revista_nr 4_2013-2014

8/16/2019 Revista_Nr 4_2013-2014

1/37

Ghiozdanul cu Idei – Nr. 4 - 2013/2014 1

Revista școlară, semestrială

Nr. 4/2013-1014

8/16/2019 Revista_Nr 4_2013-2014

2/37

Ghiozdanul cu Idei – Nr. 4 2013/2014 2

Din SUMAR :

Proiectul Național "Noi tendințe și provocări în educație" Dascălilor

mei, cu dragoste

PAGINA GEOGRAFICĂ : Să descoperim ... curiozităţi şi

superl ative geografice PAGINA DE ISTORIE : Anecdote istorice Anec- dote istor ice I storia zil ei de 8 Martie MICI ȘI TALENTAȚI : Bucuria

succesului Bucuria de a fi școlar PAGINA de Știință: 400 de ani de la

inventarea telescopului Curiozități științifice Spectacolu l matematicii :

Constru cţii cu rigla şi compasul Să trăim sănătos! !! : SELECTAREA ALI -

MENTELOR PIRAMIDA ALIMENTAȚIEI Un măr delicios, un copil să-

nătos Câtă importanță acordați visului? CĂLĂTORIE PRIN LITERA-

TURĂ Citate despre Cărți Le français amusant ” UMORUL BRITA-

NIC ENGLISH…MY LOVE PE ARIPILE IMAGINAȚIEI Ani i de

școală NU SUNT COPIL… DAR NICI ADULT Tristă aşteptare Mo-

dalități de intervenție pentru diminuarea comportamentelor dezadapti ve ale

elevulu i cu C.E.S Blugii... Modă... sau...Necesitate 5 secrete ale învăţării

eficiente

Ghiozdanul cu Idei – Nr. 4- 2013/2014ISSN - 2359 – 764XISSN -L 2359 – 764XEditor: Școala Gimnazială Nr.11 – Piatra Neamț Redactor - șef: Prof. Carmen ASIMINE,

Colectivul de redacție: Prof. Mihaela-Alexandrina CENUȘĂ, Anca CHIRILĂ, Cristina LUPU Colaboratori: Înv. Mariana Burciu, Prof. înv. Anişoara Sandu, prof. Doina Dragomirescu, AntonetaSorlescu, Mirela Țaranu, Anca Luca, Cătălina Boghian. Elevi: Paula Prisacă, Larisa Snopu, Alexandru Sucea, Laura Ilie, Georgiana Marian, Mihaela Niunin,Elena Cristea, Roxana – Iuliana Irimia, Denis Nechita, , Măriuca Aaniţei, Ioana Turcu, Ioana Păvălău,, Ana-Maria Popa, Ioana Onu, Crăciun Sebastian Tehnoredactare computerizată: Prof. Mihaela-Alexandrina Cenușă Adresa redacției:Şcoala Gimnazială Nr. 11 Piatra Neamţ Str. G. Galinescu, Nr. 46

Email: [email protected], cod fiscal 17474386

Telefon/ Fax: 0233/227606

mailto:[email protected]:[email protected]:[email protected]:[email protected]

8/16/2019 Revista_Nr 4_2013-2014

3/37


Director, prof. Carmen ASIMINE

Aflat la a patra ediție, Proiectul Na-

țional "NOI TENDINŢE ŞI PROVOCĂRI

ÎN EDUCAŢIE ", cu tema simpozionului de

anul acesta "O ȘCOALĂ PENTRU FIECA-

RE", inițiat de Școala Gimnazială Nr. 11 Pia-

tra- Neamț în parteneriat cu Inspectoratul Șco-

lar Județean, Casa Corpului Didactic Neamț și

Școala Gimnazială Nr. 1 Piatra- Neamț, are ca

scop ridicarea nivelului calității actului educa-

țional prin schim bul de bune practici și valori-

ficarea produselor elevilor.

Concursul Național „ANI DE

ȘCOALĂ – ANI DE BUCURII ȘI ÎMPLI-

NIRI” oferă posibilitatea elevilor de diferite

vârste să ilustreze, prin puterea cuvântului sau

a imaginilor artistice, frumoasele și istovitoa-

rele clipe ale timpului învățării.

Am considerat interesantă această te-

matică, promovând educația prin învățarea

centrată pe elev întrucât provocările lumii con-

temporane îl pun pe actorul principal al învăță-rii în situația în care își formează competenţe,

atitudini transversale şi transferabile. Acest tip

de educaţie are ca puncte de plecare patru im-

perative ale societăţii: să cunoşti, să faci, să fii,

să trăieşti alături de ceilalţi.

Participanții la simpozion au demon-

strat prin exemple elocvente că au construit, în

situații diferite de-a lungul carierei didactice,

situații de învățare favorabile tuturor elevilor,

respectând ritmul propriu și asigurând progre-

sul individual al fiecăruia.

De asemenea, elevii participanți au

realizat lucrări de valoare, marcă a stilului

propriu de învățare, dar și a stilului de predare

al profesorului îndrumător.

Suntem convinși că acest schimb de

experiență realizat prin împărtășirea ideilor

proprii asupra învățării centrate pe elev repre-

zintă un câștig pentru fiecar e: profesori, elevi,

părinți.

Am convingerea că lucrările prezenta-

te în volumul simpozionului reprezintă modele

de urmat pentru dascălii aflați la început de

carieră ai școlii românești, cât și pentru cei cu

experiență la catedră.

Doresc să mulțumesc cadrelor didac-

tice participante la simpozion și elevilor, care

reprezintă emblema muncii noastre.

Nu în ultimul rând, îmi exprim prețui-

rea mea sinceră pentru doamna prof. Lili Cre-

țu, OMUL care reprezintă ilustrarea valorii,

sensibilității și profesionalismului în inițierea,

organizarea și desfășurarea acestui proiect.

Din_sumar

8/16/2019 Revista_Nr 4_2013-2014

4/37


Coordonatorii Proiectului Național"NOI TENDINŢE ŞI PROVOCĂRI ÎNEDUCAŢIE "

Eleva Laura Ilie prezentând scrisoarea

Dascălilor mei, cu dragoste

Elevii clasei a III-a A mulțumind cudragoste, dascălilor prezenți

Cadre didactice prezente în cadrulConcursului Național „ ANI DE ȘCOALĂ –

ANI DE BUCURII ȘI ÎMPLINIRI”

Din_sumar

8/16/2019 Revista_Nr 4_2013-2014

5/37


„Tu mi-

ai deschis a ochilor luminăM-ai învăţat ca lumea s -o citesc”

(Mihai Eminescu)Şcoala, clădirea mare, pe lângă care trec cu sfială şi despre care auzeam me-

reu când făceam câte o năzbâtie: Lasă că o să vezi, tu, la şcoală ! a devenit locul celmai drag.

Când rostim cuvântul ŞCOALĂ ochii minţii vor vedea imaginea copilului şi cea aOMULUI călăuzindu-i paşii spre lumină.

Dar nu despre o clădire vreau să vorbesc ci despre OAMENI, oamenii şcolii; în-văţători, profesori, cei care îi dau valoare.

Cuvintele mi se par neputincioase când vreau să vorbesc despre dascăli şi meni-

rea lor.La fel ca mine, mulţi elevi şi-au purtat paşii prin sălile de clasă, laboratoare, bi-

blioteci, muzee culegând cu migală, stăruinţă şi dragoste tot ceea ce ne-au dăruit ei.Fiecare toamnă aurie, cu lumina ei blândă picură în sufletele lor RĂBDAREA,

ÎNŢELEPCIUNEA, DRAGOSTEA, PUTEREA de a merge mai departe, de a-şi uita pro-blemele şi durerile pentru a putea aprinde flacăra cunoaşterii în fiecare PUI DE OM.

Cu generozitate ne transmit tot ceea ce ştiu, ne cultivă dorinţa de a şti maimult, dragostea de neam şi limba străbună, încrederea în noi şi respectul pentru adevăr.

Dacă ați ști, DOAMNĂ, ce aripi ne cresc când ne spuneți cu blândețe: ”Bravo!Hai, vezi că se poate?” Aceste cuvinte sunt liantul ce unește pentru totdeauna cărămizi-le cunoașterii.

După o zi când v-ați aplecat asupra fiecăruia pentru a ne îndruma, vă vedeamplecând cu câte o sacoșă de caiete. Mă întreb; când le corectați?, pentru că a doua zipentru fiecare aveți câte un cuvânt de spus.

Am înțeles că asta e DĂRUIREA.Nici sentimentul de ÎNGRIJORARE nu vă e străin. Ne urmăriți cu atenție pe

fiecare, iar febra, tusea, starea de rău vă afectează și pe dumneavoastră ca și pe m ama.Dar FERICIREA? Știu. Am observat cum vă străluceau ochii atunci când răspunsurile noastre vă

mulțumeau, când obțineam premii la concursuri.Cum vă înflorea zâmbetul pe chipul obosit când veneau foștii dumneavoastră

elevi să vă vadă, să vă povestească ce au făcut, ce realizări și neîmpliniri au. Cu cât drag îi îmbrățișați și încurajați!Nu-i așa că acestea sunt nestematele dumneavoastră cele mai de preț?De aceea cred că dacă DASCĂLI nu ar exista, soarele n-ar fi la fel de străluci-

tor, parfumul florilor nu ar fi același, iar omul și-ar găsi cu greu drumul pe cărarea vieții.Pentru toate acestea și pentru multe, multe altele pe care nu le-am așternut pe

hârtie o floare, o floare gingașă a recunoștinței și magicul:„Mulțumesc, doamnă învățătoare!Mulțumesc, doamnă profesoară!”

Semnăm această modestă scrisoare, elevii clasei a III-a

Elevii clasei a III-a A

Înv. Mariana BURCIU

8/16/2019 Revista_Nr 4_2013-2014

6/37


Prof. înv. primar Anişoara SANDU

„După moartea pe cruce şi punereaTrupului Său in mormânt, Domnul nostru IisusHristos S-a coborât cu sufletul în iad şi, biru-ind moartea, a eliberat pe Adam şi pe Eva,împreună cu toţi drepţii Vechiului Testament.

În zorii celei de-a treia zi de la pune-rea Sa în mormânt, s-a făcut cutremur mare,iar Iisus a înviat şi a ieşit din mormânt; îngerul

Domnului a coborât din cer, a prăvălit piatrade la uşa mormântului şi s-a aşezat deasupraei. Înfăţişarea îngerului era ca fulgerul şi îm-

brăcămintea lui albă ca zăpada. La apariţia lui, cei care păzeau mor-

mântul s-au cutremurat şi, de frică, s-au făcutca nişte morţi. Tot în acea zi de duminică, dis-de-dimineaţă, Măria Magdalena împreună cualte femei cr edincioase au venit la mormânt casă ungă Trupul lui Iisus cu miresme, aşa cumera obiceiul la iudei. Pe drum se întrebau cine

va da la o parte piatra, pentru că era foartemare. Când au ajuns acolo, au găsit piatrarăsturnată; intrând în mormânt au văzut untânăr îmbrăcat în veşmânt alb, care Le-a spus:

Nu vă înspăimântaţi! Căutaţi pe Iisus Nazarineanul cel răstignit? A înviat! Nu esteaici. lată locul unde L-au pus."Acesta Ie-atrimis ca să spună şi ucenicilor Săi ceea ce auaflat.

Alergând la Petru şi la Ioan, uceniciilui Iisus, Măria Magdalena Ie-a spus: ,Au luat

pe Domnul din mormânt şi noi nu ştim undeL-au pus". Ei au venit în mare grabă lamormânt şi au găsit doar giulgiurile şimahrama cu care fusese înconjurat Trupul luiIisus.

Maria Magdalena s-a reîntors şi ea lamormânt şi s-a întâlnit cu Iisus cel înviat. Ei şicelorlalte femei mironosiţe, lisus Ie-a zis: Nuvă temeţi! Duceţi-vă şi vestiţi fraţilor Mei casă meargă în Galileea şi acolo Mă vor vedea."

Iar ele au făcut precum Le-a poruncit Domnul.

Soldaţii care au stat de pază lamormânt au alergat repede în cetate şi le-auspus arhiereilor cele ce s-a întâmplat Aceştiale-au dat bani mulţi şi le-au poruncit să spunăcă ucenicii Lui, venind noaptea, L-au furat, pecând ei dormeau. Iar ei, luând banii, au făcut

precum li s-a poruncit.

Iisus S-a arătat de mai multe ori

Apostolilor Săi şi unora dintre cei care îlcunoscuseră încredinţându-i de învierea şiDumnezeirea Sa. Astfel, vestea învieriiDomnului s-a răspândit în Ierusalim şi pestetot pământul.

Învierea Domnului se sărbătoreşte înfiecare an, la Paşti, la o săptămână după Florii.În noaptea do înviere, creştinii merg la

biserică. Fiecare poartă în mână o lumânare pecare o va aprinde din lumina pe care preotul o

va aduce de pe masa Sfântului Altar. Această

lumânare este simbolul învierii, al biruinţeivieţii asupra morţii şi al luminii lui Hristosasupra întunericului păcatului. În familiilecreştine există tradiţia să se mănânce la Paşticarne de miel şi să se ciocnească ouă roşii.Mielul simbolizează pe Mântuitorul nostrulisus Hristos, care S-a jertfit pentru păcatelelumii şi a murit ca un miel nevinovat. Ouălesimbolizează mormântul purtător de viaţă alDomnului nostru lisus Hristos, care s-a deschis

la învierea Sa din morţi. De aceea, când ciocnesc ouăle, creştinii spun: Hristos a înviat!Adevărat a înviat!". Iar culoarea roşiesimbolizează Sângele Domnului care a scurs

pe cruce pentru mântuirea lumii. Timp de patruzeci de zile, începând cu noaptea învierii,creştinii ortodocşi se vor saluta zicând uniicătre alţii:Hristos a înviat!" şi răspunzândadevărat a înviat!" Învierea Domnului este ceamai mare sărbătoare creştină.”

Din_sumar

8/16/2019 Revista_Nr 4_2013-2014

7/37


SIMBOLURI DE PAŞTI: Ouăle da Paşti

Este unul din cele mai vechi sim-

boluri pascale din lume. Forma sa ovalăînglobează picătura de ploaie şi seminţele,două elemente dătătoare de viaţă.

Oul însuşi reprezintă viaţa şi re-înnoirea naturii, cu atât mai mult cu cât

păsările îşi depun ouăle în această perioa-dă, importanţa sa fiind amplificată de fap-tul că popoare precum perşii sau egipteniiau credinţa că viaţa a început de la un ou.

Obiceiul vopsirii ouălor este încă practicat în Europa şi Asia, dar spre deosebire de alte regiuni, unde obiceiul chiar a

dispărut, la noi a ajuns a fi o adevărată artă prin tehnică, materialele şi simbolisticafolosite.

În folclor există diverse legendedespre înroşirea ouălelor , cea mai răspân-dită fiind cea conform căreia Maica Dom-nului, venin la fiul său, a aşezat coşul lângă

cruce, acestea înroşindu-se cu sângele luiIisus. Văzând ouăle roşii, Hristos a spus:„De acum înainte faceţi şi voi ouă roşiiîntru aducere aminte de răstignirea mea.”

Roşul simbolizează pe de o parte focul,care purifică, precum şi sângele Domnului,răstignit pentru mântuirea păcatelor omeni-rii.

Ciocnitul ouălor reprezintă sacri-ficiul divinităţii pentru iertarea păcatelor şise bazează pe reguli clare: bărbatul sau

persoana mai în vârstă rosteşte: „Hristos aînviat!” şi ciocneşte capul oului de cel al

partenerului , care răspunde prin formula„Adevărat a înviat!”

populară consideră oul roşu caavând puteri tămăduitoare şi de îndepărta-re a răului, aducând sănătate, frumuseţe şispor.

Ţăranii noştri au obiceiul ca, îndimineaţa din duminica Paştelui, să-şi spe-le faţa cu apă nouă sau apă neîncepută încare pun ou roşu, având credinţa că astfelvor fi tot anul frumoşi şi sănătoşi ca un ouroşu. După consumarea ouălelor, cojileroşii sunt păstrate pentru a fi puse în braz-de, la arat, crezându-se astfel că pământulva da rod bun.

Din_sumar

GHICITORI

Sărbătoarea primă-verii

Sărbătoarea Învierii Sărbătoarea lumini-lor

Bucuria creştini-lor….(Sf. Paște)

Într-un coşuleţ găti, Mama mea a pre-

gătit

Vin, pască şi ouşoa-re

Pentru o mare săr-bătoare… (Sf. Paște)

E fragil, e colorat.

Poate fi şi-ncondeiat.

E simbol al Paştelor Bucuria pruncilor … (Oul de Paşti)

Cap în cap le ciocă-

nim,Iar apoi pe rândrostim:

„Hristos a înviat”! „Adevărat a învi-at!”…. ( Ouăle de Paşti) Cine ascunde-n mare

grabă În grădină printre iarbă Ouşoare colorate, De copii sunt căutate?

(Iepuraşul)

8/16/2019 Revista_Nr 4_2013-2014

8/37


Prof. Mihaela-Alexandrina CENUȘĂ

în 1848, timp de 30 de ore, apa CascadeiNiagara a dispărut de pe stâncile abrupte:la 50 de km în amonte, o barieră de gheaţă a

blocat complet râul. înconjurat de munţi, Hong Kong-ul nu a

găsit prea mult spaţiu liber pe malul mării,astfel că s-a dezvoltat pe verticală şi a reuşitsă aibă cei mai mulţi zgârie-nori (clădiriavând peste 100 m înălţime) din lume(2354), de trei ori mai mulţi decât în New

York şi de patru ori mai mulţi decât în To-kio. cu cei 1.000 de km lungime şi cu o supr a-

faţă totală de 371.000 km², Marea Caspi-că e cel mai mare lac din lume (cu apă săra-tă), ţărmurile sale fiind împărţite între Ru-sia, Azerbaidjan, Iran, Turkmenistan şi Ka-zahstan.

în 1943, într -un lan de porumb din Mexic s-a ivit o fisură, apoi au ieşit gaze şi praf; adoua zi de dimineaţă, era deja format un

con de 9 metri, din care erau azvârlite pietreşi cenuşă. După un an, conul vulcanului seînălţa la 300 de metri şi deja îngropase sublavă un întreg sat. Paricutin a fost primulvulcan atent studiat de specialişti chiar dinmomentul formării sale.

Marea Sargaselor din sudul Insulelor

Bermude, cunoscută pentru “pădurile” salede alge, se roteşte permanent în sensul ace-lor de ceasornic, împinsă de curenţii Atlan-ticului.

numele Mării Caraibilor vine de la cuvân-tul indian carib, ce însemna persoană, însă

el a ajuns să fie preluat sub formade canibal : canibalismul la această popu-laţie amerindiană era practicat rar şi doar înlegătură cu ritualurile războinice, fapt pecare primii europeni ajunşi în zonă nu l-au

înţeles; ei au crezut că toţii indieniierau mâncători de oameni. în localitatea Brignoles din Franţa a plouat

în 1973 cu…broscuţe; o coloană de aer cucirculaţie rapidă a ridicat sute de amfibienidintr-o zonă mlăştinoasă şi i-a aruncat pesteoraşul din Provence.

aproape 90% din populaţia lumii trăieşteîn emisfera nordică; şi tot aici se mai poatevorbi despre superlative demografice - nu-

mărul total al locuitorilor Chinei şi ai Indiei

este egalat de cel al tuturor locuitorilor dinurmătoarele 22 de ţăr i din topul celor mai

populate.

nu Muntele Everest (8.848 m) deţine ceamai mare înălţime din lume, ci MunteleMauna Kea din Hawaii (10.206 m); primul

e cel mai înalt de pe uscat, însă măsurat dela baza sa de pe fundul oceanului, muntele

Hawaiian trece pr imul în top. Oceanul planetar ascunde cel mai lung lanţ

muntos din lume: Dorsala Medie Oceani-

că (65.000 km) cea mai înaltă cascadă a lu-

mii, Angel (Venezuela), are aproape un ki-

lometru înălţime şi cade direct în valeaadâncă de la baza muntelui, fără a mai trecevreo treaptă de stâncă. Numele ei vine de la

pilotul american Jimmie Angel, care a sur-

volat pentru prima dată zona în 1921, cu unavion comercial.

cea mai importantă sursă de aisberguri

uriaşe: banchizele Antarcticii. Din_sumar

Pagina Geografică

8/16/2019 Revista_Nr 4_2013-2014

9/37


Canionul Colca (4160 m) din Peru, de

două ori mai adânc decât Marele Canion alS.U.A., e casa milenară a uneia dintre celemai mari păsări, condorul. Tot aici însă tră-ieşte şi colibri gigant, cel mai mare dintre

toate speciile în cea mai lungă călătorie făcută de pă-

sări, rândunicile de mare arctice zboară peste 40.000 de kilometri în fiecare an, dinţinuturile arctice până în Antarctica şi îna-

poi.

în părţile nordice ale Suediei, fenomenul„nopţilor albe” (când Soarele nu coboarăsub orizont, deoarece partea nordică a axeiPământului e înclinată spre astru) se obser-vă în lunile mai-iulie.

după Grecia, Croaţia se laudă cu al doileagrup de insule, ca număr, din Marea Medi-terană: 700 de insule propriu-zise şi încă450 de insuliţe, stânci şi stânci submarine.Din primele, aproape 50 sunt locuite (nu-

mărul variază în funcţie de sezoane), însămai mult de 12 insule au mai puţin de 100de locuitori permanenţi.

în pădurile din Madagascar trăieşte otreime din speciile de cameleoni. Tot pe

această insulă cu un ecosistem extraordinar,în 1993 a fost redescoperită cea mai mică primată a lumii, lemurul-şoarece, conside-rată a fi fost dispărută.

dacă vreţi să vedeţi cea mai mică focă alumii, trebuie să ajungeţi la Baikal (Rusia),cel mai adânc lac de pe glob (1.642 m)şi,cea mai mare rezervă de apă dulce.

numele Geysir l-au dat islandezii unei

coloane înalte de apă fierbinte, ţâşnită desub pământul vulcanic în 1294; de atunci,

denumirea de gheizer s-a răspândit în în-treaga lume.

cel mai îndepărtat punct de centrul Pămân-tului e vârful Muntelui Chimbora-zo (6.267 m), din Ecuador

când barajul de la Asuan a fost construit pefluviul Nil, două temple de la Abu Sim-bel au fost ridicate cu peste 60 de metri faţăde locul lor originar, pentru a nu se pierde

în apele lacului de acumulare. în 1947, câteva din vârfurile Alpilor Elve-

ţieni s-au colorat într -un roz pal: zăpadamunţilor s-a amestecat cu praful roşu saha-

rian, adus de o violentă furtună de nisip dindeşertul Algeriei.

fiindcă activitatea vulcanică de sub plăcilecontinentale încălzeşte apa Mării Roşii,aici s-au dezvoltat în ultimii 7000 de ani

unele dintre cele mai tinere şi mai bogaterecife de corali din lume. Câteodată, pe oarie de câţiva metri pătraţi se pot găsi pânăla 20 de specii de coral, din cele 180 deja

identificate în întreaga mare. (Peste 350 despecii de corali trăiesc pe Marea Barieră.)

frumoasele piscuri ale Munţilor Dolo-miţi din Italia s-au născut din recifele cora-ligene din adâncurile mării de acum 65 mi-lioane de ani.

mii de buşteni fosilizaţi şi intens coloraţiformează în Deşertul Pictat al Californieiaşa-numita Pădure Împietrită. În urmă cumilioane de ani, o pădure de pini a fost lua-tă de ape puternice, dusă la depărtare şi în-gropată rapid sub aluviuni grele. Trunchiu-rile sparte s-au pietrificat, fiindcă nu auavut timp să putrezească.

300 de zile pe an, Munţii Rwen-zori (Munţii Lunei) ai Africii îşi ascundcrestele în nori. Când ceaţa se risipeşte, se

ivesc vârfurile de peste 4800 de metri şiversanţii cu păduri luxuriante, în care plan-tele ating dimensiuni uriaşe, ca şi cum nu arfi ieşit din erele geologice timpurii ale Pă-mântului.

deşertul alb dintre Munţii Sacramento şiSan Andreas (din statul american New Me-

xico) străluceşte în lumina soarelui precumo pătură de zăpadă. Granulele de cuarţ şigipsul moale alcătuiesc nisipurile fine aledunelor încă de acum zeci de milioane de

an atunci când se unesc cu Amazonul, apele

negre ale fluviului Rio Negro curg alăturide apele bej-maronii, fără să se amestececale de câţiva kilometri.

în paradisul tropical din Insulele Borneo şiSumatra, din Filipine şi din Malaezia creştecea mai mare floare din lume: Rafflesia, cu

un diametru şi de 100 centimetri. Din prici-na mirosului urât pe care îl degajă (de pu-trefacţie), se poate spune că planta nu se în-

scrie decât în preferinţele unor insecte. Din_sumar

8/16/2019 Revista_Nr 4_2013-2014

10/37


prof. Doina DRAGOMIRESCU

Democraţia ateniană

Democraţia ateniană dădea drep-tul fiecărui cetăţean al oraşului să-şi spună

părerea în problemele pe care le socoteaimportante. La o astfel de adunare care

dezbătea problemele cetăţii ,la tribună s-aurcat un atenian pe nume Timon ,care a

vorbit ,ne spune Plutarh,cam în felul ur-

mător:,,După cum mulţi dintre voi cu-noaşteţi ,am şi eu,la marginea oraşului ,o

bucată de pământ, pe care a crescut unsmochin.

De-a lungul anilor,s-a făcut obi-ceiul ca toţi atenienii care doreau să sesinucidă să se spânzure de smochinulmeu. Acum vreau să construiesc pe loculacela o casă ,aşa că va trebui să tai smo-chinul.

De aceea vreau să-i rog pe cei ca-re ar mai vrea să se spânzure,să o facă,şicât mai repede, ca să pot tăia copacul.

Ultima dorință:

Un oarecare delincvent incurabil

fusese condamnat la moarte în Prusia se-colului XVIII. Acesta ceru de la Friedrich

al II-lea, regele Prusiei, permisiunea de a-

şi alege singur modalitatea de a muri. Re-gele îşi dădu acordul.

Atunci condamnatul rosti:

- Vreau să mor din cauza bătrâneţilor.

Amuzat de ingeniozitatea şi tu- peul condamnatului, Friedrich al II-lea îlscuti de pedeapsă.

Inelul lui Policrat:

Personaj istoric, celebru tiran al

Samosului, Policrat a intrat în rândurile personajelor legendare printr-o celebră

anecdotă al cărei protagonist este. Temându-se de invidia zeilor

pentru norocul ce-l însoţea constant, ahotărât să le ofere câteva obiecte preţioa-se, printre care şi un inel de aur pe care l-aaruncat în mare din vâr ful unui turn.

Inelul a fost însă înghiţit de un peşte; peştele a fost prins, iar pescarul carel-a găsit în plasele sale a recunoscut inelullui Policrat şi i l-a înapoiat stăpânului.

Era un semn că zeii nu-i accepta-seră darul şi nu erau dispuşi să renunţe cuacest preţ la invidia lor. Aşa cum prevăzuse Policrat, ei s-au dez-lănţuit împotriva sa aducându-i în scurtăvreme moartea.

Antoniu şi Cleopatra puşi pe şo-tii

Antoniu şi Cleopatra erau un cu- plu pus pe şotii,cel puţin aşa au rămas în

istorie. Le plăcea să hoinărească noaptea pe străzile Alexandriei şi obişnuiau să batăla uşile caselor, pentru a fugi atunci cândoamenii ,buimaci de somn, veneau să des-chidă.

Într -o zi,pe când Antoniu pescuiaîn mare,Cleopatra a trimis un scufundătorsă-i agaţe în cârlig un peşte afumat ,pecare triumvirul roman l-a tras afară cunădejde,spre hazul celor prezenţi.

Din_sumar

Pa ina de Istorie

8/16/2019 Revista_Nr 4_2013-2014

11/37


Paula Mihaela PRISACĂ,clasa a-VII-a B

Castelul Peleş reprezintă, atât prin valoarea sa is-

torică, cât şi prin cea artistică, unul din cele mai importante

monumente din România, dar şi din Europa.

În 1883 are loc inaugurarea oficială a Peleșului, pe

care domnitorul l-a văzut ca pe un „sediu” al noii dinastii.

Iar așezarea sa pe Valea Prahovei nu era întâmplătoare. Nu

departe, la Predeal, era pe vremea aceea granița României cu Austro-Ungaria.

Însă, în viitor, după unirea Transilvaniei cu

Vechiul Regat, castelul se va găsi chiar în inima

țării.

Castelul Peleş devine reşedința de vară a

familiei regale române, care locuia aici din luna

Mai până în Noiembrie. Chiar după inaugurarea sa,

castelul va mai suferi modificări, extinzându-se

mereu, astfel la forma actuală s-a ajuns în anul 1914.

Castelul are 160 de camere cu mai multe in-

trări şi scări interioare.

Turnul central măsoară nu mai puțin de 66 de

metri înălţime. Pe lângă Peleşul propriu-zis, în zonă au

mai fost înălţate încă două construcţii mai mici, Pelişo-

rul şi Foişorul.

Castelul va rămâne reședință a familiei regale până în 1948,

când este confiscat de regimul comunist.

Din_sumar

http://ro.wikipedia.org/wiki/Valea_Prahoveihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Valea_Prahoveihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Predealhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Predealhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Austro_Ungariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Austro_Ungariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regimul_comunisthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regimul_comunisthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regimul_comunisthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Austro_Ungariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Predealhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Valea_Prahovei

8/16/2019 Revista_Nr 4_2013-2014

12/37


Mihaela NIUNIN,clasa a VIII-a B

Cu câteva zile înainte de 8 martie1908, in New York, angajatele dintr-o fabri-

că de textile au f ăcut grevă pentru a protestafaţă de condiţiile grele in care erau constr ân-se să lucreze: salarii mici si program pre-lungit de muncă. Printre aceste femei, multeerau emigrante, care munceau cot la cot cu

bărbaţii, pentru a supravieţui.Greva a durat câteva zile, până

când, pe 8 martie, proprietarul fabricii a blo-cat por ţile clădirii, pentru a împiedica mun-citoarele să plece. Fabrica a luat foc si 129de femei r ămase înăuntru au murit, arse devii. Se zvoneşte că această poveste este oistorie falsă, care a fost elaborată de către

propaganda comunistă, in timpul R ăzboiuluiRece.

Incendiul din fabrica Triangle Shir-

twaist din New York a fost însă o adevărată tragedie, f ăcând victime atât bărbaţi cât şifemei. Nefericita întâmplare a demarat înanii următori o serie de sărbători, având cascop amintirea acelor evenimente

dezastruoase.

Prima persoană care a propus să fiecomemorată data de 8 martie a fost Rosa

Luxemburg, o militantă revoluţionar ă. În1910, la Copenhaga, in timpul ConferinţeiInternaţionale a Femeii Socialiste, o activistă germană, Clara Zetkin, propune ca data de 8martie să fie Ziua Internaţională a Femeii.

În Rusia, pe 23 februarie 1917 (8

martie, după calendarul iulian) femeile au protestat împotriva regimului pentru pierde-rea in r ăzboi a doua milioane de soldaţi. Pro-testele au continuat timp de câteva zile, până când ţarul a fost for țat să abdice, iar Guver-nul a trebuit să acorde drepturi de vot femei-lor.

Din acea dată, Ziua Femeii este ce-lebrată pe 8 martie, dar în trecut se sărbăto-rea în ultima duminică a lunii februarie.

În ţările arabe, femeile musulmane

sunt aproape întotdeauna prezentate ca vic-time ale tradiţiei şi sistemului patriarhal alsocietății in care tr ăiesc. Istoria contempora-nă a unor ţari precum Algeria, Liban, Egiptinclude însă figuri feminine care au condusțările spre democraţie.În Algeria, acesta este un adevăr palpabil,începând cu lupta de eliberare de sub ocu-

paţie franceză, femeile au luptat cu sabia inmână alături de bărbaţii lor. Din anii '70 auexistat mereu femei parlamentar şi miniştriîn guvern.

Mai târziu s-au multiplicat iniţiati-vele de acest gen, 8 martie devenind

o sărbătoare politică şi socială, dar astăzieste văzuta în multe ţări drept prima zi a

primăverii.Laleaua este simbolul mondial al acestei

zile, fiind apreciată pentru gingăşie şi popu-laritate.

Românii sărbătoresc atunci și Ziua

Mamei. Din_sumar

8/16/2019 Revista_Nr 4_2013-2014

13/37


Bucuria succesului

Laura ILIE

clasa a III-a A

Medalia de Aur în cadrul Concursului Național Ex-celență în Educație,Limba și literatura română Înv. Mariana BURCIU

A sosit toamna anului 2013, începerea unuinou an școlar. Cu mare bucurie și cu pași vioi pășim în clasa a III-a.

Chiar din primele săptămâni de școală , doamna învățătoare ne îndeamnă să învățăm cu seriozitate și cu multă sârguință ca să participăm la toate concursurile.Nu după mult timp ne spune despre Concursul Național Excelență în Educație,Limba și literatura română . Ascultându-o cu mare atenție și cu ajutorul doamnei învățătoare, am învățat foarte bine, astfel pe data de 24 octombrie 2013 împreunăcu alți colegi am participat la acest concurs.

La afișarea rezultatelor, mare mi-a fost bucuria când am văzut că am obți-

nut punctajul maxim: 100 puncte. A doua zi la școală am fost felicitată, dar mai multm-am bucurat în februarie când am primit Diploma de merit și Medalia de aur ob-ținute pentru rezultatul de la concurs.

Cu pași sfioși m-am apropiat de catedră, am primit diploma și meda-lia…premiul meu… parcă pluteam de bucurie…zâmbeam , dar știam că trebuie să în-văț tot mai mult pentru a participa și la alte concursuri.

Am înțeles că învățătura este Bucuria succesului!

Bucuria de a fi școlar

Georgiana MARIAN,

clasa a III-a A

Să fii școlar este o adevărată bucu-

rie. Momentele cele mai plăcute, dar și inte-

resante pentru fiecare copil sunt cele petre-

cute la școală cu doamna învățătoare și co-

legii de clasă.Din_sumar

MICI ȘI TALENTAȚI

8/16/2019 Revista_Nr 4_2013-2014

14/37


Sunt elevă în clasa a III-a. Nu știu

când a trecut așa de repede timpul.

Îmi amintesc și acum cu emoție

prima zi de școală.

Am pășit cu sfială în sala de clasă,

unde pe bănci mă așteptau cărțile și câte o

floare. Mi-am cunoscut colegii și pe doamna

învățătoare.

Din prima zi de școală, am înțeles

cât de frumos este să fii școlar. În fiecare

dimineață doamna învățătoare ne întâmpină

cu zâmbetul pe buze, parcă ne dă curaj.

Când ești școlar înveți să scrii, să

citești, să povestești și să te comporți frumos

cu cei din jur.

Cu cât a trecut timpul, eu , colegii

de clasă și doamna învățătoare am devenit o

frumoasă familie.

Să fii școlar înseamnă să mai faci și

greșeli, năzbâtii. Când vom fi mari, vom

râde de aceste lucruri.

Viața de școlar este un lucru minu-

nat pentru fiecare copil, momentele petrecu-

te cu cei din clasă vor rămâne mereu în min-

tea noastră.

Ce învățăm acum la școală ne va

ajuta în viitor să devenim oameni de nădejde

ai țării.

Școala este a doua casă.

Mă bucur că sunt școlăriță, am niște

colegi minunați și o doamnă învățătoare pe

care o îndrăgesc mult.

Să fii școlar este cea mai frumoasă

amintire din copilărie. Anii de școală cred că

nu se uită niciodată.

Din_sumar

8/16/2019 Revista_Nr 4_2013-2014

15/37


400 de ani de la inventarea telescopuluiAlexandru SUCEA,

clasa a VIII-a B

Leagănul telescopului este orașul

Middelburg, situat în sud-vestul Olandei.

Aici, făuritorul de ochelari ,Johannes Lip-

pershey (1570-1619) a creat un instrument

cu ajutorul căruia se poate vedea departe.

Lippershey şi-a prezentat invenţia prinţului

Maurice, la Haga. Amândoi s-au urcat în

turn şi, spre bucuria lor, au putut observa cu

noul instrument ferestrele Bisericii SfântulPetru din Leiden şi ceasul de pe Biserica

Veche din Delft.

Cu toate acestea, Lippershey nu a

primit brevetul de inventator, pentru că in-

strumentul putea fi cunoscut şi de către alte

persoane. Ulterior, alţi doi meșteri de oche-

lari olandezi, Sacharias Jansen, de asemenea

din Middelburg, şi Jacob Metius, din Al-

kmaar, au susţinut că invenţia le aparține.

Principiul telescopului olandez a fost consi-

derat prea uşor de imitat pentru ca să poată

primi un brevet. Ceea ce istoria a şi confir-

mat, un an mai târziu, în 1609: astronomul

italian Galileo Galilei şi-a îndreptat propriul

telescop către cer.

Peter Lowman şi telescoapele sale

Telescopul, una dintre invenţiile

majore ale timpului ,după cum considera

filosoful Rene Descartes, a devenit imediat

parte din echipamentul folosit în campaniile

militare sau în diverse expediţii. Nu mai

puţin important, bogătaşii vremurilor care au

urmat invenţiei purtau telescopul la fel cumastăzi se poartă gadgeturile de lux. Instru-

mentele erau îmbrăcate în piele sau decorate

cu pietre scumpe. Muzeul Zeeuws din Mid-

delburg a lansat o expoziție dedicată celor

400 de ani care au trecut de la inventarea

telescopului. O serie de asemenea instru-

mente rare aparţinând faimosului colecționarPeter Louwman sunt expuse într -o sala spe-

cial amenajată.. Pentru activitatea sa de po-

pularizare a astronomiei, Uniunea Astrono-

mica Internaționala a decis in urma cu opt

ani, să numească un asteroid cu numele său.

Este vorba de corpul ceresc 9697 Louwman.

Din_sumar

Pagina de Știință

8/16/2019 Revista_Nr 4_2013-2014

16/37


Curiozit

ăți

știin

țifice

De ce unii peşti dansează?

Unii peşti dansează sau îşi schimbă

culoarea pentru a atrage un partener. Atunci

când sunt gata de împerechere, Ghidrinei

Maseuli devin mai intens coloraţi. Ei con-

struiesc un cuib din alge şi dansează în zig-

zag, încercând să atragă o femelă să-şi ouă-

le în acel cuib.

Ce peşte îşi înghite puii?

Peştii au o incubaţie bucală, cum ar

fi ciclidele, îşi poartă ouăle în gura. Chiar şi

după ce peştişorii au ieşit din ouă, adultul îi

va absorbi înapoi, la adăpost, la primul semn

de pericol.

Cum respiră mormolocii?

Când ies din ouă, mormolocii au

cozi lungi, pentru a putea înota, şi branhii

care le permit să respire sub apă. Branhiile

sunt pliuri de piele aflate într -o parte şi în

alta a corpului. Mormolocii îşi folosesc

branhiile pentru a lua din apa un gaz numit

oxigen.

De ce broaștele sunt aşa gălăgioase?

Multe broaşte orăcăie tare pentru a-şi atrage partenerul. Broasca- bou americană

are sub bărbie un buzunar special, pe care îl

umflă ca pe un balon, pentru a produce su-

nete foarte puternice. Acestea pot fi auzite

de la mai mult de un kilometru!

Crocodilii îşi mănâncă puii?

Când iese din ou, un pui de crocodilcântăreşte doar 250 de grame, în timp ce

uriaşa sa mama cântăreşte aproximativ de

2.000 de ori mai mult. Chiar dacă pare că îşi

mănâncă puii, de fapt ea îi cară cu grijă de la

cuib la apă.

Ce pasare este un meşter ţesător?

Pasările îşi fac cuiburi pentru a le

oferi un adăpost sigur puilor lor. Masculul

păsăr ii-țesător din Africa ţese firele de iarbă,

formând un cuib rotund, care atârnă în co-

pac. Dacă unei femei îi place cuibul atunci

se va împerechea cu acel mascul.

Ce se întâmplă cu animalele bătrâne?

În sălbăticie cele mai multe animale

nu ajung la bătrâneţe. Este posibil ca ele să

nu fie îndeajuns de puternice pentru a-şi

putea urma turma şi pot fi prinse de prădă-

tori. Atunci când mor, corpurile lor devin

hrana pentru alte animale precum şacalii.

Care animale trăiesc cel mai mult?

Dintre toate mamiferele, oamenii

trăiesc cel mai mult, deoarece au acces la

hrana, apă şi adăpost în mai mare măsură

decât celelalte mamifere. În Europa şi

S.U.A, majoritatea bărbaţilor trăiesc până la75 de ani, iar femeile până la 80 de ani. Însă

cel mai bătrân animal din toate timpurile nu

a fost un mamifer, ci o broască ţestoasă în

vârstă de 188 ani!

De ce se lupta focile-elefant?

Masculii de foca-elef ant se luptă

pentru a demonstra care este mai puternic.Masculul care câştigă cele mai multe lupte

Elena CRISTEA, clasa a VIII-a B

8/16/2019 Revista_Nr 4_2013-2014

17/37


obţine cel mai mare teritoriu şi se va împe-

rechea cu mai multe femele.

Care pasare are ochi la spate?

Ochii unei bufniţe nu sunt chiar la

spate dar uneori pot fi. Bufniţele au gatul

atât de flexibil încât atunci când vor să se

uite în spate îşi răsucesc pur şi simplu capul.

Cum vad liliecii pe întuneric?

Liliecii nu numai că se deplasează

cu viteza noaptea fără să se ciocnească de

diverse obiecte, dar reușesc să vâneze insec-

te „suculente’’ pe care le mănâncă. Liliecii

reușesc să facă asta chiar şi atunci când este

întuneric beznă, pentru că ei se folosesc de

sunet, şi nu de lumina, pentru a se orienta în

spaţiu.

Care animale miros cu limba?

Şerpii şi șopârlele nu simt mirosuri-

le cu nasul, ca noi, ci scoţând limba. Limbile

lor culeg mirosurile din aer şi de la sol aju-

tându-i să depisteze hrana

De ce păsările flamingo sunt roz?

Păsările flamingo se fac roz de la

mâncarea lor preferată şi anume creveţii!

Dacă aceste păsări cu picioare lungi nu mă-

nâncă creveți suficienți, devin gri închis.

Care animal îşi foloseşte degetul

drept furculiţă?

Există un animal ciudat care se

aseamănă cu o maimuţă şi care se numeşte

aye-aye. Acesta are un deget foarte lung şi

subţire la fiecare mână. El se foloseşte de

degetul acesta în formă de fus pentru ascormoni sub scoarţa de copac în căutarea

de larve şi insecte pe care apoi le înțeapă şi

le mănâncă, folosindu-se de degetele cam

cum foloseşti tu o furculiță.

Care este diferenţa dintre rechini

şi delfini?

Deşi rechinii şi delfinii se aseamă-

nă, ei fac parte din două grupe de animale

foarte diferite. Rechinii sunt o specie de

peşti, iar delfinii fac parte dintr -un alt grup

numit mamifere.

Care este diferenţa dintre o

broasca obişnuita şi una râioasă?

Broaştele obişnuite au pielea luci-

oasă şi picioarele lungi pentru a sări. Majori-

tatea broaştelor râioase au pielea cu bube şi

se mișca târându-şi corpul scurt şi îndesat.

De ce au cămilele cocoașa?

Cocoaşa cămilei poate fi privită ca

fiind propriul ei dulap de alimente la purtă-

tor. Consumând grăsimile acumulate în co-

coașă, cămila rezista şi două să ptămâni fără

să mănânce. Camilele au nevoie de cocoaşe

pentru că trăiesc în deşert unde hrana şi apa

sunt greu de găsit.

De ce au elefanţii trompă?

Trompa elefantului este un instru-

ment util. Aceasta îi foloseşte la smuls frun-

ze şi ramuri cu care se hrăneşte .De aseme-

nea, o poate folosi şi pe post de furtun, ele-

fanţii pot să se stropească pe corp cu apă sau

să se acopere cu praf pentru a se răcori.

Din_sumar

8/16/2019 Revista_Nr 4_2013-2014

18/37


prof. Cristina LUPU

În primul rând trebuie să stabilim sensul instrumentelor folosite: a) compasul este un instrument ce permite trasarea de cercuri sau arce de cerc şi de a

“măsura” distanţa dintre două puncte (nu în sensul clasic de măsurare folosind di-verse unităţi de măsură);

b) rigla este un instrument ce permite trasarea de linii drepte (nu permite măsurarea însensul clasic a distanţei).

Ce înţelegem prin “construcţii cu rigla şi compasul”? Următoarele operaţii simple sau orice îmbinare a lor pentru a obţine construcţii comple-

xe: - construcţia unei drepte când se cunosc două puncte distincte; - construcţia punctului de intersecţie a două drepte date; - construcţia unui cerc când se cunosc centrul şi raza lui; - construcţia punctului/punctelor de intersecţie dintre o dreaptă şi un cerc dat; - construcţia punctului/punctelor de intersecţie dintre două cercuri date.

Câteva construcţii simple se fac încă din clasele gimnaziale, cum ar fi construcţia medi-atoarei unui segment sau construcţia bisectoarei unui unghi.În continuare, vom vorbi de modulcum se pot construi un pentagon şi un decagon regulat înscrise într -un cerc dat.

Reamintim că un poligon regulat are toate laturile şi toate unghiurile respectiv congru-ente. Pentagonul este un poligon cu 5 laturi, iar decagonul este un poligon cu 10 laturi.

Pe cercul dat de centru O şi rază OA vom considera două diame-

tre perpendiculare: AB şi CD, iar M este mijlocul lui OA. Din M ducem cercul de centru M şi rază MC care va intersectadiametrul AB în I.

Segmentul CI va fi latura pentagonului regulat înscris în cerculdat, iar segmentul OI va fi latura decagonului regulat înscris în acelaşicerc. Construcţia efectivă a celor două poligoane regulate nu mai prezintăacum nici o dificultate, ele putând fi realizate pe cercul dat luând în com-

pas latura găsită şi marcând astfel pe cerc vârfurile poligonului respectiv. Calculul laturii poligonului în funcţie de raza cercului este simplu:

Notând raza cercului dat OA = r , se calculează conform teoremei lui Pitagora în triun-ghiul dreptunghic MOC, lungimea segmentului MC, care este congruent cu segmentul MI:

2

5

2

5

4

5

2

222

2

2222 r MI

r MC

r MC r

r MC OC MO MC

. Se obţine uşor lungimea segmentului OI:

2

15

22

5

r OI

r r OI MO MI OI .

Asemănător, în triunghiul dreptunghic IOC, aplicând teorema lui Pitagora, obţinem:

2

5210

4

5210

2

15 2

22

2

2222

r CI

r CI r

r CI OC IOCI .

Am obţinut astfel:

-

latura pentagonului regulat înscris în cercul de rază r :2

52105 r l ;

A B

C

D

M O I

S ectacolul matematicii

8/16/2019 Revista_Nr 4_2013-2014

19/37


- latura decagonului regulat înscris în cercul de rază r :

2

15

10

r

l .

Obţinem în final construcţiile dorite: Pentagonal regulat Decagonul regulat

Iată acum câteva teme pe care puteţi să le încercaţi şi care vă vor folosi : construcţia unghiurilor de 15o, 30o, 60o, 75o etc; să se împartă un segment dat într -un număr dat de segmente congruente; construcţia unei drepte paralele cu o dreaptă dată şi care să treacă printr -un punct

exterior acelei drepte;

fiind date două drepte paralele, un punct ce nu se află pe nici una din ele şi unsegment de o mărime dată, sa se traseze o secantă care să treacă prin punctul dat, iar segmentuldeterminat de secantă şi cele două drepte paralele să aibă lungimea egala cu cea a segmentuluidat;

fiind date o dreaptă, un punct pe ea şi un unghi, sa se traseze o altă dreapta care satreacă prin punctul dat şi sa formeze cu dreapta iniţială unghiul dat;

fiind dat un cerc de centru O şi rază r şi un punct pe cerc P , să se traseze tangentala cerc în P în următoarele cazuri:

centrul cercului O este dat;

centrul cercului O este necunoscut, dar accesibil;

centrul cercului O este inaccesibil;

fiind dat un cerc de centru O şi rază r şi un punct exterior cercului P , să se trasezetangenta la cerc din P în următoarele cazuri:

centrul cercului O este accesibil;

centrul cercului O este inaccesibil;

fiind date două puncte distincte A şi B şi o dreaptă d , să se construiască cercul ce

trece prin cele două puncte şi este tangent la dreapta dată, în următoarele cazuri: unul din cele două puncte se află pe dreapta dată; punctele nu se află pe dreapta dată, dar dreapta ce trece prin ele este paralelă cu

dreapta dată; punctele nu se află pe dreapta dată şi dreapta ce trece prin ele nu este paralelă cu

dreapta dată; construcţia unui dreptunghi de aur (raportul dimensiunilor dreptunghiului să fie

numărul de aur).

Din_sumar

8/16/2019 Revista_Nr 4_2013-2014

20/37


SELECT RE LIMENTELOR

PIR MID LIMENT TIEI

Prof. Antoneta SORLESCU

Alimentația rațională este o alimentație suficient de bogata in proteine , lipide , vitami-ne, substanțe minerale, echilibrata în funcție de ocupație, vârsta, anotimp, zona geografică, cli-mă, religie,sex; înseamnă un program riguros al meselor principalelor și al gustărilor de la orele10, respectiv 16; cina se servește până în orele 19;

copilul de 7 – 12 ani va consuma 2500- 2700 kcal /zi ( 1 cal = 4 J , 1J = 0, 259 ca-lorii) :13 % proteine , 32 % lipide , 55 % glucide;

micul dejun va cuprinde 30 % , dejunul = prânzul va cuprinde 50 % , cina va cuprinde 20 % din valoarea energetica necesara organismului;

în funcție de starea de sănătate a organismului, fiecare persoana trebuie sa își se-lecteze alimentele, ținând cont de piramida alimentației.

PIRAMIDA LUI MASLOW ;

- I grupă cuprinde alimentele : fructe , le-gume , zarzavaturi , cereale , apa

- a II-a grupă cuprinde alimentele : carne

slabă – pește, pasăre, vită, oaie; produselactate ; ouă; leguminoase – fasole, linte, bob, mazăre; fructe uscate;

- a III-a grupa cuprinde alimentele : dul-

ciuri , carne grasă ( porc ), grăsimi

Exemplificări :

100 g * lapte = 67 kcal* brânza vaci = 150 kcal

* cașcaval = 400 kcal* parizer = 200 – 250 kcal* mușchi porc = 140 kcal* piept pui = 120 kcal

* peste crap = 100-150 kcal

* dovlecei = 18 kcal

* salata = 21 kcal

* castraveți murați = 9 kcal* plăcintă cu brânza = 237 kcal* ciocolata = 452 kcal* grep-fruit = 31kcal

* pepene = 23 kcal* măsline = 460 kcal* arahide = 570 kcal

* pâine alba =230 kcal* pâine graham = 211 kcal* orez = 350 kcal

* miere = 336 kcal

* ulei = 930 kcal

* napolitane = 442 kcal

* coca – cola = 19 kcal

Din_sumar

Să trăim sănătos!!!

8/16/2019 Revista_Nr 4_2013-2014

21/37


Denis NECHITA clasa. a-VIII-a B

Profesor coordonator: Mirela ŢĂRANU

Merele sunt fructe grozave pentru sănăta-tea oricărei persoane. Cât de des ați auzit că un măr

pe zi ține doctorul departe? O varietate mare demere sunt disponibile pe tot parcursul anului. Spre

deosebire de struguri si banane, merele rămân fer-me în rucsac sau geantă, și nu necesită o protecțiespecială. De aceea, merele reprezintă o gustare

ideală. Pe scurt, este greu de găsit vreun aspect ne-gativ în privință acestui fruct popular.Partea comestibilă a mărului este recepta-

culul (o prelungire a coditei), iar fructul în sine este ceea ce se numește în termeni populari "co-tor", parte care în cele mai multe cazuri nu este comestibilă.

Informații nutriționale Conținutul caloric al unui măr depinde de mărimea și greutatea acestuia. În general, un mărmediu - cu un diametru de aproximativ 6 cm - are 80 de calorii. Merele mai mici, conțin mai

puține, calorii, iar cele mai mari, mai multe calorii. Merele nu au grăsimi și nici colesterol. Unmăr de mărime medie conține 22 g de carbohidrați, în care sunt incluse 16 g de zahăr și 5 g de

fibre dietetice. Antioxidanții reprezintă compuși chimici cu beneficii excepționale pentru sănătate. Culorileroșu, verde, galben, portocaliu, fructele viu colorate au un puternic efect protector împotriva can-cerului.

Mineralele constituie 5% din greutatea corpului și sunt necesare pentru buna funcționare aorganismului

Beneficiile consumului de mereProbabil ai auzit că, a mânca un măr pe zi ține doctoral la distanță. Trebuie să știi, me-

rele pot face mult mai mult pentru tine. Pe lângă faptul că sunt alimente foarte gustoase, mereleoferă o mulțime de beneficii pentru sănătatea ta. De asemenea, au și utilizări neobișnuite, înce-

pând de la faptul că ajută alte fructe să se coacă, până la a avea grijă de pielea ta.1.

Ajută plămânii: Merele conțin diferite substanțe fotochimice benefice pentru să-nătatea pulmonară. Ne ajută în luptă contra bolilor, și protejează plămânii împotriva efectelorfumatului. Studiile arată că merele pot ajuta persoanele care suferă de alergii și astm.

2. Au grijă de pielea ta Merele oferă pielii tale strălucirea pe care o merită.Au efect dehidratare și ușoară exfoliere, datorită acizilor de fructe conținuți. Se folosesc,de regulă, sub for-mă de masca.

3. Tratează durerile de cap Când ai o migrenă, miroase un măr verde. Studiile au ară-tat că mirosul merelor verzi pot ajută la calmarea durerilor de cap intr -un timp mai scurt.

4. Merele stimulează creierul. Merele stimulează creierul și mențin sănătatea sistemu-lui nervos prin

conținutul de vitamine din complexul B și prin grăsimi ca omega 3 și omega 6.De asemenea glucidele conținute de merele reprezintă bune surse de energie pentru creier.Din_sumar

8/16/2019 Revista_Nr 4_2013-2014

22/37


De ce trebuie sa mănânce copiii mere? Mărul taie setea și amâna foamea cu vreo do-uă, trei ore. În plus, fiind dulce, poate fi consumat mai înspre seară când, după o zi stresantă șiobositoare, simți o foame crâncenă de dulce. Mărul curăță și albește dinții, reducând astfel riscul apariției cariilor prin diminuarea ni-velului de bacterii si întărește gingiile.

Sunt o sursă de fibre (un măr mediu conține 4 grame) și conțin puține calorii (aproximativ95 calorii);

Asigură 14% din doza necesară de vitamina C, care stimulează sistemul imunitar; Potolesc foamea și conțin puține calorii, fiind o alegere sănătoasă pentru cei care vor săslăbească; Cei care consumă cel puțin un măr zilnic au un risc mai scăzut de boli de inimă, cardio-vasculare sau de atac cerebral;

Reduc cu 27% riscul de a suferi de sindrom metabolic ,o afecțiune care poate duce la diabet sau boli de inimă; Consumarea unui măr înainte de a face exerciții fizice mărește rezistența la efort, pentru

că ajută la o mai bună oxigenare a plămânilor.Calităţile terapeutice ale merelor Mărul este fructul cel mai răspândit de pe glob și îl poți avea în casă pe tot parcursul

anului deoarece este grozav pentru sănătatea oricui. Preferă-le pe cele din piață, chiar dacă nu sunt perfecte că formă, mărime și culoare ca cele adu-

se de peste mări și țări, crescute cu tot felul de chimicale ca să arate impecabil .Mărul are acțiune tonică, diuretică, uricolitică, depurativă, antiseptică, intestinală, laxa-

tivă. Este indicat în astenie, surmenaj, convalescență, graviditate, anemie, reumatism, gută, litia-ză urică, hepatită, colibaciloză, stări febrile, ulcer gastric, gastrite, insomnie, diabet și altele.

Merele nu au grăsimi si nici colesterol si un măr de mărime potrivită conține cam 18%din aportul recomandat de fibre. Fibrele găsite în mere se combină cu grăsimea aflată în intesti-

ne, fapt ce contribuie la menținerea în valori normale a colesterolului și o stare generală bună desănătate.Oamenii de știință au constatat că flavonoizii din compoziția merelor reduc riscul dez-

voltării cancerului pancreatic cu până la 23%. Totodată, au constatat că flavonoizii din compozi-ția merelor reduc riscul dezvoltării cancerului pancreatic cu până la 23%.

În coajă mărului s-au identificat mai mulți compuși triterpenoizi care luptă împotrivă ce-lulelor cancerigene din ficat, colon sau sân de aceea există îndemnul că merele să fie consumatecu tot cu coajă.

Alimentația rațională este definită ca o alimentație echilibrată, suficient de bogată în hi-drați de carbon (glucide, grăsimi), proteine, vitamine, minerale, apa,

Albert Einstein a spus: “Nimic nu va fi mai folositor pentru sănătatea omului şi nu va

creşte şansa de prelungire a vieţii pe pământ ca evoluţia spre o dietă vegetariană!”

Bibliografie:1.

www.depici.ro

2. www.googleimages.ro

3. www.sfatulmedicului.ro

4. www.didactic.ro

5. www.wikipedia.ro

6. www.clopotel.ro

7. www.sanatate.ro

8.

www.referate.ro

9.

www.ziare.ro Din_sumar

http://www.depici.ro/http://www.depici.ro/http://www.sfatulmedicului.ro/http://www.sfatulmedicului.ro/http://www.wikipedia.ro/http://www.wikipedia.ro/http://www.sanatate.ro/http://www.sanatate.ro/http://www.referate.ro/http://www.referate.ro/http://www.ziare.ro/http://www.ziare.ro/http://www.ziare.ro/http://www.referate.ro/http://www.sanatate.ro/http://www.wikipedia.ro/http://www.sfatulmedicului.ro/http://www.depici.ro/

8/16/2019 Revista_Nr 4_2013-2014

23/37


Răspundeți cu: Da, Nu sau Câteodată 1. Visați des ?2. Vă aduceți aminte ce visați ?3. Aveți vise colorate ?

4. Aveți obiceiul să vă consemnați vi-sele mai importante ?5. Știți să faceți legătura dintre vis șiactivitățile cotidiene ?6. Aveți des vise ce vă prezic viitorul?7. Vi se întâmplă des să visați ceea cedoriți ?

8. Vi se întâmplă des să realizați în timpul visului că visați ?9. Vi s-a întâmplat ca prin vis să găsiți soluții la diferite probleme ?10. Aveți obiceiul să analizați conținutul viselor ?

11. Vi se întâmplă des să visați pe cineva și să vă întâlniți cu persoana respectivă ?12. Ați visat vreodată că vă vedeți dormind ?13. Aveți în vis senzația de dedublare ?14. Știți să profitați de libertatea pe care v -o oferă visul ?15. Visați des că zburați ?16. Vi s-a întâmplat să vă vizitați prieteni în vis sau alte locuri ?17. Anumite hotărâri le luați în funcție de vise ?18. Ați avut vise de natură religioasă ?19. Ați fost vreodată prevenit în vis să nu întreprindeți o anumită acțiune ?20. Considerați că o parte din vise sunt influențate de subconștient ?

21. Vi se întâmplă ca în vis să vi se îndeplinească dorințele ?22. Aveți des stări extrem de plăcute în timpul visului ?23. Vi s-a întâmplat ca în vis să culegeți informații la care în mod obișnuit nu ați fiavut succes ?

24. Vă interesează visele celor din jur?

Notaţi cu +1 punct răspunsurile afirmative,cu -1 punct cele negative și cu 0 cele la care ați

răspuns evaziv.

17-24 puncte. Vă fascinează viața onirică. Aveți obiceiul să analizați cu mare aten-

ție conținutul viselor. Aveți multe vise premotorii. Vă bucurați de o mare libertate în timpul visului. Visul vă ajută mult în autocunoaștere.

9-16 puncte. Vă interesează visele ,dar nu știți să profitați suficient de pe urmalor. Rareori visați ceva deosebit. Rar utilizați visul pentru autocunoaștere .0-8 puncte. Nu dați prea mare importanță viselor. Nu faceți nici o legătură întrevise și personalitatea dumneavoastră. Visați mult prea rar ca să știți să utilizațivisele pentru autocunoaștere.

Punctajul negativ . Considerați că visele sunt întâmplătoare și că ele nu au nicio legătură cu personalitatea individului sau cu evenimente cotidiene. Oriceabordare a vieții onirice vi se pare lipsită de sens. Dacă ați citi mai mult des-

pre vise ați observa că nu aveți dreptate Din_sumar

Câtă importanță acordați visului? Roxana IRIMIA ,clasa a VII-a B

8/16/2019 Revista_Nr 4_2013-2014

24/37


Prof. Anca CHIRILĂ

„Fiecare carte pare că închide în ea un suflet.Şi, cum o atingi cu ochii şi cu mintea, sufletulţi se deschide ca un prieten bun.”

Maxim Gorki„…nu este alta, şi mai frumoasă, şi mai defolos în viaţa omului zăbavă decât cetitulcărţilor.”

Miron Costin

„Citeşte! Numai citind mereu, creierul tău vadeveni un laborator nesfârşit de idei şi imagi-naţii.”

Mihai Eminescu

„O, sfintele mele cărţi... pe care soarta priel-nică mi le-a scos înainte, cât vă datorez că

sunt om, că sunt om cu adevărat!” Nicolae Iorga„O carte este un sprijin, o mângâiere, un în-demn. Este câte una căreia îi datorezi cât şicelui mai bun învăţător. Ba chiar care-ţi estecât ţi-au fost şi părinţii… . Dar atunci trebuiesă citim cu alegere."

Nicolae Iorga

„ Cărţile ne sunt prieteni statornici. …Ne suntsfetnici şi nu ne contrazic. Cărţile care ne placsunt urme pline de amintiri. "

Mihail Sadoveanu

„Unele cărţi sunt gustate; altele înghiţite; prea puţine însă trebuiesc mestecate şi digerate. "

Francis Bacon

„Cărţile sunt ca nişte corăbii încărcate călăto-rind pe vastul ocean al vremii. "

Francis Bacon „Cititul este pentru minte ceea ce este gim-

nastica pentru trup. "

„ Într -o carte sunt litere moarte, dar vrăjite, pecare le învii cu viaţa ta "

Nicolae Iorga „ Toţi acei ce au acces la o bibliotecă, la cărţi,sunt nişte inşi mai buni decât alţii, mai fortifi-

caţi, iar durerile îi ating mai puţin şi neferici-rile trec mai repede. "Mircea Eliade

„ Cartea îndeplineşte nu numai misiunea de ane pune în contact cu semenii noştri depărtaţiîn timp şi spaţiu ; cartea îndeplineşte fapta demirare de a ne face să trăim în afară de min-ciună, nedreptate şi prejudecată. "

Mihail Sadoveanu„O cameră fără cărţi e ca un trup fără suflet . "

Cicero

„ Cu cărţile se întâmplă ca şi cu focul de pevetrele noastre ; iei acest foc de la vecin, îlaprinzi la tine, îl dai altora şi astfel e al tutu-ror. "

Voltaire„ Eu aş defini cartea ca pe o lucrare de vrăjito-rie din care ies tot soiul de imagini care tulbu-

ră minţile şi modifică sufletele "Anatole France

.

Din_sumar

CĂLĂTORIE PRIN LITERATURĂ

8/16/2019 Revista_Nr 4_2013-2014

25/37


Prof. Cătălina BOGHIAN

harades pour les enfants

Mon premier coupe le bois.

Mon deuxième est au milieu de la figure.Mon troisième porte les voiles d'un bateau. Mon tout est une distraction, un art.

Réponse : Cinéma (Scie-nez-mat)

Mon premier est un animal.

Mon deuxième est un animal. Mon tout est le petit de mon premier.

Réponse : Chaton (chat-thon)

Mon premier est une note de musique.

Mon deuxième est un arbre. Mon tout est un animal.

Réponse : Lapin

Mon premier est une partie du corps.

Mon deuxième est un fleuve français. Mon tout voit passer beaucoup d'enfants.

Réponse : couloir

Mon premier aime le lait

Mon deuxième est le contraire de tardMon tout est un monument d'attaque

Réponse : château

Mon premier n’est pas dessus. Mon deuxième est un aliment. Mon tout est un animal.

Réponse : souris (sous - riz)

Mon premier est la deuxième note de la gamme.

Mon deuxième sert pour écrire au tableau. Mon troisième est la première lettre de l'alphabet. En faisant mon quatrième nous risquons de nous couper les doigts. Mon tout est attendu avec impatience par les enfants à l'école.

Réponse : récréation

Sur l'autoroute, une blonde roule trop vite. Elle

se fait arrêter par une gendarmette (blonde) .La gendarmettelui demande son permis de conduire.

La blonde lui répond : C'est quoi un permis de conduire ?- La gendarmette lui répond : C'est quelque chose de rectangulaire et il y a votre photo

dessus.

La blonde fouille dans son sac et prend un miroir. Elle regarde dedans et elle dit : te-nez quelque chose de rectangulaire et il y a moi dessus.

La gendarmette se regarde dans le miroir et elle dit : C'est bon, vous pouvez partir, jene savais pas que vous étiez dans la gendarmerie.

Toto arrive en retard à l’école et il n’a pas pris son petit déjeuner, il prend doncavec lui son bol de lait mais il est froid. Toto le met sur le radiateur pour qu’il boue et le sur-veille, la maîtresse voit qu’il n’écoute pas elle dit: TOTO!!!!Cite moi 2 rapaces volants !

Toto voit alors son lait bouillir et il s’écrit: Chouette il boue! (Chouette, Hibou) Din_sumar

8/16/2019 Revista_Nr 4_2013-2014

26/37


Denis NECHITA,clasa a VIII-a B

Englezii sunt recunoscuţi că nu îşi pierd simţul umorului nici măcar în cele mai gre-le momente ale vieţii sau în faţa morţii. Ei ştiu că au cel mai adevărat umor din lume şipoate tocmai faptul că este de necombătut îl face de neînţeles pentru restul lumii.

Se știe, britanicii au un umor unic,subtil, ironic, greu de înţeles de către neini-ţiaţi. Umorul britanic a apărut ca o reacţie

la intoleranţa puritanilor şi a poeziei tra-diţionale absurde şi s-a transformat odatăcu cultura britanică, fără a omite influ-enţele venite din exterior. Caracteristicileumorului britanic sunt jocul de cuvinte, care

cu greu poate fi tradus în alte limbi, şi ab-surditatea, cu origini în scrierile lui LewisCaroll şi Edwars Lear. Umorul negru a înce-put să se dezvolte încă din a doua jumătatea secolului al XVI-lea, din era elisabetană.

Domnia reginei Elisabeta a fost operioadă de aur din istoria Angliei, care s-atranspus inclusiv în istoria umorului britanic.Excentricitatea, satira şi sarcasmul suntalte elemente definitorii ale umorului engle-

zesc, de multe ori o glumă bună trecândneobservată în rândul „nebritanicilor”. Umo-rul englezesc se inspiră din orice: sexul şicomportamentul necuviincios, conducerea şiautoritatea, războiul dintre generaţii şi ie-rarhia socială, stereotipurile şi falsitatea.Ofensiv şi sarcastic, umorul britanic s-areflectat în literatură, teatru şi film deopo-trivă.

Britanicii trec de multe ori drept

nişte nesuferiţi care se victimizează dinorice, care nu suportă vremea şi se leagă deoricine fără nici un fel de remuşcare. Dar nule pasă că şi-au făcut o reputaţie din a fi

obraznici pentru mulţi. Sunt conştienţi înacelaşi timp că n-ai cum să nu-i iubeşti, să

nu le asculţi glumele cu tâlc şi accentul in-confundabil, care îţi vine în minte chiar şiatunci când citeşti literatură britanică. Deşi

simţul umorului este o caracteristică naţio-nală, sunt şi câţiva care au făcut istorie prinumorul lor. Benny Hill este recunoscut pen-tru umorul nevorbit, pentru glumele făcuteprin gesturi şi semne, iar Mr. Bean (RowanAtkinson), pentru mimica feţei de om marecu apucături de copil. În literatură, de laShakespeare la Dickens şi până în zilelenoastre, scriitorii au lăsat printre rândurimăcar o amprentă a umorului tipic engle-zesc.

Deşi Dickens este recunoscut ca ungeniu, un maestru al cuvintelor, mulţi îiacordă credit mai mare lui P.G Wodehouse,un excentric care a dominat literatura cu

umorul său timp de 7 decenii. Wodehouse ascris nu mai puţin de 96 de cărţi de nuveleşi poveşti scurte, ba chiar o comedie muzi-cală şi a creat personaje emblematice:Bertie Wooster – valetul lui Jeeves, mă-tuşile Dahlia şi Agata, lordul Emsworth şinumeroasa lui familie, dandy-ul Psmith sauoportunistul Ukridge. Wodehouse este do-

vada vie că, deşi a obţinut cetăţenie ameri-cană şi ultimii 20 de ani din viaţă i-a trăit înţara tuturor posibilităţilor, umorul britaniceste o trăsătură genetică şi nu poate fi dis-trus sau acaparat de nici o altă cultură dinlume.

Din_sumar

English … My Love

8/16/2019 Revista_Nr 4_2013-2014

27/37


Prof. Mihaela-Alexandrina CENUȘĂ

A study by OnePoll.com has compiled a list of the best British jokes. The websiteasked around 40,000 people to vote for their top 50 out of a list of 1000, scoured from

the internet.

The joke at number one was: A womangets on a bus with her baby. The bus driversays: “Ugh, that’s the ugliest baby I’ve everseen!” The woman walks to the rear of the busand sits down, fuming. She says to a man nextto her: “The driver just insulted me!” The mansays: “You go up there and tell him off. Go on,

I’ll hold your monkey for you .” 2. “I went to the zoo the other day, there

was only one dog in it, it was a shitzu.” 3. “Dyslexic man walks into a bra.” 4. A young blond woman is distraught be-

cause she fears her husband is having an af-fair, so she goes to a gun shop and buys ahandgun. The next day she comes home to find

her husband in bed with a beautiful redhead.She grabs the gun and holds it to her ownhead. The husband jumps out of bed, beggingand pleading with her not to shoot herself.Hysterically the blond responds to the hus-

band, “Shut up…you’re next!” 5. A classic Tommy Cooper gag: I said to

the Gym instructor “Can you teach me to dothe splits ?” He said, “How flexible are you ?” Isaid, “I can’t make Tuesdays .”

6. Police arrested two kids yesterday, one

was drinking battery acid, and the other waseating fireworks. They charged one – and letthe other one off.

7. Two aerials meet on a roof – fall in love – get married. The ceremony was rubbish – butthe reception was brilliant.

8. Doc, I can’t stop singing the ‘GreenGreen Grass of Home’. He said: ‘That soundslike Tom Jones syndrome’. ‘Is it common?’ Iasked. ‘It’s not unusual,’ he replied.

9. “I’m on a whiskey diet. I’ve lost threedays already.”

10. A man walks into a bar with a roll of

tarmac under his arm and says: “Pint please,and one for the road.”

11. I went to the doctors the other day andI said, 'Have you got anything for wind?' Sohe gave me a kite.

12. My mother-in-law fell down a wishing

well, I was amazed, I never knew they worked.13. I saw this bloke chatting up a cheetah;

I thought, "He's trying to pull a fast one".

14. A woman has twins, and gives them upfor adoption. One of them goes to a family inEgypt and is named 'Amal.' The other goes toa family in Spain, they name him Juan'. Yearslater; Juan sends a picture of himself to his

mum. Upon receiving the picture, she tells herhusband that she wished she also had a pic-ture of Amal. Her husband responds, "But theyare twins. If you've seen Juan, you've seenAmal."

15. There's two fish in a tank, and one says"How do you drive this thing?"

16. I went to buy some camouflage trou-

sers the other day but I couldn't find any.17. When Susan's boyfriend proposed mar-

riage to her she said: "I love the simple things

in life, but I don't want one of them for myhusband".18. "My therapist says I have a preoccupa-

tion with vengeance. We'll see about that."

19. I rang up British Telecom, I said, "Iwant to report a nuisance caller", he said "Not you again".

20. I met a Dutch girl with inflatable shoeslast week, phoned her up to arrange a date but

unfortunately she'd popped her clogs

Din_sumar

8/16/2019 Revista_Nr 4_2013-2014

28/37


nii de școală

Măriuca AANIŢEI,Clasa a V-a B

Premiul I - Concursul Național

„ ANI DE ȘCOALĂ – ANI DE BUCURII ȘI ÎMPLINIRI”

Când, pentru prima dată am intrat înşcoală, mă trecut un fior rece pe spate.

"Cum este învățătoarea mea?" "Cum

sunt colegii?" "Dar cum or fi temele?" "Am să

le pot face?". Acestea erau întrebările care îmi

treceau prin minte. Când mama mă strângea de

mana, amintindu-şi primul an de şcoală,

simţeam că totul va fi ușor. Când am început să scriu, şi am văzut

că pot să citesc, m-am gândit că toata lumea a

trecut prin asta. În clasa a doua totul era mai

complicat. Stăteam, mă gândeam.

Într -a treia îmi părea că cerul o să pi-

ce peste mine,mă gândeam că orele sunt in-

terminabile, iar dorul de casa, de satul în car e

locuiam îşi lăsase amprenta în ochii mei.

Îi priveam pe colegi cu o oarecare ră-

utate, pentru că ei au casa aproape, pe când eu

am venit în oraş doar pentru şcoală, şi stăteam

într -un apartament cu trei camere. În clasa a

patra răutatea deveni mai mare, până când am

ajuns fără prieteni. Nimeni nu înţelegea de ce

sunt aşa, dar atunci nici nu puteam explica

comportamentul meu. În clasa a cincea mi-am

făcut câţiva prieteni, dar comportamentul meu

nu se schimbase. Mă bucuram că cineva mă

înţelegea,că nu sunt singură.

În a șasea de – abia îi suportam pe co-

legi, mă supăram dacă îmi puneau întrebări

despre familie; stăteam singură şi mă uitam pe

geam, îmi doream tot mai mult să cresc odată,să mă întorc acasă. În clasa a şaptea mă încă-

pățânasem atât de mult, încât nimeni nu se

putea apropia de mine. Urma clasa a opta,

când renunțasem să mai cred că mă voi în-

toarce definitiv acasă.

ÎIn anul următor începeam să mă în-

treb dacă prietenii de acasă mă mai știau, dacăle e dor de mine, dacă vor să mă întorc. Într-a

zecea plângeam, aş fi vrut să mă întorc acasă,

să fiu acolo unde trebuia. În următorii trei ani,

cei ce aveau grijă de mine îşi dădură seama că

nu mai am mult timp, că am să plec curând, nu

voiau sa mă mai lase sa plec, voiau sa se folo-

sească de mine.

Mi-am dat seama şi am mințit ca am

mai multe ore .

Mi-am luat telefonul, pantalonii groși,

bluza ce o aveam de casa şi pardesiul meu

negru, căciula şi câțiva bani. M-am dus în

staţie şi am plecat, bucurându-mă ca am scă-

pat, în sfârşit.

Familia, prietenii,tot ce aveam mai

drag. I-am câștigat, iar ei se bucurară nespus

de mult că fata lor cea draga.....s-a întors.

Așa povestea prietena mea, și mă bu-

curam ca am o astfel de prietena. Mă gândeam

la povestea ei şi spuneam că NICIODATĂ nu

aș vrea sa-mi amintesc astfel despre povestea

mea, ANI DE ȘCOALĂ. Din_sumar

PE ARIPILE IMAGINAȚIEI

8/16/2019 Revista_Nr 4_2013-2014

29/37


nii de școală

Ioana PĂVĂLĂU, clasa a V-a BPremiul II - Concursul Național

„ ANI DE ȘCOALĂ – ANI DE BUCURII ȘI ÎMPLINIRI

Acum 5 ani am părăsit grădiniţa și am ajuns, după ,,o călătorie de 3 luni'' , la şcoală. În

primul an, după ce am învățat să scriu litere și cifre, îmi imaginam

că literele dansau în fața mea, formând grupe numite cuvinte şi nume-

rele ca nişte albine care adunau polen din flori sau cu nişte frunze care

toamna cad şi rămân tot mai puţine.

În al doilea an, literele aşezate în cuvinte se despărţeau din

nou, dar în grupuri de câte 2-3 numite silabe, iar la matematica trebu-

ia să ,,rotunjim un oval''. Clasa a II-a era mai grea!

Dar în clasa a III-a am învățat ,,lucruri, însușiri, acţiuni '', iar

la matematică ,,să înmulţim muşcatele şi să împărţim bomboane de

ziua noastră'' . Tot în clasa a III-a am mers pe un tărâm nemaivăzut –

engleza!

A mai trecut un an şi am ajuns în clasa a IV-a...În aceasta

clasa am învăţat atât de multe lucruri noi, încât nici măcar nu le pot

enumera. Dar știu un singur lucru : era mult mai greu decât celelalte clase menționate mai sus. Toate

lecţiile mi se răstălmăceau în cap!

După o lungă vacanţă de vara ne-am întors cu putere în clasa a V-a. Am mai crescut un an!

Dar acum nu mai aveam învăţător, ci profesori! Este cea de a V-a provocare ! Toate literele, numere-

le se învârteau şi luau tot în jurul meu.

Oare ce voi face în clasa a 6-a?

nii de școală

Ioana ONU, clasa a VII-a B

Premiul III - Concursul Național

„ANI DE ȘCOALĂ – ANI DE BUCURII ȘI ÎMPLINIRI

Acum că am ajuns la finalul clasei a VII-

a, aproape de finalul şcolii generale, mă încearcă

un sentiment de melancolie. Chiar dacă pe par-

cursul anilor petrecuţi în gimnaziu au fost unele

zile şi momente mai puţin plăcute, pe ansamblu

viaţa de eleva a fost frumoasă. În toţi aceşti șapte

ani am avut şi o serie de experiențe pozitive. Mi-

am propus ca doar pe acestea să le păstrez vii în

minte, pe restul vreau să le uit, să le şterg din

minte ca şi când nu ar fi existat.

8/16/2019 Revista_Nr 4_2013-2014

30/37


Prima experienţă pozitivă ca elevă a fost

clasa I. Atunci am învăţat să citesc, să scriu. Îmi

aduc aminte şi acum de frumosul abecedar, pri-

mul pas în lumea literelor. Apoi îmi amintesc de

prima carte de poveşti pe care am reuşit să o ci-tesc singura. Am fost foarte mândra de mine:

reuşeam să înţeleg singura o parte din învăţăturile

acestei lumi, fără ajutorul părinţilor.

În clasele în care au urmat mi-am îmbu-

nătăţit cititul, astfel că am reuşit să citesc singura

subtitrarea la un film. A fost grozav. A fost pri-

mul semn că încep să mă descurc de una singura

în vuietul vieţii. Undeva în clasele primare, am

fost într -o excursie cu clasa. Am cumpărat o carte

poştală şi plina de emoţie am aşternut pe hârtie

câteva rânduri pentru cei dragi. Am realizat în

acel moment care sunt beneficiile şcolii şi ale

educaţiei.

Fără zilele petrecute la şcoală nu aş fi

fost capabila să le transmit celor dragi câteva

gânduri de la distanţă. În excursiile ce au urmat

am înţeles şi utilitatea celorlalte materii învăţate

în anii de şcoală. Geografia m-a învăţat să mă

orientez, să ştiu în fiecare moment unde mă

aflam. Ştiinţele naturii şi fizica erau ca o busolă

care îmi arătau direcţia în care trebuie să o apuc,

dar şi pericolele de care trebuie să mă feresc. În

diverse alte situaţii am aplicat în practică şi alte

cunoștințe deprinse în orele de matematică, isto-

rie, cultură civică. Deşi la începutul şcolii multe

din învăţăturile transmise de profesori îmi păreau

de prisos, odată cu trecerea timpului am conştien-

tizat că fără aceste învăţături mi-ar fi fost foarte

greu să mă descurc în viaţă. Toate informaţiile

acumulate mi-au permis să descifrez realitatea

înconjurătoare precum un puzzle, piesă cu piesă,

iar într -un final am putut să văd imaginea mare. Nu în ultimul rând, orele petrecute în şcoală mi-

au dat ocazia să leg prietenii trainice cu colegii

mei. Mi-ar face o mare plăcere să păstrăm aceste

relaţii bune toată viaţa. Împreună ne-am certat, iar

apoi am aflat că supărarea nu ne este utilă. Am

învăţat ce este toleranţa între elevi, deoarece fie-

care copil este unic şi are propriile opinii şi gân-

duri. Împreună cu colegii am format o echipă, am

reuşit să urmărim şi să atingem obiective comu-

ne. Dar mai presus de orice am învăţat să ne aju-

tăm reciproc la bine şi greu şi să împărtăşim bu-

curii.

Un loc special în capitolul experienţe

pozitive ca elev au fost dascălii. Fără ajutorul lor

evoluţia mea de la copilărie la adolescenţă ar fi

fost dificilă. Aceşti oameni deosebiţi, profesorii,

m-au ghidat pas cu pas. Uneori a fost nevoie de o

vorbă bună, alteori de severitate. Am primit note

bune, precum şi unele mai puţin bune. Dar cu

toate acestea nu sunt supărat. Am realizat că toate

acestea au fost spre beneficiul meu, iar dacă une-

ori severitatea lor mi-a provocat disconfort, într -

un final am trecut peste, având în gând motivaţia

lor: binele meu ca elev. Pentru toate orele petre-

cute alături de mine, le mulţumesc profesorilor

mei şi ştiu că le voi purta veşnică recunoştinţă.

Din_sumar

8/16/2019 Revista_Nr 4_2013-2014

31/37


Ioana ONU

clasa a VII-a B

Era o zi de primăvară. În aer adia unvântişor tăcut aducând în urma sa înviorarea

proaspăta a acelei dimineţi frumoase. Într -ocăsuţă care încântă privirea oricui,trăiau doitineri îndrăgostiţi pe care i-a unit soarta. Fatacare se numea Lorellei, era grădinăreasă,iar

băiatul care se numea Remi,era tot un grădi-

nar. Se iubeau nespus de mult,dar ei nu mer-geau în casa aceea decât duminicile. Erau camsărăcuţi şi nu aveau bani să o cumpere,aşa cădoar o închiriau. Au hotărât ca atunci când sevor căsători să o cumpere şi să formeze împre-ună o familie fericită. Însă în acea dimineaţă seîntâmpla sa fie chiar duminică, iar cei doiaflându-se la “casa lor”, Remi o observă peLorellei privind tristă peisajul colorat al grădi-nii de trandafiri.

- Draga mea, s-a întâmplat ceva? Nu

prea ar ăți bine.- Ah, dragul meu,nu s-a întâmplatnimic,doar mă gândeam. –

- Și la ce te gândeai?- Mă gândeam la așteptarea noastră,

dacă nu vom putea cumpăra niciodată aceastăcasa, atunci tu vei fi nevoit sa te însori cu Ma-ria cea bogata, așa cum am făgăduit părinţilortai.

- Dar când am făcut promisiunea astaam fost amândoi siguri că vom reuşi şi vom

trăi împreuna, spuse el- Aşa este,doar că săptămânile trec,

lunile se scurg,iar anii parcă zboară şi speranțamea e din ce in ce mai deşarta.

- Nu-ți face griji, căci vom reuşi mi-reasa mea (căci așa o numea el) și nu ne vamai putea despărţi nimeni, așteptarea noastrăva lua sfârşit în curând. Când voi deveni bunic,iar nepoţii mă vor întreba “bunicule,care a fostiubirea ta cea dintâi?” nu vreau să scot un al-

bum cu poze prăfuite, ci să arăt spre bucătărieşi să spun “ea e!!!”

- Aşa este dragul meu, ai dreptate,iartă-mi nerăbdarea, spunea ea cu ochii plinide lacrimi, lăsându-i să se scurgă încet, prelin-gându-se pe obrajii ei înfloriţi, apoi căzând pe

pământul vesel împodobit de flori. El o luă în braţe liniştind-o şi s-au

dus amândoi în casă plini de speranţă. Anii

treceau şi așteptarea lor nu mai lua sfârșit… Încursul săptămânii, ei nu se vedeau deloc, doarduminicile. Remi nu fusese anunțat despre

boala lui Lorellei. Doctorii spuneau că e într -ostare foarte grava, iar părinţii ei erau îngroziţi.

Remi, într -o zi de vineri,pe când ve-nea de la grădina lui la care muncea, i-a dat

prin gând să se uite în cutiuţa lui şi a lui Lorel-lei cu bani strânşi pentru casa lor. Acolo elgăsi 22.000 de euro. De fericire lacrimile i-auţâşnit din ochi şi a luat-o la goană spre proprie-

tarul casei căruia îi dăduse cei 15.000 de euro pentru a lua casa. Dorise să fugă la Lorellei săîi dea de veste, dar s-a răzgândit,spunând că arfi mai bine să meargă întâi să îi cumpere uninel de căsătorie. De la cel mai scump magazinde bijuterii îi luase cel mai frumos inel pe careîl văzuse, împodobit cu pietre preţioase.

- Inelul acesta este foarte special,îispusese vânzătorul lui Remi

. - Da,așa este şi persoana căruia i-ldăruiesc.

În noaptea aceea Remi de-abia ador-mise de fericire că așteptarea lor cea mare lua-se sfârşit. A doua zi, dimineață a pornit într -oveselie spre casa lui Lorellei cântând mereu“mireasa mea, Lorellei, acum vin să te iau”. Când ajunsese la casa ei şi o zări pe mama luiLorellei ii spusese:

- Bună dimineaţa,mama draga, venitdupă mireasa mea. caci am cumpărat casa! Darîn loc să dea de faţa cea veşnic blândă şi în-cântătoare cu care îl primea mama lui Lorellei,dădu de o faţă neagră de suferinţă, iar cândauzi numele fiicei ei izbucni într -un plâns

NU SUNT COPIL… DAR NICI ADULT

8/16/2019 Revista_Nr 4_2013-2014

32/37


dureros, care l-ar fi înduioşat şi pe cel mai pu-ternic om din lume. Acesta era plânsul uneimame îndurerate.

- Lorellei a fost foarte bolnavă zileleastea, spuse tatal ei care stătea pitit într -un colţabia văzut. Eu şi mama ei nu am știut cum să o

liniștim, a fost bolnavă din cauza gândului cănu va mai reuși să cumpere casa şi să fiţi îm- preună, aseară i-a fost mai rău ca ori-când…singurul lucru pe care l-a rostit eranumele tău apoi…

Tatăl lui Lorellei, oricât de puternic arfi fost, nu putut să rostească ultimul cuvânt. Remi îşi dădu seama ce a vrut asta să însem-ne. S-a apropiat de sicriul lui Lorellei. Remi

când o văzu pe Lorellei stând culcată în niştevaluri de mătase, îmbrăcată în mireasă, stătea

liniştită şi frumoasa cum era, parcă dormea..Duminica era înmormântarea. Până la înmor-mântare Remi nu se mai dezlipi de sicriu

plângând mereu, parcă ar fi vrut să o învie, darasta era cu neputință. După înmormântare el se

mutase cu totul în casa aceea pe care o cumpă-rase şi în care dorise odată să trăiască cu Lo-rellei. Au trecut câteva săptămâni şi el tot

plângea şi se învinuia Doar Dumnezeu ştie ces-a întâmplat.

După câțiva ani a înfiat doi copii de la

orfelinat care au avut

revista_nr 4_2013-2014

Documents