ANESTEZICE GENERALE

• produc narcoza chirurgicală – pierderea conştienţei – dispariţia sensibilităţii– suprimarea mişcărilor voluntare– abolirea majorităţii reflexelor– relaxarea musculaturii striate – în timp ce funcţiile vegetative vitale rămân nealterate.

• narcoza - suspendarea temporară şi complet reversibilă a funcţiilor celulare

ANESTEZICE GENERALE (NARCOTICE)

DESFĂŞURAREA NARCOZEI

• Clinic se disting 3 perioade:– A. perioada de inducţie (de la administrare până la instalarea somnului).– B. narcoza chirurgicală (anestezie generală).– C. perioada de trezire

• Farmacodinamic deosebim 4 faze:Primele două faze corespund perioadei de inducţie

– 1. faza de analgezie– 2. faza de excitaţie

– 3. faza de narcoză chirurgicală (anestezie generală), care, funcţie de profunzime este de patru grade:• a). narcoză superficială (somn superficial)• b),c). narcoză profundă (somn profund)• d). narcoză de alarmă

– 4. faza toxică, de PARALIZIE BULBARĂ

DESFĂŞURAREA NARCOZEI• A. Perioada de inducţie

– faza de analgezie iniţială – faza de excitaţie

• B. Perioada de anestezie generală propriu-zisă este caracterizată de somnul narcotic (anestezic) din care bolnavul nu poate fi trezit prin stimuli externi

– evoluţia narcozei se poate face în 4 grade– a) somnul superficial – b) somn profund

• ochii sunt ficşi• dispar reflexele laringiene, corneean• respiraţia este profundă• Tonusul muscular scade

– c) faza pretoxică• pierderea tonusului muscular• amplitudinea respiraţiei scade şi se dezvoltă paralizia progresivă a muşchilor

intercostali• Pupila se dilată

– d) faza de alarmă • midriază maximă• oprirea respiraţiei, moarte.• diminuarea marcată a respiraţiei, tahicardie, puls slab, hipotensiune

• C. Perioada de trezire se face prin parcurgerea etapelor menţionate dar în sens invers şi fenomenele de excitaţie sunt mult mai slabe.

• Riscurile narcozei– accident respirator - apneea toxică – accidente circulatorii: - Supradozarea provoacă colaps şi oprirea inimii.– voma– hepatotoxicitatea mai ales la narcoticele halogenate – tendinţă la acidoză

• Prevenirea accidentelor din narcoză se face cu premedicaţie cu– substanţe vegetativolitice (atropină) şi– cu potenţializatoare ale narcozei (clorpromazina).

• Potenţa diferitelor anestezice este definită de "concentraţia anestezică minimă" sau, mai corect "concentraţia alveolară minimă" (MAC), se exprimă prin concentraţia de anestezic în aerul alveolar (echilibrată cu cea din creier) care împiedică reflexele din faza de excitaţie, la 50% din bolnavi.

DESFĂŞURAREA NARCOZEI

STRUCTURA CHIMICĂ ŞI CLASIFICAREA ANESTEZICELOR GENERALE

– gaze ( protoxid de azot )– hidrocarburi alifatice (etilena)– derivaţi halogenaţi ai hidrocarburilor alifatice (halothan)– eteri, derivaţi halogenaţi ai eterilor– heterocicli (barbiturice), alte structuri

• Narcoticele se clasifică după calea de administrare în:– narcotice inhalatorii care se împart în:

• a) lichide volatile• b) gaze

• narcotice injectabile (intravenoase), de ex. unele barbiturice

CONDIŢII FUNDAMENTALE PENTRU NARCOTICE

• să aibă zonă maniabilă (zonă narcotică) largă, adică diferenţa între concentraţia narcotică şi cea toxică să fie mare;

• să fie lipsite de efecte toxice• narcoza să fie uşor controlabilă• să nu fie inflamabile şi explozibile• să fie cât mai stabile

FARMACOCINETICA ANESTEZICELOR GENERALE

• Anestezicele generale inhalatorii sunt lichide foarte volatile sau gaze– se administrează pe cale respiratorie, în circuit deschis, sau aparate de

anestezie în circuit semi-închis sau închis.• Absorbţia: - rapid prin alveolele pulmonare• Distribuţia: - depinde de doi factori

– conţinutul în lipide din ţesuturi – circulaţia sangvină locală

• Metabolizarea: – narcoticele inhalatorii, cu excepţia metoxifluranului, nu suferă transformări

metabolice semnificative, • Eliminare cu precădere pe cale pulmonară

• Rata eliminării narcoticului cu aerul expirat este determinată de: – ventilaţia pulmonară, – debitul circulator, – punctul de fierbere a substanţei– diferenţa dintre presiunea parţială a narcoticului în plasmă şi aerul alveolar– solubilitatea în ţesuturi

a) Lichide volatile1. Eter etilic 2. hidrocarburi halogenate

• Cloroformul (CHCl3) periculos datorită hepatotoxicităţii şi cardiotoxicităţii

1. Clorura de etil (Kelen) - utilizat ca anestezic local de scurtă durată 2. Halotan

3. Eteri halogenaţi1. Metoxifluran (Penthrane)2. Enfluran (Ethrane)3. Isofluran (Foran)

b) Narcotice gazoase4. Protoxidul de azot , N2O 5. Ciclopropan

ANESTEZICE GENERALE (NARCOTICE)INHALATORII

ETERUL ETILIC• A fost primul narcotic utilizat• lichid incolor• miros pătrunzător, iritant, • uşor solubil în sânge • Narcoza se instalează după o perioadă de inducţie lungă (15-20 min)• Trezirea din narcoză durează 30-40 min fiind însoţită frecvent de greaţă, vomă,

cefalee, somnolenţă.• Zona de siguranţă este largă: 3-5 vol % în aerul inspirat • Relaxarea musculară este destul de bună• eterul acţionează sinergic cu substanţele curarizante de tip antidepolarizant.• Se elimină nemodificat cu respiraţia• Eterul nu este toxic pentru ficat şi alte organe parenchimatoase• Eterul este contraindicat în • afecţiuni bronhopulmonare, • la renali, diabetici, • hipertiroidieni şi în caz de • hipertensiune intracraniană.• efecte nedorite ale eterului (hipersecreţie, greaţă, excitaţie) pot fi atenuate printr-o

premedicaţie corespunzătoare cu: atropină, sedative.

HALOTAN• Este cel mai frecvent folosit• derivat bogat halogenat al etanului: fluor - clor - brom - etan.• avantaje:

– nu este inflamabil, – are o acţiune narcotică de 4-5 ori mai intensă decât eterul, perioada de

inducţie mai scurtă (5-7 min.), – fără fenomene de excitaţie marcate, – trezirea fiind uşoară.

• Zona narcotică este corespunzătoare, 0,75-2% în aerul inspirat. • PRODUCE RELAXAREA MUSCULATURII NETEDE• CI- CEZARIANA• Nu are efect pe musculatura striata• Analgezia iniţială este moderată iar relaxarea musculară trebuie

completată prin curarizare.• Are şi o oarecare toxicitate hepatică .• C. I. - la hepatici• - la cardiaci pentru că poate favoriza aritmiile, fiind o hidrocarbură

bogat halogenată.• Datorită acţiunii bradicardizante necesită premedicaţie cu atropină.

ETERI HALOGENAŢI• Metoxifluran (Penthrane)

– Structură chimică: H3C-O-CF2-CHCl2– anestezic foarte activ, cu potenţă mare, solubilitatea este asemănătoare

eterului.– Inducţia este de lungă durată (10-15 min) - se preferă injectarea iniţială de

Tiopenthal.– Se foloseşte după o narcoză de inducţie– Analgezia este de bună calitate– se recomandă asocierea curarizantelor.– efecte secundare toxice mai ales la nivelul rinichiului

• Enfluran– Structura chimică: CHF2-O-CF2CHFCl– Este un eter neinflamabil– Produce blocarea neuro-musculară– Determină inducţie rapidă şi excitaţie minimă– Trezirea este rapidă– Poate produce deprimare respiratorie şi cardio-vasculară– Ca efect advers caracteristic, poate produce excitaţie motorie

• Isofluran (Foran)– Structura chimică: CF3CHCl-O-CHF2, este un izomer al enfluranului, care, nu

deprimă miocardul şi nu îl sensibilizează la acţiunea catecolaminelor.

b) NARCOTICE GAZOASE• Protoxidul de azot , N2O

• Se administrează prin tehnici cu circuit închis • Este folosit frecvent• Avantaje

– nu irită mucoasele– nu este toxic pentru organele parenchimatoase– este puţin stresant pentru organism– Narcoza poate fi menţinută timp îndelungat chiar la bolnavii taraţi.– Timpul de inducţie este foarte scurt – trezirea este foarte rapidă – excitaţia produsă este resimţită de bolnav ca un efect plăcut (gaz ilariant– Are efect analgezic marcat

• Dezavantaje:– este un narcotic slab;– nu produce relaxare musculară eficientă;– nu produce narcoză chirurgicală decât în concentraţie de 100%.• Ciclopropanul

– gaz anestezic puţin toxic, rar folosit, datorită faptului că produce aritmii cardiace şi suprasolicitarea inimii

ANESTEZICE GENERALE (NARCOTICE)Inhalatorii Intravenoase

a) Lichide volatile1. Eter etilic 2. Hidrocarburi halogenate

I. Cloroformul (CHCl3)II. Clorura de etil (Kelen) III. Halotan

3. Eteri halogenaţiI. Metoxifluran (Penthrane)II. Enfluran (Ethrane)III. Isofluran (Foran)

b) Narcotice gazoase1. Protoxidul de azot , N2O 2. Ciclopropan

produc anestezie superficială

a) Barbiturice cu acţiune de scurtă durată

Tiopental sodic Hexobarbital sodic

b) Derivaţi de benzodiazepine Diazepam Midazolam

c) Alte structuriHidroxidionaPropanididKetamina

A) BARBITURICE CU ACŢIUNE DE SCURTĂ DURATĂ

Proprietăţi: liposolubilitate bună stabilitate mai mică sărurile de sodiu ale acestor derivaţi

sunt bine solubile în apăNarcoza apare repede (în 10-30sec.)Efectul narcotic durează 20 minute.Nu au efect analgezic.Relaxarea musculară este slabă şi trecătoare - efectul este potenţat prin curarizante.Se folosesc în: intervenţii mici

narcoze combinateBarbituricele traversează placenta - consecinţe deprimante respiratorii la fătLa începutul administrării de barbiturice i.v - creştere a presiunii arterialeUlterior - scădere moderată a T.A. Efecte adverse:

deprimare respiratorie şi circulatorielaringospasmiritaţia endovenei.

Contraindicaţii: alergie, astm grav, porfirie, afecţiuni cardio-vasculare severe

NEUROLEPTANALGEZIA

Este o formă a anesteziei generale intravenoaseAsociază un analgezic 1. euforizant puternic- Fentanyl 1 2. neuroleptic- Droperidol 50Produce:

• stare de linişte• indiferenţă • activitate motorie redusă• analgezie marcată

Reacţiile vegetative sunt stabilizateOrganele parenchimatoase nu sunt afectate toxic

Efecte nedorite sunt: • deprimarea respiraţiei • bradicardie• transpiraţie

Este contraindicată la • parkinsonieni• în operaţia cezariană.

Alte narcotice intravenoase

KETAMINA (Ketalar, Ketoject)

• utilizare în terapie ca anestezic general, mai ales în prezenţa unui risc cardiovascular crescut (administrare parenterală în secţiile de ATI);• blochează receptorii NMDA ( anestezie disociativă, halucinaţii cu cartacter auditiv, tactil, vizual);• necesită adesea premedicaţia cu benzodiazepine (pentru a combate efectul halucinogen);

• “Special K”, “New ecstasy”,

“Vitamin K”, “Psychedelic heroin”• efecte urmărite (după administrare orală, injectabil efectele sunt mult mai drastice):• halucinaţii, adesea cu

coloratură sexuală (dar uneori cu caracter disforic!);

• amnezie anterogradă;• “avantaje” : • procurare din farmaciile

veterinare!;• deţinerea şi traficul sunt ilegale în România (conform legii privind produsele etnobotanice)

Utilizare în farmaco-terapie:

Deturnare de la uzul medical:

PROPANIDID

HIDROXIDIONA

PROPOFOL

Gamma-hidroxi butirat (GHB)

“Ecstasy lichid”, “Georgia home boy”, “liquid X”, “liquid G”

• utilizare în terapie ca adjuvant în anestezia generală (anestezic general – Gamma-OH);• compus existent şi endogen, provenit din GABA;• creşte eliberarea de acetilcolină, serotonină şi diminuează eliberarea de dopamină.• nu este înregistrat în România.

• succesiune de efecte în funcţie de doză:

• 1-2 g relaxare, efect dezinhibitor, euforie;

• 2,5-3 g bradicadie, greţuri, vomă, amnezie anterogradă;

• 3-4 g stare de inconştienţă (efect anestezic)

• > 4 g comă, deprimare respiratorie;

• “avantaje” : • incolor în soluţie, fără miros, cu

gust foarte slab sărat, uşor de introdus în lichide sau hrană;

• T1/2 scurt (< 30 de minute), după 12 h nu poate fi detectat nici în urină!

Utilizare în farmaco-terapie:

Deturnare de la uzul medical:

• prezent în suplimente alimentare pentru sportivi, pe baza presupusei acţiuni de eliberare a hormonului de creştere; riscuri de reacţii adverse şi apariţia sindromului de abstinenţă; devenit ilegal în SUA ;• ilegal în România pe baza Legii privind “produsele etnobotanice”;

Alte narcotice