curs anestezice

28
UMF TÂRGU MUREŞ ANESTEZICE LOCALE Prof. Dr. MĂRIOARA MONEA UMF TÂRGU MUREŞ

Upload: adinapaula

Post on 19-Jun-2015

1.337 views

Category:

Documents


10 download

TRANSCRIPT

Page 1: Curs Anestezice

UMF TÂRGU MUREŞ

ANESTEZICE LOCALE

Prof. Dr. MĂRIOARA MONEA

UMF TÂRGU MUREŞ

Page 2: Curs Anestezice

ANESTEZICEANESTEZICELELE LOCALE LOCALE SSubstanţe care introduse în imediata apropiere a ubstanţe care introduse în imediata apropiere a

formaţiunilor nervoase, suprimă excitabilitatea şi formaţiunilor nervoase, suprimă excitabilitatea şi conductibilitatea elementelor nervoase cu care ajung în conductibilitatea elementelor nervoase cu care ajung în contact, împiedicând procesul de excitaţie - conducere, contact, împiedicând procesul de excitaţie - conducere, fără lezarea fibrelor nervoase.fără lezarea fibrelor nervoase.

AcţiuneaAcţiunea lor este temporară şi complet lor este temporară şi complet reversibilăreversibilă.. Se folosesc înSe folosesc în::

– intervenţii chirurgicale miciintervenţii chirurgicale mici– manevre endoscopicemanevre endoscopice– privarea temporară a unor structuri periferice de privarea temporară a unor structuri periferice de

controlul nervoscontrolul nervos– calmarea temporară a unor dureri localizatecalmarea temporară a unor dureri localizate

Page 3: Curs Anestezice

ANESTEZICEANESTEZICELELE LOCALE LOCALE

StructurStructuraa chimic chimică ă - molecula anestezicelor locale cuprinde 3 - molecula anestezicelor locale cuprinde 3 părţi:părţi:– o parte hidrofilă (gruparea aminică), o parte hidrofilă (gruparea aminică), – lanţ scurt de atomi de carbon (6-7 Atomi), lanţ scurt de atomi de carbon (6-7 Atomi), – o parte lipofilă (ciclu aromatic).o parte lipofilă (ciclu aromatic).

Cele două părţi (hidrofilă şi lipofilă) formează două tipuri de Cele două părţi (hidrofilă şi lipofilă) formează două tipuri de legături, legături, esterester şi şi amidă.amidă.

Page 4: Curs Anestezice

ANESTEZICEANESTEZICELELE LOCALE LOCALE

Sunt compuşi cu caracter bazic Sunt compuşi cu caracter bazic formând săruri uşor solubile în apă.formând săruri uşor solubile în apă.

În mediul slab alcalin al ţesuturilor, În mediul slab alcalin al ţesuturilor, sărurile pun uşor în libertate baza sărurile pun uşor în libertate baza liposolubilă ce pătrunde în elementele liposolubilă ce pătrunde în elementele nervoase funcţie de coeficientul de nervoase funcţie de coeficientul de partiţie. partiţie.

În apariţia efectului anestezic local, În apariţia efectului anestezic local, pH-ul tisularpH-ul tisular este un factor este un factor important. important.

În ţesuturile inflamate, unde pH-ul În ţesuturile inflamate, unde pH-ul este acid, activitatea anestezicelor este acid, activitatea anestezicelor locale scade considerabil locale scade considerabil

Page 5: Curs Anestezice

Mecanismul intim al acţiunii Mecanismul intim al acţiunii anestezicelor localeanestezicelor locale

Forma neionizată a moleculei - Forma neionizată a moleculei - liposolubilă - difuzează cu uşurinţă prin liposolubilă - difuzează cu uşurinţă prin membrană, în funcţie de gradientul de membrană, în funcţie de gradientul de concentraţie între mediul intracelular şi concentraţie între mediul intracelular şi extracelular. extracelular.

Moleculele de anestezic Moleculele de anestezic închid închid canalele canalele membranare pentru ionii de membranare pentru ionii de Na+Na+ ( în ( în principal principal forma ionizataforma ionizata) )

Moleculele neionizateMoleculele neionizate, pătrunse în , pătrunse în membrană, membrană, ar comprimaar comprima canalele de canalele de Na+, Na+, – fie direct, fie direct, – fie ca urmare a modificării fie ca urmare a modificării

conformaţiei macromoleculelor conformaţiei macromoleculelor lipoproteice din constituţia lipoproteice din constituţia membranei membranei

Anestezicele localeAnestezicele locale stabilizează stabilizează în acest în acest mod membrana fibrelor nervoase, mod membrana fibrelor nervoase, crescând pragul excitabilităţii şi crescând pragul excitabilităţii şi micşorând procesul de depolarizare. micşorând procesul de depolarizare.

Page 6: Curs Anestezice

Ordinea blocării diferitelor fibre nervoase de către Ordinea blocării diferitelor fibre nervoase de către anestezicele anestezicele locale şi consecinţele funcţionalelocale şi consecinţele funcţionale

Ordinea blocării Ordinea blocării impulsului impulsului

nervosnervos

Tipul fibrelor Tipul fibrelor nervoasenervoase

Caracteristicile Caracteristicile

FuncţiaFuncţia

fibrelor fibrelor

Diametru(Diametru() )

nervoasenervoase

MielinizareaMielinizarea

Consecinţele Consecinţele blocării blocării

impulsului impulsului nervosnervos

1.1. BB

fibrele fibrele amieliniceamielinice

VegetativăVegetativă

impulsuri impulsuri vasoconstrictoarvasoconstrictoar

ee

1-31-3 slabăslabă senzaţie de senzaţie de căldurăcăldură

2.2. CC

AA

senzaţie de senzaţie de

durere şi termicădurere şi termică 0,1-10,1-1 nulănulă pierderea pierderea

senzaţiilor de senzaţiilor de durere şi termică durere şi termică

3.3. AA propriocepţiune propriocepţiune

moderată moderată 5-105-10 pierderea pierderea

propriocepţiuniipropriocepţiunii

4.4. AA senzaţie tactilăsenzaţie tactilă

şi de presiune şi de presiune moderată moderată

5-125-12

5.5. AA motoriemotorie 12-2012-20 marcatămarcată paralizie motorieparalizie motorie

Page 7: Curs Anestezice

Anestezice localeAnestezice locale - efecte generale - efecte generale (postresorbtive(postresorbtive))

3 tipuri de efecte sistemice3 tipuri de efecte sistemice : : central-nervoase - excitaţie centrală urmate de deprimare, central-nervoase - excitaţie centrală urmate de deprimare,

– stare confuzionalăstare confuzională,, excitaţi excitaţiee motori motoriee – comăcomă– paralizia centrilor respiratoriparalizia centrilor respiratori

vegetative vegetative – vasodilatatorvasodilatator– hipotensorhipotensor– antispastică la nivelul musculaturii netedeantispastică la nivelul musculaturii netede

cardiovasculare cardiovasculare – deprimarea miocardului prin inhibarea excitabilităţiideprimarea miocardului prin inhibarea excitabilităţii– aritmii cardiacearitmii cardiace

Page 8: Curs Anestezice

Tipuri de anestezieTipuri de anestezie anestezia de suprafaţăanestezia de suprafaţă

anestezia de infiltraţieanestezia de infiltraţie

anestezia de conducereanestezia de conducere

anestezia rahidiană poate fi:anestezia rahidiană poate fi:– anestezie prin injectare anestezie prin injectare intratecalăintratecală în spaţiul subarahnoidian în spaţiul subarahnoidian

– epidurală epidurală sausau peridurală peridurală în jurul rădăcinilor nervilor, în afara meningelui în jurul rădăcinilor nervilor, în afara meningelui

anestezia intravenoasă, intraarterialăanestezia intravenoasă, intraarterială

Page 9: Curs Anestezice

Farmacocinetica anestezicelor localeFarmacocinetica anestezicelor locale AbsorbţiaAbsorbţia

– influenţată de fluxul sangvin localinfluenţată de fluxul sangvin local

– Pentru menţinerea la locul administrării se asociază cu adrenalină. Pentru menţinerea la locul administrării se asociază cu adrenalină. avantaje:avantaje: - prelungeşte acţiunea locală a anestezicului- prelungeşte acţiunea locală a anestezicului - fereşte organismul de efectele generale ale anestezicului- fereşte organismul de efectele generale ale anestezicului

MetabolizareaMetabolizarea

– eesteri - steri - metabolizati în plasma sangvină de către esteraza nespecificămetabolizati în plasma sangvină de către esteraza nespecifică

– amideamide sunt metabolizate la nivel hepatic efectul fiind mai durabil şi toxicitatea mai sunt metabolizate la nivel hepatic efectul fiind mai durabil şi toxicitatea mai maremare

EliminareaEliminarea – – urinurinăă

Anestezicele locale pot fi clasificate după potenţă în următoarele grupe:Anestezicele locale pot fi clasificate după potenţă în următoarele grupe:

1.- compuşi cu potenţă mare şi acţiune prelungită 3h - 1.- compuşi cu potenţă mare şi acţiune prelungită 3h - bupivacaina. bupivacaina. 2.- compuşi cu potenţă şi durată de acţiune medie (1-2h), de ex. 2.- compuşi cu potenţă şi durată de acţiune medie (1-2h), de ex. lidocaina, mepivacaina.lidocaina, mepivacaina. 3.- compuşi cu potenţă mică şi durată de acţiune scurtă (20 - 60'), de ex. 3.- compuşi cu potenţă mică şi durată de acţiune scurtă (20 - 60'), de ex. procainaprocaina

Page 10: Curs Anestezice

ANESTEZICE LOCALE – ANESTEZICE LOCALE – AMINO-ESTERI AMINO-AMIDEAMINO-ESTERI AMINO-AMIDE

Page 11: Curs Anestezice

CocainaCocaina extrasextrasăă din frunzele arbustului din frunzele arbustului Erythroxylon CocaErythroxylon Coca se absoarbe bine prin mucoasese absoarbe bine prin mucoase Are Are acţiune acţiune

– anestezică locală, anestezică locală, – simpatomimetică şi simpatomimetică şi – central excitantă.central excitantă.

singurul anestezic local dotat cu efect singurul anestezic local dotat cu efect vasoconstrictorvasoconstrictor

efecte simpaticotone generale: efecte simpaticotone generale: – hipertensiune arterială,hipertensiune arterială,– tahicardie, tahicardie, – spasme vasculare, spasme vasculare, – hiperglicemiehiperglicemie

mmecanism de acţiuneecanism de acţiune: inhiba: inhiba recaptrecaptaarreaea catecolaminelor în terminaţiile nervoase.catecolaminelor în terminaţiile nervoase.

substanţă substanţă stupefiantă - stupefiantă - dependenţa psihică dependenţa psihică Utilizări terapeuticeUtilizări terapeutice numai pentru anestezia de suprafaţă numai pentru anestezia de suprafaţă

– ORL, ORL, – oftalmologie şi oftalmologie şi – stomatologiestomatologie

Potenţa anestezică este de 5 ori mai mare decât a Potenţa anestezică este de 5 ori mai mare decât a novocainei.novocainei.

Page 12: Curs Anestezice

Esteri ai acidului benzoic: Esteri ai acidului benzoic: Benzocaina (Benzocaina (AnestezinaAnestezina), ), Procaina (Procaina (Novocaina)Novocaina)

Tetracaina Tetracaina (Dicaina(Dicaina)) ProcainaProcaina

anestezic localanestezic local Se pretează pentru toate formele de anestezie locală cu excepţia anesteziei de suprafaţăSe pretează pentru toate formele de anestezie locală cu excepţia anesteziei de suprafaţă se asociază cu adrenalina în proporţie de 1/50 000 până la 1/200 000.se asociază cu adrenalina în proporţie de 1/50 000 până la 1/200 000. Infiltraţiile cu procaină se practică şi în scop terapeutic în: Infiltraţiile cu procaină se practică şi în scop terapeutic în:

– spasme vasculare, spasme vasculare, – anurie reflexă, anurie reflexă, – contracturi musculare,contracturi musculare,– leziuni traumatice ale aparatului locomotor.leziuni traumatice ale aparatului locomotor.

Acţiunile generale ale procainei:Acţiunile generale ale procainei: la nivel central - la nivel central - efect analgetic moderat asemănător aspirinei, slabă acţiune sedativă vegetativă;efect analgetic moderat asemănător aspirinei, slabă acţiune sedativă vegetativă; la periferie - la periferie - efect vasodilatator, hipotensiv, spasmolitic pe musculatura netedă.efect vasodilatator, hipotensiv, spasmolitic pe musculatura netedă. spasme vasculare, stări dispneice, stimulează peristaltismul intestinal şi combate vasoconstricţia spasme vasculare, stări dispneice, stimulează peristaltismul intestinal şi combate vasoconstricţia

renală reflexă.renală reflexă. - Asupra cordului are acţiune asemănătoare chinidinei dar mai slabă- Asupra cordului are acţiune asemănătoare chinidinei dar mai slabă Mod de administrare: se injectează i.v. lent în doza de 50 -100 mg. Mod de administrare: se injectează i.v. lent în doza de 50 -100 mg. efectul eutrofic al procainei - pus în evidenţă C.I. Parhon şi A.Aslan - introducând-o în tratamentul efectul eutrofic al procainei - pus în evidenţă C.I. Parhon şi A.Aslan - introducând-o în tratamentul

tulburărilor trofice din senescenţă prin efectul de stabilizare membranară a celulelor, iar pe de altă tulburărilor trofice din senescenţă prin efectul de stabilizare membranară a celulelor, iar pe de altă parte rolul vitaminic al acidului p-amino-benzoic şi acţiunile metabolice şi central nervoase ale parte rolul vitaminic al acidului p-amino-benzoic şi acţiunile metabolice şi central nervoase ale dietilaminoetanolului.dietilaminoetanolului.

În geriartrie se folosesc preparateleÎn geriartrie se folosesc preparatele GEROVITAL H3 şi ASLAVITAL GEROVITAL H3 şi ASLAVITAL, oral sau i.m., oral sau i.m. Efecte adverse de tip tox icEfecte adverse de tip tox ic stimulează înmulţirea bacteriilor stimulează înmulţirea bacteriilor reacţiile alergice anafilacticereacţiile alergice anafilactice destul de frecvente destul de frecvente

Page 13: Curs Anestezice

Amide LidocainaAmide Lidocaina (Xilina)(Xilina) Mepivacaina Mepivacaina Bupivacaina Bupivacaina

PercainaPercaina Articain Articain(Ultracain)(Ultracain) Lidocaina (Xilina)Lidocaina (Xilina)

anestezicul cel mai frecvent utilizat. anestezicul cel mai frecvent utilizat. are o acţiune de durată mai lungă decât procaina (1-2 h) - metabolizarea mai lentă la nivelul ficatuluiare o acţiune de durată mai lungă decât procaina (1-2 h) - metabolizarea mai lentă la nivelul ficatului difuzează mai bine decât procainadifuzează mai bine decât procaina se pretează pentru toate tipurile de anestezie.se pretează pentru toate tipurile de anestezie. Doza maximă este 0,5 g / zi.Doza maximă este 0,5 g / zi. Se asociază frecvent cu adrenalinăSe asociază frecvent cu adrenalină

Alte utilizări:Alte utilizări: antiaritmicantiaritmic cardiac, valorificat în combaterea diferitelor aritmii ectopice cardiac, valorificat în combaterea diferitelor aritmii ectopice contraindicatăcontraindicată în tulburări de conducere atrio-ventriculară, respectiv în insuficienţă cardiacă în tulburări de conducere atrio-ventriculară, respectiv în insuficienţă cardiacă

Supradozare:Supradozare: efecte secundare toxiceefecte secundare toxice

– depresiedepresie– somnolenţăsomnolenţă– ameţeliameţeli– convulsiiconvulsii– hipotensiunehipotensiune– transpiraţietranspiraţie

Tratamentul supradozării – simpatomimetice, diazepamTratamentul supradozării – simpatomimetice, diazepam Xilina intră în unele preparate compuse de uz stomatologic:Xilina intră în unele preparate compuse de uz stomatologic: STOMACAINSTOMACAIN spray spray DENTOCALMINDENTOCALMIN

Page 14: Curs Anestezice

ANESTEZICE GENERALE (NARCOTICE)ANESTEZICE GENERALE (NARCOTICE)– InhalatoriiInhalatorii– IntravenoaseIntravenoase

HIPNOTICE, SEDATIVE, ANXIOLITICEHIPNOTICE, SEDATIVE, ANXIOLITICE ANXIOLITICE CU ALTĂ STRUCTURĂ DECÂT BZDANXIOLITICE CU ALTĂ STRUCTURĂ DECÂT BZD SEDATIVE GENERALESEDATIVE GENERALE NEUROLEPTICE (TRANCHILIZANTE MAJORE)NEUROLEPTICE (TRANCHILIZANTE MAJORE) ANTIDEPRESIVE ŞI ANTIMANIACALEANTIDEPRESIVE ŞI ANTIMANIACALE MEDICAMENTE EXCITANTE ALE SNCMEDICAMENTE EXCITANTE ALE SNC DEPRIMANTE MOTORII CENTRALEDEPRIMANTE MOTORII CENTRALE

MEDICAŢIA SISTEMULUI MEDICAŢIA SISTEMULUI NERVOS CENTRALNERVOS CENTRAL

Page 15: Curs Anestezice

produc narcoza chirurgicală produc narcoza chirurgicală – pierderea conştienţei pierderea conştienţei

– dispariţia sensibilităţiidispariţia sensibilităţii

– suprimarea mişcărilor voluntaresuprimarea mişcărilor voluntare

– abolirea majorităţii reflexelorabolirea majorităţii reflexelor

– relaxarea musculaturii striate relaxarea musculaturii striate

– în timp ce funcţiile vegetative vitale rămân nealterate.în timp ce funcţiile vegetative vitale rămân nealterate.

narcoza - suspendarea temporară şi complet narcoza - suspendarea temporară şi complet reversibilă a funcţiilor celularereversibilă a funcţiilor celulare

ANESTEZICE GENERALE ANESTEZICE GENERALE (NARCOTICE)(NARCOTICE)

Page 16: Curs Anestezice

Desfăşurarea narcozeiDesfăşurarea narcozei

Clinic se disting 3 perioade:Clinic se disting 3 perioade:– A. perioada de inducţie (de la administrare până la instalarea somnului).A. perioada de inducţie (de la administrare până la instalarea somnului).– B. narcoza chirurgicală (anestezie generală).B. narcoza chirurgicală (anestezie generală).– C. perioada de trezireC. perioada de trezire

Farmacodinamic deosebim 4 faze:Farmacodinamic deosebim 4 faze: Primele două faze corespund Primele două faze corespund perioadei de inducţie perioadei de inducţie

– 1. faza de analgezie1. faza de analgezie– 2. faza de excitaţie2. faza de excitaţie

– 3. faza de narcoză chirurgicală (anestezie generală), care, funcţie de 3. faza de narcoză chirurgicală (anestezie generală), care, funcţie de profunzime este de patru grade:profunzime este de patru grade: a). narcoză superficială (somn superficial)a). narcoză superficială (somn superficial) b),c). narcoză profundă (somn profund)b),c). narcoză profundă (somn profund) d). narcoză de alarmăd). narcoză de alarmă

– 4. faza toxică, de paralizie bulbară4. faza toxică, de paralizie bulbară

Page 17: Curs Anestezice
Page 18: Curs Anestezice

Desfăşurarea narcozeiDesfăşurarea narcozei A. Perioada de inducţieA. Perioada de inducţie

– faza de analgezie iniţială faza de analgezie iniţială – faza de excitaţie faza de excitaţie

B. Perioada de anestezie generală propriu-zisăB. Perioada de anestezie generală propriu-zisă este caracterizată de este caracterizată de somnul somnul narcotic narcotic (anestezic)(anestezic) din care bolnavul nu poate fi trezit prin stimuli externi din care bolnavul nu poate fi trezit prin stimuli externi

– evoluţia narcozei se poate face în 4 gradeevoluţia narcozei se poate face în 4 grade– a) a) somnul superficialsomnul superficial – b) b) somn profundsomn profund

ochii sunt ficşiochii sunt ficşi dispar reflexele laringiene, corneeandispar reflexele laringiene, corneean respiraţia este profundărespiraţia este profundă Tonusul muscular scade Tonusul muscular scade

– c) faza pretoxicăc) faza pretoxică pierderea tonusului muscularpierderea tonusului muscular amplitudinea respiraţiei scade şi se dezvoltă paralizia progresivă a muşchilor amplitudinea respiraţiei scade şi se dezvoltă paralizia progresivă a muşchilor

intercostaliintercostali Pupila se dilată Pupila se dilată

– d) d) faza de alarmăfaza de alarmă midriază maximămidriază maximă oprirea respiraţiei, moarte.oprirea respiraţiei, moarte. diminuarea marcată a respiraţiei, tahicardie, puls slab, hipotensiunediminuarea marcată a respiraţiei, tahicardie, puls slab, hipotensiune

C. Perioada de trezireC. Perioada de trezire se face prin parcurgerea etapelor menţionate dar în sens invers şi se face prin parcurgerea etapelor menţionate dar în sens invers şi fenomenele de excitaţie sunt mult mai slabe.fenomenele de excitaţie sunt mult mai slabe.

Page 19: Curs Anestezice

Desfăşurarea narcozeiDesfăşurarea narcozei Riscurile narcozeiRiscurile narcozei

– accident respiratoraccident respirator - apneea toxică - apneea toxică

– accidente accidente circulatorii: - circulatorii: - Supradozarea provoacă colaps şi oprirea inimii.Supradozarea provoacă colaps şi oprirea inimii.

– vomavoma

– hepatotoxicitateahepatotoxicitatea mai ales la mai ales la narcoticele halogenatenarcoticele halogenate

– tendinţă la acidoză tendinţă la acidoză Prevenirea accidentelor din narcozăPrevenirea accidentelor din narcoză se face cu premedicaţie cu se face cu premedicaţie cu

– substanţe vegetativolitice (substanţe vegetativolitice (atropinăatropină) şi) şi

– cu potenţializatoare ale narcozei (cu potenţializatoare ale narcozei (clorpromazinaclorpromazina).).

Potenţa diferitelor anestezicePotenţa diferitelor anestezice este definită de " este definită de "concentraţia anestezică concentraţia anestezică minimăminimă" sau, mai corect "" sau, mai corect "concentraţia alveolară minimăconcentraţia alveolară minimă" (MAC), se exprimă " (MAC), se exprimă prin concentraţia de anestezic în aerul alveolar (echilibrată cu cea din creier) prin concentraţia de anestezic în aerul alveolar (echilibrată cu cea din creier) care împiedică reflexele din faza de excitaţie, la 50% din bolnavi.care împiedică reflexele din faza de excitaţie, la 50% din bolnavi.

Page 20: Curs Anestezice

Structura chimică şi clasificarea anestezicelor Structura chimică şi clasificarea anestezicelor generalegenerale

– gaze ( protoxid de azot )gaze ( protoxid de azot )– hidrocarburi alifatice (etilena)hidrocarburi alifatice (etilena)– derivaţi halogenaţi ai hidrocarburilor alifatice (halothan)derivaţi halogenaţi ai hidrocarburilor alifatice (halothan)– eteri, derivaţi halogenaţi ai eteriloreteri, derivaţi halogenaţi ai eterilor– heterocicli (barbiturice)heterocicli (barbiturice)

Narcoticele se clasifică după calea de administrare în:Narcoticele se clasifică după calea de administrare în:– narcotice inhalatorii care se împart în:narcotice inhalatorii care se împart în:

a) lichide volatilea) lichide volatile b) gazeb) gaze

narcotice injectabile (intravenoase), de ex. unele barbituricenarcotice injectabile (intravenoase), de ex. unele barbiturice

Page 21: Curs Anestezice

Condiţii fundamentale pentru Condiţii fundamentale pentru narcoticenarcotice

- - să aibă zonă maniabilă să aibă zonă maniabilă (zonă narcotică) (zonă narcotică) largălargă, adică diferenţa între concentraţia , adică diferenţa între concentraţia narcotică şi cea toxică să fie mare;narcotică şi cea toxică să fie mare;

- - să fie lipsite de efecte toxicesă fie lipsite de efecte toxice - narcoza să fie - narcoza să fie uşor controlabilăuşor controlabilă - să nu fie inflamabile şi explozibile- să nu fie inflamabile şi explozibile - să fie cât mai stabile- să fie cât mai stabile

Page 22: Curs Anestezice

Farmacocinetica Farmacocinetica anestezicelor generaleanestezicelor generale

Anestezicele generale inhalatoriiAnestezicele generale inhalatorii sunt lichide foarte volatile sau gaze sunt lichide foarte volatile sau gaze– se administrează pe cale respiratorie, în circuit deschis, sau aparate de se administrează pe cale respiratorie, în circuit deschis, sau aparate de

anestezie în circuit semi-închis sau închis.anestezie în circuit semi-închis sau închis. AbsorbţiaAbsorbţia: - rapid prin alveolele pulmonare: - rapid prin alveolele pulmonare DistribuţiaDistribuţia: - depinde de doi factori: - depinde de doi factori

– conţinutul în lipide din ţesuturi conţinutul în lipide din ţesuturi – circulaţia sangvină localăcirculaţia sangvină locală

Metabolizarea:Metabolizarea: – narcoticele inhalatorii, cu excepţia metoxifluranului, nu suferă transformări narcoticele inhalatorii, cu excepţia metoxifluranului, nu suferă transformări

metabolice semnificative, metabolice semnificative, EliminareEliminare cu precădere pe cale pulmonară cu precădere pe cale pulmonară

Rata eliminării narcoticului cu aerul expiratRata eliminării narcoticului cu aerul expirat este determinată de: este determinată de: – ventilaţia pulmonară, ventilaţia pulmonară, – debitul circulator, debitul circulator, – punctul de fierbere a substanţeipunctul de fierbere a substanţei– diferenţa dintre presiunea parţială a narcoticului în plasmă şi aerul alveolardiferenţa dintre presiunea parţială a narcoticului în plasmă şi aerul alveolar– solubilitatea în ţesuturi solubilitatea în ţesuturi

Page 23: Curs Anestezice

a) Lichide volatilea) Lichide volatile1.1. Eter etilicEter etilic 2.2. hidrocarburi halogenatehidrocarburi halogenate

Cloroformul (CHCl3) Cloroformul (CHCl3) periculos datorită hepatotoxicităţii periculos datorită hepatotoxicităţii şi cardiotoxicităţiişi cardiotoxicităţii

1.1. Clorura de etil (Clorura de etil (Kelen) Kelen) - utilizat ca anestezic local de scurtă durată- utilizat ca anestezic local de scurtă durată 2.2. HalotanHalotan

3.3. Eteri halogenaţiEteri halogenaţi1.1. Metoxifluran (Metoxifluran (PenthranePenthrane))2.2. Enfluran (Enfluran (EthraneEthrane))3.3. Isofluran Isofluran (Foran(Foran))

b) b) Narcotice gazoaseNarcotice gazoase1.1. Protoxidul de azot , N2O Protoxidul de azot , N2O 2.2. CiclopropanCiclopropan

ANESTEZICE GENERALE (NARCOTICE)ANESTEZICE GENERALE (NARCOTICE)INHALATORIIINHALATORII

Page 24: Curs Anestezice

Eterul etilicEterul etilic A fost primul narcotic utilizatA fost primul narcotic utilizat lichid incolorlichid incolor miros pătrunzător, iritant, miros pătrunzător, iritant, uşor solubil în sânge uşor solubil în sânge NarcozaNarcoza se instalează după o perioadă de inducţie lungă (15-20 min se instalează după o perioadă de inducţie lungă (15-20 min TrezireaTrezirea din narcoză durează 30-40 min fiind însoţită frecvent de greaţă, vomă, cefalee, din narcoză durează 30-40 min fiind însoţită frecvent de greaţă, vomă, cefalee,

somnolenţă.somnolenţă. Zona de siguranţă este largăZona de siguranţă este largă: 3-5 vol % în aerul inspirat : 3-5 vol % în aerul inspirat Relaxarea musculară este destul de bunăRelaxarea musculară este destul de bună eterul acţionează sinergic cu substanţele curarizante de tip antidepolarizant.eterul acţionează sinergic cu substanţele curarizante de tip antidepolarizant. Se elimină nemodificat cu respiraţiaSe elimină nemodificat cu respiraţia Eterul nu este toxic pentru ficat şi alte organe parenchimatoaseEterul nu este toxic pentru ficat şi alte organe parenchimatoase Eterul este contraindicat în Eterul este contraindicat în afecţiuni bronhopulmonare, afecţiuni bronhopulmonare, la renali, diabetici, la renali, diabetici, hipertiroidieni şi în caz de hipertiroidieni şi în caz de hipertensiune intracraniană.hipertensiune intracraniană. efecte nedorite ale eteruluiefecte nedorite ale eterului (hipersecreţie, greaţă, excitaţie) pot fi atenuate printr-o (hipersecreţie, greaţă, excitaţie) pot fi atenuate printr-o

premedicaţie corespunzătoare cu: atropină, sedativepremedicaţie corespunzătoare cu: atropină, sedative . .

Page 25: Curs Anestezice

HalotanHalotan Este cel mai frecvent folositEste cel mai frecvent folosit derivat bogat halogenat al etanului: fluor - clor - brom - etan.derivat bogat halogenat al etanului: fluor - clor - brom - etan. avantajeavantaje: :

– nu este inflamabil, nu este inflamabil, – are o acţiune narcotică de 4-5 ori mai intensă decât eterul, perioada de are o acţiune narcotică de 4-5 ori mai intensă decât eterul, perioada de

inducţie mai scurtă (5-7 min.), inducţie mai scurtă (5-7 min.), – fără fenomene de excitaţie marcate, fără fenomene de excitaţie marcate, – trezirea fiind uşoară.trezirea fiind uşoară.

Zona narcotică este corespunzătoare, 0,75-2% în aerul inspirat. Zona narcotică este corespunzătoare, 0,75-2% în aerul inspirat. PRODUCE RELAXAREA MUSCULATURII NETEDEPRODUCE RELAXAREA MUSCULATURII NETEDE CI- CEZARIANACI- CEZARIANA Nu are efect pe musculatura striataNu are efect pe musculatura striata Analgezia iniţială este moderată iar relaxarea musculară trebuie completată Analgezia iniţială este moderată iar relaxarea musculară trebuie completată

prin curarizare.prin curarizare. Are şi o oarecare toxicitate hepatică .Are şi o oarecare toxicitate hepatică . C. I.C. I. - la hepatici - la hepatici - la cardiaci pentru că poate favoriza aritmiile, fiind o hidrocarbură - la cardiaci pentru că poate favoriza aritmiile, fiind o hidrocarbură

bogat halogenată.bogat halogenată. Datorită acţiunii bradicardizante necesită premedicaţie cu atropină.Datorită acţiunii bradicardizante necesită premedicaţie cu atropină.

Page 26: Curs Anestezice

Eteri halogenaţiEteri halogenaţi Metoxifluran (Metoxifluran (PenthranePenthrane))

– Structură chimică: H3C-O-CF2-CHCl2Structură chimică: H3C-O-CF2-CHCl2– anestezic foarte activ, cu potenţă mare, solubilitatea este asemănătoare eterului.anestezic foarte activ, cu potenţă mare, solubilitatea este asemănătoare eterului.– Inducţia este de lungă durată (10-15Inducţia este de lungă durată (10-15) - se preferă injectarea iniţială de ) - se preferă injectarea iniţială de

Tiopenthal.Tiopenthal.– Se foloseşte după o narcoză de inducţieSe foloseşte după o narcoză de inducţie– Analgezia este de bună calitateAnalgezia este de bună calitate– se recomandă asocierea curarizantelor.se recomandă asocierea curarizantelor.– efecte secundare toxiceefecte secundare toxice mai ales la nivelul rinichiului mai ales la nivelul rinichiului

EnfluranEnfluran– Structura chimică: CHF2-O-CF2CHFClStructura chimică: CHF2-O-CF2CHFCl– Este un eter neinflamabilEste un eter neinflamabil– Produce blocarea neuro-muscularăProduce blocarea neuro-musculară– Determină inducţie rapidă şi excitaţie minimăDetermină inducţie rapidă şi excitaţie minimă– Trezirea este rapidăTrezirea este rapidă– Poate produce deprimare respiratorie şi cardio-vascularăPoate produce deprimare respiratorie şi cardio-vasculară– Ca efect advers caracteristicCa efect advers caracteristic, poate produce excitaţie motorie, poate produce excitaţie motorie

Isofluran Isofluran (Foran(Foran))– Structura chimică: CF3CHCl-O-CHF2, este un izomer al enfluranului, care, Structura chimică: CF3CHCl-O-CHF2, este un izomer al enfluranului, care, nu nu

deprimă miocarduldeprimă miocardul şi nu îl sensibilizează la acţiunea catecolaminelor. şi nu îl sensibilizează la acţiunea catecolaminelor.

Page 27: Curs Anestezice

b) b) Narcotice gazoaseNarcotice gazoase Protoxidul de azot Protoxidul de azot , N2O, N2O

Se administrează prin tehnici cu circuit închis Se administrează prin tehnici cu circuit închis Este folosit frecventEste folosit frecvent Avantaje Avantaje

– nu irită mucoaselenu irită mucoasele– nu este toxic pentru organele parenchimatoasenu este toxic pentru organele parenchimatoase– este puţin stresant pentru organismeste puţin stresant pentru organism– Narcoza poate fi menţinută timp îndelungat chiar la bolnavii taraţi.Narcoza poate fi menţinută timp îndelungat chiar la bolnavii taraţi.– Timpul de inducţie este foarte scurt Timpul de inducţie este foarte scurt – trezirea este foarte rapidă trezirea este foarte rapidă – excitaţia produsă este resimţită de bolnav ca un efect plăcut (gaz ilariantexcitaţia produsă este resimţită de bolnav ca un efect plăcut (gaz ilariant– Are efect analgezic marcatAre efect analgezic marcat

Dezavantaje:Dezavantaje:– este un narcotic slab;este un narcotic slab;– nu produce relaxare musculară eficientă;nu produce relaxare musculară eficientă;– nu produce narcoză chirurgicală decât în concentraţie de 100%.nu produce narcoză chirurgicală decât în concentraţie de 100%.

CiclopropanulCiclopropanul– gaz anestezic puţin toxic, rar folosit, datorită faptului că produce aritmii gaz anestezic puţin toxic, rar folosit, datorită faptului că produce aritmii

cardiace şi suprasolicitarea inimiicardiace şi suprasolicitarea inimii

Page 28: Curs Anestezice

VVĂ MULŢUMESC!!!Ă MULŢUMESC!!!