspectiue etice asupra barbariei actuale

1.3. Creionarea barbarului

Barbaria, se desprinde de aici, a fost ginuti infa;a dejiimdrii toc-nrai cu scopul de a fi folositi. Uzul, rnuncaftrd de incetare, robota,toatercestea gi nu numai, aratd prin excelenyd capacitatea ,,civilizatului" de

a se folosi de irnaginar pentru a construi w mit, acela al sd.lbaticului

lipsit de ualoare, de conlinut rnoral, dar mai ales de drepturi. Maleficulbarbar nu poate fi privit astfel dinperspectiaa aalorilor, trebuie cAt maircpede cu putingi si-l aducern acolo unde-i este locul, in neputinEi, innecunoagtere, deci intr-o inocenTd uecin,i cu prostia. Si atunci, din acest

conglomerat de factori, nu se poate ridica pe culmi decdt salaatorul,colonizatoru/. Evident, ca intenlii bune, na rrzonstruoase, clcr rnalefcultrebuie clasat, tras prin sfera aalorilor colonizatoAre, cum arita V.G.Kiernan,34 deci lipsit de acel aer malefic, chiar brutal.

Astfel, ciuilizatul i;i arogd, statutul de ciuilizator ;i de negociator alinfernului.35 Cici nu tot ce este ,,riu", trebuie cu nongalangi si fie rlu.lnsi, apare o problemi. Cumfacern cu sita care presupune ualorizarea?Daci toTi au o brumd. de cultur,i, nu inseamnd tn esenyi ci. nimeni nuute indreptiTit sdli aloce statutul de intemeietor al ualorilor?Meimulteinsl despre aceste aspecte vom descoperi in capitolele urmltoare.

Un alt lucru pe care il face ciuilizatul este si'si ridice in sILvi sta-

tusul. Din voin/d de putere, nu neapirat nietzscheani, ciuilizatul trecedincolo de bine ;i de r,iu,igi arogi, ba chiar igi aclami, condiyia gi face dinca un proiect spre Supraom, ori in termenii lui Fabian, igi aclamd, pro-iectarea dtferenTierii pe axa timpului.36Astfel, nu numai ci intemeiazi

34 A ,. vedea V. G. Kiernan, The lords of Human Kind, Cresset Library, London,I 988, p. 31 l.ls,,itt far" rizboiului extern impotriva .. barbarilor>>, ei poarti adesea rizboi intre ei:

rirzboaie intre triburi la celEi, rlzboaie intre cetiEile grecegti pentru hegemonie, rizboaie

intre elanurile ariene. Chiar gi cind se constituie statele se intAmpli ca unele triburi si ducilirzboaie <<private >>, uneori in beneficiul statului, ca gem Fabia la Roma. Inrern sau exrern,

qi oricare ar fr, catzele qi scopurile sale, rizboiul este inainte de toate un joc ai cirui arbitrisunt zeii." VeziJean Haudry,Indo-eurEenii,Edirwa Teora, Bucuresti, 1998,p.126.

16 VeziJohannes Fabian, Tirne and the Other: How anthropologlt makes its object,(lolumbia University Press, New York, 1983, pp. 37-l3l-

GEORGE COLANG

scara ualorilor ii dd'nuanti gi gust, dar si trece dincolo de ea. practic, afi in rolul ciuilizatului inseamni a fi in rolul necontestatului. rar lumeaactuald prinexcelenEi nu suferi de incertitudini, ci de certitudini.

In fond, dictonul socraric ,,$tiu ci. nu sriu nimic" este puraerizat,11rr"pt1", de ornul post-rnodern

"htl". dupi. solutii , cu orice'ocazie. Maiales cand avem in vedere hainacivilizatul-ui, cici tarbarul esre gol prin

frea sa,-prinfrea lucrurilor, a naturii. $i atunci, sd urei, s,i dornini, s,iirnpui devine pilon de desfttarc prnrru orice individ cu pretenEii. $icine are_prerentii din varful scirii valorilor? Nimeni altul decat proiec-ml perfect, Supraornul d,e masd, asa cum il foloseste Eco,i7 ciulilizatulahtiat dupi dorinya de putere, dupl nevoia sa de

" fi -.r.o altul, der

acelasi, ubicuu. cilci rnarea rnizd, maiales in post-modern itate, nu estes,i calci in picioare turrnA, cum desena Nietzsihe Aristocratul3s s,iu, ci s,imergr pur si sirnplu prln ea, sL faci regulile doar ca si te joci cu ere, sdnormezi, doar ca sd. relativizezi.

in a..st mod, dupi ce totul va fi fost cdlcat in picioare, caun salva_tor menit si apari fix la momentul potrivit, civilizatul isi va fi incropitsingur scenariul deriuei sale. C6rnd te joci de-a Dumnezeu, ajungi sifii Dumnezeu. Iar lurnea actuald nu ezird.si. o faci; aproape lo ori..ocazie ornul cotidiaa se lupti si iasi din cotidianitati ,a'*rdir, .uar fi spus Heidegger. si atunci, totul se transformi. intr-o bdtdrie goardintre sultraoarneni de mas,i.

De unde derivi o alti probl emd.. Dac,i, toTi pretind cd sunt ciuilizapiin postrnodernitate, nu rezuh,i c,i nu este niciuo)k sou e doar un sofsm?ciuilizapia, exact ca barbaria, a fost creatd, nu a uenit din stele,nu s-aaciuat in forul interior al valorilor pur gi simplu, ci afost alirnentatdde rnitul binelui, al opusului de barbarie,3e de iot...i mai meschin,mai urAt, odios, greu de irnaginat. Oricum ar fi, avem de a face cu odialectic,i mescltind, intoarsi pe toate fetele de interese scormonite de

:?A,o preluat conceptul de la Eco, insi il folosesc in sensul omului de rind, vezitf!:"" Eco, Supraomul de masd,Editura pontica, Consranta, 2003, passim.

'o Niezsche, Genealogia rnoralei,Humaniras, Bucuresti, 20O6, pp. ti-tOZ."-"ncela ce nu poare trii in societate, ori care nu nevoie 6indu-si siepi suficient,trebuie cl este fie fiari, fie zeu.", Aristotel, pol;tlca, lZ53aZ7-9.

Di.rnensiuni ;i perspectiae etice asupra barbariei actuale

isrorie, de ndudliri ancestrale, iar acum, ci tot avem in vedere viaga ac-

tuali, neuronale, chiar uirtuale.Frumusetea ciuilizatului consti in faptul ci degine regulile jocului.

lar faptul cu adevirat interesant nu este c5, are capacitatea si deginiscena, deriua, teatrul depe care igi inciti gi exciti ego-ul, ci avantajul de

rr relativiza fhri si-i fie puse la indoiali credinTele, chiar obsesiile, dacine gindim la ce spune a Cioran. Este o chesdune de nuangi aici. Nu este

suficientsd. aduci lurnea la teatru,mai importanc este si deEii mijloacele

de seducTie, s,i pui mina pe ei, si.-i aduci in spayiul tdu gi si-i faci adepgi,

partizani ai unor ualori de care nici nu au auzit,poate ghndb.4o

Miza cu adevirat importanti pentru ciuilizat nu este numai si-gi

pistreze intact subterfugiul, dar si fie mereu in suf,etul adeudrului, si.f.econtnpit cu lurnina, sd. inspire incredere, chiar daci nu inspiri. Si nu se

ingeleagi insi de aici ci ciuilizatul este malef.c, iar barbarul inocent prindef.nipie,chiar daci una dintre nisdturile barbarului presupune inocenl,i.

Mai degrabi, tocmai pen uv a af eza argurnentul acestei cirti, ar tre-bui si privim ciuilizatul ca,an barbar rafnat. Astfel,valengele sale nu se

pierd, iar ipocrizia celor care vorbesc de umanitate nu se sterge. Sigurci, discursul rnoral, deontologic, dupi cum rrom vedea la sfArgitul acestei

prime pirgi, se desfbsoari in spagiul lui ,,trebuie". insi, mai multe lamomentul potrivit.

Asadar, daci vrem si privim cu onestitate, sau chiar cu obiectivi-t*e problema barbariei, trebuie in primul rAnd si ne auern in uedere pe

noi, pe noi ca onrneni, ca urnanitate in ansarnblu. Nu pogi si ajungi laorn daci nufaci un pas in sPate. Totodati, nu poEi si ajungi la naturaurnani., dacd, nufaci doi. pa;i. in spate. Si tot asa. Ideea este in esengi

simpli. Problema barbariei este de fapt problema percepliei asupraou ,,A,e. in mitologie, cit ;i in Biblie lntilnim desigur, fluvii de violenti, dar ln

doui perspective antitetice. Daci luim in considerare violenta lui Cain ;i aceea luiRomulus, ambii asasini gi ambii fondatori de cetigi, prima e condamnati de Biblie,a doua e absolviti ;i aproape glorificati pentru totdeauna in mitul fundirii Romei.

Marile poeme epice, printre c are lliada, par si transmiti omologia dintre capacicatea

dc a ucide si apartenenta la divin: rizboincul este cu atit mai sacru gi mai divin cu

cit e mai dotat cu capacitatea de a ucide." Vittorio Possend, Fihsofa dupd nihilisrn,Galaxia Gutenberg, Tdrgu-Lipug, 2006, p. 32.