Anatomie descriptiva abdomen

Abdomenul este partea caudala, musculo tendinoasa cu diferentiri viscerala, digestiva si urogenitala.

Delimitat astfel:-lim sup: marg inf a toracelui (o linie care uneste apendicele xifoid cu proc spinos a celei de-a 12-a vertbr toracala) / in prof lim repr de diafragm-lim inf: cea superfic face separarea intre abd si membr inf fiind repr de o linie care trece prin partea sup a simfizei pubiene, pliul stinghiei , spina iliaca ant-sup, creasta iliaca, spina iliaca post-sup si post o linie care uneste cele doua spine post trecand prin baza sa. In prof lim este repr de un plan care trece prin baza sacrumului si stramtoarea sup a bazinului. Unii autori descriu abd si pelvisul(bazinul) impreuna sub numele de cav abdomino-pelvina. Peretele abd se intinde de la teg la

Forma abd depinde de mai multi fact : vol viscerelor abd, de varsta si sex. La copii abd este bombat ant din cauza tonusului scazut al musc abd si a vol visceral mai mare in special al ficatului. La adult abd are o forma cilindroida usor turtit antero post si ingustat in port sa mijlocie. Dimensiunile abd sunt in fct de intaltimea individului de varsta ,sex,starea de nutritie precum si in fct o serie de stari fiziologice cum ar fi graviditatea.

Peretii abd au fost impartiti de catre autorii clasici in ant-lat,post,sup si inf.

Peretele sup este repr de diafragm.Peretele inf lipseste, abdm comunicand cu cav pelvina.Peretele ant este format dintr-un ansamblu de parti moi.Per post din cele 5 vertbr lombare si musculatura ilio-lombara.

Abd considerat un cilindru musculor inserat pe 2 capete osoase si sustinut de un pilier post rahisus bla.

Acest cilindru este tapetat la int de catre peritoneu, iar la ext de catre tegument si tesut celular subcutanat.

Peretele abd ant-lat este format numai din parti moi care dinspre ext spre int prez urmatoarele struct: pielea, tesut celulat subcutanat, stratul musculo-aponevrotic, stratul retromuscular, peretele parietal ant.

Pielea abd este subtire, fina si mobila exceptie la niv ombilicului fiind aderenta la acesta. Are o grosime de 2-3 mm, prezentant insa o rezistenta foarte mare. Dat fibrelor elastice , poate suporta o greutate foarte mare. Aceasta elasticitate ii permite sa revina la normal in toate cazurile in care se produce o extensie abdominala. Examinarea culorii pielii abd ne poate furniza o serie de date importante legate de varsta, regiune, circulatie locala (nr vaselor si continutul in Hb a sangelui), rasa, continutul in pigmenti.Pielea este palida in anemii , stari de soc si galbena in hepatite.Continutul in pigmenti a tegumentului se modif in fct de razele solare , in sarcina cand se pigmenteaza linia alba. Se modifica in stari patologice diabet bronzat- etc. Uneori in ca caz de obstructii venoase pe sistemul cav sau port, apare la niv teg abd un desen venos asa numitul Cap de meduzadat hipertensiunii portale cand sangele este deviat prin anastomozele porto cave sup si inferioare.La inspectia clinica a tegumentului abd se pun in evidenta o serie de repere cutaneo musculo . iar palparea permite . trasarea liniilor conventionale si Pe linia mediana ant si obs in sens cranio caudal, scobitura cardiaca, la niv careia se vad pulsatiile cordului ( in spec la pers slabe) , urmeaza un sans intrerupt de cicatricea onbilicului iar in partea inf se obs o cicatrice denumita penil la barbat si muntele lui venus la femeie.Para median se obs doua santuri verticale care corespund marg lat ale m drepti abd. La persoanele musculoase, intre santurile paaramediane si santul median se pot obs 3-4-6 santuri transversale care marcheaza locul intersectiilor abd.Pe partile lat si sup se obs santurile subcostale dr si stg, oblice inf-lat care pot fi urmarite post pana la niv proeminentelor m s vertebrale care apar ca niste blabla bla puncte de reper. Pe linea mediana post = s median post ce corespunde proceselor spinoase vertebrale.Pe partile lat se obs 2 proeminente det de portiunile musc ale muschilor oblici externi care sunt limitate ant-inf de catre un sant sub forma literei L inversate formate de limita dintre portiunea musc si cea aponevrotica a m oblic ext. Pe partile pliul cutana al stinghiei aderent la planurile subiacente care marcheaza limita superfic dintre abd si membr inf.

Liniile conventionale: -linia mediana ant : trasata de la apendicele xifoid la simfiza pubiana-liniile para -liniile subcostale : tangente la marg inf a toracelui-linia biiliaca care uneste punctele cele mai ridicate ale celor doua creste iliace-linia bispinoasa ant intrece cele 2 spine iliace ant-linia bispinoasa post -linia paramediana post pe marg lat a proeminentelor m paravertebrali-linia mediana post proc spinoase

Santul inghinal, santul pubian dispus transversal terminandu-se de o partea si de alta la niv tuberculelor pubiene, santul transcersal la niv m drept abdominal, plica taliel(plica de flexiune a abd, repr de un sant circular dispus aprox la niv ombilicului)

Tesutul celular subcutanat : mai mult sau mai putin bine repr in fct de individ, fiind dependet de varsta sex stare de nutritie.El diminua in vecinatatea ombilicului si dispare la niv inelului ombilicat. Lig suspensor al penisului respectiv al clitorisului la femei. Se gasesc fibre musc netede care se continua cu dartusul blabla.

In grosimea t celular subcutanat trec vase superficiale. Prezenta vaselor infl temperatura si culoare pielii abd. Dezvoltarea excesiva a tesutului cel subcutanat pericliteaza functionalitatea stratului musculo aponevrotic, el dezv in dauna acestuia. La femeie aces strat se acumuleaza cu predilectie in regiunea periombilicala si in reg subombilicala, aici det asa numitul pliu ombilical inf, in timp ce la barbat , locul de electie al grasimii este supra ombilical.

Stratul musculo-aponevrotic:Muschii peretelui ant-lat sunt repr de m lungi drept abd si piramidalul abd (inconstant)- si de m lati oblic ext, int, transvers-.Denumirea de m lati s-a dat in fct de forma acestora cat si a dispunerii in sens longitudinal sau transversal.Triunghiul tendinos : baza la arc costal si laturile formate de m oblic intern si drept abd. In aria acestui triunghi, aponevroza oblicului int acopera blabla T8-T11.

Fascia transversalis repr fascia de invelis a fetei int a m transvers. Sup se intinde pana la diafragm, iar inf pana la lig inghinal, ant pana la ., iar post pana la niv m patrat al lombelor unde se continua cu fascia de invelis al acestuia . Prez 3 portiuni : una este port juxtamediana care form peretele post al tecii dreptului abd, una inghino-femurala- facia se insera pe creasta iliaca si spina ant-sup, median intalneste m iliopsoas inserandu-se pe fascia. La niv canalului inghinal coboara la niv testicului formand fascia spermatica. Sept femural Lig lui Cooper, Lacuna vasculara, nodulul limfatic al lui Cloquet, ligamentul lui Henle , ligamentul interalveolar al lui Hesselbach, foseta inghinala medie, triunghiul de minima rezistenta al lui Hesselbach, Thomson a descris un grup de fibre transversale ce merg de la spina pubelui si de pe creasta se indreapta bla bla bla formand bandeleta iliopubeana a lui Thomson(sit profund lig inghinal), Bogros(peritonita), despre peritoneu,peritoneu supraombilical/subombilicat, spatiul prevezical al lui Retzius, canalul Douglas, fascia preombilico-vezical, teaca m drept abdominal , arcada lui Douglas, teaca m drept abdominal, sistemul arterial abdominal,