@ Editura EIKONBucuregti, Str. Smochinului nr. 8, sector Icod pogtal 014605, Rominia

Difuzare/distribuEie carte: tel./fax 021 348 14 74

mobil: 0733 L3L 145,0728 084 802e-mail: difuzarepedituraeikon.ro

Redacgia: tel: 021 348 14 74

mobil: 0728 084 802,0733 131 145

e-mail : contactpedituraeikon.ro

web: wwwedituraeikon.ro

Editura Eikon este acreditati. de Consiliul Nagional al Cercetirii $tiingifice din

InvigimAntul Superior (CNCSIS).

Descrierea CIP este disponibili la Biblioteca Nagionali a Rominiei.

ISBN: 978-606-7 rL-547-5

Tehnoredactare: Nrcoree TunceN

Editor: VernNrrN AJprn

ANTONIU ALEXANDRU FLANDORFER

Critica fundamenteloretico-fitosoficeale national-socialismuluit

moIBUCURE$TI,20t6

'lt:rwmrt:

CUPRINS

INTRODUCERE....

Axellze rnosorrcA e RAsISMULUT cA MArRrcE roror.ocrcAA NATIONAT-SOCIALTSMULUI

1. Critica eticii elementelor conceptuale ale teoriei rasialiste................37

1.1. Geneza glndirii rasialiste. Darwinisrnul social...,'........................37

1.2. Explicitarea rnonisrnului haecbelian din cadruldarwinismului socia1........... ..............50

2. Tiansgresarea rasialismului tn anti-semitism/ iudaism/ rabinism........62

2.1. Elernentele constitatiae ale teoriei sulterioritdyii ra"siale ................62

2.2.1. !flilhelm Marr............... ...............78

2.2.2. fuchard \7agner.................... ........82

2.2.3. Houston Stewart Chamberlain.. ..........................96

2.2.4. Nfred Rosenberg....... ................. 117

3. Paradigma eiici qasiali din perspectiva teologilorcre;tini pronazigti ..........132

3.1. Procesul de arianizare a cre;tinismului .....1...........132

3.2. Jakob Wilhelm Hauer ;i Mi;carea oedinyei germane(Die Deutsche Glaubensbewegung)............ ........133

3.3. Declarayia de k Godesberg .............137

3.4. Contribuyia principalilor teologi pro-nazi;tila fenomenul dc arianizare a cre;tinismului ........... 139

3.4.2. Gerhad Kittel.............. ..............142

11

3.4.3.Kar1Georg Kuhn.... """""""""" 148

3.5. Analiza conclusiud priuind politizarea teologiei......................"' 150

ll. SupruoruutcA IDEAL TIp AL ETICII suPERroRrrATII RASIALE .....-....153

1. Morala de sclav us. moralade stipin .......-.........."""'155

1.1. ConsideraTii preliminare priuind receptarea din perspectiud

fenomenohgicd. a conceptului nietzsc/tean aluoinlei de Putere """' 1 55

1.2. Raportul dintre iudaism $ cre;tinism ca ipostazieri cultice

ale moralei de sclau ......... .......""""' 168

l.3. Diatriba nietzscheand imponiua crestinismului "" 174

1.3.1. Apostolul Pavel ca ,,falsificator" al moralei crestine primare """ 183

1.3.2. Doctrina eternei reintoarcerz ca substitut a1 religiei crestine"""" 193

1.3.3. Apostazia lui Nietzsche - Dionysos impotriva Crucificatului""203

1.3.4. Interpretarea abuzivi a creatiei niet2scheene.............""""""""'215

2. Tianspunerea filoso6ei trans-rasiale in etica

naEional-socialismului: bestia blondd. gi Supraomul -....'...........'.'.....230

2.1. Bestia b\ond.d........... ....'.'......'.......233

2.2. 5upraomut.................... ................243

3. Goria Spayiutui uital (Lebensraum) transptsl. ideologic

ca ideai bioetic al geopoliticii celui de Al Tieilea Reich .......".. ......250

3.1. Euolu1ia teoriei Spagiului vital - De k geopoliticd

la controlul populayiei in concorddnld cu ideologia tltalitardexpansionisid ji hegemonicii a nazismului.. .."""""255

3.2. Popularea Spagiului vital cu SupraomulLebensborn-) ri1or............... ....."""264

3.3. Spayiulpolitic absolut.. ........"""""266

III. Rnrmclt A WELT:ANSoHAUUNG'vLUI NATIoNAL-socIALIsr

CA,,RELIGIE POLITICA,, $I TEMEI ETIC iN MANIPUI,AREA

TOTALITARA 273

1. Edificarea eticii totalitare a nazismului in contextul paradigmatic

al modernitilii .................. .................'275

1. I . Metode in cercetarea imaginarului nayional-socialist..................275

1.2. Mitanaliza fenomenului trans?olitic na2ist...............................290

1.3. Esterrzarea politicului in procesul dz ritualizarea ,,eticii totalitare"...... ....................j07

2. Determinirile etice impuse de structurile imaginarului politicin manipularea nazisti........ .................324

2.1. Proiecyia mitului in discursul totalitaral celui de Al Tieilea Reich ............ .......................j24

2.2. Simbolica nazista ca instrument manipulatoriual psihismului colectiu.......... ...........338

2.3. Spectrul propagandistic al artei totdlitare....... ......350

' .). Imaginarul eschatologic ca premisi fundamentalia dogmei Reich-ului milenar......... ......361

3.1. Transgresarea etdtismului dogmatic de sorginte hegelian,iin Principiul Conducd.torului (Fiihrerprinzip) ..........................361

3.2. Fihrer-ul ca erou soteriologic din perspectiud milenaristd...........i72

3. 3. Ipostazierea utopicd. a nafional-so cialismuluiinn-o religie politicd........... ............383

(irucruzu... .......397

llrrrr.rocnerm .....411

f, rNorvraNur. NATIoNAL-socIALISMULUI A rAcur oBIECTUL unorI -

remarcabile srudii si analize in cea de-a doua jumi.tate a seco-Iului al )O(-lea, dar si acum, la inceput de mileniu trei, suscitiinci interesul cercetitorilor. Istorici, politologi, specialigti in dreptinternagional, in psihologie sociali;i psihologia mulgimilor auincercat din diverse unghiuri de vedere si, propuni rispunsuri la ointrebare extrem de importanta pentru ingelegerea evolugiei uma-nitigii in atAt de controversatul secol al XXJea: cum a fost posi-bil ca o asemenea doctrini si practica profund anti-umanista sa

domine intreaga evolugie a modernitigii (alituri de o alti iposta-ziere aextremismului totalitar - comunismul) pAni tntr-atAt incAt,,marca inconfundabilf' a acestui veac si fie sub semnul totali-tarismului (pe drept cuvAnt denumit de Eric Hobsbawm ,,seco-lul extremelor")?! In mod evident, rispunsurile nu pot si fie cuadevirat indrepti.Eite decAt dintr-o perspectivi interdisciplinari.Cu toate ci. la o evaluare sumari nazismul a evoluat ca un aparentaccident al istoriei, totugi se pot remarca posibilele cauze gi condi-gii care au fayorizat exprimarea acestor tendinge extremiste la nive-lul ansamblului social: crizade sistem a unei societigi incapabilesa se autogenerezel' percepila liderilor europeni ci" vor putea folosigi canaliza exclusiv forga destructivi a acestei migcSri extremisteimpotriva pericolului comunist; consolidarea nalional-socialismu-lui ca o ,,contrarevoluEie anticipatil' care si suspende posibilitateaunei revolugii sociale; nostalgia germanilor dupa statutul de mareputere pierdut in urma evenimentelor Primului Razboi Mondial;exacerbarea naEionalismului german si a mitul superioritdlii ariene.

r3

CRITICA FUNDAMENTELOR ETICO-FILOSOFICE ALE NATIONAL-SOCIALISMULUI

Fagi de ceea ce s-a spus si scris credem ci prea pufin s-a insistatpe evidengierea elementelor etico-filosofice pe care s-a bazat sau lacare, in mod demagogic, s-a raportat doctrina naEional-socialisti gi

care in opinia noastri este in masura sa explice magnetismul pro-dus asupra unor mase largi. Este stiut ca implicarea individului inplan aqional are o dimensiune fundamental eticl; mai ales calita-tea si profunzimea acestei impliciri a indivizilor gi colectivitigiloreste in funcgie de percepgia despre ceea ce este bine, respectiv riu,de adeziunea la principii morale. Adesea s-a considerat, lucru cucare nu am putea fi de acord, c5. nu se poate vorbi de o etica sau

o filozofie morala a nagional-socialismului, deoarece ar implica o

contradicEie in termeni. Insi, orice ideologie se fundamenteazS.pe onormare etici a societilii, care, in cazul national-socialismului, s-a

propagat prin intermediul unei morale, in esenti, anti-umanista,ce prin caracterul sau programatic a fost fondat5. pe ni;te princi-pii axiologice nihiliste. In acest sens, o explicagie viabilS. pentruingelegerea aderi.rii unor categorii si grupuri sociale atAt de largila ideologia nazisti se regisegte in faptul ca individul a achiesat laanumite valori gi principii morale pe care nagional-socialismul a

reugit si le impuna, la aceasta contribuind gi un aparat propagan-distic de o eficiengi fhri precedent in istorie si probabil de nede-pigit nici micar de sistemul comunist. Cu atAt mai important nise pare faptul ca accentul cerceti.rii noastre si fie stabilit din per-spectiva intemeierii etico-filosofice a acestei ideologii si practicisociale prin identificarea catJzelor ;i condigiilor evolugiei remar-cabile si a accesului la putere a nazismului. Critica fundamente-lor etico-f losofce ale nalional-socialismului are relevanga in opinianoastri si prin faptul ci nazismul are forga gi valoare de arhetip lanivelul mentalului colectiv pentru orice tip de manifestare extre-mista. Prezentul demers se oprqte asupra nagional-socialismuluitocmai pentru ci aceastl form5. germani a fascismului radicalizatreprezinta un punct de plecare in inEelegerea oricarei alte ideolo-gii sau tendinge de acgiune sociali ce concuri si contribuie la ceea

ce ar putea si ne dezumanizeze.

r4

INTRODUCERE

i., ..." ce privegte practica sociali pe care adepgii nazismuluirru aplicat-o in numele ideologiei, orice individ cu o minima con-stitutie morala o va reprima categoric; ceft fiind faptul ca, dupallolocaust, perspectiva etica asupra umanitagii s-a reconstruit dupl,rlte paradigme.

Cu toate acestea, chiar gi la momentul actual sesizim recrudes-r cnta unui discurs ideologizant de sorginte nazisti. care este propa-gat atAt la nivel politic, cAt si cultural. In acest sens, lucrarea urmi-rcste pe de o parte identificarea curentelor filosofice ce au stat labaza constructului ideologic al national-socialismului care a fun-ilamentat un model etic capabil sa mandateze aceasti" migcare cusuportul necondiEionat al maselor, inclusiv al intelectualititii, care,dc reguli", nu rezoneazi cu asemenea derapaje politice, iar pe derrlta parte s-au detectat reziduurile ideologice ce au corodat moralp.sihismul colectiv, supus procesului de secularizare a elemente-lor cultice tradiEionale ffanslatate in cadrul dogmei naziste. Prinintroducerea in corpusul ideologic a unor coordonate etice refe-rentiale pentru individul atomizat s-a urmarit transformarea nazis-rrrului dintr-un curent politico-cultural de tip nagionalistintr-o reli-

,qie politica cu profunde conotalii cultice - caracteristici inerentitotalitarismelor moderne in catali zarea divinizirii liderilor caris-rnatici. Fascismul, dar tn special national-socialismul, sunt mis-cari politice care se circumscriu caracteristicilor unor modele sec-

tare, iar cercetitori ai fenomenului totalitar, precum Eric \begelin,l{aymond Aron, George L. Mosse, Jean-Pierre Sironneau, le-auirrclus in cadrul generic al religiilor politice.

Analiza naqional-socialismului s-a realizat metodologic prinlbordari diferite; multe dintre acestea contradictorii. MenEionim inxcest context metodele inductiu-obseradlionale si cele deductiu-abs-trdcte, precum gi analizele intreprinse din perspectiva matricialaa fascismului ca generator al principalelor misciri nagionalist-ex-tremiste. Cercetarile efectuate prin metoda inductiua construiescun model teoretic al fascismului care e folosit ca etalon in anali-tica fenomenului. Prin utilizarea in cercetarea fascismului a celor

rt

CRITICA FUNDAMENTELOR ETICO-FILOSOFICE ALE NATIONAL-SOCIALISMULUI

doui abordiri metodologice s-au decelat modele analitice dis-tincte. Inclusiv prin ragionarea fenomenului fascist, in speti a nalio-nal-socialismului, dintr-o perspectivi retroactivi care ar implicautilizareacelor doua metode, au fost obginute la finalul demersu-

lui rezultate diferite. Prin metoda inductiud se emite o ,,definitiedescriptivi', care contine toate manifestarile fascismului, respec-

tiv axiologia ideologici, configurafa organizagionali a miscirii ingeneral, precum gi caracteristicile tipologice ale regimurilor dicta-toriale din perioada moderni. Partizanii metodei deductiue identi-fici nucleul acestuia prin construirea unui pattern al fascismuluigenerat de un numir restrAns de axiome. Astfel, particularitS"tilemigcirilor fasciste conturate in cadrul contextualitigii istoriale nuau capabilitatea de a contribui Ia o definitie concludenti, deoa-

rece deduqia opereazi la un nivel limitat sub restricgiile impusede istoria comparati prin ,,minimul ideologic", respectiv de mode-lul bazat pe ideal-tipul fascist. Cercetitorii care apeleaza la metodainductiud abordeaza fascismul din perspectiva unui fenomen sin-cronic-epocal, originar perioadei interbelice, iar cei care trateazl.fascismul prin metoda deductiudil consideri a fi un fenomen gene-

ric-diacronic, care s-a dezvoltat global sub auspiciile modernita-tiit. Concluziile ce decurg prin operarea cu cele doua metode suntapropiate in anvergura pe care o conferi cercetarea unui asemenea

fenomen transpo litic (Ernst Nolte).Daca in domenii, precum istoria, antropologia, politologia,

s-au intreprins o serie mai variata de analize referitoare la naturanazismului, nu acelasi lucru il sesizim si in ceea ce privqte cerce-

tarea filosofici, care, in general, s-a axat pe interpretarea repercu-siunilor produse asupra individului de ideologia anti-umanisti a

celui deAlteilea Reich din perspectiva eticii post-holocaust (EmilFackenheim, Martin Buber, Emmanuel Ldvinas). Aceasti abordare

1 Constatin Iordachi, Fascism, totalitarism ;i religii politice. Noi perspectiue

comparatiue,in Fascismul eurl?ean 1918-1945: ideologie, experimente totalitare

;i riligii politic,r, Ed. Constantin Iordachi, Editura Institutului penffu Studierea

Problemelor Minoritigilor Nationale, Cluj-Napoca, 2014, pp. 30'31.

r6

INTRODUCERE

rt'ologizanti. a re-creat cadrul unei noi paradigme morale gene-r.rtc prin tensiunea imprimata de catastrofa Shoah-ului ;i rapor-r.rr'('rl poporului ales la actualitatea in lumea moderna a revelatiei,livirrc ,i g r^n biblic pentru acesta. insi, Holocaustul .rr., ,.pr.-zirrri doar o discontinuitate in cursul istoric al planului profetictlt's(inat evreilor, ci a marcat major civilizatia europeani constru-rr.r [)c fundamentul monoteist al iudeo-crestinismului. ,,DupiArrschwitz cuvintele nu mai sint inocente. Dupi. Tleblinka tlce-r.',r e umpluti cu un nou ingeles. Dupa Majdanek nebunia a reci-l)ii(ilt atractia sa mistici. Prin urmare, relatia omului cu creatorul\,ur, cu societatea, cu politica, cu literatura, cu semenii sii si curirrc trebuie si fie reexaminatil'2.

in investigarea national-socialismului am urmirit depagirea pre-

lrrtlccatilor nu de putine ori intilnite in lucri"rile de specialitate,rrcrrvi.nd pretenlia ca interpretarile noastre sa aiba valoare de pos-tulilt sau de adevar absolut.

l)cntru a identifica cauza subsidiariaaparigiei nazismului ce s-a( or)centrat in criza spirituali a individului de la inceputul secolu-I r r i al )O(-lea, ne-am orientat, inc5. de la inceputul analizei noastre,irr interpretarea determinarilor pe care fenomenul si factorii ine-r cnti procesului de secularizare a religiei au contribuit la declansa-r t'rr intregului proces de disolugie a fundamentelor etice ale societi-

1ii traditionale zdruncinate de ideile Iluminismului, in varianta sa

ygrnaniAuJkLirung. Procesul de dezundjire a lumii (Entzauberung,1,'r Web), adici de ,,scoatere a lumii de sub puterea vrijii"3, echi-vrrlcntl cu ie;irea din religie (Marcel Gauchet), a catalizat insti-rrrlionalizarea religiei si, implicit, politizarea institugiei clericale.

I Elie tWiesel, 7he Holocaust as Literary Inspiration, in Elie'Wiesel, Lucy S.

I ):rwidowitz, Dorothy Rabinowitz, and Robert McAfee Brown, Dimensions ofrltr Holocaust: Lectures at Northuestern Uniuersity, Annotated by Elliot Lefkovitz,l',vrrrrston, IL: Northwestern University Press,7977, p. 6, apud. Sandu Frunzi,l)rrrunezeu ;i Holocaustul la Elie Wiesel. O eticd a responsabilitdyii, Editura( ,ontemporanul, Bucure;ti, 2010, p. 9i.

'MaxtWeber, Etica?rotestantii;ispiritulcapitalismului,EdituraHumanitas,llrrcuresti, 2003, p. 124.

r7

CRITICA FUNDAMENTELOR ETICO.FILOSOFICE ALE NATIONAL-SOCIALISMULUI

Apostazia individului s-a produs odati cu imbritisarea religiei ciuile

$.-J. Rousseau), astfel devenind semnatarul contractului social ce

a condus la repudierea valorilor morale vetuste care orientaseriintregul corpus interrelational al individivizilor in conformitatecu normele etice sociale provenite din interpretarea cutumiari a

comandamentelor veterotestamentare. De fapt, acest tip nou desocietate supusi fenomenului secularizarii a translatat coordona-tele culturale tradigionale - un ansamblu etic stereoti pic * cu drep-tul comunitdyilor (Genossenschrtecht) sau teoria dreptului natural.

Acest cadru, propice aparigiei paradigmelor modernismului,a contribuit fundamental la transformarea coordonatelor eticereferentiale ale individului prin substituirea divinitlgii ca suprdo-mul ce isi regiseste sensul soteriologic in mitul progresului qi teh-nicl" (technfl. Sub auspiciile provocarilor impuse de modernism,s-a analizat aparitiasi efectele provocate de germenii culturali careau contribuit la dezvoltarea unei mentalititi nagionaliste si rasi-ale in cadrul uneia dintre cele mai educate natiuni ale lumii pre-cum cea germani.

Am avut in vedere explicarea teoriilor rasialiste care au influengatmaj o r dezv oltar ea ideolo giei nagional-socialiste care, din p unctul devedere al evolugiei evenimentelor s-a devoalat ca o manifestare ens

causa sui. Pe parcursul cercetarii am evitat orice formi de subiecti-vism emotional care in mod firesc poate sa intervini in fata orori-lor provocate de regimul hitlerist, preferAnd a ne concentra asupradeconspiririi elementelor constitutive care au condus la o asemeneacrimi impotriva umanititii. Prin adoptarea metodei fenomeno-logice ne-am propus sa clarificam relagiile originare si conexiuniledintre elementele constitutive care au penetrat mentalul colectiveuropean si au fhcut posibili ralierea entuziasti" a maselor la nazism.In acest sens, lucrarea s-a concentrat atet in evidentierea influente-lo r exercitate asup ra We hans c h auun g-ttJr.ti natio nal-socialist de fas -cismul mussolinian ca expresie a ,,matricii" modernismuluia, cit

a Roger Griffin, Modernism and Fascism. Zhe Sense of a Beginning underMussolini and Hitler, Palgrave Macmillan Ltd.,2007, p. 38.

r8

INTRODUCERE

1r in identificarea elementelor romantismului politic german carc.. .rrr reflecrat in ideologia uiilkisch - fundamenr al consrructuluitlor:rrinar nazist. Prin metoda fenomenologici ne-a fost facilitatir,rrionalizarea intelegerii impactului generat de un asemenea anrece-r llrr r C2 nagional-socialismul asupra istoriei contemporane. Pentru,, rrnelizl obiectivi a fost necesari eliminarea oricilor prejudecati,.rlt' incvitabil s-au afirmat in cadrul diverselor curente de cerce-l,ur: a nazismului, iar explicagia fenomenului in sine a fost core-l.rt;i cu descrierea elementelor constitutive, insa fhra a recurge la or,'r:rrlrizare a importantei lor in cadrul Weltanschauung-ului pro.nr()virr de Al Tleilea Reich. Deci, din multitudinea de analize efec-l u;ltc asupra nazismului, o cercetare din perspectivi etica a ceea ce.r r.('prezentat in istorie acest derapaj al modernititii nu numai cart' irrrpune, ci isi confirmi" necesitatea cu atat mai mult acum cAndrrrrrrrnitatea se regaseste intr-un cadru social la fel de tensionat cai rr pcrioada premergatoare aparitiei fascismului.

l.ucrarea, conform titlului ales, isi asumi o critica a elemen-r t'l r r r consritutive ale national-socialismului printr-o analizi eti-, ,r {ilosofici a ceea ce a generat ideologic acestfenomen transpolitic(l'.r'nst Nolte). Teza emisa tn acest sens se orientezi" pe trei coordo-rr;rrc care constituie de altfel si sectiunile lucri.rii, respectiy Anltlizdlilosrlfica a yasismului ca rnatrice ideologicd a ndlional-socialismului,.\'rrlraomul ca ideal tip al eticii naziste mdrcate de teoria superiorita-1

i i rutsia le ariene gi Reflecyia We hans ch auung-ului nayional-s o cialistr',r ,,re ligie politicd" yi temei etic in manipularea totalitard.

Structura unitara a lucrarii prin sectiunile sale, imparqite inrrr'i capitole, care la rAndul lor sunt delimitate prin alte trei sub-, ;rpitole tematice ce converg discursiv in concluziile aferente fie-,.iruia dintre acestea, a permis identificarea cauzelor si efectelor..' :ru contribuit la grn r acestui fenomen socio-poliiic conflic-rrrrrl de anvergurS., care s-a constituit intr-o epoca a razboiului, iui!1oro?et:1.

'' lirrrst Nolte, Rdzboiul ciuil european 1917-1945: Nayional-socialismul;il,,tly,uismul, Editura Runa-Grupul Editorial Corint, Bucuresti,2005, p. 18.

r9