capitolul 4_2013 managementul relatiilor cu furnizorii
DESCRIPTION
aTRANSCRIPT
Capitolul 4
Managementul relaţiilor cu furnizorii
(Supplier Relationship Management)
Prof. Univ. Dr. Dr. H. C. Nicolae Al. Pop
Facultatea de Marketing Departamentul de Marketing
Managementul relaţiilor cu furnizorii
prezintă o dublă relaţionare
Componentă a marketingului
relaţional
• Componentă a managementului
lanţului de distribuţie
(Supply Chain Management)
Ce este managementul lanţului de distribuţie?
Sinteza deciziilor privind înlănţuirea sistematică a furnizorilor, producătorilor, distribuitorilor şi clienţilor.
Un concept ce integrează planificarea şi coordonarea proceselor ce se desfăşoară de-a lungul întregului lanţ de creare a valorii cu scopul de a optimiza satisfacerea necesităţilor clienţilor.
Semnificaţia Managementului lanţului de distribuţie
• folosirea eficientă a nivelului minim al stocurilor
• îmbunătăţirea previziunilor asupra fluxului de materiale între furnizorii de bază şi clienţi
• reducerea dificultăţilor determinate de necorelări în lanţul logistic între participanţi (de timp, de spaţiu, cantitative, calitative)
Concurenţa acerbă şi globalizarea forţează compania la procese de raţionalizare prin
optimizarea derulării proceselor în întreprindere
diminuarea costurilor
Furnizori ClienţiAprovizionare DistribuţieProducţie
O reprezentare a relaţiilor cu furnizorii pentru o întreprindere; săgeţile simbolizează managementul relaţiilor cu furnizorii, managementul intern în ceea ce priveşte relaţiile cu furnizorii şi managementul relaţiilor cu clienţii (Chen/Paulraj, 2004)
Managementul relaţiilor cu furnizorii
Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Supply_Chain_Management
Managementul relaţiilor cu furnizorii (M.R.F.)
Obiectivul implementării unui sistem de M.R.F. este realizarea
unui ataşament strâns al furnizorilor faţă de întreprindere, precum şi
sprijinirea achiziţionării de-a lungul derulării întregului proces de
aprovizionare.
… descrie o conducere strategică şi cuprinzătoare a comunicaţiei cu furnizorii pentru optimizarea continuă a obiectivelor comune de creare a valorii.
• Se valorifică toate informaţiile legate de cumpărare (achiziţie):
- produse apte a fi livrate
- posibile riscuri
- condiţii de calitate
- condiţii de livrare
• Furnizorul şi clientul sunt conectaţi on-line – premisă pentru dezvoltarea
achiziţiilor on-line (E-Procurment)
• Calitatea relaţiilor cu furnizorii se măsoară cu un instrument:
Supplier Relationship Quality (SRQ)
- satisfacţia furnizorilor
- încrederea în achizitor (cumpărător)
- angajamentul (nivelul de ...) în afacere
Un sistem M.R.F.
1) Schimbare de mentalitate faţă de furnizori.
2) Înţelegerea acestei schimbări în perspectiva realizării lanţului valorii
Lindgreen, A., Revesz, B., Special Issue on purchasing orientation, ELMAR Community Update: Call
for Papers, 2006.
Relaţii de adversitate şi relaţii tranzacţionale
Relaţii de cooperare centrate pe beneficii
reciproce
Un studiu empiric realizat de Jared M. Hansen
(“The evolution of buyer – supplier relationship: an historical industry approach”, Journal of Business & Industrial Marketing, 2009)
Lanţul valoric integratSchimburile de informaţii
mutualeversus
Avantaj competitiv interorganizaţional
•Grad maxim de satisfacţie a clientului &
•Folosire maximă a capabilităţii furnizorilor
Încrederea – factor esenţial al relaţiei furnizor – întreprindere
Surse ale încrederii
•încrederea în furnizor
• încrederea în reprezentanţii furnizorului (personalul direct implicat în vânzare)
Matricea încrederii
Scăzută Ridicată
Scă
zută
Rid
icat
ăÎncrederea în reprezentanţii furnizorului
Încred
erea în fu
rnizo
r
CO-PRODUCERE CO-CREARE
TRANZACŢIE COLABORARE
Sursa: Hansen, M.J., The Evolution of Buyer-Supplier Relationship: an Historical Industry Approach, Journal of Business & Industryal Marketing, 2006.
Supplier Relationship Quality (1)
Factori de influenţă
ai calităţii relaţiilor
de afaceri
• dependenţa percepută
• intensitatea şi calitatea comunicării între părţi
• elasticitatea decizională şi mobilitatea în acţiune
Instrumentul permite o evaluare calitativă a furnizorilor
Supplier Relationship Quality (2)
Administrarea – pe cale electronică – pe bază de întrebări standardizate, de întrebări evaluative a relaţiilor cu diferiţii furnizori.
Se administrează SRQ cu alte instrumente ale controlling-ului aprovizionării, precum:
calculaţia costurilor proceselor
analiza portofoliului de achiziţionare
sisteme de măsurare a performanţelor
calculaţia costului calităţii
CALITATEA RELAŢIEI CLIENT-FURNIZOR operaţionalizată prin
următoarele constructe:
• satisfacţia
• încrederea
• angajamentul părţilor implicate
• cooperarea
• adaptarea
• comunicarea
onestitate
reputaţie
Conceptualizări ale calităţii serviciilor
A: Modelul Nordic (Gronroos, 1984)
Serviciul aşteptat
Serviciul perceput
Calitatea tehnică
Calitatea funcţională
Imagine
Ce ? Cum ?
Sursa: Brady, M.K., Cronin, J.J., Some new thoughts on conceptualizing perceived service quality: A hierarchical approach, Journal of Marketing, Vol. 65, 2001, pp. 34-49.
B. Modelul SERVQUAL (Parasuraman et al., 1988)
Conceptualizări ale calităţii serviciilor
Sursa: Brady, M.K., Cronin, J.J., Some new thoughts on conceptualizing perceived service quality: A hierarchical approach, Journal of Marketing, Vol. 65, 2001, pp. 34-49.
Tangibilităţi
Fiabilitate
Receptivitate
Siguranţă
Empatie
Serviciul perceput
Serviciul aşteptat
Calitatea percepută a serviciului
C: Modelul celor trei componente (Rust şi Oliver, 1994)
Conceptualizări ale calităţii serviciilor
Sursa: Brady, M.K., Cronin, J.J., Some new thoughts on conceptualizing perceived service quality: A hierarchical approach, Journal of Marketing, Vol. 65, 2001, pp. 34-49.
Calitatea serviciului
Serviciul rezultat (service product)
Serviciul furnizat
Mediul serviciului
D: Modelul multi-niveluri (Dabholkar et al., 1996)
Conceptualizări ale calităţii serviciilor
Sursa: Brady, M.K., Cronin, J.J., Some new thoughts on conceptualizing perceived service quality: A hierarchical approach, Journal of Marketing, Vol. 65, 2001, pp. 34-49.
Calitatea serviciilor în retail (comerţ)
Dimensiuni
Subdimensiuni
Model de evaluare a calităţii relaţiilor de afaceri
Factori de influenţă Indicatori Variabile dependente
Factori economici- dependenţă- exercitarea puterii- presiunea concurenţei- satisfacţia în ceea ce priveşte preţul- satisfacţie faţă de performanţa întreprinderii
Relaţionare socială- prietenie- intensitatea conflictelor
Aprecierea parteneriatului de afaceri- imagine/reputaţie- corectitudine- satisfacţie în ceea ce priveşte strategia întreprinderii- satisfacţie în ceea ce priveşte managementul
Relaţionare în reţea- relaţionare structurală- intensitatea comunicării- calitatea comunicării- valori şi obiective distribuite
Calitatea relaţiilor de afaceri- satisfacţie- încredere- ataşament
dorinţă de cooperare
motivaţie pentru calitate
deschidere la schimbare
recomandare
deschidere către investiţii
Orientare agricolă- în apropierea fermelor- influenţa fermierilor
Sursa: Sabine Gerlach, Relationship Management in Agrarbusiness, Göttingen, 2006, Dissertation an der Fakultät für Agrarwissenschaft der „Georg-August“ Univ. Göttingen (webdoc.sub.gwdg.de/diss/2006/gerlach/gerlach.pdf)
Variabile moderatoare
- mărimea întreprinderii- durabilitate- satisfacţia faţă de meserie- ...
• necesitatea unei reţele de înlănţuire a beneficiarilor cu furnizorii
• necesitatea şi a unui contact personal între actorii responsabili şi unui respect reciproc şi a unui nivel înalt de încredere
• construcţia unui portal internet pentru un proces de ataşament propriu al furnizorilor
Semnificaţia M.R.F. în economia globală
organizatoricăelectronică
• crearea de valoare este obiectivul concernului Bayer
• managementul eficient al furnizorilor reprezintă un element esenţial de optimizare
Studiu de caz BayerSupreme – Supplier Relationship Management
Sursă: http://www.procurement.bayer.com/procmt/byc_cpmm.nsf/CMSLUByIntID/RSCE-6CS9HK/$File/Supreme_EN.pdf?OpenElement
a) Selecţia furnizorilor
b) Evaluarea furnizorilor
c) Optimizarea furnizorilor
Obiectivele managementului furnizorilor
pasul 1: stabilirea nevoilor
pasul 2: analiza pieţei
pasul 3: preselecţia furnizorilor
pasul 4: calificarea furnizorilor
pasul 5: cererea/oferta
pasul 6: negocierea
Selecţia furnizorilor Şase paşi până la cei mai buni furnizori
a) Ce fel de furnizori evaluăm?
b) Cum ne evaluăm noi furnizorii?
c) Ce este evaluat?Evaluarea are loc în compania Bayer după o structură unitară de criterii, care
se împart în patru categorii: achiziţii, calitate, logistică, tehnologie. Fiecare
categorie se împarte la rândul ei în următoarele componente:- siguranţa şi mediu
- performanţa actuală
- sisteme pentru menţinerea performanţei
- cerinţe viitoare
- cooperare, service şi suport
Evaluarea furnizorilor
• Supreme – Furnizorul a dobândit un punctaj peste 90 şi este de preferat pentru o cooperare strategică
• Standard – Dacă furnizorul are un punctaj între 70 şi 90 înseamnă că a îndeplinit aproape toate cerinţele concernului Bayer
• Poor – Dacă furnizorul deţine un punctaj între 50 şi 70, atunci parteneriatul necesită optimizare
• Desourced – Parteneriatul cu un furnizor sub 50 de puncte trebuie încetat pentru că acest fel de parteneriat cauzează repetat pierderi suplimentare
Ce clase de furnizori există?
Rezultatul evaluării furnizorilor poate fi un număr de puncte între 0 şi 100. În funcţie de numărul de puncte, furnizorul este clasificat într-una din următoarele categorii:
Îmbunătăţirea performanţei furnizorilor noştri urmează cinci etape:
1) analiza rezultatelor evaluării
2) definirea strategiei în ceea ce priveşte materialele şi furnizorii
3) dezvoltarea unor măsuri, care să descrie paşii pentru remedierea
punctelor slabe
4) comunicare şi implementare
5) controlul măsurilor
Optimizarea furnizorilor pentru creşterea performanţei şi scăderea costurilor
În concernul Bayer, toţi furnizorii sunt evaluaţi cu ajutorul unui sistem central, după o structură unitară de criterii, dar există şi adaptări specifice ale criteriilor singulare de evaluare;
Pe baza rezultatelor evaluării, furnizorii sunt asociaţi unor clase, care sunt stabilite la fel în toată compania;
Fiecare evaluare are o consecinţă asupra parteneriatului concernului Bayer cu furnizorii. Toţi furnizorii evaluaţi primesc rezultatele evaluării pentru ca să dezvoltăm şi să implementăm împreună măsuri de optimizare;
Măsurile de optimizare şi implementarea acestora sunt urmărite în mod constant.
Managementul furnizorilor – dirijarea activă a furnizorilor
Principiile managementului furnizorilor
Grupul Bosch (www.bosch.de) a definit Leadership-ul în aprovizionare în zece principii:
1. Satisfacţia clienţilor (aprovizionarea se orientează în raport cu exigenţele şi satisfacţia clienţilor) cea mai bună combinaţie funcţie-livrare-preţ
2. Răspundere faţă de calitate
3. Dezvoltarea furnizorilor
Avem nevoie de furnizori apţi de prestaţii de calitate şi inovativi cu care să lucrăm deschis, fair şi pe termen lung.
4. Corectitudine şi transparenţă
Folosim criterii şi procedee omologate intern în alegerea furnizorilor ce se aplică în mod unitar.
5. Internaţionalitate
Procurăm avantaje concurenţiale pentru compania noastră printr-un marketing internaţional de aprovizionare sistematic.
Studiu de caz BOSCH (1)Linii conducătoare şi fundamente
6. Informaţii intercorelate
Informaţiile noastre sunt procurate sistematic de la nivel mondial
7. Orientare spre piaţă şi produse
Prelucrarea pieţelor de aprovizionare şi cooperarea la proiecte cu producătorii şi clienţii are o mare importanţă. Ne implicăm activ împreună cu partenerii noştri în proiecte comune de dezvoltare şi optimizare a costurilor unor noi produse.
8. Responsabilitate faţă de mediu
Întrebările ridicate de mediu ne sunt importante. Aceste aspecte privesc deopotrivă alegerea materiei prime în sensul capacităţii acesteia de reciclare, ambalajul şi transportul.
9. Perfecţiunea continuă
Lucrăm la perfecţionarea continuă a structurii şi derulării procesului de aprovizionare
10. Dezvoltarea personalului
Susţinerea (promovarea) competenţei factuale şi sociale a colaboratorilor noştri.
Studiu de caz BOSCH (2)Linii conducătoare şi fundamente