curs distrofii

LEZIUNI DISTROFICELEZIUNI DISTROFICE

Prof. Univ.Dr. ASCHIE MARIANAProf. Univ.Dr. ASCHIE MARIANA

1

LEZIUNI DISTROFICELEZIUNI DISTROFICE(CELULARE SI INTERSTITIALE)(CELULARE SI INTERSTITIALE)

DEFINITIEDEFINITIE Leziunile distrofice sunt leziuni patologice Leziunile distrofice sunt leziuni patologice

elementare, care reprezinta expresia morfopatologica elementare, care reprezinta expresia morfopatologica a alterarilor metabolice survenite la nivel celular a alterarilor metabolice survenite la nivel celular si/sau tisular.si/sau tisular.

Pot apare in orice afectiune, fie congenitala, fie dobandita, datorita Pot apare in orice afectiune, fie congenitala, fie dobandita, datorita perturbarilor metabolice care apar indiferent de cauza procesului perturbarilor metabolice care apar indiferent de cauza procesului patologicpatologic

2

CLASIFICAREA LEZIUNILOR DISTROFICECLASIFICAREA LEZIUNILOR DISTROFICE

Tulburari ale metabolismului Tulburari ale metabolismului

I.I. PROTEINELORPROTEINELORII.II. GLUCIDELORGLUCIDELORIII.III. LIPIDELORLIPIDELORIV.IV. MINERALELORMINERALELORV.V. PIGMENTILORPIGMENTILOR

3

TULBURARI ALE METABOLISMULUI TULBURARI ALE METABOLISMULUI PROTEINELORPROTEINELOR

Sinteza proteinelor Sinteza proteinelor este realizata prin participarea mai multor organite citoplasmatice:

ribozomi, reticulul endoplasmatic si aparatul Golgi. Rolul major in sinteza proteinelor este dat de ribozomi, organite celulare

formate din doua subunitati, in structura carora se gaseste ARN ribozomal, informatia necesara sintezei proteice fiind adusa in citoplasma de ARN mesager

Initial, aminoacizii folositi in sinteza sunt esterificati cu un ARN de transfer, specific fiecarui aminoacid in parte. Sinteza propriu-zisa incepe de la codonul de initiere din ARN-ul mesager legat de ribozom si se continua cu adaugarea secventiala a cate unui aminoacid; sinteza se opreste la nivelul citirii codonului de terminare din ARN-ul mesager

Proteinele se acumuleaza in cisternele reticulului endoplasmatic rugos, de unde sunt transportate catre cisternele aparatului Golgi, care asigura stocarea, cuplarea cu secventele polizaharidice pe care le sintetizeaza si apoi excretia lor

4

TULBURARI ALE METABOLISMULUI TULBURARI ALE METABOLISMULUI PROTEINELORPROTEINELOR

CLASIFICARECLASIFICAREA) DISTROFII PROTIDICE INTRACELULAREA) DISTROFII PROTIDICE INTRACELULARE

Distrofii hidroprotidice citoplasmaticeDistrofii hidroprotidice citoplasmatice Distrofia hialinaDistrofia hialina Distrofia ceroasaDistrofia ceroasa

B) DISTROFII PROTIDICE EXTRACELULAREB) DISTROFII PROTIDICE EXTRACELULARE Distrofia Distrofia hialinahialina Distrofia Distrofia fibrinoidafibrinoida Distrofia Distrofia amiloidaamiloida (amiloidoza) (amiloidoza) Distrofia Distrofia mucoidamucoida

5

DISTROFII PROTIDICE INTRACELULAREDISTROFII PROTIDICE INTRACELULARE

Alterari ale membranei citoplasmatice Alterari ale membranei citoplasmatice - - In cadrul aceste categorii este afectat In cadrul aceste categorii este afectat gradul de hidratare celularagradul de hidratare celulara si, si,

consecutiv, starea coloida a proteinelor citoplasmaticeconsecutiv, starea coloida a proteinelor citoplasmatice

CauzeCauze::In functie de mecanismul de actiune a agentilor cauzatori se disting patru In functie de mecanismul de actiune a agentilor cauzatori se disting patru

tipuri de injurii:tipuri de injurii:1.1. Scaderea cantitatii de ATP Scaderea cantitatii de ATP (transportul ionilor de Na(transportul ionilor de Na+ + si si KK++ prin prin

membrana este un proces activ care necesita consum de ATP)membrana este un proces activ care necesita consum de ATP)2.2. Pierderea permeabilitatii selective membranare Pierderea permeabilitatii selective membranare (alterarea structurii (alterarea structurii

membranei celulare)membranei celulare)3.3. Cresterea NaCresterea Na+ + extracelularextracelular4.4. Modificari de pH ale mediului extracelularModificari de pH ale mediului extracelular

6


7


Daca procesul continua, apar tulburari majore ale permeabilitatii Daca procesul continua, apar tulburari majore ale permeabilitatii membranare; moleculele mari, inclusiv enzimele, vor difuza din membranare; moleculele mari, inclusiv enzimele, vor difuza din celula spre mediul extracelular. Acest proces are loc si intre celula spre mediul extracelular. Acest proces are loc si intre compartimentele intracelulare.compartimentele intracelulare.

Modificarile structurale Modificarile structurale observate la microscopul electronic:observate la microscopul electronic: Condensarea cromatinei nucleareCondensarea cromatinei nucleare Dilatarea reticulului endoplasmaticDilatarea reticulului endoplasmatic Condensarea compartimentului intern al mitocondriilor Condensarea compartimentului intern al mitocondriilor

(in scurt timp mitocondriile se balonizeaza)(in scurt timp mitocondriile se balonizeaza)

Pana in acest stadiu Pana in acest stadiu modificarile sunt reversibilemodificarile sunt reversibile

8

TIPURI DE DISTROFII HIDROPROTIDICE TIPURI DE DISTROFII HIDROPROTIDICE CITOPLASMATICE CITOPLASMATICE

In functie de gradul afectarii:In functie de gradul afectarii:

1)1) Intumescenta claraIntumescenta clara2)2) Intumescenta tulbureIntumescenta tulbure3)3) Distrofia granularaDistrofia granulara4)4) Distrofie vacuolaraDistrofie vacuolara

Toate aceste modificari sunt Toate aceste modificari sunt reversibilereversibile..

9

10

Intumescenta clara ( hidrops, edem celular)Intumescenta clara ( hidrops, edem celular)Ex. – Ex. – nefroza osmoticanefroza osmotica

MicroscopicMicroscopic - celulele – sunt marite de volum- celulele – sunt marite de volum - citoplasma – transparenta, clara- citoplasma – transparenta, clara

- nucleii – mariti de volum cu cromatina dezorganizata- nucleii – mariti de volum cu cromatina dezorganizata

Intumescenta tulbureIntumescenta tulbure - - apare in special la nivelul apare in special la nivelul organelor parenchimatoase organelor parenchimatoase (cord, ficat, (cord, ficat,

rinichi)rinichi) - - MacroscopicMacroscopic - organele sunt marite de volum, mai ferme, fara luciu- organele sunt marite de volum, mai ferme, fara luciu

- la sectionare, parenchimul pare sa se omogenizeze - la sectionare, parenchimul pare sa se omogenizeze (aspect de carne fiarta) (aspect de carne fiarta)

- - MicroscopicMicroscopic - celulele – turgescente, cu numeroase granulatii de marimi - celulele – turgescente, cu numeroase granulatii de marimi

diferite in citoplasma diferite in citoplasma- se constata diferite grade de anizocorie- se constata diferite grade de anizocorie

Distrofia granularaDistrofia granulara - - apare in stadiile mai avansateapare in stadiile mai avansate - granulatiile intracitoplasmatice - granulatiile intracitoplasmatice sunt vizibilesunt vizibile - nucleii sunt picnotici - nucleii sunt picnotici

Distrofia vacuolara Distrofia vacuolara - citoplasma – tumefiata, palida, clar - citoplasma – tumefiata, palida, clar conturata, cu putine granulatii conturata, cu putine granulatii intracitoplasmatice si cu numeroase intracitoplasmatice si cu numeroase vacuole mari, uneori acestea putand vacuole mari, uneori acestea putand masca nucleul masca nucleul - celula capata un aspect spumos si - celula capata un aspect spumos si reticularreticular Distrofie granulovacuolara in celulele

epiteliale ale tubilor renaliCol HE ( 40x)

11

Distrofie granulo-vacuolara

renala

Celulele tubilor contorti cu prezenta de granulatii

si vacuole intracitoplasmatice care confera celulei aspect

spumos

12

Distrofia hialina intracelulara( degenerescenta hialina)

-Se caracterizeaza prin aparitia in citoplasma de teritorii omogene, acidofile, usor refrigente, care se coloreaza

histochimic de aceeasi maniera cu proteinele- au aspect:

- de picaturi sferice (cel mai frecvent)- lanceolat

- retea perinuclearaDistrofia ceroasa

(degenerescenta Zencker) - apare la nivelul muschilor striati (drepti abdominali, diafragm)

in stari infectioase grave (febra tifoida)-tesutul muscular este foarte moale si friabil, cu spect ceros

- fibrele musculare isi pierd striatiile si au aspect hialin

13

DISTROFIILE PROTIDICE EXTRACELULAREDISTROFIILE PROTIDICE EXTRACELULARE

Distrofie hialina- corp albicans Distrofie hialina- corp albicans ovarian, stroma cu vase sanguineovarian, stroma cu vase sanguine

Col HE, ob 10xCol HE, ob 10x

1) DISTROFIA HIALINA 1) DISTROFIA HIALINA (degenerescenta hialina)(degenerescenta hialina)

- - consta in transformarea elementelor care consta in transformarea elementelor care alcatuiesc interstitiul intr-o masa alcatuiesc interstitiul intr-o masa astructurata, omogena, eozinofila.astructurata, omogena, eozinofila.

- apare la nivelul cicatricelor, seroaselor, - apare la nivelul cicatricelor, seroaselor, fibroamelor uterinefibroamelor uterine

MacroscopicMacroscopic::- Hialinul apare albicios, translucid, - Hialinul apare albicios, translucid,

consistenta regiunii este crescuta.consistenta regiunii este crescuta.

14

2) DISTROFIA FIBRINOIDA - a fost intens studiata in cazul reumatismului poliarticular acut - apare frecvent in tesutul conjunctiv al valvelor cardiace sau al miocardului si in testurile periarticulare. - Mai poate apare si in periarterita nodoasa, lupusul eritematos diseminat, dermatomiozita, placenta (mai ales in cazul hipertensiunii de sarcina) etcMicroscopic: - In tesutul conjunctiv al valvelor cardiace sau al miocardului, precum si in tesuturile periarticulare apar leziuni de distrofie fibrinoida constand in modificari la nivelul substantei fundamentale si a fibrelor de colagen, care se edematiaza, capatând aspect omogen- În interstitiu se depune o substanta extrem de eozinofila, cu aspect similar fibrinei, de unde si numele- În cazuri severe, cand tesuturile in care isi are sediul leziunea sufera o distructie completa, se poate vorbi de necroza fibrinoidaMicroscopia electronica si imunofluorescenta releva faptul ca la formarea leziunilor de distrofie fibrinoida participa in mare masura fibrina exsudata

15

Distrofie fibrinoida placentara

Fibrinoidul – substanta

eozinofila, amorfa, cu resturi nucleare si celulare

16

DISTROFIILE PROTIDICE EXTRACELULAREDISTROFIILE PROTIDICE EXTRACELULARE

3) DISTROFIA AMILOIDA ( amiloidoza)3) DISTROFIA AMILOIDA ( amiloidoza)DefinitieDefinitie: : depunerea unei substante omogene, amorfe in tesutul depunerea unei substante omogene, amorfe in tesutul

interstitial. interstitial. AmiloidulAmiloidul::

- - este o substanta de natura glicoproteica. este o substanta de natura glicoproteica. - - histochimichistochimic este metacromatic cu violetul de metil este metacromatic cu violetul de metil - se coloreaza cu Rosu de Congo si polarizeaza lumina - se coloreaza cu Rosu de Congo si polarizeaza lumina dupa dupa

aceasta colorare aceasta colorare - devina fluorescent dupa tratarea cu tioflavina T- devina fluorescent dupa tratarea cu tioflavina T - - Microscopia electronica Microscopia electronica – amiloidul este alcatuit din fibrile dispersate, – amiloidul este alcatuit din fibrile dispersate,

dispuse neregulate. Structura fibrilara permite persistenta dispuse neregulate. Structura fibrilara permite persistenta schimburilor nutritive in organelor afectate si, in plus,permite schimburilor nutritive in organelor afectate si, in plus,permite absorbtia a diferite substante, fapt care ii confera o mare variabilitate absorbtia a diferite substante, fapt care ii confera o mare variabilitate chimicachimica

17

Structura amiloiduluiStructura amiloidului

Din punct de vedere Din punct de vedere chimicchimic amiloidul este alcatuit din: amiloidul este alcatuit din: - fibrile proteice (95%) - fibrile proteice (95%) - o glicoproteina (5%)- o glicoproteina (5%)

Din punct de vedere al componentei Din punct de vedere al componentei biochimicebiochimice sunt descrise 15 sunt descrise 15 forme distincte de amiloid, cele mai frecvente fiind:forme distincte de amiloid, cele mai frecvente fiind: tipul AL tipul AL (amiloid light chain) – contine lanturi de imunoglobuline - tip (amiloid light chain) – contine lanturi de imunoglobuline - tip

kappa si lambdakappa si lambda tipul AA tipul AA (amyloid associated) – contine o proteina sintetizata de ficat, (amyloid associated) – contine o proteina sintetizata de ficat,

fara structura imunoglobulinicafara structura imunoglobulinica

18

Clasificarea amiloidozelorClasificarea amiloidozelor

In functie de localizare In functie de localizare ::

I) I) Amiloidoze sistemiceAmiloidoze sistemice►►Ereditare (familiale)Ereditare (familiale)

- - sunt rare si se caracterizeaza prin fibre de amiloid de tip AA sunt rare si se caracterizeaza prin fibre de amiloid de tip AA - ex:- ex:febra mediteraneana familiala febra mediteraneana familiala (tranzmitere autozomal recesiv)(tranzmitere autozomal recesiv)- clinic : episoade febrile si poliserozite- clinic : episoade febrile si poliserozite polineuropatia amiloidozica familiala polineuropatia amiloidozica familiala (tranzmitere autozomal (tranzmitere autozomal dominant)- se descriu depuneri de amiloid la nivelul nervilor perifericidominant)- se descriu depuneri de amiloid la nivelul nervilor periferici

►►PrimarePrimare• sunt cele mai frecvente si se datoareaza in principal gamapatiilor sunt cele mai frecvente si se datoareaza in principal gamapatiilor

monoclonale (5 – 15% din pacientii cu mielom multiplu dezvolta monoclonale (5 – 15% din pacientii cu mielom multiplu dezvolta amiloidoza)amiloidoza)

• se caracterizeaza prin depunerea de amiloid de tip ALse caracterizeaza prin depunerea de amiloid de tip AL• depunerile de amiloid sunt localizate frecvent la nivelul miocardului, depunerile de amiloid sunt localizate frecvent la nivelul miocardului,

limbii, tubului digestiv, peretilor arterelor, splina, ficat rinichi si mai rar limbii, tubului digestiv, peretilor arterelor, splina, ficat rinichi si mai rar in peretii arborelui traheobronsic sau parenchimului pulmonarin peretii arborelui traheobronsic sau parenchimului pulmonar

• masele de amiloid sunt uneori inconjurate de celule gigante de corp masele de amiloid sunt uneori inconjurate de celule gigante de corp strain si limfocitestrain si limfocite

19


►►SecundareSecundare - - se caracterizeaza prin depuneri de tipul AA mai ales la nivelul splinei, se caracterizeaza prin depuneri de tipul AA mai ales la nivelul splinei,

ficatului si rinichilorficatului si rinichilorCauzeCauze:: - frecvent : tuberculoza si infectiile cronice (Incidenta amiloidozei frecvent : tuberculoza si infectiile cronice (Incidenta amiloidozei

secundare a scazut considerabil datorita tratamentului antituberculos si secundare a scazut considerabil datorita tratamentului antituberculos si introducerii antibioterapiei).introducerii antibioterapiei).

- mai rar: periarterita nodoasa, lupus eritematos diseminat, mai rar: periarterita nodoasa, lupus eritematos diseminat, dermatomiozitei, rectocolitei ulcerohemoragice, bolii Hodgkin, tumorilor dermatomiozitei, rectocolitei ulcerohemoragice, bolii Hodgkin, tumorilor maligne (in special cele digestivemaligne (in special cele digestive

Localizarea la nivel hepaticLocalizarea la nivel hepatic::o MacroscopicMacroscopic – ficatul este marit de volum, de consistenta crescuta, – ficatul este marit de volum, de consistenta crescuta,

culoare cenusie, usor translucidculoare cenusie, usor translucido MicroscopicMicroscopic - initial amiloidul se depune intre endoteliul sinusoidelor si - initial amiloidul se depune intre endoteliul sinusoidelor si

celulele hepatice. (Datorita ingreunarii aportului de substante nutritive si celulele hepatice. (Datorita ingreunarii aportului de substante nutritive si oxigen, hepatocitele degenereaza)oxigen, hepatocitele degenereaza)

20


Localizarea la nivel renalLocalizarea la nivel renal Amiloidul se depune la nivelul peretilor arteriolelor mici, in special a Amiloidul se depune la nivelul peretilor arteriolelor mici, in special a

arteriolelor aferente, precum si la nivelul glomerulilor, intre endoteliul arteriolelor aferente, precum si la nivelul glomerulilor, intre endoteliul si membrana bazala a capilarelorsi membrana bazala a capilarelor

Functia renala poate fi grav afectata daca procesul este suficient de Functia renala poate fi grav afectata daca procesul este suficient de extins, in final putandu-se ajunge la insuficienta renala sau uneori se extins, in final putandu-se ajunge la insuficienta renala sau uneori se poate instala un sindrom nefrotic.poate instala un sindrom nefrotic.

Localizarea la nivelul splineiLocalizarea la nivelul splinei MacroscopicMacroscopic – splina este voluminoasa, dura,elastica. – splina este voluminoasa, dura,elastica. MicroscopicMicroscopic - amiloidul se depune sub forma - amiloidul se depune sub forma

nodularanodulara, mai ales la nivelul arterelor penicilate din corpusculul Malpighi , mai ales la nivelul arterelor penicilate din corpusculul Malpighi ((splina sagusplina sagu))

difuzdifuz , la nivelul pulpei rosii ( , la nivelul pulpei rosii (splina suncasplina sunca).).

21

Clasificarea amiloidozelorClasificarea amiloidozelorII) II) Amiloidoze localizateAmiloidoze localizate afecteaza un singur organ: faringe, plamani, vezica urinara, salpinge, afecteaza un singur organ: faringe, plamani, vezica urinara, salpinge,

tiroida, cord, sistem nervos etc.tiroida, cord, sistem nervos etc. se formeaza se formeaza noduli circumscrisi noduli circumscrisi care, uneori, pot simula veritabile care, uneori, pot simula veritabile

tumori tumori Depunerea de amiloid in cordul varstnicilor (amiloidoza cardiaca Depunerea de amiloid in cordul varstnicilor (amiloidoza cardiaca

senila), la nivelul ventriculilor (depunerea de transtiretina) sau la senila), la nivelul ventriculilor (depunerea de transtiretina) sau la nivelul atriilor (depozite de hormon natriuretic atrial) poate avea nivelul atriilor (depozite de hormon natriuretic atrial) poate avea manifestari clinice variate, de la manifestari minime, chiar manifestari clinice variate, de la manifestari minime, chiar asimptomatice, pana la insuficienta cardiaca.asimptomatice, pana la insuficienta cardiaca.

De asemenea, unele tumori De asemenea, unele tumori pot suferi modificari de degenerescenta pot suferi modificari de degenerescenta amiloidaamiloida de exemplu: de exemplu:

– carcinoamele medulare tiroidiene,carcinoamele medulare tiroidiene,– feocromocitoame, feocromocitoame, – tumorile insulelor pancreaticetumorile insulelor pancreatice

22

Distrofie amiloida splenicaMaterial amorf, eozinofil, acelular cu

depunere interstitialaCol. Violet de gentiana, ob. 5x

Amiloidoza splenica – tipul difuz; col HEA- depozite de amiloid dispus difuz

P – pulpa rosie

23

24

Amiloidoza renala (A)Col HE

Distrofie amiloida renala;Depunere de amiloid la nivelul glomerulilor si tubilor contortiCol. Rosu de Congo, ob 20x

25

Amiloidoza splenica – tipul nodular (mai rar)Amiloidul (A) se depune la nivelul pulpei albe; col HE

Amiloidoza localizata: carcinom medular tiroidianAmiloidul este prezent doar

in interiorul tumorii

Amiloid la nivelul vaselor Biopsie rectala

Ep- epiteliul glandular rectalA - amilod

26

27

Amiloidoza hepatica amiloidul se depune in

spatiile sinusoidale hepatice (A); Hepatocitele

(H) sunt atrofice

Amiloidoza cardiacaAmiloidul se acumuleaza in

peretii vaselor miocardice (V)

Distrofia mucoida Distrofia mucoida Se intalneste in interstitiile conjunctive, unde se Se intalneste in interstitiile conjunctive, unde se

acumuleaza glicoproteine. Acestea apar mai ales acumuleaza glicoproteine. Acestea apar mai ales la nivelul tesutului subcutanat la pacientii cu la nivelul tesutului subcutanat la pacientii cu mixedem. Infiltrari similare apar la nivelul mixedem. Infiltrari similare apar la nivelul articulatiilor, burselor seroase, tecilor tendinoase, articulatiilor, burselor seroase, tecilor tendinoase, dar si in tumori conjunctive de tipul mixoamelor, dar si in tumori conjunctive de tipul mixoamelor, mixocondroamelor si mixosarcoamelor fapt care le mixocondroamelor si mixosarcoamelor fapt care le confera un aspect gelatinos.confera un aspect gelatinos.

TULBURARI ALE METABOLISMULUI GLUCIDELORTULBURARI ALE METABOLISMULUI GLUCIDELORA) GLICOGENEZEA) GLICOGENEZE• grup de afectiuni caracterizat prin acumularea anormala de glicogen in diferite grup de afectiuni caracterizat prin acumularea anormala de glicogen in diferite

tesuturi.tesuturi.• s-au descris zece entitati, toate avand tranzmitere genetica autozomal recesiva s-au descris zece entitati, toate avand tranzmitere genetica autozomal recesiva

(exceptie tipul VIII de glicogenoza cu tranzmitere X-linkata), manifestarile clinice (exceptie tipul VIII de glicogenoza cu tranzmitere X-linkata), manifestarile clinice depinzand de organele afectatedepinzand de organele afectate

• Cele mai frecvente: Cele mai frecvente: tipul Itipul I – – boala von Gierkeboala von Gierke

– Maladie rara, familiala, care se manifesta din copilarie si se datoreaza Maladie rara, familiala, care se manifesta din copilarie si se datoreaza absentei glucozo-6 fosfatazei care desfosforileaza glucoza-6 fosfat.absentei glucozo-6 fosfatazei care desfosforileaza glucoza-6 fosfat.

– Glicogenul se depune in miocard, rinichi, ficat.Glicogenul se depune in miocard, rinichi, ficat.– Acumularea la nivel hepatic se face atat in citoplasma, cat si in nucleul Acumularea la nivel hepatic se face atat in citoplasma, cat si in nucleul

hepatocitelor, determinand o hepatomegalie importanta, adesea insotita de hepatocitelor, determinand o hepatomegalie importanta, adesea insotita de steatoza marcata steatoza marcata

Tipul IV Tipul IV – – boala Andersenboala Andersen– Se caracterizeaza prin ciroza hepatica consecutiva depunerii la nivel hepatocitar Se caracterizeaza prin ciroza hepatica consecutiva depunerii la nivel hepatocitar

de molecule de glicogen ramificate, cu greutate moleculara mare.de molecule de glicogen ramificate, cu greutate moleculara mare.– Examenul histopatologic Examenul histopatologic – incluzii intracitoplasmatice hepatocitare mari, slab – incluzii intracitoplasmatice hepatocitare mari, slab

eozinofile, omogene, similare celulelor “groun glass” observate in hepatita eozinofile, omogene, similare celulelor “groun glass” observate in hepatita cronica cu virus hepatitic B ( incluziile din boala Andersen au aspect diferit in cronica cu virus hepatitic B ( incluziile din boala Andersen au aspect diferit in microscopia electronica si nu sunt pozitive imunohistochimic pentru Ag HBs)microscopia electronica si nu sunt pozitive imunohistochimic pentru Ag HBs)

29

TULBURARI ALE METABOLISMULUI GLUCIDELORTULBURARI ALE METABOLISMULUI GLUCIDELORB) MUCOPOLIZAHARIDOZEB) MUCOPOLIZAHARIDOZE– Grup de afectiuni caracterizate prin acumularea de polizaharide cu Grup de afectiuni caracterizate prin acumularea de polizaharide cu

greutate moleculara mare (condroitin sulfat, acid hialuronic, keratan greutate moleculara mare (condroitin sulfat, acid hialuronic, keratan sulfat, dermatan sulfat ) in organele parenchimatoase si in sistemul sulfat, dermatan sulfat ) in organele parenchimatoase si in sistemul nervos, de regula in macrofage; de asemenea se constata eliminarea nervos, de regula in macrofage; de asemenea se constata eliminarea urinara a mucopolizaharidelor.urinara a mucopolizaharidelor.

– se clasifica in 7 categorii (tip I – VI)se clasifica in 7 categorii (tip I – VI)– Tabloul clinic Tabloul clinic este relativ asemanator: afectarea sistemului osos si a este relativ asemanator: afectarea sistemului osos si a

aparatului cardiovascular , hepatosplenomegalie, retard mentalaparatului cardiovascular , hepatosplenomegalie, retard mental– Sunt afectiuni transmise autozomal recesiv (exceptie tipul II- boala Sunt afectiuni transmise autozomal recesiv (exceptie tipul II- boala

Hunter, cu tranzmitere X-linkata recesiva)Hunter, cu tranzmitere X-linkata recesiva)– Se datoreaza unor defecte enzimatice la nivel lizozomalSe datoreaza unor defecte enzimatice la nivel lizozomal

30

TULBURARI ALE METABOLISMULUI LIPIDELORTULBURARI ALE METABOLISMULUI LIPIDELORI) Tulburari ale metabolismului trigliceridelorI) Tulburari ale metabolismului trigliceridelor::

A) Steatoza1.1. Steatoza hepaticaSteatoza hepatica2.2. Steatoza extrahepaticaSteatoza extrahepatica3.3. Sindromul ReyeSindromul Reye4.4. Steatoza din hiperlipidemiilor plasmaticeSteatoza din hiperlipidemiilor plasmatice

B) Patologia tesutului adiposB) Patologia tesutului adipos1.1. ObezitateaObezitatea2.2. LipomatozeleLipomatozele3.3. CitosteatonecrozaCitosteatonecroza4.4. Granulomul lipofagicGranulomul lipofagic5.5. Boala Weber- Christian (paniculita recidivanta)Boala Weber- Christian (paniculita recidivanta)

II) Tulburari ale metabolismului colesteroluluiII) Tulburari ale metabolismului colesteroluluiIII) Tulburari ale metabolismului lipidelor complexeIII) Tulburari ale metabolismului lipidelor complexe

1.1. GangliozidozeGangliozidoze2.2. CerebrozidozeCerebrozidoze3.3. SulfatidozeSulfatidoze4.4. Sfingomielinoza (boala Niemann – Pick)Sfingomielinoza (boala Niemann – Pick)

31

STEATOZASTEATOZA Este cea mai frecventa distrofie lipidica, caracterizata prin acumularea Este cea mai frecventa distrofie lipidica, caracterizata prin acumularea

excesiva de trigliceride in celuleexcesiva de trigliceride in celule HistopatologicHistopatologic− Acumularea de trigliceride pe preparatele prelucrate uzual (fixare cu formol, Acumularea de trigliceride pe preparatele prelucrate uzual (fixare cu formol,

deshidratare si includere in parafina) se evidentiaza indirect prin prezenta deshidratare si includere in parafina) se evidentiaza indirect prin prezenta unor unor vacuole optic goalevacuole optic goale, cu limite precis trasate, datorita dizolvarii , cu limite precis trasate, datorita dizolvarii trigliceridelor in solventii folositi in cursul prelucrariitrigliceridelor in solventii folositi in cursul prelucrarii

− Daca se efectueaza sectiuni la gheata, trigliceridele pot fi evidentiate prin Daca se efectueaza sectiuni la gheata, trigliceridele pot fi evidentiate prin folosirea de coloranti liposolubili (Suddan)folosirea de coloranti liposolubili (Suddan)

CAUZE:CAUZE:A.A. Aport crescut (hiperlipidemiile)Aport crescut (hiperlipidemiile)B.B. Tulburari metabolice:Tulburari metabolice:

1.1. AnoxiaAnoxia2.2. Intoxicatiile – metalele grele: Intoxicatiile – metalele grele: arsenic, mercur, cloroform, tetraclorura de carbonarsenic, mercur, cloroform, tetraclorura de carbon3.3. Tulburari ale metabolismului glucidic: la diabetici, in inanitieTulburari ale metabolismului glucidic: la diabetici, in inanitie4.4. Deficitul factorilor lipotropi necesari sintezei fosfolipidelor la nivel hepaticDeficitul factorilor lipotropi necesari sintezei fosfolipidelor la nivel hepatic

32

Steatoza hepaticaSteatoza hepatica Este cea mai frecventa forma de steatozaEste cea mai frecventa forma de steatoza, reprezentand acumularea , reprezentand acumularea

de trigliceride la nivelul hepatocituluide trigliceride la nivelul hepatocituluiMacroscopicMacroscopic::– Ficatul este difuz marit de volum, greutatea este mai mare decat cea Ficatul este difuz marit de volum, greutatea este mai mare decat cea

normala, consistenta redusanormala, consistenta redusa– La sectionare – parenchimul hepatic are culoare galbenaLa sectionare – parenchimul hepatic are culoare galbenaMicroscopia electronica Microscopia electronica - picaturile de grasime apar ca vezicule - picaturile de grasime apar ca vezicule

transparente, nedelimitate de o membrana structuralatransparente, nedelimitate de o membrana structurala

– In functie de tipul si gradul afectarii, steatoza poate afecta:In functie de tipul si gradul afectarii, steatoza poate afecta:• Zona din jurul venei centrolobulare (zona acinara 3)Zona din jurul venei centrolobulare (zona acinara 3)• Zona intermediara (zona acinara 2)Zona intermediara (zona acinara 2)• Zona periportala (zona acinara 1)Zona periportala (zona acinara 1)• Intreg lobulul – steatoza panacinaraIntreg lobulul – steatoza panacinara

33

STEATOZA HEPATICASTEATOZA HEPATICA

Daca testul hepatic a fost prelucrat la parafina si apoi sectiunile sunt colorate cu hematoxilina- eozina, celulele apar vacuolizate, transparente, cu citoplasma dispusa la periferie si nucleii proeminand intr-o portiune a inelului citoplasmatic

Vacuole optic goale, intracitoplasmatice

34

STEATOZA HEPATICASTEATOZA HEPATICA

In cazul preparatelor sectionate la criotom si colorate cu Sudan celulele hepatice apar ca purtand un numar mare de picaturi lipidice colorate in rosu -portocaliu sau o singura vezicula lipidica centrala mare

35

STEATOZA EXTRAHEPATICASTEATOZA EXTRAHEPATICA

Depozitarea, in conditii de distrofie, a lipidelor se poate produce in Depozitarea, in conditii de distrofie, a lipidelor se poate produce in diferite tesuturi, dar alterarile cele mai marcate se intalnesc in diferite tesuturi, dar alterarile cele mai marcate se intalnesc in rinichi si miocard, si in unele tumori.rinichi si miocard, si in unele tumori.

Steatoza renalaSteatoza renala::- Este intalnita in mod frecvent in asociere cu steatoza hepatica- Este intalnita in mod frecvent in asociere cu steatoza hepatica- se caracterizeaza prin acumularea de picaturi lipidice in celulele - se caracterizeaza prin acumularea de picaturi lipidice in celulele

epiteliului contort proximalepiteliului contort proximalLa nivel miocardicLa nivel miocardic::- Miocardul apare tigrat, cu alternanta de zone grasoase si cu alte - Miocardul apare tigrat, cu alternanta de zone grasoase si cu alte

cvasinormalecvasinormale - apar striuri galbui la nivelul pilierilor, corespunzatoare acumularilor - apar striuri galbui la nivelul pilierilor, corespunzatoare acumularilor

de lipide in fibrele miocardicede lipide in fibrele miocardice

36

SINDROMUL REYESINDROMUL REYE

37

PATOLOGIA TESUTULUI ADIPOSPATOLOGIA TESUTULUI ADIPOS

I) I) OBEZITATEAOBEZITATEADefinitieDefinitie – cresterea marcata a tesutului adipos subcutant si visceral. – cresterea marcata a tesutului adipos subcutant si visceral.

NU NU reprezinta o distrofie propriu- zisa, deoarece structura tisulara reprezinta o distrofie propriu- zisa, deoarece structura tisulara si celulara nu sunt afectatesi celulara nu sunt afectate

II) II) LIPOMATOZELELIPOMATOZELEDefinitieDefinitie – afectiuni in care structurile normale constituente ale unui – afectiuni in care structurile normale constituente ale unui

tesut sau organ sunt inlocuite prin tesut adipostesut sau organ sunt inlocuite prin tesut adiposClasificareClasificare - in functie de mecanismul de producere → - in functie de mecanismul de producere →

FiziologicFiziologic – atrofia maduvei hematogene sau a timusului – atrofia maduvei hematogene sau a timusului PatologicPatologic–– lipomatoza pancreasului, lipomatoza pancreasului,

suprarenalelor,paratiroidelor, ganglionilor limfatici, muschilor suprarenalelor,paratiroidelor, ganglionilor limfatici, muschilor scheleticischeletici

38


III) CITOSTEATONECROZAIII) CITOSTEATONECROZA− Este rezultatul digerarii Este rezultatul digerarii lipidelorlipidelor din tesutul adipos prin din tesutul adipos prin

intermediul unei lipazeintermediul unei lipaze− Apare in pancreas si in grasimea peritoneala in cazul Apare in pancreas si in grasimea peritoneala in cazul

pancreatitei acute hemoragicepancreatitei acute hemoragice, in cursul careia enzimele , in cursul careia enzimele pancreatice sunt activate intratisularpancreatice sunt activate intratisular

− FiziopatologieFiziopatologie – sub actiunea lipazei se produce scindarea – sub actiunea lipazei se produce scindarea grasimilor neutre in acizi grasi si glicerina. Acizii grasi se grasimilor neutre in acizi grasi si glicerina. Acizii grasi se combina cu ionii de calciu rezultand sapunuri de calciu combina cu ionii de calciu rezultand sapunuri de calciu insolubileinsolubile

39

40

MacroscopicMacroscopic → apar mici pete opace, albicioase (aspect denumit “→ apar mici pete opace, albicioase (aspect denumit “in pete de in pete de spermantetspermantet”) la nivelul tesuturilor peripancreatice, mezenter, epiploon”) la nivelul tesuturilor peripancreatice, mezenter, epiploon

CITOSTEATONECROZA

MicroscopicMicroscopic • zonele de precipitare a sapunurilor de calciu apar ca pete intunecate, de zonele de precipitare a sapunurilor de calciu apar ca pete intunecate, de

forma neregulata, colorate forma neregulata, colorate cucu hematoxilina. hematoxilina. • In teritoriile respective structurile celulare dispar sau se mentin sub forma de In teritoriile respective structurile celulare dispar sau se mentin sub forma de

detritus.detritus.• In jur apar histiocite care se incarca cu lipideIn jur apar histiocite care se incarca cu lipide

Citosteatonecroza pancreaticaCitosteatonecroza pancreaticaCol HE, ob 10xCol HE, ob 10x


SteatonecrozaSteatonecroza - Poate apare si ca urmare a actiunii a diferiti agenti (traumatisme, - Poate apare si ca urmare a actiunii a diferiti agenti (traumatisme,

substante iritante, anoxie locala) la nivelul sanului, tesutului adipos substante iritante, anoxie locala) la nivelul sanului, tesutului adipos subcutanat etcsubcutanat etc

IV) GRANULOMUL LIPOFAGICIV) GRANULOMUL LIPOFAGIC• in urma unui traumatism al panicului adipos, adipocitele sunt in urma unui traumatism al panicului adipos, adipocitele sunt

distruse, iar lipidele eliberate de la nivelul lor sunt fagocitate de distruse, iar lipidele eliberate de la nivelul lor sunt fagocitate de histiocite; uneori histiocitele fuzioneaza, generand celulele gigante histiocite; uneori histiocitele fuzioneaza, generand celulele gigante multmultinucleate inucleate TOUTONTOUTON

• Apare la nivelul sanului si in tesutul celular subcutanat.Apare la nivelul sanului si in tesutul celular subcutanat.

41

TULBURARI ALE METABOLISMULUI COLESTEROLULUITULBURARI ALE METABOLISMULUI COLESTEROLULUIHiperlipidemiile sunt insotite de depunerea de colesterol in peretii arterelor unde favorizeaza dezvoltarea placilor de aterom si in celulele sistemului reticulohistiocitar dand nastere xantoamelor

Placa de aterom aortica; detritusuri celulare, lipide (in rosu), media distrofica

Col Scharlah, ob 10

42

XantoameleXantoamele Sunt acumulari de histiocite cu Sunt acumulari de histiocite cu

citoplasma spumoasa, datorita citoplasma spumoasa, datorita acumularii de picaturi fine de lipideacumularii de picaturi fine de lipide

Uneori includ si celule plurinucleate Uneori includ si celule plurinucleate incarcate lipidic, inconjurate de o incarcate lipidic, inconjurate de o reactie inflamatorie si fibrozareactie inflamatorie si fibroza

43

Xantoamele sunt localizate −la nivel dermic →in pleoape (xantelasma), la nivelul pliurilor −in tesuturile profunde → tendoane, periost

TULBURARI ALE METABOLISMULUI TULBURARI ALE METABOLISMULUI COLESTEROLULUICOLESTEROLULUI

Acumularea locala de lipide poate avea loc si independent de cresterea Acumularea locala de lipide poate avea loc si independent de cresterea lipemiei plasmatice. Lipidele se pot depune in histiocite sau in alte tipuri de lipemiei plasmatice. Lipidele se pot depune in histiocite sau in alte tipuri de celulecelule

La nivel La nivel histiocitarhistiocitar procesul are loc : procesul are loc : in peretii abceselor, unde lipidele provenite din piocite sunt fagocitate de in peretii abceselor, unde lipidele provenite din piocite sunt fagocitate de

histiocitele prezente in focarul inflamatorhistiocitele prezente in focarul inflamator In focarele inflamatorii cronice din alveole – pneumonie xantomatoasaIn focarele inflamatorii cronice din alveole – pneumonie xantomatoasa In infarctul cerebral unde lipidele provenite din degradarea mielinei sunt In infarctul cerebral unde lipidele provenite din degradarea mielinei sunt

fagocitate de histiocite si de nevroglii.fagocitate de histiocite si de nevroglii. In In nefroza lipoidica nefroza lipoidica – celulele tubulare renale se incarca cu picaturi de – celulele tubulare renale se incarca cu picaturi de

lipide, in special esteri de colesterol, ca o consecinta a cresterii lipide, in special esteri de colesterol, ca o consecinta a cresterii permeabilitatii glomerulare care permite filtrarea de colesterol in spatiul permeabilitatii glomerulare care permite filtrarea de colesterol in spatiul subcapsular.subcapsular.

Lipodistrofia intestinala Lipodistrofia intestinala ((boala Whippleboala Whipple) se caracterizeaza prin ) se caracterizeaza prin acumularea la nivelul mucoasei si submucoasei intestinale, in ganglionii acumularea la nivelul mucoasei si submucoasei intestinale, in ganglionii mezenterici si in alte viscere de grasimi neutre, lipide nesaturate, cristale mezenterici si in alte viscere de grasimi neutre, lipide nesaturate, cristale de colesterol si de acizi grasi.de colesterol si de acizi grasi.

44

TULBURARI ALE METABOLISMULUI LIPIDELOR TULBURARI ALE METABOLISMULUI LIPIDELOR COMPLEXECOMPLEXE

• LipoidozeleLipoidozele ((dislipoidozedislipoidoze) ) se datoreaza acumularii de lipide sau se datoreaza acumularii de lipide sau substante asemanatoare acestora – lipoide.substante asemanatoare acestora – lipoide.

FormeForme • Familiale - cele mai frecvente; cauza- deficit enzimat constitutionalFamiliale - cele mai frecvente; cauza- deficit enzimat constitutional• Sporadice – cauza necunoscutaSporadice – cauza necunoscutaFiziopatologieFiziopatologieLipidele normale sau anormale se acumuleazaLipidele normale sau anormale se acumuleaza• in celulele sistemului reticulohistiocitar – in celulele sistemului reticulohistiocitar – lipidoza generalizatalipidoza generalizata• In anumite structuri ale sistemului nervos – In anumite structuri ale sistemului nervos – neurolipidozaneurolipidozaClasificareaClasificarea- in functie de :- in functie de : Natura deficitiului enzimaticNatura deficitiului enzimatic Tipul de substanta acumulata in celuleTipul de substanta acumulata in celule Evolutia manifestarilor cliniceEvolutia manifestarilor clinice

45


Cele mai frecvente tipuri de lipoidoze – SFINGOLIPIDOZE- se descriu Cele mai frecvente tipuri de lipoidoze – SFINGOLIPIDOZE- se descriu patru entitati separate:patru entitati separate:

1.1. GangliozidozeGangliozidoze2.2. CerebrozidozeCerebrozidoze3.3. SulfatidozeSulfatidoze4.4. SfingomielinozeSfingomielinoze

GangliozidozeleGangliozidozeleSe datoreaza unui deficit de Se datoreaza unui deficit de hexozaminidazahexozaminidaza– in functie de importanta acestui deficit se recunosc patru categoriiin functie de importanta acestui deficit se recunosc patru categorii– cea mai cunoscuta - boala Tay – Sachs ( idiotia amaurotica):se cea mai cunoscuta - boala Tay – Sachs ( idiotia amaurotica):se

manifesta din primele luni de viata prin retard psihomotor si prezenta manifesta din primele luni de viata prin retard psihomotor si prezenta pe macula retiniana a unei pete de culoare rosie aprinsa.pe macula retiniana a unei pete de culoare rosie aprinsa.

46

TULBURARI ALE METABOLISMULUI LIPIDELOR COMPLEXETULBURARI ALE METABOLISMULUI LIPIDELOR COMPLEXE

Boala GaucherBoala Gaucher Se manifesta in general in copilarie, dar poate debuta si la adultiSe manifesta in general in copilarie, dar poate debuta si la adulti Se tranzmite autozomal recesivSe tranzmite autozomal recesiv Este determinata de Este determinata de lipsa de beta- glucozidaza din lizozomilipsa de beta- glucozidaza din lizozomi ClinicClinic – splenomegalie giganta , hepatomegalie, adenopatii – splenomegalie giganta , hepatomegalie, adenopatii Se datoreaza acumularii de Se datoreaza acumularii de histiocite Gaucher histiocite Gaucher – celule de 20- 80 – celule de 20- 80

microni diametru, citoplasma clara, omogena sau fibrilara, datorata microni diametru, citoplasma clara, omogena sau fibrilara, datorata supraincarcarii cu glucocerebrozidesupraincarcarii cu glucocerebrozide

Uneori se poate asocia cu perturbari biochimice mai complexe – Uneori se poate asocia cu perturbari biochimice mai complexe – gammapatie monoclonala, deficienta de factor IXgammapatie monoclonala, deficienta de factor IX

CEREBROZIDOZECEREBROZIDOZE-Se caracterizeaza prin acumularea intracitoplasmatica de diferite derivate -Se caracterizeaza prin acumularea intracitoplasmatica de diferite derivate

de ceramidede ceramide

47


Boala Gaucher hepatica- celule Gaucher cu Boala Gaucher hepatica- celule Gaucher cu citoplasma cu aspect de “hartie creponata”.citoplasma cu aspect de “hartie creponata”.

Col PAS, ob 40xCol PAS, ob 40x

Splina Gaucher- celule GaucherSplina Gaucher- celule GaucherCol PAS, ob 40xCol PAS, ob 40x

48


SulfatidozeSulfatidoze - se datoreaza deficientei de - se datoreaza deficientei de arilsulfatazearilsulfataze - - ClinicClinic : intarzierea dezvoltarii sau : intarzierea dezvoltarii sau degradarea progresiva a facultatilor degradarea progresiva a facultatilor psihomotoriipsihomotorii

Boala Niemann – Pick splenica;Boala Niemann – Pick splenica; Celule Niemann – Pick cu citoplasma spumoasa, limfociteCelule Niemann – Pick cu citoplasma spumoasa, limfocite

Col HE, ob 20xCol HE, ob 20x

Sfingomielinoza - Sfingomielinoza - boala Niemann - Pickboala Niemann - Pick - - se tranzmite autozomal recesivse tranzmite autozomal recesiv - decesul survine pana la atingerea - decesul survine pana la atingerea

varstei de doi anivarstei de doi ani - - clinicclinic

hepatosplenomegalie importanta, hepatosplenomegalie importanta, poliadenopatii, atrofie cerebrala, poliadenopatii, atrofie cerebrala, decalcificari osoase, intarzierea decalcificari osoase, intarzierea dezvoltarii staturoponderaledezvoltarii staturoponderale

49

Tulburari ale metabolismului Tulburari ale metabolismului pigmentilorpigmentilor

Acumularea de substante pigmentare in tesuturi caracterizeaza o serie de procese patologice.

Pigmentii pot fi de natura: endogena, cei mai importanti fiind hemoglobina,

melanina si cromolipidele exogeni cum ar fi argintul, plumbul, fierul, cuprul

50

HemoglobinaHemoglobina Catabolismul hemoglobinei, in mod normal, debuteaza Catabolismul hemoglobinei, in mod normal, debuteaza

prin deschiderea nucleului porfirinic printr-o reactie de prin deschiderea nucleului porfirinic printr-o reactie de oxidare. Se formeaza astfel verdoglobina care contine oxidare. Se formeaza astfel verdoglobina care contine fier feric usor detasabil. fier feric usor detasabil.

Pierderea fierului si a globinei duce la formarea de Pierderea fierului si a globinei duce la formarea de biliverdina, pe care biliverdin reductaza o transforma in biliverdina, pe care biliverdin reductaza o transforma in bilirubina. Bilirubina trece in sange sub forma ei bilirubina. Bilirubina trece in sange sub forma ei neconjugata, legata de albumine. Apoi este preluata neconjugata, legata de albumine. Apoi este preluata de hepatocite, conjugata si eliminata in bila. de hepatocite, conjugata si eliminata in bila.

In anumite conditii, hemoglobina poate fi degradata la In anumite conditii, hemoglobina poate fi degradata la hematoidina si hematina. hematoidina si hematina.

51

Pigmentii biliariPigmentii biliari Boala caracterizata prin cresterea nivelului de bilirubina Boala caracterizata prin cresterea nivelului de bilirubina

in sange peste valoarea de 1 mg/dl se numeste icter. in sange peste valoarea de 1 mg/dl se numeste icter. Sindromul icteric se caracterizeaza prin colorarea, de Sindromul icteric se caracterizeaza prin colorarea, de

intensitate variabila, a tegumentelor, mucoaselor, intensitate variabila, a tegumentelor, mucoaselor, seroaselor si viscerelor datorita impregnarii cu bilirubina.seroaselor si viscerelor datorita impregnarii cu bilirubina.

In functie de nivelul la care a avut loc disfunctia, se In functie de nivelul la care a avut loc disfunctia, se descriu mai multe tipuri de ictere:descriu mai multe tipuri de ictere:

PrehepaticePrehepatice HepatocelulareHepatocelulare ObstructiveObstructive

52

Ictere prehepaticeIctere prehepatice

In aceasta categorie se incadreaza icterele hemolitice, In aceasta categorie se incadreaza icterele hemolitice, datorate sintezei unei cantitati prea mari de bilirubina, datorate sintezei unei cantitati prea mari de bilirubina, care depaseste capacitatea de preluare si conjugare care depaseste capacitatea de preluare si conjugare hepatica. Nivelurile de bilirubina neconjugata si conjugata hepatica. Nivelurile de bilirubina neconjugata si conjugata sunt crescutesunt crescute

La nou nascuti, la care bariera hemato-encefalica nu este La nou nascuti, la care bariera hemato-encefalica nu este suficient de dezvoltata, bilirubina neconjugata suficient de dezvoltata, bilirubina neconjugata traverseaza bariera si ajunge in substanta cenusie traverseaza bariera si ajunge in substanta cenusie cerebrala cu alterarea metabolismului oxidativ de la acest cerebrala cu alterarea metabolismului oxidativ de la acest nivel. nivel.

Urobilinogenul este crescut atat in fecale cat si in urina Urobilinogenul este crescut atat in fecale cat si in urina

53

Ictere hepatocelulareIctere hepatocelulare Sunt consecinta incapacitatii hepatocitelor de a conjuga Sunt consecinta incapacitatii hepatocitelor de a conjuga

bilirubina rezultata din metabolizarea hemoglobinei bilirubina rezultata din metabolizarea hemoglobinei Acest lucru poate fi datorat unor insuficiente enzimatice Acest lucru poate fi datorat unor insuficiente enzimatice

congenitale ( sindromul Dubin-Johnson, sindromul congenitale ( sindromul Dubin-Johnson, sindromul Gilbert, sindromul Crigler-Najjar) sau afectarii Gilbert, sindromul Crigler-Najjar) sau afectarii hepatocitelor din maladiile virale, intoxicatii hepatocitelor din maladiile virale, intoxicatii

Sindromul Gilbert este o forma de de icter congenital in Sindromul Gilbert este o forma de de icter congenital in care sunt afectate etapele de captare si conjugare care sunt afectate etapele de captare si conjugare hepatocitara a bilirubinei neconjugatehepatocitara a bilirubinei neconjugate

Se manifesta prin icter, nu apare prurit, Se manifesta prin icter, nu apare prurit, hiperbilirubinemia este de tip indirect, nu atinge valori hiperbilirubinemia este de tip indirect, nu atinge valori mari (maximum 3 mg/dl)mari (maximum 3 mg/dl)

Icterul diminueaza la administrarea de fenobarbitalIcterul diminueaza la administrarea de fenobarbital54

Sindromul Crigler-Najjar se caracterizeaza prin cresteri Sindromul Crigler-Najjar se caracterizeaza prin cresteri ale bilirubinei indirecte ale bilirubinei indirecte

Au fost descrise doua forme de boala in functie de Au fost descrise doua forme de boala in functie de gradul de afectare al bilirubin UDP-glucuroniltransferazei gradul de afectare al bilirubin UDP-glucuroniltransferazei – absenta completa a enzimei defineste tipul I de boala, – absenta completa a enzimei defineste tipul I de boala, reducerea activitatii ei apare in tipul IIreducerea activitatii ei apare in tipul II

Sindromul Dubin-Johnson este o afectiune genetica cu Sindromul Dubin-Johnson este o afectiune genetica cu transmitere autosomal-recesiva ce presupune un deficit transmitere autosomal-recesiva ce presupune un deficit al excretiei bilirubinei conjugate in sange asociat unui al excretiei bilirubinei conjugate in sange asociat unui defect al metabolismului coproporfirinelor . In urina se defect al metabolismului coproporfirinelor . In urina se constata cresterea coproporfirinei I in contextul unei constata cresterea coproporfirinei I in contextul unei cantitati normale de coproporfirina totalacantitati normale de coproporfirina totala

Sindromul Rotor se transmite autozomal recesiv si este Sindromul Rotor se transmite autozomal recesiv si este similar sindromului Dubin-Johnsonsimilar sindromului Dubin-Johnson

55

Icterele obstructiveIcterele obstructive Se datoreaza impedimentului in evacuarea bilei in urma Se datoreaza impedimentului in evacuarea bilei in urma

unui obstacol pe caile biliare intra sau extrahepatice. Se unui obstacol pe caile biliare intra sau extrahepatice. Se asociaza cu prurit. asociaza cu prurit.

In sange valoarea bilirubinei conjugate este mult crescuta. In sange valoarea bilirubinei conjugate este mult crescuta. Microscopic, in ficat se remarca prezenta proliferarii Microscopic, in ficat se remarca prezenta proliferarii

neocanaliculare periportale , pigment biliar neocanaliculare periportale , pigment biliar interhepatocitar, cu leziuni distrofice variate mergand pana interhepatocitar, cu leziuni distrofice variate mergand pana la degenerescenta balonizanta reticulare, prezenta in la degenerescenta balonizanta reticulare, prezenta in hepatocite a unor depozite fine de cupru si cresterea hepatocite a unor depozite fine de cupru si cresterea proteinei asociate cuprului, trombi in canaliculele biliareproteinei asociate cuprului, trombi in canaliculele biliare

56

MelaninaMelanina Melanina este sintetizata la nivelul pielii, in coroida si in unele regiuni ale creierului. Melanina este sintetizata la nivelul pielii, in coroida si in unele regiuni ale creierului.

Sinteza ei pleaca de la tirozina sau de la substante care contin tirozina.Sinteza ei pleaca de la tirozina sau de la substante care contin tirozina. Pigmentul este produs in melanocite, care, odata sintetizat si depozitat in granule Pigmentul este produs in melanocite, care, odata sintetizat si depozitat in granule

citoplasmatice, il transfera celulelor epitelialecitoplasmatice, il transfera celulelor epiteliale Tulburarile metabolismului melaninei au loc fie in sensul cresterii – hiperpigmentari Tulburarile metabolismului melaninei au loc fie in sensul cresterii – hiperpigmentari

localizate si generalizate, fie in sensul diminuarii sintezei – hipo sau depigmentari localizate si generalizate, fie in sensul diminuarii sintezei – hipo sau depigmentari

57

Pigment melanic intr-un caz de melanom malign

Hiperpigmentarile focalizate include cloasma Hiperpigmentarile focalizate include cloasma gravidica, hiperpigmentarea mameloanelor si vulvei gravidica, hiperpigmentarea mameloanelor si vulvei la gravide, nevii pigmentari, petele ,, cafea cu lapte’’ la gravide, nevii pigmentari, petele ,, cafea cu lapte’’ din neurofibromatoza Recklinghausen.din neurofibromatoza Recklinghausen.

Hiperpigmentarile generalizate se descriu in cadrul Hiperpigmentarile generalizate se descriu in cadrul bolii Addison (insuficienta suprarenaliana)bolii Addison (insuficienta suprarenaliana)

Depigmentarile sunt intalnite la nivelul unei cicatrici, Depigmentarile sunt intalnite la nivelul unei cicatrici, in vitiligo, si in albinism in vitiligo, si in albinism

58

CromolipideleCromolipidele Din aceasta categorie fac parte mai multi pigmenti constituiti din lipide sau Din aceasta categorie fac parte mai multi pigmenti constituiti din lipide sau

derivati oxidati ai acestora si care contin o grupare prostetica cromogenaderivati oxidati ai acestora si care contin o grupare prostetica cromogena Lipofuscina este considerata pigmentul de uzura; provine din lipide si Lipofuscina este considerata pigmentul de uzura; provine din lipide si

lipotroteine prin oxidarea acestora si apare in toate celulele organismului, pe lipotroteine prin oxidarea acestora si apare in toate celulele organismului, pe masura inaintarii in varsta masura inaintarii in varsta

Apare in cantitate mare in fibrele miocardice in atrofia bruna a miocardului, in Apare in cantitate mare in fibrele miocardice in atrofia bruna a miocardului, in general fiind dispusa perinuclear . Pigmentul are culoare bruna in general fiind dispusa perinuclear . Pigmentul are culoare bruna in hematoxilin-eozina hematoxilin-eozina

Ceroidul apare in cadrul tulburarilor nutritionale grave si in unele maladii Ceroidul apare in cadrul tulburarilor nutritionale grave si in unele maladii degenerative ale sistemului nervos central. degenerative ale sistemului nervos central.

59

Lipofuscina la nivelul ficatului

NucleoproteineNucleoproteine Guta se caracterizeaza prin depunerea de cristale de urat si acid uric la nivelul Guta se caracterizeaza prin depunerea de cristale de urat si acid uric la nivelul

articulatiilor in sinoviala, cel mai frecvent fiind afectati halucele, apoi genunchii si articulatiilor in sinoviala, cel mai frecvent fiind afectati halucele, apoi genunchii si mana, la nivel renal (litiaza urica) si depuneri nodulare subcutanate la nivelul mana, la nivel renal (litiaza urica) si depuneri nodulare subcutanate la nivelul pavilionului urechii si pleoape pavilionului urechii si pleoape

Microscopic este specific toful gutos format din:Microscopic este specific toful gutos format din: Cristale de urat de sodiu in centruCristale de urat de sodiu in centru LimfociteLimfocite Celule gigante de corp strainCelule gigante de corp strain Fibroblaste la periferieFibroblaste la periferie

60

Tof gutos: inflamatie granulomatoasa de corp strain in jurul depunerilor de urati

Tulburari ale metabolismului cupruluiTulburari ale metabolismului cuprului

Boala Wilson este o boala autozomal recesiva caracterizata Boala Wilson este o boala autozomal recesiva caracterizata prin depunerea cuprului la un nivel toxic in ficat, creier, ochi prin depunerea cuprului la un nivel toxic in ficat, creier, ochi (degenerescenta hepato-lenticulara). (degenerescenta hepato-lenticulara).

Leziunile hepatice constau intr-o succesiune de evenimente ce Leziunile hepatice constau intr-o succesiune de evenimente ce implica steatoza, hepatita acuta, apoi cronica si in final cirozaimplica steatoza, hepatita acuta, apoi cronica si in final ciroza

Degenerescenta lenticulara consta in acumularea de cupru in Degenerescenta lenticulara consta in acumularea de cupru in neuroni si celulele gliale din corpii striati, manifestandu-se neuroni si celulele gliale din corpii striati, manifestandu-se printr-un sindrom extrapiramidalprintr-un sindrom extrapiramidal

La nivel ocular apar depozite de cupru (verde-brun) la nivelul La nivel ocular apar depozite de cupru (verde-brun) la nivelul corneei cu aparitia inelului Keiser-Fleichercorneei cu aparitia inelului Keiser-Fleicher

61

Tulburari ale metabolismului fieruluiTulburari ale metabolismului fierului

Hemosiderina este un pigment brun-galbui, insolubil in Hemosiderina este un pigment brun-galbui, insolubil in apa si in solventii organici obisnuiti. Contine fier greu apa si in solventii organici obisnuiti. Contine fier greu imobilizabil. Cresterea cantitatii de hemosiderina apare in imobilizabil. Cresterea cantitatii de hemosiderina apare in situatii diverse: hemoragii intratisulare sau extravazare situatii diverse: hemoragii intratisulare sau extravazare de hematii, staza pulmonara prelungita cu hemosideroza de hematii, staza pulmonara prelungita cu hemosideroza pulmonara consecutiva, anemii hemolitice, pacienti cu pulmonara consecutiva, anemii hemolitice, pacienti cu transfuzii repetate care nu primesc chelatori de fiertransfuzii repetate care nu primesc chelatori de fier

Cresterea cantitatii de hemosiderina peste limitele Cresterea cantitatii de hemosiderina peste limitele normale poarta numele de hemosideroza. normale poarta numele de hemosideroza.

Hemocromatoza reprezinta afectiunea care asociaza Hemocromatoza reprezinta afectiunea care asociaza hemosideroza generalizata cu ciroza hepatica. hemosideroza generalizata cu ciroza hepatica.

62

Este caracterizata prin aparitia de depozite masive de hemosiderina in celulele sistemului reticulo-histiocitar si, ulterior, in hepatocite, celulele acinilor pancreatici, glandelor endocrine, eventual la nivelul articulatiilor mici ale mainii si piciorului

In final se ajunge la ciroza, la care este frapant continutul extrem de mare din fier din hepatocite , celulele Kupffer si din benzile de fibroza care izoleaza nodulii ; la nivel pancreatic distrugerea insulelor Langerhans duce la instalarea diabetului zaharat.

Tegumentele sunt hiperpigmentate de unde si denumirea de diabet bronzat a bolii

63

Tulburari ale metabolismului calciuluiTulburari ale metabolismului calciului Calcificarile distrofice apar pe zone de necroza, in conditiile unei calcemii

serice normale Calcificarile metastatice apar prin depunerea calciului in tesuturile vii,

secundar unei hipercalcemii serice . Macroscopic se constata o serie de granule albe, dure, iar microscopic se constata un material intens bazofilic, amorf intra sau extracelular cu evolutie spre osificare.

64

Depozite bazofile (calcificari) inconjurate de un tesut fibro-conjunctiv dens. Condrocalcinoza

Litiaza (calculoza) reprezinta precipitarea sarurilor de calciu in jurul unei celule necrozate, colonii microbiene si propagarea lor extracelulara prin tulburari de metabolism. Patogeneza presupune doua evenimente:

- formarea matricei organice - cristalizarea sarurilor de calciu in 3 etape

(suprasaturare, nucleere, acretie) Calculii pot fi biliari sau renali

65

Rahitismul reprezinta o mineralizare inadecvata a matricei osteoide datorita deficitului de vitamina D, leziunea de baza fiind localizata la nivelul cartilajelor de crestere

Morfologic se constata urmatoarele modificari: -aplatizarea oaselor occipitale (craniotabes), bose

frontale (frunte olimpiana), iar la presiune digitala oasele se infunda ,,ca o minge de ping-pong’’

-stern proeminent ,,in carena’’ sau infundat ,,de cizmar’’

-calcificarea articulatiilor condro-sternale ,,mătănii costale’’

-tibie ,,in iatagan’’, genu valgum/varum, fracturi ,,in lemn verde’’

Bazin cu aspect ,,in trefla’’ cu spondilolistezis66

1. Raphael Rubin, Strayer D.S. – “Rubin’s Patholgy; Clinicopathologic Foundations of Medicine”; ed. 5; 20082. Robbins and Cotran - Pathologic Basis of Disease – 7th edition; editura Elsevier Saunders, 2008 3. Rosai and Ackerman’s Surgical Pathology . 9th ed.4. Heptinstall’s pathology of the kidney sixth ed. 2007

Bibliografie

curs distrofii

Documents