bolile miocardului

Download BOLILE MIOCARDULUI

If you can't read please download the document

Post on 26-Sep-2015

224 views

Category:

Documents

6 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

fdg

TRANSCRIPT

BOLILE MIOCARDULUI

BOLILE MIOCARDULUIDefinitie: bolile miocardului sunt afectiuni inflamatorii si neinflamatorii ale muschiului cardiac. Afectiunile inflamatorii se numesc miocardite, iar cele neinflmatorii - mio-cardopatii.Etiopatogenie: miocarditele apar n R.A.A., difterie, febra tifoida, scarlatina, angine, tifosul exantematic, viroze, alergii. O forma clinica speciala este miocardita acuta primara sau idiopatica, descrisa de Friedler, cu febra, insuficienta cardiaca si sfrsit letal n cteva saptamni; miocardopatiile reunesc numeroase cauze. Facnd abstractie de miocar-dopatia ischemica (cardiopatia ischemica, care va fi descrisa separat), se descriu miocar-dopatii secundare care apar n unele carente vitaminice (beri-beri), tulburari electrolitice (hipopotasemie), endocrine (tireotoxicoze, mixedem), anemii si disproteinemii, lupusul eritematos, hemocromatoza si miocardopatii primitive cu etiologie si patogenie necunoscute (miocardopatia obstructiva sau stenoza subaortica, fibroza subendocardica, mio-cardopatia post-partum).Tabloul clinic este variabil, unele simptome fiind legate de suferinta miocardica altele de afectiunea cauzala. n miocardite este frecvent sindromul miocardic: tahicardie, suflu sistolic functional apical, diminuarea zgomotului /, tulburari de ritm si de conducere, galop, puls alternant, marirea inimii. Insuficienta cardiaca poate fi stnga, dreapta sau globala, acuta sau cronica. n miocardopatii aspectul clinic este divers, uneori asimpto-matic, alteori sunt prezente hipertrofia ventriculara, tulburari de ritm sau conducere, insuficienta cardiaca. Hemodinamic, se descrie forma hipertrofica, obstructiva (hipertrofia septurilor interventriculare), restrictiva (cu aspect de pericardita) sau congestiva (cu mare dilatare ventriculara).Evolutia si prognosticul depind de etiologie. Miocarditele se vindeca de obicei. Prognosticul este rezervat n miocardopatii, n special n cele primitive.Tratamentul variaza n raport cu etiologia. In formele inflamatorii - digitalizarea asociata cu corticoterapia. n stenoza subaortica, hipertrofia idiopatica, sunt indicati beta-blocantii adrenergici si n toate formele, prevenirea sau tratamentul insuficientei cardiace si al tulburarilor de ritm.BOLILE PERICARDULUIBolile pericardului cuprind pericarditele acute, cronice si revarsatele pericardice neinflamatorii.PERICARDIT ACUTDefinitie: inflamatie acuta a pericardului, cu aparitia la nceput a unui exsudat fibri-nos (pericardita uscata) si apoi serofibrinos (pericardita cu lichid). Apare rar izolata, fiind de obicei asociata unei leziuni endocardice sau miocardice. Exista deci o pericardita uscata si una exsudativa (cu lichid). Dupa natura lichidului ultima poate fi serofibrinoasa, hemoragica, purulenta si chiloasa.Etiopatogenie: reumatismul articular acut, tuberculoza si pericardita acuta benigna (probabil de nautra virotica sau alergica) sunt cele mai frecvente cauze. Mai rar se ntlnesc forma purulenta (cu pneumococ sau stafilococ), pericardita din uremie, din infarctul miocardic, din mixedem, neoplasme si diateze hemoragice.Anatomie patologica: forma uscata prezinta depozite de fibrina si uneori false membrane pe foitele pericardului. n forma cu lichid apare un revarsat care depaseste rar 1 - 2 1. Lichidul poate fi serofibrinos, hemoragie sau purulent.Simptome: pericardita uscata are tablou clinic variabil, frecvent trecnd neobservata, mascata de boala de baza. Primul semn caracteristic este durerea retrosternala, cu iradiere spre umarul si zona supraclaviculara stnga, agravata de inspiratia profunda si pretnd la confuzia cu infarctul miocardic. Al doilea semn caracteristic este frecatura pericardica, zgomot independent de sistola si distola, superficial si variabil de la o zi la alta. Dispare pe masura ce apare lichidul. Pericardita uscata se poate vindeca sau poate evolua catre o pericardita cu lichid; pericardita exsudativa (cu lichid) se caractrizeaza prin diminuarea sau disparitia durerii precordiale, cu accentuarea dispneei, uneori foarte intensa, oblignd bolnavul sa ia anumite pozitii care o amelioreaza: pozitia seznd si aplecat nainte sau pozitia genu-pectorala. n functie de boala de fond si de cantitatea de lichid, apar semne toxiinfectioase, febra cu frisoane, transpiratie, astenie, tahicardie si semne de compresiune a organelor din jur (disfagie, tuse, cianoza).Exameul fizic aduce importante elemente diagnostice: la percutie, marire a matitatii cardiace de la o zi la alta, iar la auscultatie, asurzirea zgomotelor inimii si, uneori, persistenta frecaturii. De la o cantitate de cel putin 300 ml lichid, semnele fizice devin nete.Examenul radiologie este un pretios mijloc de precizare a diagnosticului: volumul inimii creste, dispar arcurile si pulsatiile, inima ia o forma triunghiulara sau de carafa. Punc-tia pericardica confirma existenta lichidului si permite stabilirea naturii sale (serofibros, hemoragie, purulent). Cnd lichidul pericardic devine brusc abundent, atriul drept si marile vene sunt comprimate, presiunea diastolica ventriculara creste, n timp ce volumul sistolic scade si apare tamponada cardiaca, cu tablou de insuficienta cardiaca hipodias-tolica. Durerea si dispneea se accentueaza, apar disfagie, greturi, durere abdominala, anxietate mare, transpiratii, polipnee si stari confuzionale. Creste staza retrograda si apar turgescenta exagerata a venelor jugulare, pulsatii exagerate ale venelor gtului, cianoza periferica, tahicardie, hipo-tensiune, diminuarea zgomotelor inimii, marirea rapida a inimii (clinic si radiologie), hepa-tomegalie si cresterea presiunii venoase. Tamponada cardiaca impune, de urgenta, punctia evacuatoare a pericardului.Forme clinice:Pericardita reumatismala apare n cursul unui reumatism articular acut, mai ales la tineri, si este asociata de obicei cu o miocardita si o endocardita. Lichidul lipseste sau este redus, fiind de obicei serofibrinos, rareori hemoragie.Pericardita tuberculoasa este secundara de obicei unei tuberculoze pulmonare. Lichidul este abundent, serofibrinos si uneori hemoragie. Endocardita si miocardita sunt absente. Uneori, se nsoteste de o pleurezie sau de o peritonita, realiznd tabloul clinic numit poliserozita. Evolutia spre pericardita constrictiva este posibila.Pericardita acuta benigna se caracterizeaza prin debut brutal, dureros, de obicei la un tnar. Regreseaza spontan.Evolutia si prognosticul depind de forma clinica si afectiunea de fond. Prognosticul este sever n tamponada cardiaca, formele cu lichid abundent, cu pancardita sau cu insuficienta cardiaca.Tratamentul este n primul rnd etiologic:- n pericardita tuberculoasa: tuberculostatice;- n pericardita reumatismala: tratamenul R.A.A.;- n pericardita acuta benigna, vindecarea spontana; corticoterapia si salicilatul de sodiu dau rezultate bune;- n pericardita purulenta: antibiotice n doze mari, dupa natura germenului; n acest sens se indica tratamentul parenteral sau local (intrapericardic) cu Penicilina (pentru pneumococ sau streptococ), cu Meticilina (1 g) sau Oxacilina (0,5 g), cnd germenul este stafilococul, sau cu Gentamycin (5-15 mg), n cazul bacililor gramnegativi; hidrocor-tizonul, intracardiac, mpiedica organizarea fibroasa a exsudatelor; la nevoie drenaj chirurgical.n caz de lichid abundent, se procedeaza la punctie evacuatoare. n rest, tratament simptomatic: sedarea durerii cu analgetice sau punga cu gheata precordial. Repausul si dieta completeaza tratamentul.PERICARDITA CRONIC CONSTRICTIVDefinitie: pericardita cronica constrictiva este o afectiune cronica, caracterizata prin simfizare, transformarea fibroasa si, uneori, calcifierea pericardului.Etiopatogenia este adeseori necunoscuta. Tuberculoza pare sa fie cauza principala, mult mai rar pericardita purulenta si cea acuta benigna. Apare de obicei la barbati tineri.Anatomie patologica: sacul pericardic prezinta o ngrosare fibroasa sau fibrocalcara, cu simfizarea (sudarea) celor doua foite, astfel nct este strnsa ntr-o carapace rigida si inextensibila.Simptome: datorita nvelisului fibro-calcar, inextensibil, care strnge inima si n special cavitatile drepte, ventriculii, ndeosebi cel drept, nu se pot umple suficient. Rezulta o staza sanguina n venele cave, cu cresterea presiunii venoase si micsorarea debitului cardiac. Datorita mecanismului sau de producere (micsorare a umplerii diastolice), insuficienta cardiaca consecutiva este numita insuficienta hipodiastolica.Tabloul clinic este de tamponada cardiaca, stnga sau dreapta, cu manifestari mai reduse, n tamponada stnga, predomina semnele stazei pulmonare (dispnee de efort, ortop-nee, raluri de staza, edem pulmonar acut); n cea dreapta turgescenta venelor jugulare, hepatomegalia, ascita.Semnele cardiace sunt sterse, adeseori putnd fi trecute cu vederea. Dispneea este rara, iar cianoza apare n formele avansate. Inima este de dimensiuni normale sau mai mica (n discordanta cu semnele periferice); auscultatia evidentiaza uneori asurzirea zgomotelor cardiace, aparitia unui suflu sistolic la vrf, prezenta fibrilatiei atriale sau a unor zgomote supraadaugate, datorita mobilizarii placilor calcare. Ritmul este tahicardie.Semnele periferice sunt caracteristice. Pulsul este rapid si mic, T.A. adesea coborta, presiunea venoasa constanta si precoce crescuta. Datorita stazei si hipertensiunii venoase din teritoriul venei cave inferioare se instaleaza hepatomegalie, turgescenta jugularelor, ascita abundenta, care se reface repede dupa evacuare, si edeme discrete ale membrelor pelviene.Aspectul este asemanator insuficientei cardiace drepte sau cirozei hepatice hipertro-fce. La copii, preteaza la confuzii si peritonita tuberculoasa, din cauza ascitei.Examenul radiologie precizeaza diagnosticul, evidentiaza calcifierile pericardice. Electrocardiograma si cateterismul dau indicatii suplimentare. Laboratorul semnaleaza, uneori, hipoproteinemie si alterarea probelor hepatice.Evolutie: n absenta interventiei chirurgicale, maladia evolueaza spre insuficienta cardiaca, cu prognostic fatal.Tratamentu